De acelaSi autor la Editura Nemira:

2312

TRILOGIA MARTEmarte rogumarte verde

marte albastru

Krv Srnxlrv RoerNsor'r s-a niscut in 1952,|a lllinois. A studiatliteratura la Universitatea din California. Ca scriitor; de;i a pu-blicat nuvele inci din 1976, Kim Stanley Robinson ;i-a inceputcu adevarat cariera in 1984, c6nd au apirut The Wild Shore,primul s5u roman, j The Novels of Philip K. Dick, teza de

doctorat. Succesul s6u se cristalizeazd in momentul publiciriiTRILOGIEI MARTE, pentru care a primit dou6 premii Hugo,doua premii Locus gi un premiu Nebula.

KIM sTA#LEYROBINSON

marte albastru

Edijia a Itr-a

Traducere de

EMn SAn-Bulrscu

NEMIRA

Euprins

Pdrted tnttt Muntele Piunului

Partea a doua: Areofanie

Parteaatrei.a:Onoudconstitulie -...... 137

Parteaapatra:PamAntulverde 195

Parteaacincea:insfirgit, acas2l... ...,'... ...... 263

Parua Sasea: Annin pustie. 295

Partea Saptea:Yerdele 9i albul 333

Panea a opa:ktorienerurah 4OI

Partea a noua:Verteswandel. 451

Partea zecw-Yiriditas . 483

Partea a ansprezecea: Totul merge alAt {e repede.. 565

Partea a daudsprezecea:Proceduri experimentale. 663

Pa"rteaatreisgtrezecea:Lacul Phoenix. 789

6l

\ !t:!-':.i=-"V;-;

i {-e-d

.,. fr-'-\r\3ir'^ri"r'1 1

:)'-F:: .ds-; - "o ?.s'$,,.

.4/

;a,1|,fe Ji\,7

b:* . f) ,_.

3 .:::*

6*',.-t <r

*'(Hf !

,e'j

"""J *o

!"" c-l. l,- H

-r*"ti:.L-! -6tr

'. -s;i '.;r

,r*X FEriTI '?t&t

wfff:

dd

1 'i

_i!:,i_.,{-.e'A"ofl\

p.*iot

', \ t-.

4ot

ttc -.. daWE$ C-{s?

':4 ffi{ x2*sr q.

Itt

:75"^':.."-7's.- t Ftr

tc:.-- L F,i4 *J,.^

I:,?* *d- -.....-.5*-i' i$

ffi1"

2T

4e5;*.:\-

I'r$.-.f,.-*

i {ti;fl ,v 'lF,- ^

.$u\-'*€"t,w*\#F

:tr{^a- '$

..$u$,1€*--

i:/ =.\ '

;c

::* d,I

ff,f.'l.?

#3s €I g ,.8

fr *,ts]{"r

I!

."c

ftl'JR\l\*r

!

I

J3t

Calendarul MarlianAnul I (2027 AD)

178 zlle

-",wLs = 900

ls = 70oafeliu

Ls = 250operiheliu

Ls = 270o

d*._154 ztle

Ls;0o

659 zile in total, Anul I Mar$ian24 luni = 21 luni a c6te 28 de zile

3 luni (fiecare a &a) a cSte 27 de zile

Partea int6i

MUNTELE PAUNULUI

Marte e acum liber. Suntem pe spezele noastre. Nirneni nu

ne mai spune ce sd facem.Ann rosti aceste cuai.nte stind tn pi'ci'oare, in partea din fapd

a trmului. Dar e atit de usor ca aecbi.le ti.pare dn comportammt

sd recidiveze! Dacd incerci sd ddrimi o ierarhie, imedi.at o aha

se va grdbi sd-i ia locul. Va tebui. sd ne pdzim de aSa cwa, fi"indcd totdeauna 1)or exi.sta oammi care se Tror strdd.ui sa faraaici un alt Pdmint, E neooie ca areofania sd continue fdrdoprire, o lr,tptd eternd. Va trebui sd ne gindi.m mai mult ca

orici,nd la ceea ce inseamnd afi. rnarpi.an.

