Laurentiu Malomfalean - Florin Lazarescu, Povestas La Drumul Mare (Vatra)

7/21/2019 Laurentiu Malomfalean - Florin Lazarescu, Povestas La Drumul Mare (Vatra)

http://slidepdf.com/reader/full/laurentiu-malomfalean-florin-lazarescu-povestas-la-drumul-mare-vatra 1/4

Florin Lăzărescu, povestaş la drumul mare

Autor a trei romane, Ce se ştie despre ursul panda (2003), Trimisul nostru special

(2005), respectiv Amorţire (2013), toate apărute la Polirom, tradus n aproape !ece lim"i,

#lorin $ă!ărescu a de"utat, ca mai toţi pro!atorii de cursă lun%ă ce se respectă, cu volumul de

pro!ă scurtă& Cui"uri de v'sc (utopos, aşi, 2000) a *ost reeditat după trei ani pentru un

pu"lic mai lar% + n *ormat electronic pe plat*orma $iteret, *iind distri"uit la li"er + su" titlul

ase moduri de a-ţi aminti un cal (sau şase povestiri), p'nă ca de.a romancierul să recidive!eȘ

micropro!astic o dată cu apariţia $ămpii cu căciulă, conţin'nd alte povestiri n "ună parte

auto"io%ra*ice, pu"licate ca la ele acasă n colecţia /%o& Pro!ă (200)& Cu aceste volume

autorul a mărturisit sin%ur că n-a prea avut noroc, ntruc't, pro"a"il aşa cum se nt'mplă de

re%ulă, ca mai mereu n istoria literaturii, conul de um"ră su" care se condamnă din start un

%en pe nemerit considerat ncă minor, şi numit oarecum impropriu pro!ă scurtă (pentru că nici

romanul n-ar putea *i "ote!at pro!ă&&& lun%ă, lun%ită, intermina"ilă), şi-a *ăcut din nou datoria&

a mai mult, romanele pu"licate ulterior n-au *ăcut dec't să arunce retrospectiv un alt con de

um"ră deasupra povestirilor anterioare, din care + şi parcă tocmai din acest motiv + de *apt se

nasc, inspiră sau revendică& 4ar nu despre apolo%ia pro!ei scurte va *i vor"a n acest articol,

mai de%ra"ă su"ţire la r'ndul său, ci despre modul cum ale%e #lorin $ă!ărescu s-o practice&

Pentru nceput nsă, iată cum acesta nţele%e să o teoreti!e!e numaidec't meta*icţional,

e6i"'nd o poetică descinsă din te6nica de cinema& Termeni precum *ocali!are (dinspre

universul in*init nspre o cameră de cămin), o"iectiv, stop-cadru, sc6im"area perspectivei,

cadru lăr%it se potrivesc de minune pro!elor semnate de autorul ieşean& 4eşi se re*eră la *ilm,

un pasa. din prima sa povestire, intitulată Pulp *iction, se poate aplica ntre%ului corpus7

/#ilmul 8&&&9 nu are destul timp pentru a !ă"ovi asupra nuanţelor, se %ră"eşte să a.un%ă la *inal,

să-ţi demonstre!e ceea ce şi-a propus& :ntotdeauna vor eista oameni interesaţi de nuanţe,oameni capa"ili să sesi!e!e di*erenţele care dau un sens eistenţei& $a urma urmei, a.un%em la

adevărul lui ;terne, nu lucrurile sau nt'mplările sunt importante, ci opiniile despre ele& i nuȘ

cunosc alt mod mai potrivit de a-ţi pre!enta opiniile dec't prin literatură&< #ără să *ie te!ist,

pro!atorul nostru deţine ceva din am"iţia unui cameraman ultraeperimentat, ca şi cum ar

levita cu camera de *ilmat pe umăr, ntins deasupra evenimentelor, adău%'nd scenelor

nuanţele, di*erenţele şi neclarităţile necesare&

Pentru a comenta modul n care lui #lorin $ă!ărescu i reuşeşte punerea n scenă = pa%ină, am selectat spre eempli*icare trei povestiri, n ordine simptomatică şi cronolo%ică7



ase moduri de a-ţi aminti un cal (ciudat, nereluată), $ampa cu căciulă (numită iniţial PovesteȘ

de duminică), respectiv >rsoaica $ili şi alena ?oliat, ce dă startul n ultimul volum&

