Ecosistemul unei pajistiEcosistemul unei pajisti n pajistile naturale predominplantele erbacee perene.n prezent, pajistile naturale sunt totmai putine, datorit interventiei omului.Multe dintre ele sunt psunate naturalde oi, capre etc.n solul unei pajisti se gsescbacterii, ciuperci, alge, precum similioanederme, carecontribuirelaformarea humusului si mineralizareasubstantelor organice, crend astfelconditii favorabile pentru numeroasespecii de plante.Dup talie, plantele formeazstratul ierburilor scunde si stratulierburilor nalte.!ajistileseclasificnfunctiedealtitudine n pajisti: de step,subalpine si alpine.cosistemul unei pajisti destep!ajistiledestepsunt rspnditenunelezonedecmpiesi podisurijoase(deexempluparteacentralsisud-estic a Dobrogei si stepaBrganului).Ele sunt, n general, lipsite depduri.Rarele plcuri de pduri suntalctuite din specii iubitoare decldur si rezistente la secet.!ajistile de step ofer conditiifavorabile de viat mai ales, insectelorsi vertebratelor mici.!lantele erbacee au, n general,rdciniadnci, limbulfrunzelor redussi deseori acoperit cu cear sauperisori protectori.Datorit destelenirii terenurilorocupate de pajisti si transformrii lor nterenuriagricole, suprafetele cu pajistitipice de step s-au redus.cosistemul unei pajisti alpine!ajistile de munte, subalpine sialpine se gsesc la o altitudine depeste 1800 m.!ajistile alpine ajung pn la2500m. Ele se caracterizeaz printr-unbiotop specific, cu temperaturi sczute,vnturi puternice si vietuitoare adaptatela aceste conditii vitrege de viat.!lantele sunt pitice, multe dintre eletrtoare sau cu frunze dispuse nrozet la suprafata solului.Frunzelesunt acoperitecucearsau cu perisori protectori. Unele planteau frunze suculente. Datorit luminiiputernice, n general, florile sunt viucolorate.Animalele au de obicei, culorinchise, pentru a capta razele solare.Ecosistemul unei pesteri Ecosistemul unei pesteri!esterile sunt ecosistemenaturale subterane.Eles-auformat ntimpndelungat,n urma dizolvriirocilor calcaroase dectre apele de infiltratie carbogazoase.nunelepesteri existapesubteranecurgtoare sau lacuri.Caracteristici aIe biotopuIui:W temperaturaaproapeconstant, nmediede10oC; pesterilesunt izolatede variatiile de temperatur ale mediuluiextern,W umiditate foarte ridicatW lumina nu ptrunde dect foarteputin, la intrarea n pesterW ventilatiaesteslab, pesterilefiindspatii nchise.omponente ale biocenozei:umea vietuitoarelor din pesteri este srac.W !lantele lipsesc complet. Doar la intrare, unde ptrunde putin lumin, se potvedeapeperetii umezi algeunicelulareasemntoarecuverzealazidurilor. npesteri exist bacterii si unele ciuperci care se dezvolt mai ales, n locurile undeapa de infiltratie aduce materie organic.W Lumea animal este reprezentat prin specii de nevertebrate care se hrnesc sise reproduc numai n conditiile acestui biotop. Ele se numesc organismetroglobionte (de exemplu viermi, crustacee, pianjeni si predominant reprezentantiai unor ordine de insecte).$peciile adaptate la viata n pesteri se deosebesc de formele care triesc lasuprafata pmntului prin unele caractere cumsunt: pigmentatia slab acorpului (sau lipsa ei total), alungirea apendicelor corpului (antene si picioare)care servesc la orientarea n mediu prin miros sipiit siregresulochilor. (npestera!ostojna din$lovenia trieste n ap un amfibian numit !roteus careeste lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat.)napele subteranedin pesteri triescdeasemenea, putine vietuitoare sianume, larve de insecte, viermi, crustacee.nmultepesteri sentlnescdiferitespecii delilieci, mai ales, laintrareanpester. Cuexcrementelesi cadavrelelor sehrnescunelenevertebratecareajung aici prin reteaua de fante saudeschideri ale pesterilor.!e timp de iarn, datorit temperaturiimai ridicatedect nexteriorul pesterii,alturi delilieci, uneori seretragpentruhibernarechiar si unelemamiferemariprecum ursii.Custudiul ecosistemului pesterilor seocup-iospeologia.!rintele aceste stiintea fost savantul romn 2iI Racovit(1868-1947), care aexplorat aproximativ1500depesteri, din tar si strintate. nanul 1907, el a editat revistaiospeologica,careastat labazanasterii noii stiinte. nanul 1920, Emil Racovit a nfiintat la Clujprimul institut de speologie din lume.n prezent cele mai interesantepesteri din tara noastr au fost declaraterezervatii speoIogice, fiind ocrotite prinlege.n unele au fost gsite fosile dehien, rinocer, mamut etc. n !esteraUrsilor- judetul Bihor si n pesteraMuierilor- judetul Gorj s-au gsitnumeroaseurmedeviatsi resturi defosilealeursului decavern &rsusspelaeus, disprut cu mai bine de 15000de ani.$1rsit