Naran Gheser

Teorie ;i practicaEdilia a II-a revizuitd

Ka66a[a

Editura ArcanaTimigoara, 2020

Ka6 6ak Teorie ;i practicd

Cuprins

Index de ilustraliiMomente de recunoqtinliPreambulCe este Kabbala?Istoria KabbaleiScopul gi natura KabbaleiCe va face Kabbala pentru tineDe la iudaisrn la cregtinismTextele de bazl ale tradiliei mistice kabbalistice

Sefer Yelira - Cartea FormiriiSefer-ha-Zohar - Cartea SplendoriiPegita - BibliaEtz-ha-Chayyim - Arborele VieliiHekhalot - Palatele RaiuluiSefer Raziel HaMalakh - Cartea ingerului RalielSefer-ha-Bahir - Cartea Luminii

Cele trei forme ale Kabbaleia) Kabbala eweiasci sau iudaicdb) Kabbala cregtinic) Kabbala universali qi hermeticd

Influenle ale Kabbalei in alte culturiPatru aspecte ale Kabbalei

Kabbala dogmatice sau teoreticeKabbala literari

GeomantriaNotariconTemura

Kabbala nescrisi sau meditativaKabbala practicd sau magici

Cuitul arborelui sacru tn jurul lumiiArborele Ashoka

Arborele PeepalArborele BanyanArborele Bael

911

13

l72l2931

33353942444748495051

51

54586167676969707l7l/57576767878

Naran Gheser

CocotierulSantalul roSuTuki

Cele Patru LumiCei trei stilpiMALKUT

CorespondenleActivitau practice

Exercilii pentru MalkutImpri etenette- te cu p dmAntul!Inv entar i erea v ielii per son ale

YESOD. CorespondenleActivitefi practice

Exercilii pentru Yesod

Exerci{iul oglinziiHOD

CorespondenleActiviteli practice

Exerciliu pentru HodJocul de cuvinte

NETAHCorespondenleActivitili practice

brcrciliu pentru NelahDansul

TIFERETCorespondenleActivitili practice

Exercilii pentru TiJeretD es c operd copilul interior

GHEBURACorespondenleActiviteli practice

Exerciliu p entru Gh eburaConJlicte ;i limite

HESEDCorespondenle

6

78797980899399

t04104104106109115t20r2012lt2512813313313sTJ/t39144t44145t47r54159t5916216517l175t75t77179184

ActivitAli practiceExerciliu pentru HesedAutocompasiunea

DAATHCoresponden!eActivitali practice

hcercitiu de c on $tientizareStelulele v in decdto areAuto cuno a;terea ti atenti a

BINAHCoresponden(eActiyiteii practice

Exerciliu pentru BinahPostul tdcerii

HOHMAHCorespondenleActivitali practice

Exerciliu p entr u HohmahPrin zodiac

KETHERDeasupra lui Kether: Vilurile NegativeCorespondenleActivitili practice

E xerciliu p entru KetherKabbala gnostico-creqtini

Poruncile sau legile divineCele zece pligi ale Egiptului,,,Tatel Nostru" 9i arborele sefirotic,,Tatdl Nostru" in practica kabbalistici

Filosofi a Hermetici AlchimiciAscensiunea

Ritualuri gi rugiciuni kabbalisticeRitualul spiliriiCrucea kabbalistici

Tabelul Modelului FundamentalBibliografieIndex Alfabetic

1(a66ak Teorie ;i practicd

190190

1921952042062062072072092t521921922t2232282322322342352402422472472532532532s8262267267269269270273z/ J281

7

Naran Gheser

sflrsitul celui de-al doilea secol' creqtinii gentili au inceput si fie mai

,rt.t-"toti decat cei ewei qi, incel-incet, s-au format doua tabere'

