147
Introducere La drum cu Isus În ce an suntem? De ce se spune 1990, 1992, 1999? Deoarece pentru creştini, anii se numără plecând de la Domnul Isus. Şi împreună cu acest Isus tu mergi pe drumul vieţii, ajutat de părinţii tăi. Cine este aşadar Isus? Când citim istoria, ne dăm seama de la început că Isus este un om care a trăit pe acest pământ ca şi noi, ca tine, acum 2000 ani. Dar el este mai mult decât un om, el este mai mult decât un savant, mai mult decât un şef de stat. El este Dumnezeu, este Fiul lui Dumnezeu făcut om, ca şi noi, din iubire faţă de noi. Iar acest Isus este viu, alături de noi. Este de asemenea în noi, dacă îl iubim. Ce vei face tu cu Domnul Isus în acest an? Împreună vom învăţa să-l cunoaştem şi să-l iubim, iar El însuşi ne va face să-l cunoaştem şi să-l iubim mai bine pe Dumnezeu Tatăl. Vom citi Evanghelia care istoriseşte viaţa, moartea şi învierea sa. Vom reflecta asupra cuvintelor sale conţinute în Evanghelie. Vom asculta, în inima noastră cuvântul său tăcut pe care ni-l transmite prin Duhul Sfânt. Îi vom vorbi împreună, în rugăciune. Vom căuta să ne asemănăm cu el, deoarece cei care i se aseamănă devin prietenii lui: lor le pregăteşte Împărăţia veşnică după moartea care nu este decât o trecere. Dacă eşti botezat, eşti deja intrat în această Împărăţie. Este împărăţia pe care Tatăl nostru din ceruri ne-o destinează, dacă ascultăm poruncile sale. Pentru a cunoaşte mai bine persoana lui Isus, ascultă ce spune: 1. Eu sunt lumina lumii. Cel care mă urmează nu umblă în întuneric. (In 8,12) 2. Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. (In 14,6) 3. Eu sunt păstorul cel bun. (In 10,14) 4. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. (In 15,5) 5. Eu sunt pâinea vieţii: cine mă mănâncă, va trăi în veci. (In 6,51) Notă: Dacă încă nu ştii, învaţă să cauţi în Evanghelie 1

Lectii Despre Credinta Crestina

Embed Size (px)

Citation preview

SEQ CHAPTER \h \r 1IntroducereLa drum cu Isus

n ce an suntem?

De ce se spune 1990, 1992, 1999? Deoarece pentru cretini, anii se numr plecnd de la Domnul Isus. i mpreun cu acest Isus tu mergi pe drumul vieii, ajutat de prinii ti.

Cine este aadar Isus?

Cnd citim istoria, ne dm seama de la nceput c Isus este un om care a trit pe acest pmnt ca i noi, ca tine, acum 2000 ani.

Dar el este mai mult dect un om, el este mai mult dect un savant, mai mult dect un ef de stat.

El este Dumnezeu, este Fiul lui Dumnezeu fcut om, ca i noi, din iubire fa de noi. Iar acest Isus este viu, alturi de noi. Este de asemenea n noi, dac l iubim.

Ce vei face tu cu Domnul Isus n acest an?

mpreun vom nva s-l cunoatem i s-l iubim, iar El nsui ne va face s-l cunoatem i s-l iubim mai bine pe Dumnezeu Tatl. Vom citi Evanghelia care istorisete viaa, moartea i nvierea sa. Vom reflecta asupra cuvintelor sale coninute n Evanghelie. Vom asculta, n inima noastr cuvntul su tcut pe care ni-l transmite prin Duhul Sfnt. i vom vorbi mpreun, n rugciune. Vom cuta s ne asemnm cu el, deoarece cei care i se aseamn devin prietenii lui: lor le pregtete mpria venic dup moartea care nu este dect o trecere. Dac eti botezat, eti deja intrat n aceast mprie.

Este mpria pe care Tatl nostru din ceruri ne-o destineaz, dac ascultm poruncile sale.

Pentru a cunoate mai bine persoana lui Isus, ascult ce spune:

1. Eu sunt lumina lumii. Cel care m urmeaz nu umbl n ntuneric. (In 8,12)

2. Eu sunt calea, adevrul i viaa. (In 14,6)

3. Eu sunt pstorul cel bun. (In 10,14)

4. Eu sunt via, voi suntei mldiele. (In 15,5)

5. Eu sunt pinea vieii: cine m mnnc, va tri n veci. (In 6,51)

Not: Dac nc nu tii, nva s caui n Evanghelie

capitolele i versetele.

Partea I

Istoria mntuirii de la origini pn la naterea lui Isus

Cristos

Dumnezeu Tatl pregtete inimile noastre pentru a-l primi pe Fiul su ca s fim mntuii prin el.LECIA NR. 1

Marele i frumosul mister al lui Dumnezeu

Dumnezeu exist. i totui, o tii i tu, anumite persoane nu cred n el. Tu nsui i pui multe ntrebri: Dar unde este? Cum este fcut? Nu l-am vzut niciodat.

Este adevrat: nimeni nu l-a vzut vreodat pe Dumnezeu. Dar exist cineva pe care Dumnezeu l-a trimis pentru a le vorbi oamenilor, cineva care tria alturi de Dumnezeu, care era Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu nsui. S-a fcut om nscndu-se din Fecioara Maria. l cunoti: este Isus.

El ne-a vorbit despre Dumnezeu, Tatl su. El ni l-a fcut cunoscut. Atunci, unde vei gsi nvturile pe care Isus ni le-a dat despre Dumnezeu, Tatl su? (In 1,18).

1. Pentru a-l cunoate pe Dumnezeu vei deschide Sfnta Scriptur

Sfnta Scriptur este cartea Cuvntului lui Dumnezeu.

Aceast carte este rspndit n lumea ntreag. n ea vei gsi nvtura lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, fcut om.

Deschiznd prima parte a acestei cri (Vechiul Testament VT) vei constata mai nti c, mult nainte de Isus, Dumnezeu s-a fcut cunoscut oamenilor. Acetia ne-au transmis mesajele sale. Ei au neles c Dumnezeu era ceva ce depea totul. Citindu-le, vom nelege i noi c:

Dumnezeu este venic, adic a existat i va exista totdeauna;

El este Creatorul a toate, adic a fcut toate din nimic;

este Atotputernic, adic prin voina sa el poate face orice;

el este un duh perfect, viu dar invizibil i prezent pretutindeni;

cunoate totul: trecutul, prezentul, viitorul i gndurile secrete ale inimii;

este infinit de bun, infinit de perfect;

este Cel Sfnt el iubete binele i urte rul;

este infinit de drept el va rsplti pe fiecare dup moarte, ct i se datoreaz;

i iubete pe sraci i nefericii i-i pedepsete pe cei mndri;

ascultnd de Dumnezeu vom obine fericirea adevrat.

Dar citind ultimele cri ale Sfintei Scripturi (Noul Testament NT) vei afla c dup toi aceti oameni alei de Dumnezeu, Isus a venit i ne-a adus nvturi i mai frumoase despre Dumnezeu.

El ne-a vorbit despre buntatea nemrginit a Tatlui nostru ceresc, despre iubirea sa pentru noi, ne-a spus c Dumnezeu a voit s ne dea viaa sa i s locuiasc n noi, din dragoste fa de noi. Despre aceasta vom mai vorbi. Ne-a nvat de asemenea c n acest Dumnezeu al iubirii exist trei persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfnt, care nu formeaz trei dumnezei, ci Unul, att de mult se iubesc.

Cnd vorbim despre aceste trei Persoane care formeaz un singur Dumnezeu i care sunt egale ntru totul, spunem c este misterul Sfintei Treimi. Vom vorbi mai pe larg despre aceasta altdat.

Ador, admir i iubete aceste trei Persoane divine care vor s te fac prta la fericirea lor venic i nemrginit.

Citete deseori Biblia, dar roag-te n acelai timp Duhului Sfnt pentru a nelege sensul acestor cuvinte sfinte. Vei avea astfel lumini noi asupra lui Dumnezeu.

2. Pentru a-l cunoate bine pe Dumnezeu vei ntreba i Biserica

Biserica este familia fiilor lui Dumnezeu. Membrii acestui popor al lui Dumnezeu, rspndii pe tot pmntul, sunt botezai i cred n Isus. Ei ascult de asemenea de oamenii pe care Isus i-a nsrcinat s explice adevrul i s ne conduc n cer. Aceti oameni sunt papa i episcopii unii cu el.

Dac vrei s fii sigur n a cunoate adevrul despre Dumnezeu, caut s tii ceea ce nva papa i episcopii unii cu el. Ei sunt succesorii apostolilor, adic cei 12 oameni pe care Isus i-a ales. Ei l-au vzut i l-au auzit, au mncat cu el i l-au revzut dup nviere. Va trebui s nvei numele celor 12 apostoli care au transmis mesajul i viaa lui Isus (Lc 6,13-16). Acest mesaj, cei 12 apostoli l-au ncredinat papilor i episcopilor care l-au urmat.

Ascult cu ncredere pe papa i episcopii care sunt unii cu el atunci cnd i vorbesc despre misterul lui Dumnezeu, cci Isus a zis despre ei: Cine pe voi v ascult, pe mine m ascult, i cine pe voi v dispreuiete, pe mine m dispreuiete (Lc 10,16).

3. Pentru a-l cunoate bine pe Dumnezeu vei privi frumuseile naturii

Da, privind cu atenie stelele, munii, marea, florile, animalele etc... descoperi c Dumnezeu exist, cci nimic din toate acestea nu se putea face singure. tii bine c exist muncitori pentru a ridica o cas. Era deci nevoie de un Creator pentru a face cerul i pmntul, pentru a stabili legile care fac s domneasc ordinea, frumuseea i viaa n natur.

i, admirnd toate acestea, i spui: Ct trebuie s fie de inteligent, puternic i frumos cel care a creat toate i care le menine n via!.

4. Dar, atenie! Nu poi nelege tot n misterul lui Dumnezeu

De ce?

Pentru c, oricum, inteligena ta e foarte mic n comparaie cu imensitatea lui Dumnezeu. Poi tu s aduni oceanul ntr-un pahar? Nu. Oceanul e prea mare i paharul tu prea mic. Ei bine, l poi compara pe Dumnezeu cu oceanul, iar inteligena ta cu paharul...

Cel ce spune: Pentru c nu l vd pe Dumnezeu i nu l neleg bine, nu exist, vorbete cu mndrie. Ct timp va fi orgolios, nu-l va putea descoperi pe Dumnezeu. Dumnezeu se reveleaz celor care nu sunt orgolioi, celor umili. Totui nu trebui s spunem c toi necredincioii sunt orgolioi. Nu. Nu trebuie s judecm niciodat contiina celorlali. Exist necredincioi virtuoi i nclinai spre credin.

Dumnezeu este iubire, Dumnezeu este lumin, Dumnezeu e Tatl nostru

1. Cnd ne-a nvat Isus c n Dumnezeu exist trei persoane, egale n toate? (rspuns n Mt 28,18-20).

2. Pentru a-l cunoate bine pe Dumnezeu, cui trebuie s te adresezi mai nti? (explicaii paragraf 2).

3. Pentru a-l cunoate bine pe Dumnezeu trebui de asemenea s citeti Sfnta Scriptur i s te rogi. Ce vei afla citind Sfnta Scriptur? (explicaii paragraf 1).

4. De ce nu vei putea cunoate niciodat ntregul mister al lui Dumnezeu? (explicaii paragraf 4).

5. Dumnezeu este creatorul, atotputernicul, cel venic, cel sfnt. El este un Duh. Explic ce nseamn acest cuvnt. (explicaii paragraf 1).

Tem:

Deseneaz o carte i scrie dedesubt:

Respect Sfnta Scriptur pentru c este cuvntul lui Dumnezeu

Desenai o floare i scriei n petalele ei ntrebrile pe care le avei despre Dumnezeu.

Isus ne-a vorbit despre Dumnezeu, Tatl su

1. Isus ne-a vorbit despre Dumnezeu?

Da, Isus ne-a spus c Dumnezeu este un Duh invizibil, c este perfect, venic i creatorul tuturor lucrurilor.

2. Ne-a zis Isus i ceva extraordinar despre Dumnezeu?

Da, Isus ne-a zis c Dumnezeu este Tatl nostru i c ne ateapt ntr-o zi n casa sa din cer.

3. Putea s se nele Isus vorbindu-ne despre Dumnezeu?

Nu, Isus nu putea s se nele deoarece este Fiul lui Dumnezeu, el nsui este Dumnezeu ca i Tatl i Duhul Sfnt.

4. Tatl, Fiul i Duhul Sfnt sunt trei dumnezei?

Tatl, Fiul i Duhul Sfnt nu sunt trei dumnezei, cci ei se iubesc ntr-un mod att de perfect nct nu sunt dect un singur Dumnezeu, dar fiecare dintre aceste persoane este Dumnezeu: Tatl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, Duhul Sfnt este Dumnezeu. Acest adevr se numete misterul Sfintei Treimi.

5. Ce nseamn cuvntul mister?

Un mister este un adevr pe care noi nu-l nelegem i nu vom ajunge s-l descoperim. Dar noi credem totui n el, deoarece ni l-a revelat Isus i tim c el nu se poate nela.

6. Misterele pe care ni le-a revelat Dumnezeu ne aduc binefaceri mari?

Da, misterele pe care ni le-a revelat Dumnezeu sunt izvoare de lumin, de bucurie i de iubire. Ele ne inspir s facem fapte bune pentru Dumnezeu i pentru frai.

7. S-i procuri Sfnta Scriptur. Obinuiete-te s caui capitolele i versetele.

8. nva Actul de credin.

