Jurnalul de Afaceri 03.14

Modalități simple pentru dezvoltarea afacerilor

Lia Olguța Vasilescu: proiecte ambițioase

pentru Craiova

Vrancart Adjud, 37 de ani de grijă pentru mediu

Cum poți motiva angajații pentru a fi mai eficienți?

http://www.jurnaluldeafaceri.ro

Steel, the fabric of lifeCredeţi în puterea îndrăznelii? Cei care au înţeles primii că atât companiile cât şi comunităţile sunt destinate să prospere împreună au crezut. Pentru ArcelorMittal, îndrăzneala poate schimba totul. Nu doar când este vorba de oţel. Iar în viitor, îndrăzneala este cea care ne va ajuta să redefinim excelenţa, să fim cei mai buni şi să transformăm viitorul.

www.arcelormittal.com/industry

ArcelorMittal Flat Carbon Europe - ArcelorMittal FCE Romania S.R.L. - 11, Dinu Vintila Street RO-021101 Bucharest, Sector 2 - T: +40 372 129 103 - [email protected]

Cop

yrig

ht im

age:

Shu

tter

stoc

k -

Kozo

rez

Vla

disl

av

http://www.arcelormittal.com/industry

Afaceri complexe, strategii com-plicate, dezvoltări pe diferite ramuri și investiții continue în diferite domenii! Ne-am obișnuit cu toții ca afacerile de succes să fie unele plurivalente, care să acopere mult segmente mai mult sau mai puțin importante pentru domeniul principal de activitate al companiei.

Ni se demonstrează însă că lucru-rile funcționează și altfel. Există com-panii românești, cu tradiție, care s-au “încăpățânat” să rămână pe o singură traiectorie și să exploateze nișa aleasă, întrucât cred în ea și consideră că doar așa vor reuși să fie cei mai buni din do-meniul în care activează.

Au dezvoltat servicii unice, compa-rativ cu ceea ce era pe piață în momen-tul lansării, au lansat un număr scăzut de produse sau servicii și au sperat ca nu-mărul clienților și doritorilor să fie direct proporțional cu nivelul pasiunii antrepre-norilor. Desigur, lucrurile nu se opresc

aici, pentru că limitarea razei de acțiune a unei companii nu înseamnă stoparea investițiilor, ci doar descoperirea unei anumite nișe în care să se dezvolte soci-etatea în mod continuu.

Resurse umane, instruirea și dez-voltarea personalului, o imagine clară și distinctă și nu în ultimul rând creșterea cifrei de afaceri sunt doar câteva dintre cele mai importante direcții ale compa-niilor care s-au decis să ofere produse și servicii limitate, dar foarte bine alese.

”Dacă ceea ce faci nu te apropie de obiectivele tale, atunci înseamnă că te în-depărtează de ele” - Brian Tracy.

Notă editor

Cu drag,Roxana Jilăveanu

Editor Coordonator

http://www.weyergans.ro

Mădălina ChițaDirector Publicație„În orice loc mă găsesc şi în orice situaţie mă aflu, îmi doresc să fiu mulţumită şi împăcată de mine şi de tot ce mă înconjoară. Să ajung să strălucesc, la propriu, ca un diamant de linişte, iubire şi mulţumire.”

[email protected]

Roxana JilaveanuEditor Coordonator„Totul va fi ok la final, dacă nu e ok înseamnâ că nu ai ajuns la final”

[email protected]

Laura ChiriacEditor‘Pasiunea şi armonia îmi dau puterea de a face lucruri frumoase, munca şi perseverenţa le concretizează.‘

[email protected]

Eliza RaduEditor„ ...descoperi că lumea trebuie să fie plină de lucruri minunate și ca să le cunoști, având în vedere că viaţa nu este suficientă să parcurgi întreg pământul, ceea ce poţi să faci este să citești toate cărţile’’

[email protected]

Cătălin ȘtefănescuRedactor"Efortul își arată roadele atunci când refuzi să te oprești”

[email protected]

Alexandru BerariuDesktop Publisher„Am învăţat că știinţa este o cunoaștere organizată”

[email protected]

Jurnalul de AfaceriS.C. MADO CONSULTING&MEDIA SRLStrada Odobești nr 15, Bucureștiwww.jurnaluldeafaceri.ro

Echipa

mailto:madalina.chita%40jurnaluldeafaceri.ro%0D?subject=

mailto:roxana.jilaveanu%40jurnaluldeafaceri.ro?subject=

mailto:laura.chiriac%40jurnaluldeafaceri.ro?subject=

mailto:eliza.radu%40jurnaluldeafaceri.ro%0D?subject=

mailto:catalin.stefanescu%40jurnaluldeafaceri.ro?subject=

mailto:alex.berariu%40jurnaluldeafaceri.ro?subject=

http://www.jurnaluldeafaceri.ro

În acest număr

ȘTIRI

Ştirile care te interesează

MANAGEMENT

Topul celor mai de succes femei de afaceri din România

ZONE DE INTERES

Lia Olguța Vasilescu: proiecte ambițioase pentru Craiova

STRATEGII DE BUSINESS


Business angel Orlando Szasz a investit 60.000 de euro în agricultură

SĂNĂTATE

O nouă abordare pentru sistemul sanitar

DEZVOLTARE DURABILĂ


Potențialul României privind energia geotermală

PRODUCĂTORI

ICME ECAB, 65 de ani de istorie în producția de cabluri

Grupul DHS mizează pe E-bike și modele premium în 2014

Pinum, 80% cotă de piață pe segmentul de uși premium

ABC produce de 19 ani borș tradițional

FMCG

Creștere de 15% a cifrei de afaceri pentru Dolcerie Veneziane

EDUCAȚIE

Little London Nursery School, între business și educație

TELECOMUNICAȚII

Allview deține 20% din cota de piață pentru tabletele PC în România

COMUNICAREA ÎN AFACERI

Cum poți motiva angajații pentru a fi mai eficienți?

ȘTIRI

10 Știri

Colectarea selectivă a deșeurilor va fi obligatorie

Un proiect de lege privind obligativi-

tatea colectării selective a gunoaielor a

trecut de Camera Deputaților.

Potrivit actului legislativ, autoritățile

locale vor fi obligate să aibă un sistem

de colectare selectivă a deșeurilor pentru

mai multe tipuri de gunoaie. Este vorba

despre masa plastică, metale, sticlă și

hârtie.

Mai mult decât atât, operatorii care

adună deșeurile trebuie să întocmeas-

că, lunar, un raport de activitate prin care

să țină evidența acțiunilor și să prezinte

acest raport, detaliat pe tipurile de deșe-

uri, autorităților locale.

Cel mai mare furnizor de aur se ex-tinde în România

Rand Refinery este cea mai mare

companie care furnizează aur la nivel

mondial și a anunțat că va intra pe piața

din România.

Compania a fost înființată în anul

1920 de către Ministerul Minelor din Afri-

ca de Sud și de atunci evoluția sa a fost

spectaculoasă, de la o rafinărie locală

devenind un adevărat lider mondial pe

piața metalelor prețioase. În timp, Rand

Refinery a rafinat mai bine de 50.000 de

tone de aur.

11 Știri

În prezent, compania și-a dezvoltat

activitatea pe mai multe ramuri, astfel că

topește, rafinează, recuperează, dar și fa-

brică produse de lux din metale prețioa-

se sau produse industriale pentru dome-

nii speciale.

Bani europeni pentru cea mai mare pepinieră din țară

Cea mai mare pepinieră din țară va fi

amenajată la Brașov, în cartierul Noua și

va fi realizată pe o suprafață de aproape

1.9 hectare de teren. Investiția se ridică la

aproximativ 952.000 de euro, iar un pro-

cent de 60% din această sumă de bani

este susținut din fonduri europene.

În această pepinieră vor fi produși

doar puieți cu destinație forestieră pen-

tru început, mai precis brazi, molid, lari-

ce sau paltin și toți vor fi folosiți pentru

împăduririle zonelor care au nevoie de

acest lucru, dar în timp se dorește ca pe-

piniera să poată oferi spre vânzare puieți.

Pentru o bună activitate, Regia Locală a

Pădurilor Kronstadt Braşov va avea echi-

pamente speciale pentru a putea produ-

ce puieți de calitate.

Bilete de avion, cumpărate prin rețe-le de socializare

Prima companie din lume care per-

mite achiziționarea de bilete de avion di-

rect prin intermediul conturilor de Face-

book și Twitter este KLM. De asemenea,

există posibilitatea de a face rezervări și

schimbări de bilete de avion, dar și alege-

rea locurilor în avion, tot prin intermediul

rețelelor de socializare.

„Pasagerii KLM pot să își rezerve bi-

letul, să și-l schimbe, să își rezerve locul

12 Știri

Fântâni cu apă potabilă în București2.721.500 lei este suma de bani pe

care o va investi administrația locală din

București pentru a amenaja mai multe

fântâni cu apă potabilă pentru locuitorii

Capitalei.

Bucureștenii care vor să facă econo-

mii și să renunțe la apa plată trebuie să

știe că în Sectorul 2 din oraș vor fi amena-

jate opt puțuri de alimentare cu apă po-

tabilă de mare adâncime. Acestea vor fi

amplasate în mai multe zone, mai exact:

Parcul Fabrica de Gheață, Parcul Plum-

buita, Parcul Tolbuhin, Parcul Lunca Flo-

rilor, Parcul Titus Ozon, Parcul Cosmos și

în zonele ansamblurilor de blocuri de pe

Calea Moşilor bl. 1 bis, Calea Moşilor bl.