Ast*el, ase moduri&&& se poate citi ca un eperiment 6ipertetual, de rescriere şiȘ

slalom printre amintiri, după un principiu tipic, al memoriei involuntare, conceput(ă) parcă

special pentru anali!a structuralistă purs'n%e, de la un punct *acil, *actice, *ante!ist& Cu titlu

de eemplu, iată primele *ra!e din a treia secţiune7

/$enevea su" pătură şi i se păru că pătura miroase a pra*&&& Aveam eu un prieten

aler%ic la pra*, purta tu"ul cu pastile n "u!unar&&&

4ar el nu era aler%ic, adulmeca pra*ul ca pe un dro% care-i provoacă 6alucinaţii&&&

unica ţinea n %a!dă o nvăţătoare& ;cutură şi iar scutură, dar nu scăpa niciodată de pra*&<

>n eerciţiu %ratuit aşadar, condus n variante, versiuni, variaţiuni, ce amintesc va% de poetica

unui 4umitru epenea%& @epetiţie, de!voltare, acelaşi dans intermina"il cu persoaneleȚ

narative (semnali!at inclusiv %ra*ic)& Apoi, ca un *ăcut, *iecare secvenţă ncepe cu o tre!ire şi

se termină cu amintirea calului, n tot at'tea pasa.e o"li%ato, constr'nse mu!ical& 4intre toate

cele şase metode cea mai "ună răm'ne visul, o tre!ire *alsă pe care un cercetător avi!at n

ima%inarul oniric ar *i suspectat-o din start& Cea mai scurtă, pentru că visul re!umă,

condensea!ă, deplasea!ă, din toate ia c'te puţin, adică totul& is care, pro"a"il, a constituit

mo"ilul povestirii, su"stratul său meta*i!ic7

/Am desc6is oc6ii şi m-am tre!it su" soarele pustiei& :n%erul se !"ătea neputincios, aşa

că l-am eli"erat& u-mi era de tre"uinţă&&&

Am călătorit peste ntinderea de nisip *ără a lua n seamă ispitirile care mi se aşterneau

n cale& 8&&&9 4umne!eu şi diavolul mă ncercau din toate părţile& 8&&&9 ici una din acele

*antome nu eista dec't n nc6ipuire& 8&&&9 edeniile nu mă pot a"ate din drumul meu napoi&&&C'nd am a.uns 8&&&9, am ştiut că mă a*lam pe calea cea "ună& B-am de!"răcat şi m-am

aruncat n undele ver!i, not'nd cu "ucurie& 8&&&9 Am ieşit la supra*aţă, lepădat de toate cele

lumeşti& Acolo, c6iar n mi.locul insulei, dormea l& At't de ad'nc se cu*undase n somn, nc't

nu-şi simţea trupul năpădit de *urnici& B-am apropiat tiptil, ca să le nlătur, şi $-am tre!it&&&<

$ampa cu căciulă, devenită scurtmetra. n re%ia lui @adu ude, %losea!ă despre cum un

televi!or de*ect a.un%e pretet pentru o duminică "anală su" comunism& ată incipitul şi*inalul, continuu-simetric redate, ca şi cum ntre timp nu s-ar *i-nt'mplat, de *apt, nimic7