LECIA NR. 2

Din iubire Dumnezeu a creat ngerii, universul i oamenii

1. Mai nti, dac ai o biblie, citete povestirea creaiei

O vei gsi la nceputul crii Genezei. Este foarte frumoas. Citete-o dup ce mai nti te-ai rugat Duhului Sfnt i sfintei --Fecioare Maria, ca s poi nelege mai bine ceea ce vrea Dumnezeu s-i spun.

Vei gsi de asemenea Psalmi foarte frumoi care l laud pe Domnul pentru tot ceea ce a fcut. (ex: Ps 103).

2. Dumnezeu a creat ngerii nainte lumii i a oamenilor

Ei sunt deci, ca i noi, creaturi ale lui Dumnezeu, dar au fost creai cu mult naintea noastr!

Este greu s descoperim cum au fost fcui pentru c sunt duhuri, ca i Dumnezeu. Atunci cnd Dumnezeu vrea s-i trimit pentru a transmite mesajul oamenilor, ei au o form uman, dar n realitate ei au trup. (Aa s-a ntmplat cu sfntul arhanghel Mihail, pe care Ioana d'Arc l-a vzut alturi de ea).

Sunt foarte inteligeni i foarte frumoi. Ei nu vor muri niciodat. l ador pe Dumnezeu, l laud, i aduc mulumire, i se supun. ngerii i iubesc foarte mult pe oameni. Dumnezeu ne-a dat fiecruia dintre noi un nger pzitor (Mt 18,10).

Pentru ce credem noi c exist ngeri? Pentru c Isus ne-a nvat aceasta. De exemplu, atunci cnd iudeii l-au arestat, Isus le-a zis c Tatl su dac ar fi voit, ar fi putu trimite armate ntregi de ngeri pentru a-l apra (Mt 26,53).

Referitor la acest subiect, citete de asemenea (Mt 13,41 i In 1,51).

Cei mai cunoscui sunt sfinii Mihail, Gabriel i Rafael. Dar exist miliarde de ngeri pe care nu-i cunoatem, care se roag pentru noi i ne ajut s facem binele.

n Evanghelie vei gsi ngeri n istorisirea Bunei Vestiri (Lc 1,26), a Naterii lui Isus (Lc 1,6.13), a ispitirii lui Isus n pustiu (Mt 4,11), a nvierii lui Isus (Mt 28,2) i n alte locuri.

Dar Atenie! Sunt i ngeri ri. Isus ne vorbete deseori despre ei (Mt 25,41). Ei au un conductor, diavolul care se mai numete Satana sau Lucifer. Isus, care a fost ispitit de diavol n pustiu (Lc 4,1-14), i-a denunat rutatea (In 8,44).

Acetia sunt n iad din momentul n care s-au revoltat mpotriva lui Dumnezeu (Apoc 12,7-10; Pt 2,4). Diavolii l detest pe Dumnezeu. Ei vor s duneze oamenilor i i antreneaz n pcat, aa cum au fcut chiar de la nceput, cnd demonul i-a ispitit pe Adam i Eva.

Noi ns, suntem mai tari dect ei dac ne rugm mult lui Dumnezeu i sfintei Fecioare Maria cu umilin i ncredere.

3. Apoi Dumnezeu a creat lumea n ase zile. Ce nseamn aceste cuvinte?

Aceasta nseamn nu att zilele de 24 de ore, ci spaii de timp greu de definit. n orice caz, Biblia nu caut s relateze Creaia aa cum se povestete, de exemplu, apariia i dezvoltarea unui copac dintr-o smn.

n aceast povestire a Genezei, Biblia vrea numai s ne nvee, cu ajutorul unui limbaj, adesea n imagini, ceea ce Dumnezeu a fcut n realitate pentru noi.

Ei, oamenii de tiin, fac cercetri pentru a afla cum au aprut i cum au evoluat stelele, plantele, animalele, oamenii. n parte, ajunge s o afle, dar explicaiile i descoperirile lor sunt adesea nsoite de supoziii.

n orice caz, Biblia vrea numai s ne arate prin aceasta c Dumnezeu este creatorul nostru, c lumea ntreag provine de la el i c el i iubete foarte mult pe oameni.

4. Atunci, ce vrea s ne nvee Biblia asupra originii lumii i a oamenilor?

a) Biblia ne nva c totul vine de la Dumnezeul cel venic, atotputernic i nemrginit de bun. El este Creatorul a toate plecnd de la nimic. Dar nu le-a fcut aa cum sunt n starea actual.

b) Ea ne spune de asemenea c Dumnezeu a instituit sptmna de apte zile, n care a aptea zi este n mod special consacrat adorrii, laudei lui Dumnezeu i odihnei; iar celelalte ase zile muncilor.

c) Ea ne arat c Dumnezeu ne cere s muncim pentru a transforma lumea, pentru ca toi s se bucure de bogiile acestui pmnt.

d) Ea ne nva de asemenea c brbatul i femeia sunt fcui dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, c sunt egali ntre ei, c sunt superiori animalelor, pentru c Dumnezeu le-a dat un suflet nemuritor fcut pentru a nelege i a iubi. Ea ne mai nva c Dumnezeu a instituit cstoria i familia nc de la nceput.

5. Adam i Eva au existat? Da.

a) Ei sunt primii prini ai tuturor oamenilor.

Biblia o afirm cu claritate: Dumnezeu a creat, dintr-un singur om, toate popoarele (Fap 17,26).

Biserica ne nva i ea acest lucru, n mod deosebit n Scrisoarea papei Pius al XII-lea Humani generis din 12 august 1950 (sfritul cap. 4) i n Profesiunea de credin a papei Paul al VI-lea din 30 iunie 1968.

b) Cum i-a creat Dumnezeu pe Adam i Eva?

Noi nu cunoatem n ce mod le-a dat suflet spiritual i nemuritor unui trup, cci n aceast povestire a Creaiei ni se vorbete n imagini.

Savanii cretini ncearc n aceast privin s pun n acord tiina i Biblia, n lumina credinei i a inteligenei.

Nu cunoatem nici epoca n care au trit. Dar ceea ce tim este c triau ntr-o stare de fericire.

6. n ce const starea de fericire a lui Adam i a Evei?

a) Adam i Eva aveau n ei via divin. Acest dar minunat i fceau s fie prtai la viaa de iubire care unete cele trei persoane divine.

b) Datorit acestei viei divine, ei puteau s fie mai puternici dect pcatul.

c) Ei erau ferii de boal i de moarte.

d) Primiser frumoase cadouri: un trup, un suflet inteligent i daruri excepionale pentru mintea i voina lor. ntreaga creaie le aparinea pentru ca ei s o domine i s o ofere lui Dumnezeu.

e) Copiii lor trebuiau s moteneasc toate aceste cadouri ale lui Dumnezeu.

Noi venim de la Dumnezeu i mergem spre el.

1. Ce nseamn aceast expresie: Dumnezeu este creatorul a toate? (paragraf 4).

2. Cnd n Biblie se spune c Dumnezeu a creat lumea n 6 zile, nu este vorba de zilele de 24 de ore ca ale noastre. De ce atunci Biblia vorbete de 6 zile i de a 7-a zi? (paragraf 3 i 4).

3. Ce daruri le-a dat Dumnezeu lui i Adam i Evei?

4. Crearea lui Adam i a Evei s-a petrecut exact aa cum o realizeaz Biblie? Explicai ce simbolizeaz:

praful (rna);

suflarea lui Dumnezeu;

coasta lui Adam care a servit la crearea Evei;

numele date animalelor.

5. Cum povestete Biblia ce au fcut ngerii dup ce Dumnezeu i-a creat? (caut n 2Pt 2,4 i n Apoc 12,7-9). Te poi mulumi s o spui oral.

Tema:

Scrie cu litere frumoase:

S-l ludm, s-l admirm, s-i mulumim lui Dumnezeu vznd tot ceea ce a fcut pentru oameni

Compune o rugciune de laud pentru tot ce a creat Dumnezeu spre fericirea noastr.

Adu data viitoare un obiect pe care-l iubeti i care reprezint un aspect al lumii create de Dumnezeu: flori, frunze, desene, cri potale etc.

Isus ne-a nvat de unde vine lumea

1. Isus ne-a nvat de unde vine lumea i toi oamenii. Ce a zis el despre aceasta?

Isus a spus c lumea i oamenii au fost creai de Dumnezeu. Aceasta nseamn c Dumnezeu a fcut toate din nimic, numai prin voina i iubirea sa.

2. Pentru ce a creat Dumnezeu lumea?

Dumnezeu a creat lumea pentru a ne face fericii i pentru a ne face s cunoatem c el este Creatorul nostru.

3. nainte de a crea lumea pe care o vedem, Dumnezeu a creat i alte fiine?

Da, nainte de lumea vzut, Dumnezeu a creat ngerii care sunt spirite puternice, fr corp. Ei l ador pe Dumnezeu, l iubesc i l slujesc (Apoc 5,11).

n Evanghelie se vorbete mult despre ngeri.

4. Cunoatem noi anumii ngeri?

Da, cunoatem pe sfinii Mihail, Gabriel i Rafael.

De asemenea, fiecare dintre noi e nsoit i aprat de un nger pzitor (Mt 18,10).

5. Se poate spune c omul este o imagine a lui Dumnezeu?

Da, putem spune c omul este o imagine a lui Dumnezeu:

pentru c putem nelege i iubi ca i el;

pentru c trupul i sufletul nostru, dei diferite i distincte, nu formeaz dect o singur fiin;

pentru c ntr-o familie soii i copiii trebuie s iubeasc aa cum se iubesc ntre ele cele trei persoane divine.

6. De ce spui c omul este superior animalelor i plantelor?

Spun c omul este superior animalelor i plantelor pentru c are un suflet nemuritor unit cu trupul. Aceast unitate ntre trup i suflet este att de profund nct un om poate spune: gndesc i mnnc chiar dac a gndi este o activitate a sufletului, iar a mnca este o activitate a trupului.

Tem:

nva o parte din Cred n Dumnezeu (l vom nva n trei pri).

LECIA NR. 3

Din iubire Dumnezeu a creat primul brbat i prima femeie, dar ei l-au suprat

nainte de a studia acest capitol important, citete cu atenie aceast introducere:

n nemrginita sa buntate, Dumnezeu a folosit imagini i comparaii pentru a ne face s nelegem realitile care ne depesc. De exemplu cnd Isus ne spune c mpria lui Dumnezeu este un osp de nunt, este o comparaie, o parabol; el vrea s ne fac s nelegem bucuria Cerului, marea fericire a Cerului.

Povestirea ispitirii lui Adam i a Evei folosete i ea imagini, comparaii: de exemplu, atunci cnd Biblia ne spune c un arpe s-a apropiat i c prinii notri au mncat din fructul oprit... Diavolul nu este un arpe, dar este viclean i ipocrit ntru-ctva asemenea erpilor pe care nu-i vezi venind i care muc. A mnca din fructul oprit nseamn c Adam i Eva au vrut s triasc de capul lor, neascultnd de Dumnezeu, acionnd mpotriva voinei lui.

Ori, prin aceast povestire, Dumnezeu ne spune lucruri adevrate i importante:

1. Dumnezeu a dat o porunc lui Adam i Evei

De altfel, ncepnd din momentul n care Dumnezeu i-a creat pe Adam i Eva, le-a dat imediat prima porunc: Numai pe Dumnezeu l vei adora, pe el l vei iubi mai mult dect orice i l vei asculta....

2. Diavolul, Satana i-a ispitit pe primii notri prini

Acesta i-a ncurajat s-l supere pe Dumnezeu, fcndu-i s cread c vor avea mari avantaje dac l vor prsi pe Dumnezeu, dac se vor elibera de el. Satana, care din orgoliu nu s-a supus lui Dumnezeu, a vrut s-i mping spre acelai pcat.

3. Mai nti a cedat Eva, apoi Adam. Ei au czut n ispit

Acesta a fost un pcat grav de revolt mpotriva lui Dumnezeu. Ei tiau foarte bine ceea ce fceau. Au fcu un pcat de mndrie (orgoliu) deoarece voiau s fie independeni de Dumnezeu. Aadar nu a fost un pcat de lcomie cum deseori auzim spunndu-se.

4. Adam i Eva au pierdut prietenia lui Dumnezeu, viaa divin

Atunci cnd Biblia ne spune c n acel moment ei i-au dat seama c erau goi aceasta nseamn ntre altele c au neles c pierduser prietenia lui Dumnezeu i deci fericirea.

5. Dumnezeu a fost martor al greelii lor

Noi nu putem ascunde nimic lui Dumnezeu.

n iubirea sa, Dumnezeu i-a prevenit pe Adam i Eva dinainte c dac nu vor asculta, consecinele pcatului lor vor fi grave.

6. Care au fost consecinele pcatului lor?

Au pierdut viaa divin care le era cea mai mare comoar.

Au trebuit atunci s cunoasc suferina i moartea.

Munca devenea obositoare; transmiterea vieii i educaia copiilor deveneau grele i dureroase.

Inimile lor erau nclinate spre ru.

Dar ei i-au regretat pcatul. ntotdeauna s-a crezut c ei nu erau n iad.

Iat cuvintele lui Dumnezeu adresate lui Adam: Cu sudoarea frunii tale i vei ctiga pinea. Din pmnt (praf) eti i n pmnt te vei ntoarce.

Cuvintele lui Dumnezeu adresate Evei: Vei suferi din cauza copiilor ti.

