KRUM

Aeroport. Sfârşit de după-amiază. Mama şi Shkit care-l aşteatpă.

MAMA: Avionul. Fiul meu. Uite-l! Cum a fost?KRUM: N-am făcut mare brânză, mamăMAMA: Nu?KRUM: Nu m-am îmbogăţit... nu sunt fericit... nu m-am însurat... n-am cunoscut pe nimeni...MAMA: Te-ai distrat?KRUM: Nu m-am distrat, n-am fost la Eurodisney.MAMA: Şi cartea?KRUM: N-am scris un rând. Nu ţi-am adus nimic. Am doar geanta asta cu chiloţi purtaţi şi after shawe-ul. Hai, lasă-mă!MAMA: O surpriză pentru mama! KRUM: Nu.MAMA: O mică surpriză pentru mama...KRUM: Nu am nimic!MAMA: De ce zbieri? Ţi-a cerut cineva ceva? De asta te-ai întors? Să ne certăm?KRUM: Mă calci pe nervi. Nu-mi place să ţip! Bună, Shkit. (Mama plînge.)SHKIT: Uite-te la ea! Ce i-ai făcut?KRUM: Lasă, mă! Plînge de bucurie! Dar Tugati de ce n-a venit? SHKIT: Nu se simte bine. Te aşteaptă acasă la el.

Balconul

FELICIA: Bonjour, doamnă Krum? Ce-a gătit bun? Noi mergem la nuntă!TUGATI: Domnule Dulce! Scuze... Scrie în ziar că plânsul relaxează diafragma. Şi e sănătos să plângi din când în când! DULCE: Vrei să plângem şi noi? N-avem timp, mergem la o nuntă!TUGATI: Aţi putea să puneţi nişte muzică tristă? Orice! Plâng instantaneu. DULCE: Bun! Da’ tre’ să plângi în viteză! Plecăm într-o secundă! TUGATI: Dacă vă rog frumos...FELICIA: Da?TUGATI: Îmi împrumutaţi casetofonul? Am grijă de el! FELICIA: Ştii bine că soţul meu nu lasă niciodată casetofonul din mână!DULCE: Dar se aude muzica, e dolby sistem.TUGATI: Dar nu se-aude!

1

FELICIA: Ştii ce? Pune-i ce vrea, altfel nu mai scăpăm de el! Tugati ăsta e ca o râie.TUGATI: Vreun cântăreţ care se tânguie, să plâng şi eu cu el!FELICIA: Pune-l pe italianul ăla.TUGATI: Mersi. Dacă aş putea să-mi relaxez diafragma... (Muzica se opreşte. El plânge.)FELICIA: Am înţeles. Bine, bine!TUGATI: Nu merge... N-am fost pe fază!DULCE: Ne pare rău, dar nu vrem să pierdem aperitivul! Nu-i aşa, Felicia?FELICIA: Râde pe muzica noastră. Plânge pe muzica noastră. Ce, eu dansez pe muzica altora?! Nu vezi cum ne exploatează? Cei care nu au casetofon, n-au decât să înveţe să plângă pe linişte! Eu nu mai merg la nuntă!DULCE: Felicia, aperitivul!TUGATI: Măi, ce oameni!

Acasă la Tugati, seara. Intră Krum

KRUM: Bună, Tugati! M-am întors.TUGATI: Ai văzut câte ceva pe mapamondul ăla?KRUM: Nimic... Am dormit cam tot timpul. Ce viaţă crezi că e dincolo? Nu-i cine ştie ce. Îmi plac călătoriile... ca idee, dar nu să călătoresc. Ştii tu: vreau multe, dacă vin moca! Aştept ca marele meu roman, romanul secolului, să se scrie singur. Şi vreau să cunosc într-o zi o fată superbă şi putred de bogată, care să mă vrea la disperare.TUGATI: ... Doar n-o să mă vrea pe mine! Eu n-o să-ţi fac niciodată concurenţă. Eu sunt om bolnav.KRUM: ...Vreau să părăsesc cartierul ăsta... oraşul ăsta... Să am o casă albă, cu grădină, fără gaze de eşapament... TUGATI: Eu n-am gaze, sunt un om bolnav. Krum, m-ai putea ajuta să am gaze?KRUM: ...şi o gagică mişto. Şi doi copii. TUGATI: Să-i pui unuia dintre copilaşi numele meu. Tugati...KRUM: Da, dar să te însori şi să ai copii în cartierul ăsta... să stai pe un salariu de funcţionar... s-a zis. Uită-te la fraierii ăştia... (copiii se reped să-l bată pe Krum) Eu nu-s aşa! Vreau să-mi iau un an, doi, să scriu un roman despre voi, să fac bani... UN COPIL: Belea!KRUM: Apoi, ceau! Să fac ceva bani după voi... atunci să vezi viaţă!... Bye-bye, puteţi crăpa toţi cu gura căscată! (băieţii îl bruschează)Maică-mea îmbătrâneşte, vrea nepoţi. TUGATI: Krum...KRUM: Ce mai vrei? TUGATI: Nimic. KRUM: Hai, zi, zi! TUGATI: Nu... nu...

2

KRUM: Hai, ce e?TUGATI: Truda are pe altul. Îl cheamă Tachteech. KRUM: Care eşti, bă, Tachteech?UN COPIL: Eu sunt Tachteech! (băieţii vor să-l lovească pe Krum)TUGATI: Nu e ăsta, băi! El n-a terminat la Technion.KRUM: Curvă!TUGATI: Nu zice-aşa!KRUM: Pun mâna pe telefon şi e a mea. Da’ nu mă interesează...TUGATI: Krum... Vreau să te întreb ceva. Ştii tu ce.KRUM: Nu vreau să mai aud întrebarea aia. TUGATI: Ultima dată...KRUM: Sub nici o formă.TUGATI: Haide, Krum! Sunt bolnav. Ţi-e greu să zici „da” sau „nu”? KRUM: De ce dracu’ m-am întors?!TUGATI: Când e cel mai bine să faci gimenastică, dimineaţa sau seara?KRUM: Dimineaţa.TUGATI: Stai să-ţi zic avantajele şi dezavantajele înainte.KRUM: Le ştiu pe de rost. TUGATI: Ţi le mai zic o dată şi îmi răspunzi. Am probleme de sănătate fiindcă nu mă pot hotărî. Când să fac gimenastică, dimineaţa sau seara? Dacă fac dimineaţa, s-ar putea să fiu obosit la lucru. Dacă fac seara, nu ştiu dacă reuşesc s-adorm. După-amiaza cade, fiindcă nu fac compromisuri. Ori e albă, ori neagră. Dar mai sunt şi alte probleme. Duşul. Dacă fac gimnastică dimineaţa, tre’ să fac duş dup-aia. Dar să mai fac o dată duş şi după ce vin de la lucru? E cam exagerat, mai ales iarna. Dacă fac gimenastică înainte de culcare, la ce să mai fac duş dimineaţa? Dar mă întreb: dacă apa îmi dă energie, n-ar fi mai bine să fac duş dimineaţa? Trăiesc în dilema asta de 15 ani. Când mă hotărăsc, scrie într-un articol să fac invers. De ce nu ţin medicii o conferinţă, să ia naibii o decizie?! Doctorii ne omoară!! Acum zi, dar să ţii cont de toate argumentele. KRUM: Dimineaţa.TUGATI: Şi dacă o să fiu obosit toată ziua?KRUM: Adio!TUGATI: Răspunde-mi! Nu vezi cât sufăr? Crezi că mie îmi plac întrebările astea?! Mă mănâncă de viu!! Zi: exerciţiile de dimineaţă te obosesc?KRUM: Tugati, eşti obsedat. Nu am energie să te mai suport. Poftim, răspuns! TUGATI: Deci ai spus „dimineaţa” ca să scapi de mine, ha? Vezi? Cum să te iau în serios? Pe ce te bazezi când spui „dimineaţa”? Ce, eşti doctor? Ai terminat la Technion?KRUM: Noapte bună.TUGATI: Îndoielile astea m-au îmbolnăvit. Şi acum sunt bolnav! Ce să mai vorbesc eu despre gimenastică acum?! Nici să plâng nu-mi iese... Măi, ce oameni!

3

Seara, în faţa blocului. Intră Krum. Fetele stau relache pe jos. Casa lui Tugati e pe mijloc, băieţii intră lejer; perechi languroase. Colin, mut, îşi aranjează tipa.

KRUM: Bună, Truda. M-am întors.TRUDA: Văd.KRUM: Am vrut să-ţi scriu...TRUDA: Vă cunoaşteţi? El e Tachteech, iar el e Krum. KRUM: Pot să stau cu voi?TRUDA: Tocmai plecam.KRUM: Nu e nici zece.TRUDA: Sunt obosită. Noapte bună.KRUM: Trec mai încolo pe la tine.TACHTEECH: Lasă-l să te conducă acasă.TRUDA: De ce?TACHTEECH: Aşa. Să te conducă. KRUM: De ce nu? Pot să te conduc acasă? Mi-a părut bine.TACHTEECH: Sunt convins.TRUDA: Nu mă iubeşti. Încerc să te uit. De ce te întorci de fiecare dată?! Mă iubeşti un pic...KRUM: Nu.TRUDA: De ce mă chinui?!KRUM: Da’ crezi că eu nu sufăr?!TRUDA: De ce mă bag iar în asta? Oricum se sfârşeşte prost...TACHTEECH: Eu sunt cu ea. El e doar un prieten. N-are treabă. (lui Shkit) Au fost împreună, nu? Nu? Hai puţin. N-are rost să trăieşti, mai ales unul ca mine care n-are dreptul la nimic.Ai simţit vreodată că îţi vezi viaţa din afară... că o cari în spate, ca pe o cocoaşă? Hm, ai simţit?Te crezi tare deştept că taci. Filosof chinez ce eşti! Poate ajungi celebru... aşa, fără sonor! Ţi-au luat-o alţii înainte, n-ai fi primul mut celebru din cartier!Eu tac şi câte o oră, fără să fac caz din asta. Ai chef să ne plimbăm?SHKIT: Hai să mai rămânem.TACHTEECH: Hai.