Asculatorii ei zdceau pe bancbae, prioind pe ftestrp la pe'

hajul care se perinda cu repeziciune yin faSa lor. Erau istoaipi,

cu ocbii. iri.ati. Rosii cu ochii rosii. in lumina asprd a zori.lor,

totul avea an a.spect de nou, iar peisajul mdtr.trat dc ointuripdrea p,.tstia, ca exceplia unei po4iani dc groboti.S kaki' acoperit

d.e licheni si. arbusti. Izgoniserd fu pe Marte toate elementele

puterii pdmintene. Fusese o campani'e tndclungatd, cultninindcu luni intregi de acpiuni oiolmte, dccknsate ca urn are 4 c4-

tastrofalelor inundapii de pe Toru, iar acum eraa epuizapi,

Am omit de pe Pdnuint pe Marte, iar tn dramul acekprintpdli.u s-a produs o dru,tme prtrificare' inpelegeam mai:aSor total,

d,ne4rn o libertate de acpiune pe care nu o cunoscusen PAndatunci, Sansa de a expri'ma tot ce qa tnai bun tn noL A1a cd am

trecut ld acpi.une. Clddim un mod de aiald mai bun.

Iatd nr.itul in care crescuserd cu Wi. Iar acam, aAnd Ann tlanoca incd o datd, tinerii marpieni prioeau dincolo de ea Pusewd

la cale reuolupia,luptaserape intregcuprinsul pkn*ei 9i ti tnghe-

suiserd in Burrougbs pe toli polilittii pamAntmi. Dupd aceea

1? KIM STAilLEY HoBINsoN

inundaserd ora;ul Si ti alergaserd pe aceiasi parninteni pind laShffield, pe Pavonis Mons. Pe urynd trebuise s,iJ oblige pe inarnicsd p,irdseascd Shefreldul, sd urce pe cablul spapial ;i. sd se intoarcdpe Pdmint. incd nusi tncheiaserd socotelile, dar, pin eaacuared

cu succes d ora;ului Bwnougbs, c,i;tigaserd o mare,uictorie, Si ci-teua dintre chipwrile inexpresioe ale celor care se uitau la Ann oripriveaw afard, pe fereastrd, parcd ar fi. dorit o pauzd, un rdgazpentru sdrbdtoirea tiumfului. Erau cu to;ii istooipi.

Ne aa ajuta Hiroko, spuse un tindr, rupind tdcerea dintrenul care, tn leoitapie, inainta peste cimpie.

Ann dadu din cap. Hiroko e o Verde, spuse ea.. Face partedinLre Verzii de la tnceputuri.

Dar Hiroko a inaentat areofania, rElic,i thruirul localnic.Asta e preocuparea ei de cdpdtii: Marte. Ne aa ajuta,;tiw bine.

Am cunoscut-o. $i chiar ea mi-a spus.

Doar cd nu rnai e in viapd, adriugti abcineoa.

Urmd o noud tdcere. Planeta se prelingea pe sub ei.

intr-un tirziu, o tin,ird tnahd se ridicd, inaintd pe interoal

;i o tmhrApi;a pe Ann. Vraja se rupse. Rmunpard la cuainte. Se

ridicar,i tn picioare Si se strinserd, in spapiul larg din partea

frontali a trenului, in jurul ei, pmtru a o tmbrdpiSa, pentru a-istringe mina sau, pur Si sirnplu, pentru a o atinge - pe ea, AnnClayborne, cea care ti tnodpase sd iubeascd planeta Marte pmtusine tns,isi;i ii condusese tn lupta pentru dobAndirea indEen-denpeifapa de P,imint $i cu toate cd ochii ei injectapi erau tncdimobili, alintili, dincolo de tineri, cdte tntinderea stincoasd,

accidmtatd, a masivului Tyrrhena, Ann zimbi. Le rdspunse laimhrapi;ai, le strinse rniinile, se tndlyd pe airfuri pmtru a le

atinge obrajii. Totul vaf. bine, li asigurd. Vom elibera Marte.Iar ei spuserd cd da si sefelicitard. Spre Sheffield! se indcrnnard.Sd terrnindrn treaba. Marte ne va ardta cum sdfacem.

Numai cd Hiroko nu e ntoartd, obiectd aindrul. Arn adzut-o

tn Arcadia, luna trecutd. Va iesi din nou la ioeald. O sd apardea undeoa.

l,a un moment dat, inainte de ivirea zorilor, ced conti-rrrr,r sil striluceasci in aceleaqi tonuri de roz cala inceputuri;, rr lii;iile de culoare, spre risirit, estompate gi limpezi, iar spre

