ALIN CIUPAL CONSTANTIN BRBULESCU
LEGISLAIA SANITAR ÎN ROMÂNIA MODERN (1874–1910)
Lucrare finanat prin grantul CNCSIS tip Idei, cod 2588, cu titlul: Elita medical româneasc i procesul modernizrii societii rurale
din România (1859–1914).
Fotografiile de pe coperta 1, 4 i cotor sunt preluate din colecia Alin Ciupal.
© 2009 Autorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integral sau parial a textului, prin orice mijloace, fr acordul autorilor, este interzis i se pedepsete conform legii. Tehnoredactare computerizat: Alexandru Cobza Universitatea Babe-Bolyai Presa Universitar Clujean Director: Codrua Scelean Str. Hasdeu nr. 51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./fax: (+40)-264-597.401 E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro http://www.editura.ubbcluj.ro/
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României
UTA, ALINA IOANA Legislaia sanitar în România modern: (1874-1910) / Alina Ioana uta, Oana Mihaela Tma, Alin Ciupal, Constantin Brbulescu, Vlad Popovici. – Cluj-Napoca: Presa Universitar Clujean, 2009
Bibliogr.; Index ISBN 978-973-610-969-0 I. Tma, Oana Mihaela II. Ciupal, Alin III. Brbulescu, Constantin IV. Popovici, Vlad 61(498)(094)
ALINA IOANA UTA OANA MIHAELA TMA
ALIN CIUPAL CONSTANTIN BRBULESCU
(1874–1910)
Not asupra ediiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Lista documentelor publicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Legi sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Alte legi cu caracter sanitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Regulamente sanitare generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Regulamente sanitare locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Ghid de întrebuinare. Modernizarea societii româneti în secolul al XIX-lea . . . . . . 25
Note despre legislaia sanitar în Vechiul Regat la sfâritul secolului al XIX-lea i la începutul secolului al XX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Legi sanitare
1874 1. Lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
1877 2. Lege pentru modificarea unor articole din Legea sanitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
1881 3. Lege pentru modificarea art. 10 i 131 din Legea sanitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
1885 4. Lege pentru modificarea legii sanitare în vigoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
1893 5. Lege pentru modificarea legii sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
1898 6. Lege relativ la modificarea art. 35, 36, 37, 38, 95,154, 163, 164 i 176
din legea sanitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
1910 7. Lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
1881 8. Lege pentru înfiinarea de spitale rurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
6
1894 9. Lege asupra alienailor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
1906 10. Lege pentru alctuirea unui fond al asistenei sanitare a stenilor . . . . . . . . . . . . . . 203
11. Lege pentru trecerea spitalelor rurale de la judee sub directa administrare a ministrului de interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Regulamente sanitare generale
13. Regulament pentru industriile insalubre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
1877 14. Regulament pentru transportul cadavrelor omeneti (dezvolttor art. 12, lit. h.
din legea sanitar) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
1886 16. Regulament pentru serviciul sanitar de ora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
17. Regulament asupra comerului cu substane medicamentoase i otrvitoare . . . . 251
18. Regulament pentru organizarea interioar a farmaciilor. Modul privegherii i al controlului lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259
19. Regulament pentru verificarea morilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
1887 20. Regulament de aplicaiune al legii pentru înfiinarea de spitale rurale . . . . . . . . . . 269
1888 21. Regulament pentru administrarea i supravegherea stabilimentelor balneare
din ar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
23. Regulament pentru dentiti de clasa II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
24. Regulament pentru spitalele judeene i comunale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
1890 25. Regulament asupra msurilor de luat pentru prevenirea i combaterea
conjunctivitei granuloase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317
1891 27. Regulament de concurs pentru darea concesiunilor de deschiderea
de farmacii noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347
1892 29. Regulament asupra fabricaiunei i vânzrii produselor distilaiunii
petrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373
1893 31. Regulament al Consiliului Sanitar Superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381
32. Regulament asupra comerului cu substane medicamentoase i otrvitoare . . . . 385
33. Regulament pentru consiliile de igien i de salubritate public . . . . . . . . . . . . . . . 391
34. Regulament pentru examenul de liber practic a medicinei, a medicinei veterinare, a chirurgiei dentistice, a farmaciei i a moitului, în România . . . . . . . 401
35. Regulament asupra fabricaiunei i vânzrii produselor distilaiunii petrolului . . 407
36. Regulament asupra msurilor de luat pentru prevenirea i combaterea conjunctivitei granuloase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411
37. Regulament pentru vaccinare i revaccinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 415
1894 38. Regulament asupra lucrrilor pentru ameliorarea salubritii localitilor,
dezvolttor art. 159 din legea sanitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
39. Regulament pentru alinierea satelor i pentru construirea locuinelor rneti . 429
40. Regulament pentru industriile insalubre (art. 140–147 din legea sanitar) . . . . . 433
41. Regulament pentru serviciul inspectorilor sanitari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 463
42. Regulament pentru serviciul sanitar de judee . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
1895 43. Regulament asupra privegherii sanitare a fabricaiunii alimentelor i buturilor
i a comerului cu alimente i buturi (art. 154, 155, 156 i 157 din legea sanitar ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 507
1896 44. Regulament al legii asupra alienailor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 539
8
