Laricele - ZadaLaricele - Zada

Cristea Elena AndreeaCristea Elena Andreea

Zada - Larix deciduaZada - Larix decidua FFace parte din familia Pinaceae, un mic grup al coniferelor cu frunze ace parte din familia Pinaceae, un mic grup al coniferelor cu frunze căzătoare. Principalele varietăţi europene de zadă sunt Larix decidua var. căzătoare. Principalele varietăţi europene de zadă sunt Larix decidua var. polonica şi Larix decidua var. carpatica, ultima fiind specifică României.polonica şi Larix decidua var. carpatica, ultima fiind specifică României.Zada un arbore de talia I, cu un trunchi puternic, tulpină dreaptă, Zada un arbore de talia I, cu un trunchi puternic, tulpină dreaptă, înrădăcinarea este pivotantă la început, iar mai târziu se dezvoltă rădăcini înrădăcinarea este pivotantă la început, iar mai târziu se dezvoltă rădăcini laterale profunde ce ancorează foarte bine arborele în sol.laterale profunde ce ancorează foarte bine arborele în sol.Coroana este conică, rară, luminoasă, restrânsă numai spre vârful fusului, Coroana este conică, rară, luminoasă, restrânsă numai spre vârful fusului, cu ramuri verticale, neregulate cu vârful arcuit în sus şi un frunziş de un cu ramuri verticale, neregulate cu vârful arcuit în sus şi un frunziş de un verde delicat.verde delicat.Frunzele aciculare sunt moi, lungi de 1,3 cm, aşezate spiralat, solitare pe Frunzele aciculare sunt moi, lungi de 1,3 cm, aşezate spiralat, solitare pe macroblaste, iar pe microblaste sunt câte 30 – 40 grupate în fascicule; macroblaste, iar pe microblaste sunt câte 30 – 40 grupate în fascicule; toamna încep să se îngălbenească oferindu-ne un spectacol cromatic toamna încep să se îngălbenească oferindu-ne un spectacol cromatic deosebit. deosebit. Lujerii sunt de două tipuri: cei lungi pendenţi, subţiri, gălbui, brăzdaţi din Lujerii sunt de două tipuri: cei lungi pendenţi, subţiri, gălbui, brăzdaţi din cauza perniţelor decurente ale frunzelor şi cei scurţi negricioşi, cu câte un cauza perniţelor decurente ale frunzelor şi cei scurţi negricioşi, cu câte un mugure terminal. Primăvara, după ce înfloresc unii lujeri scurţi se mugure terminal. Primăvara, după ce înfloresc unii lujeri scurţi se transformă în lujeri lungi.transformă în lujeri lungi.Mugurii laricelor sunt sferici, bruni, răşinoşi, dispuşi alternativ. Mugurii laricelor sunt sferici, bruni, răşinoşi, dispuşi alternativ.

Mugurii laricelorMugurii laricelor

Florile sunt Florile sunt unisexuat unisexuat monoice, monoice, împrăştiate în împrăştiate în întreaga coroană: întreaga coroană: cele mascule sunt cele mascule sunt grupate în amenţi grupate în amenţi galbeni, galbeni, pedicelaţi, iar cele pedicelaţi, iar cele femele sunt femele sunt conuleţe ovoid conuleţe ovoid sferice, erecte, sferice, erecte, roşii-purpurii, roşii-purpurii, violacei sau violacei sau verzui. verzui.

Conurile laricelui sunt mici Conurile laricelui sunt mici între 2,5 si 4 cm, ovoid între 2,5 si 4 cm, ovoid alungite, cu solzi pieloşi şi alungite, cu solzi pieloşi şi persistenţi, rotunjiţi; persistenţi, rotunjiţi; remarcabile în fază tânără remarcabile în fază tânără prin culoarea roşie prin culoarea roşie purpurie, se maturizează purpurie, se maturizează în 3 -5 ani după care cad în 3 -5 ani după care cad de pe ramuri. Seminţele au de pe ramuri. Seminţele au 3-4 mm, aripate, brune, la 3-4 mm, aripate, brune, la 1 kg intră circa 1 kg intră circa 160 000 bucăţi. Laricele în 160 000 bucăţi. Laricele în timp îşi pierde ramurile timp îşi pierde ramurile inferioare. În tinereţe, inferioare. În tinereţe, scoarţa laricelui este scoarţa laricelui este netedă cenuşie, formează netedă cenuşie, formează timpuriu un ritidom gros, timpuriu un ritidom gros, deseori gros de peste 10 deseori gros de peste 10 cm, crăpat în plăci cm, crăpat în plăci neregulate; fundul neregulate; fundul crăpăturilor şi straturile crăpăturilor şi straturile interne ale scoarţei sunt interne ale scoarţei sunt roşii-violacei.roşii-violacei.