46, Barbu Văcărescu.

Accesul la fântâni va fi gratuit, fieca-

re om putând lua orice cantitate de apă

dorește.

în avion sau să opteze pentru bagaj su-

plimentar, plătind pentru toate acestea

prin rețelele sociale Facebook și Twitter.

Până acum, clienții care făceau solicitări

de călătorii prin Social Media puteau plă-

ti pentru biletele de avion selecționate

doar prin telefon” – se arată într-un co-

municat de presă oficial al KLM.

Tranzacțiile se vor face cu ajutorul

paginii globale de Facebook KLM, unde

un agent social media, din cei 130 pe care

îi are compania, va comunica direct cu fi-

ecare client doritor să apeleze la această

modalitate de plată.

KLM operează în România trei curse

zilnice pe ruta București – Amsterdam.

Aproximativ 260.000 de pasageri au

ales această rută în anul 2012.

13 Știri

Numărul firmelor în insolvență, în scădere

Potrivit Oficiului Național al Regis-

trului Comerțului numărul companiilor

care au intrat în insolvență în prima lună

a anului a scăzut de la 2.403 (cât s-au în-

registrat în ianuarie 2013) la 2.054.

Cele mai multe cereri au venit de la

firmele din Capitală, Bihor şi Mureş, iar la

polul opus s-au aflat Călăraşi şi Suceava,

cu doar 8, respectiv 11 firme care au cerut

insolvența.

În ceea ce privește domeniul de ac-

tivitate, cele mai multe firme cu proble-

me financiare sunt cele care activează în

constucții și comerț.

La sfârșitul lunii ianuarie anul acesta

erau active aproximativ un milion de fir-

me, potrivit datelor Oficiului Național al

Registrului Comerțului.

Chiriile business din București scadNivelul chiriilor din zona de busi-

ness a Bucureștiului au scăzut, arată cel

mai recent studiu al companiei de con-

sultanță imobiliară Cushman&Wakefield.

În una dintre cele mai importante zone,

Piața Victoriei, media chiriei se situează

la 19 euro pe metru pătrat pe lună.

Aceeași cercetare arată că birourile

din Capitală sunt mai scumpe decât cele

din Praga, Lisabona sau Bratislava.

Cea mai scumpă zonă din lume ră-

mâne West End din Londra, unde pentru

un birou media chiriei este de 2.122 euro/

mp/an. Pe locul secund în topul celor mai

scumpe zone se află Hong Kong, cu 1.432

euro/mp/an și pe locul trei este Mosco-

va, cu o medie de 1.092 euro/mp/an.

Topul celor mai de succes femei de afaceri din România

16 MANAGEMENT | Topul celor mai de succes femei de afaceri din România

Femeile din spatele unui busi-ness conduc cu eleganță și intuiție o afacere

Michelle Obama, Irene Rosenfeld sau Hillary Clinton sunt doar trei dintre femeile de success care au demonstrat la nivel mondial faptul că lumea afaceri-lor nu este una a bărbaților și că un bu-siness se poate conduce și cu feminita-te, puterea, intuiția și eleganța specifice unei femei.

România este de asemena una dintre țările cu multe femei în poziții de condu-cere, indiferent de industria luată în con-siderare. E adevărat, mulți ar spune că cel

mai mare procent de manageri este for-mat din cei de sex masculin, dar lucrurile se schimbă odată cu trecerea timpului. Multe sunt doamnele sau domnișoarele care sunt în poziții de conducere ale unor afaceri de succes și au demonstrat tutu-ror că voința este cea care stă la baza unei vieți împlinite, atât din punct de vedere personal, cât și profesional. Desigur, la toate acestea se adaugă empatie, intuiție și dăruire, calități care sunt specifice, de cele mai multe ori, femeilor manageri.

17 Nr. 8 | Martie 2014 | Jurnalul de Afaceri

Pentru că în luna martie sărbătorim femeile din întreaga lume, vă aducem în prim-plan câteva dintre cele mai de suc-ces femei de afaceri din România, cu pro-misiunea că vom completa topul în viitor.

Primii pași din cariera Ancăi Vlad au fost într-o școală unde preda limba en-gleză, iar la final de săptămână parti-cipa la congrese speci-alizate în medicină pentru a traduce participanților p r e z e n t ă r i l e . În scurt timp, reprezentanții companiilor de medicină au re-marcat-o și odată cu primii ani de după Revoluție, Anca Vlad a lansat Fildas, ani mai târziu fiind lansată rețeaua Catena, cele două afaceri fiind acum unele de sute de milioane de euro.

Orice român a auzit de Irina Schrotter, dar nu mulți sunt cei care știu că profesia de bază este cea de medic. În anul 1990, Irina Schrotter a pus bazele casei de modă și unui brand care a devenit acum internațional. Creațiile Irinei sunt acum prezente în zeci de țări din patru continente, fiind în topul alegerilor clienților din cele mai competitive orașe de modă din lume. Cu toate acestea, Irina Schrotter nu a renunțat la

investițiile din România, București, Iași sau Timișoara fiind doar câteva dintre orașele unde există magazine cu haine marca designerului.

Ioana Lemnaru este una dintre per-soanele de top management din Mer-cedes-Benz România. Este membru al

consiliului director al filialei locale și experiența de peste

zece ani din com-panie, dar și de-terminarea și încrederea pe care le oferă

celor care lucrea-ză alături de ea au dus la strategii

puternice, chiar și pe timp de cri-ză, când industria automobilelor a fost una grav afectată pe termen lung.

În urmă cu zeci de ani, Ca-melia Şucu și soțul ei de la acea vreme Dan Șucu au deschis una dintre cele mai mari afaceri din domeniul mobilei: Mobexpert. În 2006, a lansat programul ”De-sign Leader“ și un an mai târziu, odată cu separarea de soțul ei, a renunțat la 40% din acțiunile de la

Mobexpert în schimbul a 37,5 mili-oane de euro, achiziționând acțiu-nile companiei de mobilă premium Class Living. În prezent, Camelia Șucu deține afaceri din domenii di-

ferite, de la agricultură, la design sau nutriție și demonstrează mereu că pasiunea și încrederea sunt cele care

18 MANAGEMENT | Topul celor mai de succes femei de afaceri din România

contează într-un business.Puțini sunt românii care nu cunosc

brandul Musette. Cristina Bâtlan a reușit să aducă pe marile podiumuri de modă din lume încălțăminte făcută la Huși, iar afacerea sa a pornit acum ani de zile, când avea frageda vârstă de 18 ani. Mu-sette înseamnă acum două colecții de bază și alte două cu un număr mai redus de produse, dar și alte colecții speciale. Acest lucru se traduce printr-o producție anuală (de peste 60.000 de pantofi și genți) ce ajung pe rafturile magazinelor din SUA, Ungaria, Franța, Mongolia sau Luxemburg.

Maria Grapini este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni din România. Ceea ce nu știe poate toată lumea este faptul că Maria Grapini este prezentă și în cele mai multe dintre topurile oameni-lor de afaceri din țara noastră. Conduce

Pasmatex, firma de tradiție din sectorul pasmanterie-țesături înguste, cu un capi-tal privat 100% românesc. De asemenea, Maria Grapini este președintele Federației Patronatelor din Industra Ușoară, Amba-sadoare a Antreprenoriatului Feminin din Europa și este implicată în viața politică din țara noastră.

Aneta Bogdan este una dintre per-soanele care au reușit să lanseze și să dezvolte susținut și cu încredere concep-tul de “brand” în România. Este Mana-ging Partner la Brandient, companie care are birouri în București și Singapore, și care a fost practic, din 2002 de la lansa-re, compania românească ce a pus baze-le consultanței și designului de brand din țara noastră și care a demonstrat tuturor importanța unei strategii de brand pe ter-men mediu și lung.

Luchi Georgescu conduce Vincon


Vrancea și Meda Prod, afaceri de renume din România. Mulți spun despre Luchi Georgescu că este “doamna vinului ro-mânesc” întrucât deține mai bine de 60% din totalul acțiunilor companiei Vincon. Cu toate acestea, Luchi Georgescu dez-voltă și susține afaceri importante în mai multe domenii de activitate, printre care se numără unele în domenii pre-cum industria alimentară, turism și chiar construcții.

I.D. Sarrieri este una dintre cele mai mari companii de lenjerie intimă din lume. Iulia Dobrin este cea care a dez-voltat compania cunoscută pentru cali-tatea, delicatețea și eleganța produse-lor. Visul Iuliei Dobrin a fost, încă de pe vremea când era studentă, lansarea unui brand puternic de lenjerie intimă de lux,

iar la vârsta de 25 de ani a cumpărat o fabrică din București (care avea deja o experiență de 55 de ani în producția de lenjerie intimă) pentru a împlini visul său. Din acel moment, lucrurile au cunoscut o continuă dezvoltare, iar acum lenjeria I.D. Sarrieri este purtată de nume sono-re, precum Nicole Kidman, Julian Moore, Britney Spears, Cameron Diaz, Charlize Theron sau Halle Berry.

