LUCICA BUZENCHI

LECTURILEv

COPILARIEICLASA a VIII-a

Lacul....... ..........256

ALEXANDRU VLAHUTA ( 1 S58- I e t9) ...........255in zlrile trecutului ..........258

Gefii. Dacii ......264

Valea Prutului... ................270

f,ara. Poporul... .................276

B O G DAN PETRI C E I C U- HA SD EU....... ....,..,,,.282DRAMA Rlzvan qi Vidra... ..............282

ALEXANDRU MACEDONSKI (1854-1920) ...300Cartea de aur ...................300

Zi de august ....300

Cometa lui Odorescu........... .............317

FAntAna ............323

JAC I( LOND ON (tS7 6 - l9r 6) .......................... ,325

Capitolul VI Iubirea pentru stlpin ..... .............325

Capitolul VII La auzul chem[rii .................. .....345

ALPHONSE DAUDET (1840 -1897) .................37 tPiciu1........ .........37L

I. Fabrica. .........371

II. GAndacii de bucltlrie......... .........383

III. A murit! Rugafi-vi pentru el!............. .........395

IV. Caietul roqu ................402

V. CAqtig[-fi existenla.............. .........417

VI. Cei mici......... ..............432

ALEXANDRE DUMAS ( 1 802- I 870)............ .....444Dup[ 20 de ani........... ......444

XX[I. Abatele Scarron... ..................444

XXIV. Saint-Denis.............. ...............470

-654- -655-

Ea

XXVII. Drumul principal. ..,............,484

XX\/III. intAlnirea ...........496

XXX. Blajinul Broussel.. ..................511

Contele de Monte Cristo...... .........,..523

XIV. Definutul furios gi definutul nebun........523XI. Numlrul 34 qi numlrul 27 ........................,.543

JULES VERNE (1828-1905) .............................,.572Copiii cipitanului Grant ..........,.......572

Capitolul I Balance-fish........... .........572

Malcolm-Castle. ;............,...................595

O propunere ficutl de lady G1enarvan..........6OG

Cinci s[ptlmini in balon .......,.........6L5

Capitolul XLII...............;......................................6L5

Capitolul XLIII... .........,....623

Insula cu elice ......,....,.......635

C apitolul V Standard- Island gi Milliard - City,635

-656-

ALEXANDRU VLAHUTA(18s8-1eLel

Scriitorul Al. Vlahufl s-a niscut in Pleqeqti (azi,Al. Vlahu[6), judeful Vaslui.

A debutat cu un articol in ziarul ,,DAmbovifa"(187e).

Primul siu volum,1886.

Volumele ,,Poezii"(1892),,,Icoane qterse";

,,Nuvele", a aplrut ln anul

(1887), ,,Din goana vielii"romanul ,,D5.ri" il impun ca

scriitor.Cel mai cunoscut cititorilor esteiurnalul de cil[-

torie,;RomAnia pitoreascl" (1901).

IN ZARILE TRECUTULUI

emult, cu optsute d.e aniinaintede Hristos, trliapeviile acesteaun neam de oameni rlzboinici,aspri la fire qi la chip, cu numele de sci[i. Ei st[-

pAneau, de cllare, toat{ cAmpia intinsi din MareaNeagrl pAn[-n pustiurile mlflgtinoase ale Donului;iar in partea muntoasi, in mAndra cetate a Carpafilor,hllIduiau agatirqii, o vifl mai aleasi, desflcuti dinneamul cel mare al tracilor. Retraqi din vadul gloatelorpribege, apiragi de intiriturile munfilor qi aproape ne-

