Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 1 -

Legea privitoare la transportul de persoane

(PBefG)

PBefG

Data elaborării: 21.03.1961

Citat integral:

„Legea privitoare la transportul de persoane în forma făcută publică la data de 8

august 1990 (BGBI. I, pag. 1690) modificată ultima dată prin articolul 4 al Legii, în

data de 5 aprilie 2011 (BGB I, pagina 554)”

Situaţie: Modificat prin Bek. v. 8. 8.1990 I 1690;

modificat ultima dată prin Art. 4 G v. 5.4.2011 I 554

Notă de subsol

(+++ Valabilitate referinţă text din: 1.10.1983 +++)

(+++ Măsuri în baza EinigVtr vgl. PBefG Anexa EV +++)

I.

Prevederi generale

Articolul 1. Domeniul de aplicabilitate

(1) Prevederile acestei legi reglementează transportul de persoane contra-cost sau în

regim comercial, cu tramvaie, troleibuze şi autovehicule. Avantajele economice, care

sunt vizate mijlocit pentru rentabilitatea activităţii remunerate subvenţionate

astfel, sunt considerate de asemenea ca remuneraţie.

(2) În această lege nu se încadrează transporturile:

1. cu autovehicule personale, în cazul în care remuneraţia totală nu depăşeşte

costurile de exploatare ale cursei;

2. cu autovehicule ale salvării, atunci când se transportă persoane bolnave, rănite

sau care necesită ajutor, care necesită îngrijiri medicale de specialitate în

timpul cursei sau necesită echiparea specială a autovehiculului salvării, sau de

la care se aşteaptă acest lucru ca urmare a stării sale.

Articolul 2.Obligaţia de obţinere a autorizaţiei

(1) Cei care efectuează transporturi de persoane, în sensul articolul 1, par. 1

1. cu tramvaie,

2. Cu troleibuze,

3. cu autovehicule, sub formă de transport regulat de călători (articolele 42 şi 43)

sau

4. Cu autovehicule sub formă de transport ocazional (articolul 46),

trebuie să posede o autorizaţie. În sensul prezentei legi, aceste persoane

reprezintă întreprinzători.

(2) Autorizaţia este de asemenea necesară în cazul:

1. oricărei extinderi sau modificări semnificative în structura întreprinzătorului,

2. Cedării drepturilor şi obligaţiilor rezultate din autorizare (cesionarea

autorizaţiei), precum şi în cazul

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 2 -

3. transferului conducerii societăţii către altă persoană.

(3) Făcând excepţie de la paragraful 2, nr. 2, drepturile şi obligaţiile aferente

transportului în regim de taxi şi cele rezultate din autorizaţie pot fi transferate

dacă se transferă în acelaşi timp întreaga societate sau o parte semnificativă şi

definită din societate.

(4)În cazul transportului regulat de persoane, conform articolului 43 din prezenta

lege şi în cadrul efectuării de transporturi conform art. 1, nr. 4, litere d) şi

i) din cadrul Regulamentului de exceptare, organele de autorizare pot dispune

scutirea de la interdicţia de a prelua alţi pasageri, atunci când acest lucru se

impune în interesul transportului public şi dacă se poate justifica din punct de

vedere economic, luând în considerare facilităţile de transport public.

(5)Nu este necesară autorizarea în cazul utilizării temporare de autovehicule în

situaţii de urgenţă şi de avarii în timpul traficului, în special în cazul

circulaţiei feroviare, circulaţiei feroviare montane sau circulaţiei troleibuzelor.

În cazul în care defecţiunile durează mai mult de 72 de ore, întreprinzătorii vor

notifica imediat organele de autorizare (articolul 11) referitor la instalaţiile

afectate de defecţiune, tipul, amploarea şi durata estimată a utilizării temporare a

autovehiculelor.

(5a) Cel care planifică, organizează şi oferă transport ocazional sub formă de

excursii (articolul 48, par. 1), sau călătorii de vacanţă (articolul 48, par. 2), nu

trebuie să deţină o autorizaţie dacă participanţii specifică în mod clar că

transportul nu este executat de acesta, ci de către un anumit întreprinzător, care

deţine o astfel de autorizare conform prezentei legi.

(6) Transporturile care în situaţii particulare, nu îndeplinesc toate caracteristicile

unui anumit tip sau unei anumite forme de transport conform prezentei legi, pot fi

aprobate conform prevederilor acestei legi aferente acestor tipuri de transport.

(7)În scopul testării practice a unor noi tipuri sau mijloace de transport, la

cerere şi în cazuri particulare, organele de autorizare pot aproba excepţii de la

prevederile prezentei legi sau pot aproba regulamente conform prezentei legi, pe

durata a maxim patru ani, în măsura în care nu contravin intereselor

transportului în comun.

Articolul 3. Întreprinzătorul

(1) Autorizaţia se acordă întreprinzătorului pentru un anumit tip de transport

(articolul 9)şi pentru acesta ca entitate (persoană fizică sau juridică).

(2) Întreprinzătorul sau persoana căreia i-a fost transferată conducerea, trebuie să

execute transportul în nume propriu şi pe propria responsabilitate. Autorităţile

desemnate de guvernul landului pot autoriza excepţii, în cazuri particulare.

(3) În cazul în care instalaţiile de exploatare a tramvaielor sunt construite de un

alt întreprinzător, aprobarea pentru construirea şi proiectarea

traseelor(articolului 9, par. 1, nr. 1)poate fi acordată celuilalt; prevederile

legii aplicabile pentru întreprinzător şi ordonanţele legale emise în baza legii vor

fi aplicate corespunzător.

Articolul 4. Tramvaie, troleibuze, autovehicule

(1) Tramvaiele sunt vehicule pe şine, care

1. Folosesc spaţiul de circulaţie al străzilor publice şi care, prin

dispozitivele constructive şi operative, precum şi prin modul de exploatare

se potrivesc tipului de circulaţie rutieră, sau

2. au un terasament special şi sunt similare sau identice ca exploatare cu căile

ferate desemnate la punctul 1

şi care servesc exclusiv sau predominant transportului de persoane în localităţi sau în

zonele învecinate.

(2) Tramvaie sunt considerate şi vehiculele pe şine, destinate folosirii ca

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 3 -

metrouri sau trenuri suspendate sau alte vehicule pe şine cu construcţie similară,

care servesc exclusiv sau predominant transportului de persoane în localităţi sau

zonele învecinate şi care nu sunt căi ferate montane sau teleferice.

(3) Troleibuzele în sensul acestei legi sunt vehicule rutiere acţionate electric,

neconectate la şine, care preiau energia de propulsie din liniile aeriene de

contact.

(4) Autovehiculele în sensul prezentei legi sunt vehicule rutiere, propulsate de forţa

proprie, fără a fi conectate la şine sau la liniile aeriene de contact şi anume:

1. Autoturisme: Autovehicule, care în funcţie de tipul fabricaţiei şi dotări nu sunt

destinate şi adecvate transportului unui număr de peste nouă persoane (inclusiv

şoferul),

2. Autobuze: Autovehicule, care în funcţie de tipul fabricaţiei şi dotări sunt

destinate şi adecvate transportului unui număr de peste nouă persoane

(inclusiv şoferul),

3. Camioane: Autovehicule, care în funcţie de tipul construcţiei şi echipare, sunt

destinate transportului de bunuri.

(5) Remorcile anexate vehiculelor, desemnate la articolele 1- 4 pentru transportul de

persoane, sunt asimilate vehiculelor care le pun în mişcare. (6) Autovehiculele de

salvare în sensul prezentei legi, reprezintă vehicule destinate în special

transportului de bolnavi sau salvării în caz de urgenţă şi care sunt recunoscute ca

autovehicule de salvare în certificatul de înmatriculare.

Articolul 5. Documente

Autorizaţiile, autorizaţiile temporare şi aprobările sau revocarea acestora, conform

prezentei legi sau conform unei ordonanţe legale emise în baza prezentei legi sau în

baza Prevederilor Administrative Generale, vor fi emise în scris. Se exclude formatul

electronic. Făcând excepţia de la propoziţia 1, în cadrul directivelor legale şi

prevederilor administrative generale emise în baza prezentei legi, autorizaţiile,

aprobările provizorii şi atestatele pot fi emise şi în formă electronică, însoţite de

o semnătură ce poate fi verificată, conform Articolului 37, paragraful 4 din Codul de

Procedură Administrativă.

Articolul 6. Interdicţia de eludare

Obligaţiile întreprinzătorului conform acestei legi nu vor fi afectate de structura

juridică sau organizaţională sau de existenţa unor fapte aparente, prin care se

doreşte eludarea prevederilor legii.

Articolul 7. Transportul de persoane în camioane sau remorci aflate în

spatele camioanelor şi tractoarelor

(1) În scopul transportului de persoane supus obligaţiei de autorizare conform

prezentei legi, nu pot fi folosite camioanele şi nici remorcile de orice fel aflate

în spatele camioanelor sau tractoarelor.

(2) Organele de autorizare pot autoriza excepţii în cazuri particulare.

Articolul 8. Susţinerea serviciilor în domeniul transporturilor şi

egalizarea intereselor în cadrul transportului în comun

În sensul prezentei legi, transportul în comun reprezintă transportul general

accesibil al persoanelor prin intermediul tramvaielor, troleibuzelor şi

autovehiculelor în curse regulate pe aceeaşi linie, care sunt predominant destinate

satisfacerii cerinţei de trafic în cadrul oraşului, suburbiei şi regiunii. În

cazul în care există îndoieli, aceste condiţii sunt îndeplinite atunci când

majoritatea curselor unui mijloc de transport nu depăşeşte distanţa totală de 50 de

kilometri sau un timp total de călătorie de o oră.

(2) Transportul în comun este de asemenea reprezentat şi de transportul în regim de

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 4 -

taxi sau cu autovehicule închiriate, care înlocuieşte, completează sau comprimă una

dintre modalităţile de transport prevăzute la articolul 1.

(3) Organul de autorizare trebuie să asigure, în colaborare cu autoritatea de

transport în comun (autoritatea) şi cu societatea de transport, deservirea

suficientă a populaţiei în ceea ce priveşte serviciile de transport în comun,

precum şi o organizare rentabilă a traficului pentru integrarea serviciilor de

transport pe distanţe scurte, în special cooperările în domeniul traficului, în

scopul convenirii sau conexării tarifelor pentru transport şi pentru convenirea

programelor de circulaţie. În acest sens, aceştia vor lua în considerare un

plan de organizare a transportului pe distanţe scurte, elaborat de autoritatea de

transport, care va ţine cont de structurile traficului, aplicat prin colaborarea

cu întreprinzătorii disponibili şi care nu va determina tratamentul inegal al

întreprinzătorilor. Planul de transport pe distanţe scurte va ţine cont de

problemele persoanelor cu handicap şi dizabilităţi motorii, în scopul asigurării

accesibilităţii la scară largă a transportului în comun; în planul de transport

pe distanţe scurte vor for fi incluse specificaţii referitoare la normele de timp

şi măsurile necesare. Pentru stabilirea acestuia, vor fi luate în considerare

părerile reprezentanţilor sau consiliilor persoanelor cu handicap din cadrul

autorităţii de transport, în cazul în care acestea există. Acest plan de

transport pe distanţe scurte reprezintă cadrul de dezvoltare al transportului în

comun. Landurile sunt cele care reglementează implementarea planurilor de

transport pe distanţe scurte, precum şi desemnarea autorităţii de transport.

Articolul 1 din prezenta lege nu se opune limitării concurenţei pentru convenţii

încheiate între societăţile de transport şi pentru decizii şi recomandări ale

uniunilor acestor societăţi, în măsura în care acestea servesc la îndeplinirea

obiectivelor incluse în paragraful 1. Pentru a avea valabilitate, acestea

trebuie comunicate organului de aprobare. Pentru uniunile de societăţi bazate pe

acorduri, decizii sau recomandări în sensul paragrafului 7, se va aplica în mod

corespunzător Articolul 20, paragraful 1 din prezenta lege, care vizează

limitarea concurenţei. Dispoziţiile oficiilor de supraveghere a cartelurilor,

care vizează astfel de acorduri, decizii sau recomandări, vor fi emise prin

consultare cu organele competente de autorizare.

(4) Serviciile de transport în comun vor fi prestate în manieră comercială.

Serviciile de transport sunt comerciale dacă cheltuielile pentru acestea sunt

acoperite de profiturile generate din transport, beneficiile rezultate din

regulamentele de compensare şi rambursare în domeniul tarifelor şi programelor de

circulaţie, precum şi din alte profituri ale societăţii în sens comercial. În

măsura în care nu este posibilă asigurarea serviciilor de transport într-o manieră

suficientă, conform paragrafului 1, se va aplica în mod decisiv Ordonanţa (EWG)

nr. 1191/69 a Consiliului din 26 iunie 1969, referitoare la procedura statelor

membre în privinţa obligaţiilor legate de termenul de serviciu public în domeniul

transportului feroviar, rutier sau naval, în apele teritoriale (Abl EG Nr. L 156

pag. 1), în forma valabilă în prezent. Autorităţile competente în sensul acestei

ordonanţe vor aplica legislaţia landului; în principal aceste autorităţi ar trebui

să fie identice cu autorităţile de transport, conform paragrafului 3. Prevederile

Articolului 21, paragraful 3, propoziţia 1, rămân valabile.

