29
LUCRAREA NR. 1 PROPRIETĂȚI GENERALE ALE MĂRFURILOR - DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A DENSITĂȚII UNOR PRODUSE 1.1. Densitatea absolută şi densitatea relativă Densitatea absolută sau masa specifică este o proprietate fizică generală a mărfurilor, exprimată cu ajutorul relaţiei: (1.1.) în care: m - masa produsului V - volumul produsului Unitatea de măsură în SI este Kg/m 3 , dar sunt acceptate şi se lucrează cu g/cm 3 şi t/m 3 . În merceologie densitatea este utilă la aprecierea purităţii unui produs, a concentraţiei diferitelor soluţii, a conţinutului de grăsimi, etc. În practică se lucrează deseori cu densitatea relativă (d), care este raportul dintre densitatea produsului analizat şi o densitate de referinţă luată ca etalon. De regulă, se ia ca etalon densitatea apei distilate la 4 ºC, care este egală cu 1g/cm 3 . Densitatea relativă este o mărime adimensională. (1.2.) Densitatea este o mărime care depinde de temperatură şi de aceea este important să se cunoască temperatura de lucru pentru a se face eventualele corecţii. Temperatura standard la care ar trebui efectuate măsurătorile asupra lichidelor precum şi temperatura la care sunt etalonate aparatele de laborator şi sticlăria este de 20 ºC. Dacă lichidul analizat nu are această temperatură, densitatea relativă se corectează conform relaţiei: (1.3.) în care: d t - densitatea relativă la temperatura la care s-a efectuat determinarea t - temperatura de lucru 1

Laborator BMT 2014

Embed Size (px)

DESCRIPTION

laborator

Citation preview

LUCRAREA NR

LUCRAREA NR. 1PROPRIETI GENERALE ALE MRFURILOR - DETERMINAREA EXPERIMENTAL A DENSITII UNOR PRODUSE

1.1. Densitatea absolut i densitatea relativ

Densitatea absolut sau masa specific este o proprietate fizic general a mrfurilor, exprimat cu ajutorul relaiei:

(1.1.)

n care:

m- masa produsului

V- volumul produsului

Unitatea de msur n SI este Kg/m3 , dar sunt acceptate i se lucreaz cu g/cm3 i t/m3.

n merceologie densitatea este util la aprecierea puritii unui produs, a concentraiei diferitelor soluii, a coninutului de grsimi, etc.

n practic se lucreaz deseori cu densitatea relativ (d), care este raportul dintre densitatea produsului analizat i o densitate de referin luat ca etalon. De regul, se ia ca etalon densitatea apei distilate la 4 C, care este egal cu 1g/cm3.

Densitatea relativ este o mrime adimensional.

(1.2.)

Densitatea este o mrime care depinde de temperatur i de aceea este important s se cunoasc temperatura de lucru pentru a se face eventualele corecii. Temperatura standard la care ar trebui efectuate msurtorile asupra lichidelor precum i temperatura la care sunt etalonate aparatele de laborator i sticlria este de 20 C. Dac lichidul analizat nu are aceast temperatur, densitatea relativ se corecteaz conform relaiei:

(1.3.)

n care:

dt- densitatea relativ la temperatura la care s-a efectuat determinarea

t- temperatura de lucru

c- coeficientul de corecie a temperaturii (conform tabelului 1)

Corecia de temperatur se aplic densitii relative citite sau calculate indiferent de metoda experimental folosit pentru determinarea mrimii.

Densitatea produselor se poate determina prin trei metode experimentale:

Metoda picnometrelor folosit pentru produse lichide i solide

Metoda areometrelor folosit pentru produse lichide

1.2. Determinarea densitii prin metoda picnometrului

Picnometrul este un balon de sticl de volum mic (10 ml, 15 ml, 20 ml, 25 ml) cotat sau prevzut cu un dop de construcie special. Pe corpul picnometrului este precizat volumul acestuia i temperatura la care a fost etalonat (de obicei 20 C).

Fig. 1.1. Picnometre

Metoda picnometrelor se bazeaz pe definiia densitii absolute (1.1.) i urmrete determinarea celor dou mrimi care apar n relaie, masa i volumul.