-258 - -259 -

gtiufi de lume, agatirqii duceau acolo o via[[ aqezati qi

liniqtiti, indeletnicindu-se unii cu creqterea vitelor,alqii cu viile, ori cu albinele, de rlul cirora se zicea c[nu poate nimeni pitrunde la ei, - cei mai dinliuntrustrAngind aur din" prundul rAurilor, sau scofindu-ldin desfundlturile mun(ilor, qi to[i laolalt[ alcituindo familie de oameni voinici, harnici qi sinitoEi, carese purtau gntifi in haine strilucitoare, trliau in belquggi-n buni in{elegere, iqi iubeau lara lor frumoasi qi

pitzitir, din care nu iegeau niciodati, aveau cArmui-tori paqnici, lnlesniri multe, qi legi pufine, pe care lepuneau in versuri qi le-nvifau pe dinafari cAntflndu-le. - Alta cu totul era viala scifilor in largul cAmpiilor.Ei n-aveau ingridire, nici aqezare statornici in vreunloc, ci, ca pulberea purtat[ de vflnt, roia mulqimea lorpe viile apelor, ducAndu-gi turme qi care, qi tot cu-prinsul invoiaintAmplirii, firi nicio legituri-n urmi,fhri nicio finti-nainte. C[rturarii vremurilor acelorani-i arati roqcafi la fa{i, greoi qi mitihilogi la trup, cubrale lungi gi butucoase, cu pieptul larg p[ros gi capul

,plecat inainte, - de altfel iufi la migciri, cilirefi buniqi arcaqi iscusi(i. imbricimintea lor era un fel de con-t5ge lungi plni la genunchi, incinse la brAu c-un ger-par ingust, nidragi strAnqi la glezni, pe cap o cuqmifuguiati qi in picioare meqi de piele groasi; iarna pur-tau sirici largi qi lungi pAni-n c[lcAie, hrana qi b[utu-ra lor de cipetenie era laptele de iap6. Ei stribiteaudepirtiri mari, aga in gloati; niprasnici ca o vijelie se

nipusteau peste alte neamuri, pustiind totul in calea

Ior, bAnd cu lf,comie silbatici din sdngele celui din-"tAi duqman cdzut, imprlqtiind groaza duiumului lor;.pAnI-n cflmpiile bltrAnei Asii - leaginul vechilor no-roade, care au impAnzit plmAntul. Biruitori, incircauprdzile pe spinarea robilor gi se-ntorceau in fara lor.Aici, fiecare scit aducea in fafa regelui capetele vri$-maqilor pe care i-a ucis el, qi, dupi numlrul acestordovezi de vitejie, iqi primea partea lui de prad[. Apoi,jupuind pielea de pe aceste capete, o r[zuia cu ocoastd de bou, qi-qi ficea qervete pentru mas[, iar dintidva uscati - cupl de biut. Ei purtau in vazi pieileacestea, atArnate de frAul calului, qi se fileau cu ele.Cei care aveau mai multe le coseau una de alta, gi-qiflceau o manta lungl, de g[teali.

in fiecare an, la o zi anumitl, serbau cu tofii pezeublzboiului, inflqiqat printr-o sabie veche, pe care-o infigeau deasupra unei grimezi mari de lemne, qi-ijertfeau cai qi oameni, cAte unul la suti din robii prinqiin rilzboaie, pe robii acegtia, sortaqi morfii, dupi ce-istropeau cu vin pe cap, ii ucideau; cu sAngele lor udausabia la care se-nchinau, apoi le tiiau bra[ul drept,cu umir cu tot, qi-l aruncau incolo, departe de trup;risipite astfel, trupuri gi brafe rimAneau pe cAmp, demAncare fiarelor gi p[sirilor de pradfl. Cind regelemurea, il spintecau, ii curlfau pAntecele, il umpleaucu mirodenii, qiJ purtau intr-un car descoperit pe latoate triburile lor; cei care ft intAmpinau iqi crestaufruntea, in semn de jale, gi-gi infigeau sigefi in bra-ful stAng, intr-un mormAnt larg il a$ezau pe un pat

-260- -26L-

de crengi intre gratii de sulili, inconjurat de arme Eiodoare scumpe, iar ca si aibi cine-l iubi qi ingriji pelumea cealalti, ucideau Ei-ngropau lAngi el pe unadin sofiile lui, un bucitar, un paharnic, slugi credin-cioase, cai qi 50 de cIllrefi inarmafi.