Acasă la Truda, noaptea. Krum şi Truda se îmbracă, după sex.

TRUDA: Tachteech mă iubeşte. Mă bate la cap să mă mărit cu el. Până la urmă, o să o fac.

4

M-am săturat! Ia mâna de pe sânii mei! Nu-mi distruge viaţa! Ia o decizie!KRUM: Nu pot să mă-nsor... Nu acum... am planuri... Încep să scriu constant... am nevoie de linişte... de libertate. De bani... Poate mai târziu...TRUDA: Nici un mai târziu! Mă mărit cu Tachteech. Ne mutăm în alt cartier şi facem un copil. Şi dacă te mai văd vreodată de braţ cu maică-ta, tot cu planurile tale şi tot cu chiloţii ăştia..., o să mă sparg de râs!KRUM: Îmi dai idei de roman! TRUDA: Romanul tău! Sunt înnebunită după rahaturile astea ale tale... Nu-nţeleg de ce. Habar n-am de ce le suport. KRUM: Truda...TRUDA: Nici nu crezi ce spui. Fii mai convingător! Ştii că sunt a ta. Mă ai de câte ori ţi se scoală.KRUM: Truda.TRUDA: Tu nu simţi nimic! Doar când iei câte un picior în cur, vii la mine!KRUM: Sunt un jeg. Dar mă chinui... La tine vin când mă simt aiurea. În patul tău sunt, când nu am altul. Pe tine mă chinui să te iubesc, fără să reuşesc. Sunt un jeg. Plesneşte-mă! (Ea îl plesneşte)Curvă, poţi să-ţi iei adio. Poate te ceream de nevastă. Acum gata!

Tachteech, noaptea, sub fereastra Trudei. Apare Krum.

KRUM: Tachteech!TACHTEECH: Tachteech a stat juma’ de noapte şi a aşteptat, şi tu ai fost sus cu Truda. V-am văzut. Aţi stins lumina şi aţi aprins-o iar. KRUM: Ce vrei?TACHTEECH: Să-l cunosc pe proprietarul femeii care mă înnebuneşte.KRUM: Conştiinţa mea moţăie un pic în seara asta. Nu ştiu dacă reuşeşti s-o trezeşti. Las-o să doarmă.TACHTEECH: Las-o să doarmă! Nu te teme, nu încerc să o recâştig pe Truda. Am răbdare. Nu te grăbi. Simte-te bine. KRUM: De ce te umileşti aşa? Om cu facultate... TACHTEECH: Care facultate? Sunt tehnician. Nu mă plâng, da’ sunt doar un tehnician.KRUM: Mă faci să mă simt important. Du-te!TACHTEECH: Mă duc! Tu eşti şeful! Tu ai intrare liberă la Truda. Oricât eşti de mic, eu sunt şi mai mic, să nu uiţi asta!

Noaptea, Tugati pe balcon. (Se vine de la nuntă.)

TUGATI: Bună, Felicia, Dulce. Cum a fost nunta?FELICIA: Ca o nuntă!

5

TUGATI: Aţi cam băgat la gemantan, ha? Ce v-au dat?FELICIA: N-avem vreme, am început digestia. Hai înăuntru, Dulce.TUGATI: S-a întors Krum.FELICIA: A, da? Ţi-a adus ceva, ectoplasma asta? Presupun că nu. O să-i fac o vizită mamei lui mâine.TUGATI: Au avut pui?FELICIA: Pui? Puiul e o moluscă în comparaţie cu ce-am mâncat.TUGATI: Hai, mă!FELICIA: În sfârşit, nunta unui expert imobiliar! Dar cine mai poate să vorbească, Dulce... Hai să digerăm!DULCE: Rămân să iau o burtă de aer.FELICIA: Ca să nu mă vadă când mă dezbrac.DULCE: Sunt sătul...TUGATI: Ce au mai avut de mâncare?DULCE: Nu mă mai toca!TUGATI: Nici măcar nu îndrăznesc să salivez... DULCE: Sunt plin. Crăp!TUGATI: A fost şi orchestră? S-a dansat un pic?DULCE: Cine se putea gândi la dans? Cine se putea mişca? De la masă la water closet, de la water closet la masă. Sunt aşa de plin. Explodez. Încă o înghiţitură şi crăp. Mă duc să mă sinucid cu o felie de tort.TUGATI: Nu s-a dansat?! Bărbaţi şi femei care dansează, trup lângă trup... şi vorbesc despre căsătorie...

Acasă la Truda. După-amiază.

DUPA: Nu sunt o frumuseţe. Dacă tragi cu ochiul la mine... par interesantă. Numai să nu te uiţi atent. Cum să fac ca oamenii să se uite numa’ un pic la mine?TRUDA: Am curul mare, asta e.DUPA: Zici asta doar pentru că eşti mai atrăgătoare decât mine. Îl ai pe Krum... înainte l-ai avut pe Tachteech... înainte de el, pe Krum... TRUDA: Combinaţii de maxim căcat! Krum vine... pleacă... vine...DUPA: La mine nu vine niciunul. Sunt haioasă... sunt brici... ciripesc într-una ca o păsărică.... dar nu am nici un fel de bărbat... Ţin în mine atât de mult! Îmi vine să explodez. Am atâtea de oferit! Devoţiune, iubire, râsul meu molipsitor... Dar nu am cui. Şi sunt o tipă brici.TRUDA: Tremuri.DUPA: Tremur de nervi. Dar sunt brici, pe dinăuntru. TRUDA: Krum are un prieten, îl cheamă Tugati. Te-ar interesa?DUPA: Tugati. Ce nume! Brici! Ne potrivim. Tugati. E un bărbat serios?

6

TRUDA: Da.DUPA: E un bărbat serios?TRUDA: Cine?DUPA: Tugati! Vrea să se-nsoare sau să se distreze?TRUDA: Doar să se-nsoare! Nu e el omul cu care să te distrezi.DUPA: Aşa un bărbat aş vrea şi eu! Să stea acasă cu mine în pijama, să fie doar al meu... să îl gâdil... Dă, Doamne, să fie frumos! Şi brici. Nu neapărat deştept, dar brici! Şi să aibă pielea aia mişto. Şi ceva bani, nu mulţi, dar să fie acolo. Nu ţin să aibă creier... şi dă, Doamne...TRUDA: Ce-l bagi pe Dumnezeu? Întreabă-mă pe mine, îl ştiu!DUPA: Cum e, Truda? Fii tolerabilă cu mine!TRUDA: Partea cu pijamalele se potriveşte. E urât. Foarte urât. Nici nu poţi să te uiţi bine la el. Dacă găseşti ceva funny la el, să ştii că eşti prima. Mai tot timpul e bolnav. Când nu e, crede că e. Ai vrut pijamale. Ce ar mai fi? Bani? Dacă afli că are, tot prima eşti. Şi e prost, dar ţie oricum nu-ţi pasă. Am curul prea mare, asta-i problema. DUPA: De ce?TRUDA: Ce, de ce!Uită-te la bucile ăsta! Şi eu mă întreb de ce! DUPA: De ce? De ce?TRUDA: Ce întrebare e asta, dragă? Cu ăştia ne-am ales! Ţi-a trecut entuziasmul?DUPA: Găsesc eu ceva cât de cât brici la el! Mă screm şi găsesc.TRUDA: Sper să reuşeşti să-i dai jos pijamalele... Să-i spun să te aştepte diseară la 8 la cafenea?

La cafenea. Tugati intră.

TUGATI: După mine te uiţi?DUPA: Păi, ştiu eu?TUGATI: Îţi spun eu că după mine te uiţi. Dezamăgită deja? Tugati.DUPA: Dupa.TUGATI: Ia loc. Ce vrei să bei?DUPA: Bere. Berre.TUGATI: Eu nu beau niciodată bere. Beau numai sucuri şi lapte. Cu 0,3% grăsimi. Dar cel mai mult beau ceai de tei. (spre chelner) Ăsta nu se mişcă prea repede. Nu e un loc prea plăcut. Am putea să luăm o sticlă de la alimentară şi să o bem la mine pe balcon.DUPA: Nu e o idee prea bună. Mă grăbesc, am altceva de făcut mai târziu. O, e deja 8.15!TUGATI: Pot să vin şi eu!DUPA: Nu, nu e nevoie. Noapte bună.TUGATI: Am putea.. am putea să ne vedem mâine?

7

DUPA: Nu. Sunt ocupată.TUGATI: Şi...DUPA: Şi... şi poimâine. Noapte bună.

Acasă la Krum, dimineaţa.