Dacă ar fi să facem o listă completă a femeilor de succes din țara noastră ar fi mult mai lungă, dar ne oprim aici și vom reveni asupra subiectului. Cert este faptul că da, femeile și bărbații au modalități di-ferite de a conduce un departament sau o companie și niciuna dintre cele două viziuni nu este mai puțin eficientă decât cealaltă.

Lia Olguța Vasilescu: proiecte ambițioase pentru Craiova

22 ZONE DE INTERES | Lia Olguța Vasilescu: proiecte ambițioase pentru Craiova

În anul 1770, Craiova era capita-la Ţării Românești. Acum este capitala Olteniei și își propune să devină și ca-pitală culturală europeană în anul 2021, candidând alături de alte cinci orașe din țară: București, Cluj-Napoca, Iași, Arad și Timișoara.

Chiar dacă vorbim despre un oraș mare, cu nenumărate monumente ar-hitecturale, mulți nu știu care sunt “bogățiile” adevărate ale localității. “Avem cel mai mare parc natural din Eu-ropa Centrală şi de Est, medaliat cu aur la Paris, în anul 1900, şi muzee care adă-

Investitorii au început să se îndrepte către Craiova: 2014 vine cu un cartier de locuințe pentru tineri si o fabrică de biscuiți


postesc cea mai mare colecție de operă Brâncuşi sau craniul de 30.000 de ani al unei femei, care atestă faptul că în zonă s-a aflat una dintre cele mai vechi aşe-zări omeneşti. Craiova este şi oraşul unor mari inventatori: al lui Petrache Poenaru, care a inventat stiloul, al lui Gogu Con-stantinescu, cel care a inventat sonicita-tea şi ale cărui invenții au contribuit deci-siv la câştigarea celui de-al Doilea Război Mondial de către aliați, sau al lui Nicolae Vasilescu Karpen, inventatorul pilei Kar-pen care poate deveni o sursă inepuiza-bilă de energie, dacă statul român o va scoate din seif vreodată”, spune doamna primar Lia Olguța Vasilescu, edilul șef al Craiovei.

Craiova este unul dintre puținele orașe din România conduse de o doam-nă, iar rezultatele vorbesc de la sine. “În

anul 2013, într-un singur an, s-au introdus 30 km de rețea de canalizare şi 20 km de rețea de apă potabilă, mai mult decât în ultimii 20 de ani. Am început reabilita-rea Spitalelor Filantropia, Boli Infecțioase şi de Neuropsihiatrie, care sunt în subor-dinea Consiliului Local, iar Maternitatea, Spitalul de Copii şi Policlinica din cartie-


rul Craiovița sunt renovate. S-a asfaltat

într-un singur an, cât îşi propusese fosta

administrație pentru următorii patru ani

şi s-au pietruit 12 km de drum, pe care nu

sunt încă toate utilitățile. Suntem unul

dintre cele două oraşe din România care,

în 2013, nu a crescut taxele şi impozite-

le locale. Într-un an s-au creat 5.000 de

locuri de muncă, după cum atestă şi sta-

tistica de la Inspectoratul Teritorial de

Muncă. A început reabilitarea liniei de

tramvai, nemodernizată de 30 de ani, pe

fonduri europene. S-a obținut finanțare

pentru Parcul Acvatic şi Centrul Vechi,

din fonduri europene şi au şi demarat

lucrările la aceste obiective de investiții.Tot din fonduri europene a început mo-dernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice”, ne-a povestit doamna primar Lia Olguța Vasilescu. La toate acestea se adaugă și reabilitarea spațiilor verzi și locurilor de joacă din mai multe cartiere ale localității, precum Bigul Vechi –Craio-vița, Complexul Nou- Brazda lui Novac, 1 Mai sau Rovine. “S-au montat 12 foişoare, 250 de bănci, 11 stații de autobuz cu alte 100 de bănci, 1.200 de coşuri de gunoi. S-au plantat 8.000 de arbori. S-a moder-nizat primul tramvai în hala de la RAT. S-a dublat numărul de burse (de merit, per-formanță şi sociale) pentru elevi. Desză-pezirea în iarna 2012-2013 s-a făcut cu 11 miliarde lei, față de 68 de miliarde în anul precedent (de sub fosta administrație), iar oraşul este mai curat. S-a constru-it adăpostul canin, fapt care a însemnat mai puțini câini pe stradă”, a adăugat edi-lul șef.

Cât despre faptul că o doamnă con-duce unul dintre cele mai importante orașe din țară din punct de vedere eco-nomic și nu numai, Lia Olguța Vasilescu spune că nu crede că în instituția pe care o conduce există diferențe între sexe, de-osebirile fiind făcute doar din punct de vedere al profesionalismului. “Am fost două mandate deputat şi un mandat senator în Parlamentul României. Când mi-am anunțat candidatura la Primăria Craiova, foarte multă lume spunea că nu am nicio șansă din cauza faptului că sunt femeie, iar în România, și în special în Ol-tenia, bărbații sunt misogini. Iată că am


demonstrat că nu este aşa și am deve-nit primar cu peste 50.000 de voturi. Și în administrația locală am promovat fe-meile competente şi tinere, unele dintre ele foarte frumoase, dar trebuie să ținem cont doar de profesionalism. Nu cred că mai există diferențe între sexe: cred că diferența este făcută de profesionalis-mul, seriozitatea şi puterea de muncă a fiecăruia”, ne-a declarat doamna primar Lia Olguța Vasilescu.

Finanțări de la UE

2014 este anul în care cele mai mul-te proiecte se vor realiza cu ajutorul fon-durilor europene, spun autoritățile locale din Craiova. “Pentru 2014 avem foarte

multe proiecte, majoritatea pe fonduri europene. Pot să enumăr: reabilitarea centrului istoric al Craiovei, un proiect de aproape 12 milioane de euro, reabilitarea a trei mari bulevarde din Craiova - Râ-ului, Caracal și Bariera Vâlcii, reabilita-rea liniei de tramvai, veche de 30 de ani, reabilitarea căminului pentru persoane vârstice, reconstrucția Teatrului de Vară şi a Grădinii Zoologice din Parcul Nico-lae Romanescu, continuarea introducerii de canalizare și apă potabilă în cartierele mărginașe ale Craiovei. Am găsit un oraș cu numai 17 lei în cont și toate regiile în stare de faliment, cu pierderi de zeci de milioane de lei. Am reuşit să reducem pierderile sau chiar să ducem unele re-gii pe profit, iar cu economiile făcute

http://www.softronic.ro/


intenționăm să achiziționăm 50 de auto-buze noi în acest an, cu bani din bugetul local. Tot în acest an vom începe, cu bani de la Uniunea Europeană, construcția unei parcări subterane cu aproape 600 de locuri în centrul oraşului, în zona Tea-trului Național Marin Sorescu”, ne-a po-vestit doamna primar, care a adăugat fap-tul că tot în acest an începe şi construcția autostrăzii Piteşti – Craiova. În plus, exis-tă promisiuni că se vor reabilita locuri-le de joacă, fațadele blocurilor din zona

centrală, cele două sedii ale Primăriei, Colegiul Carol I şi Opera Română Craio-va. “În acest an va demara şi construcția noului Complex sportiv – cu stadion, pis-tă de atletism, etc. Se vor reabilita şcolile, grădinițele şi Spitalul de Boli Infecțioase, pe un program BERD. Se va dubla iarăşi numărul de burse pentru elevi, ceea ce va însemna un număr de patru ori mai mare decât în 2012. Sunt multe proiecte mari, care vor schimba fața oraşului, dar care necesită o muncă asiduă a aparatului ad-

Craiova candidează pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în anul 2021. “Gorjul aduce Ansamblul Constantin Brâncuși (cu Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului), dar și cele 2000 de peșteri și zona montană care permit turismul de aventură. Mehedinţiul vine cu cea mai virgină natură din Europa, cu păduri unde încă trăiesc caii sălbatici, cu cea mai mare statuie în munte din Europa (statuia lui Decebal de la Cazane), cu o deosebită cetate medievală și Podul lui Apolodor din Damasc, de la Drobeta Turnu Severin. Vâlcea își aduce în patrimoniul Olteniei salba de staţiuni turistice montane și ceramica de Horezu, Oltul nu se lasă mai prejos cu ceramica de la Vădastra, de peste 7000 de ani, și cu cetatea antică Sucidava, iar Doljul e reprezentat de portul cultural Cetate și, evident, de Craiova –probabil viitoare Capitală Culturală a Europei”, ne-a declarat Lia Olguţa Vasilescu, edilul șef al Craiovei.

Investiții în cultură


ministrativ. Este o echipă tânără și cu si-guranță proiectele vor fi finalizate cu suc-ces”, declară doamna primar Lia Olguța Vasilescu.

