ALEXANDRA EFRIM

. ..:. l

,: "Busiregti: zo16

-.-- ...gifl

Coperti:Redactor:

Corecturi:Ilustrafie:

Art Director:

Boris StoilovAlexandra EfrimIonu! DumitruPixel ImageTitel Baldo

La cirege ......................10

CuuratulPupiza din tei...........

............... ls

...............19

Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba rominiapargin Editurii Steaua Nordului.

Reproducerea integrali sau parliali sub orice formi atextului din aceasti carte este posibilf, numai cu acordul

prealabil al Editurii Steaua Nordului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiLecturile gcolarului : clasa a III-a. - Bucuregti : Steaua Nordului, 2ot6

ISBN 978-606-511-489-o

82-822=735.1

EDITURASTEAUANORDULUI

Pentru oferta editoriali completi:' wvyw.steauanordului.ro

ISBN: 978-6o6-5ll-489-0

IIIIIIAI EMII[ESCU......

GEORGE GO$8UC....................

VASILEAI.ECSANI'ru ................81

BARBU $TETaIUESCU ITELAVRANCEA

...................:..... 118

MIRCEA SAINIMBREANU 130

32

4?

64

98

*

Mi s-a terminat caietul... .................... 130

EMILGARLEANU

TOHANNASPTRI 2?7237

253

Heidi, fetilamunfilorMAru(TWAIN

Aventurile lui Huckleberry Finn.............. ..............253

GruGOREALEXANDNESCU..Ciinele qi migaruI..........

TITEL CONSTAITITINESGU ....................319

IIANS GHRISTIAN ANDERSEN

IONATIIAN SWITT.......CeHtoriile lui Gulliver........ ...............354

LITERATI'RA POPI'LARA

ION CREAN6A

Ion Creange (1837-1889) s-a niscut in Humulegti, judelulNeamf, provenind dintr-o familie de lirani gospodari.Urmeazi gcoala la Brogteni gi TdrgU-Neamf, dup[ care seinscrie la gcoala de catihefi din Filticeni, apoi la seminarul"Vasile Lupu" din Iagi, devenind preot.

Lucrind ca invi!{tor, redacteazi pentru elevi manualedidactice. A scris basme ("Povestea porcului", "soacra cu treinurori", "D{nilf, Prepeleac", "Povestea lui Harap-Alb", "IvanTurbinc5"), povestiri ('Mog Nechifor Colcariul", "Mog IonRoatd gi Unirea", "Popa Duhu*), iar opera sa de maturitate"Amintiri din copil[rie" dovedegte caracterul original, fiindsocotit unul dintre cei mai mari povestitori.

[A CTRE'E

flffiQdata, vara, pe-aproape de Mogi, mi furigez din casi gi

f,{#nmi duc, ziua miaza-mare, la mog Vasile, fratele tatei6IE37l ssl rai mare, si fur nigte cirege; cf,ci numai la ddnsul giinci la wo doui locuri din sat era citeun cireg viratic, care secocea-pilea de Duminica Mare. $i mE chitesc eu in mine, cum

10

tol cRsnivcA

s-o dau, ca sf, nu mi prind5. Intru mai intAi in casa omului gimi fac a cere pe loan, sd ne ducem la scildat.

- Nu-i acas5.Ion, zise mituga Mirioara; s-a dus cu mogu-tiu Vasile sub cetate, la o chiuf, din Codreni, s-aduci nigtesumani.

Cici trebuie si vi spun ci la Humulegti torc gi fetele gibiielii, gi femeile gi birbalii; gi se fac multe Slguri de sumani,gi lii, gi de noaten, care se vind gi pinuri, gi cusute; gi acolo,pe loc, la negustori armeni, venili inadins din alte tirguri:Focgani, Baciu, Roman, T6rgu-Frumos, gi de pe aiurea,precum gi pe la iarmaroace in toate pe4ile. Cu asta se hrinescmai mult humulegtenii, rizeqi firi pimdnturi, gi cu negustoriadin picioare: vite, cai, porci, oi, brdnzi, lAni, oloi, sare gifiini de pipugoi; sumane mari, genunchere gi sdrdace; ifari,bernevici, cEmegoaie, liicere gi scorluri inflorite; $tergaredin borangic alese, 9i alte lucruri, ce le duceau lunea in t0rgde v€nzare, sau joia pe la ministirile de maice, cirora le vinecam peste mini tdrgul.