II. Autorizarea

Articolul 9. Conţinutul autorizaţiei

(1) Autorizaţia se acordă

1. În cazul transportului cu tramvaiul, pentru construcţia, operarea şi proiectarea

traseului,

2. În cazul transportului cu troleibuze, pentru construcţia, operarea şi proiectarea

traseului,

3. În cazul transportului regulat de călători cu autovehicule, pentru echiparea,

proiectarea traseului şi operare,

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 5 -

4. În cazul transportului ocazional de persoane cu autobuze, pentru operare,

5. În cazul transportului ocazional de persoane cu autoturisme, pentru forma de

transport ocazional şi pentru operarea cu anumite autovehicule, menţionându-se

numerele acestora de înmatriculare.

(2) În măsura în care este necesară îndeplinirea obiectivelor de la articolul 8, în

cazurile indicate la paragraful 1, nr. 1-3, autorizaţia poate fi acordată pentru o

singură linie sau cumulat, pentru mai multe linii.

(3) (abrogat)

(4) (abrogat)

Articolul 10. Decizia în caz de dubii

În cazul în care apar dubii referitoare la îndeplinirea prevederilor prezentei legi

prin transportul de persoane sau la apartenenţa unui tip sau forme de transport sau

referitoare la care societăţi reprezintă întreprinzători în sensul articolului 3,

paragraful 1 şi 2, autorităţile desemnate de guvernul landului cu jurisdicţie asupra

sediului întreprinzătorului, vor decide asupra acestor lucruri.

Articolul 11. Organele de autorizare

(1) Autorităţile desemnate de guvernul landului vor fi cele care vor acorda

autorizaţia. (2) Au competenţă următoarele:

1. în cazul circulaţiei tramvaielor, troleibuzelor sau curselor regulate de

călători cu autovehicule, organele de autorizare în a căror regiune trebuie să

se desfăşoare exclusiv circulaţia,

2. În cazul circulaţiei ocazionale cu autovehicule, organele de autorizare în a

căror regiune îşi are sediul întreprinzătorul sau filiala sa, în sensul

prevederilor dreptului comercial.

(3)În cazul în care circulaţia cu tramvaiele, troleibuzele sau curselor regulate

cu călători cu autovehicule se realizează în regiunile aferente mai multor organe

de autorizare ale aceluiaşi land, organul de autorizare are competenţă în

regiunea în care se află punctul de plecare al liniei. În cazul în care există

îndoieli asupra competenţei, organul de autorizare va fi desemnat de autorităţile

stabilite de guvernul landului. Organul de autorizare competent va lua decizia

de comun acord cu organele de autorizare implicate în proiectarea traseelor; nu

vor participa la aceasta organele de autorizare ale căror regiuni sunt

tranzitate. În cazul în care nu se ajunge la un acord, decizia va fi luată de

autoritatea desemnată de guvernul landului.

(4) În cazul în care circulaţia cu tramvaiul, troleibuzul sau cursele regulate de

călători cu autovehiculele vor fi realizate în mai multe landuri, se va aplica în mod

corespunzător paragraful 3, propoziţiile 1 şi 3. În cazul în care landurile implicate

au îndoieli asupra competenţei şi în cazul în care nu se ajunge la un acord între

autorităţile superioare de transport ale landului, la cererea uneia dintre autorităţile

superioare de transport ale landului, problema va fi soluţionată de Ministerul Federal

al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor. Acelaşi lucru se va aplica

atunci când nu se ajunge la un acord între organele de autorizare ale landurilor

implicate, referitoare la decizia asupra unei cereri de autorizare şi atunci când

autorităţile superioare de transport ale landurilor nu ajung la un acord în acest sens.

Articolul 12. Depunerea cererii

(2) Cererea pentru acordarea autorizaţiei va conţine

1. în toate cazurile:

a) numele precum şi domiciliul sau sediul solicitantului, în cazul persoanelor

fizice şi data şi locul naşterii;

b) informaţii dacă solicitantul deţine deja o autorizaţie pentru un anumit

tip de transport sau dacă a deţinut o astfel de autorizaţie;

c) o prezentare a măsurilor vizate pentru utilizarea accesibilă la scară largă

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 6 -

a formei de transport solicitate, conform declaraţiilor din planul de

transport pe distanţe scurte (Articolul 8, paragraful 3, propoziţia 3);

2. În cazul transportului cu tramvaiul sau troleibuzul:

a)o hartă de ansamblu, care să descrie distanţa solicitată cu staţii de oprire şi

toate traseele cu şine, liniile de troleibuz, liniile destinate autovehiculelor

şi liniile de navigaţie disponibile, ultimele dintre acestea în măsura în care

servesc circulaţiei în scopuri profesionale,

b) tariful de transport şi programul de circulaţie,

c) la cererea organului de autorizare, un plan de construcţie cu deviz, precum şi

descrierea instalaţiilor, informaţii referitoare la cea mai înaltă şi cea mai joasă

poziţie a firului de contact, secţiuni longitudinale sau transversale, precum şi

planurile pentru modificările necesare aduse străzilor publice, descrierea

vehiculelor, inclusiv schema electrică şi modalitatea de operare;

3. În cazul curselor regulate cu călători în autovehicule

a) o hartă în forma descrisă la punctul 2, litera a);

b) lungimea liniei, în cazul operării pe traseu şi distanţele parţiale, în

kilometri,

c) informaţii referitoare la numărul, tipul şi capacitatea (număr de locuri pe

scaune şi în picioare) autovehiculelor utilizate;

d) tariful de transport şi programul de circulaţie;

4. În cazul transportului ocazional cu autovehicule:

a) forma de transport ocazional (articolul 46),

c) informaţii referitoare la numărul, tipul şi capacitatea (număr de locuri pe

scaune) autovehiculelor utilizate;

(2) La cerere se vor anexa documente din care să reiasă o evaluare a credibilităţii

solicitantului şi siguranţa şi capacitatea funcţionării.

(3) Organul de autorizare poate solicita şi alte informaţii şi documente, în special

depunerea unui cazier judiciar. Acesta va solicita informaţii despre solicitant de

la Oficiul Federal pentru Transportul Rutier, atunci când acesta depune o cerere de

acordare a autorizaţiei pentru efectuarea transportului regulat cu călători sau

transportului ocazional cu autovehicule.

(4) În cazul Articolului 3, paragraful 3, procedura de autorizare trebuie iniţiată

doar când există o cerere de acordare a autorizaţiei de funcţionare. Dacă este

posibil, procedurile vor fi conexate.

Articolul 13. Pre-cerinţe pentru autorizaţie

(1) Autorizaţia va fi emisă doar dacă:

1. Se asigură siguranţa şi eficienţa operării,

2. Nu există fapte, care să demonstreze lipsa credibilităţii solicitantului ca

întreprinzător sau a persoanelor desemnate la conducerea societăţii,

3. Solicitantul, în calitate de întreprinzător, sau persoanele desemnate la conducerea

societăţii sunt competente din punct de vedere profesional şi

4. Solicitantul şi întreprinzătorul contractat pentru executarea serviciilor de

transport au sediul societăţii sau al filialei pe teritoriul ţării, în sensul

dreptului comercial.

Calificarea profesională conform propoziţiei 1, punctul 3 va fi dovedită prin

activitatea în cadrul unei întreprinderi din domeniul transportului rutier în comun sau

prin susţinerea unui examen.

(2) În cazul transportului cu tramvaie, troleibuze sau transportului regulat de

călători cu autovehicule, autorizaţia nu se va acorda dacă:

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 7 -

1. se va efectua transport rutier care nu corespunde din motive de siguranţă a

circulaţiei sau din cauza stării construcţiei, sau

2. prin traficul solicitat sunt afectate interesele de transport public, în

special:

a) circulaţia cu mijloacele de transport disponibile se poate efectua în mod

satisfăcător,

b) transportul solicitat ar trebui preluat fără o îmbunătăţire semnificativă a

condiţiei şi cerinţelor de trafic, asigurate de întreprinzătorii sau căile

ferate existente,

c) întreprinzătorii sau căile ferate existente, care operează acest transport, sunt

pregătite să execute aranjamentele necesare pentru circulaţie, în decursul unui

termen stabilit de către organul de autorizare şi, în măsura în care nu este vorba

despre transportul public de călători, le vor executa conform prevederilor

Articolului 8, paragraful 3.

(2a) În cazul transportului public de călători se poate refuza acordarea autorizaţiei,

dacă transportul solicitat nu corespunde celui din planul de transport pe distanţe

scurte, în sensul articolului 8, paragraful 3, propoziţiile 2 şi 3.

(3) În cazul în care transportul prestat întreprinzător a fost efectuat ani de zile

într-o manieră care să corespundă intereselor transportului public, această situaţie va

fi luată în considerare în cadrul transportului în comun, conform condiţiilor

Articolului 8, paragraful 3; acest lucru se aplică şi pentru cazul prezentat la

articolul 2, punctul 2.

(4) În cazul transportului în regim de taxi, nu se va acorda autorizaţia dacă sunt

afectate interesele de transport public, astfel încât prin exercitarea transportului

solicitat, să fie ameninţată capacitatea de funcţionare a companiilor locale de taxi.

În acest sens, pentru zona de competenţă a organelor de autorizare, se vor lua în

considerare următoarele:

1. Cererea de transporturi în regim de taxi,

2. Densitatea taxiurilor,

3. Dezvoltarea nivelului de profituri şi cheltuieli luând în considerare durata

activităţii,

4. Numărul întreprinzătorilor care au încetat activitatea şi cauza încetării.

Pentru determinarea efectelor autorizaţiilor acordate anterior asupra intereselor

transportului public, organul de autorizare va dispune o perioadă de observaţie,

înainte de a lua o decizie asupra unor noi cereri. Perioada de observaţie va însuma

cel mult un an de la data emiterii ultimei autorizaţii.

(5)În cazul acordării de autorizaţii pentru transportul în regim de taxi, noii

solicitanţi şi întreprinzătorii existenţi vor fi luaţi în considerare în mod

echitabil. În cadrul grupurilor, solicitanţii trebuie luaţi în considerare în ordinea

cronologică a depunerii cererilor. Un solicitant nu va fi tratat cu aceeaşi

prioritate, indiferent de data depunerii cererii dacă:

1. Societăţile de taxi nu intenţionează să practice această activitate ca activitate

principală;

2. Întreprinzătorul nu a practicat această activitate ca activitate de bază sau,

în ultimii opt ani a eliminat-o total sau în întregime sau a închiriat-o, sau

3. Nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile de activitate.

Unui solicitant i se poate acorda o singură autorizaţie, cu condiţia ca să nu se acorde

un număr mai mare de autorizaţii decât numărul de solicitanţi. Autorizaţia va fi

acordată pe o perioadă de doi ani pentru noii solicitanţi; drepturile şi obligaţiile

rezultate din această autorizaţie nu vor fi cesionate în acest interval de timp.

(6) În cadrul persoanelor juridice de drept public se aplică pre-condiţiile de

autorizare conform paragrafului 1.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 8 -

(7) Pentru autorizaţiile acordate în cazurile indicate la articolul 2, paragraful 2,

punctele 2 şi 3 nu se vor aplica paragrafele 2, 4 şi 5, propoziţiile 1, 2, 4 şi 5.

Articolul 13a. Pre-condiţii pentru autorizaţia acordată în cazul serviciilor

de transport în comun

(1)Se va acorda autorizaţia în cazul în care aceasta este necesară pentru a pune în

aplicare un serviciu de transport în baza unei impuneri sau unui acord în sensul

Directivei (EWG) Nr. 1191/69 a Consiliului, alegându-se în acest sens soluţia care

implică cele mai mici costuri pentru comunitate. Se vor aplica prevederile articolului

13, par. 1 şi 2, punctul 1, precum şi cele ale articolului 14. În sensul acestei

prevederi, costurile cu valoarea cea mai mică pentru comunitate reprezintă costurile

pentru prestarea serviciilor de transport evaluate, stabilite de autorităţile

competente conform legislaţiei landului, în funcţie de prevederile unei ordonanţe

emise de Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor,

în conformitate cu articolul 57, par. 1, nr. 7.

(2) Autorizaţia nu va fi acordată în cazul în care, pentru aplicarea serviciilor de

transport în sensul paragrafului 1, nu s-a ales soluţia care implică costurile cele

mai reduse pentru comunitate sau în cazul în care prin impunerea sau convenirea

acesteia, s-a încălcat principiul egalităţii tratamentului.