Petiu a fost un apardtor al traditiei 9i un evreu devotat'

ooundn- du-se fiecbrei modificiri aduse de Pavel-' Ri.oo.trrrl si lactica lui Pavel la protestele evreilor creqtini

si, in sp'ecial, ale lui Petru au fost de a inlesni' modifica sau

l."""ii f" legile strdvechi din ce in ce mai mult' astfel incat

o.i.irr. pot"u'ta udere la noua miEcare' in acest fel' s-a renunlat

Ia circumcizie ca necesitate de a Putea fi acceptat; sabbatul' care

eia simbata, a fost mutat duminica; strictele reguli alimentare

au dispirut cu desivirqire-, iar mAnciruri care nici mecar nu

uo fa.'ot putt" din dieta eveiascd, precum carn€a de porc' au

a"*.ri .i.'u tt"t- al. Zin de post a devenit zi de sirbitoare Ei

destribilare ca la romani'Se crede cd lisus' care a fost strict in lege qi tradilie' nu ar

fi acceptat aqa ceva, dar el nu mai era acolo ca si-l opreasci pe

pavel J'a face modificiri neortodoxe' Nu mai era important cine

i*.a f" l.-""n"e, nici calitatea lui; ceea ce il interesa pe Pavel

eiu rru-a.ul de membri, care trebuia si creascd fhri oprire'

leiro qi .eitutli ewei creqtini au devenit de mult o minoritate

il.uai"ft..*i p.oprii, iar, intr-un final, chiar s-au despirflt de

.u, "l.urtu

nma, ae-fapt, prima schismd precregtini' In acest fel'

;;;,i;i;;J "

incepui se'se desprindd djn ce in ce mai mult de

vecirile riddcini;i ia devina o putere religioasd independente'.'---i;;;;""i1 edictului di la r'Iilan, din 313 d'H" dat de

i-pt;; Constantin cel Mare, cind creqtinismul a devenit

relisie de stat, iar cre$tinii nu au mai fosl oPrimali' ruptura

,lini..r"qti.ti gi evrei a devenit uriagh 9i completi' Erau qi sunt

doud religii diferite qi vor fi Pentru totdeauna'-"-l;;;i" lucrurilor este ci' la fel ca alli maeqtri sPirituali ai

Terrei, Iisus nu a dorit acest lucru' El a pledat pentru m:"ji1t*1tradiIei, iar acesL lucru este menlional 9i in evanghelia !i M1":unde acesla spune cd oricine incalci poruncile divine va lt

orintre uttimii chemati Ia Tatdl, iar clurd se referea la legi' nu'"u"u in u"a.t" doar cele l0 porunci ale lui Moise' ci intreagd

i;.;, ;".; cuprinde 613 legi cu privire la comportamentul 9i

viala armonioasi in cadrul societilii'

34

Kp66ak Teorie Si practicd

'leXJe[e fe 6azd aktrafipiei mistice fot 6 6 a frstice

n / area majoritate a liLeraturii kabbalistice a fhcut parte

:/ YL i:'J',:l,'ff lilx:flL'i,"fr0; i'l;:it'".ff ?';Sira,r cu peste 2000 de ani in urme: ,,Nu trebuie si te ocupi delucrurile secrete"2, au fost realizate multe studii mistice, traditiaoral6 a ajuns si fie trecutd in scris, iar apoi sd fie tradusi. inspecial in latini. sau greac6, pentru ca in timpurile actuale si fiedisponibili qi in alte limbi.

Primele texte apirute au fost cele apocaliptice, in primul9i in al doilea secol al precrestinismului. Se spune c6 asemeneascrieri erau pestrate cu strictele de cetre esenieni.3

Elemente ale misticismului eweiesc se pot gasi in textelenebiblice de la Marea Moarti 9i in cele de la Nag ilammadi; unexemplu mai concret ar fi Cdntecul de sacrifciu al Sabatului.Anumite ptrli a1e Talmudului qi Midrashulul oferi informa{iiesoterice sau mistice, in mod particulara. Multe dintre texte,printre care Hekalot Rabbati, Sefer-ha- Bahir, Tora Hakana,Sefer P'liyah, Midrash Otiyot d'Rabbi Akiva, Bahirul gi Zoharul,se doresc a fi din era talmudicd, chiar daci unele dintre acestelucriri sunt identificate de citre savanlii moderni ca opere,crealii clare ale Er,rrlui Mediu, atribuite trecutului antic.-fffi l*Gsen sira, este autorul cerFi Deutoronomul din VechiulTestamenti Grillatme, Plnllipe, New Lig!1t on the Nebiim from Alexandia: AChroflogaphy to Replace the Deuteronomistic Histoty, se;tions 3'5 full notesand bibliography.

z Sirach lll.22; Talmud. Hagigah, t3u Midrash, Genesis Rabbah, y |1.r Philo, De Vita Cohtumplatila,III., Hippolytus, Rettation of all Heresies,lx. 27.