KRUM: Mamă, nu suport să se uite cineva la mine când mănânc... să se uite la mine şi să-şi facă speranţe cu mine... Mama: Speranţe? Puişor, dar ţi-a cerut cineva ceva? KRUM: Mamă, faci moaca asta zi şi noapte. Uite, moaca asta care-şi face iluzii. Asta!MAMA: Ce vrei, puişor, de la viaţa mea? Mă holbam la o muscă! Puişor, am voie să observ o muscă în casa mea?KRUM: Ei bine, musca va mânca la restaurant!MAMA: Da? Atunci, du-te la restaurant! O să rămâi tu orfan, şi-atunci te saturi de restaurante! FELICIA: Bună, doamnă Krum. L-am văzut pe Krum ectoplasmă. Părea... furios.MAMA: Era fericit. E fericit că s-a întors.FELICIA: Dacă spuneţi... Nu v-a adus nimic?MAMA: Am tot ce îmi trebuie.FELICIA: Un televizor? MAMA: Am.FELICIA: De exemplu, unul made in Germany?MAMA: Se vede foarte bine la al meu!FELICIA: O haină de piele v-a adus? Un portmoneu? Un fular? Un sandwich din avion v-a adus? C-am auzit că se dau!MAMA: Dragă doamnă Felicia, Krum s-a întors întreg şi sănătos. Lucrează să se întreţină singur. Ce să ceri mai mult? El şi-a plătit călătoria în Europa.FELICIA: Dar nu vorbeam de Europa... Bun, a fost în Europa. Toată lumea merge, mai nou. S-a suit în avion, s-a dat jos din avion. Dar întrebarea e: Ce a făcut acolo? Ce a adus de-acolo? Şi mai ales: ne pregăteşte el un eveniment fericit? Cu cine?MAMA: Ascultă, sunt mândră de fiul meu. Toată lumea ştie că e talentat.FELICIA: Nu spun să fiţi dezamăgită... Speranţa crapă ultima... Dumneavoastră ştiţi...MAMA: Am speranţe, slavă Domnului. FELICIA: Bine să aveţi, doamnă Krum. Totuşi, întrebarea e: la ce vă folosesc ...?MAMA: Atâta timp cât el e întreg şi sănătos...FELICIA: Da, da, da... Doamnă, şi noi suntem sănătoşi. Dar întrebarea e: ce să facem cu sănătatea, eu cu bărbatul meu? Unde ne duce sănătatea asta? Şi-apoi, cine e de fapt sănătos? Boala îţi râde-n nas când nu te-aştepţi. Nu vă critic! Fiecare are ce merită. Unul devine doctor, iar altul peşte. Ce-l face fericit pe fiecare.

8

MAMA: Madam Felicia, sunt extrem de mulţumită de fiul meu.FELICIA: Ce femeie încăpăţânată! Ok, dacă spuneţi... Dumneavoastră sunteţi mulţumită de fiu, iar fiul de mamă. Nu pot decât să vă invidiez.Da’ chiar nimic? Nici măcar brânzică franţuzească? Ciocolăţică elveţiană? Mă rog... Mi s-a făcut foame. Mă duc să pregătesc prânzul. La revedere.MAMA: La revedere, madam Felicia. Am scăpat şi de asta. Toată viaţa mea am încercat să scap de câte ceva. Când de văduvie... când de sărăcie... când de chirie... când de impozite... Felicia îmi lipsea. Mă culc, să scap şi de noaptea asta.

(Mama – aşezată. Intră Krum.)

KRUM: Mamă, de ce nu dormi? Nu te simţi bine? Mamă? De ce nu vorbeşti?MAMA: Presiune.KRUM: Unde? La inimă? Ai dureri? Zi ceva? MAMA: Presiune.KRUM: Să chem doctorul? Şi eu simt câteodată presiune în piept. Trece.MAMA: La mine nu trece. O să plângi tu după mine la mormânt! KRUM: Te avertizez, sunt bolnav.MAMA: O să te mustre conştiinţa...KRUM: O să mor, mamă. Te avertizez, o să mor.MAMA: Da’ cine e mai bătrân? Eu sau tu? Eu mor prima!KRUM: Ok, mă însor cu Truda. Eşti mulţumită? Eşti fericită?MAMA: Fericită!KRUM: Tu ai vrut să mă însor, să-ţi fac nepoţi.MAMA: Eu? O faci pentru mine? Mersi, am televizor, nu-mi trebuie nimic. KRUM: Tu ai vrut să mă însor! Tu!MAMA: De ce ţipi la mine în toiul nopţii? Du-te şi zbiară la Truda. Du-te, du-te la Truda!KRUM: Ca de obicei, nu eşti mulţumită.MAMA: Truda e mulţumită? Truda nu simte nici o presiune? Du-te la Truda.KRUM: Ce ai cu ea?MAMA: Eu? Casă de piatră!KRUM: Culcă-te.MAMA: Când vreau să mă culc, mă culc. Sunt cea mai fericită... Nu ştiu nimic, nu vreau să ştiu nimic. Fluier în somn.KRUM: Numai când dormi sunt nevinovat. Imediat ce te trezeşti, devin vinovat!MAMA: Şi când mor, o să-ţi iei pedeapsa!

9

KRUM: Ce plictis! Sunt strivit de perete de plictiseală! Nu e nimic de văzut, nici un feeling, totul e şters!

Acasă la Tugati. Intră Dupa.

DUPA: Ola, mi amor! Îţi aminteşti de mine?TUGATI: Am crezut că n-o să vii şi... am considerat povestea încheiată... povestea dintre noi doi... Ia loc.DUPA: Vrei explicaţii? TUGATI: Nu. Dar să-ţi spun un lucru: nervii mei nu suportă suspansul. Nu rezist nervos.DUPA: Te cred. Ce vrei să-ţi spun?TUGATI: Să reformulez: poţi să îmi dai un motiv serios să nu mă iei de bărbat? Dezamăgită, deja?DUPA: O, Doamne, Tu care m-ai creat bucuroasă, dar ai uitat să-mi dai motive de bucurie. Hai, treacă-meargă. Doamne dă să nu-mi fie silă de Tugati ăsta, care e aici lângă mine, îmbrăcat în pijama albă cu dungi maro, vîrstă incertă etc. Să nu-mi fie silă... Fă ca defectele lui să găsească în mine mila necesară, fă ca lipsa lui de farmec să mă copleşească... Fără priviri!TUGATI: De ce?DUPA: Ochii sunt mai cruzi decât degetele. Întoarce-ţi faţa!TUGATI: Dar dacă vrem... să ne sărutăm... trebuie să stăm faţă-n faţă. Nu m-am bărbierit. Nu aşteptam o femeie. DUPA: Răspunsul meu este „da”.TUGATI: Sunt un om bolnav. Sunt slab. Mănânc şi respir cu eforturi supraomeneşti. Nu-mi găsesc locul printre sănătoşi. Ar trebui să-ţi fie milă de mine... să mă înţelegi... Să nu urli la mine! Să nu mă sperii! Să nu mă loveşti! Să nu-mi ceri să fac ceva special! Poate mai apuc vreo 3-4 luni, hai, jumătate de an, dacă mă odihnesc. Apoi mă duc. În braţele tale. Păcat... Deja îţi vine să râzi.DUPA: Eşti aşa de... pitoresc.TUGATI: Pe bune? Crezi că sunt pitoresc? Poate. Sunt pitoresc. Fascinant! Sunt o persoană pitorescă. Pitorescă, pitorescă. Eu! Rămâi aici în seara asta.DUPA: Stinge becu’.TUGATI: Mă simt atât de bine, de liniştit, încât aş putea să-mi dau obştescul sfârşit. Nu vreau să trăiesc! Dar vreau să-ţi pun o întrebare... Încearcă să te concentrezi şi să-mi răspunzi sincer.DUPA: Ascult.TUGATI: E mai sănătos să faci gimenastică dimineaţa sau seara?DUPA: Du-te dracului!TUGATI: De ce spui aşa?

10

DUPA: M-au avertizat! TUGATI: În ţara asta sunt mâncat. În Alaska nu mă ştia nimeni. Ar trebui să merg acolo şi să primesc un răspuns serios la întrebarea mea. Măi, ce oameni! Auzi? Dupa, Dupuţa, e mai sănătos să faci gimenastică dimineaţa sau seara?DUPA: Gura!

Tachteech apare cu pantofii în mână.