7. Consecinele pcatului lor sunt transmise tuturor oamenilor ca motenire

Ei au rupt aliana lui Dumnezeu cu neamul omenesc.

nc din primul moment al existenei noastre, suntem privai, n afar de sfnta Fecioar Maria, de viaa divin, pentru c Adam i Eva au pierdut-o. Este ceea ce noi numim pcatul original. Din cauza acestuia inima noastr face mult mai uor rul dect binele. Suntem rnii. Desigur, este o motenire nefericit. Dar nu trebuie s uitm, n acelai timp, c fiecare dintre noi, nc din prima clip a vieii sale a fost creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. Aceasta e o motenire fericit i datorit ei toi oamenii au aceeai demnitate.

Papa Paul VI a amintit toate aceste adevruri n Profesiunea de credin a poporului lui Dumnezeu n 1968.

Le vei gsi de asemenea, n Scrisoarea sfntului Paul ctre Romani 5, 12-19...).

8. Dumnezeu a promis c le va drui oamenilor un Mntuitor care trebuia s se nasc dintr-o femeie misterioas i minunat

Este bine s reinem aceast promisiune, exprimat prin cuvntul lui Dumnezeu ctre Satana: Dumnie voi pune ntre tine i Femeie, ntre urmaii ti i urmaii ei. Ei i vor zdrobi capul, iar tu, o vei muca de clci.

Vom vedea (cap. 4) c urmaii acestei femei sunt:

Isus, Mntuitorul, Fiul lui Dumnezeu fcut om;

Toi oamenii care cred n Isus.

Acest Isus i va zdrobi capul diavolului, adic va repara tot rul fcut de Adam i Eva i tot rul pe care noi la rndul nostru l-am comis.

De asemenea, Isus va face chiar ceva i mai frumos ca naintea pcatului lui Adam i al Evei. Cci misiunea sa nu va consta numai n a repara. Ea va fi mult mai frumoas.

El va stabili o Nou Alian, care va fi venic, i care va fi manifestarea iubirii nemrginite a lui Dumnezeu Tatl fa de oameni (Scrisoarea sntului Paul ctre Romani 5, 20-21).

9. Acest mntuitor va repara pcatele noastre n trei etape

cu ocazia venirii sale pe pmnt;

rmnnd viu n mijlocul nostru;

cnd va reveni n slav pentru a-i judeca pe cei vii i pe cei mori.

10. Ce nseamn aceste cuvinte: eu sunt Neprihnita Zmislire?

Mai nti trebuie s tii c sfnta Fecioar Maria a zis aceste cuvinte atunci cnd i-a aprut sfintei Bernadeta n 1858.

Aceasta nseamn c, deja din primul moment al existenei sale, Dumnezeu i-a druit viaa divin i c ea nu a avut nici o urm a pcatului original.

Acesta nu e i cazul nostru i nici a vreunui descendent de al lui Adam sau al Evei. Pentru noi, noi nu primim aceste haruri dect n momentul botezului.

Vezi, pcatul primilor notri prini nu a avut nici un efect asupra Fecioarei Maria. Ghiceti de ce? Deoarece Dumnezeu tia dinainte c ea va fi mama Fiului su, Isus Mntuitorul. Din aceast cauz, el voia ca sufletul ei s fie mereu frumos, din prima clip a existenei sale.

Noi suntem urmaii lui Adam i ai Evei

1. Adam i Eva au fost neasculttori fa de Dumnezeu. Au greit. De ce greim noi cnd nu ascultm de Dumnezeu?

2. n povestirea cderii primilor prini, descoperim cu claritate trsturile caracteristice ale diavolului. Care?

3. Adam i Eva nu au pctuit din lcomie. De ce nu l-au ascultat pe Dumnezeu? Ce doreau ei?

4. Ce nseamn aceste cuvinte pronunate de sfnta Fecioar Maria la Lourdes, n 1858: eu sunt Neprihnita Zmislire?

Tem:

Deseneaz ori lipete pe caiet o iconi a sfintei Fecioare Maria, pe care o vei mpodobi de jur mprejur, o vei decora. Scrie dedesubt promisiunea fcut de Dumnezeu lui Adam i Evei (paragraf 8).

ntr-adevr, Maria este femeia minunat anunat primilor notri prini prin cuvntul lui Dumnezeu adresat Satanei.

Oamenii l-au suprat pe Creatorul i Tatl lor

1. Pentru ce Adam i Eva nu au ascultat de Dumnezeu?

Adam i Eva nu au ascultat de Dumnezeu din mndrie, deoarece voiau s se elibereze de Dumnezeu. Pcatul lor se numete pcat original.

2. Ce au pierdut ei prin aceast neascultare?

Neascultnd de Dumnezeu ei au pierdut viaa divin i prietenia lui Dumnezeu.

3. Care au fost consecinele pcatului lor?

Consecinele pcatului lor au fost: suferina, moartea i atracia spre ru. Ei au rupt aliana lui Dumnezeu cu neamul omenesc.

4. Suportm i noi consecinele acestei greeli?

Da, cci noi suntem copii i urmaii lor. Noi ne natem lipsii de viaa divin. Dar Dumnezeu ne-o druiete n ziua botezului nostru.

5. Dup greeala lor, Dumnezeu i-a abandonat pe oameni?

Nu. n buntatea sa el a promis un Mntuitor. El a spus-o adresndu-se diavolului: Dumnie voi pune ntre tine i femeie, ntre copii ti i copii ei. Urmaii ei i vor zdrobi capul i tu i vei muca clciul (Gen 3,15).

6. Cine a reparat rul cauzat nou de pcatul original?

Isus, Mntuitorul, Fiul lui Dumnezeu i Fiul Fecioare Maria.

7. Isus doar a reparat pcatul primilor notri prini?

Nu. Misiunea lui a fost mult mai frumoas. El a stabilit o nou i venic Alian care arat iubirea nemrginit a Tatlui pentru toi oamenii.

Tem:

nva a doua parte din Cred n Dumnezeu.

LECIA NR. 4

n milostivirea sa, Dumnezeu vindec omul rnit de pcat i l copleete cu binecuvntrile sale

1. Promisiunea

Pcatul lui Adam i al Evei ne-a nvat c atunci cnd nu ascultm de Dumnezeu ne facem propria noastr nefericire.

Vom vedea astzi c, n nemrginita sa buntate, Dumnezeu va veni n ajutorul oamenilor, al srmanilor pctoi i le va arta mila sa infinit.

ncearc s-i aminteti frumoasa promisiune pe care le-a fcut-o lui Adam i Evei (lecia precedent).

2. Realizarea promisiunii: Isus Cristos, Mntuitorul nostru

Da, Dumnezeu i ine promisiunile..., iar misterul de iubire pe care l realizeaz pentru oameni se rezum n aceste Cuvinte ale Evangheliei: Att de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct l-a dat pe Fiul su unic, pentru ca toi cei care cred n el s nu moar, ci s aib via venic (In 3,16-17).

Vei vedea c Isus, Fiul lui Dumnezeu, a mplinit aceast frumoas lucrare a mntuirii noastre n trei mari etape.

Dar, mai nti, ascult cu atenie cuvintele care urmeaz: darurile i binefacerile pe care ni le-a adus Isus sunt att de importante i minunate, c ele depesc infinit mai mult consecinele nefericite ale pcatului primilor notri prini i pe cele ale noastre.

Putem spune atunci: Fericit vin care ne-a dat ansa de a primi attea mrturii de iubire din partea Domnului.

3. Cele trei etape ale acestei lucrri frumoase mplinite de Isus Cristos

Prima etap: cum a nceput Isus s ne mntuiasc?

El a fost trimis de Tatl su, acum aproape 2000 de ani. S-a fcut om, rmnnd n acelai timp Dumnezeu.

Ne-a dat exemplu de ascultare i de iubire.

Ne-a explicat frumuseea i buntatea lui Dumnezeu, ne-a artat cum s ne comportm.

Astfel, prin cuvintele i faptele sale ne-a revelat milostivirea lui Dumnezeu Tatl. El i-a dat viaa pe cruce n mod liber pentru a ne arta Iubirea sa, pentru a repara greelile tuturor oamenilor i pentru a arta c el l iubete pe Tatl i l ascult. Apoi a nviat pentru a ne anuna fericirea pregtit celor care mplinesc voina Tatlui.

A doua etap: Isus continu i azi s ne mntuiasc?

Da, deoarece Isus, care este totdeauna viu, nu ne-a prsit.

El ne red, la botez, viaa divin pe care Adam i Eva nu au putut s ne-o transmit. El triete n noi i noi n el, dac i rmnem credincioi. Isus ne nsoete pretutindeni cu iubire i ne hrnete inimile prin cuvntul i Euharistia sa.

Ne conduce astfel al Tatl Milostivirilor, pentru ca noi s trim, ca i el i mpreun cu el, ca nite copii asculttori i iubitori. Isus ni-l trimite pe Duhul Sfnt pentru a ne inspira n rugciunile i faptele noastre. El ne introduce n intimitatea care-l unete cu Tatl i cu Duhul Sfnt.

Prin el noi formm marea familie a Bisericii, iar aceast Biseric pe care a ntemeiat-o ne comunic ajutoarele harului su.

El ne-o druiete pe mama sa, sfnta Fecioar Maria, ca ea s fie alturi de noi.

n tot acest timp, noi continum s purtm unele consecine ale pcatului original: suferina, moartea, nclinaia spre ru.

Dar Isus ne ajut s nvingem rul i s oferim, asemenea lui, suferina i moartea, ca o mrturie de iubire.

A treia etap: cum va sfri Isus lucrarea sa de mntuire?

a) Isus va duce la bun sfrit opera sa frumoas de iubire, la sfritul lumii, nviindu-ne trupurile n slav dac am murit n prietenie cu el.

Atunci, nu va mai fi nici suferin, nici pcat n mpria cerurilor. Cei alei vor tri pentru totdeauna n iubirea perfect i fericirea fr de sfrit, mpreun cu el, cu Fecioara Maria, cu ngerii i cu toi sfinii, alturi de Dumnezeu Tatl nostru.

b) Cnd i cum se va ntmpla aceasta?

Isus ne-a spus c nimeni nu cunoate nici ziua, nici ora sfritului lumii, n afar de Tatl (Mt 24,36).

El a spus de asemenea (Mt 24) c vor exista mai nainte catastrofe, nenorociri i idei false care vor risca s atrag n greeal chiar i pe ucenicii lui Dumnezeu.

Trebuie s fim deci pregtii pentru ntoarcerea lui Isus, cci el va reveni fr a ne preveni, cnd nu ne ateptm (Mt 24,44; 2Pt 3,10).

Cnd va aprea Isus, trupurile noastre vor nvia: cei care vor fi fcut binele vor nvia pentru cer, iar cei care vor fi fcut rul, vor nvia pentru iad (In 5,28-29).

Iar acum, preamrete-l i mulumete-i Duhului Sfnt care te ajut s-i pui ncrederea n aceste promisiuni ale lui Isus.

Isus va veni s ne caute pentru ca s trim mpreun cu El

Am vzut c moartea este consecina pcatului lui Adam i al Evei. Vom vedea c Isus ne-a vorbit despre moarte i ne-a nvat ce va fi dup moarte. Aceasta ne va ajuta s ne pregtim pentru srbtoarea Tuturor Sfinilor (1 noiembrie).

1. Ce a fcut Isus n timpurile din trecut pentru a-i mntui pe toi oamenii?

2. Ce face el astzi pentru a ne mntui?

3. Ce va face n viitor pentru a sfri lucrarea mntuirii?

Pentru a putea rspunde al aceste ntrebri, citete paragrafele 3, 4 i 5.

Tem:

Deseneaz o lamp aprins (o lumnare) i scrie dedesubt cu litere mari: Pstreaz lampa ta aprins.

Da, m voi ridica i voi merge la Tatl meu.

1. Ce se va ntmpla n clipa morii noastre?

n clipa morii, sufletul nostru nemuritor se va despri de trup. el se va prezenta n faa lui Dumnezeu i va da socoteal de faptele sale.

2. Ce va deveni trupul nostru dup moarte?

Dup moarte, trupul nostru va redeveni rn, dar va nvia la sfritul lumii.

3. Cine merge n iad dup moarte?

Dup moarte, va merge n iad cel care l-a suprat grav pe Dumnezeu i nu s-a cit de aceasta. El nu are viaa divin i se separ de Dumnezeu pentru totdeauna. este cea mai teribil dintre nenorociri.

4. Cine merge n purgator, dup moarte?

Dup moarte, merge n purgator cel care l-a suprat pe Dumnezeu, fie uor, fie mai grav, fr a regreta suficient greelile sale sau fr a le repara ndeajuns. Deoarece are viaa divin n el, ntr-o zi va merge n cer. Dar el sufer n aceast ateptare.

5. Cine merge n cer imediat dup moarte?

Dup moarte, va merge imediat n cer cel care totdeauna i-a iubit pe Dumnezeu i pe ceilali, de exemplu sfnta Fecioar Maria sau cel care a regretat profund toate greelile sale i le reparat ndeajuns pe pmnt printr-o mare iubire.

6. Este foarte fericit cel care merge n cer?

Da, deoarece l vede pe Dumnezeu fa n fa i aceasta i procur o fericire inexprimabil i venic n compania i prietenia tuturor sfinilor.

7. A promis Isus o via venic celor care cred n el?

Da, cci Isus a zis: Cel care crede n mine, nu va muri niciodat (In 11,25).

Tem:

nva ultima parte din Cred n Dumnezeu.

LECIA NR. 5

Dup Adam i Eva, evoluia omenirii pregtete venirea lui Isus, Mntuitorul nostru

Nu te mira dac astzi vom studia dou subiecte care i se vor prea foarte diferite.

a) Mai nti vom povesti sau vom citi n Biblie trei episoade din Vechiul Testament: Cain i Abel; Potopul; Turnul Babel. Este istoria mntuirii care continu, iar aceste evenimente pregtesc, de departe, lucrarea Iubirii nemrginite pe care Isus o va mplini pentru noi.

b) Dar, cum suntem foarte aproape de o mare srbtoare, care se numete Toi sfinii (1 noiembrie), vom cuta s aflm semnificaia ei.