4 Hagigah 12b-14b.

Naran Gheser Ka66a[a Teoie ti practicd

Anglicizarea numelor derivi din greacd si reflecte temafiecirei cirti:' 7. Geneza sau, la ortodocgi, Facerea - lncepe cu procesul

crealiei Universului gi al omenirii. Apoi ni se prezinteistoria patriarhilor Abraham, Isaac ai lacob, precum gi vialalui losif.

2. Exodul sau,la orlodoc1i, Ie;irea * prezinti istoria lui Moise,care a condus poporul israelit afare din Egipt, primirea celor10 porunci, iar, in incheiere, instrucliunile de construire acortului llg5duintei.

3. Leviticul - oferi la inceput instructiuni pentru folosireacortului fhgiduinlei pe care l-au construit e.lTeii gi continud.cu regulile la care trebuie si se supuni sau pe care trebuie sdle aplice acegtia in timpul prezenlei 1or in cort.

4. Numerii (Arithmoi) - d,escrie recensimlntul israelililor inpustiul Sinai qi pe plaiurile Moab.

5. Deutoronomul - este format, in special, din cuvAntirile luiMoise, care au scopul de a face poporul eweu mai ascultitor,precum gi din transmiterea unor legi noi si desemnarea luiIosua ca succesor.Descrierile istorice din Tora nu sunt lntotdeauna in ordine

cronologici. Uneori, istoriile sunt ordonate dupi concepte, inconcordanli cu regula conform cireia ,,nu existi mai dewemesa't mai tirziw in Tora" t

.

Cei mai religiogi dintre ewei cred ci prezenta versiune aTorei este copia perfectd a versiunii pe care a scris-o Moise. Darmajoritatea au acceptat ideea cd versiunea prezente este, de fapt,o compilatie scrisd de mai mul1i autori ewei, scrieri din diferiteperioade, lncepAnd cu anul 1000 i.H.; opera finali pare si fi fostcompilati in secolul V i.H., deqi nu s-au gesit manuscrise dinacea perioad6.. Indiferent de forma de provenienti, redactarea finali ii esteatribuitd.lui Ezra scriitorul. Dar este pulin probabil ca variantelepe care le avem in zilele noastre si fie o copie fide16 a celeicompilate de cdtre Ezra- Conseryatorii religioqi vor sA creadice atat certile sfinte, cdt gi alfabetul au rimas neschimbate de-alungul miilor de ani, degi existi deja dovezi suficiente prin carese arati ce a existat un alfabet ebraic mai vechi decit cel actual,-affird po*hi-ud poorhnn zo.

Textele care constituie sursa ideilor, a conceptelor, apracticilor gi a meditaqiilor mistice se pot impdrqi in doud mariealegorii. Prima este formatd din textele primare Provenite dela Mesia, proleti sau marii maeqtri. Din a doua categorie faceparte mullimea mare de cdrli care existe la acest momentdespre misticismul, esoterismul, medilalia gi practica propriu-zisi a Kabbalei.

in aceasta secliune, ne vom ocupa insd de terlele primarecare se referi Ia arborele vielii.

. Sefer-ha-Tora - Cdrlile Legii, primele cinci cdrli aleVechiului Testament.

. Etz-ha-Chayyim - Arborele Vietii, dictati de Rabbi Yitza'aqLuria Ei publicati in 1901.

. Sefer Yitira - Cartea Formdrii, manual al literelor ebraice'sciisa de'Abraham qi publicati la Mantua, in 1562.