KRUM: Truda! Truda!TACHTEECH: Auzi, Krum? Ştii ceva? Tu, cum apari, eşti stăpân, you are the man, number one, iar eu mă fac mic ca un şoricel...TRUDA: Tachteech.....TACHTEECH: Fă-te comod. Nu te deranja.TRUDA: Dacă te mai prind vreodată pe-aici, chem poliţia.TACHTEECH: Cheamă poliţia!TRUDA: Stai!KRUM: Truda, Truduţa...TRUDA: Ce-i?KRUM: Ne căsătorim.TRUDA: Când?KRUM: Imediat.TRUDA: Cum imediat?KRUM: Vreau să spun, imediat după nunta lui Tugati.TRUDA: Hai.KRUM: Patul e încălzit de Tachteech.TRUDA: Tachteech nu poate încălzi nimic. Nu-i aşa, Tachteech?TACHTEECH: Nu, eu nu pot încălzi nimic!KRUM: Curvă!TACHTEECH: Ieşi afară!TRUDA: Ai dispărut iar, două săptămâni! Ce-ai fi vrut să fac?!KRUM: Ok, mi-a ajuns, mă însor cu tine, dar uite care sunt condiţiile: am nevoie de linişte. Mă ştii, te ştiu. Fără dulcegării inutile. Nu mă mângâia în afara patului. Nu mă alinta, şi nu te atârna de gâtul meu pe stradă. Semnele iubirii tale mă zgârie pe timpan ca o unghie pe tablă... mă ia cu fiori pe spinare... Dacă te mulţumeşti să mă suporţi, e OK. Asta e tot.TRUDA: Asta e cerere în căsătorie sau o flegmă peste meclă? Accept! KRUM: Încă încerc să găsesc ceva la tine, şi nu pot. Dar trebuie să ai tu ceva, dacă şi Tachteech te mai vrea. Dar ce? Ce? Ce-ai găsit la ea?TACHTEECH: Chiar, nu m-am gândit! Dar hai să căutăm!KRUM: N-am găsit nimic.

11

TACHTEECH: Mulţumesc.

La Dupa acasă.

TVITSI: Ciao, Dupa.DUPA: Tsvitsi! Tu eşti?!TSVITSI: Am primit invitaţia. Mă bucur că vă căsătoriţi, în sfârşit. Ţi-l prezint pe Bertoldo, un italian. Vorbeşte doar italiană.BERTOLDO: Molto lieto. (Încîntat)TSVITSI: Sunteţi tatăl mirelui?TUGATI: Mirele.TSVITSI: Scuze. Arăţi...TUGATI: Bolnav. Nu bătrân, bolnav.TSVITSI: Să fii sănătos!TUGATI: Nu vreau!DUPA: Tsvitsi, o bună prietenă din copilărie. A locuit şi ea aici, odată, dar s-a mutat într-un cartier de vile. Acu’ ne crede exotici. Ne vizitează din doi în doi ani.TSVITSI: Ştii ce ocupată sunt!DUPA: Dar trebuie să vii la nuntă!TSVITSI: Nu pot. Mă duc la Capri cu Bertoldo cu două zile înainte de nuntă. Am trecut să-ţi urez mult noroc. TUGATI: Hello.KRUM: Hello. (Apar Krum şi Truda)DUPA: Truda, ţi-o prezint pe Tsvitsi, o bună prietenă din copilărie. A locuit şi ea aici, odată. Acum are vilă într-o zonă... brici.TRUDA: Îmi pare bine. Truda.KRUM: Krum.DUPA: Truda şi Krum fac nunta la o săptămână după noi. Mergem la film diseară. Sărbătorim. Uite-i!TSVITSI: Mă bucur. El e Bertoldo, un italian.BERTOLDO: Molto lieto. (Încîntat)KRUM: Parcă îmi amintesc de tine, vag. Erai o puştoaică.TSVITSI: Am plecat de aici la şapte ani.DUPA: Şi deja locuieşte în vilă! Şi merge... Unde? La Capri?TSVITSI: Da, două săptămâni. Sunt foarte presată de timp. DUPA: N-ajunge nici la nuntă. Tsvitsi, şi Krum şi Truda se căsătoresc. TSVITSI: Bravo! Luaţi-vă! Faceţi mulţi copii! Populaţi ţărişoara!DUPA: O s-o facem cu bucurie! Mergem la film. Un film de patru steluţe jumate. Vrei să vii?

12

TSVITSI: Stau prost cu timpul. I-am promis lui Bertoldo că mergem să înotăm la miezul nopţii la Hilton.BERTOLDO: Ho caldo, voglio audare, ti voglio strappare una tetta sottacqua. (Mi-e cald, vreau să mă car, o să-ţi smulg un sân pe sub apă)TSVITSI: Ştii ce-a zis? A zis: Mi-e cald, vreau să mă car, o să-ţi smulg un sân pe sub apă. Due minuti, Bertoldino, comportati come si deve. (Două minute, Bertoldino. Abţine-te!)BERTOLDO: Ma hanno rotto la balle questi schifosi, ti voglio scopare all’ Hilton. (M-am săturat de oribilii ăştia. Vreau să ţi-o trag la Hilton.)DUPA: Acum ce-a zis?TSVITSI: A zis că vrea să mă fută la Hilton. Basta, Bertoldo, no! (Ajunge, Bertoldo, nu!) Iertaţi-l. E italian. O să locuiţi aici, în cartier? DUPA: Până găsim ceva mai bun.TSVITSI: Da’ ce, nu-i bine aici? Şi ăsta pe care-l iei...TUGATI: Tugati.TSVITSI: Ugati? Nu-mi place Ugati. Ok, Ugati. Arată paşnic.TUGATI: Slăbit. Nu paşnic... Slăbit.BERTOLDO: Madonna santa, ti sbatto qui per terra e ti chiavo davanti a questi sorci! (Sfântă Madonă, te pun pe jos şi ţi-o trag chiar aici, în faţa şobolanilor ăstora!)TSVITSI: Bertoldo, basta! (Bertoldo, încetează!) Şezi, obsedatule. Şezi! Jos!BERTOLDO: Si, si, jos, jos!DUPA: Şezi!TSVITSI: Sunt imposibili, pur şi simplu imposibili. Mi-a smuls un nasture! Ugati, ai grijă de Dupa. Merită, după atâta amar de vreme. DUPA: Nu sunt de compătimit. TSVITSI: Atunci de ce eşti aşa palidă? De ce nu-ţi lucesc ochii? Cum să nu fii de compătimit? Îţi aminteşti când încercai să adormi, noaptea...DUPA: Şşş...TSVITSI: ...şi ţi se punea aşa... un nod în gât... DUPA: Şşş... Gura!TSVITSI: ...şi plângeai în pernă... DUPA: Cine, eu?TSVITSI: Adică tu nu meriţi nimic? Chiar nimic? Ceva, cât de cât? Uite că meriţi!TUGATI: Ce culoare are nasturele?KRUM: Poate s-a rostogolit pe coridor. TUGATI: Dar ce culoare are?BERTOLDO: Via, via, andiamo, o ti spruzzo sul soffitto tutto quel che ho qui nei pantaloni! (Plecăm acum, sau împroşc tavanul cu ce am în pantaloni!)DUPA: Ce-a zis?

13

TSVITSI: A zis că ori plecăm acum, ori îi crapă şliţu’! Îhh! Italienii ăştia! Adevăraţi indieni! Italieni sălbatici! Destul, Bertoldo, destul! Şezi, obsedatule! Şezi! Cercami il bottone (caută-mi nasturele), şezi! Trebuie să plec, Dupa. E ca o fiară. E în stare să mi-o tragă într-un loc public, îl doare-n cur, mai ales că nu-i în ţara lui! Deci, felicitări tuturor. Pe bune, o meritaţi. Hai să mergem. Toţi o meritaţi, pe bune! Avanti! (Hai!)BERTOLDO: Che vadano a fanculo con la loro casa, Amen! (Fută-se cu casa lor cu tot, amin)DUPA: Bye-bye, Tsvitsi . Mersi c-ai trecut. Să mai vii să mă vizitezi peste doi ani!KRUM: Nasturele...TUGATI: Nasturele. N-ai mai văzut niciun nasture până acum?KRUM: A lăsat în urma ei un parfum de tărâm îndepărtat...TUGATI: Am nasul înfundat.TRUDA: Dacă aş folosi săpun de lux, aş puţi şi eu a tărâm îndepărtat.DUPA: Ok, hai să mergem la film. Am întârziat.TACHTEECH: Hello, Truda, hello, Krum!FELICIA: Am auzit că se dă pop-corn!DULCE: Cu aromă de pizza Margherita!DUPA: Stinge becu’! Dă, Doamne, să-mi placă filmul ăsta de patru steluţe jumate!TUGATI: E întuneric, sau am orbit deja?TRUDA: Gura!DUPA: Tu să nu-i zici la bărbatu’ meu, gura! Auzi?TUGATI: Mulţumesc, Dupuţa!DUPA: Gura!KRUM: Aşa, aşa, proiecţionistule, fă întuneric, să nu ne mai vedem... să nu trebuiască să ne privim în ochi... (copiii se năpustesc asupra lui) Aşa, aşa, e bun filumul ăsta. Uşurel... fermecător... tehnicolor... cu oameni frumoşi, fericiţi, îmbrăcaţi bine, cu tipe goale... case înconjurate de grădini... maşini sport, şi luxoase... noi privim ecranul în întuneric... ne înecăm regretele... umilinţele... măcar două ore... ne imaginăm că suntem frumoşi, că tipele goale sunt cu noi, că maşinile sport şi casele cu grădină sunt ale noastre.... Aşa, aşezaţi în întuneric, ridicăm ochii spre lumina ta... Proiecţionistule, câte speranţe ne punem în tine! Tu, peliculă frumos developată, tu mică rolă fremătătoare, şi în tine ne punem speranţe, proiecţionistule, care stai deasupra capetelor noastre şi care, pentru câteva monede, ne dai două ore de viaţă adevărată! Ce, încă mai respiraţi? Hopa sus, căcănarilor! Nu v-ar fi ruşine să trăiţi! (îl ridică, vor să-l lovească)

TACHTEECH: Iar am rămas cu tine. Am venit cu tine şi plec cu tine. Nu ştii din întâmplare, două, trei tipe aşa, mai paraşute? SHKIT: Nu, mă, nu ştiu.TACHTEECH: Da’ două verişoare nu cunoşti?