Festivalul Internațional „Shakespeare”

Chiar dacă orașul nu este unul tu-ristic, prin evenimentele create în Craio-va se încearcă atragerea unui număr cât mai mare de turiști. „În primăvara acestui

an, la Craiova se va organiza Festivalul Internațional Shakespeare, unul dintre cele mai bine cotate festivaluri de tea-tru din lume. Vor veni la Craiova Teatrul Shakespeare’s Globe din Londra, Teatrul Vahtangov din Moscova – Rusia, Tea-trul Național din Budapesta – Ungaria,

Craiova candidează pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în anul 2021. “Gorjul aduce Ansamblul Constantin Brâncuși (cu Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului), dar și cele 2000 de peșteri și zona montană care permit turismul de aventură. Mehedinţiul vine cu cea mai virgină natură din Europa, cu păduri unde încă trăiesc caii sălbatici, cu cea mai mare statuie în munte din Europa (statuia lui Decebal de la Cazane), cu o deosebită cetate medievală și Podul lui Apolodor din Damasc, de la Drobeta Turnu Severin. Vâlcea își aduce în patrimoniul Olteniei salba de staţiuni turistice montane și ceramica de Horezu, Oltul nu se lasă mai prejos cu ceramica de la Vădastra, de peste 7000 de ani, și cu cetatea antică Sucidava, iar Doljul e reprezentat de portul cultural Cetate și, evident, de Craiova –probabil viitoare Capitală Culturală a Europei”, ne-a declarat Lia Olguţa Vasilescu, edilul șef al Craiovei.


Teatrul Național din Beijing – China, dar și din Africa, America de Nord, America Latină etc. Cu siguranță că vor veni și foarte mulți turiști să vadă spectacolele susținute de aceşti profesionişti apreciați în întreaga lume. Am avut, spre exemplu şi finală mondială de K1 la Craiova, unde, de asemenea, au venit mulți turişti, unii chiar din Bulgaria sau Iugoslavia, sau cel

mai mare concert de Mozart Rock’s, cu peste 4.000 de spectatori din întreaga regiune”, spune edilul șef al Craiovei.

Afacerile noi aduc locuri de muncă

Autoritățile locale spun că inves-titorii au început să se îndrepte către Craiova. Anul acesta de exemplu se va deschide o fabrică de biscuiți, care va crea aproximativ 350 de locuri de muncă noi. “Este o investiție de 30 de milioane de euro. Tot în acest an vom demara lu-crările unui cartier cu 1.800 de locuințe pentru tineri, printr-un parteneriat cu un investitor chinez. Deci încercăm pe toate căile să atragem investitori, să le oferim toate facilitățile promise de lege, numai să folosească forța de muncă din Craio-


va şi să aducă bani în oraş. Tot timpul in-vestitorii au o uşă deschisă la mine, iar prin aparatul administrativ încercăm să le oferim întregul sprijin de care au nevo-ie. Interesul nostru este să vină cât mai mulți investitori în Craiova, să angajeze

forța de muncă de aici, să-și plătească taxele şi impozitele la bugetul local și să creştem veniturile municipalității. Intere-sul lor este să găsească cele mai bune condiții și tot sprijinul nostru”, a explicat doamna primar Lia Olguța Vasilescu.


32 STRATEGII DE BUSINESS | Modalități simple pentru dezvoltarea afacerilor

Cum îți crești afacerea în 2014, fără a investi mai mult decât anul trecut?

Efectele crizei economice încă se fac resimțite la multe dintre companiile din România și nu numai, dar 2014 este anul în care toți oamenii de afaceri pariază pe creșteri, măcar modice, ale cifrei de afa-ceri. Bugetul investițiilor este însă semni-ficativ mai redus față de nivelul de acum câțiva ani, înainte de recesiune, așadar modalitățile prin care afacerea crește, dar care nu presupun investiții sunt în atenția companiilor.

Odată pusă la punct o strategie pe termen lung, următorul pas este măsura-

rea rezultatelor tuturor operațiunilor. Fie că este vorba despre publicitate realiza-tă în modalitate de barter, fie că vorbim despre investiții mai vechi cu bugete ră-mase de acum câțiva ani, dacă acestea nu au rezultate care măcar să se apropie de cele propuse renunțați la ele. Moti-vul este simplu: chiar dacă acțiunile nu presupun cheltuieli efective, faptul că anumiți angajați din companie se ocupă de managementul lor înseamnă timp iro-sit din partea acestora, deci timp valoros pentru alte activități mai profitabile.


Măsurarea rezultatelor este valabilă și în ceea ca privește un anumit produs al companiei. Câteva produse sau ser-vicii susțin dezvoltarea altora? Cea mai simplă soluție este, desigur, promova-rea produselor și serviciilor de succes. E drept, cele recent lansate nu vor avea, cel puțin pentru moment, același buget pen-tru promovare comparativ cu cele vechi, dar e clar că cele care s-au demonstrat deja a fi de succes vor aduce profit pe ter-men scurt și mediu, profit care va fi baza pentru alte investiții, nu?

Nu vă feriți să reinvestiți profitul, pentru că acest lucru va duce într-un final la un profit mai ridicat. Găsiți sectoarele care sunt de succes și investiți în aces-tea pentru o acțiune sigură și cu riscuri minime. Dacă clienții sunt deja interesați de o anumită linie de producție și au de-monstrat deja că doresc achiziționarea

de produse asemănătoare, următorul pas firesc este dezvoltarea acestui seg-ment. Faptul că există deja consumatori fideli unui anumit serviciu ori produs se traduce printr-o oportunitate ce nu trebu-ie ratată. Nu doar că toți clienții vor avea o gamă mai largă pentru alegeri, dar pro-dusele vor fi mult mai atrăgătoare și vor demonstra încredere.

Găsirea unei metode prin care clienții primesc produse complementa-re celor cumpărate deja se transformă în timp în obicei de consum. De exemplu, dacă sunteți producător de alimente cel mai probabil clienții fideli ar achiziționa produsul alături de o băutură sau de un instrument de bucătărie. În cazul în care sunteți importator de materiale de constucții o idee ar fi să oferiți în pachet și instrumentele necesare clienților. Un astfel de pachet oferit cu o reducere este

34 STRATEGII DE BUSINESS | Modalități simple pentru dezvoltarea afacerilor

util consumatorilor și permite companiei o idee mai clară despre ceea ce dorește piața și, deci, planuri mai precise pe ter-men mediu.

O acoperire mai mare teritorială este extrem de constisitoare. Nu același lucru îl puteți spune însă dacă vă îndreptați către publicitatea și prezența online. Un website mereu actualizat, cu informații utile și date complete de contact, prezen-tarea de produse și servicii înseamnă, la urma urmei, o acoperire mai mare. Dacă la acest lucru se adaugă și posibilitatea de comenzi online sau chiar un magazin online dedicat, suma de bani investită va fi mult mai redusă decât extinderea teri-

torială, dar veți acoperi toată țara. Pentru a face cunoscută prezența din online puteți în-cepe cu oferirea unui discount celor care achiziționează pro-duse prin intermediul site-ului, lucrurile vor crește orga-nic în timp și rezultatele se vor vedea chiar pe termen scurt.

Servicile Cloud, aplicațiile, în general toate noutățile tehnologice vin în ajutorul angajaților, dar și companiilor. Acum câțiva ani nimeni nu se putea gândi că documentele unei companii pot fi accesate, cu ajutorul unei conexiuni la internet, de oriunde din lume, iar acum acest lucru este po-sibil cu ajutorul serviciior de tip Cloud Computing. Stați la curent cu tehnologia care vă poate simplifica munca și

efortul depus, întrucât toate acestea vor conduce invariabil la mai mult timp liber pe care-l puteți dedica altor activități la fel de importante.

Prezența la evenimente și târguri de profil poate aduce noi clienți și, nu în ultimul rând, noi parteneri de afaceri interesați în creștere organică a busine-ss-ului. Întocmiți un calendar cu cele mai importante întâlniri de acest fel și veniți cu noutăți la fiecare dintre acestea, clienți care sunt deja fideli vor rămâne alături de produsele companiei pe termen lung, iar cei care nu cunosc deja produsele le pot testa și se pot convinge chiar pe mo-


ment de calitatea lor. În plus, întâlnirile cu cei care fac parte din concurență se pot dovedi a fi cele mai utile pentru a vedea în ce direcție funcționează piața și care sunt exact atuurile concurenței.

Ultima idee, dar cu siguranță nu cea din urmă, este legată de activitatea angajaților. Sunt multe companii de di-mensiuni mari care angajează oameni pe poziții cheie, dar care au uneori task-uri ce pot fi finalizate de un junior. Sunt lucruri mărunte, care din lipsă de perso-nal, sunt realizate de oameni angajați supracalificați. La o primă vedere totul pare ok, numai că salariul oamenilor che-ie este cu mult mai ridicat decât cel al unui proaspăt absolvent de studii de exemplu. Angajarea unui junior care să dea o mână

de ajutor costă mult mai puțin decât pla-ta timpului pe care un manager îl dedică task-urilor minore. Astfel, oamenii cu ve-chime își vor putea dezvolta sectorul în care își desfășoară activitatea, iar cineva va fi mereu atent ca lucrurile mici, dar fără de care activitatea companiei are de su-ferit, vor fi finalizate la timp și la calitatea dorită. Nu în ultimul rând, sesiunile de training ale salariaților nu ar mai trebui să lipsească din nicio companie, întrucât vor aduce valoare mai ridicată calității mun-cii lor, ceea ce se traduce prin creșterea direct proporțională a firmei.

La final, nu uitați: rezultatele medii sunt pentru manageri medii, nu pentru cei excepționali!