CAnd pe la sfArqitul veacului al qaselea inainte deHristos, Dariu, regele perqilor, veni in fruntea uneisplimAntitoare oqti, si pedepseascfl pe scili, pentrunlvfllirile ce mereu le ficeau in bogatele finuturi aleAsiei, aceqtia, dAnd foc fAnafurilor gi astupflnd fAnti-nile, se traseri cu tot cuprinsul lor in desimea piduri-lor deplrtate. Dariu igi osteni in deqert gloatele, orbe-clind in pustiul cflmpurilor sterpe; Lipsa de hrani qi

de ad[post il hotiri si se intoarci. Un sol scit ii aduseatunci un guzgan, o broascl, o pasire qi cinci s[ge[i.Cum solul nu vorbea, Dariu infelese clscifii ii inchini,cu aceste semne, pimintul, apele, aerul qi armele 1or.

- Nu, zise Gobriag, o slugi priceputl a lui Dariu,eu cunosc tilcul acestor pilde obignuite la scifi, qi iatlce ne spun ei cu solia lor: ,,Daci nu vefi qti zbura, orinu vefi fugi pe sub plmAnt ca qobolanii, aici veli ri-mflnea cu tofii, ucigi de slgefile noastre".

$i regele perqilor se intoarse cu oastea sflrimatide truda qi de greuti[ile unei cllltorii lungi gi f[rinoroc. Din asta se vede cAt era de greu, chiar pentruo putere mare ca a lui Dariu, si loveasci pe scifi infara lor intinsi, flri drumuri qi f[r[ aqeziri de baq-tin[. Cil[refi buni, trigaci iscusifi, indur[tori la friggi la osteneall, sci{ii ar fi putut intemeia cu vremea o

stipAnire puternici qi trainici pe viile acestea.nu-i trigea inima la munc6, gi prin nimic nuziua de ieri cu cea de mAine. Numai o mici parte dirdneamul lor erau plugari, qi aceqtia strflngeau roadelccAmpului, nu pentru hrana lor, ci pentru ca s[ le vAnr,

d[ grecilor de prin limanurile Mirii Negre. Iar grosulneamului scit triia mai mult in pribegie, vinturAnidu-se de colo-colo, siracii pe jos, bogafii cil[ri, sautolini{i sub covilturile de piele ale carelor lungi cucAte gase osii - palate cilitoare pe neteziqul cAmpii-lor pustii. Ce urme si lase un astfel de popor despretrecerea lor pe pimAnt!

intr-o scurti poveste iqi incheiau scifii toatl isto-ria trecutului lor: ,,Cu vreo mie de ani inaintea lui Da-riu, triia Targitaus, fiul lui |oe qi al fetei riului Boris-tene. El avea trei feciori, gi nu se puteau infelege caredintre ei s[ fie scililor rege. inir-o zi ctrzuri din cerun plug, un jug, o secure g-un pahar, toate de aur. Voifratele mai mare s-apuce el aceste daruri, dar iute-qitrase mAna - ci darurile erau ca focul de fierbinfi. Se

fripse Ei fratele mijlociu. Veni rdndul celui mai mic.Acesta intinse mAna,le lu[, gi fu rege".

AtAta qtim despre inceputul depirtat al scifiloa gi

poate ci nici ei nu qtiau mai mult.

a) Ce imagini din trecut sunt zugrd.vite de autorin text?

-262- -263-

b) Care sunt trd,sd,turile care-i particularizau pe

scifi? Dar pe traci?

3 Realizafi rezumatul textului.3 Analizafi sintactic qi morfologic cuvintele

subliniatei '

,,RetraSi d,in vad.ul gloatelor pribege, apdrali d.e

intd.riturile munlilor Si aproape neStiu{i de lume.

agatirfii duceau acolo o viald asezatd. Si linistitd,'

tndeletnicindu-se unii cu creSterea vitelor, allii cu

viile, ori cu albinele, de rd.ul cd.rora se zicea cd. nupoate nimeni pdtrunde la ei iC Scriefi cAte un antonim pentru cuvinte-

[e urm[toare:,,r[zboinici",,,statornic[",,,biruitori",,,vr[jmaqi".

3 inlocuiqi comparafia subliniati cu adiectivulpotrivit. Indicali gradul de comparafie al acestuia:

,,Darurile erau ca focul de fi,erbin{i!'3 Construifi o fraz[ in care s[ introducefi o pro-

pozilie subiectiv[.