Materiale necesare

Pentru desfurarea lucrrii experimentale sunt necesare urmtoarele: balan tehnic sau analitic, balon cotat de volum mic (picnometru), termometru, lichidul de analizat.

Mod de lucru

Balonul cotat curat i uscat se cntrete la balan i se noteaz masa m0; se umple cu lichidul de analizat pn la semnul de pe gtul acestuia. Picnometrul cu lichid se cntrete din nou i se noteaz masa mL; fcnd diferena ntre masa balonului plin i masa balonului gol se determin masa lichidului de analizat (m).

Volumul balonului cotat se citete de pe corpul acestuia. Cu ajutorul termometrului se msoar temperatura lichidului de analizat, care se noteaz cu t.

Datele experimentale nregistrate se completeaz ntr-un tabel de forma:

Lichidulm0

[g]mL

[g]m=mL-m0

[g]V

[cm3]t

[C]([g/cm3]

Avnd calculat valoarea densitii ( se procedeaz, n continuare, la calcularea densitii relative dt4 i la corecia de temperatur, dac t ( 20 C.

1.3. Determinarea densitii prin metoda areometrelor

Areometrul este un corp plutitor din sticl, nchis la ambele capete, de diametru variabil, mai subire n partea de sus i mai gros n partea de jos. La baz are un rezervor cu alice de plumb care i asigur poziia vertical la introducerea n lichid. Partea superioar a areometrului este prevzut cu o scar gradat. Cele mai rspndite areometre au scara gradat direct n uniti de densitate (g/cm3) i sunt cunoscute sub denumirea uzual de densimetre.

a b c

Fig. 1.2. Areometre

a densimetru simplu, b densimetru cu termometru, c mod de msurareUnele areometre sunt gradate special pentru anumite caracteristici ale lichidelor legate de densitate: concentraia alcoolic (alcoolmetre), coninutul de glucoz din vin (glicometre), coninutul de zahr al mustului de struguri sau provenit de la alte fructe (mustimetre), densitatea laptelui, in legtur direct cu coninutul de grsimi din lapte (lactodensimetre).

Exist i areometre care au ncorporat un termometru; acestea se numesc termoareometre i servesc la determinarea concomitent a dou mrimi densitatea i temperatura.

Materiale necesareLa msurarea densitii lichidelor cu ajutorul areometrelor este nevoie de urmtoarele materiale: areometru corespunztor lichidului analizat sau areometru de uz general, cilindru gradat cu diametrul corelat cu diametrul areometrului, termometru, lichid de analizat.

Mod de lucrun cilindrul gradat se introduce un volum din lichidul a crui densitate trebuie determinat. Cu un instrument curat se omogenizeaz lichidul, dup care se introduce areometrul. Aceast operaie se efectueaz cu atenie, innd dispozitivul de partea superioar i introducndu-l fr s se ating pereii cilindrului. Dac volumul de lichid din cilindru este suficient, areometrul va pluti liber, fr s se aeze pe fundul vasului. Dac areometrul se aeaz pe fundul cilindrului se adaug lichid pn cnd areometrul plutete liber, gsindu-i poziia de echilibru.

Cu ajutorul scrii gradate se citete valoarea densitii n dreptul diviziunii aflate la nivelul suprafeei lichidului, avnd ochiul la nivelul meniscului lichidului. Areometrele permit citirea densitii cu 3 zecimale, iar unele de mare precizie, cu 4 zecimale.

Cunoscnd valoarea densitii absolute citit cu ajutorul areometrului se calculeaz densitatea relativ dt4.Dup citirea densitii se face msurarea temperaturii lichidului analizat pentru a ti dac este nevoie sau nu de corecie de temperatur. n cazul n care lichidul nu se afl la 20 C se face corecia de temperatur folosind relaia (1.3.) i tabelul cu coeficieni de corecie.

nregistrarea datelor experimentale se face n tabelul:LichidulDensitatea citit

[g/cm3]Temp.

[C]

Tem:

Dup familiarizarea cu metodele de msurare a densitii, se poate utiliza aceast proprietate general a mrfurilor la aprecierea calitii sau a gradului de conformitate a calitii reale cu cea prescris.