14

SHKIT: Nu, mă, nu ştiu.TACHTEECH: Da’ o mătuşă? SHKIT: Am una, da’ nu-i....TACHTEECH: Bine, ciao. Hai, hai!

Noaptea, pe stradă.

KRUM: Noapte bună. TRUDA: Nu vii sus?KRUM: Mă duc să mă culc. TRUDA: Ce-ai păţit?KRUM: Nimic. De ce?TRUDA: Îţi place de ea?KRUM: De cine?TRUDA: Aia la care te tot gândeşti de 3 ore! Care miroase a tărâm îndepărtat... Aia pentru care doi bărbaţi s-au pus în patru labe... să caute nasturele... Ia-mă în braţe!Sărută-mă!Mai o dată!Te gândeşti la ea, nu? Zi! Te-ai gândit la ea când m-ai sărutat! Te gândeşti la ea!Ştii că n-o s-o ai niciodată! Mă ai pe mine, pe mine! Sunt frumoasă, tre’ să fii mândru de mine! Vei trăi cu mine, pentru mine... Vei munci pentru mine, o să faci copii cu mine... O să boleşti lângă mine. O să mori înaintea mea, şi te voi îngropa lângă mine. Mie îmi laşi hainele şi banii, numele, fotografiile. O să-mi amintesc de tine din ce în ce mai rar! Iar când o să te uit de tot, abia atunci vei fi pierdut definitiv. Da, iubirea mea.KRUM: Mi-ai căcat o biografie...

O stradă, în faţa sălii de nunţi. Tugati şi Dupa, în haine de nuntă.

TUGATI: M-am însurat! M-am însurat!KRUM: Bravo, Tugati! Bravo!TUGATI: Vreţi să-mi cântaţi cu toţii?DULCE: Sorry, soţia mea ar vrea să ştie dacă, în afară de prăjituri şi vin, mai putem spera la ceva.DUPA: Dulce, nu vezi că facem o nuntă rapidă? Soţul meu e bolnav!FELICIA: Dar noi suntem sănătoşi.TUGATI: Sunt bolnav. Mersi pentru dar, doamnă Krum. O să îl folosesc la noapte.MAMA: Să trăieşti o sută de ani!TUGATI: Să vi se însoare fiul cât mai curând!MAMA: Dacă n-om înmormânta pe cineva înainte.

15

TUGATI: Noapte bună tuturor! Mulţumesc. M-am însurat!FELICIA: Te-ai însurat fără muzică, fără mâncare... Şi e abia ora zece... DULCE: Bine că am reuşit să palmăm o sticlă de cognac!FELICIA: Miroase a înmormântare. Ce crezi, îngroapă mirele mireasa, sau mireasa mirele? Eu mizez pe mireasă. DULCE: Unde e luna?FELICIA: Într-o săptămână, e nunta lui Krum. Eu sunt deja îmbrăcată de nuntă. DULCE: Unde e luna?FELICIA: Ce tot vrei cu luna?DULCE: Arată ca o banană. N-o văd! FELICIA: E aici. Caut-o! DULCE: Ce femeie penală am luat! Ce penal! FELICIA: Tu crezi că te îngrop eu sau mă îngropi tu?DULCE: Hai acasă, penalo!FELICIA: Vreau să dansez. DULCE: Nu e muzică.FELICIA: Aşteptăm.DULCE: Suntem în mijlocul străzii. E noapte. FELICIA: Să dansăm! DULCE: Ce penal! Hai acasă, penalo!TUGATI: Victorie! Plâng, îmi relaxez diafragma. Plâng!

Actul II, scena 18Stradă în faţa sălii de nuntă.

TRUDA: De ce nu a venit Tugati?DULCE: L-au lăsat picioarele. TRUDA: Transmite-i salutări!DULCE: Sorry, soţia mea vrea să ştie...TRUDA: Nunta s-a terminat. Mulţumesc tuturor şi noapte bună.FELICIA: Dar oamenii mai şi mănâncă!DULCE: Da’ ce, tu eşti om?FELICIA: Nunta asta a fost şi mai scurtă decât ultima. Normal, când mirele e înlocuit în ultimul minut... să spele şi ei ruşinea... DULCE: O iau razna. Ori mi-e foame, ori sunt ghiftuit. O să crăp!FELICIA: (către Shkit) Domnişorule Shkit, pe când nunta dumneavoastră?SHKIT: Mai am timp.FELICIA: Ei, mai aveţi... Hai, că nu mai aveţi!

16

DULCE: Felicia, îmi pare rău, dar de data asta, nu.FELICIA: Blegule!DULCE: Penalo!

Patul Trudei.

TACHTEECH: Truda. Truda? Aşa respiri tu, sau...? Îţi pare rău că te-ai ales cu mine?... TRUDA: Ce penibil eşti...TACHTEECH: Sunt aşa liniştit, mă tem să nu te pierd... Să fac ceai şi apffel-strudel numai pentru noi doi?TRUDA: Cea mai grozavă idee pe care ai avut-o în ultimele două săptămâni.TACHTEECH: Ceai şi apffel-strudel, ceai şi apffel-strudel! Trudu-du-du-du-da... TRUDA: E mişto să auzi că-ţi cântă cineva numele... Truda. Cum îl spui... cu atâta tristeţe... atâta tandreţe... Eşti sensibil, devotat... fugi, că fierbe apa în bucătărie... nu se poate să nu simt nimic... !TACHTEECH: Ceaiul...TRUDA: O, Tachteech, dacă nu ai fi aşa idiot... te uiţi la mine cu ochii ăştia de viţel... TACHTEECH: Ascultă-mă, tu eşti o prinţesă! TRUDA: Sunt o...TACHTEECH: Eşti o... Am o... Şi ce...! Super...! Beton!

Seara, în faţa casei lui Tugati. Se prăbuşeşte Tugati.

FELICIA: Ajutor! Ajutor!KRUM: Ce s-a întâmplat?FELICIA: Tugati şi-a pierdut echilibrul şi a căzut.KRUM: A căzut! Brusc?FELICIA: Ascultă! Nu mai trăim în vremea când îţi trebuiau două luni să cazi! ... În secolul 21, cazi din picioare. Dr. Sheboigan, a căzut!SHEBOIGAN: Îl internăm. Suspectez o dereglare a sistemului nervos. Trebuie să i se facă investigaţii.FELICIA: Investigaţii?!SHEBOIGAN: Nu intru în detalii acum. Dereglările pot fi superficiale, fizice sau mentale, temporare sau incurabil.FELICIA: Incurabil!KRUM: Faceţi tot posibilul. E fericit. FELICIA: Aveţi milă, doctore, faceţi-ne o injecţie pentru un trai mai bun!DULCE: Să fim şi noi fericiţi, să trăim bine. FELICIA: Să trăim bine!DULCE: Să mâncăm bine.

17

FELICIA: Să fie şi stomacul fericit!SHEBOIGAN: Medicina nu ştie ce-i mila. Nu îi pare rău de bolile voastre, de moartea voastră... de sărăcia voastră, de coşmeliile voastre... de plămânii voştri poluaţi... de zgomotele pe care le auziţi noaptea... Nu vă dă speranţe într-o viaţă mai bună. Singurul lucru pe care îl face e să vă vindece, dacă poate. De obicei, nu poate.

Acasă la Dupa şi la Tugati.

TUGATI: Trebuie să mă despart de această cameră.DUPA: Aşa e!TUGATI: Adio! N-o s-o mai văd niciodată. Altcineva se va instala aici, cineva sănătos care va profita de patul meu şi de plita mea electrică, împreună cu tine. DUPA: Aşa e!TUGATI: Tu, care eşti sănătoasă... Încă unul sănătos! DUPA: Ei bine, sunt!TUGATI: Se apropie ceasul. Nu pot să cred... Nu înţeleg.... Eu? Dintre toţi?!Nu... Ia stai puţin... Nu se poate. Eu sunt tot timpul bolnav... Cine mă ia în serios? Am glumit până acum... De ce eu? Nu vorbeam serios... BRANCARDIERUL: Să mergem.TUGATI: Eu? Vorbiţi cu mine? Se referă la mine! Doamne, vrea să merg cu el la spital! Eu! Dar de ce?! Adică, eu sunt eu! M-aţi auzit? Eu sunt eu! Vreau să mă trezesc! Sunteţi un vis, nu? Cer să fiu trezit imediat din acest vis!BRANCARDIERUL: De ce să fiu un vis? Am iubită şi copil. Am şi eu dreptul să trăiesc. TUGATI: Mersi, mă descurc şi singur. Sunt sănătos, nu vedeţi? N-am nevoie de ajutor! Vreau să scurtez distanţa între cap şi podea. Ar trebui să recomandăm asta Ministerului Sănătăţii. Şi mai bine. Aşa e cel mai bine. Încet, dar sigur. Ei, vedeţi? Nu sunt sănătos? BRANCARDIERUL: Mergem?DUPA: Am să trec să te văd la spital mâine dimineaţă.TUGATI: N-o credeţi. Tugati în pat, Krum şi Shkit la patul lui.