. Heikhalot - Palatele raiului sau cerurile'

. Sefer-ha-Bahir - CarLea Luminii, publicatd in Provence'Franta, in 1176r.

. Pershina - Evangheliile, incluzind 9i Evanghelia dupdToma.

. Sefer-ha-Zohar - Cartea Splendorii, publicatd intre 1558si 1560.

.'Srfra Detzniyulha - Cartea secretului pecelluit (cartealucrului ascuns sau t6inuit).

. Idra Rabba Qadusha - Ansamblul sJdnt superior

. Iilra Zuta Qadusha - Ansamblul sJdnl inferior.

. Sefer Raziel HaMalach - Cartea ingerului Raliel.

. Sefer-ha-Tora - Cirlile legiiCele cinci cirli care.comp=un Tora sunt parte din Vechiul

Testament2. Numel-e in ebraice al cirfilor provine din primulcuvAnt cu care incepe fiecare carte.

1. Bereshit ()axwti, literar ,,La lncePut")

2. Shemot (va$,literar ,,Nume')j. Vayikra (t'7rx, literar ,,EL te cheame")

4. Bamidbar (>nt:r, literar ,,1n pustiu')

5. Devarim Gfi'!, literar ,,Lucruri" sau '.Cuvinte")I Cea mai recente edilie a fost editatd de catrc Reuve Margaliot lip.ublicatd

la Ierusalim in 1951.2 Encyclopedia oJ Jeutish ConcePts, Hebret, P blishing ConPany' PhrliP

Birnbaum, 1 964.

36

Naran Gheser Ka66ata Teoie ;i practicd

numit gezer sau proto-sinaitic, care a Stat la baza celui din ziuade azi. De fapt, se presupune ci alfabetul proto-sinaitic sti labaza celor mai multe alfabete de pe pimint, incluzindu-le pe cellatin, ebraic, arabic, runic etc.r

Cdnd Tora a fost redactate, alfabetul sinaitic evreiescdispdruse de mult, din cauza miilor de ani de dominalieculturali qi religioase asiriani, babiloniani qi roman6. Prinurmare, Ezra a redactat-o in noua limbi. Totugi, cele maicomune tipariri din ziua de astdzi ale Torei d,ateazit din secolulIV d.H., numit masoretic2.

Tanakh3 sa:; Vechiul Testament a fost compilat de MareleAsamblator Anshei Knesset HaGedolah, in traducere OmulMarelui Asamblator, cartea fiind formati din 120 de scrierigi profelii. Traducerea in greaci se numeqte Septuaginta ,ia devenit un text asociat cu creqtinismul. Se spune ce aceasted,enrmire, Septuaginta,proine dinfaptul cd. munca de traducerea fost licuti. de 72 de lradtrcirtori care au lucrat, in paralel, lnAlexandria, unde a existat cea mai mare comunitate de evrei dinafara Palestinei.

Sefer Yefira - Cartea FormiriiSefer Yelira, in traducere Cartea Formdfii sau. a Crea{iei,

a avut cea mai mare influenli in dezvoltarea mintii eweiesti.Toate crea(iile de goiemi si miracolele atribuite rabinilor au alrrlloc datoriti folosirii cunoaqterii oferite de aceaste lucrare.

Istoricii nu au reugit inci si stabileasci originea clari atextului. Unii spun ci lucrarea a fost redactati in secolul al Vi-lea; constructia lingvistici folositi poate data chiar din al Illeasecol. Referirile \a Cartea lui Abraham din cadrul Coranului,care trimit la aceasti. carte sau la alti varianti a ei, ar plasa-omult mai deweme de Elrrl Mediu. Indiferent daci cel care a scrisaceasti lucrare este sau nu Abraham, se consideri cd ea a fosttransmisi de la Adam la Noah qi apoi lui Abrahama.-f5ffilii gesi aici: htqr://en.v.ikipedia-org/wiki/Genealogy,of-scripts_derived_from_Proto-Sinaitic

z Cel mai vechi manuscris care a supraviefuit in totalitate este CodexPelroPolitanus, dtn 970 d.Hr.

r Mai cunoscute sub denumirea de Mdroreti. Texf, de la alfabetul in care afost scrisi.