Se prepar minim 3 soluii de concentraii cunoscute, dar diferite, ale aceluiai solvent, precum i o soluie de concentraie necunoscut. Se msoar densitatea soluiilor de concentraii cunoscute folosind una din metodele descrise anterior. Cu ajutorul datelor msurate se traseaz un grafic de variaie a densitii relative cu concentraia, care trebuie s fie o dreapt. n final se msoar densitatea ultimei soluii cu concentraia necunoscut i, folosind graficul, se gsete valoarea concentraiei soluiei de solvent.

Tabel 1 Coeficieni de corecie pentru diferena de temperatur

Densitatea citit sau calculatCoeficientul de corecie

0,6900 .... 0,69990,000910

0,7000 .... 0,70990,000897

0,7100 .... 0,71990,000884

0,7200 .... 0,72990,000870

0,7300 .... 0,73990,000857

0,7400 .... 0,74990,000844

0,7500 .... 0,75990,000831

0,7600 .... 0,76990,000818

0,7700 .... 0,77990,000805

0,7800 .... 0,78990,000792

0,7900 .... 0,79990,000778

0,8000 .... 0,80990,000765

0,8100 .... 0,81990,000752

0,8200 .... 0,82990,000733

0,8300 .... 0,83990,000725

0,8400 .... 0,84990,000712

0,8500 .... 0,85990,000699

0,8600 .... 0,86990,000686

0,8700 .... 0,87990,000673

0,8800 .... 0,88990,000660

0,8900 .... 0,89990,000647

0,9000 .... 0,90990,000633

0,9100 .... 0,91990,000620

0,9200 .... 0,92990,000607

0,9300 .... 0,93990,000594

0,9400 .... 0,94990,000581

0,9500 .... 0,95990,000567

0,9600 .... 0,96990,000554

0,9700 .... 0,97990,000541

0,9800 .... 0,98990,000528

0,9900 ... 1,00000,000515

LUCRAREA NR. 2PROPRIETI GENERALE ALE MRFURILOR - DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE CALITATE ALE UNOR PRODUSE CU AJUTORUL INDICELUI DE REFRACIE

2.1. Consideraii teoretice

Indicele de refracie este o mrime fizic definit ca raport ntre sinusul unghiului de inciden (i) i sinusul unghiului de refracie (r) al unei raze incidente care trece din mediul I n mediul II.

Fig. 2.1. Refracia luminii

(2.1.)

Indicele de refracie este o caracteristic de calitate important prin care se apreciaz puritatea i concentraia unor produse lichide, deoarece se n majoritatea cazurilor se nregistreaz o variaie liniar a indicelui de refracie cu concentraia.

Dintre mrfurile a cror calitate se poate aprecia folosind indicele de refracie se pot meniona: buturile rcoritoare, sucurile naturale, uleiul alimentar, buturile alcoolice, untul, margarina, sticla optic, masele plastice transparente, produsele petroliere, parfumurile, .a. De exemplu, cu ajutorul indicelui de refracie se poate determina rapid concentraia de glucide din sucuri, buturi rcoritoare, gemuri, dulceuri, coninutul de grsimi i de ap din lapte, etc.2.2. Determinarea refractometric a indicelui de refracie

Dintre metodele folosite n practic pentru determinarea indicelui de refracie (spectrometrice, interfereniale i refractometrice) cele mai utilizate pentru aprecierea calitii mrfurilor sunt cele refractometrice. Principalul avantaj al acestor metode este cantitate mic de produs necesar la efectuarea determinrii. n ceea ce privete precizia determinrii, aceasta se poate aprecia ca medie.

Indicele de refracie este dependent de lungimea de und a radiaiei incidente i, de aceea, aceast valoare trebuie cunoscut i atent controlat. De regul, se folosete lumina monocromatic a lmpii de sodiu.

Un alt parametru care influeneaz valoarea indicelui de refracie este temperatura. n cazul n care se urmrete determinarea coninutului de substan uscat solubil prin intermediul indicelui de refracie, valorile citite la refractometru se corecteaz dac s-a lucrat la temperaturi diferite de 20 C.

Cele mai utilizate refractometre sunt refractometrul Abb, Zeise i refractometrul portabil.