Articolul 14. Procedurile de audiere

(1) Înainte de a lua decizia de acordare a unei autorizaţii pentru transportul

de persoane efectuat cu tramvaie, troleibuze sau cu autovehicule în curse

regulate de pasageri, organul de autorizare:

1. va audia întreprinzătorul care activează în domeniul transportului solicitat

pe calea ferată, cu tramvaiul, troleibuzul sau curselor regulate de călători

cu autovehicule;

2. Va consemna părerea comunităţilor aflate în zona de activitate a formei de

transport solicitate, în cazul comunităţilor care aparţin de districte, inclusiv

poziţia districtului administrativ, a organismului care suportă sarcinile privind

execuţia şi întreţinerea drumurilor, poziţia autorităţilor de planificare

competente conform legislaţiei landului şi cea a inspectoratelor comerciale

competente, precum şi poziţia altor autorităţi în această privinţă, ale căror

sarcini sunt afectate de această cerere;

3. va audia experţii camerei de industrie şi comerţ, ai uniunilor profesionale

afectate şi asociaţiilor profesionale ale societăţilor din domeniul

transporturilor; organul de autorizare mai poate audia şi alte organisme.

(2) Înainte de decizia referitoare la cererea de acordare a unei autorizaţii pentru

transportul de persoane cu autovehicule în cadrul activităţii de transport ocazional,

organul de autorizare va asculta opinia experţilor din cadrul comunităţii, pe

teritoriul căreia societatea îşi are sediul, precum şi a celor din cadrul

inspectoratelor comerciale competente, camerei de comerţ şi industrie, uniunilor şi

asociaţiilor profesionale. Organul de autorizare poate audia şi alte organisme.

3)Organul de autorizare poate face abstracţie de executarea procedurilor de

audiere în cazul în care, nu vrea să îndeplinească cererea în urma cunoştinţelor

pe care le deţine sau, în cazurile prezentate la articolul 2, paragraful 2,

executarea acestei proceduri de audiere nu este necesară pentru clarificarea

stării de fapt. În cazul în care se solicită schimbarea autovehiculelor pentru

transportul ocazional cu autovehicule, se va face abstracţie de la această

procedură.

(4) Persoanele şi organismele desemnate la paragrafele 1 şi 2 se pot adresa în scris

organismului de autorizare. Opiniile vor fi luate în considerare dacă acestea vor

fi depuse în termen de două săptămâni după ce autoritatea a adus la cunoştinţă

cererea în acest sens.

(5) În ceea ce priveşte solicitările de emitere a unei autorizaţii pentru

transportul ocazional în afara graniţelor sau pentru transportul de tranzit,

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 9 -

nu se vor aplica paragrafele de la 1 la 4.

Articolul 15. Acordarea şi refuzul autorizării

(1) Decizia referitoare la cerere se va emite în scris; aceasta va fi transmisă

solicitantului şi, va fi transmisă şi persoanelor şi oficiilor desemnate la articolul

14, paragraful 1, nr. 1 şi 2, în cazul în care acestea din urmă au ridicat obiecţii.

Organul de autorizare va lua o decizie referitoare la solicitare în decurs de 3 luni de

la data depunerii. În cazul în care, în acest interval de timp, nu se poate finaliza

verificarea acestei cereri, termenul de valabilitate al acesteia se va prelungi cu o

perioadă de timp necesară pentru a putea finaliza verificarea şi va fi comunicată

solicitantului prin intermediul unei decizii temporare. Termenul indicat în propoziţia

2 poate însuma cel mult 3 luni. Autorizaţia este considerată ca fiind acordată, dacă

nu a fost refuzată în decursul acestei perioade de timp.

(2) În cazul în care decizia referitoare la cerere nu mai poate fi contestată,

solicitantului i se va emite un certificat de autorizare. O persoană juridică

poate primi un certificat de autorizare, doar dacă se face dovada înregistrării în

registru.

(3) Autorizaţia poate fi însoţită de condiţii şi obligaţii, în măsura în care

acestea respectă prevederile conexe din cadrul legii şi cele ale dispoziţiilor

legale emise în baza acestei legi.

(4) Autorizaţia nu poate fi acordată provizoriu şi nici sub rezerva revocării.

(5) Organul de autorizare va informa asociaţia profesională competentă referitor la

acordarea autorizaţiei.

Articolul 16. Valabilitatea autorizaţiei

(1) Durata valabilităţii autorizaţiei pentru transportul cu tramvaie şi troleibuze se

va stabili astfel încât să corespundă cel puţin duratei uzuale de exploatare a

echipamentelor folosite. În cazul reacordării autorizaţiei, valabilitatea se va

stabili astfel încât să corespundă acordurilor şi deciziilor referitoare la

utilizarea străzilor publice, conform articolului 31, paragraful 2 şi 5; aceasta va

însuma maxim 25 de ani.

(2) Durata valabilităţii autorizaţiei pentru transportul regulat de călători cu

autovehicule se va stabili luând în considerare interesele privind transportul în

comun. Aceasta va fi de maximum opt ani. În cazul transportului public în comun, se

vor respecta prevederile articolului 8, paragraful 3.

(3) Perioada de valabilitate a autorizaţiei pentru transportul ocazional realizat

cu autovehicule va fi de maxim cinci ani.

Articolul 17. Certificatul de autorizare

(1) Certificatul de autorizare trebuie să cuprindă următoarele:

1. Denumirea, sediul social şi domiciliului întreprinzătorului,

2. Descrierea tipului de transport pentru care se acordă autorizaţia, iar în cazul

transportului ocazional cu autoturisme şi tipul de transport,

3. Perioada de valabilitate a autorizaţiei,

4. Posibilele condiţii şi obligaţii,

5. Desemnarea autorităţii de supraveghere,

6. În cazul transportului cu tramvaie şi troleibuze, proiectarea traseului şi în

cazul articolului 28, paragraful 4 indicaţii referitoare la restricţii,

7. proiectarea traseului în cazul transportului regulat de călători realizat cu

autovehicule,

8. Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor folosite, în cazul

transportului ocazional cu autoturisme.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 10 -

(2) În cazul schimbării autovehiculelor în transportul ocazional realizat cu

autoturisme, întreprinzătorul va depune certificatul de autorizare la organul de

autorizare, în scopul completării. Acelaşi lucru se aplică atunci când

întreprinzătorul nu mai foloseşte un autovehicul în cadrul transportului ocazional

realizat cu autoturisme.

(3)Acordarea unei autorizaţii poate fi demonstrată doar prin certificatul de

autorizare sau printr-o copie autorizată, sau în cazul transportului ocazional de

persoane realizat cu autobuze printr-o copie legalizată a licenţei comunitare

conform articolului 3 din Directiva (EWG) nr. 684/92 a Consiliului, din data de 16

martie 1992 pentru implementarea regulilor comune pentru transportul de persoane

peste graniţă realizat cu autobuze (ABl EG Nr. L 74, pag. 1), modificată ultima

dată prin Directiva (CE) nr. 11/98 a Consiliului din data de 11 decembrie 1997 (ABl

EG 1998 Nr. L 4, pag. 1) şi care conţine adăugirea „Valabilă şi ca autorizaţie

pentru transportul realizat ocazional pe teritoriul german”.

(4) În cazul transportului ocazional realizat cu autovehicule, certificatul de

autorizare sau o copie certificată sub formă de extras sau o copie legalizată a

licenţei comunitare va fi păstrată la bord, în timpul cursei şi va fi prezentată

spre verificare, la cererea persoanelor competente. În cazul transportului regulat

de călători realizat cu autovehicule, propoziţia 1 se aplică doar dacă certificatul

de autorizare specifică obligaţia aferentă.

(5) În cazul în care autorizaţia devine nulă, din alt motiv decât expirarea

termenului de valabilitate, certificatul de autorizare va fi retras imediat. Dacă

acest lucru nu este posibil, certificatul va fi declarat nul pe cheltuiala

întreprinzătorului.

Articolul 18

(abrogat)

Articolul 19. Decesul întreprinzătorului

(1) După decesul întreprinzătorului, moştenitorul acestuia poate presta serviciile

temporar sau poate cesiona atribuţiile unui terţ; acelaşi lucru se aplică şi pentru

executorul testamentar, administratorul proprietăţii sau custode în timpul

executării unui testament, curatele sau administrări a proprietăţii.

(2) Autorizaţia este anulată dacă moştenitorul sau terţul nu solicită, în decurs de

trei luni de la termenul stabilit pentru declararea intenţiei privind moştenirea sau

dacă persoanele desemnate în a doua jumătate a propoziţiei de la paragraful 1 nu

solicită autorizarea în decurs de trei luni de la data acceptării funcţiei sau de la

data numirii în funcţie; termenul impus moştenitorilor se aplică şi pentru curatori.

Pentru examinarea cererii de autorizare nu se vor aplica prevederile articolului 13,

paragrafele 2 şi 4. În cazul acordării autorizaţiei, ziua expirării acesteia va fi

desemnată ca fiind ziua în care ar fi expirat autorizaţia acordată predecesorului

legal.

(3) În cazul întreprinzătorilor cu obligaţie de funcţionare conform articolului 21,

organul de autorizare va avea grijă ca funcţionarea acestora să nu fie întreruptă. În

cazul în care funcţionarea nu se continuă provizoriu de către persoanele desemnate la

articolul 1, organul de autorizare poate acorda o aprobare provizorie către un terţ,

conform articolului 20, în scopul menţinerii continuităţii transporturilor, pe perioada

rămasă.

(4) În cazul în care întreprinzătorul sau persoana desemnată pentru conducerea

activităţii intră în incapacitate de lucru sau de continuare a activităţii,

societatea poate fi condusă de către un terţ, timp de an. În cazuri speciale,

motivate temeinic, acest termen poate fi prelungit cu şase luni.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 11 -

Articolul 20. Aprobarea provizorie

(1)În cazul în care are loc o echipare, extindere sau modificare semnificativă

imediată a unei forme de transport regulat de călători pe aceeaşi linie, realizat cu

autovehicule, în scopul interesului transportului public, organul de autorizare pe

teritoriul căruia se desfăşoară activitatea de transport, va acorda solicitantului o

aprobare provizorie revocabilă; în acest sens se vor îndeplini condiţiile Art. 13,

par. 1. Acordarea aprobării va fi adusă la cunoştinţa întreprinzătorilor desemnaţi la

articolul 14, paragraful 1, nr. 1.

(1) Aprobarea provizorie va fi emisă în scris. Aceasta va include:

1. O referinţă la această prevedere, cu specificaţia că aprobarea provizorie nu

reprezintă baza unei pretenţii de acordare a autorizaţiei,

2. Denumirea, sediul social şi domiciliul întreprinzătorului,

3. Perioada de valabilitate,

4. Posibilele condiţii şi obligaţii,

5. Proiectarea traseului.

(2) Aprobarea provizorie expiră după şase luni, în măsura în care nu este revocată

în prealabil. Aceasta nu reprezintă un temei pentru pretenţiile de acordare a unei

autorizaţii. Articolul 15, paragrafele 3 şi 5 se aplică corespunzător.

(4)Articolul 17, paragrafele 3 şi 5 se aplică corespunzător.

Articolul 20a

(abrogat)

Articolul 21. Obligaţia de funcţionare

(1) Întreprinzătorul este obligat să înceapă funcţionarea societăţii autorizate şi

ca, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei, să respecte interesele transportului

public şi să menţină tehnologia de ultimă generaţie.

(2) Organul de autorizare poate stabili un termen pentru întreprinzător, pentru

începerea operării societăţii.

(3) Organul de autorizare poate impune întreprinzătorului extinderea sau modificarea

transportului efectuat de acestea, atunci când interesele privitoare la transportul

public necesită acest lucru şi dacă întreprinzătorul poate îndeplini aceste condiţii,

luând în considerare poziţia sa economică, calcularea dobânzilor acumulate şi

amortizarea capitalului de investiţie, precum şi dezvoltarea tehnică a acestuia.

Pentru procedură se vor aplica prevederile articolelor 14, 15 şi 17.

(4)Organul de autorizare poate scuti întreprinzătorul, la cererea acestuia, de

obligaţia conform paragrafului 1, pentru întreaga sau pentru o parte din activitatea

de transport desfăşurată de acesta, temporar sau definitiv, în cazul în care

întreprinzătorul nu mai poate îndeplini obligaţia de funcţionare sau când situaţia

sa economică, calcularea dobânzilor acumulate şi amortizarea capitalului de

investiţie, precum şi dezvoltarea tehnică necesară nu îi mai permit acest lucru. În

cazul în care interesul transportului în comun este contrar scutirii, se aplică

prevederile articolului 8, paragraful 4. Până la emiterea unei decizii referitoare

la cerere, întreprinzătorul va continua să opereze activitatea de transport.

Articolul 22. Obligaţia de transport

Întreprinzătorul este obligat să efectueze transporturi, dacă

1. Au fost respectate condiţiile de transport,

2. transportul poate fi efectuat cu mijloacele de transport folosite cu regularitate şi

3. Transportul nu este împiedicat de circumstanţe pe care întreprinzătorul nu le

poate soluţiona sau remedia.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 12 -

Articolul 23. Răspunderea pentru daunele materiale

Întreprinzătorul îşi poate exclude responsabilitatea pentru daunele materiale faţă de

fiecare persoană transportată în măsura în care daunele depăşesc valoarea de 1.000 Euro

şi dacă nu este vorba despre fapte săvârşite cu intenţie sau neglijenţă crasă.

