Embed Size (px)
Citation preview
Inv. LUcilcaBUZENCHI
LECTT,IRILECOPILARIEI
rDllrr nrvrzulrA ql iiunuNarAllrA' coNFoRM PROGRAMEI $COLARE :- : iw vrGoARE
intreb[ri:a) Care este povestea celor trei purceluqi?b)De ce lupul cel lacom nu a reuqit s[-l
prindi pe cel de-al treilea purceluq?
3 Completafi propozifiile:Primul purceluq qi-a construit clsula din
Al doilea purceluq qi-a construit clsuladin ............
Al treilea purcelug qi-a construit cisuladin
CDa[i exemple de animale sllbatice de
care s[ ne ferim:
-444- -M5-
Hilnsel gi Gretel .....262
Prichindel..............:.........:...........:................"... ............"...2rT
Povestea pescarului qi a morunaqului ................... ... ".ZgtHANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1805 -LS7 5)....".e0A
Fetifa cu chibriturile............. ......................308
Ghiocelul -fragment ...............824
Prinfesa qi bobul de mazfue ...360
CARLO COLLODT (1826-1890)............. ..................364Pinocchio -fragmente-.............. ...............864
IEANNE-MARTE LE PRTNCE DE BEAUMONT....409Frumoasa qi Bestia ...................40g
Cei trei purceluqi ...499
-446. -447-
roN CREANGA (1837-1889)
Povestitorul Ion Creangi s-a niscut inHumul.eqti, in afropiere de TArgu-Neamf.
Creafiile cele mai cunoscute sunt,,Amintiridin copilirie'l poveqtile (,,Capra cu trei iezi",
,,Pungu{a cu doi bani'l ,,Povestea porcului'l,,Fata babei qi fata mo$neagului") qi povestirile(,,Povestea unui om lene$'l ,,Inul qi cAnepa'i
,,Acul qi barosul").
Capra cu trei iezi
ra odati o caprl care avea treirezi.Iedulcel mare qi cu cel mijlociu dau prin bifde obraznici ce erau; iari cel mai mic
era harnic qi cuminte. Vorba ceea: ,,Sunt cincidegete la o min[ gi nu sam[nl toate unul cualtu['i
intr-o zi, capracheaml iezii de pe-afarl qi
le zice:
- Dragii mamei copilagi! Eu mi duc inpadure, ca sa mai aduc ceva de-ale mAnc5.rii.
Dar voi incuiefi uqa dupi mine, ascultaqi unulde altul, gi nu cumva s[ deschidefi pinl ce
nu-!i auzi glasul meu. CAnd voi veni eu, am s5.
-7-
v[ dau de qtire, ca si mi. cunoaqtefi, $-am s[ vIspun a$a: Trei iezi cucuie{i,
Mamei uSa des cuie{i,Cd mama v-aduce voud.:
Frunze-n buze,
Lapte-n {d.{e,
Drob de sare
iy spinare,Mdtdie;in cdlcdieS,
Smoc deJloriPe subsuori.
- Auzit-afi ce-am spus eu?
- Da, mimuc[! ziserl iezii.
- Pot s[ am n[dejde in voi?
- Se n-ai nicio griji, m[muc[! apucari cugura inainte cei mai mari. Noi suntem o datlb[ie[i, qi ce-am vorbit o dati, vorbit rlmAne.
Dacl-i o$o, apoi venifi s[ vi s[rutemama! Dumnezeu s[ v[ apere de cele r[le qimai r[minefi cu bine!
- Mergi sinatoasi., m[muci! zise cel mic,cu lacrimi in ochi. $i Dumnezeu s[-fi ajute, cas[ te intoarne cu bine qi si ne-aduci demincare.
Apoi capra iese qi se duse in treaba ei. Iarieziiinchid uga dup[ dAnsa gi trag zlvorul. Dag
-8-
vorbaveche: ,,Plrefii au urechi qi feregtile ochi'lUn duqman de l,rp - q-apoi qtifi care? - chiarcumltrul caprei - care de mult pindea vremecu prilej, ca s[ pape iezii, trlgea cu.urechea lapiretele din dosul casei, cAnd vorbea capra cudAnqii.
,,Bun! zise el in gindul s[u. Ia, acu'mi-e timpul... De i-ar impinge p[catul s[-mideschid[ uqa, halal s[-mi fie!$tiu c[ i-ag cArnogiqi i-aq jumuli!'l
Cum zice, qi vine Ia uqi; gi cum vine, qi
incepe: Trei iezi cucuie{i,Mamei uSa descuiefi,Cd mama v-aduce voud,:
Frunze-n buze,
Lapte-n fd,fe,Drob de sare
in spinare,Mdldiesin cd.lcd.ieS,
Smoci, deJloriPe subsuori.