Lemnul are duramenul brun deschis, de calitate excepţională, cu multiple Lemnul are duramenul brun deschis, de calitate excepţională, cu multiple utilizări, conţine multă răşină din care se extrag “terebentina veneţiană”, tanin, utilizări, conţine multă răşină din care se extrag “terebentina veneţiană”, tanin, celuloză, hemiceluloză, lignină.celuloză, hemiceluloză, lignină.În bonsai specia este foarte apreciată atât pentru aspect, cât şi pentru În bonsai specia este foarte apreciată atât pentru aspect, cât şi pentru potenţialul său. potenţialul său. Laricele creşte spontan, insular în munţi şi a fost introdus în culturi forestiere Laricele creşte spontan, insular în munţi şi a fost introdus în culturi forestiere atât în zonele de deal cât şi la munte. Acest conifer creşte sălbatic, izolat sau în atât în zonele de deal cât şi la munte. Acest conifer creşte sălbatic, izolat sau în mici pâlcuri, însoţind molidul sau bradul, în zonele subalpine şi în cele alpine. mici pâlcuri, însoţind molidul sau bradul, în zonele subalpine şi în cele alpine. Fiind o specie cu un port deosebit, apare frecvent ca arbore decorativ prin Fiind o specie cu un port deosebit, apare frecvent ca arbore decorativ prin parcuri.parcuri.

Con BolnavCon Bolnav

Arealul de răspândire a lariceluiArealul de răspândire a laricelui laricele este o specie indigenă putând uneori atinge înălţimi de peste 50 m şi diametre de până la 2 m, laricele este o specie indigenă putând uneori atinge înălţimi de peste 50 m şi diametre de până la 2 m, este o specie exclusiv europeană, cu un areal fragmentat şi concentrat numai pe teritorii montane, cu este o specie exclusiv europeană, cu un areal fragmentat şi concentrat numai pe teritorii montane, cu centrul cel mai important în Muntii Alpi: în Alpii Occidentali ai Franţei şi Elveţiei ajunge la 2200 m (în centrul cel mai important în Muntii Alpi: în Alpii Occidentali ai Franţei şi Elveţiei ajunge la 2200 m (în amestec cu Pinus cembra şi Pinus uncinata), iar la altitudini mici în Alpii Centrali şi Orientali coboară la amestec cu Pinus cembra şi Pinus uncinata), iar la altitudini mici în Alpii Centrali şi Orientali coboară la 400 m (subspecia decidua).400 m (subspecia decidua).În Cehia şi Slovacia formează arborete de amestec cu fagul (300-800 m), iar în Polonia, de-a lungul În Cehia şi Slovacia formează arborete de amestec cu fagul (300-800 m), iar în Polonia, de-a lungul Vistulei, ajunge la 150-600 m, devenind arbore de câmpie.Vistulei, ajunge la 150-600 m, devenind arbore de câmpie.Laricele din România aparţine subspeciei carpatică şi se localizează în 5 centre muntoase: Ceahlău, Laricele din România aparţine subspeciei carpatică şi se localizează în 5 centre muntoase: Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Lotru, Apuseni (Trascău- Vidolm); maximul răspândirii sale îl înregistrează în bazinul Ciucaş, Bucegi, Lotru, Apuseni (Trascău- Vidolm); maximul răspândirii sale îl înregistrează în bazinul Latoriţei (Lotru), pe munţii Târnovul Mare şi Târnovul Mic. Altitudinile minime se înregistrează în Apuseni Latoriţei (Lotru), pe munţii Târnovul Mare şi Târnovul Mic. Altitudinile minime se înregistrează în Apuseni (650 m), iar cele maxime sunt de circa 1820 m în Ceahlău şi de 2050 m în Bucegi. Laricele formează (650 m), iar cele maxime sunt de circa 1820 m în Ceahlău şi de 2050 m în Bucegi. Laricele formează arborete pure numai în Ceahlău la Poliţa cu Crini sau în amestec cu molidul, zâmbrul, fagul arborete pure numai în Ceahlău la Poliţa cu Crini sau în amestec cu molidul, zâmbrul, fagul mesteacănul. mesteacănul.