Articolul 24

(abrogat)

Articolul 25. Revocarea autorizaţiei

(1) Organul de autorizare va revoca autorizaţia, în cazul în care nu mai sunt

îndeplinite toate condiţiile specificate la articolul 13, paragrafele 1-3. Cerinţa

privitoare la credibilitatea necesară a întreprinzătorului nu mai este îndeplinită

atunci când în cadrul societăţii sale de transport nu se mai respectă prevederile

referitoare la siguranţa transporturilor, în ciuda avertismentelor scrise sau în

cazul în care se acţionează contrar obligaţiilor ce îi revin întreprinzătorului,

conform prezentei legi, sau conform normelor legale emise în baza prezentei legi.

(2) Organul de autorizare poate revoca autorizaţia dacă nu mai sunt îndeplinite pre-

condiţiile stabilite la articolul 13, paragraful 1, nr. 4 sau în cazul în care

întreprinzătorul eşuează în mod repetat să îşi îndeplinească obligaţiile aferente

conform legislaţiei muncii, legislaţiei asigurărilor sociale sau obligaţiile fiscale

sau în cazul în care le încalcă în mod grav.

(3) La cererea organului de autorizare, întreprinzătorul va depune o dovadă pentru

îndeplinirea condiţiilor prevăzute la articolul 13, par. 1, nr. 4 şi pentru

îndeplinirea obligaţiilor descrise la paragraful 2. Autorităţile fiscale pot

notifica organul de autorizare referitor la eşecul repetat al întreprinzătorului de

a-şi îndeplini obligaţiile fiscale sau de a depune contribuţiile la asigurările de

stat, conform articolului 284 din Codul Fiscal.

(4) Prevederile paragrafelor 1-3 vor fi aplicate corespunzător în cazul revocării

autorizaţiei pentru transferul conducerii societăţii.

Articolul 26. Încetarea valabilităţii autorizaţiei

Autorizaţia îşi încetează valabilitatea

1. în cazul transportului realizat cu tramvaie, troleibuze sau curse regulate de

călători efectuate cu autovehicule, precum şi în cazul transportului realizat în

regim de taxi, dacă întreprinzătorul:

a) nu demarează activitatea societăţii în termenul stabilit de organul de

autorizare sau

b)este scutit permanent de obligaţia de a menţine toate formele de transport

autorizate,

2. În cazul transportului realizat cu taxiuri, atunci când un întreprinzător mută

sediul societăţii într-o altă zonă administrativă.

Articolul 27. Măsuri coercitive

Procedurile administrative coercitive se bazează pe normele legislaţiei landului, în

măsura în care autorităţile landurilor au dezvoltat această lege.

III. Prevederi speciale referitoare la tipurile

individuale de transport

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 13 -

A. Tramvaie

Articolul 28 Aprobarea proiectului

(1) Instalaţiile de exploatare a tramvaielor pot fi construite doar cu aprobarea

prealabilă a unui proiect. Pentru aprobarea proiectelor vor fi luate în considerare

aspectele publice şi private implicate în procedură, inclusiv compatibilitatea cu

mediul înconjurător.

(1a) În locul unei decizii referitoare la elaborarea proiectului, se poate emite o

autorizaţie de proiect, dacă

1. În cadrul proiectului, nu este vorba despre o intenţie pentru care trebuie

executată o verificare a compatibilităţii cu mediul, conform legii aplicabile

pentru verificarea compatibilităţii cu mediul,

2. Proiectul a fost realizat împreună cu susţinătorii intereselor publice, al căror

domeniu de activitate este afectat,

3. Nu sunt încălcate sau nu sunt încălcate semnificativ drepturile altora sau atunci

când persoanele vizate se declară de acord în scris cu utilizarea proprietăţii

acestora sau unui alt drept al acestora.

Autorizaţia de proiectare are efectele legale ale unei aprobări de proiect; dacă

aceasta este acordată, prevederile referitoare la procedura de aprobare a

proiectului nu mai sunt aplicabile. Prevederile articolului 75, paragraful 4 din

cadrul Codului de Procedură Administrativă şi prevederile specifice legislaţiei

landului, sunt aplicabile corespunzător. Înainte de depunerea unei reclamaţii

administrative, nu este necesară verificarea efectuată în cazul unei proceduri

prealabile.

(2) Aprobarea şi autorizarea proiectului vor fi anulate în cazul operării de modificări

şi extinderii nesemnificative. Cazurile de importanţă nesemnificativă se produc atunci

când:

1. Nu este vorba despre o modificare sau extindere, pentru care trebuie să se efectueze

o verificare a compatibilităţii cu mediul, conform legii aferente,

2. Nu sunt afectate alte interese publice sau există deciziile necesare din partea

autorităţilor şi acestea nu se opun proiectului şi

3. Nu sunt influenţate drepturile altora sau nu sunt vizate acordurile implicate în

proiect.

(3) Proiectele de construcţie conform articolului 9 din Legea privind construcţiile

înlocuiesc aprobarea de proiect conform paragrafului 1 şi autorizaţia de proiectare

conform paragrafului 1a, în măsura în care se depun documente care fac dovada

instalaţiilor de exploatare a tramvaielor. În cazul în care este necesară o

completare a instalaţiilor de exploatare sau în cazul în care proiectul de construcţie

este incomplet sau se va devia de la elementele stabilite de proiectul de construcţie,

se va solicita emiterea unei aprobări de proiectare. Se vor aplica prevederile Art.

40 şi 43, par. 1, 2, 4 şi 5, precum şi cele ale art. 44, par. 1-4 din cadrul Legii

privitoare la construcţii. Nu se vor aplica prevederile articolului 29, paragraful 3.

(4) Autorizaţia conform articolului 9, par. 1, nr. 1 poate fi acordată doar sub rezerva

obţinerii aprobării de proiect necesară conform paragrafelor 1 -3, sau autorizaţiei de

proiectare sau sub rezerva aprobării emise conform paragrafului 2, nr. 2. Procedura de

obţinere a aprobării proiectului poate fi executată în paralel cu procedura de

autorizare.

Articolul 28a. Interdicţia de modificare, dreptul de preempţiune

(1) În măsura în care a fost elaborat proiectul sau se oferă alte oportunităţi de a

examina proiectul, se interzice efectuarea de modificări semnificative în ceea ce

priveşte suprafeţele incluse în proiect, până în momentul folosirii acestora, care să

crească semnificativ valoarea proiectului sau în ceea ce priveşte măsuri de construcţie

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 14 -

planificate (interdicţia de modificare). Modificările iniţiate anterior, în mod

admisibil şi legal, lucrările de întreţinere şi continuarea utilizării, exercitată

anterior, nu sunt afectate de această prevedere. Modificările nepermise nu vor fi

luate în considerare în momentul dispunerii amenajărilor sau instalaţiilor, şi nici în

procedurile de acordare a despăgubirilor.

(2) În cazul în care interdicţia de modificare se aplică pe o perioadă de peste

patru ani, proprietarii pot solicita compensaţii pentru dezavantajele cauzate

profitului, apărute în urma acestei situaţii.

(3) În cazurile prezentate la paragraful 1, propoziţia 1, întreprinzătorul are dreptul

de preempţiune asupra suprafeţelor vizate.

Articolul 29. Autorităţile care emit aprobarea de proiect

(1) Autorităţile care emit aprobarea de proiect sunt reprezentate de organul de

autorizare, conform articolului 1. Acesta stabileşte proiectul conform articolului

28, paragraful 1, emite autorizaţia de proiectare conform articolul 28 1a sau ia o

decizie, conform articolului 28, paragraful 2.

(1a) Pentru procedurile de audiere se aplică prevederile articolului 73 din

Codul de Procedură Administrativă, cu următoarele stipulări:

1. 1. Autoritatea care se ocupă cu audierea va dispune depunerea unui punct de

vedere din partea autorităţilor ale căror domenii de activitate sunt afectate

de aceste prevederi, precum şi prezentarea proiectelor în cazul comunităţilor

asupra cărora procedurile vor produce efecte, în decurs de o lună, după ce

susţinătorul procedurii a depus proiectul.

2. Autorităţile ale căror domenii de activitate sunt afectate vor depune un punct

de vedere într-un termen stabilit de autoritatea care efectuează audierile,

care nu va depăşi o perioadă de trei luni.

3. Comunităţile vor prezenta proiectul în decurs de trei săptămâni de la data

notificării. Acestea vor face cunoscută prezentarea la nivel local.

4. Dezbaterea conform articolului 73, paragraful 6 din cadrul Codului de Procedură

Administrativă, va fi finalizată de autoritatea care susţine audierile, în decurs

de trei luni de la expirarea termenului alocat contestaţiilor. Aceasta va emite

un punct de vedere conform Articolului 73, paragraful 9 din Codul de Procedură

Administrativă, în decurs de o lună de la încheierea dezbaterilor.

5. În cazul modificării unei instalaţii de exploatare pentru tramvaie se poate face

abstracţie de dezbaterea formală în sensul Articolului 7, paragraful 6 din Codul de

Procedură Administrativă şi în sensul articolului 9, par. 1, propoziţia 2 din legea

referitoare la verificarea compatibilităţii cu mediul. Înainte de încheierea

procedurii de aprobare a proiectului, cei care ridică obiecţii vor avea ocazia să facă

declaraţii. Autoritatea care se ocupă de audieri va emite un punct de vedere, conform

Articolului 73, par. 9 din Codul de Procedură Administrativă, în decurs de şase

săptămâni de la expirarea termenului de contestare.

Dacă procedura este reglementată de legislaţia landului printr-un cod de procedură

administrativă, se vor aplica măsurile corespunzătoare.

(2) În cazul în care proiectul este contestat cu motivaţia că sunt afectate

interesele publice din sfera autorităţilor federale sau autorităţilor care

activează din partea Federaţiei şi în cazul în care nu se ajunge la un acord între

autorităţile care emit aprobarea de proiect şi autorităţile numite anterior,

autoritatea care emite aprobarea proiectului va lua o decizie în acord cu

Ministerul Federal de Transporturi, Construcţie şi Dezvoltarea Oraşelor.

(3) În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra utilizării căilor ferate non-

federale sau cu societăţile de căi ferate montane, autorităţile care emit aprobarea

de proiect vor lua decizia pentru autorităţile desemnate de către guvernul federal şi

vor fundamenta aprobarea proiectului.

(4) Se exclud contestaţiile referitoare la proiect, care sunt depuse după expirarea

termenului de depunere al acestora. Acest lucru se va indica în comunicarea motivaţiei

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 15 -

sau în termenul de depunere a contestaţiilor. Punctele de vedere ale autorităţilor,

depuse după termenul de analiză nu vor fi luate în considerare pentru stabilirea

proiectului; acest lucru se aplică în cazul în care interesele publice invocate de o

autoritate sunt cunoscute sau ar fi trebuit să fie cunoscute de autoritatea care emite

aprobarea proiectului, chiar şi fără declararea acestora.

(5) Decizia de aprobare a proiectului va fi transmisă către acele entităţi ale căror

obiecţii au fost supuse procesului decizional, însoţită de expunerea posibilităţilor de

atacare; prevederile Codului de Procedură Administrativă referitoare la aducerea la

cunoştinţă, rămân valabile în general.

(6) Înainte de depunerea unei reclamaţii în cadrul unei proceduri administrative,

împotriva deciziei de aprobare a unui proiect sau împotriva autorizaţiei de

proiectare pentru construcţie sau modificarea instalaţiilor de exploatare pentru

tramvaie, nu este necesară verificarea în cadrul unei proceduri prealabile.

Acţiunea în contestare împotriva deciziei de aprobare a proiectului sau împotriva

autorizaţiei de proiectare pentru construcţia sau modificarea instalaţiilor de

exploatare a tramvaielor nu are efect suspensiv. Cererea de dispunere a efectului

suspensiv al unei acţiuni în contestare contra unei decizii de aprobare a

proiectului sau unei autorizaţii de proiectare, conform articolului 80, paragraful

5, propoziţia 1 din Regulamentul Tribunalului Administrativ poate fi depusă şi

motivată doar în decurs de o lună de la emiterea deciziei de aprobare a proiectului

sau a autorizaţiei de proiectare. În cazul în care ulterior apar situaţii care

îndreptăţesc dispunerea efectului suspensiv, partea obligată prin prisma deciziei de

aprobare a proiectului sau autorizaţiei de proiectare, poate depune o cerere

motivată conform articolului 80, par. 5, propoziţia 1 din cadrul Regulamentului

Tribunalului Administrativ, în decurs de 1 lună. Termenul începe să curgă din

momentul în care partea obligată a luat la cunoştinţă respectivele situaţii.

(7) Reclamantul va trebui să prezinte faptele şi dovezile ce stau la baza plângerii

sale, în decurs de şase săptămâni. Se vor aplica în mod corespunzător prevederile

Articolului 87b, paragraful 3 şi cele ale articolului 128a.