,rpus * intense gi presirate cu stele. Ann plndi acest moment,

1r'clnd insolitorii ei o conduceau cetre vest, unde se indlp o

irrrcnsl masd de pimAnt negru - Protuberanla Tharsis - punc-

t.rtl cle conul larg al lui Pavonis Mons. Pe misurd ce urcau

l);ultil care pornea din Noctis Labyrinthus, se ridicau tot mai

rrrrrlt deasupra noii atmosfere. Presiunea aedui era, la poalele

lrri l)avonis, de numai o suti optzeci de milibari; dupi care,

1x,t:ind drumegii suiau pe flancul estic al marelui lrrlcan, co-

lxrri sub o suti de milibari qi continue se scade. Treptat, ajun-

scrr deasupra nivelului atins de plantele cu frunzig vizibil,srrtrbrtAnd, in scA4Aitul rolilor, petice murdare de zdpadd

rrroclelati de vAnt. Apoi depngird qi limita zdpezii, pinn cAnd

rrrr mai rdmase nimic altceva decAt piatri gi suflarea rece' ti-irrasl, neincetata, a vAnturilor de mare ineliime. Terenul pus-

tiu irrita ca in anii premergitori sosirii oamenilor, de parciocupangii vehiculelor ar fi celetorit in timp, spre trecut.

Nu era aga, dar sufletul Annei Clayborne se incilzi la ve-

,lt:rca acelei lumi feerice: stinci in bitaia neconteniti a vAntu-

Itri. Pe misurtr ce maginile Rogiilor urcau muntele, toli()cupanlii lor se extaziard, ca gi Ann. tn cabine se instdpAni

rilcerea, in vreme ce, undeva in urmi, soarele fisura orizontulintleplrtat.

Apoi panta deveni mai pulin abrupd, transformAndu-se

intr-o perfectd curbi sinusoidaln, pAne cand aiunsere pe platoulrotund de pe culme, de unde zirird ora;ele-conuri ingirate tn

14 KIM STA'\,i LEY HOBINSBN

jurul uriagei caldeire, aglomerAndu-se mai ales pelingilbazaelevatorului spadal, la vreo treizeci de kilometri spre sud.

Se opriri. ln vehicul, tlcerea pAni atunci respectuoasiajunse neinduplecattr. Ann sttrtea la unica fereastrl a cabineisuperioare, privind spre mrazdzi, cdtre Sheffield, acel pruncal elevatorului spalial, construit datoritd elevatorului, strivitatunci cAnd elevatod se pribugise gi reconstruit tot laolalticu elevatod. Iatd oragul pe care venise si-l gteargi de pe falapimAntului, aga cum procedase, metodic, Roma cu Cartagina.Pentru ci intenliona si distrugi 9i noul cablu, exact cum fi-cuseri gi cu primul, in 206t.Iar cAnd se va intAmpla asta, omare parte din Sheffield va fi din nou ingropatnin ldrind.Restul va rdmlne amplasat inutil pe vArful unui vulcan imens,deasupra grosului atmosferei. Cu timpul, structurile incd in-tregi se vor demonta in vederea recuperdrii, ldsAndu-se pe locdoar fundaliile conului gi poate o stalie meteorologici; in cele

din urmi, nu va mai fi acolo decAt indelunga ticere a unuivArf de munte insorit . Zarurile erau deia aruncate.

ilrsrte albastru 15

( ) veseli reprezeflt^ntea Rogiilor de pe Tharsis, pe nume

lr iska, li se alituri cu un transponor de mici dimensiuni qi ii,,rrrrlrrse prin labirintul de depozite gi corturi mirunte care

irr.,rnjura interseclia dintre pista ecuatoriald gi cea croiti pe

' rl.,rsta muntelui. tn timp ce nou-venilii o urmau, Iriska le

ln )vcsti cum stiteau lucrurile prin zond, Cea mai mare Parte,lirr Sheffield gi restul agezirilor de pe creasta lui Pavonis ajun-

rcst'rr de acum in mfinile revolugionarilor ma4ieni; nu insipr clcvatorul spalial gi cartieml din jud bazei acestuia. Acoloyi rrprruseri greutedle. Fo4ele revolulionare de pe Pavonis

,'riru mai ales mililii echipate precar gi care nu aveau neapiratun program comun. Faptul ci insurgenlii izbutisertr cAt izbu-

tiscrtr se datora mai multor factori: surpriza, controlul asupra

rp:rliului ma4ian, mai multe victorii strategice, sprijinul ma-

rii rnajoritili a populaliei ma4iene, refuzul Autoritifi Tran-zirorii a Najiunilor Unite (LINTA) de a deschide focul asupra

t ivililor, chiar 9i atunci cind ace$ia participau la demonstra-

1ii rle masi, in stradi. Carezultat,fo4ele de securitate IINTAsc retrdseseri de pe toati suprafap planetei, pentru a se re-

grupa in Sheffield, cei mai mulli aflindu-se acum in cabinele

t'lcvatorului, in drum spre Clarke - asteroid de balast gi staiie

spalialtr, situat la cealalti extremitate a cablului. Re$ul erau

irrghesuili in cartierul din jurul masivului complex delabazaclcvatorului, denumit oPriza". Complexul consta din instala-

1ii pentru asigurarea funcgionfii elevatorului, depozite indus-

triale, ca qi hotelurile, ciminele gi restaurantele necesare

caztrrii gi hrinirii fo4ei de munctr de la stalie.