Întreţinere Întreţinere - zada are nevoie de multă lumină. În zone umbrite foliajul - zada are nevoie de multă lumină. În zone umbrite foliajul are tendinţa de a se răsfira iar conturul plantei este greu de controlat sau are tendinţa de a se răsfira iar conturul plantei este greu de controlat sau se pierde. Fiind o specie de climă rece/temperată, zilele caniculare nu se pierde. Fiind o specie de climă rece/temperată, zilele caniculare nu sunt suportate uşor. Maximele ar trebui situate sub 25°C pentru sunt suportate uşor. Maximele ar trebui situate sub 25°C pentru obţinerea şi menţinerea unei coroane compacte, formată din ace mici şi obţinerea şi menţinerea unei coroane compacte, formată din ace mici şi sănătoase. Şi udarea pune unele pobleme deoarece specia nu suportă sănătoase. Şi udarea pune unele pobleme deoarece specia nu suportă nici uscăciunea, dar nici "statul cu picioarele în apă". Trebuie urmărit ca nici uscăciunea, dar nici "statul cu picioarele în apă". Trebuie urmărit ca solul să aibă în permanentă o umiditate cât mai constantă, dar nu prea solul să aibă în permanentă o umiditate cât mai constantă, dar nu prea accentuată pentru a nu permite frunzelor să se mărească. O plantă care accentuată pentru a nu permite frunzelor să se mărească. O plantă care este încă în formare, va fi fertilizată de 2 ori pe lună de primăvara până este încă în formare, va fi fertilizată de 2 ori pe lună de primăvara până toamna, dar cu o pauză de 1-2 luni în vară. Plantele mature vor fi hrănite toamna, dar cu o pauză de 1-2 luni în vară. Plantele mature vor fi hrănite mai puţin, scopul fiind tot acela de a menţine frunzele mici. Substratul mai puţin, scopul fiind tot acela de a menţine frunzele mici. Substratul poate fi orice amestec bonsai, singura condiţie fiind să aibă un drenaj poate fi orice amestec bonsai, singura condiţie fiind să aibă un drenaj foarte bun. foarte bun. FormareaFormarea - tăierile de formare se pot face atât toamna, după căderea - tăierile de formare se pot face atât toamna, după căderea frunzelor, cât şi primăvara devreme, înainte de apariţia noilor muguri. Pe frunzelor, cât şi primăvara devreme, înainte de apariţia noilor muguri. Pe ramurile scurtate vor trebui lăsaţi 2-3 muguri, pentru ca acestea să nu se ramurile scurtate vor trebui lăsaţi 2-3 muguri, pentru ca acestea să nu se usuce. Tunderea noilor lăstari se poate face pe tot parcursul sezonului usuce. Tunderea noilor lăstari se poate face pe tot parcursul sezonului de creştere. Este indicat ca legarea cu sârmă să se facă în timpul de creştere. Este indicat ca legarea cu sârmă să se facă în timpul dezvoltării plantei, de primăvara-târziu până în toamnă. S-a observat că dezvoltării plantei, de primăvara-târziu până în toamnă. S-a observat că o legare făcută înainte de deschiderea mugurilor, poate duce la o legare făcută înainte de deschiderea mugurilor, poate duce la distrugerea stratului de cambium şi pierderea ramurii respective sau a distrugerea stratului de cambium şi pierderea ramurii respective sau a plantei. Replantarea zadei ar trebui făcută anual sau cel mult o dată la 2 plantei. Replantarea zadei ar trebui făcută anual sau cel mult o dată la 2 ani dacă planta este în formare. Cele mai în vârstă pot fi replantate la 2-3 ani dacă planta este în formare. Cele mai în vârstă pot fi replantate la 2-3 ani. Această operaţie se va face primăvara, înainte de apariţia frunzelor. ani. Această operaţie se va face primăvara, înainte de apariţia frunzelor.

