Lucica BUZENCHI

LECTURILE\,

COPILARTEI

CLASAAV-A

3 Desprinde{i din text insuqirile gingage ale

3 Realizafi rezumatul textului.CScrie[i doui sinonime pentru cuvintelei

,rdezbatere", ,rinutil", ,,cristalin". ;;

CAlcltuifi o scurtl comPunere

sILrbltoarea Cr[ciunului.

CUPRINS

-632- -633-

-634- -635-

Hamlet, prinful Danemarcei............ .............. 492

AND REW LANG (1844- L9 12),.,.....,.............. 5 1 6Copil[ria qi plrinfii .......516lui Ulise ...........516

FRANCE S ELIZ A HOD G S ON BURNET T ..,523Mica prinfesl ......,..........523

I. Sara..... ..........523

III. Ermengarde ..........,...539

V. Becky. ..........550

Micul lord Fauntleroy ...565I................ ..,......565

[.............. .........580

[(ATE DOUGLAS WIGGIN (1856-L923) ...,,625Colindul de Criciun al familiei Bird ............625

I. Un mic sturz ................625

-636- -637 -

ALTE APARITII EDITORIATE

I BASME DE NOAPTE BUNA2 POVE$TI DE NOAPTE BUNA3 FABULE - LA FONTAINE4 VRAJTTORUL DrN OZ- LUX5 CENU$AREASA6 MICA SIRENA

7 MOTANUL INCATTATs SoTDATELUL DE PLUMBe scuFrTA RogrErO DEGETICAll CRAIAS AZLPEZII12 Pov. PUNGUTA CU DOI BANI13 Pov. CAPRA CU TREI IEZI14 POV. URSUL PACALIT DE VULPE15 Pov. MUZICANTII DIN BREMEN16 Pov. RIDICHEA URIA$A17 Pov. CEI TREI PURCELU$I18 Pov. RATU$CA CEA URATA19 Pov. BUCLE AURII $I URSUTETII20 Pov. PRINTUL FERMECAT21 Pov. ALBA cA ZAPADA22POV. FRUMOASA DIN PADUREA ADORMITA2}IACK $r VREIUL DE FASOLE24Pov. HANSEL $I GRETEL

EMrL cAnrraNu (1878 -1914)

Scriitor, publicist gi traduc[tor, Emil Gdrleanus-a nlscut la Iagi, intr-o familie moldoveneasc6.

Cea mai reprezentativl lucrare a sa este

volumul,,Din lumea celor care nu cuvAnt6", in careinflqiqeazi aspecte din universul necuvAntitoarelo$care duc o via![ aparte, plini de neliniqte, cu bucuriigi drame neagteptate, prezentate de autor cu maresensibilitate gi duioqie.

Opera sa mai include basme, schile qi nuvele incare autorul a redat momente din via{a flranilor qi

a intelectualilor, contribuind astfel la imbog[[irealiteraturii romAne.

cANpACELUL

umvenise pe lume, nici el nu-gi didea seama.

S-a trezit ca dintr-un somn qi parci era de

cind p[mAntul. Nu simfise nici durere, nicibucurie. $i mult igi muncise gAndul: cum risirise,qi-al cui era? Mic citunfirdelinte, miqcapicioruqelefragede qi ocolea, pe de margini, frunzigoara care-lad[postise. intr-o zi incerc[ o pornire l[untricl:iegi de sub umbra ricoroasi gi didu buzna afarl,in ploaia de lumin[. Atunci rlmase pe loc, orbit de

-7-

atAta strilucire. incetul cu incetul ii veni inima laloc, qi indr[zni: deschise ochiqorii mai mult, mai

tare, mai mari, ii deschise in sfirqit bine-bine qi priviin sus. Se ficuse parc[ mai mititel decAt fusese. Cu

cit[ str[lucire, ce adinc qi albastru se dezvelea cerul!

$i ce minune!Cu ochiqorii lui m[run[i, cAt niqte fire

de colb, it cuprindea intreg. $i ce intunecime, citiumezeal[ sub frunziqoara lui. Ce clutase dAnsul

acolo? Iar din mijtocul tlriei albastre, un bulgire de

aur aprins arunca v[p[i.Treslri. Era el altul? Picioruqele nu mai erau

ale lui de scinteiau aqa? $i mai era imbrlcat in aur!

C[ci gi trupuqorul lui, pe care qi-l vedea pentru

intAia oari, scdnteia. Nu cumva era o firAmillcizuti de acolo, de sus, o firAmi![ de lumin[inchegatl, r[t[cit[ pe p[mAnt? $i, ca o adeverire,

pe flrAria neagr[ trupul arunca o lumin[ dulce. Ce

se mai intreba! Fir[ indoial[, de acolo clzuse, acolo

trebuia s[ se intoarcl. Dar ce deplrtare! $i cum s[ajungl? Privi in sus; qi atunci, deasupra clpuqorului,zlri lugerul unui crin ce se ridica aqa de inalt, c5.

parc[ floarea din virf iqi deschidea paharul chiardedesubtul bulglrului de aur, s[-i culeagl razele.

in mintea tui iqi injgheb[ planul. S[ se suie pe

luger in sus, si mearg5., s[ meargl qi s[ mearg5.,

pAn[ in virf; qi de aiolo, [a bulglrul de aur, din care'credea c[ se desflcuse: o siriturl - sau o vedea el

ce-o face.