(8) Se pot denunţa deficienţe ale evaluării intereselor publice şi private

implicate în procedură, doar atunci când acestea pot avea o influenţă

incontestabilă asupra rezultatului evaluării. Deficienţele contestate în cadrul

evaluării sau încălcarea procedurii sau cerinţelor formale determină anularea

deciziei de aprobare a proiectului sau autorizaţia de proiectare, atunci când nu

pot fi remediate prin completarea proiectului sau printr-o procedură de completare;

rămân în vigoare prevederile articolelor 45 şi 46 din cadrul Regulamentului

Tribunalului Administrativ şi prevederile legislaţiei aferente landului.

Articolul 29a. Punerea anticipată în posesie

(1) În cazul în care se impune începerea imediată a lucrărilor de construcţie şi

proprietarul sau posesorul refuză să cedeze proprietatea asupra unei parcele de

teren pentru construcţia sau modificarea unei instalaţii de exploatare a

tramvaielor, prin acord, sub rezerva pretenţiilor la despăgubire, autorităţile

responsabile cu exproprierea pot pune întreprinzătorul în posesie, la cerere, după

stabilirea proiectului sau acordarea autorizaţiei de proiectare. Decizia de

aprobare a proiectului sau autorizaţia de proiectare trebuie să fie executabile. Nu

mai sunt necesare alte condiţii.

(2) Autorităţile care se ocupă de expropriere vor negocia verbal cu persoanele

implicate, cel mai târziu în decurs de şase săptămâni de la primirea cererii

referitoare la punerea anticipată în posesie. La negocieri vor fi invitaţi

întreprinzătorul şi persoanele implicate. Persoanei implicate i se va comunica

cererea de punere în posesie. Perioada de notificare a invitaţiei este de trei

săptămâni. Odată cu invitaţia, persoanelor implicate li se va solicita să depună

obiecţiile împotriva cererii, înainte de negocierea verbală cu autorităţile de

expropriere. Acestea vor fi notificate şi că se poate lua o decizie asupra cererii

de punere în posesie şi asupra altor cereri ce trebuie soluţionate, chiar şi în cazul

neprezentării.

(3) În măsura în care situaţia parcelei de teren este importantă, autorităţile

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 16 -

responsabile cu exproprierea vor stabili acest lucru într-un proces verbal, până la

începerea negocierii verbale sau vor dispune evaluarea de către un expert.

Persoanelor implicate li se va trimite o copie a procesului verbal sau a rezultatelor

evaluării.

(4) Decizia referitoare la punerea în posesie va fi comunicată întreprinzătorului

şi persoanelor vizate, cel mai târziu în decurs de două săptămâni de la negocierea

verbală. Punerea în posesie va produce efecte începând cu data desemnată de

autorităţile responsabile cu exproprierea. Această dată poate fi stabilită la cel

mult două săptămâni de la data emiterii ordinului de punere anticipată în posesie

către proprietarul direct. Prin punerea în posesie, se retrage dreptul de

proprietate al posesorului.

Întreprinzătorul poate executa obiectivul de construcţie pe parcela care face subiectul

punerii în posesie şi poate lua măsurile necesare în acest sens.

(5) Întreprinzătorul va oferi compensaţii pentru dezavantajele apărute în urma punerii

anticipate în posesie, precum şi pentru dezavantajele rezultate în urma lipsei de

acumulare a dobânzilor pentru despăgubirile băneşti pentru evacuare sau limitarea

proprietăţii sau pentru lipsa compensării oricărui alt drept. Tipul şi valoarea

compensaţiei vor fi stabilite de către autorităţile responsabile cu exproprierea, prin

intermediul unei decizii.

(6) În cazul în care proiectul stabilit sau autorizaţia de proiectare sunt anulate, se

va anula şi punerea anticipată în posesie şi proprietarul anterior va redobândi

dreptul de proprietate. Întreprinzătorul va acorda compensaţii pentru toate

dezavantajele speciale apărute datorită punerii în posesie.

(7) Atacarea judiciară a unei decizii de punere anticipată în posesie nu are efect de

suspendare. Cererea prin care solicită dispunerea efectului de suspendare conform

articolului 80, paragraful 5, propoziţia 1 din cadrul Regulamentului Tribunalului

Administrativ poate fi depusă şi motivată doar în decurs de o lună de la emiterea

deciziei de punere în posesie.

Articolul 30. Exproprierea

Exproprierea este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru

executarea obiectivului de construcţii stabilit sau aprobat, conform articolelor

28, 29. Proiectul stabilit sau autorizaţia de proiectare va sta la baza

procedurilor de expropriere şi vor fi obligatorii pentru autorităţile responsabile

în acest sens. În rest, se vor aplica legile landurilor privitoare la

expropriere.

Articolul 31. Utilizarea străzilor publice

(1) Întreprinzătorul trebuie să prezinte aprobarea susţinătorului sarcinilor privind

execuţia şi întreţinerea drumurilor, dacă

1. Tramvaiul va fi utilizat pe o stradă publică,

2. Instalaţiile de exploatare a tramvaielor se intersectează la acelaşi nivel cu o

stradă publică.

(2) Acordurile referitoare la valoarea remuneraţiei pentru utilizarea unei străzi

publice, necesită aprobarea organului de autorizare. Contractele existente între

întreprinzător şi susţinătorul sarcinilor de execuţie şi întreţinere a drumurilor,

rămân valabile.

(3) În cazul extinderii sau mutării unei străzi publice folosite de către un

tramvai, susţinătorul sarcinilor de execuţie şi întreţinere a drumurilor poate

solicita de la întreprinzător o cotă parte din costurile aferente extinderii sau

mutării străzii. În acest sens, se va lua în considerare dacă şi măsura în care

extinderea sau mutarea străzii se datorează traficului special sau altor motive.

Paragraful 2, propoziţia 2 se aplică corespunzător.

(4) La cererea susţinătorului sarcinilor de întreţinere şi construcţie a

străzilor, va îndepărta tramvaiul la expirarea autorizaţiei pentru instalaţia de

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 17 -

exploatare şi va reface strada.

(5) În cazul în care nu se ajunge la un acord în situaţiile prezentate la paragraful

1 şi 3, decizia va fi luată de autorităţile desemnate de guvernul landului.

(6) Acordul întreprinzătorului cu susţinătorul sarcinilor de întreţinere şi

executare a străzilor, în vederea utilizării străzilor publice, va fi consemnat

în decizia de aprobare a proiectului sau în autorizaţia de proiectare.

Articolul 32. Obligaţia de tolerare a terţilor

(1) Proprietarii sau alte persoane care au drept de folosinţă:

1. vor tolera lucrările are implică măsurătorile, analiza solului şi a apei de

adâncime, inclusiv montarea provizorie a indicatoarelor şi alte lucrări speciale,

necesare pentru proiectarea instalaţiilor de exploatare şi tramvaielor, în cazul

în care organul de autorizare aprobă aceste lucrări,

2. Vor tolera amplasarea sau construirea de dispozitive de oprire pentru cablurile

electrice, ale indicatoarelor şi semnalelor de oprire de către întreprinzător şi de

către persoanele împuternicite de acesta din urmă. Întreprinzătorul sau persoanele

împuternicite de acesta vor avea acces la spaţiile de lucru, operare sau spaţiile

comerciale doar în timpul orelor de program, iar în locuinţe, doar cu acordul

proprietarului locuinţei. Intenţia de executare a unor lucrări prealabile va fi

notificată proprietarului sau persoanei cu drept de folosinţă, în decurs de 2

săptămâni, în mod direct şi în cadrul zonelor administrative pe teritoriul cărora

trebuie executate lucrările prealabile.

(2) Aprobarea organului de autorizare faţă de lucrările prealabile nu poate reprezenta

baza pentru pretenţia de acordare a autorizaţiei, conform articolului 9, par. 1, nr. 1.

(3)În ceea ce priveşte obligaţia de tolerare a instalaţiilor tehnice desemnate la

paragraful 1, nr. 2, se va lua o decizie în momentul construirii unor noi instalaţii

de exploatare a tramvaielor în cadrul procedurii de aprobare a proiectului. În

celelalte privinţe, deciziile vor fi luate de organul de autorizare.

(4) Întreprinzătorul va acorda compensaţii, pentru daunele provocate de lucrările

prealabile, de amplasarea, ridicarea sau îndepărtarea instalaţiilor tehnice. Articolul

31, par. 5 se va aplica în mod corespunzător. Pentru ca pretenţiile de despăgubire să

aibă valabilitate, se vor urma căile legale uzuale.

Articolele 33 - 35 (abrogate)

Articolul 36 Obligaţia de construire şi întreţinere

(1) Întreprinzătorul este obligat să construiască instalaţiile de exploatare pentru

tramvaie şi, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei, să respecte interesele

transportului public şi întreţină tehnologia de ultimă generaţie.

(2) Organul de autorizare poate stabili un termen pentru întreprinzător, în decursul

căruia trebuie construite instalaţiile de exploatare.

Articolul 37. Începerea activităţii

Autorizaţia pentru începerea operării tramvaielor este acordată de organul de

autorizare, de comun acord cu autorităţile responsabile pentru controlul tehnic.

Articolul 38

(abrogat)

Articolul 39. Tarifele şi condiţiile de transport

(1) Tarifele de transport şi modificarea acestora necesită aprobarea organului

de autorizare. Tarifele de transport devin obligatorii odată cu aprobarea

acestora.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 18 -

(2) Organul de autorizare trebuie să verifice tarifele de transport, în special

luând în considerare condiţia economică a întreprinzătorului, dobânzile acumulate

şi amortizarea capitalului de investiţii, precum şi dezvoltarea tehnică necesară.

În cazul în care tarifele de transport nu sunt aprobate conform solicitării,

datorită interesului public sau binelui obştesc, se aplică prevederile articolului

8, paragraful 4.

(3) Tarifele de transport stabilite conform paragrafului 1 nu pot fi majorate sau

reduse; acestea vor fi aplicate în mod uniform. Reducerile de pe urma cărora se

poate beneficia în alte condiţii decât acestea, sunt interzise şi nule.

(4) Aprobarea tarifelor de transport poate fi revocată de către organul de

autorizare după audierea întreprinzătorului, în cazul în care pentru alcătuirea

tarifelor de transport au fost modificate în mod semnificativ circumstanţe

decisive; în acest caz organul de autorizare poate stabili pe altă cale tariful

de transport, după audierea întreprinzătorului.

(5)Majorarea tarifelor de transport va intra în vigoare cel mai devreme în decurs de

şapte zile de la data publicării.

(6) Condiţiile de transport vor fi depuse pentru aprobarea organului de

autorizare, înainte de implementarea acestora, în măsura în care acestea deviază

de la Condiţiile Generale de Transport (art. 57, par. 1, nr. 5) destinate

întreprinzătorilor (condiţii speciale de transport). Acelaşi lucru este valabil

pentru modificările condiţiilor speciale de transport. Organul de autorizare

poate impune modificarea condiţiilor de transport, în cazul în care

circumstanţele decisive pentru stabilirea acestora s-au modificat semnificativ

sau în cazul în care apar noi puncte de vedere pentru organizarea îmbunătăţită a

circulaţiei într-un teritoriu şi care pot fi luate în considerare prin

modificarea condiţiilor speciale de transport.

(7) Tarifele şi condiţiile speciale de transport vor fi publicate la nivel local de

către întreprinzător, înainte de aplicarea acestora; notificările vor fi afişate în

staţiile de pasageri, în spaţii alocate în acest sens.

Articolul 40. Programele de circulaţie

(1) Programul de circulaţie trebuie să includă traseul liniei, punctul de plecare şi

punctul de oprire finală, precum şi staţiile şi intervalele orare.

(2) Programele de circulaţie şi modificarea acestora necesită aprobarea organului de

autorizare. Fac excepţie modificările programelor de circulaţie care sunt impuse

datorită defecţiunilor temporare în operare sau în situaţii speciale, şi care sunt

aplicate pe o perioadă care nu depăşeşte o lună, precum şi alte modificări limitate

ale programelor. În cazul în care modificarea programului de circulaţie afectează

interesele altor companii de transport, părerile acestora vor fi luate în considerare

înainte de aprobare. Modificările programelor de circulaţie prevăzute în articolul 2

vor fi comunicate organului de autorizare. Organul de autorizare poate aduce

obiecţii modificărilor programului de circulaţie prezentat, în decurs de două

săptămâni, atunci când nu sunt îndeplinite cerinţele de la paragraful 2; în acest caz

modificările programului de circulaţie nu vor intra în vigoare.

(3) Organul de autorizare poate impune modificarea programului de circulaţie, în

cazul în care circumstanţele decisive pentru stabilirea acestuia s-au modificat

semnificativ sau în cazul în care apar noi puncte de vedere pentru organizarea

mai bună a circulaţiei într-un teritoriu şi care pot fi luate în considerare

prin modificarea condiţiilor speciale de transport. Articolul 8, par. 4 se va

aplica în mod corespunzător.