2.2.1. Refractometrul portabil

Acest aparat este utilizat n special pentru determinarea coninutului de substan uscat i a coninutului de zaharuri din sucurile de fructe i legume, din vin i must. n acest mod se poate aprecia gradul de maturitate a strugurilor, a sfeclei de zahr, se poate calitatea i gradul de coacere a fructelor proaspete, etc.

Refractometrul portabil prezint avantajul c are scara gradat n uniti de concentraie, astfel nct citirea este direct.

Refractometrul portabil este format din ocular, lunet, sistemul optic pentru refracie i plcua presoare.

Scopul lucrrii este utilizarea refractometrului portabil la determinarea concentraiei de zahr i a indicelui de refracie pentru soluiile preparate.

Fig. 2.2. Refractometrul portabilMateriale necesare

refractometru portabil sau Abbe baghet de sticl soluii de zahr de diferite concentraii sucuri extrase din fructe i legume

buturi rcoritoare ap distilat pipet

Mod de lucru

Pe prisma de refracie a refractometrului perfect curat i uscat se pun 1 2 picturi din lichidul de analizat folosind o baghet. Se acoper prisma cu placa presoare i se privete prin ocular. Zona vizibil se prezint mprit n dou suprafee, una de culoare alb i cealalt de culoare albastr, iar in partea central se observ scara gradat. La limita dintre cele dou zone se citete pe scara gradat direct valoarea concentraiei cutate.

Dac intereseaz i valoarea indicelui de refracie corespunztor concentraiei citite se folosete tabelul de coresponden care nsoete Cartea tehnic.

Dup fiecare determinare se spal prisma i placa presoare cu ap distilat i se usuc cu hrtie de filtru. La fel se procedeaz i cu bagheta de sticl sau se folosete cte o baghet pentru fiecare tip de suc analizat.

Rezultatele experimentale se noteaz ntr-un tabel de forma:Produsul analizatConc. citit

[%]Indicele de refr.

n

Dup completarea datelor din tabel se va trasa graficul de variaie a indicelui de refracie cu concentraia folosind hrtie milimetric.LUCRAREA NR. 3

MRFURI TEXTILE A. IDENTIFICAREA FIBRELOR TEXTILE CU AJUTORUL MICROSCOPULUI

3.1. Consideraii generale

Analiza microscopic urmrete evidenierea elementelor de structur ale diferitelor produse mrindu-le la microscop. Pentru acest scop se lucreaz cu diferite tipuri de microscoape ce difer ntre ele prin principiul ce st la baza funcionrii lor: microscopul optic, microscopul electronic, microscopul cu raze X, microscopul cu ultrasunete, microscopul cu laser, microscopul cu neutroni.

n cazul analizei microscopice a fibrelor textile se folosete microscopul optic.

Acesta prezint urmtoarele pri principale (Fig. 3.1.):

- tubul microscopic ce conine sistemul optic care permite transmiterea fasciculului luminos;

- obiectivul se afl plasat la extremitatea inferioar a tubului microscopic; exist mai multe obiective interschimbabile, cu puteri de mrire diferite, aezate tip revolver;

- ocularul sau ocularele (n cazul microscoapelor binoculare) se afl n partea opus obiectivului; exist microscoape cu mau multe oculare interschimbabile;

- dispozitivul de iluminare iluminarea probei se poate face n mod natural sau folosind surse artificiale; n scopul focalizrii fasciculului luminos pe proba analizat, microscoapele cu iluminare natural sunt prevzute cu oglinzi plane sau concave, orientate astfel nct imaginea sursei s se formeze pe prob.- condensatorul un sistem de lentile sau o oglind parabolic ce concentreaz fasciculul de lumin asupra preparatului. Diafragma reglabil limiteaz cantitatea de lumin ce ptrunde n sistemul optic;- masa microscopului servete la aezarea preparatului sau a obiectului analizat; la aparatele perfecionate masa se poate deplasa n toate direciile cu ajutorul unor uruburi micrometrice;- dispozitivele de punere la punct sunt necesare pentru deplasarea mesei cu preparatul de analizat spre obiectiv sau pentru deplasarea tubului microscopului spre preparat pn cnd imaginea obinut este clar. De regul, unul din dispozitive asigur reglarea grosier, iar al doilea permite reglarea fin.