Înmulţirea Înmulţirea - este oarecum greoai. Se pot lua butaşi din anul respectiv la sfârşitul verii şi se - este oarecum greoai. Se pot lua butaşi din anul respectiv la sfârşitul verii şi se pot pune la înrădăcinat, dar trebuie folosiţi hormoni iar durata formării noilor rădăcini este pot pune la înrădăcinat, dar trebuie folosiţi hormoni iar durata formării noilor rădăcini este foarte lungă. Se poate încerca şi prin însămânţare în luna aprilie, dar şi seminţele foarte lungă. Se poate încerca şi prin însămânţare în luna aprilie, dar şi seminţele germinează foarte greu. Seminţele pot fi supuse pregerminării umede timp de două germinează foarte greu. Seminţele pot fi supuse pregerminării umede timp de două săptămâni, expunere la căldura solară a seminţelor umectate , în recipiente. Încolţirea are săptămâni, expunere la căldura solară a seminţelor umectate , în recipiente. Încolţirea are loc dupa 8-15 zile de la semănat. Silvicultorii au obţinut rezultate bune prin refrigerarea loc dupa 8-15 zile de la semănat. Silvicultorii au obţinut rezultate bune prin refrigerarea seminţelor umectate timp de 18-30 de zile la 0-5 grade C. Cea mai comodă modalitate de a seminţelor umectate timp de 18-30 de zile la 0-5 grade C. Cea mai comodă modalitate de a obţine o plantă pentru a o transforma în bonsai, ar fi culegerea acesteia. obţine o plantă pentru a o transforma în bonsai, ar fi culegerea acesteia. În Marea Britanie, Germania, Polonia, puieţii de Larix decidua, pentru împăduriri se obţin În Marea Britanie, Germania, Polonia, puieţii de Larix decidua, pentru împăduriri se obţin prin butasirea unor plante de până la 5-8 ani, în condiţii de pietriş, căldură de 22 grade C, prin butasirea unor plante de până la 5-8 ani, în condiţii de pietriş, căldură de 22 grade C, irigare automată şi fără exces de umiditate atmosferică.irigare automată şi fără exces de umiditate atmosferică.Valoarea terapeutică - Valoarea terapeutică - pulberea din scorţă se utilizează în mixturi atât pentru combaterea pulberea din scorţă se utilizează în mixturi atât pentru combaterea diareei, datorită taninului, cât şi a constipaţiei prin prezenţa fibrelor vegetale. Praful obţinut diareei, datorită taninului, cât şi a constipaţiei prin prezenţa fibrelor vegetale. Praful obţinut prin măcinarea fină a scorţei, mai are proprietăţi imunitare, iar tinctura din scoarţa prospătă prin măcinarea fină a scorţei, mai are proprietăţi imunitare, iar tinctura din scoarţa prospătă este antibronşitică.este antibronşitică.Boli şi dăunătoriBoli şi dăunători - cele mai frecvente boli sunt cele provocate de ciuperci şi cancerul - cele mai frecvente boli sunt cele provocate de ciuperci şi cancerul ţesutului lemnos. Dintre dăunatori, amintim: afidele, păduchii, unele omizi şi larvele unor ţesutului lemnos. Dintre dăunatori, amintim: afidele, păduchii, unele omizi şi larvele unor gândaci. Se recomandă folosirea regulată a fungicidelor şi insecticidelor în scop profilactigândaci. Se recomandă folosirea regulată a fungicidelor şi insecticidelor în scop profilactic.c.Date tehniceDate tehnice - specile Larix cresc repede. Laricele autohton are longevitatea de 600-700 - specile Larix cresc repede. Laricele autohton are longevitatea de 600-700 de ani şi suportă tunderea. Ambele specii rezistă bine la ger, pretind umiditate atmosferică de ani şi suportă tunderea. Ambele specii rezistă bine la ger, pretind umiditate atmosferică şi în sol, dar nu suportă solurile excesiv de umede. Se adaptează pe solurile calcaroase. şi în sol, dar nu suportă solurile excesiv de umede. Se adaptează pe solurile calcaroase. Necesită amplasamente bine aerate şi luminoase. În amenajări decorative se folosesc ca Necesită amplasamente bine aerate şi luminoase. În amenajări decorative se folosesc ca exemplare solitare, grupuri şi garduri vii tunse.exemplare solitare, grupuri şi garduri vii tunse.