(4) Programele de circulaţie şi modificările acestora vor fi publicate de

întreprinzător la nivel local. Mai mult, programele de circulaţie valabile vor fi

afişate în spaţiile speciale aflate în staţiile de pasageri. În staţii vor fi afişate

cel puţin orele de plecare.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 19 -

B.

Transportul cu troleibuze

Articolul 41. Prevederi aplicabile în mod corespunzător

(1) Prevederile articolelor 28-30 şi cele ale articolelor 32, 36 şi 37 vor fi aplicate

corespunzător pentru realizarea de construcţii şi instalaţii de exploatare pentru

transportul cu troleibuzele.

(2) În scopul ridicării construcţiilor şi instalaţiilor de exploatare pe străzile

publice, întreprinzătorul necesită aprobarea susţinătorului sarcinilor de execuţie şi

întreţinere a străzilor; se vor aplica prevederile Articolului 31, paragraful 1, 2, 4

până la 6.

(3) În rest se vor aplica prevederile articolelor 39 şi 40, în mod corespunzător

pentru transportul cu troleibuzele.

C.

Transport regulat de călători realizat cu autovehicule

Articolul 42. Definirea termenului de transport regulat de călători

Transportul regulat de călători reprezintă o legătură de circulaţie între anumite

puncte de plecare şi sosire, în cadrul căreia pasagerii pot urca şi coborî în anumite

staţii. Acesta nu se bazează pe existenţa unui program de circulaţie cu anumite ore

de plecare şi sosire sau pe organizarea acestuia între staţii.

Articolul 43. Forme speciale ale transportului regulat de călători

Indiferent de cine desemnează rutele de circulaţie şi de legătură, excluzând pasagerii

altor forme de transport, transportul regulat de pasageri serveşte la transportul:

1. Angajaţilor între locuinţă şi locul de muncă (transport profesional),

2. Elevilor între locuinţă şi instituţia de învăţământ (transportul de elevi),

3. Persoanelor care vitează pieţe (curse de piaţă),

4. Spectatorii pieselor de teatru.

Regularitatea transportului nu se exclude prin derularea curselor în funcţie de

necesităţile persoanelor implicate, care se pot modifica.

Articolul 44

(abrogat)

Articolul 45. Prevederi speciale

(1) Pentru transportul regulat de călători cu autovehicule se vor aplica prevederile

articolului 32, în măsura în care acestea implică amplasarea sau ridicarea de marcaje

de staţii; în ceea ce priveşte obligaţia de tolerare, organul de autorizare va decide

fără procedura de aprobare a proiectului.

(2) Pentru transportul regulat de călători cu autovehicule, se vor aplica în mod

corespunzător prevederile articolelor 39 şi 40.

(3) În cazul formelor de transport de la articolul 43, organul de autorizare poate

renunţa în totalitate sau parţial la aplicarea prevederilor referitoare la obligaţia

de funcţionare (art. 21), obligaţia de transport (art. 22), tarifele şi condiţiile de

transport (art. 39), precum şi la programele de circulaţie. În cazul unor forme

speciale de transport regulat de călători (articolul 43), prevederile art. 13, par. 2,

nr. 2 se vor aplica astfel încât să se ia în considerare în special interesele

angajaţilor şi angajatorilor, precum şi cele ale elevilor şi instituţiilor de

învăţământ.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 20 -

D. Plăţi compensatorii

Articolul 45a. Obligaţia de compensare

(1) În cazul transportului cu tramvaie şi troleibuze, precum şi în cazul transportului

regulat de călători efectuat cu autovehicule, conform articolelor 42 şi 43, nr. 2,

întreprinzătorul va asigura la cerere o compensare în funcţie de prevederile

articolului 2, pentru transportul studenţilor şi elevilor cu bilete de călătorie, dacă

şi în măsura în care:

1. Profitul rezultat din tarifele aprobate pentru aceste transporturi nu sunt

suficiente pentru a acoperi costurile calculate la articolul 2, punctul 2 şi

2. În decursul unei anumite perioade de timp, întreprinzătorul a solicitat aprobarea

pentru ajustarea tarifelor de transport aplicate pentru formele de transport

desemnate, în baza profitului şi costurilor.

(2) Ca şi compensări se vor acorda 50 la sută din valoarea diferenţei dintre

profitul care ar fi fost realizat pentru forma de transport indicată la

paragraful 1, pentru transportul de studenţilor şi elevilor cu bilet valabil pe

o anumită perioadă de timp şi produsul dintre kilometrii realizaţi de persoană în

cadrul acestui transport şi costurile medii specifice transportului. Costurile

medii specifice transportului, în sensul prezentei prevederi, sunt reprezentate

de procentul de costuri pentru fiecare kilometru/persoană, stabilite la o valoare

forfetară de către guvernele landurilor sau de către autorităţile competente

autorizate de acestea, prin norme legale, în funcţie de valorile medii ale

fiecărui întreprinzător reprezentativ, care operează în mod economic şi

productiv; astfel, pot fi stabilite procente de costuri în funcţie de

particularităţile de funcţionare şi circulaţie pentru transportul pe şine şi cel

care nu se desfăşoară pe şine, precum şi pentru diverse regiuni de circulaţie.

Suma compensării rezultată din aplicarea paragrafului 1 este limitată la 4

procente pentru anul 2004, la 8 procente pentru anul 2005 şi începând cu anul

2006, la valoarea de 12 procente.

(3) Compensaţia conform paragrafelor 1 şi 2 asigură landurile că transportul este

operat pe teritoriul acestuia. În cazul în care transportul se extinde şi pe

teritoriul altor landuri, compensarea unei cote parte din servicii este stabilită

conform prevederilor din fiecare land.

(4) Organul de autorizare sau autorităţile desemnate de guvernul landului vor decide

asupra compensării. Decizia poate fi însoţită de condiţii destinate îmbunătăţirii

rezultatelor economice pentru serviciile prestate pentru formele de transport

desemnate la paragraful 1. În cazul în care întreprinzătorul nu respectă integral

aceste condiţii, compensarea va fi asigurată doar în măsura în care se pot calcula

pentru respectarea condiţiilor.

(5)

Notă de subsol

Art. 45a par. 2 prop. 3 Altern. 1: În funcţie de prevederile formulelor de calcul

incompatibile cu GG conform BVerfGE v. 8.12.2009; 2010 I 68 - 2 BvR 758/07 -

E

Transportul ocazional realizat cu autobuzele

Articolul 46. Formele transportului ocazional

(1) Transportul ocazional este reprezentat de transportul persoanelor cu autovehicule,

care nu încadrează în transportul regulat de călători, conform articolelor 42 şi 43.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 21 -

(2) Următoarele sunt exclusiv admise ca forme ale transportului ocazional:

1. Transportul în regim de taxi (articolul 47),

2. Excursiile şi călătoriile de vacanţă (Articolul 48),

3. Transportul cu autobuze şi autovehicule închiriate (articolul 49).

(3) în localităţile cu un număr mai mare de 50.000 de locuitori sau în locaţiile

desemnate de autorităţile administrative superioare, cu mai puţin de 50.000 nu se va

acorda o autorizaţie pentru transportul realizat în regim de taxi şi pentru transportul

realizat cu autovehicule închiriate, pentru acelaşi autovehicul.

Articolul 47. Transportul în regim de taxi

(1) Transportul în regim de taxi înseamnă transportul de persoane realizat cu

autoturisme, care sunt ţinute la dispoziţie de către întreprinzător în locaţii

autorizate şi cu care efectuează transportul pasagerilor, cu o anumită destinaţie.

Întreprinzătorul poate accepta solicitările de transport şi în timpul unei curse sau

la sediul societăţii.

(2) Taxiurile pot fi ţinute la dispoziţie doar în zona administrativă în care

întreprinzătorul îşi are sediul. Cursele cu comandă prealabilă pot fi efectuate şi

din alte zone administrative. Organul de autorizare, de comun acord cu alte organe

de autorizare poate încuviinţa ţinerea la dispoziţie în cadrul locaţiilor

autorizate, din afara zonei administrative în care are sediul societatea şi poate

stabili un sector administrativ mai mare.

(3) Guvernul landului este autorizat să reglementeze prin dispoziţii legale

extinderea obligaţiei de operare, dispunerea staţiilor de taxi, precum şi

particularităţile serviciului. Acesta poate transfera împuternicirea prin

dispoziţii legale. În dispoziţia legală pot fi incluse în special reglementări

despre:

1. Punerea la dispoziţie a taxiurilor în cazuri speciale, inclusiv a unui serviciu de

intervenţie,

2. Preluarea şi executarea comenzilor emise telefonic,

3. Operarea transportului şi radiocomunicaţiilor,

4. Transportarea persoanelor cu dizabilităţi şi

5. Transportarea bolnavilor, în măsura în care nu este vorba despre transporturi

executate conform articolului 1, paragraful 2, nr. 2.

(4) Obligaţia de transport se aplică doar pentru tarifele de transport stabilite

conform articolului 51, paragraful 1, propoziţiile 1 şi 2 şi conform paragrafului 2,

propoziţia 1, în cadrul domeniului de aplicabilitate (zona cursei obligatorii).

(5) Se interzice închirierea de taxiuri către şoferi.

Articolul 48. Excursiile şi călătoriile de vacanţă

(1) Excursiile sunt curse oferite şi executate de întreprinzător cu autobuze sau

autoturisme, conform unui anumit program, stabilit de acesta şi în scopul unei excursii

identice şi comune pentru toţi participanţii. Cursa trebuie să revină la locul de

plecare. Pasagerii trebuie să se afle în posesia unui bilet de călătorie valabil

pentru întreaga cursă, care demonstrează distanţa şi tariful transportului. În cazul

excursiilor executate ca şi curse forfetare, este suficientă menţionarea pe biletul de

călătorie a remuneraţiei totale, în locul tarifului de transport.

(2) Călătoriile de vacanţă sunt călătorii în sejururi de concediu, oferite şi

efectuate de întreprinzător cu autobuze sau autoturisme, conform unui anumit plan,

stabilit de acesta şi contra unei remuneraţii totale pentru transport şi cazare, cu

sau fără masă. Vor fi emise doar bilete de călătorie dus-întors şi doar pe numele

călătorilor. Pasagerii vor fi transportaţi către o destinaţie de călătorie comună

pentru toţi participanţii şi vor fi aduşi în punctul de plecare al călătoriei. Pe

drumul de întoarcere pot fi transportaţi doar pasageri pe care întreprinzătorul i-a

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 22 -

adus la obiectivul turistic.

(3) Se interzice preluarea de pasageri pe parcurs. Acest lucru nu se aplică pentru

locaţiile învecinate sau pentru localităţile din interiorul landurilor, care se află la

o distanţă de până la 30 de km. În rest, organul de autorizare poate stabili excepţii,

dacă astfel nu sunt lezate interesele transportului în comun.

(4) Nu se vor aplica prevederile articolelor 21 şi 22.

Articolul 49. Transportul cu autobuze şi autovehicule închiriate

(1) Transportul cu autobuze închiriate reprezintă transportul de persoane în

autocare, închiriate în totalitate pentru transport şi cu care întreprinzătorul

realizează curse în scopul, către obiectivul şi pe rutele stabilite de chiriaş.

Participanţii trebuie să aparţină unui cerc comun de persoane şi trebuie să convină

asupra scopului şi rutei de călătorie.

(2) Pre-condiţiile specificate în paragraful 1, propoziţia 1 nu sunt necesare, dacă

cursele sunt intermediate cu indicarea obiectivului de călătorie. Autobuzele

închiriate nu vor fi puse la dispoziţie în locaţii sau străzi publice.

(3) Nu se vor aplica prevederile articolelor 21 şi 22.

(4) Transportul cu autobuze închiriate reprezintă transportul de persoane în autocare,

închiriate în totalitate pentru transport şi cu care întreprinzătorul realizează curse

în scopul, către obiectivul şi pe rutele stabilite de chiriaş, care nu reprezintă

transporturi în regim de taxi, în sensul articolului 47. Cu automobilele închiriate

vor fi efectuate doar comenzile de transport primite la sediul companiei sau la

domiciliul întreprinzătorului. După efectuarea comenzii de transport, automobilul

închiriat va fi imediat returnat la sediul firmei, cu excepţia cazului în care,

înainte de cursa către sediul firmei sau domiciliu sau în timpul cursei se primeşte

telefonic o nouă comandă de transport. Comanda de transport emisă la sediul firmei

sau la domiciliul întreprinzătorului va fi înregistrată contabil de către acesta şi

înregistrările vor fi păstrate timp de un an. Acceptarea, intermedierea şi efectuarea

comenzilor de transport, punerea la dispoziţie a autoturismelor de închiriat, precum

şi publicitatea pentru transportul cu vehicule închiriate nu trebuie să ducă la

confuzia individuală sau comună cu transportul în regim de taxi. Semnele şi marcajele

rezervate taxiurilor nu trebuie folosite pentru autoturismele închiriate. Nu se vor

aplica prevederile articolelor 21 şi 22.