Cele trei povestiri (Cain i Abel; Potopul; Turnul Babel) ne anun, anticipat, venirea lui Isus i ne pregtesc s ascultm poruncile sale.

a) De exemplu, cnd citeti povestirea lui Cain i Abel i imaginezi c mult timp dup Abel, Isus a fost ucis i el de ctre fraii si, oamenii, c el era nevinovat ca i Abel i i vei aminti atunci c, n inima ta, ai avut adesea gnduri de gelozie i de rutate, ca i Cain.

n acelai timp, i vei aminti c Isus a zis: Iubii-v unii pe alii aa cum v-am iubit eu.

De altfel, tu tii bine c el i-a iertat i pe cei care l-au rstignit. Roag-l s te ajute s faci ca el, s ieri totdeauna i s nu-l imii pe Cain.

b) Cnd citeti povestirea potopului, aceasta te face s-i imaginezi ceea ce s-a ntmplat mai trziu cnd Isus a adus mntuirea i-a instituit Biserica din care faci i tu parte din momentul primirii botezului.

Aceast Biseric seamn cu o corabie, cu arca lui Noe. Ea ne mpiedic s ne necm n potopul pcatului i ne druiete iertarea lui Isus. Papa, ca un nou Noe, este pilotul acestei corbii care este Biserica.

c) Cnd citeti povestirea turnului Babel, aceasta i arat c oamenii nu se nelegeau. Ei s-au separat deoarece duhul cel ru le-a inspirat orgoliul i rutatea.

Din contra, mult timp dup aceea, Duhul Sfnt, care este Duhul Tatlui i al lui Isus i va aduna pe oameni n dragoste, n momentul Rusaliilor, atunci cnd Isus va trimite acest Duh asupra apostolilor unii n jurul Fecioarei Maria, n Cenacol.

nelegi mai bine acum c evenimentele Vechiului Testament lumineaz i le pregtesc pe cele din Noul Testament.

1. i acum s vorbim despre marea srbtoare de la 1 noiembrie: srbtoarea Tuturor Sfinilor

a) n ziua de 1 noiembrie, vei vedea multe persoane intrnd n biserici i participnd la sfintele Liturghii. dac le vei ntreba, poate nu vor ti prea bine care este sensul acestei srbtori.

Ei bine, iat vrem s cinstim n aceast zi pe toi cei care acum sunt n casa Tatlui, adic n cer. Acolo ei se bucur pentru totdeauna de o fericire de nedescris.

Domnul a promis aceast fericire celor care ascult cuvntul su i ncearc s-l pun n practic.

i nu ar trebui s credem c n cer sunt numai cei consemnai n calendar!

Sfntul Ioan ne-a zis (Apoc 5,9) c exist o mulime imens pe care nimeni nu o poate numra, din toate rasele i din toate naiunile!

Poate sunt i persoane pe care le iubeai i au decedat!

Atunci, aceast zi este srbtoarea lor i trebuie s-i cinstim i s-i felicitm n bucurie.

b) Vei remarca de asemenea cu ocazia acestei srbtori, cretini care merg la cimitir. Cei care au credin se roag n faa mormintelor. Fcnd aceast rugciune, ei cer Domnului s-i primeasc n Paradis pe cei care nu sunt nc acolo i pe care obinuim s-i numim sufletele din Purgator. Aceste persoane au murit cu regretul greelilor lor i n prietenie cu Dumnezeu, dar ele trebuie s se purifice mai mult n Purgator, nainte de a participa la ospul mpriei venice.

Dac te rogi Domnului pentru ele, acestea vor fi uurate i poate eliberate. n realitate ziua de 2 noiembrie le este consacrat i nu 1 noiembrie, dar n fiecare zi putem s-l rugm pe Domnul s-i primeasc n casa sa.

c) i trupurile rposailor, ce au devenit?... tu tii c ele au redevenit rn, dar Isus ne-a spus c trupurile celor mori vor nvia la sfritul lumii, cnd El va veni din nou (In 5,28-29) cci Isus este mai tare dect moartea.

Sfntul Paul o spune i el n 1Cor 15,42-44.

Trei evenimente importante din viaa lui Isus i vor arta c el este stpnul vieii i c el poate reda viaa celor mori:

nvierea fiului vduvei din Naim (Lc 7,11-17);

nvierea fiicei lui Iair (Mc 5,21-25 i 35-43);

nvierea lui Lazr (In 11,1-44).

Activiti pentru Toi sfinii

Caut n reviste sau alte cri, viaa sfntul tu patron sau a unui sfnt pe care l iubeti. Un sfnt este unul care a avut un comportament admirabil, punnd n practic cuvintele Evangheliei. Uneori, nainte de a deveni sfnt, el l-a suprat grav pe Dumnezeu, dar a regretat aceasta foarte mult. Nu ezita s citeti viaa sfinilor.

Dac poi, lipete o imagine de-a lui sau deseneaz-o i decoreaz-o. Apoi povestete esenialul din viaa sa, ceea ce a fcut din el un adevrat prieten al lui Dumnezeu.

Poi reciti Fericirile (Mt 5,3-13), scriind fericirea pe care sfntul tu patron a pus-o n practic n chip deosebit. Apoi reculege-te i roag-l pe sfntul tu patron s te ajute s devii un sfnt, s-l iubeti pe Isus ascultnd de poruncile sale.

Patria noastr adevrat este cerul

1. Explic ce este Srbtoarea Tuturor Sfinilor (1 noiembrie).

2. Cretinii merg la cimitir cu ocazia srbtorii Tuturor Sfinilor i se roag n mod special pentru toi morii. Ce semnificaie are ziua de 2 noiembrie?

3. n ziua Tuturor Sfinilor se citete Evanghelia fericirilor (Mt 5,3-13). Alege una din ele. Scrie-o, decoreaz-o. Apoi explic ceea ce vei face pentru a o pune n practic.

Tem:

Deseneaz sau mai bine lipete imaginea unei biserici frumoase (sau a unei case frumoase) i scrie dedesubt: Cerul este casa Tatlui nostru

Gnduri inspirate din istoria primilor oameni

1. Ai citit povestirea lui Cain i Abel. De ce Abel te face s te gndeti la Isus?

Deoarece Isus, nevinovat ca i Abel, a fost ucis, ca i Abel, de fraii si.

2. De ce spui tu c povestirea Potopului te face s te gndeti la Biserica ntemeiat de Isus?

Deoarece Biserica poate fi comparat cu o corabie, care i ajut pe oameni s nu se nece n apele pcatului.

3. De ce povestirea Turnului Babel te face s-i imaginezi Rusaliile?

Pentru c pe timpul Turnului Babel, oamenii s-au separat din orgoliu i din rutate, n timp ce la Rusalii, Duhul Sfnt i-a adunat n iubirea lui Isus i dragostea freasc.

Gnduri inspirate de Srbtoarea Tuturor Sfinilor

1. Ce a spus Isus cu privire al moarte i nviere?

El a spus: Eu sunt nvierea i viaa. Cine crede n mine, chiar dac moare, va tri. i cel care crede n mine nu va muri niciodat (In 11,25-26).

2. Isus a nviat mori?

Da, el a nviat un tnr, fiul unei vduve din Naim (Lc 7,11-17); o tnr al crei tat se numea Iair (Mt 9,18-26) i prietenul su Lazr care era mort de patru zile (In 11,1-44).

3. Isus a promis c-i va nvia pe cei care l vor primi n sfnta Euharistie?

Da, cci el a zis: Cel care mnnc trupul meu i bea sngele meu are via venic. i eu l voi nvia n ziua de apoi (In 6,54).

Tem:

Spune rugciunea Cred n Dumnezeu n ntregime.

LECIA NR. 6

Abraham, Tatl celor care cred

1. Dumnezeu l-a anunat pe Abraham c Isus va veni pentru a ne mntui

Cu 2000 de ani nainte de Isus, era un om care se numea Avram. era un descendent al lui Noe. Tria la Ur n Caldeea, departe de inutul unde trebuia s se nasc Isus.

Dumnezeu i-a spus: De acum nainte tu te vei numi Abraham adic tatl multor popoare. Acest om este un strmo al lui Isus. Din acest om s-au nscut: poporul evreu, arabii i alte popoare.

Dumnezeu i-a revelat acestui om, cu 2000 de ani nainte, c din el se va nate Mesia.

Dovada ne-o d aceste cuvinte ale lui Isus: Abraham, tatl vostru (adic strmoul evreilor) s-a bucurat la gndul c va trebui s vad ziua mea, a vzut-o i a fost fericit (In 8,56).

Aceste cuvinte greu de neles, par a nsemna c Dumnezeu i-a revelat nainte, lui Abraham unele adevruri asupra a ce va fi i va face Isus, cel puin ntr-o manier misterioas.

2. Viaa lui Abraham ne face s ne gndim la viaa lui Isus

Da, cci n viaa lui Abraham, au fost evenimente care ne fac s ne gndim:

mai nti la fapte din viaa lui Isus;

apoi, la ceea ce ne-a nvat Isus.

Vom gsi n Biblie ase momente din viaa lui Abraham care ne arat aceasta.

1. Abraham i-a prsit ara pentru a asculta de Dumnezeu.

Ce a fcut Isus asemenea cu aceast hotrre a lui Abraham?

Rspuns: Isus, care era Fiul lui Dumnezeu, a prsit cerul (dac ne putem exprima astfel) pentru ca s asculte de Tatl su i s fie om ca i noi.

2. Dumnezeu a ncheiat o alian cu familia lui Abraham.

i Isus ne-a vorbit despre o Nou Alian: care?

Rspuns: Noua Alian este aceea pe care Dumnezeu a fcut-o cu toi oamenii care cred n Isus Cristos i n Biseric.

3. Abraham a primit vizita celor trei ngeri.

Aceasta ne face s e gndim la un mister pe care Isus ni l-a descoperit: care?

Rspuns: Aceasta ne face s ne gndim la cele trei persoane ale Sfintei Treimi pe care Isus ni le-a fcut cunoscute.

4. Abraham a ntlnit un rege-preot: Melchisedec, care a oferit o jertf surprinztoare lui Dumnezeu cel preanalt, cu pine i vin.

Aceasta pentru a anuna o alt jertf, nfiinat de Isus: care?

Rspuns: Este jertfa sfintei Liturghii unde pinea i vinul sunt schimbate n Trupul i Sngele lui Isus Cristos.

5. Abraham s-a rugat pentru cele dou orae Sodoma i Gomora care erau foarte vinovate (poi citi referitor la aceasta scrisoarea sfntului Iuda 1,7).

Ce fapt i mai important a fcut Isus?

Rspuns: Isus s-a rugat pentru toi pctoii din ntreaga lume, mai ales cnd murea pe cruce. Iar Tatl su a acceptat rugciunea singurului drept pentru a-i mntui pe oameni.

6. Dumnezeu i-a cerut lui Abraham s-l ofere pe fiul su Isac drept sacrificiu.

La ce te face aceasta s te gndeti cnd i aminteti de viaa lui Isus?

Rspuns: Aceasta m face s m gndesc la Dumnezeu Tatl, care a acceptat moartea Fiului su, Isus, pe Cruce, din iubire fa de noi. (Rom 8,32)

Abraham, modelul nostru

Ca i Abraham noi avem n suflet credina, ndejdea i dragostea. Dup venirea pe pmnt a lui Isus, duhul Sfnt ne druiete germenul acestor trei virtui n clipa Botezului nostru i ne ajut apoi s le dezvoltm.

1. Cnd avem noi credin?

2. n ce credem noi?

3. Cnd avem speran?

4. Ce ne-a promis Dumnezeu?

5. Cnd avem dragoste?

6. Pe cine trebuie s iubim?

Pentru a rspunde la aceste ntrebri, poi citi paragraful 3 de la lecia 14.

Tem:

Deseneaz o floare cu trei petale: Credin speran dragoste

Scrie dedesubt rugciunea nvat de nger celor trei copii de la Fatima:

Dumnezeul meu, eu cred, te ador, sper n tine i te iubesc! i cer iertare pentru cei care nu cred, nu te ador, nu sper i nu te iubesc.

Cred i sper ca i Abraham

1. Ne-a dat Abraham exemplu de ascultare?

Da, cci el i-a prsit ara atunci cnd i-a poruncit Dumnezeu i a acceptat s-l ofere pe fiul su ca jertf.

2. Ne-a dat Abraham exemplu de credin?

Da, cci a crezut n promisiunile pe care i le-a fcut Dumnezeu, fr a vedea realizarea multora dintre ele.

3. Care sunt adevraii urmai ai lui Abraham?

Acetia sunt cei care au credin n Dumnezeu i care cred chiar fr s vad. Isus i-a spus apostolului su Toma, dup nviere: Crezi pentru c ai vzut. Dar mai fericii sunt cei care cred fr s fi vzut (In 20,29).

4. Cnd s-au realizat promisiunile fcute lui Abraham?

Atunci cnd Isus Mesia a venit pe pmnt. Sfnta Fecioar a spus aceasta n imnul Magnificat (Lc 1,54-55).

5. Ce a promis Isus celor care vor crede n el?

Isus a promis c va rmne mereu alturi de ei pentru a-i ajuta s-l iubeasc pe Dumnezeu i pe aproapele i-i va primi apoi n paradis.

Rugciune: Act de ndejde

Dumnezeul meu, sper cu adnc ncredere, c mi vei da prin meritele lui Isus Cristos, harul tu n aceast via i fericirea venic n cealalt pentru c aa ai promis i tu i ii promisiunile.