- Apoi dar, mai rimAi sinitoasi, mitugi Mirioar[!Vorbade dinioarea; gi-mi pare rdu ci nu-i virul Ion acasi, citare-ag fi avut pl5cere si ne scildim impreuni... Dar ingindulmeu: $tii c-am nimerit-o? Bine ci nu-s acas5; gi, de n-ar venidegrabi, gi mai bine-ar fi!... $i,.scurt gi cuprinzitor, sirut mAnarn5tugei, luindu-mi ziua bun[, ca un biiat de treabi, ies dincase cu chip cI mi duc la scildat, mi gupuresc pe unde potgi, cdnd colo, mi trezesc in ciregul femeii gi incep a ciribinila cirege in sArt, crude, coapte, cum se giseau. $i cum eramingrijit qi md sileam si fac ce-oi face mai degrabi, iaca mitugaMirioara, c-o jordie in mini, la tulpina ciregului.

- Dar bine, ghiavole, aici gi-i sc6ldatul? zise ea, cu ochiiholba$ la mine. Scoboari-te jos, tilharule, ci te-oi invila eu!

Dar cum si te cobori, cdci jos era pripidenie! Daci vedeea gi vede ci nu mi dau, zv0rr! de wo doui.trei ori cu bulgiriin mine, dar nu mE chitegte. Apoi incepe a se aburca pe cire;in sus, zicind:,,, , " Stoi, mii porcane, ci te ciptugegte ea, Mirioara, acug!r, Atunci eu md dau iute pe-o creangi, mai spre poale, 9i

11

LECTURTLE TCOLARULUT ION CREANGA

Vasile, cu viru Ion gi chiar cu biielii gi fetele din sat; maiduminica la biserici, la hori, unde-i frumos de privit, ai

la scildat, in Cierul Cucu1ui, unde era bateligtea fl[ciilor gifetelor, dorili unii de alfii, toati siptlmina, de pe la lucru!

Mf, rog, mi se dusese buhul despre pozna ce ficusem,n-aveai cap s[ sco[i obrazul in lume de rugine; gi mai ales

f,Eum, cind se ridicase citeva fete frumugele in sat la noi gi'Etcepuse a mE scormoli gi pe mine la inim5-. Vorba ceea:

- Mai toane, dragl li-s fetele?- Dragi!- Dar tu lor?- $i ele mie...lnsi ce-i de ficut?... S-a trece ea gi asta; obraz de scoarld,

gi las-o moarti-n pipugoi, cf, multe altele ce mi s-au intimplattn via15, nu a9a intr-un an, doi gi deodati, ci in mai mulli ani 9ipe rind, ca la moari. $i doar mi qi feream eu, intr-o pirere, sdnu mai dau peste wo pacoste, dar parci naiba mi impingea,

r.d€ le ficeam atunci cu chiuila. $i tocmai-mi-te! indati dupicu cireqele, vine alta la rind.

Cind se petrece intAmplarea din poveste?De ce s-a dus Nic[ la mituga Mirioara?Unde s-a cifdrat Nici gi ce striceciuni a fEcut?Ce a ficut mituga Mfuioara cdnd l-a descoperit?Ce inviliminte a tras biiatul din aceasti intimplare?Ce inlelegeli prin '7r se dusese buhul despre poma cefdcusem"?Alcituifi enunluri simple cu ajutorul cuvintelor:

13

odat[ fac zup! in nigte cinep6, care se intindea de la cireginainte gi era crudi 9i pin[ Ia brdu de nalt[. gi nebuna dem[tuqa Mirioara, dupf, mine, gi eu.fuga iepuregte prin cAnep5,gi ea pe urna mea, pdni Ia gardul din fundul gridinii, pe careneavdnd weme s5-l sar, o cotigeam inapoi, iar prin cinepd,fugind tot iepuregte, ;i ea dupi mine pini-n dreptul ocoluluipe unde-mi era iar greu de sirit; pe de lituri iar gard, qi hirsitade mdtuginu mi slf,bea din fuginiciinruptulcapului!C0tpece sd puni mAna pe mine! gi eu fuga, gi ea fuga, ;i eu fuga, gi eafuga, pdni ce d{m cinepa toati palanci la pimint; cici, si nuspunminciuni, erau wo zece-douisprezece prdjini de cinepd,frumoasi gi deasi cum ii peria, de care nu s-a ales nimica.$i dupi ce facem noi trebugoara asta, mituga, nu gtiu cum,se incdlcegte prin cdnepi, ori se impiedic5 de ceva, gi cadejos. Eu, atunci, iute mi risucesc intr-un picior, fac wo doudsirituri mai potrivite, mi azv6rl peste gard, de parci nici nul-am atins, gi-mi pierd urma, duc6.ndu-mi acasf, gi flind foartecuminte in ziua aceea...