Business angel Orlando Szasz a investit 60.000 de euro în agricultură

38 Business angel Orlando Szasz a investit 60.000 de euro în agricultură

Idee, echipă, implementare și puțin noroc – „ingredientele” unui start-up de succes

În România există puțini investitori, pe care cei care vor să înceapă o aface-re știu că se pot baza atunci când au o idee bună, dar nu dispun de toată suma de bani necesară lansării business-ului. Ajutorul financiar al unui astfel de “in-vestitor informal” înseamnă, de cele mai multe ori, șansa de a transforma o idee de succes a unui antreprenor local într-o afacere profitabilă. Simplu spus, un business angel oferă capital pentru start-up-uri, în schimbul unui procent din

afacere, susținând astfel existența busi-ness-urilor inedite, la început de drum, dar cu potential, și asigurând în același timp asistența necesară dezvoltării unei activități de succes.

Orlando Szasz este unul dintre puținii astfel de investitori din România, dar și unul dintre cei doi fondatori ai com-paniei Renania, specializată pe echipa-mente de protecție a muncii. Investițiile realizate de Orlando Szasz se îndreaptă spre domenii care mai de care mai diver-

de Eliza Radu


se, de la tehnologie, la agricultură, “in-gredientele” pe care ar trebui să le aibă o afacere în care să creadă nefiind legate de domeniu, ci mai degrabă de idei, oa-meni și viziune, așa cum explică chiar el.

Ne puteți face o scurtă prezentare a carierei și experienței dumneavoastră?

Am fondat, alături de fratele meu, în anul 1995, compania Renania. Amândoi eram la acea dată studenți, fratele meu absolvind ulterior Universitatea Tehnică din Aachen (Germania) iar eu Facultatea de Medicină Dentară din Târgu Mureș. Timp de aproximativ 16 ani am dezvoltat compania Renania, până la poziția de li-der de piață, iar în februarie 2012, m-am retras din poziția de CEO, dedicându-mă unor proiecte noi, atât în plan personal, cât și în cel profesional. Unul din aceste proiecte este acela de business angeling.

Care este rolul unui business angel în România?

Cred că, în general vorbind, rolul unui business angel este acela de a acompa-nia oamenii cu idei și dorința de muncă, în drumul către succesul profesional și financiar.

La cât s-a ridicat cea mai mare investiție de până acum? Ne puteți po-vesti despre domeniul în care ați investit cel mai mult și de ce ați considerat că este unul de viitor?

Momentan există mai multe idei, re-spectiv proiecte, în stadiu de analiză. Pen-tru exemplificare însă, m-aș referi acum

la o afacere în care tocmai am încheiat etapa investițională și intrăm în etapa productivă. Este vorba despre o investiție în agricultură, iar valoarea participației personale s-a ridicat la 60.000 euro.

Există mulți investitori de acest fel? Care sunt start-up-urile spre care vă îndreptați atenția?

Sunt foarte deschis la orice propu-nere în spatele căreia pot identifica un bun potențial de dezvoltare, fantezie și oameni care să aibă calitățile necesare de a transforma, cu succes, ideile în rea-litate.

Care sunt avantajele finanțării unei afaceri ca business angel?

Partea frumoasă este că ai oca-zia de a cunoaște foarte mulți oameni interesanți, entuziaști și că energia și efervescența începuturilor te reîncarcă și te motivează într-un mod pozitiv.

Care este filosofia dumneavoastră de investiții?

Investesc în afaceri, doar dacă am sentimentul că echipa este în măsură să implementeze ideile în practică, într-o manieră „nemțească”, iar etica oamenilor cu care intru în parteneriat se suprapune cu felul în care am fost eu educat să văd lucrurile.

Care sunt rezultatele obținute în privința creării locurilor de muncă în societățile în care ați investit ca business angel?

Ne-am făcut bine temele la început

40 Business angel Orlando Szasz a investit 60.000 de euro în agricultură

și am reușit să ne încadrăm în numărul de angajați prevăzuți inițial.

În ce măsură ați fost afectat de criza financiară în obținerea de capital pentru a investi în idei de afaceri?

Am intrat în zona de business ange-ling de abia pe la jumătatea anului 2012, când lucrurile se mai așezaseră oarecum, după turbulențele din 2008/2009.

Putem vorbi și despre talent în afa-ceri? Cum caracterizați acest lucru?

Desigur. Așa cum vorbim despre ta-

lent în sport sau în orice alt domeniu, la fel putem vorbi și despre talentul unora de a construi afaceri de succes. Partea interesantă este că, indiferent de dome-niul la care alegem să ne gândim, pentru a avea succes, trebuie respectate exact aceleași principii.

Ce anume credeți că poate crea un

impuls pentru creșterea economică în România?

Stabilitatea legislativă și fiscală, facilitățile fiscale pentru profitul reinves-tit și investițiile în infrastructură.

„Investesc în afaceri, doar dacă am sentimentul că echipa este în măsură să implementeze ideile în practică, într-o manieră „nemţească”, iar etica oamenilor cu care intru în parteneriat se su-prapune cu felul în care am fost eu educat, să văd lucrurile”, declară business angelul Orlando Szasz.


Care sunt atuurile pentru un start-up de succes în 2014 în țara noastră?

Ideea, echipa, implementarea fără cusur și... puțin noroc.

Care sunt cei mai importanți pași

într-un Start-up și care este rolul business angelului în echipă?

Toți pașii sunt importanți, iar rolul business angelului este acela de a se asi-gura că echipa în care investește înțelege foarte clar aceste lucruri și își concen-trează toată energia în direcția obținerii performanței.

Ce anume credeți că ar putea să facă statul român pentru susținerea ideilor inovatoare pentru ca acestea să devină o afacere pentru ambele părți?

Să creeze un mediu fiscal și legis-lativ, stabil și atractiv, astfel încât oricine are vreo idee inovatoare sau potențial profitabilă, să dorescă să o dezvolte și să o fructifice aici și să nu fie tentat, să o ducă în altă parte.

Puteți da un sfat tinerilor întreprin-zători?

Să își drămuiască bine resurse-le și să se diferențieze cât mai mult de competiție.

Care este ”planul de afaceri’’ pen-tru 2014 al business angel-ului Orlando Szasz?

Planul este acela, de a dedica ma-joritatea timpului și energiei copiilor, iar pentru delectare, să călătorească și să accepte noi propuneri de afaceri.

O nouă abordare pentru sistemul sanitar

44 SĂNĂTATE | O nouă abordare pentru sistemul sanitar

Controlele și neregulile din spita-lele de stat din România continuă

Lipsa curățeniei, a medicamentelor, a aparatelor speciale sau a personalu-lui instruit să utilizeze noile aparate ori subfinanțarea sunt doar câteva dintre neregulile din sistemul de sănătate pu-blic din România.

Din păcate, toate studiile realizate în țara nostră au avut o singură concluzie: românii sunt printre cei mai nemulțumiți cetățeni ai Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul de sănătate. De exem-plu, un studiu făcut de Daedalus Millward

Brown arată că patru din cinci români spun că sistemul de sănătate trebuie schimbat, o altă cercetare, realizată de data aceasta de IRIS Network în nu mai puțin de 28 de țări, arată că românii au cel mai scăzut nivel de satisfacție cu privire la sistemul public de sănătate și exem-plele pot continua. Soluția? Investiții ma-jore, atât în clinicile și spitalele de stat, cât și în educația viitoarelor cadre medicale, finanțări puternice pentru medicamente și aparate speciale și multe, multe altele.


Problema? Lipsa bugetului.

Controale care vizează curățenia

După multe cazuri nefericite din toa-te colțurile țării ce au fost aduse în atenția autorităților și care demonstrează că în foarte multe dintre unitățile sanitare din țară igiena este una precară, Ministerul Sănătății a decis demararea unor con-troale la nivel național. Acestea încep la 1 martie. „Aceste controale au ca scop im-pulsionarea managerilor de spitale pen-tru aplicarea corectă a prevederilor legi-lor sanitare şi efectuarea unor activități pentru care este nevoie în primul rând de respect pentru pacienți. Ministrul Sănă-tății consideră că, indiferent de situația sistemul sanitar românesc, în prezent, nesatisfăcător atât pentru pacienți, ca-dre medicale, cât şi pentru autorități, un standard elementar de curățenie şi igie-nă trebuie asigurat de către toți manage-rii unităților sanitare, fapt care ar demon-stra respect atât față de profesioniştii din sistem cât şi față de pacienți”, se arată în comunicatul oficial de presă remis de Mi-nisterul Sănătății.

Curățenia sau, mai bine spus lipsa

ei, nu este însă singura problemă din sis-temul de sănătate românesc. În aproape 60 la sută din unitățile sanitare din Ro-mânia sunt nereguli. Nu o spunem noi, ci chiar ministrul Sănătății Eugen Nicolăes-cu, care a declarat public recent că există secții de chirurgie în care se fac doar 10 operații pe lună și rata de reinternare în termen de 30 de zile de la prima externa-re este de 12 procente.

Sancțiuni

Eliberarea de scrisori medicale fără datele cerute, precum motivele prezen-tării la medic, diagnosticul, examenul cli-nic, examenele de laborator, tratamentul efectuat, decontul de cheltuieli ce se eli-

46 SĂNĂTATE | O nouă abordare pentru sistemul sanitar

berează pacienților la externare sau tra-tamentul recomandat – acestea au fost unele dintre neregulile sancționate în luna februarie a acestui an, în urma con-troalelor realizate la finele anului trecut de către Direcția Generală de Monitoriza-re, Control şi Antifraudă. O altă problemă gravă descoperită la spitalele verificate a fost obligarea pacienților internați să-şi cumpere singuri medicamentele.