LECIA NR. 7

Isac, Iacob i cei 12 fii. Dumnezeu i alege un popor din care se nate Mntuitorul

tii prea bine c dup ce Isus, Fiul lui Dumnezeu s-a fcut om, toate popoarele sunt invitate s fac parte din familia lui Dumnezeu i aceast familie se numete Biserica.

ns cu 2000 de ani nainte de Isus, Dumnezeu a voit s-i aleag un popor, unul singur ca s pregteasc venirea Mntuitorului: Mesia, pentru a-i mntui pe toi oamenii. Acest popor trebuia s-i rmn foarte fidel i s pstreze poruncile sale. Acesta e poporul evreu, poporul ales.

Strmoul acestui popor este Abraham. Cunoatem viaa lui.

Abraham i Sara au avut un fiu, Isac: Fiul promisiunii.

Isac a avut doi fii. Unul din ei se numea Iacob: Dumnezeu i-a schimbat numele i l-a numit Israel. Israel a avut 12 biei dintre care cei mai cunoscui sunt Iosif i Iuda.

Familiile acestor 12 biei ai lui Israel vor deveni cele 12 triburi ale lui Israel Poporul ales de Dumnezeu.

Vom povesti unele fapte din viaa lui Iacob (farfuria cu linte fuga scara pe care o vede n vis cstoria cu Rahela ntoarcerea n Canaan). Pe toate le vom gsi n Biblie. Apoi vom studia istoria lui Iosif i a frailor si.

i vei da seama c Iosif se aseamn mult cu Isus. l poi compara i cu sfntul Iosif, tatl purttor de grij al lui Isus Cristos.

De altfel, ai remarcat deja c tot ceea ce s-a petrecut n Vechiul Testament pregtete i anun ceea ce va face Isus.

De exemplu:

1. Ce ne nva visul lui Iacob?

Visul lui Iacob ne nva c oriunde am fi ngerii sunt alturi de noi. Ei i aduc lui Dumnezeu rugciunile noastre i ne transmit harurile pe care El vrea s ni le dea.

2. De ce Iosif, fiul lui Iacob te face s te gndeti la sfntul Iosif, tatl purttor de grij al lui Isus?

Pentru c Iosif, fiul lui Iacob a avut misiunea s hrneasc poporul n timpul foametei, iar sfntul Iosif a avut misiunea s hrneasc sfnta Familie, adic pe Maria i Isus.

3. De ce Iosif, fiul lui Iacob ne face s ne gndim la Isus?

Iosif, fiul lui Iacob ne face s ne gndim la Isus pentru c, dup ce a fost vndut de fraii si, el este cel care i-a salvat i i-a iertat, ca i Isus.

4. La ce ne fac s ne gndim cei 12 fii ai lui Iacob, strmoii poporului lui Israel?

Cei 12 fii ai lui Iacob ne fac s ne gndim la cei 12 apostoli care au fost conductorii noului popor al lui Dumnezeu, alei de Isus pentru a vesti Evanghelia. Numele celor 12 apostoli le vei gsi la sfntul Luca 6,14-16.

Ca Iosif i ca Isus, vreau s-i iubesc pe oameni i s-i iert

1. n 7 sau 8 rnduri, povestete rul care i-a fost fcut lui Iosif de ctre fraii si i spune cum i-a iertat (Gen cap. 37; cap. 45).

2. n ce anume viaa lui Iosif, fiul lui Iacob se aseamn cu viaa lui Isus? Scrie mai multe asemnri pe care le-ai remarcat.

3. Cnd l superi pe Isus, cum faci s obii iertare de la el?

4. Isus a povestit o parabol pentru a ne nva s-i iertm pe alii (Mt 18,21-35). Rezum-o n 7-8 rnduri (fr s o copiezi).

Tem:

Lipete o imagine reprezentnd dou persoane care i dau mna sau deseneaz-l pe Isus rstignit pe cruce.

Scrie dedesubt: Mt 5,39.

ntreaga istorie sfnt ne arat milostivirea lui Dumnezeu. Iosif care i iart pe fraii si este anunul, figura lui Isus care i iart pe clii si. Isus ne arat aceast milostivire prin ntreaga lui via i moarte. El ne-o arat i prin parabole, aa cum este cea a fiului risipitor. Citete aceast parabol n Evanghelie. (Lc 5,11-32)

Ca i Iosif, iart-i pe cei ce i greesc

1. Cum a artat Iosif c i-a iertat pe fraii si?

Le-a dat s mnnce, i-a mbriat i i-a chemat s vin s locuiasc lng el.

2. Ce ne-a spus Isus referitor la cei care ne fac ru?

Eu ns v spun, nu v rzbunai pe cel care v face ru (Mt 5,39).

3. Ne-a cerut Isus s-i iubim pe dumanii notri?

Da, el a spus: Iubii pe dumanii votri, rugai-v pentru cei care v prigonesc, fii asemenea Tatlui vostru din ceruri (Mt 5,44).

4. Isus i-a iertat dumanii?

Da, cci nainte de a muri a zis: Tat, iart-i cci nu tiu ce fac! (Lc 23,24).

5. Dumnezeu iart adesea greelile oamenilor?

Da, n marea sa buntate, el i iart pe toi cei care regret c l-au suprat. Inima sa e plin de mil fa de noi.

6. Cnd i arat Dumnezeu n chip deosebit nemrginita sa milostivire?

Cnd merg s-i primesc iertarea n sacramentul Pocinei. (Spovad = Reconciliere).

Rugciune: Actul de cin.

LECIA NR. 8

n drum spre ara Promis, Dumnezeu ncheie o alin cu poporul evreu

1. Dumnezeu i pregtete poporul ca s-l primeasc pe Isus Mntuitorul lumii

Azi, vom vedea un popor poporul evreu care iese dintr-o ar Egiptul i cltorete timp de 40 de ani prin locuri slbatice i pustii sub conducerea lui Moise.

Aceast istorie se numete Exodul. Cuvntul exod nseamn ieire.

Acest popor nainteaz spre o nou patrie, ara Canaanului, unde va trebui s se nasc Mntuitorul. Evreii numeau aceast ar: ara Promis, promis de Dumnezeu.

Pe acest popor, ai nceput s-l cunoti n ultima lecie. Sunt cele 12 tribiri ale lui Israel, cele 12 familii ale celor 12 fii ai lui Iacob. Ei veniser n Egipt atunci cnd Iosif, unul din cei 12 devenise ministru i mprea gru. Ei au rmas n Egipt aproape 400 de ani i au devenit foarte numeroi.

Astzi vom vedea cum Moise, cu ajutorul lui Dumnezeu, i va face s ias din Egipt. Vom vedea minunile pe care Dumnezeu le va face pentru poporul su ales. El i va da de asemenea porunci, dar acest popor va fi adesea, aa cum vom vedea, infidel, neasculttor i ingrat. Totui, Dumnezeu n buntatea sa le va veni n ajutor... Ba chiar va ncheia o Alian cu ei, aa cum face un so cu soia sa i i arat dragostea sa.

Vom vedea mai trziu c va exista o Alian Nou i mai frumoas ntre Dumnezeu i oameni, atunci cnd Isus va veni pe pmnt.

2. S marcm acum marile etape ale acestei cltorii spre ara Promis

Faraonul (adic regele Egiptului) nu voia s-i lase s plece. Dar Dumnezeu i-a lovit pe egipteni cu 10 pedepse, care sunt numite plgile Egiptului.

La sfrit, Dumnezeu le spune evreilor ca fiecare familie s taie un miel s-l mnnce n timpul nopii, s nsemneze uile lor cu sngele acestui miel i a doua zi s plece.

n timpul aceleiai nopi, un nger a lovit de moarte primul biat al tuturor egiptenilor deoarece uile lor nu erau nsemnate de sngele mielului. Aceast trecere a ngerului se numete Patele, iar mielul s-a numit mielul pascal.

Apoi evreii au plecat sub conducerea lui Moise. Ei au traversat cu piciorul Marea roie printr-o minune a Domnului i apele mrii au nghiit armata egiptenilor care i urmreau. i-au continuat apoi cltoria n pustiu i n fiecare i n afar se smbta, Domnul fcea s cad din cer o hran pe care au numit-o man. Atunci cnd au ajuns la Muntele Sinai, Dumnezeu i-a dat lui Moise Tablele legii, adic cele zece porunci pe care tu le cunoti, dar n absena lui Moise ei au nceput s adore un dumnezeu fals, un viel de aur i Moise a fost cuprins de mnie mpotriva lor: a spart Tablele legii i a urcat din nou pe Muntele Sinai pentru a primi alte table. Pe acest Munte Sinai Dumnezeu a ncheiat o Alian cu poporul evreu.

Dup ntoarcerea sa, au plecat spre ara Promis, ducnd Tablele legii ntr-un cufr numit Arca Alianei. Noaptea ei erau condui de o coloan de foc, iar ziua de o coloan de nori.

ns ei au greit din nou i Dumnezeu a trimis erpi care au omort pe muli din popor. Moise, la porunca lui Dumnezeu, a fcut un arpe din bronz i l-a aezat pe un stlp. Cei care l priveau i i regretau pcatele erau vindecai.

Pentru a le astmpra setea n pustiu, Moise a fcut s izvorasc apa dinntr-o stnc pe care o lovise cu toiagul su.

Din cauza nenumratelor lor revolte, au rmas 40 de ani n pustiu.

Cnd au ajuns aproape de ara Promis, Moise a murit pe Muntele Nebo.

3. De ce sunt importante aceste evenimente pentru noi?

a) Mai nti, pentru c ele ne arat buntatea i imensa rbdare a lui Dumnezeu.

b) Apoi pentru c vedem c Dumnezeu urmrete nencetat realizarea promisiunii sale: trimiterea unui Mntuitor.

c) n sfrit, pentru c istoria acestui popor se aseamn cu istoria noastr. Vei nelege aceasta mai bine imediat, cnd vei pregti ntrebrile.

Pentru aceasta, amintete-i c ceea ce s-a ntmplat n Vechiul Testament a fost un semn pentru a anuna anticipat ceea ce se va petrece n Noul Testament, cu Isus i Biserica sa.

Vechea Alian a lui Dumnezeu cu poporul evreu a pregtit Noua Alian pe care a fcut-o mai apoi cu toate popoarele, n clipa morii i nvierii lui Isus.

Moise i poporul evreu ne fac s ne gndim la Isus i Biseric.

Poporul evreu cltorea spre ara Canaanului pe care Dumnzeu o promisese lui Abraham, lui Isac, lui Iacob i copiilor lor.

1. Care este noua patrie pe care Domnul ne-a promis-o nou, copiilor lui Dumnezeu, fraii i surorile lui Isus?

2. Care este noul Moise pe care ni l-a dat drept conductor?

3. Care este noul Miel Pascal al crui snge ne-a mntuit i al crui trup devine hrana noastr?

4. Care sunt noii dumani care vor s ne rein ca sclavi?

5. Care este noua Mare Roie pe care trebuie s o traversm pentru a ne elibera de aceti dumanni?

6. Care este porunca cea nou pe care ne-a dat-o Isus?

7. Care este noua man care ne hrnete?

8. Care este noua coloan de foc ce ne arat drumul?

9. Care este noul arpe de aram care ne salveaz de muctura diavolului?

10. Cum se numete acest popor nou din care facem parte i noi?

Tem:

Deseneaz sau lipete o imagine cu oameni care merg spre soare i scrie dedesubt o fraz care explic faptul c noi ne ndreptm mpreun spre cer.

Poruncile lui Dumnezeu

Deoarece Moise ne-a transmis cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, vom ncerca astzi s le nelegem mai bine.

1. De ce Dumnezeu ne-a dat cele 10 porunci?

Dumnezeu ne-a dat cele 10 porunci pentru a gsi adevrata fericire, punndu-le n practic.

2. Ce ne nva cele 10 porunci?

Cele 10 porunci ne nva s-l adorm pe Dumnezeu i s-l iubim mai mult dect toate, s respectm ziua Domnului, s ne iubim aproapele i s rmnem curai.

3. Ce se ntmpl cnd nu respectm cele 10 porunci?

Atunci cnd nu respectm cele 10 porunci l suprm pe Dumnezeu, adic producem o durere inimii sale de Tat. E ceea ce numim pcat.

4. Sunt mai multe feluri de pcate?

Da, sunt mai multe feluri de pcate:

exist pcate care-l supr foarte tare pe Dumnezeu i ne fac s pierdem viaa divin. Acestea sunt pcatele grave (numite adesea pcate de moarte).

exist pcate care-l supr mai puin pe Dumnezeu i slbesc viaa divin fr a o pierde. Acestea sunt pcatele veniale (lesne-ierttoare).

5. Care este acea persoan care a respectat ntru totul cele 10 porunci?

este preasfnta Fecioar Maria, Mama lui Isus i mama noastr, care a respectat ntru totul cele 10 porunci.

ea l iubea aa de mult pe Dumnezeu nct nu ar fi vrut s-i produc nici o durere, nici cea mai mic.

Tem:

nva primele 5 porunci ale lui Dumnezeu.

LECIA NR. 9

Dumnezeu druiete poporului evreu ara Canaanului unde se va nate Domnul Isus

Astzi vom vedea Poporul evreu instalndu-se n ara Promis. S recitim istoria Judectorilor, a regilor (Saul, David, Solomon).

