Lecturile copilariei clasa a 2-a - cdn4. copilariei clasa a... · PDF fileRegina albinelor .....227 HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1 S0s- I S7s) ..... ... ... Un copil il vede - cici lumea

  • View
    236

  • Download
    7

Embed Size (px)

Text of Lecturile copilariei clasa a 2-a - cdn4. copilariei clasa a... · PDF fileRegina...

  • Inv. LUcicaBUZENCHI

    COPILANIET'

    . CTASAAII-A

  • roN CREANGA (1837-13S9)..... .....18

    LEGENDE POPULARE .................. 182Baba Dochia (folclor) ......... 182Legenda privighetorii................ ........... 184Legenda ghioceilor. ............189

    JEAII DE LA FONTAINE .............. ..........196Greierele gi furnica .:...........196

    JACOB LUDWTG GRrMM (1785-1863)................... 199WTLHELM KARL GRIMM (1 786-1 8s9).................. 1 99

    -589-

  • Prinful fermecat ..................214Prietegugul dintre $oarece qi pisicd.... ...222Regina albinelor .................227

    HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1 S0s- I S7s) ...... ... 231Dege(ica... .........231,Crdiasa Zdpezii ...................248Prima poveste, care descrie o oglind5gi cioburile ei.............. ........248A doua poveste: Un bdielel qi o [email protected] treia poveste: Grddina cu flori a vrdjitoarei ........258Apatra poveste: Prin{ul gi prin{esa. ......270A cincea poveste: Mica hoa![ ...............280A gasea poveste: Femeia lapond gifemeia finlandez[. ...............287A qaptea poveste: Despre palatulCrliesei Zdpezii qi ce s-a mai int0mplat acolo .......292Mica Siren5........ .................300Lebedele .................. ...........::0

    LEWrS CARROLL (1832-1898)............................,..... 361Alice in fara Minunilor. .....361Capitolul I Prin vintina iepuragului ......361Capitolul II O baltd de lacrimi. .......,.....370Capitolul IX Povestea falsei broaqte (estoase......... 3 80

    Capitolul XllAlice depune m[rturie ....400L. FRANK BAUM (18s6-1919) ......

    2l.Leul devine Regele animalelor .......46722. lara quadlingilor................ ............47123. Glinda,Zdna cea Bund, indeplineqtedorinla Dorotheei. ...............47524.Din nou acas[ ...............481

    JOSEPH RUDYARD KrpLrNG (1 865-1 936)............ 482Legenda Balenei: ................482De ce are Balena gdtul mic.. .................482Puiul de elefant...... .............488De ce are elefantul tromp5.... ................488Vdndtoarea lui Kaa .............500

    WILHELM HAUFF ................540Muc cel Mic........... .............540Povestea prin(ului cel neadevdrat........................... 5 5 8

    ROBERT BROWNING........... .................. s84Fluierarul Pestri{ din Hamelin ................................ 5 84

    410Vrdjitorul din Oz Ciclonul.... ................410Cum a salvat-o Dorothea pe Sperietoare............ .... 416

    Oragul Smaraldelor din finutul lui Oz ....................435Acum descoperim cine e Oz cel Cumplit.... ...........452

    -590- -59L-

  • EMIL GARLEANU( 1878- ter4l

    Scriitorul Emil Gdrleanu s-a niscut la Iaqi inanul 1878

    Devine cunoscut in literaturl datoriti schigelorqi povestirilor sale, pe care le cuprinde in volumul,,Din lumea celor care nu cuvAnti". Acesteainfiqigeazi intimpl[ri dramatice ori pline de hazdin via{a gizelor, pis[rilor sau animalelor.

    Profund observator al viefii, Emil GArleanuumanizeazfl ,,[umea celor care nu cuvAntfl",tratind-o cu infelegere, blAndefe qi delicatefe.