4 me Kabbalah, Christian D. cinsburg, 1920.

_ talv c,*.r Pfl

*AjB\rAA4EY F,YIZEHao4.. I>/KLAYM\N+oo2nrM,??,1P\^/ EXT

Figura 2: Alfubete

SinalticznD+rgtA

T

ffi

L-c,

Uq

\

bedt

glmrnel

daledr

heth

kaph

lamedh

samekh

qoph

rEa

Iin

Phonetlc

rJ

tbt

tel

tdl

thl

twl

[:]

tl'l

trj

tvl

tkl

iil

trnl

tnl

Isl

r1

tpl

Fl

tql

trl

trt

kl

pilm of hand

e+In

t mffk frl

Naran Gheser

Este prinul manual mistic gi, foarte posibil, sursa de originea alfabetului ebraic. Ne prezinti 9i orgamzezi crealia in 32 de

c,ri ale inlelepciunii. lurmate dirr:. l0 sefire:

r 3 elemente: irer, api, foc;rr 6 directii: la!i, spate, stinga, dreapta, sus 9i jos;. centru.

. 22 de litere:r 3 mami: reprezentiind cele trei elenlente primortliale

din care s a creat totul: aer, apd 9i tbc;o 7 duble: reprezentind ftliele planetare clasice:

Soare, l,ur.ri, Marte, Mercur, Jupitcg Venus' Saturn;r 12 simple: reprezentind cele douisprez.ece zoclii de

peste an.Aceslora li se adaugi alte asocieri emotionale, intelectuale qi

esotericei cu alte cuvinte, este un index cle corespondenle. '?Primulcapitol al acestei cirti reprezinti cea mai limprLrie menlionare a

stelei crr gase colprri, cunoscuti sub numele de Steoua lui Dqvid.

ln gerrcrrl. c\te prez(nt.tli in plan Lridimerl'ior'lal c,t intcr\cclare..r d-oua triunghiuri. :,Jer )lllra prezinlr in.a rtcJua ltri Drvid rrl

plan tridimensional, reprezentare a Alboreh-ri Vie{ii in spaliu' ca o

I{ab 6a[a 'leorie ! practicd

Figura 4. Viziunea cdrului hfldcdrat, Matthaeus Mef ia , I 593 1 650

combinalie de doui piramide triunghiulare. Aceaste structuri estefolositi in lucrul Merkabah de ascendere in planurile superioarede existenqd,la fel ca Ezechiel, care s-a ridicat la ceruri.

Figura j. Steaua lui Davicl gi Merkabah

I F-lementul ,,p:lment" sc f_ormelrzi Prin conbiDit!ia celor tr'ei eleinente2 tht S"V, Yatzhnh, The BL)ok ol Ocation: in lhcotl d Li Ptucfl'e' traDs

Aryeh Kaplan, Samuel Weiser, Inc , 1997

40

v/---\[z\V/ \V/)( )(/r'\ ,/n \l\\ __/1_\

Figura 5. Ezechiel, viziunea Tronului, M.trtin Luther, 1702

Naran Gheser Kg66ak Teorie Si practicd

ce reprezinti credinla mistice destul de complexi conformcireia divinitatea este un aspect dinamic care implici atdt genulmasculin, cat gi pe cel feminin.t Aceste aspecte trebuie unitepentru pistrarea armoniei in univers.

Zoharul pornegte de la prezumlia conform cireia existipatru aspecte ale textului biblic:'?

. Peshat * simplu, literar;

. Remez - al.uziv sau sugestiy;

. Derash - metaforic, prin comparalii sau ilustratii;

. Sod - contindnd mistere sau secrete ascunse in text.Procedeul de exegezi, folosit in Zohar pentrt abordarea

cunoaqterii se numeqte Pardes (paradis), cuvA.nt care provinede la prima literi din numele celor patru metode de abordare atextelor descrise mai sus (P, R, D, S).

Acest procedeu este similar cu cel aplicat de comentatori intimpul primei perioade a creqtinismului a Elului Mediu.