1. Instalarea poporului evreu n ara Promis

a) Iosue Dup moarte lui Moise pe muntele Nebo, Iosue a condus poporul evreu n ara Canaanului. Au trebuit s treac rul Iordan i s cucereasc oraul Iericho. ncetul cu ncetul evreii s-au instalat n toat ara. Ei au mprit-o ntre cele 12 triburi ale lui Israel (familiile celor 12 fii ai lui Iacob).

b) Judectorii Mult timp evreii nu au avut regi. n perioadele mai dificile, atunci cnd dumanii ncercau s devasteze i s jefuiasc ara, Dumnezeu (pe care ei l numeau Yahweh) cerea unor oameni curajoi s ia conducerea unei trupe, pentru a apra triburile care erau atacate. Aceti oameni alei de Dumnezeu se numesc Judectori. Cei mai renumii dintre ei au fost fr ndoial Samson i Samuel. poi citi istoria lor n Biblie.

c) Regii Apoi evreii au dorit s aib regi. Primul a fost Saul, din tribul lui Beniamin. el ns a nceput s nu mai asculte de Dumnezeu, care a ales n locul lui pe tnrul David din Betleem. Aceasta se ntmpla cu 1000 de ani nainte de Isus. Din familia lui David se va nate Isus.

2. Dumnezeu a vegheat mereu asupra poporului su pentru a-i pstra credina curat

Istoria poporului evreu pe timpul judectorilor i a regilor arat c Dumnezeu a fcu nenumrate minuni pentru a susine credina i curajul poporului su.

Astzi, Dumnezeu i susine noul su popor care este Biserica. El mplinete zilnic minuni prin sacramentele Bisericii, prin nvturile Evangheliei i prin aciunea Duhului Sfnt.

El i manifest puterea i mila sa i prin minuni, ca de exemplu la Lourdes. El ne-o trimite i pe preasfnta Fecioar Maria, mama sa, pentru a ne aminti cuvntul su: astfel ea a aprut la Paris, Rue du Bac, ca i la Pontmain, la Salette, Lourdes, Fatima...

Noi trebuie s-i mulumim fr ncetare Domnului i s nu ne descurajm niciodat. Dac am pctuit, trebuie, ca i David, s ne cim, s ne ntoarcem la Tatl nostru din ceruri. el ne va ierta n nemrginita sa milostivire.

Dumnezeu se ngrijete de noi aa cum s-a ngrijit de poporul su

1. Scrie cu litere frumoase rspunsul dat de Samuel lui Dumnezeu, atunci cnd acesta l-a chemat.

2. Dumnezeu ne adreseaz i nou o chemare, n mai multe momente ale vieii noastre, mai deosebite i n moduri diferite. Care sunt acestea?

3. tii c David i-a regretat greeala i a fost iertat. Exist dou moduri de a-i regreta pcatele: cin perfect i cin imperfect. Explic ce este fiecare dintre ele. Arat i de ce cina perfect este mai bun.

4. Dumnezeu a dat i preoi poporului evreu. Dar exist mari diferene ntre preoii Vechiului Testament i cei din Noul Testament. Explic aceste diferene i arat c Dumnezeu a dat puteri extraordinare celor din Noul Testament i aceasta pentru binele oamenilor.

Deseneaz-l pe Samuel n rugciune i scrie rspunsul pe care l-a dat lui Dumnezeu.

Istoria noastr seamn cu cea a poporului evreu?

1. Ce fel de persoane a trimis Dumnezeu evreilor pentru a-i ajuta s se cunoasc bine?

Pentru a-i ajuta s se cunoasc bine, Dumnezeu le a trimis evreilor:

mai nti oameni curajoi care s-au numit judectori;

apoi, civa regi buni, ca David;

i, n sfrit profei ca Ilie, Isaia, Ieremia.

2. Ce fel de persoane ne trimite Dumnezeu acum pentru a ne ajuta s fim adevrai ucenici ai lui Isus?

Pentru a ne ajuta s fim adevrai ucenici ai lui Isus, Dumnezeu ni-l trimite pe papa, pe episcopi, ajutai de preoi i de alte categorii de persoane ce ne fac bine.

3. Cunoti n istoria poporului evreu un prieten al lui Dumnezeu care a cedat i a comis un pcat grav?

Da, cunosc istoria regelui David, care a fcut s fie ucis un om pentru a-i lua soia. Dar i-a regretat foarte mult pcatul.

4. Trimiii lui Dumnezeu (de exemplu: papa, episcopii, preoii, prinii) sunt capabili s pctuiasc?

Da, trimiii lui Dumnezeu l supr uneori pe Dumnezeu. Ei sunt slabi i pctoi ca i noi. De exemplu: sfntul Petru, primul pap l-a renegat pe Isus, n Vinerea Sfnt... Dar s-a cit, Isus l-a iertat i l-a nsrcinat s conduc Poporului lui Dumnezeu, care este Biserica. Greelile trimiilor lui Dumnezeu nu trebuie deci s ne mpiedice s-i respectm.

Tem:

nva ultimele 5 porunci ale lui Dumnezeu.

LECIA NR. 10

Dumnezeu i pune la ncercare poporul prin suferin, pregtindu-l astfel mai bine pentru primirea lui Mesia

1. Dumnezeu purific poporul evreu de pcate

a) Infidelitatea poporului lui Dumnezeu

Dup moartea regelui David, poporul ales l-a suprat deseori pe Dumnezeu, adornd zei fali (numii adesea baali) i conducndu-se ru (ruti, nedrepti, necurii, crime...).

Dup moartea regelui Solomon, fiul lui David, evreii nu s-au mai neles ntre ei. Ei s-au divizat n dou regate: regatul lui Israel n Nord i regatul lui Iuda n Sud, cu capitalele respective, Samaria n Nord i Ierusalimul n Sud.

b) Profeii

Evreii au continuat s nu-l asculte pe Dumnezeu. Atunci Yahweh (aa l numeau evreii pe Dumnezeu), le-a trimis profei, aceste difuzoare ale Sfintei Treimi. Aa, de exemplu, au fost: Ilie, Elizeu, Isaia, Ieremia.

Dumnezeu le-a trimis uneori i regi buni pentru a-i face s se ntoarc la el. Cu toate acestea, poporul nu asculta nici pe unii, nici pe alii.

c) Exilul

Atunci, ca s nu se piard, Yahweh i-a ndreptat printr-o ncercare. Voia n felul acesta s-i ajute s-i regrete pcatele i s se purifice.

Aceast ncercare a fost invadarea teritoriului lor de ctre dumani. Un popor puternic, asirienii, a cucerit regatul lui Israel. Muli evrei (numii i israelii) au fost atunci dui n captivitate n oraul Ninive.

Dup un anumit timp, un alt popor, acela al caldeilor a cucerit regatul lui Iuda i i-a dus pe locuitorii lor n oraul Babilon. Acolo au rmas 70 de ani. Acesta se numete: exilul babilonic.

Atunci ei au neles mai bine, n lacrimi i rugciune, c nu trebuiau s se ndeprteze de Dumnezeu i c trebuia s-i respecte Legea. Au fost mngiai de ctre profetul Ezechiel care le-a anunat ntoarcerea n ara lor.

2. ntoarcerea pe pmntul lui Israel i ateptarea lui Mesia

a) Cyrus

Cyrus a fost regele Persiei ar vecin cu Babilonia. Pe timpul su evreii au fost trimii la Ierusalim. Israeliii i-au reconstruit atunci templul. Mai asculttori fa de Dumnezeu, ei se rugau s-l trimit pe Mesia.

b) Greci i Romani

Evreii au trit apoi mult vreme n pace. Totui ei au fost persecutai (cu aproape 160 de ani nainte de Isus) de ctre greci, care au pus stpnire pe ar i voiau s-i oblige s adore zei fali. Cartea profetului Daniel le va aduce atunci o mare mngiere.

Iudeii i-au aprat credina i s-au revoltat sub conducerea lui Iuda Macabeul i a frailor si. I-au chemat n ajutor pe romani. n felul acesta armatele romane au ajuns s ocupe ara lui Israel puin timp nainte de naterea lui Isus.

Ca i israeliii, noi spunem n timpul Adventului: Vino, Doamne Isuse!

1. A nceput timpul Adventului. El cuprinde patru duminici. Ce vei face pentru a pregti Crciunul? Ce facei voi mpreun?

2. Profetul Isaia spunea iudeilor s se pregteasc pentru venirea Mntuitorului. Explic ce spunea el. Amintete-i c vile, drumurile, crrile reprezint inima oamenilor. Ce nseamn:

Vile vor fi umplute?

Munii i colinele se vor lsa jos?

Drumurile ntortocheate se vor ndrepta?

Crrile zdrenuroase vor fi netezite?

(Pe caietul tu de teme copiaz mai nti titlul ntrebrii. Apoi, de la capt, scrie prima fraz a profetului Isaia, explic-o, apoi, tot de al capt scrie a doua fraz a profetului, explic-o, apoi urmtoarele...)

3. La iudei era ateptat Mesia. Era numit i Emanuel, ceea ce nseamn Dumnezeu este cu noi. Este adevrat c dup Crciun, Dumnezeu este cu noi. Este prezent alturi de noi n mai multe moduri. Care?

4. n timpul Adventului, noi celebrm srbtoarea Neprihnitei Zmisliri (8 decembrie). De ce sfnta Fecioar Maria i-a spus Bernadetei: Eu sunt Neprihnita Zmislire?

Copiaz i ornamenteaz:

Vino Isuse n noaptea noastr!

Vino Isus, tu eti Mesia!

Vino Isuse, Fiul Mariei!

Duh al lui Dumnezeu, Deschide cerurile!

Deseneaz o stea i un om care o privete.

n contact cu suferina, poporul lui Dumnezeu s-a convertit

1. Dumnezeu a trimis profei poporului evreu. Ce fceau profeii?

Profeii fceau dou lucruri:

ei ncurajau poporul s-l asculte pe Dumnezeu;

ei l anunau pe Mesia care trebuia s mntuiasc toate popoarele.

2. Ce nseamn cuvntul Mesia?

Cuvntul Mesia nseamn trimisul lui Dumnezeu.

3. Care sunt profeii principali?

Principalii profei sunt: Ilie, Elizeu, Isaia, Ieremia, Ezechiel i Daniel.

4. De ce a permis Dumnezeu ca Evreii s fie dui n captivitate n Babilon timp de 70 de ani?

Dumnezeu a permis ca evreii s fie dui n robie:

pentru a-i face s neleag rul pe care l-au fcut;

pentru a-i regreta pcatele;

pentru ca s-i caute n el adevrata fericire.

5. Dumnezeu permite uneori s sufere i cei nevinovai?

Dumnezeu permite uneori ca i cei nevinovai s sufere, cci suferinele lor oferite lui Dumnezeu i salveaz pe cei vinovai. De exemplu Isus pe Cruce s-a oferit pentru pctoi.

6. Actul de cin.

Activiti de grup:

S pregtim mpreun Srbtoarea Crciunului

Iat timpul Adventului

tii ce nseamn Adventul? Este o perioad n care se pregtete Crciunul. Sunt patru duminici ale Adventului. Participnd la Liturghia de duminic, vei vedea c preotul va mbrca haine de culoare violet. De ce? Pentru c violetul este o culoare care nseamn ateptare, o ateptare nsoit de austeritate i n acelai timp de o speran plin de bucurie. Pentru ce motiv se alege violetul n timpul Adventului? Pentru a ne aminti c naintea lui Isus, prietenii lui Dumnezeu ateptau cu nerbdare venirea lui Mesia, o doreau pentru a elibera oamenii de ru, de pcatul care domnea n lume.

Iar noi ce facem n timpul Adventului?

Noi ne pregtim pentru Crciun ca i prietenii lui Dumnezeu care l ateptau pe Isus. Ne rugm mpreun spunnd: Vino, Mntuitor al lumii. Noi suntem pctoi! Nu putem s ne eliberm singuri de greelile noastre. Vino i mntuiete-i pe oamenii nevinovai i nefericii.

i pentru a obine mai bine acest har, noi facem pocin aa cum fcea, de exemplu, sfntul Paul, marele apostol: cnd cerea de la Dumnezeu un lucru important, ncepea mai nti prin a posti cteva zile nainte adic se lipsea de o mare parte din hrana zilnic. (Fap 11,1-3)

Ce fel de sacrificii vom alege?

Vom alege trei:

1. Pomana

2. Rugciunea

3. Slujirea (faptele bune).

Ne vom obinui s le facem zilnic. i pentru a ni le aminti mai bine, fiecare va desena i va decupa o cas mic, cu ferestre. Toate aceste csue vor putea fi aduse fie la Biseric, fie la locul unde facei catehismul, chiar la nceputul timpului Adventului.

Atunci cnd cineva va face un efort pentru o poman el va deschide o fereastr de la csua lui i va desena o pine pe care o va duce fie duminica, fie n ziua de catehism. Pentru un efort de rugciune, va deschide o alte fereastr i va desena o lumnare.

Pentru efortul unei fapte bune, a treia fereastr va fi deschis pentru desenul unei stele.

Trebuie s existe aadar mai multe ferestre mici, cci fiecare fereastr corespunde unui efort.

Sperm c naintea Crciunului ferestrele vor fi toate deschise.

Cum vom face aceasta n grup?

Ei bine, doi sau trei, de exemplu vor face case moldoveneti, alii case ardeleneti, alii olteneti...

Cteva zile nainte de Crciun, toate casele de acelai stil vor fi lipite pe un panou.

Vor fi, aadar, mai multe panouri, corespunztor numrului de categorii de cldiri.

Apoi vom putea face o celebrare frumoas la Liturghia de la miezul nopii.

Fiecare grup de cte 2-3 copii se va mbrca dup obiceiul regiunii reprezentate pe panou i fiecare grup va porni din spatele bisericii pentru a aeza panourile n faa ieslei, n timp ce credincioii cnt.

Ieslea ar putea fi i o iesle vie, cu un copil adevrat care s-l reprezinte pe Isus i copiii (biei i fete) care s-l reprezinte pe sfntul Iosif i sfnta Fecioar Maria, pstorii i chiar i magii.