    A$a, o poveste...

    dat[, intr-un sat, i-am uitat numele, tr[iaun om, nici pe al [stuia nu il fin minte,un om sirac. Ia, acolo, un bordei, o capri

    qi-o palm[ de loc. DecAt, in ogr[joara asta, ling[gard, avea un m[r domnesc, rotat, de linea umbrila o turm[-qi flcea niqte mere de s[ le pui pe tavlla mesele implrltegti. E o bog[fie s[ ai aqa pom!$i bietul om implr[ea din mere oriqicui. Dar tot iifura peste noapte. ,,Bre - iqi zicea in gAnd stflpAnul-, de ce imi fur[ daci eu le dau aqa?". Pas[mite,omul ii om! Pizma rlsare in sufletul rlu ca loboda

  • in gridina neplivitl. Mai ales vecinul ii purtasimbetele pomului istuia vestit. C-avea gi el un m[r,da'de domnesc n-avea incotro. Era un mir p[dure[.$i azi rupe-i o craci mirului domnesc, miine alta,pAn[ ce intr-o buni zi, cdnd stipAnul bordeiului qial pomului se dusese la tArg, pizmagul chemi pe algidoi-trei, sar in ograda omului gi-i riteazl omuluimlrul de Ia plmAnt, iar in trunchiul rlmas scobesco gauri qi-i dau foc, si-i ardl qi r[dlcinile. Unii spunci Dumnezeu nu vede; ba vede el bine. Cum t[iauddngii m[rul cel domnesc, cade din crengile lui,dincolo de gard, singurul mir ce mai rlm[sese inpom. Un copil il vede - cici lumea se strinsese cala urs gi rAdea -, s aqazi pe marginea ganlului qi-ncepe si mlnAnce, cu l[comie, din rodul minunat.Un simbure cizu jos, in [[rini. Cine s[ bage deseaml la un sAmbure! Vorba-i, cAnd se-ntoarsea doua zi omul, trecu cu carul pe lAngl casa Iui,inainte. Nu qi-o recunogtea. Nu mai era mlrul cucrengile lui rotate! A aflat bietul pigubaq, in urm6,vestea, s-a plins la to[i, da'degeaba. ,Cete pui, m[,pentru un pom?", ii ziceau sitenii. La anul, ins6, dinsAmburele cel cdzut in qan[, crescu un coplcel ginorocul il feri qi crescu coplcelul pdnl ce se ficucopac rotat: $i intr-o primivari se acoperi de floareqi vara dldu rod. $i ce mere! $i ce umbri pentrudrumefii ostenifi! Se uitau oamenii din sat la el cala un odor. Dar pizmagul sim{i din nou fiorul cel

    -8-

    rlu la inim[. Trecuser[ ani, imbltrinise, qi dAnsultot nu se licuise. C[ riul din om n-are moartedecAt cAnd moare omul. $i iar[qi chemi intr-o zipeoameni qi le spuse: ,,Mii, ia hai de-om t[ih pomulista, c[ incurcl drumul". Dar oamenii s-au uitat lael chiorig qi unul ii rlspunse: ,,I3 caut[-fi de treab[;ci atunci cAnd l-ai tliat, era al unuia din noi, darazi e al nostru, al tuturora. $i s[ nu te atingi de el,c[ te cotonogim!". $i a inghiqit in sec pizmagul, iarfostul pigubaq se uita cu drag la pom, c[ parcfl total lui era.

    intrebiri:a) Ce fel de om era flranul pe care autorul il

    prezint[ in text?b) in ce condigii tr[ia el?c) De ce pizmagul dorea si taie mirul rotat?d) Ce pirere ave[i despre fapta lui? Dar despre

    s[teni?

    3 Alcfltuifi propozifii cu ajutorul cuvintelor:

    crengll6comiepigubag

    -9-

  • 3Dafi exemple de pomi fructiferi. Scriefi apoinumele fructelor acestora:

    pir - pere

    3 G[si{i insuqiri potrivite urm[toarelorcuvinte:

    prlmavara

    floare

    copac3 Explicali cum a luat naqtere noul mir rotat.

    Cat un fir de neghinlu trebuie s[ fii cAt un munte de mare ca s[pofi judeca. Ci de-ai fi cit o neghin6, ori cAtun fir de colb, daci ai in clpgorul t[u scinteia

    dumnezeiascl ce cuprinde lumea, ti-i de ajuns: qtiice eqti, de unde vii qi-ncotro trebuie s[ te indrepfi".GAndirea aceasta i-o spusese gAnganiei o furnic[. $ispusa muncitoarei ii intrase atunci pe o ureche qi-iiegise pe alta. De-abia vizuse de citeva zile luminasoarelui, pimAntul, florite! in iarb[ i-au pirut toateun raii dar, cAnd a intins aripioarele qi-a zburat,mirAndu-se c[ poate s[ str[bati aerul, cAnd apoi a

    -10-

    clzut istovit[ de oboseal6, pe-o frunz6,, atunci intAiaqidati a cunoscut greul. $i spusele furnicii i-au venitin minte... Ce era? O ginganie mic[, f[r[ strilucire,rotund[, ca o slminfi. De unde venea? Din iarbi;{inea minte c[ se trezise sub o rochifa-rAndunicii.Dar incotro avea si se indrepte? Ei, asta era greul!