Notă de subsol

Articolul 49, par. 4, prop. 3: Conform stipulării formulei de decizie compatibile cu

GG, BVerfGE

v. 14.11.1989; 1990 I 108 - 1 BvL 14/85, 1 BvR 1276/84 -

Articolul 49, par. 4, prop. 4: Conform stipulării formulei de decizie compatibile cu

GG, BVerfGE

v. 14.11.1989; 1990 I 108 - 1 BvL 14/85, 1 BvR 1276/84 -

Articolul 49, par. 4, prop. 5: Conform stipulării formulei de decizie compatibile cu

GG, BVerfGE

v. 8.11.1983; 1984 I 105 - 1 BvL 8/81 -

Articolul 50

(abrogat)

Articolul 51. Tarifele şi condiţiile de transport în regim de taxi

(1) Guvernul landului este împuternicit să stabilească prin normative legale,

tarifele şi condiţiile de transport în regim de taxi. Normativele legale pot

prevedea în special regulamente privitoare la:

1. Preţurile de bază, preţurile per kilometru şi tarifele orare,

2. Adaosuri,

3. Plăţile în avans,

4. Decontare,

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 23 -

5. Modalitatea de plată şi

6. Admisibilitatea acordurilor speciale pentru zona de circulaţie obligatorie.

Guvernul landului poate transfera împuternicirea prin dispoziţii legale.

(2) Acordurile speciale pentru zona de circulaţie obligatorie sunt admise dacă:

1. Se stabileşte un anumit interval de timp, un număr minim de curse sau o cifră

minimă de afaceri lunară,

2. Nu se încalcă o dispoziţie a pieţei transporturilor,

3. Tarifele şi condiţiile de transport sunt convenite în scris şi

4. În normativul legal este prevăzută o obligaţie de aprobare sau de afişare.

(3)În cazul stabilirii tarifelor şi condiţiilor de transport vor fi aplicate

corespunzător prevederile articolului 14, paragrafele 2 şi 3, precum şi cele ale

articolului 39, par. 2.

(4) Organismele autorizate pot conveni de comun acord, pentru o zonă care depăşeşte

domeniul de competenţă al unui oficiu care se ocupă de stabilirea tarifelor şi

condiţiilor de transport, tarife şi condiţii unitare de transport.

(5) Pentru utilizarea tarifelor şi condiţiilor de transport se va aplica

articolul 39, paragraful 3, în mod corespunzător.

Articolul 51a

-

IV. Transportul în străinătate

Articolul 52. Transportul peste graniţă

(1) Pentru transportul de persoane peste graniţă cu autovehicule, realizat de

întreprinzători, care au sediul societăţii în ţară sau în străinătate se vor aplica

prevederile prezentei legi şi cele ale normelor legale emise în baza acesteia, în cazul

în care nu se convine contrariul. Articolul 13, paragraful 1, nr. 4 nu se aplică

pentru întreprinzătorii care au sediul societăţii în străinătate.

(2) Autorizarea necesară conform acestei legi, pentru transportul regulat de

călători peste graniţă va fi emisă de autoritatea desemnată de guvernul federal,

responsabilă pentru porţiunea de drum din Germania în acord cu Ministerul

Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor. Se va aplica

corespunzător Articolul 11, paragrafele 2-4.

(3)Autorizaţia pentru transportul ocazional peste graniţă efectuat de întreprinzători

care au sediul societăţii în străinătate nu este necesară în măsura în care există un

acord corespunzător cu ţara străină în acest sens. În cazul în care nu există un

astfel de acord sau transportul ocazional se face în condiţii care deviază de la cele

ale acordului, Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Locuinţelor sau

autoritatea desemnată de acesta poate da curs unor astfel de cereri. Autorizaţia

pentru călătoriile de vacanţă pentru graniţă va fi emisă de autorizaţia desemnată de

guvernul landului pentru porţiunea de drum aferentă Germaniei, în jurisdicţia căreia se

încheie călătoria de vacanţă. Făcând abatere de la Art. 9, par. 1, nr. 4, autorizaţia

pentru transportul ocazional peste graniţe cu autocare va fi acordată şi pentru forma

de transport ocazional.

(4) Poliţia de frontieră şi oficiile vamale de la graniţă sunt autorizate să refuze

trecerea autovehiculelor, în cazul în care acestea nu prezintă autorizaţia necesară, ce

trebuie păstrată la bord. Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi

Dezvoltării Oraşelor poate exclude permanent sau temporar din circulaţia în sau prin

Republica Federală Germania, întreprinzătorii cu sediul societăţii în afara zonei de

aplicabilitate a acestei legi, în cazul încălcării repetate sau grave a prevederilor

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 24 -

prezentei legi şi a ordonanţelor privitoare la această lege, precum şi a prevederilor

directivelor Comunităţii Europene şi cele ale acordurilor internaţionale referitoare la

transportul peste graniţă.

Articolul 53. Transportul în regim de tranzit

(1) Pentru transportul de persoane în regim de tranzit, efectuat cu autovehicule,

care implică teritoriul de aplicabilitate al acestei legi cu excluderea

transportului în interiorul teritoriului german, se vor aplica prevederile prezentei

legi şi cele ale dispoziţiilor legale aferente, în cazul în care nu se convine

contrariul. Nu se vor aplica prevederile articolului 13, paragraful 1, nr. 4.

(2) Autorizaţia pentru transportul regulat de călători în regim de tranzit va fi

acordată de autorităţile desemnate de guvernul landului, în al căror teritoriu are

loc prima trecere a graniţei la ducere, de comun acord cu Ministerul Federal de

Transport, Construcţie şi Dezvoltarea Oraşelor. Se va aplica corespunzător

Articolul 11, paragrafele 3 şi 4.

(3) Se va aplica în mod corespunzător Art. 52, par. 3 pentru transportul ocazional

în străinătate pe teritoriul în care este valabilă prezenta lege, însă în cazul

călătoriilor de vacanţă, competenţa este deţinută de autorităţile desemnate de

guvernul landului, pe al căror teritoriu se produce trecerea graniţei la venire.

Articolul 52, par. 4 se va aplica în mod corespunzător.

V.Controlul, competenţa de verificare

Articolul 54. Controlul

Întreprinzătorul se supune controlului de către organul de autorizare, în ceea ce

priveşte îndeplinirea prevederilor prezentei legi, precum şi a dispoziţiilor legale

rezultate din aceasta şi respectarea obligaţiilor impuse de autorizaţie (condiţii,

obligaţii). Autoritatea desemnată de guvernul landului poate împuternici organul

de autorizare în scopul deferirii supravegherii transportului regulat de călători şi

a transportului ocazional, realizat cu autovehicule, către alte autorităţi

subordonate. Controlul tehnic asupra companiilor de transport cu tramvaiul sau

troleibuzele va fi exercitat de autoritatea desemnată de guvernul landului.

Controlul tehnic poate fi transferat în sarcina altor oficii prin dispoziţie legal a

guvernului landului. Excepţie de la aceste prevederi fac sarcinile conform art. 9,

par. 1 din cadrul Ordonanţei referitoare la construcţia şi operarea tramvaielor din

data de 11 decembrie 1987 (BGBI I, pag. 2648), precum şi conform art. 8, par. 1 şi

art. 9, par. 1 din cadrul Ordonanţei de verificare a directorilor societăţilor

operatoare de tramvaie din data de 29 iulie 1988 (BGBI I., pag. 1554). În cazul în

care controlul tehnic va fi transferat unui alt oficiu, acesta nu poate transfera la

rândul său acest serviciu conform articolului 5, par. 2 din cadrul Ordonanţei

referitoare la construcţia şi operarea de tramvaie.

(2) Inspectoratul se poate documenta cu referire la toate echipamentele şi

măsurile întreprinzătorului, care intră în sfera sa de competenţă.

Întreprinzătorul va notifica imediat inspectoratul referitor la toate modificările

semnificative, fără a i se solicita acest lucru.

(3) Inspectoratul poate dispune reglementări pentru întreprinderile care operează un

parc de troleibuze, referitoare la utilizarea şi operarea autovehiculelor în cadrul

transportului regulat de călători şi transportului ocazional, astfel încât transportul

să de desfăşoare corespunzător şi să se respecte obligaţiile conform articolului 39,

paragraful 7 şi cele ale articolului 40, par. 4.

Articolul 54a. Competenţa de verificare a organului de autorizare

(1) Organul de autorizare poate dispune cercetările necesare, efectuate de către

reprezentanţii săi autorizaţi, în scopul executării controlului şi pregătirii

deciziilor sale, în special:

1. Inspectarea registrelor şi documentelor comerciale,

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 25 -

2. Solicitarea de informaţii de la întreprinzător şi de la persoanele active în

cadrul societăţii. Persoana obligată să comunice informaţiile poate refuza să

răspundă la întrebările care l-ar putea expune pe acesta sau pe angajaţii

desemnaţi în cadrul articolului 383, par. 1, nr. 1-3 din cadrul Codului de

Procedură Civilă, la pericolul de urmărire penală sau la iniţierea procedurii

conform legii referitoare la contravenţii.

În scopul menţionat în propoziţia 1, terenurile şi spaţiile societăţii vor fi

vizitate în cadrul orelor normale de program. Întreprinzătorul şi persoanele active

în cadrul societăţii vor pune la dispoziţia reprezentantului organului de autorizare,

materialele auxiliare necesare şi vor executa serviciile auxiliare necesare.

(2) Reglementările paragrafului 1 se vor aplica în mod corespunzător şi pentru

autorităţile împuternicite cu stabilirea procentelor de costuri.

VI.

Procedura de contestare şi taxele

Articolul 55. Procedura prealabilă în cazul contestării actelor

administrative

Este necesară o procedură prealabilă în cazul în care se contestă un act

administrativ, emis de o autoritate superioară de transporturi din cadrul landului

sau de către Ministerul Federal pentru Transporturi, Construcţie şi Dezvoltarea

Oraşelor. Prevederile articolului 29, par. 6, prop. 1 rămân valabile.

Articolul 56. Taxe

Pentru procedurile oficiale conform prezentei legi şi dispoziţiile legale bazate pe

această lege, precum şi conform ordonanţelor sau dispoziţiilor legale pentru aplicarea

Directivelor Consiliului sau Comisiei Uniunii Europene, costurile pentru acestea (taxe

şi speze) vor fi suportate de cei care au iniţiat procedura oficială sau de către cei

în favoarea cărora sunt efectuate. Creditorul costurilor este persoana juridică a

cărei autoritate întreprinde procedura oficială, iar în cazul spezelor şi persoana

juridică de la a cărui autoritate provin spezele.

VII.

Emiterea de ordonanţe şi prevederi administrative generale

Articolul 57. Ordonanţele

(1) Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării oraşelor emite,

cu aprobarea Consiliului Federal, prin ordonanţe de implementare a acestei legi, prin

tratate internaţionale, precum şi prin Directive ale Consiliului sau Comisiei Uniunii

Europene, ordonanţele necesare:

1. Privitoare la tramvaie şi troleibuze; acestea reglementează

a) cerinţele referitoare la construcţia şi echipamentele instalaţiilor de operare şi

ale autovehiculelor, precum şi modalitatea de operare a acestora,

b) siguranţa şi ordinea operării, precum şi protecţia instalaţiilor de operare

şi a vehiculelor, contra avariilor şi defecţiunilor;

2. Referitoare la funcţionarea întreprinderilor de transport de călători;

acestea reglementează:

a) cerinţele pentru construcţia şi echipamentele autovehiculelor utilizate de

întreprinderea respectivă,

b) siguranţa şi ordinea operării;

3. Referitoare la cerinţele referitoare la competenţa, calificarea şi

comportamentul persoanelor implicate în societate şi referitor la

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 26 -

desemnarea, confirmarea şi verificarea directorilor societăţii, precum şi

a sarcinilor şi atribuţiilor acestora;

4. Privitoare la dovedirea îndeplinirii pre-condiţiilor de autorizare conform

articolului 13, paragraful 1, nr. 1-3; în acest sens pot fi incluse prevederi

referitoare la condiţiile în care o societate poate fi considerată capabilă să

funcţioneze, referitor la credibilitatea întreprinzătorului sau a persoanelor

desemnate la conducerea societăţii, precum şi la condiţiile în care se evaluează o

activitate, la materialele verificate, excluderea verificării şi procedura de

verificare; în afară de aceasta se poate determina în care cazuri

întreprinzătorul, posesor al unei diplome de absolvire a unui liceu sau facultăţi

de pregătire profesională, poate fi scutit de dovedirea activităţii evaluate sau

de susţinerea unui examen;

5. Referitoare la condiţiile generale unitare de transport efectuat cu tramvaiul sau

troleibuzul, pentru transportul regulat de călători, efectuat cu autovehicule şi sub

rezerva articolului 51, par. 1, prop. 1, pentru transportul ocazional cu autovehicule;

6. Referitoare la reglementarea transportului peste graniţă şi a transportului

efectuat în regim de tranzit, organizarea, procedura şi mijloacele de control precum şi

scutirea întreprinzătorului care are sediul societăţii în străinătate de obligaţia de

obţinere a autorizaţiei pentru transportul ocazional de persoane sau de la respectarea

altor prevederi ale acestei legi, în măsura în care acestea sunt garantate reciproc;

7. Privitoare la domeniul de aplicabilitate şi implementarea Directivei (EWG) nr.

1191/69 a Consiliului din data de 26 iunie 1969, în forma Ordonanţei (EWG) nr.