Aducnd n felul acest panourile n fa, voi i vei oferi cu adevrat lui Isus (nu copilaului care-l reprezint) toate jertfele care le-ai fcut pentru el n timpul Adventului.

Atunci, ncepem chiar azi?

S-i cerem Sfintei Fecioare s ne pregtim inimile.

LECIA NR. 11

Bucur-te Marie, cea plin de har, Dumnezeu te-a ales ca s fii casa lui

1. Crciunul se apropie...

Reculege-te...

Amintete-i marea promisiune pe care Dumnezeu i-a fcut-o lui Adam i Evei dup ce au pctuit. Dumnezeu a spus diavolului: Dumnie voi pune ntre tine i femeie, ntre copii ti i copii ei. Urmaii ei i vor zdrobi capul, iar tu i vei muca de clci (Gen 3,15).

Urmaii femeii adic Isus care se va nate la Crciun. El a zdrobit capul diavolului, prin viaa sa sfnt, moartea sa preioas i glorioasa sa nviere (Pati).

i cine este Femeia?

Amintete-i...

Era o tnr fat care se numea Maria.

Ea locuia la Nazaret, n Galileea. Era din poporul iudeu, descendent a lui David din tribul lui Iuda.

2. Iudeii l chemau din toat inima pe Mesia, Mntuitorul

mpreun cu toi iudeii, Maria, care era logodit cu Iosif, l atepta i ea pe Mesia. Ea l ruga pe Dumnezeu s l trimit.

Poporul iudeu dorea realizarea promisiunii pe care Dumnezeu a fcut-o lui Abraham, Isac i Iacob, precum i regelui David.

Maria i druise lui Dumnezeu inima ntreag.

Ea fusese ferit de pcatul original chiar din primul moment al existenei sale pentru c Dumnezeu tia dinainte c ea va fi mama Fiului su.

Maria trebuia s fie o cas foarte curat pentru a-l primi pe Fiul lui Dumnezeu preasfnt

Vom reveni la aceasta, ns chiar de astzi s ncepi lectura cu atenie i iubire a nceputului Evangheliei dup sfntul Luca (Lc cap. 1).

Un nger anun mai nti naterea lui Ioan Boteztorul, care va pregti mulimile s primeasc mesajul lui Isus.

Trec ase luni...

Acelai nger Gabriel, va veni s o anune pe Maria c ea va fi mama Mntuitorului.

Recitete cu atenie aceste texte... adornd planurile lui Dumnezeu, mulumindu-i lui Isus c a venit pe pmnt, mulumindu-i sfintei Fecioare c a fost asculttoare fa de Dumnezeu, bun i umil pentru noi.

Mic calendar al srbtorilor sfintei Fecioare Maria

1 ianuarie Sfnta Fecioar Maria Nsctoare de Dumnezeu

8 decembrie Neprihnita Zmislire

8 septembrie Naterea Sfintei Fecioare Maria

25 martie Buna-Vestire

31 mai Vizita Mariei la Elisabeta

15 august Adormirea Maicii Domnului

21 noiembrie Prezentarea Sfintei Fecioare Maria la Templu

A treia smbt dup Rusalii Inima Neprihnit a Mariei

5 august Dedicarea bazilicii Sfnta Maria Maggiore

22 august Maria Regin

15 septembrie Sfnta Maria ndurerat

11 februarie Sfnta Maria de Lourdes

16 iulie Sfnta Maria de pe Muntele Carmel

7 octombrie Sfnta Maria a Rozariului

Unele din aceste srbtori (cum este Buna-Vestire) sunt srbtori ale lui Isus.

Altele (Crciunul i prezentarea lui Isus, Epifania...) sunt i ale lui Isus i ale Mariei.

Femeile renumite ale Vechiului Testament erau figuri ale Mariei

S ne amintim mai nti povestirea despre Eva, prima femeie, apoi cea a Arcei Alianei, celei ale Iuditei i a reginei Estera...

Rspunde la urmtoarele probleme:

1. Atunci cnd o contemplm pe Maria la picioarele Crucii, obinuim s spunem c Maria este noua Ev, iar Isus noul Adam.

Ce diferene i asemnri exist ntre Isus i Adam?

Ce diferene i asemnri exist ntre Maria i Eva?

2. n Vechiul Testament se povestete istoria Iuditei care a omort un general duman i a eliberat astfel oraul Betulia, asediat de asirieni.

De ce Maria este comparat cu Iudita?

3. Citete i istoria Esterei n Vechiul Testament, care s-a rugat de un rege s nu-i distrug pe iudei i care a reuit astfel s-i salveze.

De ce Maria este comparat cu Estera?

4. Arca Alianei era un cufr preios n care Iudeii au pstrat mult vreme mana.

De ce se poate spune c Maria este Arca noii Aliane?

Deseneaz o imagine a Mariei inndu-l n brae pe Isus.

Scrie o rugciune frumoas ctre sfnta Fecioar Maria.

Se apropie Crciunul! Dumnezeu tatl ne face dou cadouri minunate: ni-l d pe Fiul su Isus i ne-o d pe Maria ca mam

1. Isus este Dumnezeu?

Da, Isus este Dumnezeu. Este Fiul lui Dumnezeu, a doua persoan a Sfintei Treimi.

2. Cum s-a fcut om Fiul lui Dumnezeu?

Fiul lui Dumnezeu s-a fcut om lund un trup i un suflet asemntoare cu ale noastre n snul preasfintei Fecioare Maria.

3. Cnd se spune c fiul lui Dumnezeu s-a fcut om, se adaug c acest eveniment e un mister. Cum se numete acest mister?

Acest mister se numete Misterul ntruprii. Aceasta nseamn c Fiul lui Dumnezeu nu a ezitat, din iubirea fa de noi, s accepte s triasc i s sufere ca noi.

4. Maria, mama lui Isus este i mama noastr?

Da. Maria, mama lui Isus este i mama noastr cci noi am devenit fraii i surorile lui Isus n ziua botezului nostru.

5. De ce trebuie s o iubeti mult i s te rogi sfintei Fecioare Maria?

Eu trebui s o iubesc mult i s m rog sfintei Fecioare:

pentru c Isus o iubete mult;

pentru c ea e mama mea bun i ca s m ajute n toate trebuinele.

6. Care sunt principalele srbtori ale sfintei Fecioare Maria?

Rugciune: Rugciunea Adu-i aminte.

LECIA NR. 12

Buna-Vestire, vizita la Elisabeta, naterea sfntului Ioan Boteztorul

1. Iat acum Crciunul foarte aproape

a) Gndete-te la toate minuniile pe care le vei admira.Dumnezeu Tatl nostru i va arta ntr-un mod strlucitor buntatea, trimindu-ni-l pe unicul su Fiu care se va nate din Fecioara Maria. Isus, Fiul su va veni s ne mntuiasc. Duhul Sfnt (care este Domn i druiete viaa) va realiza aceast minune n Maria.

Vezi, toate cele trei Persoane divine: Tatl, Fiul i Duhul Sfnt au participat la lucrarea minunat a mntuirii noastre.

Mulumete-le, aadar, atunci cnd te gndeti la venirea lui Isus la Crciun.

b) Apoi caut s te asemeni celor trei Persoane ale Sfintei Treimi.

Trebuie s imii exemplul lor.

Nu eti tu fiu sau fiic a lui Dumnezeu prin adopiune?

Atunci urmeaz exemplul lui Dumnezeu care a venit n ajutorul oamenilor.

i tu la fel s mergi n ajutorul celor care au nevoie de tine;

Ajut-i prinii, bunicii, fraii, surorile i prietenii sau vecinii;

Mngie-i pe cei ce sunt n necaz;

Viziteaz-i pe cei pe care nimeni nu-i viziteaz;

Profit de Srbtoarea Crciunului pentru a sdi bucurie n inima celor care te nconjoar;

Gndete-te la cei nfometai...

Procednd astfel te vei asemna:

Tatlui care ni l-a dat pe Fiul su;

Fiului care a acceptat s fie om pentru a ne mntui;

Duhului Sfnt care, din iubire, a lucrat n Maria pentru ca ea s devin Mama lui Isus.

2. Acum, s citim relatrile vizitei la Elisabeta i a naterii sfntului Ioan Boteztorul

Acestea sunt, aa cum tii, ultimele evenimente care preced cu cteva luni Crciunul.

Ai citit deja, ultima dat, cele dou relatri n care ngerul Gabriel l-a anunat pe Zaharia c va avea un fiu numele lui va fi Ioan i pe Maria c ea va fi mama Mntuitorului.

Acum citete urmarea: Maria o va ajuta pe verioara ei Elisabeta i o va ajuta. Ioan Boteztorul s-a nscut cu cteva luni naintea lui Isus. Recitete cap 1 al Evangheliei dup sfntul Luca i completeaz prin ceea ce a zis sfntul Matei referitor la sfntul Iosif (Mt 1,18-25)

Descoperi atunci c Maria i-a mulumit Bunului Dumnezeu ntr-un fel minunat, admirabil, pronunnd cu umilin imnul magnificat (Lc 1,46-56).

Cnt mpreun cu Maria minuniile Domnului i nu uita niciodat s le mulumeti tuturor celor care te ajut sau i aduc bucurii.

3. ncepnd cu Crciunul va fi o nou alian. Ce nseamn aceasta?

tii c Dumnezeu fcuse o alian cu familia lui Noe, apoi cu cea a lui Abraham i n sfrit cu poporul evreu pe Muntele Sinai, cnd Moise a primit Tablele Legii. Aceasta era Vechea Alian.

ncepnd cu Buna-Vestire i Crciunul, Dumnezeu a fcut alian cu toi oamenii care cred n Isus, care i respect poruncile. Aceasta este noua alian. Dumnezeu i-a ales un nou popor, care se numete Biserica i n care papa este conductorul ales de Dumnezeu.

Legea acestei Aliane, nou i venic, este iubirea.

Iubete pe Dumnezeu i pe toi oamenii, chiar i pe dumani.

Numele lui Isus nseamn: el va mntui pe poporul su de pcate

1. Pentru a-l primi ct mai bine pe Isus n ziua de Crciun, trebuie s ne purificm, nainte, de greelile noastre prin sacramentul reconcilierii.

Care sunt condiiile necesare ca spovada s te mpace cu adevrat cu Dumnezeu?

2. Maria nu a pctuit niciodat. Ea nu a cunoscut niciodat pcatul. Ea este sfnta maic a lui Dumnezeu, Neprihnita. Maria ne-a dat multa exemple. Recitete relatarea Bunei-Vestiri (Lc 1, 26-38).

Care sunt calitile sfintei Fecioare Maria pe care le descoperi prin intermediul acestui eveniment? (Lng fiecare calitate, vei scrie o fraz a Evangheliei care te-a ajutat s o descoperi).

3. Fiul lui Dumnezeu s-a fcut om n snul Fecioarei Maria printr-o minune a Duhului Sfnt.

Scrie cu litere frumoase cuvntul Evangheliei care spune aceasta (Lc 1, 35).

4. Dup ce l-a primit pe Isus n ea, Maria a fcut un gest de caritate ajutnd pe cineva.

Ce a fcut ea?

Ce vei face tu pentru a o imita?

5. Atunci cnd Maria a neles toate minunile pe care Dumnezeu le-a fcut n ea, ce a spus?

Ce vei face tu pentru a o imita?

Scrie o rugciune pentru a-i mulumi lui Dumnezeu Tatl nostru c ni l-a dat pe Fiul su.

Vino Mesie, vino, vino, vino

1. Cu cine a ncheiat Dumnezeu alian n Vechiul Testament?

n Vechiul Testament, Dumnezeu a fcut alian cu Noe, mai nti, apoi cu Abraham i n sfrit cu poporul evreu, atunci cnd evreii erau cu Moise la Muntele Sinai.

2. Cu cine a fcut Dumnezeu alian n Noul Testament?

n Noul Testament, Dumnezeu a fcut alian cu poporul tuturor celor care cred n Isus i l ascult. Aadar, prin Isus se face aceast alian, nou i venic.

3. Unde i cum s-a nscut Isus?

Isus s-a nscut la Betleem, n Iudeea, n ziua de Crciun (srbtorit la 25 decembrie).

4. Cum se numete poporul celor care cred n Isus?

Poporul celor care cred n Isus se numete Biserica.

5. Acest popor locuiete pretutindeni?

Da, acest popor locuiete pretutindeni. Toi oamenii sunt invitai s fac parte din el. Papa este noul Moise care conduce acest nou popor al lui Dumnezeu.

6. Trimindu-l pe Fiul su n lume, ce a vrut s ne arate Dumnezeu?

Trimindu-l pe Fiul su n lume, Dumnezeu a vrut s ne arate mai ales dragostea sa de tat. Aceast iubire se numete milostivire.

7. Isus, Fiul lui Dumnezeu fcut om i iubete pe toi oamenii?

Da, Isus i iubete pe toi oamenii. El ar vrea s-i mntuiasc pe toi.

Rugciune: Act de ndejde (lecia 6).

LECIA NR. 13

Mntuitorul s-a nscut la Betleem, n Iudeea

Ia n mn Evanghelia.

nainte de a citi relatarea naterii lui Isus, cere-i Duhului Sfnt s te ajute s nelegi mai bine iubirea lui Isus fa de tine i s-i inspire mai mult iubire pentru el. Pentru Maria i pentru toi oamenii.

Gndete-te s-l adori pe Isus, Fiul lui Dumnezeu care se face om pentru a ne mntui.

Gndete-te mai ales s-i mulumeti lui Isus i Mariei.

Deschide acum Evanghelia i citete povestirea minunatelor evenimente al naterii lui Isus i adoraiei pstorilor (Lc 2,1-21).