-B-

Atunci se miqcfl din nou gi, dupl ce trecu peste

un grlunte de piatrl cAt un munte gi scobori dincolo,se trezi la ridicina crinului. Se odihni o clip[, apoila drum, bliete! Mai intii se rostogoli de pe tulpinalucie de c6teva ori in f[r{n[. Vizind asta, se ridiclpe picioruqele dinapoi qi, f[r[ s[ qtie pentru ce, cucele dinainte igi ficu, mosnege$te, cruce. Pe urmiincerci din nou, qi vizu ci poate. Luciu i se pS.ruse

lugerul crinului, qi cAnd colo avea atitea adAncituri,atAtea ridicituri: v[i, dealuri. Dar ce mireasmi se

revlrsa de sus!...

$i-a mers voinicul, a mers. Mult si fi mers.Se uitl in jos qi-l prinse amefeala. Privi in sus

gi se cutremur5.. Ce - nu fflcuse nici un sfert dinsfertul drumului! Puterile ii cam s[[biser[, dar nuse l[sa. incl vreo cAfiva pagi, gi ici, deasupra, parc5.

se intruchipa o frunziqoari l[t[rea{[, ca o prispl.Acolo o s[ se odihneasci. $i iar purcese la drum; $iumbll, qi umb[[, bliete; qi de-abia ajunse.Iar cAnd a

poposit, ud de sudoare, c[ p[rea o picltur[ de roui,bulglrele de aur scipltase de amiazi. $i voiniculprivi iar in sus. Privea in sus gi nu-qi credea ochilor:zile, s[ptimAni, luni avea de umblat. $i cAt era de

hot[rAt qi de vAnjos drumeful, nu-qi putu opri unoftat:

- Ufl C[ mult mai am de suit, Doamnel

-9-

a) Ce insuqiri atribuie autorul gAndflcelului?

Ce descoperi gindlcelul la venirea sa pe

b) De ce gind[celul consideri c[ este o f[rAmi![de lumini inchegati, rltlcit[ pe p[mAnt?

c) Ce plinuiegte gAndicelul?d) Care este valoarea artistic[ a textului?.

rinduri ale textului.3 Prezentali urcuqul gindlcelului (ca simbol al

drumului spre implinire) gi stabilili o compara[ie

intre gAndicel gi un erou din basme. i

3 Expticafi urmitoarele expresii: ,parci era de

cind p[mAntul", ,,mult igi muncise gAndul", ,;incerclo pornire l6untricii',

3 Desplr[i[i in silabe urm[toarele cuvinte:

,p[mAntul" r rrdezy elea",,rochiqorii".3 Formafi familia lexicali a cuvAntului

.at,,pamant.

3 Exprimafi, in cAteva cuvinte, sentimenteleautorului fafi de aceast[ vietate.

3Alcituifi un scurt text in care si argumentafiatitudinea oamenilor fa{[ de viefuitoarelemIrunte.

Piezenta[i atmosfera sugeratl in pri

-10- -11-

CApTOARA

e muqchiul gros, cald ca o blan[ a p[mdntului,c[prioara st[ jos ling[ iedul ei. Acesta qi-a

intins capul cu botul mic, catifelat gi umed,pe spatele mamei lui gi, cu ochii inchiqi, se lasidezmierdat. Clprioara il linge, qi limba ei sublireculci uqor blana moale, m[t[soas[, a iedului. Mamail priveqte qi-n sufletul ei de fugarnicl incolfegte unsimfimAnt stlruitor de mill pentru fiinfa fraged[clreia i-a dat viafi, pe care a hrlnit-o cu laptele ei,

dar de care trebuia s[ se despartl chiar azi, ctrcivremea infercatului venise de mult inc[. $i cum se

uitl aqa, cu ochi indurerafi, din pieptul c[prioareiscap[ ca un muget inlbuqit de durere; iedul deschiseochii. Clprioara se imb[rbiteazl, sare in picioare qi

porneqte spre fancurile de stinc[, din zare, printrecare vrea s[-l lase r[tlcit. Acolo, sus, e pilzit qi de

duqmlnia lupului, qi de iscusin(a vdnitorului, c[cipe muchile prlpastiilor acelora numai ele, caprele,puteau a se incumeta. Acolo, l-ar fi gtiut ca ldngidflnsa. Dar pAni la ele erau de stribltut locuri plinede primefdii. Cnprioara iqi azvirle picioarele infugl fulgerltoare, in salturi indrlznefe - si incerceputerile iedului. $i iedul i se fine voiniceqte deurm[; doar la siriturile amefitoare se opregte, citeo clipl, ca qi cum ar mirosi genuna, apoi se avint[