& 1nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Desigur, citim de spre viaţa călugărilor, de spre liniştea lor interioară, de spre asceza lor, dar şi de spre vieţile lor îndelun‑gate, ajunse la o senină senectute. Ştim cum gândesc ei, care sunt valorile lor, care le este programul zilnic. Acum ştim cu precizie şi ce mănâncă, dar şi ce leacuri folosesc pentru dife‑rite boli sau afecţiuni. Le culegem cu migală reţetele culinare, consemnăm şi folosim leacurile lor seculare, vrem să trăim ca ei sub semnul sănătăţii, optimismului şi echilibrului. Dar par‑că ceva nu se leagă pentru a împlini întocmai aceste lucruri. De spre ce să fie vorba?

În mod cert, de spre viaţa de rugăciune şi smerenie tota‑lă în care trăiesc aceşti aleşi ai Harului – de spre asta e vorba! De spre tăierea voii proprii (ascultare se numeşte), de spre al‑truism, de spre neţinerea de minte a răului şi de spre neagoni‑sirea averilor lumeşti. De spre absenţa „carierei” în viaţa lor şi a concediilor tip all inclusive. Toate aceste lucruri care nouă ne fac plăcere şi după care alergăm – ei bine, toate acestea uzează profund fiinţa umană, îi erodează sănătatea, optimis‑mul şi liniştea. Şi, mai grav, ne îndepărtează de Dumnezeu. De fapt, aici e cheia. Cheia efectului benefic al postului şi a celui tămăduitor al leacurilor mânăstireşti. Nu merge postul fără credinţă, căci ar ajunge să fie doar o dietă; şi nici leacuri‑le fără rugăciune, căci se vor rezuma la „puterea binefăcătoa‑re a naturii”... şi cam atât. Postul şi tămăduirea vin de Sus, şi într‑acolo trebuie să ne aţintim privirea. Pe de altă parte, nu putem avea parte de liniştea monahilor şi nici de lepădarea lor de lume. De lume te lepezi cel mai bine în afara ei, adică în mânăstire. Pe când noi, cei ai lumii, trebuie să o schimbăm! Nu putem renunţa la ea, dar de schimbat – asta da!

Haideţi să schimbăm aşadar lumea, schimbându‑ne mai întâi pe noi! Şi toate celelalte vor veni de la sine.

EditorialPutem trăi aidoma

călugărilor?

& 5nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Cânepa reduce colesterolul şi trigliceridele 6Ceapa verde, antibioticul natural al tuturor anotimpurilor 9Hreanul desfundă sinusurile şi dilată bronhiile 12Varza proaspătă sau murată inhibă tumorile digestive 16Laptele de capră crud contribuie la oprirea evoluţiei cancerului 20Puterea laptelui şi a produselor lactate vegetale 24Detoxifierea cu sucuri şi salate verzi 30

Leacuri manastiresti

&6 nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Cânepa reduce colesterolul şi trigliceridele

Drumul cânepii în România

De spre culturile de cânepă multe ar fi de spus şi este bine ca asocierea acestei plante cu numele ţării în care trăim să fie cunoscută de toată lumea. Dintot‑deauna cânepa s‑a cultivat pe pământ românesc, în vederea obţinerii de fibre

Leacu

ri avizate de medicii specialişt

i

A vorbi de spre cânepă li se pare multora un act de curaj, şi asta pentru că marea majoritate dintre noi asociază numele acestei plante cu drogurile. Din acest motiv mi‑am propus să încep cu o precizare: spre deosebire de Canna-bis indica (planta aducătoare de moarte), Cannabis sativa – cânepa sălbatică industrială – este leacul care nu numai tratează, ci chiar vindecă numeroase boli cu care se confruntă omenirea. Un monah foarte ager la minte, pe care l‑am preţuit foarte mult, a trecut la cele veşnice la 101 ani. Părintele Simeon de la Mânăstirea Pătrunsa, care în lume a fost inginer chimist, mi‑a destăinuit

multe taine de leac ale plantelor, printre care şi cânepa. Aceasta sta‑bilizează într‑un timp foarte scurt valorile crescute ale colesterolului şi trigliceridelor, fiind de mare ajutor şi în convulsii, accidente vasculare ischemice, artrită, osteoporoză, psoriazis, astm bronşic, neuropatie diabetică, insuficienţă renală pro‑gresivă, ulcere varicoase, tromboze, dar şi în afecţiuni ale ochiului şi retinei. Călugării din vechime pre‑ţuiau foarte mult această plantă, considerând‑o unică în ceea ce pri‑veşte grăsimile vegetale, care sunt la mare preţ în vindecarea bolilor considerate incurabile.