Verificările în teren au avut loc în perioada 17-20 decembrie 2013, au fost

unele fără un anunț în prealabil și au fost vizate zece spitale din Bucureşti şi din țară. Sancțiunea pentru neregulile descoperite este reținerea a 1% din va-loarea de contract aferent lunilor în care au fost înregistrate nereguli, iar unitățile sancționate sunt: Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Spitalul Clinic Ju-dețean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureş, Spita-lul Județean de Urgență Ploieşti, Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, Spitalul Ju-dețean de Urgență Sibiu, Institutul Onco-logic „Prof. dr. Al. Trestioreanu”.

Aparate avem, dar nu și cine să le folosească

Pe de o parte, medicii spun că nu există medicamente necesare și nici apa-ratele moderne care să îi ajute. De cea-laltă parte însă, în multe dintre unitățile medicale din țară sunt aparate moderne, e drept de multe ori cu bani de la Uniu-nea Europeană, care stau nefolosite.

De exemplu, la Timișoara, un com-puter tomograf modern a fost cumpărat în 2008 și de atunci nu a fost folosit nici-odată în adevăratul lui scop, nefiind folo-sit o perioadă lungă și apoi după câteva teste fiind descoperit defect.

La Iași, la Institutul de Oncologie există un accelerator de particule spe-cial pentru bolnavii de cancer. Acesta a stat neutilizat, încă din luna septembrie a anului 2012. A costat 10 milioane de lei și este un aparat foarte rar, dar nu a pri-


mit la timp autorizația de folosire. Tot la Iași, există și un aparat de brahiterapie, utilizat cu succes în terapia cancerelor de col uterin şi de esofag. Prețul lui s-a ridicat la nu mai puțin de 1,8 milioane de lei. Nici acesta nu a primit autorizația de funcționare, iar singurul medic ce știa să-l utilizeze a ales să plece peste granițe pentru un salariu mai mare.

Exemplele pot continua. La finalul anului trecut, la Institutul Oncologic din Bucureşti s-a decoperit în urma unui con-trol că două acceleratoare au stat nefolo-site timp de doi ani. Cele două aparate au început să fie utilizate abia în 2013, adică după ce perioada de garanție a expirat. Bolnavii care aveau nevoie de acest apa-rat erau îndreptați spre spitalele private.

Pachetul de bază

De la 1 aprilie, va fi introdus pachetul de bază, despre care autoritățile spun că va schimba lucrurile în bine. Acesta pre-supune ca unitățile medicale care cheltu-iesc 30-35% din bugetul pe care sistemul de sănătate îl are la dispoziție să fie de-grevate de multe dintre cazuri care vor fi preluate de ambulatoriu. În plus, vor exis-ta liste de aşteptare pentru operațiile din spitale, iar acestea se vor realiza după o programare în prealabil. Asta după ce peste 1 milion din cazurile de internare puteau fi rezolvate prin serviciile de am-bulatoriu, după cum arată o analiză a Mi-nisterului Sănătății.


50 PRODUCĂTORI | Vrancart Adjud, 37 de ani de grijă pentru mediu

Compania reciclează 30% din ma-culatura colectată la nivel naţional

Vrancart Adjud a preluat în anul 1991 patrimoniul Combinatului de Celuloză şi Hârtie Vrancea, înființat în anul 1977 și a continuat fabricarea unor game de pro-duse din domeniul acestei industrii. A devenit în timp o companie de top în pro-ducerea de carton ondulat și hârtie igieni-co-sanitară. Cu toate că experiența com-paniei în domeniu a fost un beneficiu de

nemăsurat pentru competiția din dome-niu, perioada ce a urmat după anul 1990 nu a fost deloc ușoară, spune conduce-rea societății. “După anul 1990, Vrancart Adjud a parcurs un lung drum de schim-bări structurale în căutarea propriei iden-tități. Modificările din mediul economic au impus şi societății noastre, pentru a se menține în competiția din ce în ce mai


acerbă din economia, acum, europeană

să procedeze la adaptări organizatorice,

tehnologice, în domeniul resurselor uma-

ne etc. în aşa fel încât competitivitatea

societății să crească de la an la an. Cu o

vastă experiență dobândită de-a lungul

timpului, Vrancart Adjud este unul dintre

principalii producători de carton ondulat,

ambalaje din carton ondulat, hârtii igieni-

co-sanitare şi hârtii pentru cartonul on-

dulat de pe piața românească şi din sud-

estul Europei. Pe lângă gama de produse

menționată, Vrancart Adjud este prezen-

tă pe piață şi cu oferte de prestări servicii

în domeniile mecanic, electric, metrolo-

gie-automatizări şi mentenanță predic-

tivă”, ne-a declarat Ciucioi Ionel Marian,

directorul general Vrancart Adjud.

Gama de produse

Fabricate din deşeuri reciclabile,

produsele Vrancart Adjud sunt biode-

gradabile şi nu au impact negativ asupra

mediului, ceea ce denotă o permanentă

preocupare față de ocrotirea naturii şi a

mediului înconjurător.

Vrancart Adjud aduce pe piață o

gamă diversă de produse după cum ur-

mează:

- carton ondulat în 2, 3 şi 5 straturi,

cu ondulele B, C, E, B+C, C+E;

- ambalaje din carton ondulat (cutii)

de diferite formate, ştanțate şi imprima-

0123456789012

Str. Ion Vodă Viteazul, Nr. 16, Sect. 4, București, Tel: 0753.999.888

[email protected] www.mach.ro

APLICATII IN INDUSTRIA HARTIEI,^ ^

TRANSPORT CU CONVEIOARE, MANIPULARE

AMBALARE AUTOMATA, APLICATII ROBOTIZATE Soluțiile noastre de inscripționare sunt flexibile, pot fi integrate în procesul de trasabilitate, special construite pentru serializare, viteze și rezoluții ridicate, precum și în condiții de fiabilitate maximă.

În urma implementării soluției de Warehouse Management Systembeneficiați de optimizarea și automatizarea procesului de trasabilitatea producției, prezentarea unor rapoarte specifice și utile la nivelde utilizator și la nivel de management, controlul exact, în timp real,al operațiunilor desfășurate pe linia de producție și în zonade depozitare, controlul calității, evidența clară a stocurilor, etc.

Împreună cu partenerii noștri Flexlink și Conveyor Units vă oferim soluțiile ideale pentru transport intern, în condiții de siguranță deplină, pe trasee oricât de complexe, cu un consum minim de spațiu și energie.Sistemele de manipulare și divertare asigură identificarea și gruparea produselorîn mod automat.

Oferim cele mai bune soluții de ambalare secundară și terțiară, în flux automat, în funcție de fiecare aplicație. Soluțiile noastre de ambalare contribuie la optimizare, prin reducerea costurilor. Prin ambalarea corespunzătoare asigurăm integritatea produselor, precum și cea mai bună imagine a lor.

,

LOGISTICA WMS

^

SOLUTIIINTEGRATE

,

^

,INSCRIPTIONARE, CODIFICARE, ETICHETARE

http://www.mach.ro


WAM, BELLMER, OPTIBELT, AMMERAAL BELTECH, FAGUMIT, WIPPERMANN, SATI, TBI MOTION

te care acoperă o gamă foarte variată de

utilizări;

- hârtie pentru carton ondulat:

schrenz pentru stratul neted interior al cartonului sau pentru capacul interior, fluting din 100% fibre reciclate, testliner 2 şi 3, hârtie de ambalaj pentru uz industri-al, hârtie pentru tuburi;

- hârtii igienico-sanitare în diverse sortimente, sub formă de semifabricat, role care se obțin în urma prelucrării hârti-ei semifabricat (în simplu sau dublu strat, din fibre reciclate sau celuloză), prosoa-pe de bucătărie, role profesionale.

De-a lungul anilor, am devenit fur-nizor de încredere pentru o serie de re-țele de magazine de prestigiu cum ar fi: Auchan, Billa, Cora, Mega Image, Metro, Real Hypermagazine şi multe altele.

De la maculatură la produse

Compania reciclează în prezent aproximativ 30% din totalul de maculatu-


WAM, BELLMER, OPTIBELT, AMMERAAL BELTECH, FAGUMIT, WIPPERMANN, SATI, TBI MOTION

• elementedetransmisie(curele,benzitransportoare,lanțuri,tehnicăliniară,etanșărihidraulice,cuplaje,furtunuri,șnurnonazbest,etc.)

• maseplasticePTFE(teflon)subformădeplacă,bară,tub,piesefinite• componenteșiechipamenteWAMGROUPdestinatepentrumajoritateasec-

toarelorindustrieidelaechipamentepentrutratareareziduurilormunicipalepânălaechipamentepentruindustriaalimentară.

• produsetehnicedincauciucșipoliuretan(piese,covoare,benzi)

Bazându-nepefurnizoriinoștrișipestoculnostrusemnificativafirmămcăsuntemînmăsurăsăsatisfacemcelemaidiverseșiexigentecerințealepartenerilornoștri.Echipadespecialiștiaidomeniuluiasigură:consultanță,asistențătehnică,soluții.

