3
STUDIUL ÎNCOVOIERII OBLICE Scopul lucrării Scopul lucrării este verificarea relaţiilor pentru calculul deplasărilor la încovoierea oblică pe un cornier cu aripi egale. Încovoierea oblică se produce în cazul când planul forţelor nu conţine nici una din axele principale ale secţiunii. Tensiunile şi deplasările se calculează compunând vectorul moment după direcţiile principale. În cazul unui cornier cu aripi egale axele principale de inerţie (fig.1) sunt: axa de simetrie şi axa . Dacă se notează cu unghiul dintre axa y, după care acţionează forţa P, şi axa , cele două componente ale momentului încovoietor maxim sunt: (1) Fig. 1 iar deplasările capătului grinzii după direcţiile principale: (2) Deplasarea rezultantă f se calculează cu relaţia: (3) iar unghiul dintre axa şi rezultantă, cu relaţia: (4) Lucrarea se execută (fig. 2) pe o grindă din oţel cornier cu aripi egale, încastrată la un capăt şi încărcată pe capătul

L1 - Studiul Incovoierii Oblice

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: L1 - Studiul Incovoierii Oblice

STUDIUL ÎNCOVOIERII OBLICE

Scopul lucrării

Scopul lucrării este verificarea relaţiilor pentru calculul deplasărilor la încovoierea oblică pe un cornier cu aripi egale.

Încovoierea oblică se produce în cazul când planul forţelor nu conţine nici una din axele principale ale secţiunii. Tensiunile şi deplasările se calculează compunând vectorul moment după direcţiile principale. În cazul unui cornier cu aripi egale axele principale de inerţie (fig.1) sunt: axa de simetrie

şi axa .Dacă se notează cu unghiul dintre axa y, după care acţionează forţa P, şi axa , cele două componente ale momentului încovoietor maxim sunt:

(1)

Fig. 1

iar deplasările capătului grinzii după direcţiile principale:

(2)

Deplasarea rezultantă f se calculează cu relaţia:(3)

iar unghiul dintre axa şi rezultantă, cu relaţia:

(4)

Lucrarea se execută (fig. 2) pe o grindă din oţel cornier cu aripi egale, încastrată la un capăt şi încărcată pe capătul liber care poate fi rotit, iar deplasările pe orizontală (w) ţi pe verticală (v) se pot măsura cu ajutorul unor comparatoare cu cadran (3).

Deplasarea rezultantă este:, (5)

iar unghiul dintre deplasarea rezultantă şi verticală se determină cu relaţia:

(6)

Se observă din figura 1 că:(7)

Page 2: L1 - Studiul Incovoierii Oblice

Fig. 2

Desfăşurarea lucrării şi prelucrarea datelor

Se roteşte epruveta 3 (fig. 2) până când diviziunea 0 de pe cadranul 1 ajunge în dreptul reperului. Se notează indicaţiile comparatoarelor cu cadran 4. Se încarcă talerul 5 cu o greutate P şi se citesc din nou indicaţiile comparatoarelor. Diferenţa dintre citirile când sarcina este aplicată (wP şi vP) şi citirile când talerul nu este încărcat (w0 şi v0) reprezintă deplasările pe orizontală respectiv pe verticală:

(8)

Se descarcă talerul, se roteşte discul cu câte 45, până la efectuarea unei rotaţii complete a discului, şi se repetă măsurătorile aşa cum s-a arătat mai sus.

Datele se trec în tabel. Se calculează cu relaţia (2) deplasările f şi f precum şi deplasarea rezultantă f cu relaţiile (3) şi (5) şi se compară rezultatele.

Nr.crt

Forţa F

[N]

Unghiuri [] Deplasări (săgeţi) - [mm]calculate măsurate

f f f v w f1 02 453 904 1355 180

Notă: Pentru L 20x20x3: I=0,61 cm4; I=0,16 cm4

Pentru L 25x25x4: I=1,16 cm4; I=0,43 cm4