Fig. 3.1 Microscopul optic

1 bra; 2 talp; 3 diafragm; 4 cap revolver; 5 msua microscopului; 6 condensor; 7 oglind; 8 buton; 9 ocular; 10 obiective interschimbabile3.2. Principiul metodei

Metoda const n analizarea probelor de fibre, naturale i chimice, urmat de descrierea lor; se vor urmri, n principal, urmtoarele caracteristici: aezarea, culoarea, grosimea i uniformitatea diametrului fibrelor din prob, aspectul suprafeei exterioare, existena lumenului, .a.

Aparatur i materiale folosite

microscop optic

micrometru obiectiv micrometru ocular probe de fibre Mod de lucruSe aeaz microscopul pe o suprafa plan i se orienteaz oglinda spre sursa de lumin, astfel nct zona de lucru s fie luminat corespunztor; pe masa microscopului se aeaz proba de analizat, se privete prin ocular i se deplaseaz masa pn cnd imaginea observat este ct se poate de clar. Se pot utiliza pe rnd toate obiectivele interschimbabile pentru a alege pe acela care furnizeaz imaginea cea mai clar.

Pentru a putea fi analizate la microscop, probele de fibre se pregtesc astfel: fibrele de analizat se aeaz rsfirat pe o lamel de sticl curat i se acoper cu alt lamel; ntreg ansamblul se rigidizeaz folosind band adeziv la capete pe poriuni mici, astfel nct s nu se ajung n zona de observare a fibrelor.

Dac se dorete aprecierea calitativ a probelor de fibre analizate se descrie pe larg modul cum se prezint aceste fibre. n cazul n care se urmrete i determinarea unor caracteristici cantitative, microscopul trebuie s fie dotat cu micrometru obiectiv i micrometru ocular. Micrometrul obiectiv prezint o scar gradat de 1 mm divizat n 100 de pri, iar micrometrul ocular are o scar divizat n zecimi de milimetru.

Msurtorile se fac astfel: se aeaz micrometrul obiectiv pe msua microscopului n locul preparatului, iar micrometrul ocular se plaseaz ntre cele dou lentile ale ocularului. Cu ajutorul dispozitivelor de punere la punct se obine o imagine clar a celor dou scri gradate suprapuse. Se determin valoarea unei diviziuni a micrometrului ocular, n funcie de numrul de diviziuni a micrometrului obiectiv. nlocuind micrometrul obiectiv cu proba de fibre se pot determina caracteristicile dimensionale cutate (diametrul fibrelor, grosimea pereilor, dimensiunile impuritilor prezente, etc.) n funcie de numrul de diviziuni citite cu ajutorul micrometrului ocular. De exemplu, dac n 20 de diviziuni ale micrometrului ocular se cuprind 15 diviziuni ale micrometrului obiectiv i 1 diviziune a acestuia valoreaz 10 microni (1 diviziune = 1 mm/100 = 10 m), atunci o diviziune a micrometrului ocular va avea:

15 10/20 = 75 m

Analiza microscopic a fibrelor textile este o metod de identificare a acestora, dar poate servi i la aprecierea calitativ n cadrul recepiei loturilor de mrfuri sau n cadrul expertizei merceologice.

B. NCERCAREA LA ARDERE A FIBRELOR TEXTILE

Analiza fibrelor textile cuprinde ansamblul tuturor metodelor de analiz necesare pentru stabilirea compoziiei calitative i cantitative, a proprietilor i caracteristicilor materialelor fibroase.

Fibrele textile naturale i cele obinute prin procedee chimice sunt substane polimerice, adic se prezint sub forma unor molecule foarte mari (macromolecule), care sunt formate dintr-un numr mare de uniti structurale (monomeri), legate ntre ele. Substana principal a fibrelor naturale vegetale este celuloza, iar a fibrelor naturale animale este cheratina (n cazul lnii), respectiv fibroina (n cazul mtsii).

Dup natura lor, fibrele textile se mpart n 2 categorii:

a) fibre naturale:

( fibre vegetale (bumbac, in, cnep, rafie, iut)

( fibre animale (ln, mtase natural, pr de cmil, angora)

( fibre minerale (azbest)

b) fibre chimice:

( fibre chimice din polimeri naturali (vscoza, celofibra)

(fibre chimice din polimeri sintetici (nylon, poliamidice, poliesterice, policlorvinilice, poliacrilnitrilice, etc.)