    S-a scoborAt de pe frunzi qi-a purces s[ cautedin nou furnica. A umblat incoace, incolo - furnicaniciieri. Altele a intAlnit, dar grlbite. Furnicile nuprea stau de vorbl. A mers mult gi bine; altl gindiren-a mai auzit. ,,infelepciunea e rar5.", se gindea biatagAnganie. $i acesta a fost al doilea necaz al ei. E greuinceputul! intr-o zi o prinse ploaia; din nebigarede seami, cizu intr-un quvoi. De-abia sc[p[, pe-unpai. Iar alt[ dat[, ce spaim[, Doamne! Stltu o clipi,fir[ suflare, sub talpa cizmei gridinarului. Avusesenoroc de-o pietricici ce llsase lingi dinsa un gol.De ce-[i atArnl viafa in ziua de azi! Dar trebuia s[se plzeascfl de acum cu tot dinadinsul. Trai e acelacAnd eqti nevoit si-l curnp[ne]ti in fiecare clipi?Umbla numai pe dibuitele: cercetAnd, ocolind,ispitind. Colo e ap[, dincolo oameni, mai la o parteun clrucior cu copii.

    ,,Lace m-al[sat Dumnezeu dac6 n-am pirticicamea de plmAnt? se intreba gingania. Unde s[ mia$ez ca s[ r[mAn liniqtit6?". Atunci ln fa![ i se ridicideodati casa, locuinfa st[pAnului gr[dinii. ,,Sus,acolo, trebuie s[ fie bine... dar e prea inalt". Si seridice cu cumpitare. intAi zbur[ pe vArful unei

    - 11-

  • gherghine; de acolor p-un cop[cel, pe-un cllin; peurm[, pe iedera dimprejurul balconului. in sfdrgit,iat-o: a ajuns. S-a aqezat pe marginea streqinii: Uflcum arde tabla. Soarele o dogoreqte, un chin! Vas6. zicd, qi aici, iad. $i gAndul o munci iar: ,,Ce rostavea pe lume?..j'. Toate celelalte vietifi pflreau c[ auo chemare. $i fluturul? Cum de nu. Dar fluturul eincintarea ochilor, e floare zburltoare, e o picurarevie din curcubeu. Furnica iqi face cas[, agoniseqte,tr{iesc mii la un [oc; furnica, dac[ ar fi de o sutlde ori mai mare, i-ar fi destuli mintea pe care oare acum, in vreme ce atitea dobitoace mari cAtmunfii, daci ar fi de o sut[ de ori mai mici, nu le-ar ajunge mintea pe care o au cum sunt. Albina...Toate, toate. $i ea? Seama ei pe lume?...

    in clipa ceea giza prinse cu ochiqorii o semene aei zburAnd pe sus, ciutAnd poate un loc de sc[pare caqi ddnsa. Dar nici n-apuci bine si se uite la ea, cind,ca o s[geat[, o r6.ndunic[ se repezidin cuibul de substregin[ gi prinse din zbor tovar[qa de suferinf[. Pesteo clip[ se auzir[ fipetele de bucurie ale puiqorilorc[rora rAndunica [e aducea hranfl. $i gingania, biata,iqi dete seama: ,),/ezi, asta e soarta noastr[: s[ hr[nimpaserile, cari au ce cluta pe lume!"...

    ...Gdza intinse aripioarele, se l[si in gol, plutipufin; apoi slgeata sfrflbltu din nou aerul. Se auzio pilpiire de aripi. $i, indat[, puiqorii primeau,g[l[gioqi, pe mama bun[ ce le aducea iar hran[.

    -L2-

    pasarl

    -L3-

    insecte

    intrebiri:a) Ce vorbe infelepte ii adresase furnica

    gAnganiei?

    b) Cum arlta lumea descoperitl de ginganie?c) Ce fel de vietate era ea?d) Care sunt greut[file pe car

Search related