Contempl Misterul Crciunului

1. Vei remarca mai nti c Isus ar fi trebuit s se nasc la Nazaret unde locuiau Iosif i Maria. Dar Dumnezeu a voit ca el s se nasc la Belteem, unde trise David, strmoul lui Isus, al lui Mesia.

Pentru aceasta Dumnezeu l-a inspirat pe mpratul Romei s fac un recensmnt, care i-a obligat pe Iosif i Maria s mearg la Belteem.

Observi o dat n plus c Dumnezeu este cel care conduce evenimentele.

Observi atunci c David fusese un pstor i un rege i i spui: Nu este Isus, urmaul su, adevratul pstor i adevratul rege?

2. Apoi vei constata c oamenii din Betleem au refuzat s-i primeasc pe Maria i pe Iosif, fr ndoial, deoarece erau sraci. Atunci te vei gndi: i eu, atunci cnd refuz s ajut pe cineva care are nevoie de mine, e ca i cum a refuza s-l ajut pe Isus.

3. Te vei gndi i la urmtoarele: Isus s-ar fi putut nate ntr-o cas foarte confortabil. El a preferat o iesle srac. i aceasta, fr ndoial, pentru a ne arta c banii i bogiile nu servesc mare lucru pentru a merge n cer. Aadar, nu iubeti prea mult ceea ce i aparine? mpari cu cei ce au mai puin dect tine?

4. n sfrit, atunci cnd iubeti pe cineva i oferi cadouri.

Cel mai bun cadou este de a fi amabil cu el, s-i faci servicii cu zmbetul pe buze, s nu-i faci necazuri.

Atunci, n faa ieslei, ofer-i lui Isus iubirea ta. Ofer-i-o i Mariei. Promite-le s le faci mai puine necazuri, evitnd pcatul...

Gndete-te s profii de Srbtoarea Crciunului pentru a face bucurii prinilor ti: ofer-le ceva... cel puin amabilitatea, buntatea i ascultarea ta.

Pentru ce oferim cadouri de Crciun?

Pentru a ne aminti c Dumnezeu Tatl ne-a fcut n aceast zi cadoul cel mai minunat: ni l-a dat pe Fiul su.

Preafericita noapte de Crciun care a vzut nscndu-se Isus

1. David, strmoul lui Isus era un pstor i un rege. Dar Isus este adevratul pstor i adevratul rege. Completeaz aceste dou fraze:

Isus este adevratul Pstor deoarece...

Isus este adevratul Rege deoarece...

2. Pstorii au avut harul i bucuria de a-l ntlni i a-l vedea pe Isus. Tu cnd l ntlneti pe Isus?

3. Pentru ce exist obiceiul de a se face cadouri la Crciun?

4. Isus s-a nscut srac. Ce ne-a spus Isus pentru a ne ncuraja s-i iubim pe acei crora le lipsete ceva, care sufer? (Citete parabola Judecii de apoi Mt 25, 31-46).

5. Scrie o fraz pentru a-i spune sfintei Fecioare c i mulumeti, c o iubeti i c vrei s-i fii pe plac.

Deseneaz sau lipete imaginea unei iesle ce diferite personaje ce nconjoar sfnta familie: Iosif, Maria, Isus.

S-a nscut Pruncul dumnezeiesc

1. Ce au fcut pstorii dup ce l-au ntlnit pe Isus?

Ei l-au ludat i i-au mulumit lui Dumnezeu c l-a dat oamenilor pe Fiul su.

2. Trebuie s-l lauzi i s-i mulumeti i tu lui Dumnezeu?

Da, trebuie s-l laud i s-i mulumesc zilnic, pentru toate binefacerile i mai ales pentru cele dou cadouri: Botezul i Euharistia.

3. Ce au fcut pstorii la ntoarcere?

Au povestit tuturor ceea ce au vzut i au auzit.

4. Ce gndea Maria dup vizita pstorilor?

Ea pstra totul n inima ei i se gndea la ele ludndu-l pe Dumnezeu.

5. Trebuie s vorbeti i tu celorlali despre Dumnezeu?

Da, pentru ca ei s aib fericirea de a-l cunoate, de a-l primi i de a-l iubi.

6. Cum poi tu s imii acest exemplu al Mariei?

Petrecndu-mi timpul, zilnic, n tcere i rugciune.

7. Ce fcea la Betleem sfntul Iosif?

El adora, dar se ocupa de asemenea de locuin i hran, pentru a nu-i lsa n lipsuri pe Isus i Maria.

8. Cum poi imita acest exemplu al sfntului Iosif?

Fcnd unele servicii prinilor mei, colegilor, tuturor celor care nu ndrznesc s se plng.

PARTEA A II-A

ISUS N MIJLOCUL OAMENILOR DE LA NATEREA SA PN LA MOARTE I NVIERE

LECIA NR. 14

De ce a venit Isus printre noi?

Tocmai am celebrat srbtoarea Crciunului

Numai doi evangheliti din cei patru (Luca i Matei) au povestit naterea i copilria lui Isus.

Cel mai mult povestete Luca, fr ndoial, datorit faptului c relateaz amintirile sfintei Fecioare.

Recitete primele dou capitole ale sfntului Luca: Buna Vestire, Vizita la Elisabeta, Adoraia pstorilor, Prezentarea lui Isus la Templu, Pierderea i regsirea lui Isus n Templu.

Sfntul Matei vorbete mai mult despre sfntul Iosif. El povestete i despre adoraia magilor, masacrul copiilor din Betleem i fuga n Egipt (Mt cap. 1; cap. 2).

Citete, cu credin i respect, aceste relatri scrise pentru tine.

1. Pune-i ntrebarea: de ce a vrut Isus s fie un om ca i noi?

a) Isus a vrut s triasc printre noi, pentru a ne face cunoscut Misterul lui Dumnezeu: Tat, Fiu i Duh Sfnt.

b) Isus a venit i:

pentru ca s-l iubim mai mult pe Tatl nostru din ceruri;

pentru ca s tim mai bine unde vom merge dup moarte;

pentru ca s ne putem conduce mai bine pe drumul cerului;

pentru ca s tim mai bine s ne iubim unii pe alii.

2. Marea comoar a vieii divine adus de Isus

Dar pentru a reui s facem toate acestea, pentru a deveni din ce n ce mai mult copii ai lui Dumnezeu, noi avem nevoie s primim viaa divin. Isus ne red aceast via care fusese pierdut prin pcatul original.

Aceast via pe care Dumnezeu o aaz n inimile noastre n ziua botezului, este propria sa via, este viaa Sfintei Treimi, Viaa de Iubire care i unete pe Tatl, Fiul i Sfntul Duh. Aceast via nou se numete Harul sfinitor.

Aceast via este cea mai mare bogie, cea mai mare comoar pe care am putea-o primi. Aceasta este viaa pe care Isus a venit s ne-o aduc. Ea ne face s-l iubim pe Dumnezeu ca Tat i pe toi oamenii ca frai.

Dac o pstrm n noi, devenim motenitorii Impriei cerurilor. Am pierde-o dac nu l-am asculta n mod grav pe Tatl nostru din cer. A pierde viaa lui Dumnezeu este cea mai mare nefericire ce ni s-r putea ntmpla.

3. Druindu-i viaa divin, Isus i d credina, sperana i dragostea

Aceste trei cadouri ale lui Dumnezeu sunt ca nite semine care vor produce flori i fructe spirituale (invizibile) n sufletul tu, dac eti atent la Cuvntul lui Dumnezeu.

Ce nseamn a avea credin?

nseamn a crede.

n ce crezi tu?

n Dumnezeu, n Isus, n Biserica pe care a ntemeiat-o Isus. Toate adevrurile pe care trebuie s le credem sunt rezumate n Simbolul credinei: Cred n Dumnezeu...

Ce nseamn a avea speran?

nseamn a atepta cu ncredere ceea ce a promis Dumnezeu.

Ce promisiuni a fcut el?

s ne ajute s ne comportm dup Evanghelia i poruncile sale;

s ne primeasc n Cer, dac i rmnem fideli.

Ce nseamn a avea dragoste?

nseamn a iubi.

Pe cine trebuie s iubim?

Trebuie c-l iubim pe Dumnezeu din toat inima i mai mult dect toate i trebuie s-i iubim pe toi oamenii, chiar i pe dumanii notri.

Spune-i adesea lui Dumnezeu: Dumnezeul meu, eu cred n tine, te ador, sper n tine i te iubesc i admir toate darurile pe care i le-a fcut.

4. Aadar, cnd eti n faa ieslei, ce trebuie s-i spui lui Isus?

Mai nti trebui s-i spui Mulumesc.

Da, trebuie s-i mulumeti lui Isus care a venit s se ofere pentru noi ca jertf, pentru ca noi s primim aceast comoar. Viaa de iubire care este n Inima sa divin, n Inima sa preasfnt. Aceast via divin este un ajutor minunat pentru a deveni mereu mai sfini.

Mulumete-i sfintei Fecioare Maria i roag-te ei. Cere-i s te ajute s-l iubeti pe Isus i s nu superi Inima lui Dumnezeu.

i n plus, nu uita s-l adori pe Isus mpreun cu Maria, Iosif, pstorii, magii...

Copilria lui Isus

1. Ce au fcut magii cnd au ajuns lng Isus? (Mt 2,11).

2. Ce trebuie s faci tu cnd vii la Liturghie, pentru a te asemna cu aceti magi?

3. Maria i Iosif l-au pierdut i l-au regsit pe Isus (Lc 2,41-52). i noi, ntr-un fel l putem pierde pe Isus... Cum?

4. Ce trebuie s faci pentru a-l regsi pe Isus?

5. Citete parabola Viei (In 15,1-17) i completeaz frazele urmtoare:

Via este.........................

Seva care circul este............

Mldia tiat este...............

Focul este........................

Mldia care rmne unit.........

Roadele sunt.......................

Deseneaz o stea i magii mergnd spre Betleem. Scrie dedesubt: Ca i magii, eu l caut pe Isus.

Not: asupra magilor De cnd se spune c erau n numr de trei?

Pe la anul 450, papa Leon cel Mare vorbete de trei magi; asta nseamn deci c lumea credea acest lucru nc dinainte.

Comoara pe care ne-a adus-o Isus: Viaa divin

1. Ce este viaa divin?

Viaa divin este Viaa de iubire venic ce exist n Tatl, Fiul i Duhul Sfnt.

2. Cnd primim noi pentru prima oar viaa divin?

Noi primim viaa divin pentru prima oar la Botez.

3. Ce face n noi aceast via divin?

Aceast via divin ne face copii ai lui Dumnezeu, frai i surori ai lui Cristos, motenitori ai cerului, temple ale Duhului Sfnt i mdulare ale Bisericii, care este familia lui Dumnezeu.

4. Cu ce compar Isus Viaa divin?

Isus compar Viaa divin cu o comoar gsit ntr-un cmp i pe care trebuie s o dobndim chiar dac ar trebui s pierdem totul.

5. Ce trebuie s facem pentru a putea pstra aceast comoar n inimile noastre?

Pentru a pstra aceast comoar, trebuie s rmnem prieteni ai lui Dumnezeu, adic s ascultm de poruncile sale i s evitm a-l supra prin pcat.

6. Care este pcatul care ne face s pierdem prietenia lui Dumnezeu?

Pcatul care ne face s pierdem prietenia lui Dumnezeu este pcatul grav.

Rugciune: Act de dragoste.

LECIA NR. 15

Botezul lui Isus i botezul nostru

Ce s-a ntmplat cu Isus dup vrsta de 12 ani?

Observm c faptul c Evanghelitii nu spun ce a fcut Isus ntre 12 i 30 de ani. ei spun totui, c n acest timp, Isus era tmplar.

Sfntul Luca (2,51-53) spune: El s-a ntors la Nazaret. Era asculttor de Maria i Iosif. Maria pstra toate acestea n inima ei. Isus cretea i progresa n rugciune i n har naintea lui Dumnezeu i a oamenilor. F i tu ca el, deoarece el este modelul tu.

Reflecteaz acum la Botezul lui Isus

l gseti n Mt 3,13-17; Mc 1,9-11; Lc 3,21-22; In 1,32-34.

Isus a fost botezat pe la vrsta de 30 de ani.

1. Isus nu avea nevoie s fie botezat

ntr-adevr, Ioan, profetul boteza pentru a-i ncuraja pe oameni s-i regrete pcatele. Ori, Isus nu pctuise niciodat. Dar el a vrut s se pun n rndul pctoilor, pentru a arta c venea n mijlocul lor ca s-i ajute. Ba chiar a luat locul lor pe cruce, pentru a ispi pcatele lor.

2. La botezul lui Isus, evanghelia ne nva, pentru prima dat, c n Dumnezeu sunt trei persoane care se iubesc i nu formeaz dect o singur fiin

Citete, de exemplu, Mt 3,16-17. Ce remarci?

Tatl spune c Isus este Fiul su preaiubit i Duhul Sfnt apare sub forma unui porumbel care zbura deasupra lui Isus.

Tatl, Fiul, Duhul Sfnt se manifest deci clar, pentru prima dat.

Abraham, Moise, David, profeii, nu tiau aceasta, dar tiau c exist un singur Dumnezeu.

Vom medita, deci, asupra acestui frumos mister al Sfintei Treimi. Cci atunci cnd ai fost botezat, aceste trei persoane divine au venit s locuiasc n tine.

Iat o comparaie: ia trei lumnri aprinse, apropie flacra lor una de alta. Ce se ntmpl? Ele sunt att de unite nct nu formeaz dect una singur. i deoarece focul reprezint adesea iubirea, gndete-te c Iubirea Tatlui, a Fiului i a Sfntului Duh i unete ntr-att nct nu formeaz dect un singur Dumnezeu.

i totui sunt trei persoane distincte. Ele sunt i egale, adic toate trei exist dintotdeauna i vor exista totdeauna, ele au acee