Părintele Simeon

& 9nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Protejează căile respiratorii şi reglează hormonii

De spre ceapă se vorbea încă de pe vre‑mea romanilor, pentru ca în timp să se confirme calităţile terapeutice ale acesteia. Monahii din Balcani au considerat dintot‑deauna ceapa un leac universal, confirmat într‑un fel şi de longevitatea călugărilor vieţuitori în aceste locuri, care în număr foarte mare trăiesc peste 100 de ani. Pe lângă vitaminele şi mineralele pe care le

Ceapa verde, antibioticul natural al tuturor anotimpurilor

Leacu

ri avizate de medicii specialişt

i

Maica Heruvima, stareţa Mânăstirii

Govora (jud. Vâlcea)

Folosită în toate anotimpurile anului, ceapa este foarte apreciată pentru virtuţile sale terapeutice şi tonice în acelaşi timp. Spre deosebire de ceapa uscată, cea verde este mai des folosită în salate, dar şi ca leac foarte bogat în vitamina C, vitamina B9, calciu şi po‑tasiu. Alături de acestea, ceapa verde conţine şi alicină, care determină rolul antibiotic şi antiviral al acesteia, dar şi clorofilă şi cvercitină, care este un an‑tioxidant de excepţie, foarte folositor în tratarea afecţiunilor cardiovascula‑re. De spre binefacerile cepei verzi am aflat de la maica Heruvima, stareţa Mânăstirii Govora, care este o foarte bună cunoscătoare a plantelor şi care are grijă ca în trapeza mânăstirii să fie întotdeauna ceapă la masă.

&12 nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Armoracia rusticana este o plantă cunoscută încă din preistorie, fiind foarte preţuită atât ca plantă de leac, cât şi ca aliment. Planta tămă‑duitoare a dacilor, hrea‑nul, este recomandat în peste 100 de afecţiuni, neştiindu‑se sigur dacă aceas‑ta este o plantă sălbatică sau domestică. Se cunoaşte însă cu certitudine conţinutul foarte bogat al hreanului în minerale precum calciu, fier, magneziu, potasiu, dar şi aportul sporit de vitamina C. Toate aceste se află înmagazinate în rădăcina extrem de iute, dar şi foarte aromată, care este eficientă mai ales în tratarea afecţiunilor de natură infecţioasă. Acest leac l‑am aflat cu ani în urmă de la măicuţele de la Schitul Bradu (judeţul Vâlcea).

Are efecte citostatice generate de glucozinolaţi

Deşi ne aflăm în plină iarnă, iar temperaturile scad adesea până la în‑gheţ, hreanul este una dintre puţine‑le plante care rezistă şi celor mai nă‑prasnice geruri. După topirea zăpezii,

primele frunze verzi care se ivesc deasupra pământului

îmbibat de apă sunt cele ale hreanului. Această forţă vitală a plantei face ca ră‑dăcina de hrean să aibă efecte pe măsură, indiferent sub ce formă este consumată. Efectele terapeutice ale hreanului se da‑torează în egală măsură conţinutului de vitamina C, cât şi mineralelor. Acestora li se alătură glucozinolaţii, care înlătură toate bacteriile dăunătoare, efectul lor fi‑ind mai puternic decât al antibioticelor

Hreanul desfundă sinusurile şi dilată bronhiile

Leacu

ri avizate de medicii specialişt

i

Maici de la Schitul Bradu

Leacu

ri avizate de medicii specialişt

i

&20 nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Puţină lume ştie că lap‑tele de capră este folosit ca remediu de mii şi mii de ani. Însuşi Hipocrate a făcut multe referiri la efectele binefăcătoare ale acestui lapte cu proprie‑tăţi deosebite, numindu‑l „esenţă vindecătoare” sau „lichid miraculos”. Eu în‑sămi am aflat multe din‑tre tainele acestui elixir tămăduitor de la ieromo‑nahul Nicodim, duhovni‑cul Mânăstirii Colilia, care preţuieşte foarte mult aceste animale şi cunoaş‑te multe taine ale admi‑nistrării laptelui de capră. Pe lângă creşterea imuni‑tăţii, laptele de capră are şi rolul de a echilibra toţi factorii fizici şi psihici de care organismul uman are nevoie. Cura cu lapte de capră crud fortifică plămânii, ameliorând afecţiunile cardiovascula‑re şi intestinale. Cancerele descoperite în faza inci‑pientă a bolii pot fi oprite din evoluţie după un tra‑tament de 120 de zile.