. Literar - modul de abordare este cel istoric, ocupdndu-sede evenimente trecute.

. TiPologic .._ conecteaze eveniment ele din Vechiul Testamentcu cele din NouI Testament, ocupindu-se de evenimentetrecu[e qi prezente.

. Moral sau tropologic - este luate in considerare parteamorali a povestirii, ocupindu-se de evenimente prezente.

. Analogic - se referi la partea spirituali, mistici Si laproletiile creptine, ocupdndu-se. in general. cu evenimentedin viitorPartea mistice din Zohar se bazeazi pe principiul conform

ceruia toate lucrurile vizibile includ fenomene care sunt atatrealitate exoterica, cat gi esotericd, ce oferi instrucliuni pentrudezvoltarea spirituali.

Zoharul este opus formalismului religios, stimuldndimaginalia qi emoliile gi revigorind, in acelagi timp, experienlaprocesului de rugiciune. in multe comuniti{i religioase,rugeciunea a devenit mai mult un proces exterior decdt ceeace ar trebui sd. fie, un proces de transcendere a problemelor qi

-ii, iiQoaao-ufi. Moshe ldet.z'Ihe lewish ln(v.lopedia, l-unk and Wagnalls. l90t-t906.

Sefer-ha-Zohar - Cartea SplendoriiZohar (r;rr) (,,Splen-

doare") este cel mai impor-tant text kabbalistic, o exe-gezl scrisd in rashi aramaicta celor cinci cir{i ale Torei.

Ca gi in cazul lui SelerYelira, originea textului nu afost clarificati. Mulq dintrekabbaliqti cred ci este scrisintre 1280 9i 1286 de citreMoses b. Shem Tov de Leon,la Guadalajara, in nord-estul Madridului, Spania,unde se desfhgura multiactivitate kabbalistic1 in acelmoment2.

Zoharul este organizatin comentarii pe baza arti-colelor din Tora, dar elabo-ririle utilizate se bazeazdpe Talmud, Midrash Rabb,a, Figura 6. zohar, Mantovo, 1558Yetira. Bahir si pe multe altetexle rabinice. fn acest context, putem afirma cir Zoharul este,

lntr-o oarecare m6strit, Kabbala.Cei mai mulli dintre ortodocqii3 evreia cred cd invilitwile

Kabbalei au fost transmise in permanenle de la profesor ladiscipol si cd invdtdturile oferite sunt de esen!d divind,.

2oharul exemplificd diferenla fundamentald dintreramura ralional-filoJofici ebraici 9i ramura teosofico-mistici,

-il"th;;6t ;" "

formd semicursivi de scriere ln ebraic6, in care Rashi a

scris comentar:iile pentrv Talmud 9i Tanakh (Vechiul Testament).2 Kabbalah, Ger-srrom Scholem, Keter Publishing, leiusalem, 1974.3 De la latinul orthodoxus sau grecescul oithodoxos; orthos = drept, doxa

- ooinie. Orthodox - opinie sau dogma core(t;.4' Ortodocsii eurei irnt o grup;re stricla in aplicarea legii Si a elicii

canonizate in textele talmudice. Sunt caracterizafi prin credinla ci legea este

divini qi transmise in mod direct de catre Dumnezeu lui Moise 9i ce ea nu

trebuie alteratd sub nicio formi.

42

Naran Gheser

a crizelor lumeqti gi de oferire a acestora divinitelii, Printr-unproces de uniune 9i de acceptare a graliei divine.

In secolul al XVII-lea s-a propus ca numai cei care au peste

40 de ani si aibi dreptut sd studieze Kabbala, iar in extensie

sa citeasce Zoharul, pentrt ci se considera a fi prea puternicipentru cei mai putin experimentali sau maturizali emojional.