TUGATI: Vezi că sunt bolnav? Ai râs de mine... M-ai minţit! Ce oameni! Ce iluzie... să fii sănătos! Eşti bolnav, bolnav! Când eşti bolnav, eşti bolnav. Şi când eşti sănătos eşti tot bolnav. Unde-i Dupa?KRUM: Nu ştiu.TUGATI: De ce nu vine? Voiam să mor cu o femeie care îmi plânge la căpătâi. Cer prea mult? Măi, ce oameni! De ce taci? Ce spun doctorii, Krum? O să trăiesc?

18

KRUM: Da.TUGATI: Sigur... Dacă doctorii spun că o să trăiesc, e sfârşitul. De altfel, aici nimeni nu are grijă de mine. Nici măcar nu sunt doctori. Sunt manechine în halate albe.Doctore, unde sunt globulele mele albe?KRUM: Uite, ţi-a trimis Dupa o globulă albă!FRIZERUL: Îmi pare rău, eu sunt frizerul.TUGATI: Vezi? Halate albe! Sunt toţi frizeri. M-au adus într-un salon pentru dame!FRIZERUL: Staţi jos, vă rog. O să vă rad pe cap. TUGATI: De ce?FRIZERUL: Pentru operaţie.TUGATI: Operaţie! Îmi deschid capul. Ştii că e cel mai greu de deschis? Nu mă taie, mă spintecă! Să nu se obosească prea tare! Hai, spintecaţi-mă!FRIZERUL: Vă iau un pic la spate. TUGATI: M-am născut pregătit pentru operaţie. Mai vreau o globulă.FRIZERUL: Înainte aveam frizeria mea... Majoritatea clienţilor erau copii. Nu îmi plac copiii. Nu stau liniştiţi. E mai bine aici. Clienţi cuminţi, te lasă să-ţi faci treaba. Gata. Să fii sănătos!TUGATI: Nu-mi place globula asta. Vreau alta.KRUM: Plecăm şi noi. Noapte bună, Tugati. Ne vedem peste trei zile, după operaţie! TUGATI: Convinge-o pe Dupa să vină. Vreau o femeie în lacrimi la scăfârlia mea. Spune-i că asta face parte din căsătorie.SHKITA: Noapte bună. TUGATI: O să-mi simţiti lipsa!Doamne, iartă-mă. Am fost superficial... Am dus o viaţă superficială... N-am avut nici un gând nobil... pentru că nu mi-am rezolvat dilema cu gimenastica... Şi dacă azi te rog să mă ierţi, e pentru că am suferit enorm. Şi Tu, Doamne, trebuie să iei în calcul cantitatea de suferinţă, nu calitatea ei, pentru că cantitatea e singurul lucru care pledează în favoarea mea. În afară de asta, n-am nimic, nimic...Ce urmează? Manichiura? Pedichiura? ASISTENTA: O injecţie, să dormiţi mai bine. Şi acum, culcarea.TUGATI: Nu pleca. De ce pleci? M-ai uitat, ai uitat tot ce am trăit? Focul, pasiunea, chimia? Hai cu mine! Am pregătit o căsuţă pentru noi... să ne petrecem tot restul vieţii acolo... Are o vană mare, intrăm amândoi... O să te frec cu săpun... şi o să fim fericiţi...ASISTENTA: Noapte bună! KRUM: Dă globula!FELICIA: Ce globulă? Dă-te-n spumă!TUGATI: Am făcut multe femei fericite, te-aş face şi pe tine...

Acasă la Dupa şi Tugati

19

BERTOLDO: Ciao, buongiorno.DUPA: O, italianul. Să sari în sus de bucurie... Ce cauţi aici? Unde e Tsvitsi? BERTOLDO: E’ partira ieri, tornera fra due giorni, Bertoldo e solo, solo. (A plecat ieri, se întoarce peste două zile, Bertoldo este singur cuc.)DUPA: Tsvitsi a plecat de trei zile şi tu deja îţi cauţi o companie, ai? Asta încerci să-mi spui?BERTOLDO: Si, si.DUPA: Stai jos. Soţul meu e bolnav. Soţul meu e bolnav, la spital. Spi-tal!BERTOLDO: Si, si, ospedale. (Da, da, spital)DUPA: Hei, tu ar trebui să ştii! Ce se zvoneşte prin Italia? E mai bine să faci gimnastică dimineaţa sau seara? Să faci gimnastică...BERTOLDO: Si, si, gimnastica!DUPA: Asta e, Dupa, Italia!KRUM: ...am venit să-ţi spun de operaţia lui Tugati... a avut succes. Tumoarea pe care au scos-o era canceroasă. Ar trebui să-l vizitezi, măcar o dată. Nu mai e prea mult timp.BERTOLDO: Ma cosa vuole quello stronzo? (Da’ cretinul ăsta ce mai vrea?)KRUM:Doctorul mă lasă să-l duc la plajă mâine, să mai vadă o dată asfinţitul. Aşa că, dacă vrei...BERTOLDO: Ma cosa vuoi, perche disturbi, perche non ci lasci in pace? Non vedi che siamo occupati! (Ce vrei? De ce ne deranjezi? De ce nu ne laşi în pace? Nu vezi că suntem ocupaţi?) O, tutto da capo! (Oh, o luăm de la-nceput!)DUPA: La Hilton. BERTOLDO: Hilton?DUPA: Da, la Hilton! BERTOLDO: Ma vaffanculo col tuo Hilton! (Da’ du-te-n mă-ta cu Hiltonu’ tău!)

O grădină în faţa mării.

KRUM: ...Băi, ce trafic de căcat! Câteva minute până la asfinţit. Aici, Shkit, repede! Aici e parcul. Poţi vedea marea şi asfinţitul.TUGATI: Aici e asfinţitul! Nu acolo!KRUM: Întoarce-l cu faţa spre soare!TUGATI: Aer curat! Am chef să fac gimenastică!KRUM: Tugati, priveşte orizontul! Apune soarele. TUGATI: De ce mă obligi să mă uit? Ce mare brânză?KRUM: Uite ce culoare are cerul! Şi florile...TUGATI: Dacă aş fi respirat aerul ăsta până acum...KRUM: Pe stânga e Hiltonul. Shkita, întoarce-l spre Hilton. Uite, Tugati! Tsvitsi s-a dus să înoate la Hilton. O mai ţii minte pe Tsvitsi?

20

TUGATI: Tsvitsi? Ce tot îmi arătaţi?!KRUM: Uite, soarele! O să ratăm soarele! Ia o gură de soare, Tugati!TUGATI: Krum! Văd soarele ultima dată?!KRUM: Soarele! Soarele! TUGATI: Soarele îmi face rău! KRUM: Hiltonul!TUGATI: Hiltonul îmi face rău!KRUM: Priveşte marea, Tugati! Respiră albastrul mării, Tugati!TUGATI: Albastrul îmi face rău! Marea îmi face rău! Lumea îmi face rău!KRUM: Uite, Tugati! Un vapor! Acolo, un vapor!TUGATI: Ultimul?! Krum, ultimul meu vapor?! N-o să mai văd niciunul?! Nici măcar unul?! O barcă?! Un tablou cu o barcă? KRUM: Se îndepărtează. Uită-te bine!TUGATI: Nu!!FOTOGRAFUL: Bă, aproape c-a apus soarele. Staţi aici, pe stâncă, cu spatele spre mare.KRUM: Uite o mireasă şi un mire!TUGATI: Nu vreau, îmi fac rău şi ei. Nu vreau să se căsătorească!...FOTOGRAFUL: Priviţi-vă în ochi şi zâmbiţi!KRUM: Uite, o mireasă care zâmbeşte în asfinţit.TUGATI: Vreau să fac o poză cu ei!FOTOGRAFUL: Îmbrăţişeaz-o! Sărut-o!TUGATI: Vreau şi eu în poză!FOTOGRAFUL: Băi, chelule, te-ai pus în obiectiv! Hai, că apune soarele! KRUM: Prietenul meu este bolnav... E aici să spună adio lumii. Vreau să facă şi el o poză cu dumneavoastră.MIREASA: Şi ce-i grija noastră? Suntem fericiţi, facem poze pentru nuntă!KRUM: Doar o poză.... Vă rog... pentru el. Să se pozeze cu un cuplu fericit... MIRELE: Ce zici, eşti de-acord?MIREASA: Aiurea, o să ne-aducă ghinion!FOTOGRAFUL: Sărutaţi-vă!TUGATI: Şi eu! Şi eu! MIREASA: Domnule, în ciuda respectului pe care îl datorăm unui om care se desparte de lume, înţelegeţi că nici noi nu ne căsătorim în fiecare zi. Luaţi-l de aici! Luaţi-l de aici! Luaţi-l de aici! (îl pocneşte cu buchetul de mireasă)TUGATI: Şi eu m-am însurat. Unde-i Dupa? Arătaţi-mi curu’!FOTOGRAFUL: Asta a fost tot. Nu mai e soare. MIREASA: Nunta s-a terminat!FELICIA: Dar oamenii mai şi mănâncă!DULCE: Da’ ce, tu eşti om?

21

KRUM: Se întunecă. Ne întoarcem la spital. Vrei să mai vezi marea?TUGATI: Vreau să le văd curu’!

În curte la Truda. Truda – gravidă. Început de seară, Truda – în fotoliu.