Dar mai in deseari, iaca gi mog Vasile, cu vornicul gipaznicul, strigd pe tata la poarti, ii spun pricina gi-l cheamdsi fie de fale cand s-a ispigi cinepa gi ciregele... c5ci, dreptvorbind, ;i mog Vasile era un cirplnos g-un pui de zg0rie-brinzi, ca qi mltuga M5rioara. Vorba ceea: Au tunat gi i-auadunat. Ins[ degeaba mai dimpinesc eu din gur5: cine ce arecu munca omului? Striciciunea se ff,cuse gi vinovatul trebuiasi pl[teasc[. Vorba ceea: Nu plitegte bogatul, ci vinovatul.Aga gi tata: a dat gloabf, pentru mine gi pace buni! gi dupi ce-avenit el ruginat de la ispagi, mi-a tras o chelrdneali ca aceea,zicind:

- Nal satur[-te de cirege! De-amu sd gtii c[ !i-ai mdncatliftiria de la mine, sp0nzuratule! Oare multe striciciuni am simai plitesc eu pe urma ta?

$i iaca aga cu ciregele; s-a implinit vorba mamei, sirmana,iute gi degrabi: ci Dumnezeu n-ajuti celui care umbll cufurtigag.

ins5 ce 1i-i buni pociinla dupi moarte? D-apoi rugineamea, unde o puiZ Mai pasl de di ochi cu mituga lrierioara, .r,

12

1.

2.3.4.5.6.

LECTURILE

'COLARULUIjordie

cheffineald

iepuregte

8. Subliniali adjectivele din textul citit. Ce insupiri ii suntatribuite lui Nici?

Pornind de la aflrmalia "vorbind politicos nu e mareosteneale, dar poate fi de mare folos", organizali o sesiuneliberi de schimb de experienle gi formule de politele (cum ceri,cum mulgumegti, cum te adresezi, cum risplitegti), in care sdevidenliali beneficiile oblinute in urma unui comportamentpoliticos. Da[i exemple de situalii in care acest lucru v-a adusbucurii.

Asemenea qi altor fructe, ciregele gi viginele au un rolimportant in menlinerea sinitilii corpului nostru gi invindecarea lui. Fructele de cireg conlin o mare diversitate decomponente nutritive, intre care pot fi menlionate: zaharuri,

tOtl CREnTCA

proteine, caroten, vitamine (C, A, 81, 82, E, pp) gi o cantitateoptime de siruri minerale, indeosebi potasiu, precum gicalciu, magneziu, fier gi alte microelemente absolul rre."rai"in menlinerea sinf,tifii corpului nostru. Cozile de cireseau puternice efecte impotriva durerilor de burtici, diareei,inflamaliilor sau fearei. Pentru aceste proprietl$, ceaiul dincozi de cirege sau vigine este foarte recomandat.

A. Tema de gnrp implici participarea tuturor elevilor saucopiilor, sub indrumarea invilitorului sau pirinteluiB. Dezbateri gi transfer de cunogtinle intre elevi.

CU UBATUT

gffiqdate, la un Sfintul Vasile, ne prindem noi weo cdliva

Mf#i'Li*:iffi ffi"T;*'*ttrli;ffi ,i',H,/:',i:toati ziua am stat pe capul tatei si-mi fac6 gi mie un buhai, oride nu, bat0r un harapnic.

- Doamne, ce harapnic !-oi da eu, zise tata de Ia o weme.N-ai ce mAnca la casa mea! Vrei si te bugeasci cei handraliiprin omit? Acug te descalg!

Vizdnd eu ci mi-am aprins paie-n cap cu asta, amgterpelit-o de-acasi numai cu begica cea de porc, nu cumvas5-mi ieie tata ciubotele gi si rimAn de rugine inainteatovar5gilor. $i nu gtiu cum s-a intdmplat, c[ nici unul dintretovardgi n-avea dopot. Talanca mea era acas5, dar mf, puteamduce s-o ieu? in sfirgit, facem noi ce facem gi sclipuim decole o coasi rupti, de ici o cArceie de t0njal6, mai un vitrarcu belciug, mai begica cea de porc a mea, gi pe dupi toaci, gipornim pe la case.

$-o luim noi de la popa Oglobanu, tocmai din capulsatului din sus, cu gAnd sd umblim tot satul... Cind colo,popa tiia lemne la tmnchi afari qi cum a vizut ci ne agez5m

15