/#ierul ru%init al antenei ncepu să se ume!ească, apoi c'ţiva stropi se adunară n locul

n care ca"lul era prins cu scoci, de-acolo apa se prelinse cu repe!iciune p'nă unde ta"la de la

acoperiş *orma un nou o"stacol, trecu strecur'ndu-se şi de acesta, destrămă p'n!a unui

păian.en, se prelinse mai departe, prin %aura din tavan, nspre porţiunea arcuită a ca"lului,

c6iar deasupra patului, se trans*ormă ntr-o picătură, se desprinse şi-l plesni peste *aţă&<

8&&&9

/Ploaia ncetă la *el de "rusc cum ncepuse dimineaţă& :n liniştea care se aşternu peste

casă, păian.enul şi re*ăcu p'n!a, ntre ca"lul de la antenă şi acoperiş&<

:n s*'rsit, >rsoaica $ili şi alena ?oliat *icţionali!ea!ă un episod speci*ic av'nd-o

prota%onistă pe mama pro!atorului& ;*'rşitul aduce n prim-plan resturile unui cetaceu similar

"alenei mpăiate, persona. central n Belancolia re!istenţei, romanul din 1D semnat de

$Es!lF Gras!na6orHai, netradus ncă la noi& 4eşi pare să *ie la c'teva mile depărtare de orice

su"strat para"olic, povestirea lui #lorin $ă!ărescu are o temă comună cu volumul menţionat,

unde ni se pune pe tapet ale%oria sistemelor politice din stul uropei de după ultimul ră!"oi

mondial, eamin'nd surparea societăţii prin meta*ora unui circ al cărui număr unic l o*eră

imensul mami*er şi stăp'nul său, ntr-un mic oraş i!olat din >n%aria sovietică& $a pro!atorul

nostru, "'lciul din sat are mai multe atracţii, nsă "alena răm'ne o"iectivul principal7

/:năuntru nu mai era nici un om& 4oar o ncăpere ntunecată, luminată de nişte

lumnări mari, ca de cununie& Priveliştea care i s-a de!văluit n *aţa oc6ilor nu prea o ndemna

să păşească mai departe7 pe o masă lun%ă, n centru, !ăcea un sc6elet imens, ca şi cum ai

vedea resturile rămase de la un uriaş din poveste care tocmai terminase de n*ulecat un peşteI

de .ur mpre.ur erau mai multe măsuţe pe care stăteau "orcane de *elurite dimensiuni&<

#ata-*lăcău vede n cort inima lui ?oliat, plutind, alături de alte măruntaie, n cel mai volumic

recipient, pentru a /ţine minte precis şi cum arătau vinişoarele %olite de s'n%e<, pro"a"il o

viaţă ntrea%ă& 4espre acest aspect, #lorin $ă!ărescu s-a pronunţat mai de%ra"ă cu "un-simţ7

/Cam totul e *icţiune& 8&&&9 C't de auto"io%ra*ică poate *i o povestire n care persona.

central e mama mea, n v'rstă de vreo !ece aniJ 8&&&9 ;criu ca şi cum eu am *ost martor la

evenimente şi nu cred că ea o să *ie de acord că ăla e adevărul, că aia e realitatea&&&<

(venimentul !ilei, 2K mai 200)



Persona.ele acestor povestiri ncă proaspete, insolite (nu contea!ă că e vor"a despre

copilul care se c6inuie să-şi aducă aminte un cal, sau şi duce la reparat, mpreună cu tatăl, un

veşnic televi!or, sau despre un altul con*u! ce călătoreşte pe .os p'nă la "'lci pentru a *ace

cunoştinţă cu "alena ?oliat), par să consacre un autor-narator-povestaş convins că ne re%ăsim

cu toţii mereu n aspra uşurătate unde se complac ele, de un comic m"i"at p'nă la saturaţie cu

nostal%ie nemărturisită, "a c6iar condamnată, supravieţuitoare n tet ale unei lumi de!vră.ite&

Bai "ine !is, ale unei de!vră.iri&

(n Vatra, nr& D- = 201K)

Documents

Laurentiu Malomfalean - Florin Lazarescu, Povestas La Drumul Mare (Vatra)