DUPA: Bună, Truda. Am venit să-mi iau rămas bun.TRUDA: Tugati e pe ducă.DUPA: Aha. Eu plec.TRUDA: Unde?DUPA: Am găsit o slujbă în nord, într-un supermarket. La cassă. O grămadă de bărbaţi trec pe la cassă. Unul tot se va opri. Cu Tugati a fost de căcat. Nici nu-l cunosc. Îi ştiu numai bolile. Căsătoria nu se pune! Am dormit în acelaşi pat de puţine ori şi l-am ascultat cum geme. Evident, nu de plăcere. Când să i-o trag? Ce te uiţi aşa la mine?! Ce, îs curvă? Normal, e practic să-i fiu tot timpul în preajmă. Dupa se mărită cu muribunzi. Dupa îi îngroapă. Dupa mănâncă căcat. Ei bine, Dupa se cară! Dupa deflorează teritoriul virgin al supermarketului! Dupa va deveni regina depozitelor en-gros! Doar râsul meu şi clinchetul monezilor se vor auzi la casă! Şi, într-o zi, un tip brici va cumpăra ţigări americane şi aftershave... şi mă va lua pe sus... şi mă va duce direct la aeroport... Spre Acapulco.Nu zic că nu-mi pare rău. Şi parcă mi-e un pic de greaţă... cred că îmi vine să vărs... Truda? Ai adormit? Oboseşti repede zilele astea! De la sarcină. Da’ ce ţi-ai aranjat casa... În curând o să-ţi ţii bebeluşul în braţe!

La spital.

KRUM: Dupa a plecat de tot.TUGATI: Dupa? E urâtă. Ducă-se! Krum, du-te la magazinul Vânătorul şi Pescarul şi ia-mi adidaşi şi o rachetă. M-am hotărât să joc tenis după-amiaza. Dacă joc cu fete frumoase, fac şi mişcare şi petrec şi timp cu femei. Împuşc doi iepuri. Tenisul de după-masă e cel mai bun!KRUM: Îţi cumpăr mâine.TUGATI: Krum, vreau să fiu sănătos, vreau să fiu sănătos! Ce, asta-i viaţă? Până acum, doar m-am pregătit doar pentru viaţă! Am făcut planuri... Cu cât mă simt mai rău, cu atât mă agăţ mai mult de viaţă! Ca o muscă de căcat. KRUM: Cam patetic.... TUGATI: Ce-o fi afară? Primăvară? Şi mai ce? Sunt în spital! De ce e primăvară?!KRUM: E rece şi mohorât. Vreme schimbătoare...TUGATI: Dar se vede soarele!KRUM: Chiar acum intră în nori...TUGATI: O să-mi lipsească atâtea lucruri!

22

KRUM: N-o să-ţi lipsească nimic.TUGATI: Ba da, ba da!KRUM: Nu, Tugati, n-o să-ţi lipsească nimic. Uită-te la noi, la vieţile noastre. Ce să-ţi lipsească? Uită-te la casele noastre, la femeile noastre. La Truda noastră zilnică... pentru un pic mai mult... Viaţă de căcat... iubiri de căcat... Cine dracu’ ne-a iubit? Pe cine să iubim? Alergăm dintr-un loc într-altul... umblăm nopţile aiurea... ne zbatem... Ce să-ţi lipsească, Tugati?!TUGATI: Îmi lipseşte...KRUM: Uită-te la noi, Tugati! Asta îţi lipseşte? Uită-te şi tu ce mecle avem! Ce cocoşaţi suntem! Ce genunchi strâmbi avem! Asta ne-a fost dat pe pământ! Nu-i mai bine sub el?! Tugati?Tugati, m-asculţi?Tugati?Să nu spuneţi că...SHEBOIGAN: A murit.A murit. De la medicină la neant... Educaţia... mâncarea... cărţile pe care le-a citit... medicamentele pe care le-a ingurgitat... visele lui... munca... banii investiţi... s-au dus pe apa sâmbetei. N-a mai rămas nimic. KRUM: Ei, ne-a făcut să râdem un pic...SHEBOIGAN: V-a făcut să râdeţi? Cine sunteţi? Sunteţi pe drumul spre neant...KRUM: Doctore, iertaţi-mă, dar vorbiţi ca un gropar. Sunteţi medic. Ar trebui să daţi o şansă, dacă nu morţilor, măcar viilor.SHEBOIGAN: Da, e o speranţă. KRUM: Vedeţi...SHEBOIGAN: Să te senilizezi.KRUM: Ce???SHEBOIGAN: Da-da! Speră să te senilizezi! Senilitatea te va mântui! Ajungi bătrân şi slab, şi cu slăbiciunea vine şi senilitatea. Nu o să mai ai putere să fii fericit... să ţipi... să protestezi sau să suferi. Vei fi împăcat, senin... asta te va copleşi... seninătatea... tot ce va rămâne dintr-o viaţă ordonată... Să pui cenuşă peste iubirile sfârşite sau lăsate-n coadă de peşte... la care ai visat, fără să le trăieşti... Vei sfârşi singur. În linişte... să nu te opui... să nu suferi... aşa începi să mori... Ţi se fâlfâie de Dumnezeu, de speranţe, de sensul vieţii.... Poate, totuşi, speranţa... Ea crapă ultima, nu? Tre’ să speri că te vei seniliza.

Lângă casa lui Dulce.

23

FELICIA: Dulce! Întârziem! E la 12! La cât de repede au terminat ăştia nunta, nu cred că se-ntind cu botezul. Crezi că va fi servire la masă sau bufet suedez?KRUM: Dulce! Felicia! Înmormântarea e în direcţia asta!DULCE: Sorry, mergem la botez, la bebele Trudei şi a lui Tachteech. Nu putem să facem atâtea lucruri deodată. Nu suntem libelule.

La cimitir.

GROPARUL: Nu avea rude?KRUM: Niciuna.GROPARUL: Atunci o scurtăm.KRUM: Uşurel... Era bolnav... Tugati, moartea şi suferinţa ta mă vor inspira să mă pun serios pe scris. Ocazie ca asta nu mai pup prea curând!

Pe drum.

FELICIA: Ei, am avut dreptate? Am spus eu că mirele moare primul?DULCE: O să-mi lipsească un pic. Muzica lui, medicamentele...FELICIA: Să-l ierte Dumnezeu pentru nuntă! Unii oameni sunt născuţi pentru nunţi, alţii pentru înmormîntare. Trebuie să-i acceptăm pe toţi, nu?La ce te uiţi? Eu încă trăiesc. Am un bărbat puternic şi sănătos şi perfect funcţional. Un soţ cu apetit sănătos. Nu sunt singură. Nu sunt singură. Tu n-o să mori aşa repede, o să stai cu mine. Felicia va avea grijă de tine. Tu eşti backgroundul meu, mediul meu înconjurător, la tine iau de bun orice, tu eşti „absolut-ul” meu. Tu eşti „sigur că da-ul” meu, scumpul meu „sigur că da”... DULCE: Sigur că da...FELICIA: Şi ce curuleţ mişto ţi-a dat Ăl de sus!... Rupt în două! Jumate al meu, jumate al tău!DULCE: Dar cine mi-a dat aşa nevastă naşpetă şi penală? Nu vreau să-mi împart poponeaţa cu tine! Nu vreau să-mi împart patul cu tine! Nici căcatul! Am crezut că o să mori, cu timpul! M-am înşelat... Tu eşti nemuritoare! Tu şi frigiderul tău n-o să crăpaţi niciodată! Eu o să crăp, ca Tugati! O să crăp!FELICIA: O să trăieşti! Am respirat împreună şi aer curat, şi duhoare, şi am râs... Şi o să ne asfixiem tot împreună.DULCE: Nu, Felicia, te rog, nu împreună! Separat!

Stradă. Shkita cu valiza.

KRUM: Shkita. Unde mergi?SHKITA: Plec.

24

KRUM: Unde? S-a-ntâmplat ceva?SHKITA: Nu.KRUM: Atunci?SHKITA: M-am plictisit. În primul rând...KRUM: Da?SHKITA: M-am plictisit, în primul rând.KRUM: Şi ce-o să faci? E la fel peste tot. Măcar aici toată lumea te cunoaşte. SHKITA: E plictisitor... KRUM: Cauţi senzaţii tari, ha? Vrei să-ţi faci de cap, recunoaşte!SHKITA: Nu, doar plec.KRUM: Hai, mă, că ştiu eu... Vrei să dai lovitura... să fii bogat... să te întorci într-o maşină americană... Recunoaşte! Ai fost întotdeauna tăcut, ţi-ai ascuns ambiţiile! Vă ştiu eu pe voi, ăştia tăcuţi! Visaţi în secret...SHKITA: Jur că o să rămân cum sunt: singur şi plictisit.KRUM: De asta tre’ să stai în rahatul ăsta, cu noi!SHKITA: Vreau doar să călătoresc. Sunt plictisit. Bye.KRUM: Cine te crezi să pleci şi să ne laşi aici?! Cine dracu te crezi? Ce om! Eşti un măscărici de care râdeam când eram copil! Muianul tău e ca tencuiala de pe casele astea. Eşti un accesor ridicol al peisajului. Tu nu eşti decât o pagină din romanul meu. Atât. Tu n-ai o altă existenţă. Nici una!

Acasă la Krum.