3.3. Scopul lucrrii

Lucrarea i propune s determine felul fibrelor textile utiliznd metode generale, respectiv ncercarea la ardere.

3.4. Principiul lucrrii

Determinarea const n arderea fibrelor textile i diferenierea acestora n funcie de comportarea n procesul de ardere, mirosul degajat n timpul arderii i aspectul reziduului.

Aparatur i materiale necesare

- fibre textile de diferite tipuri

- surs de foc

Modul de lucru

Din fibra textil se taie o prob cu lungimea de 3 4 cm. Dac fibra este prea subire se obine proba prin rsucirea mai multor fibre. Se apropie captul fibrei de sursa de foc, se d foc i se urmrete comportarea fibrei.

Rezultatele se nregistreaz n tabelul urmtor:

Tabel nr. 1. ncercarea la ardere a fibrelor textile

Nr. Comportarea n procesul de ardereMirosul degajatReziduulTipul de fibr

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Pentru a putea identifica corect fibrele textile se dau n Tabelul nr. 3 o serie de informaii despre cele mai ntlnite fibre.

n cazul fibrelor amestec, comportarea lor n timpul arderii este mai complex dect n cazul fibrelor unitare. Astfel, mirosul, reziduul sunt mixte. Din aceast cauz, la analiza fibrelor mixte este necesar o atenie sporit pentru a putea identifica corect elementele specifice manifestate n timpul arderii.

Activitatea studenilor

1. Studenii vor instala i pregti microscoapele pentru lucru, dup care vor analiza probele de fibre pregtite. n referatul de laborator vor descrie aspectul fibrelor observate la microscop, grupndu-le dup natura lor. Rezultatele observaiilor calitative se completeaz n tabelul nr.2:

Tabel nr. 2 Analiza microscopic a fibrelor textile

Tipul probeiAspectul exteriorAspectul interiorCuloareaAezarea Uniformitatea grosimii firelor

2. Din probele de fibre pregtite, se vor analiza un numr de minim 10 probe, iar rezultatele se vor trece n tabelul nr. 1.

Tabel nr. 3. Caracteristicile principalelor tipuri de fibre n procesul arderii

Felul fibreiComportarea n procesul de ardereMirosul degajatReziduul

Fibre naturale vegetaleArd repede, cu flacr strlucitoareHrtie arsCenu alb, ce conserv forma fibrei

Fibre chimice din polimeri naturaliArd repede, cu flacr strlucitoareHrtie arsCenu alb, ce conserv forma fibrei

Fibre naturale animaleArd ncet, cu flacr luminoasCorn arsCenu neagr, cu granulaie mare

Mtase naturalArd ncetCorn arsCenu

Fibre acetat Ard cu intensitate variabilHrtie arsCenu

Fibre poliamidiceSe topesc reped, ard cu flacr luminoasAromaticPerle de topitur

Fibre poliestericeSe topesc reped, ard cu flacr luminoasPlastic arsPerle de topitur

Fibre poliacritriliceSe topesc, apoi ard cu fumDulceag, plastic arsReziduu dur, casant

Fibre policlorviniliceSe topesc, nu ard cu flacr, produc mult fumDulceag, neptorDur, negru i poros

LUCRAREA NR. 4MRFURI ALIMENTARE - APRECIEREA CALITII PINII I A PASTELOR FINOASE

A. Aprecierea calitii pinii

Pinea este un produs finit din grupa produselor de panificaie, care face parte din alimentaia zilnic datorit valorii sale nutritive. Pentru a putea fi consumat, pinea trebuie s ndeplineasc o serie de condiii organoleptice, fizica i chimice.

5.1. Analize organoleptice Principalele analize organoleptice se refer la aspectul exterior al pinii, mirosul i gustul acesteia. n ceea ce privete aspectul pinii se precizeaz culoarea, existena zonelor arse sau necoapte, forma i aspectul crescut suficient sau insuficient.