- Hai! deschidefi cu fuga, dragii mamei!cu fuga!
-- Ia! B[ieqi, zise cel mai mare, s[rifi gi
deschidefi uqa c[ vine mama cu demAncare!
- S[r[cuful de mine! zise cel mic. S[ nu-9-
cumva s[ facefi pozna si deschidefi, ci-i vaide voi!'Asta nu-i mflmuca. Eu o cunosc d" peglas; glasul ei nu-i aga de gros qi riguqit, ci-lmai subgire qi mai frumos!
Auzind aceste, lupul se duse la un ferarqi puse si-i ascuti limba gi dinfii pentru a-qisubqia glasul, q-apoi, intorcindu-se, incepuiar:
. Trei iezi cucuie{i,Mamei uSa descuiefi!...
Ei, vedefi? zise iar[Ei cel mai mare, dacim[ potrivesc eu vou[? - Nu-i m[muca; nu-imimuca! D-apoi cine-i, daci nu-i ea? Ci doarqi eu am urechi! Mn duc s[-i deschid.
Bidici! bldica! zise iarlgi cel mic.Ascultagi-mi $i pe minel Poate mai de-apoi aveni cineva qi-a zice:
Deschideli uSa,
Cd vine md,tuSa!q-atunci voi trebuie numaidecAt si deschidefi?D-apoi nu qtili c[ mltuqa-i moart[, de c&ndlupii albi, qi s-a ficut oale qi ulcioare, slrrnana?
- Apoi, di! nu spun eu bine? zise cel mare.Ia, de-atunci e rdu in lume, de cAnd a ajunscoada si fie cap... Dac[ te-i potrivi acestora, iifinea'mult qi bine pe mflmuca afaril. Eu, unul,m[ duc s[ deschid...
-ro_
Atunci, mezinul sevAri iutein horn qi, sprij initcu picioarele de prichici qi cu nasul de funingine,tace ca peqtele qi tremur[ ca varga de frici. Darfrica-i din rai, sS.rmana! Asemenea cel mijlociu,
fuqti! iute sub un cherqin; se-nghemuieqte acolocum poate, tace ca pimAntul, $i-i tremurlcarnea pe dinsul de fric5.: ,,Fuga-i ruqinoasl,da-i slnltoasi!..]'
...insi cel mare se di dup[ uqi qi - s6
tragi, si nu trag[? - in sfArqit, trage zlvorul...CAnd, iaca, ce s[ vad[? $-apoi mai are cindvedea?... C[ci lupului ii scip[rau ochii qi-isfArA.ia gAtlejul, de fllmind ce era. $i, niciuna, nici dou[, ha!! pe ied de git, ii rltez[capul pe Ioc, qi-l mAnc[ aga de iute qi cu aga
pirft[, de-fi plrea ci nici pe-o m[sea n-are ce
pune. Apoi se linge frumuqel pe bot gi incepea se invArti prin casi cu neastAmpir, zicAnd:
- Nu Etiu, p[rerba m-a amlgit, ori amauzit mai multe glasuri? Dar ce Dumn ezeu?
Parc-au intrat in plmint. Unde s[ fie, unde sifie? Se ifeqte el pe colo, se ifegte pe dincolo,dar pace bunil leziinu-s nic[ieri!
- Me!... Ce mare minune-i qi asta... darnici acasl n-am de coas[... ia s[ mai odihnescoleac[ iaste bitrAnege!
-LL-
Apoi se indoaie de qele cam cu greu, Ei se
pqle pe chergin.$i cAnd s-a pus pe cherqin, nuqtiu cum s-au ficut, ci ori cherqinul a crlpat,ori cumatrul a strinutat...
Atunci iedul de sub cherqin, si nu tac[? ilplgtea picatul qi-l mAnca spinarea, slr[cuful!
- Se-U fie de bine, n[naqule!