- Toate astea ne sunt de folos acum, explici lriska, pentrucrt soldajii stau inghesuili ca gunoiul intr-un compactor, iartlircr n-ar fi avut hrani gi adipost, ar fi incercat, probabil, o

strlpungere a incercuirii. Situagia lor, aga cum se prezintlircum, rimine inctr tensionatd; dar, cel puiin, pot supravielui.

O situalie care, intr-un fel, aducea cu aceea tocmairezol'vati la Burroughs, iEi spuse Ann. Unde totul se terminase cu

bine. Era nevoie doar de cineva care si vrea str aclioneze, gi

treaba se ficea: fo4ele LINTA erau evacuate pe PimAnt, ca-

blul doborAt, legitura dintre Marte gi Terra se intrerupea cu

.I5 KIM STAilLEY BOBINSON

^devaral $i orice incercare de a ridica un nou cablu putea fi

impiedicati oricAnd pe parcursul celor zece ani de lucrdriorbitale necesari construirii lui.

Aqadar, Iriska ii conduse prin nebunia de pe povArnigulrisdritean al lui Pavonis, pAni cAnd ajunseri pe creasta caldei-

rei, unde i;i parcartr maginile. IJndeva, spre sud, la margineaapuseand a oragului, puteau inmezlri cablul elevatorului - unfir abia vizibil, qi asta doar pe o lungime de cAliva kilometridin totalul de douizeci qi patru de mii. In realitate, aproape

invizibil. Totugi, prezenta sa le domina fiece migcare, fiece

conversalie, aproape toate gAndurile - stripunse gi ingirateca mdrgelele pe firul acela negru care ii lega de PimAnt.

Dupd ce se instalari in tabiri, Ann il suni pe fiul ei,Peter, unul dintre liderii revolujiei de pe Tharsis 9i conducd-torul campaniei impotriva Autoritijii T ranzitoii, institujiacare igi lisase fo4ele comasate in Prizn 9i in imediata apropi-ere a acesteia. O victorie limitatd, in cel mai bun caz, dar care

ficuse din Peter unul dintre eroii lunii precedente.

Tlnerul rispunse la apel, iar chipul lui aplru pe ecranulconsolei de la mAna Annei. Semlna foarte mult cu mama lui,ceea ce ei i se plrea tulburitor. Ann igi dddu seama cl e pre-ocupat, cu gAndul laaltcevadecAt la apelul de fagi.

- Vreo veste? intrebt ea.

- Nu. Se pare cdsuntem intr-un fel de impas. ti 6tr.* p"toli pringi dincolo de pasajul liber spre zona elevatorului, aga

ci au ajuns sa aiba controlul asupra gtrrii, a aeroponului de

pe marginea de sud gi a liniilor de metrou care duc laPrizd.- Se mai afla aici avioanele care i-au evacuat din Burroughs?

- Da. DupI cAt se pare, cei mai mulji pleactr spre PnmAnt.

E mare aglomeralie acolo.

- Pe PimAnt se intorc sau pe orbita ma4iand1

- Pe PdmAnt. Nu cred ci mai au incredere in orbiti.Peter zimbi. Fdcuse o mullime de treburi in spaliu, aju-

tAndul Sax gi a9a mai departe. Fiul ei, astronautul, Verdele.De mul1i ani nu-gi mai vorbiseri decAt foarte rar.

- gi ce ai de gAnd? intrebd Ann.

marte albastru 17

- Nu gtiu. Nu prea vid cum am putea pune mina pe

clcvator qi nici pe Prizi. Pur gi simplu, n-o str meargi. $i chiarrhcr o si meargi, pimintenii ar putea oricAnd sd doboare

elevatorul.

- $i atunci?

- Ei bine..., rispunse Peter pirAnd dintr-odati preocupat.

Nrr cred cd5Lsta ar fi un lucru bun. Ce zici?

- Zic cd elevatorul trebuie doborAt.

- Atunci ar fi bine si te feregti din zona pribugirii, spuse

el, artrtAnd de data asta ingrijorat.- Aqa am si gi fac.