laptele de Capră Crud contribuie la oprirea evoluţiei cancerului Le

acuri avizate de m

edicii specialişti

Ferma de capre a Mânăstirii Colilia

&36 nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Ceaiuri, creme şi săpunuri de leac

În această perioadă a anului, când frigul şi vânturile austere ale Dobro‑gei au pus stăpânire peste aceste ţi‑nuturi, măicuţele de la Mânăstirea Sfântul Ioan Botezătorul – Lipniţa

au considerat că cele mai de preţ leacuri ale iernii sunt ceaiurile şi săpunurile. Ceaiu‑rile din plante culese din culturile proprii ale mânăstirii sau de pe dealurile din îm‑prejurimi încălzesc organismul pe interior, ţinând deoparte virozele care ne invadează iarna. Dar nici acestea nu se beau oricum, pentru că maicile le amestecă după metode

Săpunuri de leaC cu sare de la marea moartă şi nămol de techirghiolAjungând la Mânăstirea Lipniţa, îţi este foarte greu să alegi ce să admiri mai întâi. Începând cu aşezarea sfântului lăcaş pe pământul creştinat de Sfântul Apostol Andrei, continuând cu mulţimea de sfinţenii care veghează biserica şi paraclisul mânăstirii, te opreşti măcar o clipă lângă măicuţele care te vinde‑că sufleteşte numai ascultându‑le. Ele însele şi‑au creat un mod de viaţă foar‑te sănătos şi în acelaşi timp au transformat pangarul într‑o adevărată oază de vindecare. Alături de iconiţe, mir şi tămâie, am avut bucuria să găsesc acolo tot felul de ceaiuri, creme şi săpunuri, toate făcute de măicuţe cu plante din grădina Domnului.

& 45nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Bucate şi gusturi culese din cuhnia Mânăstirii Dejani 46

Reţete de produse lactate specifice Mânăstirii Putna 53

Samurcăşeşti mânăstirea cu trei altare 60

Maica Simeona a renunţat la policlinica bucureşteană pentru spitalul de suflete 66

bucate manastiresti

& 53nr. 8 / 10 februarie – 10 aprilie 2016

Locul primei ctitorii a lui Ştefan a fost ales prin vârful săgeţii sale trasă de pe culmea pe care azi stă scris numele domnului sfânt, săgeată care s‑a înfipt în urmă cu 550 de ani chiar în pământul pe care s‑a ridicat altarul miilor de Liturghii săvârşite aici.

În urmă cu câţiva ani, studenţii bucu‑reşteni, în număr destul de mare, la sfârşi‑tul săptămânii sau în vacanţe, luau trenul până la Suceava, apoi personalul de Rădă‑uţi şi după aproape zece ore de călătorie păşeau dincolo de poarta mânăstirii putne‑ne, unde îi întâmpina şi îi trata părinteşte

reţete de produSe laCtate

Între zidurile mânăstirii Putna zăreşti priviri înţelepte, ca de bătrâni, deşi cei mai mulţi dintre monahi sunt tineri, dar toţi au studii superioare, doctorate chiar, susţinute în ţară sau în străinătate. În acest loc nu te simţi străin, ci devii de‑al casei in câteva ore după ce ai poposit pe aceste meleaguri bucovinene. Te fa‑miliarizezi cu rânduiala slujbelor, a rucodeliilor şi cu istoria lumii de la Putna ca şi cum simpla trecere pe aleile mânăstirii sau doar popasul în interiorul bisericii, lângă mormântul lui Ştefan şi lângă icoana Maicii Domnului, ar aşeza întru înţe‑legere cunoştinţele de spre voievod, patria sa pământească şi cea cerească. Vi‑zitarea mânăstirii – fie că‑i iarnă, fie că‑i vară – e un prilej de bucurie, însuşi dru‑mul până în Bucovina fiind o adevărată terapie din orice parte a ţării ai porni.

specifice mânăstirii Putna