- A!... ghidil ghidil ghiduqi ce eqti! Aicimi-ai fost! Ia vinl-ncoace la niniqelul s[ tepupe el!^ ^Apoi
ridici cherqinul biniqoa inqf[cl iedulde urechi qi-l flociieqte qi-l jumulegte qi peacela, de-i merg peticile! Vorba ceea: ,,Toat[paserea pe limba ei piere'i
Pe urml se mai invArte cAt se mai invArteprin cas6, doar a mai gisi ceva, dar nu maiglseqte nimic, clci iedul cel cuminte ticeamolcum in horn, cum tace peqtele in borq lafoc. Daci vede lupul qi vede c[ nu mai g[seqtenimic, igi pune in gAnd una: aqazl cele douicapete cu dinfii rflnjili in fereqti, de fi se p[reac[ rAdeau; pe urmi unge tofi plrelii cu sAnge,ca s[ faci qi mai mult in ciuda caprei, q-apoiiese $i-si caut[ de drum
Cum a ieqit duqmanul din cas5., iedul celmic se d[du iute jos din horn qi incuie uqa
_12_
bine. Apoi incepe a se sc5lm[na de cap qi aplinge cu amar dupl fr[fiorii s[i.
Dr[gugii mei frlfiori! De nu s-ar fiinduplecat, lupul nu i-ar fi mAncat! $i biatamaml nu qtie de ast[ mare urgie ce i-a venitpe cap!!-
Siboceqte el, qi boceqte, pini il apuc[ leqin!Dar ce era s[ le fac[? Vina nu era a lui; qi ce-auclutat p€ nas le-a dat.
CAnd jilea el aqa, iaci qi capra venea, cAtputea, inclrcatl cu de-a mincflrii gi gifuind. $icum venea, cAt de colo vede cele dou5, capetecu dinlii rAnjili in fereqti.
- Dragii mlmucufei, dragi! Cum aqteaptlei cu bucurie qi-mi rAd inainte cind m[ v[d!
Bdie{ii mamei, b,ditrr,
Frumusei Si cucuiefi...Bucuria caprei nu era proastl. Dar cAnd
s-apropie bine, ce s[ vadil? Un fior rece ca
gheafa ii trece prin vine, picioarele i se taie,un tremur o cuprinde in tot trupul qi ochii i se
p[injinesc. $i ce era, nu era a bine!... Ea ins[tot merge pAn'la uq5., cum poate, crezAnd ch
p[rerea o inqall... qi, cum ajunge, gi incepe:Trei iezi cucuiefi,Mamei uSa descuie{i,
Cd mama v-aduce voud.:-13-
frunze-n buze,
Lapte-n fdfe,Drob de sare
in spinare,MdldieSin cdlcdieS,
Smoc deJloriPe subsuori.
Atunci, iedul mezin - care acum era qi celdintAi gi cel de pe urm[ - sare iute gi-i deschideuga. Apoi s-arunc[ in brafele mAne-sa, gi culacrimi de singe incepe a-i spune:
* M[muc5,, m[muc[, uite ce-am p[[it noi!Mare foc ai potop a c[zut pe capul nostru!
Capra atunci, holbAnd ochii lung prin cas[,o cuprinde spaima qi rlmine incremenit6!...Dar mai pe urm[, imb[rb[tdndu-se, qi-a venitpufin in fire qi-a intrebat:
- Da'ce-a fost aici, copile?
- Ce si fie, m[muc[? Ia, cum te-ai dusdumneata de-acas[, n-a trecut tocmai mult qiiacl s-aude cineva betend la uq[ qi spunAnd:
Trei iezi cucuie{i,Mamei uSa descuie{i...
- $i?...- $i frate-meu cel mare, nltAng qi neastAm-
parat cum il qtii, fuge la uq[ si deschid[.-14-
- $i atunci?
- Atunci eu m-am vArAt iute in horn qi
frate-meu cel mijlociu sub cherqin, iar cel maredupi cum ifi spun, s[ di cu nepisare dup[ uqiqi trage zivorul!...
- $-atunci?- Atunci, grozivie mare! NinaEul nostru
qi prietenul dumitale, cumitrul lup, se qi aratiin prag.
- Cine? Cumitru-meu? El, care s-a jurat pep[rul siu ci nu mi-a sp[rie copilaqii niciodatl?
.- Apoi, d[, mami! Cum vezi, i-a umplutde splriefi!!
- Ialas' cll-oiinvlfaeu! Dac[ mlvede c[-s oviduvi slrmanl qi c-o casl de copii, apoi trebuiesi-qi bati joc de casa mea? $i pe voi s[ vi puiela pastraml? Nicio faptl fir[ platfl...Ticllosulqi mangositul! inc[ se rinjea la mine cAteodatlqi-mi f[cea cu miseaua... Apoi doar eu nu-ide-acelea de care crede el; n-am sirit peste
garduri niciodati, de' cAnd sunt. Ei, taci,cumitre, ci te-oi dobzila eu! Cu mine !i-aipus boii in plug? Apoi, fine minte c[ ai s[-iscofi firi coarne!