UrmărimevoluțiatehnologieiPiatraNeamțVULCONPLAST

e-mail:[email protected]:0746/903.010fax:0333/802.157

Siloz complet echipat

Mixereindustriale

Site separare solidlichid

TU Transportor elicoidal

SSC Transportor cu spirăfărăarbore


ră, colectat la nivel național din centrele proprii din toată țara. Acestea sunt situa-te în mai multe orașe, iar planurile de vi-itor ale companiei sunt îndreptate către dezvoltarea Vrancart astfel încât să devi-nă cel mai important reciclator de deșeuri

pe bază de fibre celulozice și nu numai. “Încă de la început ne-am propus să fim promotorii unei lumi curate, principalul depoluator şi reciclator de deşeuri pe bază de fibre celulozice din România. În acest scop, la nivel național, am înființat un număr de 15 centre de colectare a ma-culaturii în următoarele zone: Bucureşti – trei centre, Arad, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanța, Iaşi, Prahova, Si-biu, Timiş şi Vrancea – Focşani. Prin in-termediul centrelor proprii de colectare a maculaturii, reuşim în prezent să reciclăm aproximativ 300 tone/zi de deşeuri de hârtie şi carton. Prin folosirea maculaturii ca materie primă, se înlocuieşte în proce-sul tehnologic de fabricare a hârtiei ma-teria lemnoasă, aceasta dovedind atenția deosebită pe care societatea noastră o acordă economisirii resurselor naturale, susținând astfel menținerea “plămânu-lui verde al planetei”, a adăugat Ciucioi Ionel Marian, directorul general Vrancart Adjud.

Compania noastră se diferențiază de competiție prin pasiune, profesionalism, creativitate, responsabilitate, atitudine, ataşament și acțiune. “Vrem să dăinuim

Calitatea produselor și nivelul tehnologiei folosite sunt dovedite prin certificările pe care Vrancart Adjud le deţine.

Societatea are implementat un sistem integrat de Management al Calităţii, în conformitate cu standardul ISO 9001:2008, Sistem pentru Managementul Mediului, în conformitate cu cerinţele ISO 14001:2004, Sistem pentru Managementul Sănătăţii și Securităţii Ocupaţionale, în conformitate cu cerinţele OHSAS 18001:2007, certificaţi de către fir-ma Lloyd`s Quality Assurance Anglia, reprezentanţa București.

Certificarea calităţii

RULEXIM SA SUCEAVA

web: www.rulexim.ro e-mail: [email protected]

[email protected] / [email protected] / 0040.722.424.835

www.covexim.ro

S.C. COVEXIM S.R.L.Str. Vulcanului FN; Com. Cristian; CP-507055; Jud.BrasovTel.: 0040.268.257.656 Fax: 0040.372.872.721

Cu ocazia reparației capitale la cilindrul Yankee, a fost montată o instalație de pulverizare cu lichide de lubrefiere produse de PETROFER GmbH (Germania) și livrate de COVEXIM S.R.L..Ca rezultat, s-a obținut o creștere a vitezei perife-rice a cilindrului și a durabilității şabãrului.

http://www.rulexim.ro

http://www.covexim.ro


ca o companie puternică pe piața hârti-ilor şi ambalajelor, produsele noastre să fie în permanență un simbol al calității şi al respectului pe care îl purtăm naturii şi clienților noştri, să fim ca şi până acum promotorii unei lumi curate, să fim prin-cipalul depoluator şi reciclator de deşeuri pe bază de fibre celulozice din România. Misiunea Vrancart Adjud este de a colec-ta şi prelucra eficient deşeurile din hârtii şi cartoane, contribuind astfel la o socie-tate mai curată; de a fabrica şi valorifica produse din materiale reciclabile pe bază de fibre celulozice și de a închide circuitul productiv, prin utilizarea ecologică, nepo-luantă, a tuturor rezidiilor tehnologice”, ne-a declarat directorul general Vrancart Adjud.

RULEXIM SA SUCEAVA

web: www.rulexim.ro e-mail: [email protected]

Partenerul dumneavoastră de încredere pentruconsultanță și servicii de mentenanță preventivă,

predictivă și proactivă.Furnizor de produse și echipamente pentru transmitere aputerii, lubrifiere, etanșare, pneumatică și hidraulică.

http://www.rulexim.ro

Potențialul României privind energia geotermală

58 ENERGIE REGENERABILĂ | Potențialul României privind energia geotermală

Care sunt zonele din țara noastră, cu potențial ridicat pentru energia geotermală?

Se vorbește des în ultima perioadă despre importanța susținerii energiei re-generabile, printre cele mai cunoscute ti-puri de energie verde fiind eoliană, solară sau hidraulică. La acestea se adaugă însă și energia geotermală, de multe ori uita-tă de cei care vor să investească în acest domeniu. Apa fierbinte și aburii obținuți din căldura aflată în interiorul Pământu-lui se pot folosi la încălzirea locuințelor, dar și la producerea electricității.

Avantajele energiei geotermale sunt multiple, începând de la independența față de vreme și ciclicitatea zi – noap-te, până la faptul că exploatarea ei nu influențează mediul înconjurător. Exis-

tă multe țări în care acest tip de energie este exploatată. Printre aceste state se numără Italia, Noua Zeelandă, Japonia, SUA, Franța, Rusia, Mexic sau Litua-nia ori Filipine, iar pe primul loc în topul țărilor care folosesc energia geotermală se află Islanda. Mai bine de 18% din nece-sarul energetic al acestui stat este aco-perit și susținut de energia geotermală. Fiind conștiente de efectele nocive asu-pra naturii și de faptul că nu pot folosi la nesfârșit energie ce nu este una regene-rabilă, autoritățile din Islanda au decis în-ceperea exploatărilor energiei geoterma-le acum 70 de ani. În prezent, se extrage apă la 150 de grade Celsius de la o adân-


cime de 500 de metri, iar de la 1.000 me-tri adâncime deja temperatura ajunge la 300 de grade Celsius.

O instalație geotermală necesită investiții mai ridicate decât una pe gaz, dar este de aproximativ trei ori mai efici-entă, iar bugetul este unul amortizat în aproximativ cinci ani. Nu se folosește fla-căra și nici nu emit noxe, iar principiul de funcționare este simplu, putând fi înțeles de toată lumea: exploatarea căldurii din pământ.

Dacă în timpul perioadelor reci, sis-temele vor ajuta la încălzirea locuințelor, pe timpul sezonului cald acestea pot fi utilizate pe post de aparate de aer condiționat.

La nivel local

În România, Banatul și vestul munților Apuseni sunt zonele considera-te de specialiști ca fiind unele bogate în zăcăminte geotermale. În Timișoara, de exemplu, temperatura apei termale din subsol poate ajunge la până la 80 de gra-de Celsius. Arad, Oradea sau Satu Mare sunt alte zone cu potențial uriaș.

În Europa, țara noastră este conside-rată a treia în topul statelor cu potențial în ceea ce privește acest fel de energie regenerabilă, după Grecia și Italia. Deși pentru moment autoritățile spun că este prea complicat pentru a produce energie electrică din resursele geotermale, posi-bilitatea încălzirii locuințelor sau pentru agricultură, în serele speciale, există și asta ne-o demonstrează autoritățile din orașul Beiuș.

Orașul geotermal – Beiuș

Un exemplu de urmat este orașul Beiuș, singura localitate din țara noastră care funcționează în prezent cu ajutorul resurselor geotermale pentru încălzirea locuințelor.

Forajul pentru aceste activități a fost realizat între anii 1995-1996. Este unul făcut la o adâncime de peste 2.500 de metri. “Sonda F-3001 localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1.850 m şi 2.460 m. Rezervorul se află în fracțiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime de aproximativ 500 - 600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puțul F-3001, ajung la suprafață în munții Codru-Moma, la 8

60 ENERGIE REGENERABILĂ | Potențialul României privind energia geotermală

- 10 km vest de Beiuş”, se arată pe site-ul oficial al Primăriei Beiuș.

Evaluarea resurselor, dar și cerceta-rea în prealabil au fost foarte costisitoare, așa că a fost nevoie de susținerea unui proiect al Uniunii Europene pentru aces-te lucruri. Cu ajutorul partenerilor din Is-landa și Germania, puțul F-3001 a înce-put să fie testat în anul 1999, iar în timpul verificărilor s-a constatat faptul că tem-peratura apei a început să crească ușor, dar susținut la aproape 85 de grade Cel-sius, de la doar 78 de grade, la începutul verificărilor.

Așa se face că locuințele oameni-lor din Beiuș, dar și instituțiile publice din oraș au fost conectate la rețeaua cu energie verde.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici, pen-tru că în 2002 autoritățile au realizat fap-tul că orașul are nevoie de mai mult de-cât atât, așa că au fost demarate lucrările pentru un alt puț (F 3003), iar din 2008 fondurile europene nerambursabile au susținut aceste proiecte. În prezent, da-tele sunt demne de toată laudă: an de an în Beiuș locuitorii consumă mai bine de 200.000 Gcal, toată cantitatea fiind pro-dusă doar din surse geotermice.

Planurile de viitor sunt mărețe, autorităție doresc un parc balneoclimate-ric care să fie alimentat cu apă geoterma-lă. Se dorește ca parcul să aibă patru ba-zine de apă, dar și restaurante sau unități de cazare, pe scurt un loc unde turismul balnear să atragă vizitatori interesați.

“Pe lângă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preț / gigacalorie din

România, comoara geotermală va adu-ce Beiuşului o şansă unică de dezvolta-re economică şi nu în ultimul rând şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veri-tabil oraş verde”, se arată pe site-ul ofici-al al Primăriei Beiuș.