KRUM:De ce nu dormi?MAMA: Nu pot.KRUM: Ia un somnifer.MAMA: Vreau un nepot! Dacă aş legăna un nepot în pătuţ aş adormi imediat.KRUM: Şi ce să fac eu?MAMA: Un nepot. Mă pregătisem de nuntă.KRUM: Şi eu.MAMA: O aveai pe Truda. KRUM:Voiam ceva mai mult. MAMA: Nu ai.KRUM: Dar îmi doresc!MAMA: Asta ţi-a fost soarta...să duci viaţa asta...să ai o slujbă de birou, un copil pe care să-l hrăneşti, poate încă un copil... şi o ipotecă pe viaţă. Asta e tot ce există pentru tine, dragul meu fiu. Lumea n-are alte jucării să-ţi ofere. KRUM: Dar am idealuri!MAMA: Uită-le. KRUM: Încep să scriu.

25

MAMA: Să scrii! Nu mai pomeni prostia asta în faţa mea.KRUM: Încearcă să dormi, mamă.MAMA: Lumea n-are alte jucării pentru tine.KRUM: Dormi, dormi.MAMA: N-are alte jucării...KRUM: Dormi, mamă, dormi. MAMA: Nu, n-are.... (Aproape o strânge de gât.)KRUM: Dormi, mamă. Închide ochii.MAMA: N-o să ai linişte până nu-i închid de tot. Eu voi fi ultimul martor al eşecului tău, criminalule! Criminalule!

Ring de dans la Hilton.

KRUM: Îţi amineşti de mine?TSVITSI: Aminteşte-mi.KRUM: Krum. Ne-am cunoscut la Dupa, înainte de nunta ei.TSVITSI: A, da. Tipul cu nasturele.KRUM: L-am găsit.TSVITSI: Păstrează-l.KRUM: Mersi.TSVITSI: Cum e Dupa? Cum îi merge căsnicia?KRUM: Soţul ei a murit.TSIVITSI: A. Săraca Dupa. Nu a fost dotată pentru fericire. Nu trebuia să te însori şi tu?KRUM: Ba da. Dar nu am făcut-o.TSIVITSI: Asta-i chiar culmea! S-a întâmplat ceva?KRUM: Nu. De fapt, ca să fiu sincer, mi-am anulat nunta... în noaptea în care te-am văzut. Cum a fost la Capri?TSIVITSI: Am uitat. Plec iar mâine dimineaţă.KRUM: Unde?TSIVITSI: La Los Angeles.KRUM: Un oraş la care am visat întotdeauna...TSIVITSI: Te invidiez.KRUM: Iar eu te invidiez că nu tânjeşti după el...TSIVITSI: În nota asta de invidie reciprocă, a rivederci.KRUM: Scuze pentru tupeu... Mă uit la bucile tale şi îmi spun: bucile astea au văzut California. Funduleţul ăsta al tău a văzut lumea. Ţi se pare corect?TSIVITSI: Nu, şi chiar de aia îmi zic adesea că aşa un funduleţ, care a văzut atâtea, ar putea fi scutit să meargă la closet.KRUM: Ia-mă cu tine la LA.

26

TSIVITSI: Ce??KRUM: Nu mă iei?TSIVITSI: Nu.KRUM: Mă gândeam că poate... adică, te iubesc. Sorry.TSIVITSI: Ce drăguţ.KRUM: Ce zici? Mergem împreună?TSIVITSI: Sunt aşteptată.KRUM: De un bărbat?TSIVITSI: Normal.KRUM:Vă căsătoriţi?TSIVITSI: Bineînţeles. Îşi termină doctoratul şi apoi – spre Brazilia!KRUM: Şi Bertoldo?TSIVITSI: Greşeală de parcurs.KRUM: El ştie?TSIVITSI: O să afle mâine. Asta e, mă duc acasă. KRUM: Scuze pentru tupeu... Încerc să scriu ceva, să adun material pentru romanul meu...TSIVITSI: A, un artist!...KRUM: Ceva de genul ăsta.TSIVITSI: Auzi, explică-mi şi mie: de ce atâţia încep ca artişti şi ajung vânzători la mall?KRUM: De asta trebuie să plec. E o chestiune de viaţă şi de moarte. Dacă aş putea să scap... să fug pe mapamond...TSIVITSI: Cine te opreşte?KRUM: Cum? Încotro? Cine plăteşte? Cum o să trăiesc? Şi ce-o să facă mama?TSIVITSI: Se poate orice.KRUM: Zău? Ce roz e viaţa, nu? Ce texte ai! „Totul e posibil” Pentru unii cuvântul „imposibil” există! Şi nu-i uşor de dus! TSVITSI: Ar trebui să-mi pară rău de tine? Nu-mi permit, sunt presată de timp.KRUM: Normal. Ăştia ca tine atâta ştiu, să rănească. Să facă rău celor ca mine!TSVITSI: Eşti nostim. Poţi să mă săruţi înainte să pleci.KRUM: Buze cu gust de LA – au revoir!

TACHTEECH: Bună, Krum. KRUM: Iarăşi singur?TACHTEECH: Ei, şi? Crezi că dacă m-am însurat cu Truda şi am un plod sunt insensibil? Am şi eu sentimente! Am insomnii.! O privesc câteodată pe Truda şi îmi vine să plâng. Unde-s visele mele? Ambiţiile? Aveam atâta talent! Acum o am pe Truda. Îi frământ bucile în fiecare noapte ca un brutar obligat să rămână peste orele de program. E şi ăsta un talent, nu? Are păr negru pe coapse şi mustăcioară... nimic nou

27

pentru tine, nu? Carnea începe să-i atârne. Cu asta nu cred că eşti de acord. Iubesc piftia aia păroasă, gălbejită, mai mult ca viaţa... Mă rog, poate exagerez un pic... Dar nu pot să trăiesc fără ea! Mor după ea. Dacă nu o văd jumătate de oră, îmi ies din minţi. Vezi paradoxul? Totul se petrece în mine! Vezi ce complicat şi sensibil sunt? De ce nu intri?KRUM: Mă grăbesc. Ai terminat?TACHTEECH: Nu, n-am terminat! Nu spui nimic. Te umflă râsul, ai? Să moară şi capra vecinului! Dar nu te bucura prea repede... Astea sunt rahaturi pe lângă fericirea conjugală... N-ai cum să înţelegi. Eşti o legumă. Nu trăieşti nimic. Nu ştii ce e o povară, o casă, iubirea... copilul tău... KRUM: Noapte bună.TACHTEECH: Apropo, mama ta a murit. Acum două ore. O vrei pe Truda? Ia-o.

GROPARUL: Nici o rudă?KRUM: Eu sunt fiul.Asta e casa. Aşteaptă.Trezeşte-te! Hai, arată-mi ce poţi, cum făceai când eram mic! Trezeşte-te, mamă! De ce m-ai făcut, dacă mă laşi singur? Cum să mai fiu fericit? Mamă! Scoală-te, hai! Zi-mi că am visat urât. Du-te şi pregăteşte-mi prânzul, fără comentarii! Fără comentarii!Căcat. Cum să duc asta? Mă prăbuşesc.N-am timp de asta acum. Las-o pe mai târziu. Am planuri: să mănânc bine, să dorm bine, să fac mişcare, să devin bărbat... să-mi descopăr latura sensibilă. Să plâng. O să-mi piş ochii de-o să mă prăpădesc...!După tine... viaţa mea... după iubirile mele... după vremea pierdută... O să fiu alt om. Şi când vine ziua aia, o să fiu pregătit pentru viaţă.Chiar n-am vreme acum. Mă apuc de mişcare! Las-o pe mai târziu. KRUM: Trezeşte-te, întoarce-te la viaţă, mamă ca să pot crede din nou ca şi atunci cînd eram copil, că eşti de neînvins.Hai, ridică-te în picioare, tu, care m-ai adus pe lume şi m-ai crescut. Mă bazam pe tine, credeam că ai să mă salvezi. Credeam că într-o zi vei sfîşia masca şi că de sub aparenţa asta de suferinţă şi mediocritate va ţîşni o faţă fericită, care să ne facă să rîdem. Să rîdem de coşmarul nostru.Ridică-te, mamă, şi intră în casă din nou, ca să-mi pregăteşti masa. Îţi interzic să mergi altundeva. Îţi interzic. Mă auzi? Îţi interzic. (plînge)Nu, nu încă, nu sînt suficient de matur pentru lacrimile astea. (plînge)Nu e încă momentul pentru o durere atît de adîncă, nu sînt pregătit. Mai tîrziu. Mai întîi trebuie să-mi adun forţele, să mă antrenez, să mănînc bine, să dorm bine, să fac gimnastică în fiecare dimineaţă. Şi apoi, cînd ziua cea tristă va veni, cu siguranţă voi fi prins într-un vîrtej de sentimente, scufundat într-un un val uriaş de emoţii. Zăvoarele sufletului meu se vor desprinde pe

28

rînd şi voi plînge după tine, mamă, după viaţa mea, şi iubirile mele, voi plînge după acest timp pierdut pentru totdeauna. Iar carapacea asta care mă sufocă va exploda şi ea, şi eu o să apar în lume proaspăt şi disponibil.Da, o să vină acea zi, sînt sigur, cînd o să fiu fresh şi disponibil. Pregătit să-mi încep viaţa. (plînge puternic)Nu încă. O să fac gimnastică în fiecare dimineaţă. Mai tîrziu, mai tîrziu...

29