- Of, m[muc[, of! Mai bine taci qi lasl-linplata lui Dumnezeu! $tii c[ este o vorbi: ,,Nici
-t5-
pe dracul s[-l vezi, da'nici cruce s[-!i faci!".
- Banu, dragulmamei! C[, pAn[laDumn ezert,sfinfii ifi ieu sufletul. $-apoi line tu minte,copile, ce-!i spun eu: c[ de i-a mai da lui nasuls[ mai miroase p-aici, apoi las'!... Numai tu s[nu cumva s[ te r[sufli cuiva, ca si prind[ elde veste.
$i de-atunci c[uta qi ea vreme cu prilej, casi faci pe obraz cum[tru-s[u. Se pune ea peg6.nduri qi stl in cumpene: cum s[ dreag[ qi cesi fac[?
,,Aha! ia acu' i,am glsit leacul, zise ea in-gAndul s[u. Taci! c[ i-oi face eu cumltruluiuna, de qi-a mu$ca labele..."
Aproape de casa ei era o groapl adAncl;tocmai acolo-i n[dejdea caprei.
,La cada cu dubala, cum[tre lup, c[ nu,ide chipl... Ia, de-acu' se-ncepe fapta. Hai latreabl, cum[tri![, c[ lupul fi-a dat de lucru!']
$i a$a zicAnd, pune poalele-n brAu, iqisuflec[ minicile, a!A
te poftesc Ei pe dumneata, cumitre, ca s[ m[mai mAngai...
- Bucuros; drag[ cumitri, dar mai bucuroseram cAnd m-ai fi chemat la nunt[.
Te cred, cumltre, d-apoi, de!... Nu-i cumvrem noi, ci-i cum vre Cel-de-Sus.
Apoi capra porneqte inainte plAngind, qi
lupul dupi dAnsa, pretlcAndu-se c[ plAnge.
- Doamne, cumitre, Doamne! zise caprasuspinAnd. De ce fi-e mai drag pe lume, tocmaide aceea n-ai parte.
- Apoi d[, cum[tr[, cAnd ar qti omul ce-arp[ti, dinainte s-ar p[zi. Nu-!i face qi dumneatainiml rea, ci odati avem s[ mergem cutofii acolo.
A$a este, cumltre, nu-i vorbi. Darsirmanii gAgilici, de cruzi s-.au mai dus!
Apoi de, cum[tr[, s€ vede c[ qi luiDumnezeu ii plac tot puiqori de cei mai tineri.
Ap[i, dac[ i-ar fi luat Dumnezeu, cemi-ar fi? D-apoi aqa?
- Doamne, cumitrfl, Doamne! Oi face gieu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martina dat raita pe la dumneata pe-acasi? Ci-miaduc aminte ca acu'c[ l-am intilnit odat[ prinzmeuriq; qi mi-a spus c[ daci-i vrea dumneatas[-i dai un bliet, si-l
]lJ:t" cojoclria.
$i din vorb[ in vorbl, din una-n alta, ajungpAn-acas[ la cum[tr[.
Ia poftim, cumltre, zise ea luAndscluiequl gi punAndu-l deasupra groapei cupricina, qezi cole gi s[ osp[tezi oleaci din ceeace ne-a dat Dumnezeu!
Ristoarni apoi sarmalele in strachini qi ile puse dinainte.
Atunci lupul nostru incepe a mAncahAlpavi qi gogtlf, gogAll, gogAl!, ii mergeausarmalele intregi pe gAt.
Dumnezeu s[ ierte pe cei rlposafi,cumltri, bune sarmale ai mai ticut!
$i cum osp[ta el, bufl cade fir[ sine ingroapa cu j[ratic, c[ci scluiequl de cearls-a topit, gi leaqa de pe groapi nu era binesprijinitl: nici mai bine, nici mai r5.u, ca pentrucum[tru.
- Ei,ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mAncat! Cucapra te-ai pus in cird? Capra !i-a venit de hac!
- Vlleu, cum[tr[, tllpele mele! M[ rog,scoate-ml ci-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cum[tre; c-aSa mi-a ars qi mieinima dupi ieziqorii mei! Lui Dumnezeu iiplac pui de cei mai tineri; mie ins[-mi plac qi
iqti mai bltrAni, numai s[ fie bine fripfi; qtii,cole, s[ treacl focul printr-inqii.
_r9_