- Nu vreau si-l doboare nimeni pAni nu Purttrrn cu totii otliscujie serioasi! o avertizdtlndnrl, pe un ton tiios. E impor-tirnt. O astfel de deciite trebuie luati de intreaga comunitate

nl.r4iani. Eu personal consider ci avem nevoie de elevator.

- Numai ci nu putem pune mina pe el.

- Asta rimin e de vizut. PAni atunci, nu e o treabr de

care si te ocupi de una singurt. Am avzit ce s-a petrecut la

llurroughs, dar aici e altfel, pricepi? HotirAm impreunl asu-

pra strategiei. Chestiunea trebuie discutatd.

- Sunt unii foarte buni la afa ceva, comenti Ann, cu

;rrtrlrlciune.Totdeauna, totul era discutat cu lux de amtrnunte, iar ea

t()tdeauna pierdea. Numai ctr acum lucrurile aveau sd se pe-

t rcactr aldel. Acum, cineva trebuia sd aqioneze. Dar, din nou,

l)cter artrta de parci ar fi fost deranjat de la treburile lui adevd-

rrrte. igi inchipuia cd.aveasi poati hoteri in privinla elevato-

rtrlui, Ann vedea asta. Firtr indoiala, totul feceaparte dintr-unscntiment general de proprietate asupra planetei - dreptul dinn;$tere al niseilor, care ii inlocuiau pe cei din Prima Sutt gi pe

rcstul de issei. DacdJohn mai era in viajtr, nu le-ar fi fost ugor;

rrumai ci regele murise, triiascd regele - adicd fiul ei, regele

r riseilor, primii ma4ieni adevnrali.

Dar, rege sau nu, pe Pavonis Mons se concentra in acel

rnoment o mare arrnatd a Rogiilor. Aceqtia reprezentau cel mai

rcdutabil dispozitiv militar r{mas pe planetl $i inteniionau siducd la bun sfArgit treaba inceputi atunci cind PamAntul

18 KIM STAdLEY HoBINST]N

fusese lovit de inundalia cea mare. Roqiii nu credeau in con-sensuri sau compromisuri; qi penrru ei distrugerea cabluluiinsemna impugcarea a doi iepuri dintr-odati: acliunea ar fi ni-micit ultima pozilie intiriti a polijiqtilor 9i, rotodata, ar htdiatlegitura mult prea simple dinre Marte gi PimAnt - un obiec-tiv primordial al Rogiilor. Nu. DoborArea cablului era singuracale de urmat.

Dar Peter nu ptrrea sd-gi dea seama de asta. Sau poate cinu-i pdsa. Ann incerci si i-o spund, dar el nu ficu decit si dea

din cap, murmurind: ,Da, da; da, da," Arogant, ca totiV erziicei atit de energici qi atAt de stupizi in rdspunsurile lor evaziveqi in legiturile lor cu PdmAntul - de parcd se putea cIpIta ceva

de la un asemenea leviatan. Nu. Aveau si aleagi calea acjiuniidirecte, caiuir cazttl inund*ii oragului Burroughs gi ca in toateactele de sabotaj care pregitiserd terenul pentru izbucnirearevol4iei. Fdri aga ceva, revolufa nici mdcar nu ar fi inceput;sau, daci ar fi inceput, ar fi fost zdrobiteimediat, cain2061.

-Da, da. Ar fi mai bine, atunci, si convocdm o lntrunire,spuse Peter, privind-o cu o ingrijorare la fel de mare ca qi cea

simlite de Ann pentru el.

- Da, da, spuse gi Ann, cu greutate.Intruniri! Dar i9i aveau gi intrunirile rostul lor. Oamenii

puteau presupune cA,toate astea insemnau ceva, in vreme ce

activitate reale se desf4ura in altd parte.

- Voi incerca, zise Peter, sd organizez una, inainte calucrurile si scape de sub control.

Ann igi didu seama ci, in cele din urmi, ii relinuse aten-gia, doar cI pe chipul lui apiruse o expresie agasate, de parcds-ar fi simlit ameninlat.

- Lucrurile au gi sctrpat de sub control, replicd ea gi intre-rupse legtrtura.