Pe 24 aprilie 2010 Valerian Solovăstru, şeful Regiei Naţionale a Pădurilor, Pe 24 aprilie 2010 Valerian Solovăstru, şeful Regiei Naţionale a Pădurilor, Gheorghe Flutur şi Sorin Arcadie Popescu s-au alăturat unui număr de 500 de muncitori Gheorghe Flutur şi Sorin Arcadie Popescu s-au alăturat unui număr de 500 de muncitori forestieri şi aproximativ 100 de silvicultori care au plantat 17.500 de puieţi de molid şi larice forestieri şi aproximativ 100 de silvicultori care au plantat 17.500 de puieţi de molid şi larice în comuna Sadova, judeţul Suceava în cadrul unei acţiuni de voluntariat la care sunt în comuna Sadova, judeţul Suceava în cadrul unei acţiuni de voluntariat la care sunt aşteptaţi să vină sute de suceveni care vor dori să ajute la împădurirea spaţiului gol. aşteptaţi să vină sute de suceveni care vor dori să ajute la împădurirea spaţiului gol.

Casă construită din lariceCasă construită din larice

Rezervaţia de larice - VidolmRezervaţia de larice - VidolmLocalitatea Vidolm, amplasată pe Valea Arieşului, este străjuită de un masiv Localitatea Vidolm, amplasată pe Valea Arieşului, este străjuită de un masiv muntos, destul de proeminent. Din şoseaua care trece prin această comună, în muntos, destul de proeminent. Din şoseaua care trece prin această comună, în lunile de primăvară, îndeosebi în aprilie, se poate observa că latura nordică a lunile de primăvară, îndeosebi în aprilie, se poate observa că latura nordică a acestui masiv prezintă nişte trupuri de pădure cu nuanţe gălbui, cu arbori de o acestui masiv prezintă nişte trupuri de pădure cu nuanţe gălbui, cu arbori de o formă mai deosebită, asemănători brazilor. formă mai deosebită, asemănători brazilor. La o primă privire delimităm cu uşurinţă o porţiune mai omogenă, care constituie La o primă privire delimităm cu uşurinţă o porţiune mai omogenă, care constituie Rezervaţia de larice - Vidolm. Larix decidua este singurul conifer din România cu Rezervaţia de larice - Vidolm. Larix decidua este singurul conifer din România cu frunzele caduce. Limitele zonei protejate încep jos de unde se observă porţiunea frunzele caduce. Limitele zonei protejate încep jos de unde se observă porţiunea de amestec cu foioase şi se termină pe buza versanului, la marginea platoului de de amestec cu foioase şi se termină pe buza versanului, la marginea platoului de pe partea superioară a muntelui. pe partea superioară a muntelui. Se consideră că această rezervaţie forestieră constituie unul din cele 5 centre de Se consideră că această rezervaţie forestieră constituie unul din cele 5 centre de răspândire naturală a laricelui din România. Astfel, o întâlnim în Munţii Bucegi, răspândire naturală a laricelui din România. Astfel, o întâlnim în Munţii Bucegi, Ceahlău, Ciucaş şi Lotru.Ceahlău, Ciucaş şi Lotru.Cel mai frecvent, laricele creşte la înălţimi mari, în etajul molidului şi mai sus, spre Cel mai frecvent, laricele creşte la înălţimi mari, în etajul molidului şi mai sus, spre golul alpin, cu zambru şi jneapăn, localitatea Vidolm considerându-se ca fiind cel golul alpin, cu zambru şi jneapăn, localitatea Vidolm considerându-se ca fiind cel mai coborât punct altitudinal la care specia se găseşte în stare naturală. Aici mai coborât punct altitudinal la care specia se găseşte în stare naturală. Aici pădurea s-a conservat din ultima eră glaciară (18.000 de ani), perioadă în care pădurea s-a conservat din ultima eră glaciară (18.000 de ani), perioadă în care coniferele erau răspândite în zonele mai joase, constituindu-se astfel ca un relict. coniferele erau răspândite în zonele mai joase, constituindu-se astfel ca un relict. În Munţii Trascăului şi Muntele Mare, câteva pâlcuri de larice se mai găsesc azi în În Munţii Trascăului şi Muntele Mare, câteva pâlcuri de larice se mai găsesc azi în rezervaţia de la Scăriţa-Belioara, Cheile Rimetului şi Colţii Trascăului. rezervaţia de la Scăriţa-Belioara, Cheile Rimetului şi Colţii Trascăului.

BibliografieBibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/larix_deciduahttp://en.wikipedia.org/wiki/larix_decidua

http://www.pollenlibrary.com/Specie/Larix-deciduahttp://www.pollenlibrary.com/Specie/Larix-decidua

http://www.bioterapi.rohttp://www.bioterapi.ro

http://www.gazetadeagricultura.infohttp://www.gazetadeagricultura.info