Entuziasmul provocat de Zohar a fost imperteqitqi de cre$tiniprecum Giovanni Pico della Mirandola, fohann Reuchlin,Aegidius ofViterbo etc.; toli au avut convingerea ferm6 cA aceaste

carte contine dovezi qi adeviruri creqtine. Ei Ei-au argumentat

aceastl credin{i pe baza analogiilor existente intre inYeliturileZoharului qi cele cregtine, citeva dintre acestea fiind cidereadin Rai gi principiul Trinitdiii. Argumentele qi explicaliile aduse

conceptului de Dumnezeu ca Trinitate in creqtinismul catolic

run oitodo* sunt adesea lipsite de substanJi pentru cd ele se

gisesc in Kabbala 9i in alte manuscrise preotm Zoharul, pe care

iregtinismul nu le-a preluat gi integrat de la ewei.

tiSri &=t'"ir '<iir'aid-.Fli?F;drrs:(i<Sq6.* FS''<\<F'<atr:n$'l'<*Oo-ikt +"+\6;s.''tr.t"iF".Jf5Rrl;rr*ffJt$

*-*.n*+1\..t3ratqtpi

i''r'ibrcr.s!f-D.idr

Pesita - BibliaPeptal inseamnd versiunea sim-

pli (sau comuni) a Bibliei siriene.Acest nume a fost dat in secolul alIX-lea ambelor Testamente, vechigi nou, deqi acestea au fost tradusein mod separat. Varianta greceasci,Sepluaginla, a lost lradusd dintextele masoretice, dar Pe$ila a tosL

tradusd din aramaicd, indePendentde prima2.

Din ambele variante se Poateobserva cd losua (lisus) s-a niscut,a fost crescut qi educat ca eweu.Viala lui a fost mesajul mesianicinsuqi pe care il propoviduia qi Figuru T.Imagine Peritapoate fi hleleasa cu adeverat Prinintermedii culturii qi al societilii in care trdia. A fost qi este

-\np/An-*op"rhittu.orgi

2 http://ra'r r'w.aramaicpeshitta.com

44

Ka66ak Teorie ;i practicd

un exemplu demn de urmat atat pentru eweii timpului sAu,cit gi, dupi mai bine de 2000 de ani, pentru omul societelimoderne. Deqi interogat de citre rabi, ace$tia nu au putut se-igeseasce weun cusur deoarece, pe l6ngd viala adecvatd pe care oducea, avea cunoqtinle avansate in ceea ce privegte misticismulkabbalistic Ai ebraic.

CAnd Iisus a fost ispitit de citre farisei pentru ca acegtiasi vadi daci respecti legea, rispunsul siu a fost ciudat. Nu s-areferit nici la cele 613 poruncit din Tora, nicila cele 10 porunciaduse de Moise, ci a recitat Shema sau afirmalia uniunii cudivinitatea din Tora, DoverimlDeutoronomul 6:4-5:

,,invdldtorule, care porunce este mai mare in Lege?El i-a rispuns: Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu cu toatdinima ta, cu tot sufletul tiu qi cu tot cugetul tiu. Aceasta este

marea gi intdia porunci."Matei 22:36 38

De fapt, este una dintre poruncile din Tora, Doverim 6:5:,,Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din totsufletul tiu $i cu toati puterea ta':

Deute.6:5Menlinind nume divine din varianta aramaicd Shema,

acest paragraf ar suna astfel:,,Asculte, AYN Israele, YHVH Elohim este singurul nostruYHVH.Se iube$ti pe YHVH Domnul Elohim-ul teu, din toati inima ta,din tol sufletul ldu ti cu loata puterea ta.Iar apoi a spus: Sd iubelti pe aproapele teu ca pe tine insulii

Matei 22:38-40Este, de asemenea, una dintre poruncile din Tora, Yayrqra

19: l8:,,Si nu te rizbuni cu mena ta $i sA nu ai urd asupra fiilor poporuluitiu, ci sri iubetti pe aproapek tdu ca pe tine iflsuti. Et suntDomnul Dumnezeul vostru"-

Levitlcul l9:18I Sunt 365 de porunci negative care corespund zilelor anului qi 248 de

porunci pozitive corespunzetoare, atribuite fiecerui os din sistemul osos Siorganelor principale din corpul tman; The Concise Book of Mitzt oth: TheCommandnents trhich can be Obsetved Today, HaCohel, Yisrael Meir., Trans.,Charles Wengrov Feldheim, 1990.