O pine de calitate trebuie s fie bine i suficient crescut, cu o form regulat, n funcie de sortiment, cu coaja de culoare glbuie aurie sau maronie, fr poriuni arse.

Caracteristica de calitateSortimentul de pineSortimentul de pine

Forma

Aspectul exterior

Culoarea

Mirosul

Gustul

5.2. Determinarea porozitii pinii

Aceasta este o caracteristic important, care determin calitatea pinii. Cu ct miezul pinii este mai poros, cu att pinea este mai uor atacat de sucul gastric.

Porozitatea miezului depinde de nsuirile de panificaie ale finii din care provine pinea, de proprietile drojdiei de panificaie i de modul de preparare (respectarea procesului tehnologic).

Metoda cntririi

Din locurile cu porozitate caracteristic (din mijloc i de lng coaj) se taie 3 cuburi cu latura de 3 cm. Unul din cuburi se taie de la mijlocul feliei, iar celelalte la distana de 1 cm de coaja inferioar. n cazul unei felii cu un strat compact lng coaja, lipsit de porozitate, cubul se taie la 1 cm de-asupra stratului compact.

Se cntresc cele 3 cuburi de pine toate odat i se calculeaz porozitatea cu relaia:

unde:

V- volumul celor 3 cuburi de miez de pine

m- masa celor 3 cuburi de miez de pine

- densitatea miezului de pine

Pentru densitate se consider urmtoarele valori:

1,21 g/cm3 pentru pinea neagr de gru

1,26 g/cm3 pentru pinea semialb de gru

1,31 g/cm3 pentru pinea alb de gru

1,20 g/cm3 pentru pinea se secar

Metoda standardizat

Se aleg 2 cuburi de miez de pine dintre cele tiate la metoda anterioar; acestea se strng n mn fcndu-se dou cocoloae sferice compacte. Operaia are ca scop eliminarea aerului din porii pinii.

ntr-un cilindru gradat de 250 sau 500 ml se toarn petrol sau ulei alimentar i se noteaz volumul iniial al acestuia. Se introduc cele dou cocoloae i se noteaz volumul final ala lichidului. Calculul porozitii se face cu relaia:

unde:

N1- volumul iniial al lichidului (ml)

N2- volumul lichidului dup introducerea celor dou cocoloae

54- volumul iniial al celor dou cuburi de miez de pine

B. Analize la paste finoase

Pastele finoase se ntlnesc frecvent n alimentaie, consumate ca preparat de sine stttor sau ca garnitur la preparatele culinare de baz.

Determinarea creterii volumului pastelor finoase prin fierberePrin fierbere pastele finoase i mresc volumul, creterea fiind n funcie de calitatea produsului. Pastele de calitate superioar i pot mri volumul pn la 4 ori, iar cele de calitate medie de 2 2,5 ori.

Principiul metodei const n msurarea cu cilindrul gradat a volumului pastelor finoase nainte i dup fierbere.

Modul de lucru

ntr-un cilindru gradat se introduce ap la temperatur ambiant pn la un anumit nivel (minim 300 ml) i se noteaz nivelul; la balana tehnic se cntresc 50 g de paste, care se introduc n cilindru, se ateapt eliminarea bulelor de aer i se citete volumul final al apei. Se face diferena ntre volumul final i cel iniial, ceea ce reprezint volumul pastelor nainte de fierbere (V1).ntr-un vas de fierbere se introduc 1000 ml ap i cnd acesta ajunge la fierbere se introduc pastele. Timpul de fierbere este indicat pe ambalajul pastelor folosite la analiz. Dup ce pastele finoase au fiert, se cltesc cu ap rece i se las s se scurg bine ntr-o sit.n acelai cilindru gradat se introduce din nou ap pn la un anumit nivel (care se noteaz), se introduc pastele fierte i se citete volumul final al apei. Diferena ntre volumul final i cel iniial al apei din cilindrul gradat reprezint volumul pastelor dup fierbere (V2). Creterea volumului pastelor finoase prin fierbere se exprim n procente i se calculeaz cu relaia:

V1- volumul pastelor nainte de fierbere (cm3)

V2- volumul pastelor dup fierbere (cm3)Activitatea studenilor:

Se vor lua spre studiu mai multe sortimente de pine, pentru care se vor analiza caracteristicile organoleptice, dup care se va calcula porozitatea prin cele dou metode descrise n referat, comparndu-se rezultatele obinute.