1893/91 a Consiliului din data de 20 iunie 1991, referitoare la procedura

statelor membre în privinţa obligaţiilor legate de termenul de servicii publice

în domeniul transportului de cale ferată, rutier şi naval, în măsura în care

această directivă permite acest lucru:

8. Referitoare la scutirea generală de la prevederile acestei legi pentru cazurile

de transport care nu au o importanţă deosebită pentru transportul general;

9. Care stabilesc cine reprezintă elevii şi studenţii în sensul articolului 45a,

par. 1, care sunt componentele costurilor luate în considerare la calcularea

compensării, care sunt procedurile aplicate pentru acordarea compensării, ce

informaţii trebuie să conţină cererea pentru acordarea compensării şi cum se

calculează profiturile şi kilometrii per persoană;

10. Care desemnează condiţiile de obligare la plata taxelor în cadrul transportului

regulat de călători şi transportului şi niveluri fixe de taxe sau valori cadru.

Taxele nu vor depăşi 2.500 Euro pentru transportul regulat de călători şi 1.500 de

Euro pentru transportul ocazional de călători.

11. Pentru desemnarea situaţiilor în care ar putea fi aplicate pedepse datorită

contravenţiilor, conform articolului 61, par. 1, nr. 5.

(2) Ordonanţele conform paragrafului 1, nr. 1 pot include de asemenea şi prevederi

pentru protecţia împotriva efectelor dăunătoare asupra mediului în sensul Legii

Federale privind Protecţia contra Emisiilor; în acest sens se pot stabili valori

limită ale emisiilor, luând în considerare dezvoltarea tehnică şi ordonanţele intrate

în vigoare până la o anumită dată. Prevederile conform propoziţiei 1 vor fi emise de

Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor şi de

către Ministerul Federal al Mediului, Protecţiei Naturii şi Siguranţei Reactoarelor.

Împuternicirea acordată conform propoziţiei 1 nu este valabilă, în măsura în care se

aplică prevederile articolului 43 ale Legii Federale privind protecţia contra

emisiilor.

(3) Ordonanţele emise conform art. 1, nr. 1, pot să stabilească de asemenea modalitatea

în care se va face dovada îndeplinirii acestor prevederi, în mod special, care sunt

verificările, autorizaţiile, acordurile sau adeverinţele necesare.

(4) În măsura în care o ordonanţă impune siguranţa publică, anumite prevederi

individuale ale ordonanţei emise conform art. 1, nr. 2 pot fi extinse pentru

transporturi care sunt scutite de obligaţia de obţinere a autorizaţiei, conform

articolului 2 sau pentru care se acordă o scutire prin ordonanţa emisă conform

paragrafului 1, nr. 8.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 27 -

(5)Ordonanţa emisă conform paragrafului 1, nr. 7 poate prevedea că, autorităţile

competente ale landului pot excepta întreprinzătorii desemnaţi în ordonanţa

Ministerului Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor de la

domeniul de aplicabilitate al acestei ordonanţe, prin emiterea de dispoziţii legale.

Articolul 58. Prevederi administrative generale

Prevederile administrative generale necesare pentru aplicarea prezentei legi vor fi

emise de Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiei şi Dezvoltării Oraşelor,

în acord cu Consiliul federal.

Articolele 59 şi 59a(abrogate)

VIII. Prevederi cu privire la amenzi

Articolele 60 şi 60a(abrogate)

Articolul 61. Contravenţii

(1) Se consideră contravenţii, situaţiile în care în mod intenţionat sau neglijent:

1. Se transportă persoane cu tramvaie, troleibuze sau autobuze, fără a deţine

autorizaţia necesară sau aprobarea provizorie necesare, sau condiţiile

autorizaţiei sau aprobării provizorii sau condiţiile dintr-o decizie contravin

prevederilor articolului 45a, par. 4, propoziţia 2;

2. Se efectuează transportul cu tramvaie, troleibuze sau transportul regulat

de călători cu autovehicule, fără acordarea de către organul de

autoritare a aprobării prevăzute de lege pentru tarifele de transport sau

programele de transport;

3. Contravin prevederilor prezentei legi, în ceea ce priveşte:

a) obligaţia de informare în cazul deranjamentelor în operarea transportului,

care au drept urmare înlocuirea temporară a autovehiculelor (art. 2, par. 5,

propoziţia 2);

b) deţinerea la bord şi prezentarea documentelor (art. 17, par. 4, art. 20. par.

4),

c) respectarea obligaţiei de funcţionare (articolul 22) sau a tarifelor de

transport (art. 39, par. 3, art. 41, par. 3, art. 45, par. 2, art. 51),

d) aducerea la cunoştinţă a tarifelor de transport, a condiţiilor speciale de

transport şi a programelor de circulaţie valabile (art. 39, par. 7, art. 40, par.

4. art. 41, par. 3, art. 45, par. 3),

e) transportul în regim de taxi (art. 47, par. 2, prop.1 sau par. 5)

f) excursiile şi călătoriile de vacanţă (art. 48, par. 1-3), sau

g) transportului efectuat cu autobuze închiriate sau autovehicule închiriate (art.

49, par. 2 şi par. 4);

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 28 -

3a. contrar art. 54a, par. 1, nu acordă informaţii, acordă informaţii incorecte,

incomplete sau nu le acordă la timp, nu prezintă registrele şi documentele

societăţii, nu le prezintă integral sau timp sau refuză să tolereze verificările;

4. Contravine unei ordonanţe sau unei dispoziţii scrise executabile, emise în baza

prezentei legi sau în baza prevederilor legale, care vizează această lege, în

măsura în care prevederea legală şi dispoziţia scrisă executabilă fac referire

exclusivă la această prevedere, Sau

5. Contravine unei Directive aplicabile direct în actele legislative ale Uniunii

Europene, care, corespunde unei interdicţii sau necesităţi descrise la

a) Punctul 1 sau

b) Punctele 2, 3 sau 3a,

în măsura în care ordonanţa face referire la o anumită situaţie pentru această amendă,

conform articolului 57, par. 1, nr. 11.

(2) În cazurile prezentate la paragraful 1, punctele 1 şi 5, litera a, contravenţia se

sancţionează cu o amendă în valoare de până la douăzeci de mii de Euro, iar în

celelalte cazuri cu amendă de până la zece mii de euro.

(3) Autoritatea administrativă în sensul articolului 36, paragraful 1, nr. 1 din cadrul

legii referitoare la contravenţii, este reprezentată de organismul de autorizare sau de

autoritatea desemnată de guvernul landului. Guvernul landului poate transfera

împuternicirea în acest sens, către autorităţile superioare competente ale landului.

În cazurile prezentate la articolul 52, par. 3, prop. 2, autoritatea administrativă în

sensul art. 36, par. 1, nr. 1 al legii privitoare la contravenţii este reprezentată de

Oficiul Federal pentru Transportul de Mărfuri.

(4) În cazurile prezentate la paragraful 1, contravenţia poate fi aplicată şi în baza

şi conform acordurilor internaţionale, atunci când au loc în afara spaţiului în care

este valabilă această lege.

IX.

Prevederi tranzitorii şi prevederi finale

Articolul 62. Prevederi tranzitorii

Autorizaţiile pentru transporturile ocazionale, acordate de la data de 1 septembrie

2007,vor fi valabile până la expirarea termenului menţionat pe certificatul de

aprobare.

Articolul 63(abrogat)

-

Articolul 64. Alte legi

(1) Prin prezenta lege, nu sunt afectate prevederile:

1. Legii privitoare la transportul rutier din data de 19 decembrie 1952 (BGBI I, pag.

837)şi nici reglementările emise în baza acesteia;

2. Legea cu privire la răspunderea civilă în forma făcută publică la data de 4 ianuarie

1978 (BGBI I; pag. 145);

3. (abrogat)

4. Legii privitoare la asigurarea obligatorie pentru posesorii de autovehicule din 5

aprilie 1965 (BGBI I., pag. 213) şi

5. Legii privitoare la asigurarea de răspundere civilă pentru autovehiculele şi

remorcile autovehiculelor din străinătate, din data de 24 iulie 1956 (BGBI I., pag.

667) şi

în măsura în care nu rezultă contrariul din prevederile articolului 23.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 29 -

(2) Prevederile legii referitoare la măsurile de menţinere a funcţionării

întreprinderilor de căi ferate destinate transportului public, din data de 7

martie 1934 (RGBl II., pag. 91), în forma Articolului 9, par. 4 din cadrul Legii

generale privind căile ferate, din data de 29 martie 1951 (BGBl I., pag. 225), vor

fi aplicate pentru tramvaie şi troleibuze cu stipulările, astfel încât autoritatea

competentă de control să fie organul de autorizare desemnat de guvernul landului,

în sensul legii mai sus menţionate şi astfel încât, în cazul în care o

întreprindere de transport cu tramvaiul sau troleibuzul se află pe teritoriul mai

multor landuri, organul de autorizare desemnat de guvernul landului să poată lua o

decizie, de comun acord cu organul de autorizare desemnat de guvernul landului

implicat.

Articolul 64a. Substituirea directivelor federale cu legislaţia landului

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, landurile pot înlocui prevederile articolului

45a şi art. 57, par. 1, nr.9, precum şi dispoziţiile emise conform art. 57, par. 1,

nr. 9, cu legislaţia specifică landului.

Articolul 65

(Intrarea în vigoare, anularea prevederilor legale)

Articolul 66. Valabilitatea în landul Berlin

Prezenta lege este valabilă şi în landul Berlin, conform stipulărilor articolului

13, par. 1 din cea de-a treia lege privitoare la caracterul tranzitoriu din data

de 4 ianuarie 1952 (BGBl I, pag. 1). Ordonanţele emise în baza acestei legi sunt

valabile şi în landul Berlin, conform articolului 14 din cea de-a treia lege

privind caracterul tranzitoriu.

Anexa EV. Extras din EinigVtr, Anexa I, Capitolul XI, domeniul B, secţiunea

III

(BGBl. II 1990, 889, 1105)

- Măsuri pentru teritoriul care aderă (articolul 3, EinigVtr)-

Secţiunea III

Legislaţia federală intră în vigoare în teritoriul desemnat la articolului 3 al

contractului, cu următoarele stipulări:

...

15. Legea privitoare la transportul de persoane în forma făcută publică la data de

8 august 1990 (BGBI. I S. 1690)

cu următoarele stipulări:

a) Art. 13, par. 4. art. 46, 48, 49, 51 par. 3 şi 5, intră în vigoare la data de

1 ianuarie 1993.

b) Până la data de 31 decembrie 1991 se vor aplica reglementările preţurilor de

stat incluse în anexa la art. 2, par. 2 din Ordonanţa privind anularea,

respectiv menţinerea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte preţurile, din

data de 25 iunie 1990 (GBl I., nr. 37, pag. 472), aplicabile pentru transportul

efectuat cu tramvaie, troleibuze şi transportul regulat de călători, efectuat cu

autovehicule, sub forma tarifelor aprobate de transport, în sensul art. 39, par.

1.

c) Art. 45a intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1992.

d) Pentru întreprinderile autorizate să efectueze transporturi cu obligaţia

obţinerii autorizaţiei, în cazul aderării, autorizaţia va fi valabilă cel mai

târziu până la data de 31 decembrie 1991. Continuarea funcţionării întreprinderii

după această dată implică obţinerea la timp a autorizaţiei, conform legii

privitoare la transportul de persoane.

e) Autorizaţiile obţinute de întreprinderi conform articolului 3 din Ordonanţa

referitoare la transportul de persoane în regim comercial din data de 20 iunie

1990 (GBl Nr. 40, pag. 574), sunt valabile până la data expirării lor.

Un serviciu al Ministerului Federal de Justiţie în colaborare cu juris GmbH -

www.juris.de

- 30 -

f) Autorizaţiile pentru transportul contractual, conform articolului 1, par.

1, în conexiune cu Art. 2 din Ordonanţa referitoare la transportul de

persoane în regim comercial din data de 20 iunie 1990 (BGl I, nr. 40, pag.

574) vor fi valabile ca autorizaţii pentru forme speciale ale transportului

regulat de călători, conform articolului 2, par. 1, nr. 3, în conexiune cu

art. 43, în măsura în care nu au fost scutite de prevederile legii

privitoare la transportul de persoane, în baza Ordonanţei privind excepţia

de la prevederile legii din data de 30 august 1962 (BGBl. I Pag. 601),

modificată ultima dată prin Ordonanţa din 30 iunie 1989 (BGBl. I, pag.

1273).

g) Procedurile în curs referitoare la construcţia sau modificarea

instalaţiilor de exploatare a tramvaielor în teritoriul menţionat la

articolului 3 vor fi finalizate conform legii privitoare la transportul

de persoane, în cazul în care nu se publică o decizie efectivă finală de

intrare în vigoare a aderării.

...