Ann verificd gtirile de pe diferite canale: Mangalavid, rege-

lele paniculare ale Roqiilor, rezumatele pdmAntene. Degi Pa-vonis gi elevatorul ajunsesertr acum in centrul atenliei pentrutoli cei de pe Marte, convergenta fizicd pe vulcan a celor dinurmd nu era decAt pa4iald. Avea impresia cd pe Pavonis se

nrarte albastru 19

rlhu mai mult unitSgi ale gherilelor Rogii decAt unit{i Verzirlc migcirii Marte Liber gi ale alialilor acesteia; dar nu era

ftrrrrte sigurd. Kasei, impreuni cu aripa cea mai radicale a Ro-

qiilor, numittr Kakaze (,VAntul de Foc"), ocupase nu de mult( rcirsta nordicl a vulcanului, luAnd in stnpAnire gara gi conul,lc. la Lastflow. Rogiii cu care cilitorise Ann , miloitatea apar-

linlnd vechiului curent al migcnrii, discutard despre posibili-t.rtca de a se deplasa in jurul crestei pentru a se alatura celor

tlin Kakaze; dar, in cele din urmi, hotdrAri si rdmAni Pe ver-

r.rrrrul de est. Ann urmirise in ticere discugia, dar se bucurd

,lc rezultat, deoarece intenliona sd se gini departe de Kasei,

l)rur qi ceilalgi din panida lor. Socotea cd e mai potrivit si stea

pc versantul risiritean al lui Pavonis.

Se aflau acolo gi mulli soldali ai migcirii Mane Liber, care

rc rnutau din magini in depozitele abandonate. Estul vulcanu-

lrri devenea un punct important de concentrare a grupurilorlcvolulionare de tot felul; gi, dupi citeva zile de la sosire, Annplltrunse in cort gi, pa;ind pe regolitul compactat, se indrepttr

tpre unul dintre cele mai mari depozite din interior, pentnr,r participa la o gedinin dedicati strategiei generale.

tntrunirea se desftrgurd aga cum se asteptase. Nadia polariza

.lisculiile, iar in momentul acela ar fi fost inutil sd-i vorbeasci.

Ann nu ficu decit st stea pe un scaun tn fundul silii, urmtr-

rindu-i pe ceilalgi cum ocolesc problema. Nimeni nu dorea sd

spuntr ceea ce Peter ii mirturisise deja ei, in particular, gi

,rnume ci nu exista nicio cale de a indepirta trupele LINTArlt pe elevatorul spagial. Mai degrabn erau dispuqi si discute ca

5i cum problema n-ar fi existat.

Mai tArziu, pe parcursul intrunirii, Sax Russell se apropiepi se agezi lAngi ea.

- IJn elevator spalial, spuse el, ar putea fi... utilizat.Ann nu se simgea deloc in largul ei cAnd stitea de vorbtr

t:u Sax. $tia ci acesta suferise nigte leziuni cerebrale de pe

trnna anchetatorilor de la UNTA gi cd urmase un tratamentcare ii modificase personalitatea; dar,intr-un fel, tratamenftlin carzd. nu slujise la nimic. Ficea doar ca lucrurile str parifoarte ciudate, intrucAt uneori Sax semdna cu acelagi prieten

?O KIM STAdLEY FOBINSON

de odinioari, la fel de familiar ca un frate nesuferit, iar alteoriaveai impresia cd in trupul lui salagluiegte un cu totul alt in-divid. Aceste doud senzalii opuse oscilau cu repeziciune, ade-

seori chiar coexistAnd. CAnd discutase cu Nadia gi Art, inaintede a se agezalirngd, Ann, Sax arltase ca un striin, un bitrAnsclivisit, cu o privire ptrtrunzitoare, care vorbea cu vocea luiSax 9i in vechiul lui stil. Iar acum, cAnd stdtea aldturi de fosta

sa adversard, aceasta igi didea seama ca schimberile de pe chi-pul lui erau cit se poate de superficiale; numai ci, degi aritafamiliar, inleuntrul lui se afla striinul, pentru ci vecin cu Annera un berbat care se bAlbAia gi se poticnea, cdutindu-gi ane-

voie vorbele, cel mai adesea bAiguind ceva aproape incoerent.

- Elevatorul e un dispozitiv. De... ridicare. O... uneahd.

- Dar nu gi daci ne scapi de sub control, ii spuse Ann cuprecautie, ca gi cum i-ar fi explicat unui copil.

- Control... repeti Sax, de parcd un astfel de concept era

pentnr el absolut nou. Influenji? Daci elevatorul poate fidoborAt de oricine doreqte intr-adevdr si o faci, atunci...

Ldsd netermin^tdf.raza 9i se pierdu in ginduri.- Atunci ce? il iscodi Ann.- Atunci e controlat de to1i. Existenli prin'consens. Nu-i

evident?Vorbea ca qi cAnd ar fi tradus dintr-o alte limba, iar dsta

nu era Sax. Ann nu putu decAt si clatine din cap gi si incerce

sd-i explice cu blindele. Ii spuse ci elevatorul reprezenta mo-dalitatea prin care metanationalele puteau ajunge pe Manegi cI acum se afla pe mfinile acestora, revolulionarii neavAnd

nicio posibilitate de a le alunga din preajmd fo4ele polilie-negti. Evident, singura solugie acceptabila in situajia de fald'era si-l dobori. Sd avertizezi oamenii, si le pui la dispozilieun grafic de evacuare, apoi si aclionezi.