Fonduri europene în Oradea

Nufărul I, unul dintre cele mai im-portante cartiere din Oradea, se dorește a fi încălzit cu ajutorul energiei termale. Proiectul este unul finanțat cu fonduri europene, iar suma totală de bani ce se dorește investită ajunge la 14,4 milioane de euro.

Autoritățile locale au anunțat că vor monta instalații speciale în apartamen-te și că pentru finalizarea proiectului se vor desființa punctele termice din zonă. După punerea în funcțiune a întregului sistem orădenii care locuiesc în imobilele ce vor fi încălzite cu apă termală vor plăti mai puțin pentru încălzire, iar prețul giga-caloriei va fi mai scăzută în tot orașul.

Energie verde

Producția de energie verde, în care sunt incluse cea solară, eoliană și geoter-mală, în toată lumea s-ar putea majora cu 40 de procente în următorii ani, estima IEA (International Energy Agency) într-un raport făcut public anul trecut. Cu toate acestea, autoritățile din țara noastră au micșorat nivelul subvențiilor oferite in-vestitorilor, şi odată cu acestă modificare, s-a redus și interesul celor care doreau să investească în România.


Potrivit informațiilor oferite de Au-toritatea Națională de Reglementare în Energie, producția de energie regenera-bilă din România a ajuns la un nivel re-cord la sfârșitul anului 2013. Capacitatea totală a tuturor proiectelor din țara noas-tră a ajuns la 4.255 de MW, valoare mai ridicată cu 82 de procente față de cea în-registrată la sfârșitul anului 2012.

În ultima zi a anului trecut, erau in-stalate proiecte de energie eoliană cu o putere totală de 2.503 MW, fotovoltaice de 1.155 de MW, biomasă — 65 MW și hi-dro — 530 de MW. Veste minunată, mai ales ținând cont de faptul că țara noastră trebuie să ajungă, până în anul 2020, la asigurarea unui procent de 24% din con-sumul de electricitate din surse regene-rabile. Acest nivel a fost însă atins în ia-

nuarie 2014. Pentru a tempera creșterea facturi-

lor consumatorilor, Guvernul a decis, la 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 — 2020 acordarea unui număr de certificate verzi. Asta în condițiile în care consumatorii din România au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susține energia regenerabilă, prin facturi-le la energie electrică. Așadar, investițiile fotovoltaice primesc doar patru certifica-te verzi pe MWh, față de șase certificate, în trecut. Proiectele eoliene au doar un certificat din două câte erau în trecut, iar microhidrocentralele au două certificate din trei, cum era acum ceva timp. Înainte de schimbare, schema din țara noastră era una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană pentru investitori.

ICME ECAB, 65 de ani de istorie în producția de cabluri

64 PRODUCĂTORI | ICME ECAB, 65 de ani de istorie în producția de cabluri

Unul dintre cei mai mari produ-cători de cabluri din țară anunță game noi de produse

ICME a fost cunoscută înainte de anul 1949 drept Electrocablu, iar în peri-oada comunistă a avut mai multe denu-miri, printre care și Intreprinderea de Ca-bluri şi Materiale Electroizolante, de aici și prescurtarea ICME. Încă din perioada comunistă, ICME a beneficiat de tehnolo-gii avansate la acea vreme şi a constituit centrul de formare a specialiştilor, care mai apoi au fost transferați în alte firme similare din țară. O mare parte, dintre re-țelele electrice existente şi funcționale şi

azi în România, a fost produsă la ICME.În anul 1998, firma a început un nou

capitol, întrucât a fost cumpărată . “Firma a fost privatizată în anul 1998, divizată pe două domenii de activitate (producție de cabluri şi producție de materiale electroi-zolante), partea de producție cabluri fiind vândută în anul 1999 grupului Hellenic Cables. După achiziția pachetului majori-tar, noul proprietar a investit peste 50 de milioane de euro în modernizarea echi-pamentelor, pregătirea personalului şi


găsirea de piețe noi, astfel încât

azi, ICME este printre puținele exemple pozitive de privatizare şi poate singurul din Bucureşti, în sensul că noul proprietar nu a schimbat profi-lul de activitate, iar firma are rezultate mult mai bune decât înainte de 1989. În prezent suntem unul dintre cei mai mari producători de cabluri din această parte a Europei (ca o singură entitate juridică şi localizare)”, ne-a declarat Eusebiu Muthi, directorul general adjunct ICME ECAB România.

Cabluri pentru parcuri eolie-ne și fotovoltaice

Compania face parte acum din unul dintre cele mai mari grupuri de producători de ca-bluri din Europa, Cablel Group,

având o gamă completă de pro-duse, care pleacă de la cabluri de

energie de joasă tensiune, până la cele de înaltă şi ultra înaltă tensiune, cabluri submarine, cele de telecomunicații (fibră optică, cabluri de date de categorie 7 şi 8) sau cele pentru aplicații speciale, des-tinate construcțiilor, industriei, transpor-turilor, instalațiilor petroliere sau miniere. “În România, producem în principal ca-bluri de energie de joasă şi medie tensi-une, cabluri de telecomunicații şi o gamă foarte largă de cabluri speciale pentru aplicații industriale. Deoarece noi ne di-mensionăm capacitățile de producție în funcție de cererile şi perspectiva pieții,

66 PRODUCĂTORI | ICME ECAB, 65 de ani de istorie în producția de cabluri

putem spune că ne organizăm în aşa fel

încât să ne acoperim aproape toată ca-

pacitatea de producție, deşi există se-

zonalitate datorată condițiilor de mediu

sau a altor factori economici. De exem-

plu în ultimii doi ani s-au vândut foarte

bine cablurile destinate parcurilor eolie-

ne şi fotovoltaice, însă producătorii care

nu au avut produsele dezvoltate şi certifi-

cate nu au reuşit să aibă rezultate”, ne-a

explicat directorul general adjunct ICME

ECAB România.

Criza economică și investiții

Efectele crizei economice s-au făcut simțite și la ICME, principala consecință a fost reducerea creditării pentru firmele româneşti, la care s-a adăugat o intensi-ficare a concurenței şi o majorare a riscu-lui, spune conducerea ICME ECAB. “Un alt efect extrem de periculos pentru con-sumatorii finali a fost apariția pe piață a unor produse (cabluri), care nu respectă nicio normă tehnică şi care în mod evi-dent sunt mai ieftine, însă frecvența in-

ICME ECAB este una dintre companiile din România care se im-plică activ în proiecte de responsabilitate corporativă. “Firma noas-tră susţine încă de la înfiinţare Şcoala Greacă din București, proiecte de editare a unor cărţi având caracter istoric, proiecte de ajutorare a persoanelor defavorizate, proiecte de construcţie a caselor eco-logice (Ecobiblioteca de la Cacica Suceava, împreuna cu Romanian Green Building Council), construcţia Catedralei din București, etc.”, ne-a declarat Eusebiu Muthi, directorul general adjunct ICME ECAB România.

Responsabilitate corporativă


cendiilor raportate în ultima vreme având ca şi cauză instalațiile electrice probabil va duce în timp la dispariția acestui fe-nomen. Alternativa posibilă era o majo-rare a exporturilor, lucru pe care l-am şi făcut şi din acest motiv figurăm pe lo-cul 60 în topul exportatorilor din Româ-nia”, povestește Eusebiu Muthi. Cu toate acestea, investițiile nu au fost oprite, cele mai mari sume de bani fiind direcționate către cercetare și dezvoltare. “O firmă serioasă investeşte permanent, pentru a putea fi competitivă şi pentru a ține pa-sul cu dezvoltarea pieței, mai ales pentru că în domeniul nostru sunt produse care întâi se dezvoltă şi mai apoi sunt nece-sare certificări care durează ani de zile. În ultimii ani facem investiții de ordinul milioanelor de euro pentru creşterea ca-pacității noastre de cercetare şi dezvol-tare produse noi şi pentru producția de cabluri cu un grad de tehnicitate sporit”, adaugă Eusebiu Muthi, directorul general adjunct ICME ECAB România.

Producție pentru export

Peste jumătate din producție ia dru-mul exportului, ne-a explicat conducerea ICME ECAB. „Volumele cele mai mari le facem cu Germania, Austria şi Anglia, însă avem o prezență bună şi în țările ve-cine (Ungaria, Bulgaria, Cehia). Este nor-mal ca în primul rând să ne concentrăm pe țările cât mai apropiate, pentru că pe măsură ce distanța creşte, costurile de transport sunt mai mari şi nu mai putem fi competitivi decât pentru produsele cu

valoare adaugată mare. În ultimul an, am demarat exporturi către țări din Africa, atât direct, cât şi prin mari firme interna-ționale care au câştigat proiecte în acea zonă. De ce Africa? Pentru că acolo au în-ceput proiecte pentru exploatarea resur-selor naturale (petrol, gaze, minerit) şi în timp vor demara şi proiecte de infrastruc-tură”, spune Eusebiu Muthi.

Asta nu înseamnă însă că piața loca-lă este una neglijată. Partenerii puternici susțin activitatea companiei. “Pe piața locală suntem furnizori agreați şi certifi-cați la marile firme de utilități: Electrica, Enel, E-ON, CEZ, CNLO, CNH, Romtele-com, Cosmote. Am livrat cabluri la mari-le proiecte eoliene: Fântânele, Cogealac,

Documents

Jurnalul de Afaceri 03.14