Se va calcula creterea de volum a pastelor finoase supuse analizei i se vor face aprecieri asupra clasei de calitate n care se ncadreaz.

LUCRAREA NR. 5INDICATORI ECONOMICI PENTRU APRECIEREA AMBALAJELOR

1. Consideraii teoretice

Ambalajul este un sistem complex, cu funcii multiple, care asigur meninerea sau chiar ameliorarea calitii produsului cruia i este destinat. El favorizeaz identificarea mrfurilor, favoriznd atragerea cumprtorilor potenial, pe care i nva cum s foloseasc, s pstreze produsul i cum s protejeze mediul nconjurtor de poluarea produs de ambalajele uzate sau de componenii de descompunere ai acestora.

Din punt de vedere economic, ambalajul este considerat un produs finit n care s-au investit cheltuieli materiale, umane i de energie.

Conform Ordonanei Guvernului Romniei nr. 39 / 29 august 1995, ambalajul este un material specific, ca execuie i natur, destinat ambalrii produselor n vederea asigurrii proteciei i utilizat pentru transportul, manipularea, depozitarea sau desfacerea acestora.

Pentru a aprecia ambalajele din punct de vedere economic exist o serie de indicatori specifici, grupai n 5 grupe: indicatori spaiali indicatori de mas indicatori de consum indicatori de cost

indicatori de reutilizare.

Lucrarea practic i propune calcularea unora dintre aceti indicatori pentru o serie de ambalaje uzuale, folosite n special pentru ambalarea alimentelor i buturilor.

2. Relaii de calcul

n vederea aprecierii economice a ambalajelor se utilizeaz urmtoarele relaii matematice de calcul ale indicatorilor specifici, grupate pe grupe de indicatori:

A. Indicatori spaialiDenumirea indicatoruluiFormula de calculSemnificaia mrimilor

1. Volumul util (Vu)

Vi - volumul interior al ambalajului (dm3)

Vg - volumul de gabarit (exterior) al ambalajului

2. Volumul de depozitare (Vd)

Vr - volumul de gabarit al ambalajului, redus prin pliere sau demontare

3. Suprafaa exterioar specific n raport cu capacitatea de ncrcare, cu volumul interior sau cu numrul de produse coninute (S)

Se - suprafaa exterioar a ambalajului (dm2)

Qa - capacitatea de ncrcare a ambalajului (masa ambalajului i a produsului ambalat) (kg)

n - numrul de produse coninute n ambalaj

B. Indicatori de mas 1. Masa util n raport cu capacitatea de ncrcare, cu volumul interior sau cu numrul de produse din ambalaj (Mu)

Ma - masa ambalajului gol (kg)

2. Masa util net (Mn)

Mod de lucru

Cu ajutorul dispozitivelor existente n laborator (rigl, ubler, micrometru) se msura dimensiunile caracteristice ale ambalajelor lungime, lime, grosime, diametru, nlime, etc. necesare calculrii volumelor care intr n expresiile de calcul de mai sus.

Folosind balanele se vor cntri ambalajele cu produs, respectiv goale, obinnd, astfel, informaiile necesare calculrii indicatorilor de mas.

Tem:

Studenii vor calcula indicatorii de apreciere economic a ambalajelor pentru toate ambalajele pregtite.

Tabel 5.1. Calculul indicatorilor spaiali

AmbalajulR [mm]r [mm]h [mm]L [mm]l [mm]Vg [mm3]Vi [mm3]Vu [%]Vr [mm3]Vd [%]

Tabel 5.2. Calculul indicatorilor de mas

AmbalajulMa [g]Mp [g]Qa [g]Mu [%]Mu/nr.

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

PAGE 4

_1134849470.unknown

_1134850932.unknown

_1207683583.unknown

_1225285915.unknown

_1360001152.unknown

_1223235535.unknown

_1207682719.unknown

_1134851071.unknown

_1134850343.unknown

_1134850776.unknown

_1134850913.unknown

_1134850390.unknown

_1134850278.unknown

_1133978356.unknown

_1134658659.unknown

_1133978263.unknown