- Pierderea de viegi omenegti ar fi minimd, 9i de s-ar face

vinovagi doar aceia suficient de progti pentru a rimAne pe

cablu sau in preajma ecuatorului.Din nefericire, Nadia auzi, din locul unde se afla, in mij-

locul inctrperii, cuvintele Annei gi-qi clitine cu atAta violenllcapul in semn cl nu, incit guvilele cirunte, tiiate scurt, i se

nrarte albastru 21

scuturari ca tichia unui clovn. Continua si fie foarte suptrrattr

Pc Ann pentru ceea ce se intAmplase la Burroughs, degi ferd

rriciun motiv intemeiat, aga cd Ann o fulgertr cu Privirea Pe

, ind cealalttr se apropia de ei gi li se adresa fare menajamente.

- Avem nevoie de elevitor. E legltura noastri cu P5min-

r rrl, la fel de mult cit e gi legitura lor cu Marte.

- Dar noui nu ne trebuie vreo legituri cu Ptrmintul,rr'1rlictr Ann. Nu se pune problema unei relaltifizice, pricepi?

Nrr spun cdn-ar ficazslsdexercitem o influenli asupra Ter-

n'i. Nu sunt o izolalionistd, precum Kasei sau Lupul de Pre-

r.ic. De acord ci trebuie sd incercdm o influenlare. Dar nu e

v,,rba de cevafi.zic, iji dai seama? Ci de idei, de tratative 9i

lrtr:rte de trimiterea citowa emisari. De w schimb informa'

ltonal. Celputin a;a se petrec lucrurile atunci cAnd totul se

,le shgoari cum trebuie. Numai daci relalia rtrmAne fizicd, -,rn schimb de resurse, emigrare in masi sau control polilie-rrcsc - ei bine, atunci elevatorul se dovedeqte util, chiar

rt(.ccsar. A9a incAt, dacl il doborim, am Putea spune: "O sil r.rtftm cu voi in termenii noStri, nu ai vogtri."

Ilra absolut evident, dar Nadia clednn iarigi din cap inrcrnn de impotrivire, fira ca Ann str inleleagi de ce.

Sax igi drese glasul gi, clipind intruna gi aga mai departe,

r', rsti, in vechiul lui stil, precis precum tabelul periodic:

- Daci il putem dobori, e doborAt de pe acum'

Ca o fantomi apirutd" Pe neattePtate lingd ea' ca vocea

tcrruformirii insigi - inamicul in fala ciruia pierduse de atAtea

yr ,rtiitea ori, Saxifrage Russell, se afla iarigi acolo, acelagi din-

rottlcauna. $i tot ce mai putea Ann era si-i ingire vechile ar-

l,,urncnte, aga cum facuse mereu, argumentele cu care pierdea,

1i sl-qi simti cu anticipa{ie zdddrnicia cuvintelor. Cu toate

.tritci, mai incerctr o dati.

- Oamenii aqioneazAinfunclie de ceea ce existi, Sax. Di-r.t.t'torii metanalionalelor, Naiiunile Unite gi guvernele vorr itlica privirea, vor vedea ce se afld aici gi vor acliona c atare.

l):rr:r dispare cablul, pur 9i simplu flu vor mai dispune de re-

,,rrrscle sau de timpul necesare pentru a se incurca iardgi cu noi.

I ).rr dactr elevatonrl continul si existe, atunci or si ne doreasctr.

22 KIM STANI LEY HOBINSON

,Ei bine, am putea s-o facem", igi vor spune. $i se vor gdsi oa-

meni care si strige in gura mare ci trebuie si incerce.

- Dar pot si vini oricum. Cablul nu e altceva decAt uneconomizor de combustibil.

- lJn economizor de combustibil careface posibile tran-sferurile in masi.

Numai ci Sax era din nou distras, redevenind un strtrin.

Nimeni nu avea si-i mai acorde Annei atenlie timp indelun-gat. Nadia se referi, in continuare, la monitorizarea orbitei,la culoarele sigure de trecere qi altele la fel.

Striinul din Sax o intrerupse; de fapt, nici nu o auzise

vorbind:- Am promis... si-i ajutdm pe cei de acolo.

- Expediindu-le gi mai multe metale? intrebi Ann. Chiarau nevoie de aga ceva?

- Am putea... primi oameni. Asta ar insemna un ajutor.

- Niciodati nu vom putea primi destui, replicd Ann, cu

o cldtinare a capului.Sax se incruntd. Nadia iqi dedu seama ci niciunul dintre

ei n-o mai asculta qi reveni la masa prezidiului. Sax gi Annrrmaseri ticuli. intotdeauna se certau. Nu-qi ficeau nicioconcesie, nu recurgeau la niciun compromis, nu ajungeau la

niciun rezultat. Se certau folosind aceleaEi cuvinte pentru a

desemna lucruri diferite, gi aproape ci nici nu-gi vorbeau.

CAndva fusese altfel, cu foarte mult timp in urm6, cAnd se

certau in aceeagi limba 9i se ingelegeau unul pe celilalt. Dartrecuse atit de mult de atunci, incit Ann nici nu-gi mai amin-

tea precis unde gi cAnd se intAmplase. Sd fi fost in Antarctica?

Altundeva? Oricum,'nu pe Marte.

- $tii, relui pe un ton degqat bitrAnul, din nou foarte di-

ferit de vechiul Sax, dar intr-un alt fel. Nu mililiile Rogii au

determinat Autoritatea T ranzitivdsd-gi evacueze oamenii dinBurroughs 9i de pe restul planetei. Daci gherilele ar fi repre-

zentat unicul factor potrivnic, pdmAntenii ar fi pornit in ur-mdrirea noastri gi s-ar fi putut foarte bine si reugeasci. Dardemonstraliile de mastr din conuri au dovedit ci aproape toatd

lumea de pe planeti li se impotrivea. De asta se tem guvernele

marte albastru 23

,'t.l mai mult: de protestele de masi din ora9e. Sute de mii de

,riuneni ieEind in strade pentru a respinge sistemul in vigoare.

L,r ,rsta se referf Nirgal cind spune ci puterea politicn se cAgtign

, rr cxpresia din privirile oamenilor, 9i nu cu levile de puqcd.

- i.r concluzie? intrebe Ann.

- Cu tolii sunt Verzi, rispunse Sax, aritAnd cdtre cei din

r.rh. Ceilalli continuau dezbaterile. Sax o privi cu ochi de

p.rsilre la pAnda.

Ann se ridicn 9i pdrisi intrunirea, pornind pe strdzile

rrcobignuit de pustii ale agezdrii. Din loc in loc, mililiile ocu-

p.ru pozilii la colpri de stradd, stAnd cu ochii pe Sheffield,

t ltre sud, gi pe terminalul cablului. Tineri indigeni seriogi,

irrcreztrtori, fericili. Ceva mai departe, la o interseclie, un

grrlp purta o discuiie animatd,iar cAnd Ann trecu prin drep-

trrl lor, o tindrd, cu o expresie extrem de concentrati, strigi:

,,Nu poli face chiar tot ce poftegti!"Ann merse mai depane. $i pe misuri ce inainta, se simii

r<rt mai nelinigtitd, fere sd, realizeze de ce. Aga se schimbau

o,rmenii: in mici salturi cuantice, atunci cAnd erau izbfti de

,'vcnimente exterioare - fdr, a premedita nimic, fdrtr niciun

1,liur. Cineva zicea "expresia

din privirile oamenilor", iar sin-

tirgma era, brusc, asociatd cu o imagine: un chip strdlucind de

.'onvingeri pitimage; pe urmd, o alti expresie: ',Nu Pod face

,'hiar tot ce poftegti!" De aceea ii trecu prin minte (ce expresie

1rc chipul tinerei!) ci in momentul acela ei hotdrau nu numai

r.,,rrta cablului, nu doar ,daci ar trebui doborAt cablul", ci qi

,,(:urn vorn putea decide asuPra a ceea ce se intAmple?'Iati in-

trtbarea critici postrevolufonard, poate mai imponanttr decAt

,,rice litigiu particular adus in discuiie, mai importanti chiar

tlcclt soarta cablului. PAni atunci, majoritatea celor din Re-

zistenli actionaseri dupi o metodd de lucru care sPunea:

.l )actr nu suntem de acord cu tine, vom lupta sd te inldturdm."

in principal, o asemenea atitudine ii adusese pe oameni inItrrzistenli, igi spuse Ann. $i odati obiqnuit cu metoda, e

l():rrte greu si te debarasezide ea, La urma urmei, Roqiii toc-

rnai demonstraseri ctr drrezrtltate. De unde 9i tendinla de a-i

continua aplicarca. Simpa ea insdgi o atare tendinld.