1899 47. Regulamentul învmântului farmaceutic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 593
48. Regulament pentru msurile de aprarea sntii publice, fa de exploatrile de petrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 603
1900 49. Regulament pentru vânzarea substanelor medicamentoase brute (drogue)
i a materiilor toxice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605
50. Regulamentul taxei farmaceutice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 613
1901 51. Regulament pentru deschiderea i funcionarea Policlinicilor . . . . . . . . . . . . . . . . 617
1904 52. Regulament pentru serviciul sanitar rural din 29 iunie 1904 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 619
1905 53. Regulament de concurs pentru darea concesiunilor de deschidere
de farmacii noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627
54. Regulament pentru înfinarea i funcionarea cminului moaelor rurale . . . . . . . 631
Regulamente sanitare locale
1883 55. Regulamentul concursului pentru postul de medic primar al urbei Ploieti . . . . . 637
1890 56. Regulament asupra administraiunii eforiei spitalelor civile din Bucureti . . . . . . 641
57. Regulament pentru concursurile posturilor medicale din serviciul spitalelor eforiei din Bucureti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 647
58. Regulament pentru ocuparea posturilor de medici, medici veterinari, farmaciti i moae, salariai de comuna Craiova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 671
1897 59. Regulamentul administraiei comitetului spitalului « Elisabeta Doamna
Caritatea Glean » din Galai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 677
1900 60. Regulamentul colii de moae clasa a II-a din Craiova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 683
9
61. Primria Câmpina. Regulament pentru prevenirea unor boli infecioase . . . . . . . 689
62. Regulament pentru meninerea cureniei strzilor i pieelor din comuna urban Sinaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 699
63. Primria Botoani. Regulament pentru curarea ogrzilor particulare . . . . . . . . . 703
1901 64. Regulamentul colii de moae de la institutul Grigore Ghica Vod din Iai . . . . . 707
1902 65. Regulamentul pentru organizarea i conducerea farmaciei casei Sf. Spiridon
din Iai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 719
66. Regulamentul pentru concursurile medicilor primari i secundari ai epitropiei generale a spitalelor i ospiciilor Casei Sf. Spiridon din Iai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 731
67. Regulament relativ la concursul pentru postul de profesor de teoria obstretic la coala de moae de pe lâng institutul Maternitatea din Bucureti . . . . . . . . . . . 737
1908 68. Regulamentul Seciei moaelor rurale de pe lâng coala de moae a Eforiei
de la Institutul „Maternitatea” din Bucureti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 743
Indice tematic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 745
Constantin Brbulescu
Cum aceast lucrare apare în urma unui proiect finanat printr-un grant CNCSIS, începuturile trebuie cutate la originea proiectului, când, încercând s definim volumul de publicat pentru anul întâi, s-a impus ca un fundament – legislaia sanitar. Cu alte cuvinte, am considerat c atunci când studiezi modernizarea igienic i sanitar, se cade s porneti de la legislaie. De fapt, preocuparea pentru legislaia sanitar este mai veche.
Perioada studiat (1874–1910) este tocmai perioada dintre cele dou legi sanitare ale României moderne. Intervalul temporal se impunea astfel de la sine. Dar legile sanitare nu constituie decât o mic parte a reelei normative a statului modern. Legislaia este com- pletat de regulamentele sanitare, care sunt mult mai numeroase, i din perspectiva noastr nu mai puin importante importante ca legile. Din acest motiv o mare parte a volumului de fa este destinat regulamentelor sanitare.
Dar s o luam cu începutul. Ambiia noastr a fost de a publica în mod integral1 i exhaustiv legile sanitare, cu modificrile lor; ceea ce pentru legea sanitar din 1874 nu este puin lucru, ea suferind modificri în 1877, 1881, 1885, 1893 i 1898. Modificri care o transform substanial, legea dinainte de 1910 nemaisemnând prea mult cu varianta iniial din 1874. Alturi de marile legi sanitare, în intervalul studiat, au mai fost promulgate o seam de alte legi cu caracter sanitar din care am selectat i publicat câteva (1894 – Legea asupra alienailor; 1881 – Legea pentru înfiinarea spitalelor rurale etc.).
În ceea ce privete regulamentele, numrul lor este impresionant i deci covâritor. Am încercat, pe cât posibil, s publicm principalele regulamente sanitare generale i s exemplificm doar prin câteva texte, mulimea regulamentelor sanitare locale. Acestei per- petue dorine de publicare a principalelor regulamente generale i se datoreaz i dimensi- unea volumului. Pentru regulamentele generale am respectat principiul variantelor, ca i la legile sanitare: astfel, mai multe regulamente, modificate de-a lungul timpului, au fost pu- blicate în variantele lor succesive. A fost cazul Regulamentului pentru vaccinaie i revaccinaie (1875 i 1893); Regulamentului pentru industrii insalubre (1875 i 1894); Regulamentului pentru alinierea satelor i pentru construirea locuinelor rneti (1888 i 1894); Regulamentu- lui pentru prevenirea bolilor infecioase (1891 i 1897) etc.
Oricum, acest volum cuprinde majoritatea regulamentelor sanitare generale. Din cealalt categorie important de regulamente – regulamentele sanitare locale,
cum spuneam undeva mai sus, am selectat i publicat doar câteva dintre ele. O scurt in- cursiune în paginile Monitorului Oficial ofer dimensiunea numeric a acestei categorii de
1 De altfel, toate textele publicate în volumul de fa, fie c sunt regulamente, fie c sunt legi, sunt publicate integral din sursa menionat în lista de documente.
12
texte: numai ele ar fi putut constitui, pentru perioada studiat, un volum comparabil ca dimensiuni cu cel de fa.
În ceea ce privete sursa documentelor publicate, ea este, pentru marea majoritate a textelor, constituit din clasicul Monitorul Oficial al României i, dup 1889, din oficiosul Direciei Generale a Serviciului Sanitar – Buletinul Direciunii Generale a Serviciului Sanitar. Acestora li se adaug, doar pentru un document din fiecare, i coleciile de legi publicate de B. Boerescu i C. Hamangiu.
Iar acum, dup ce ne-am lmurit ce categorii de documente publicm aici i de unde sunt preluate aceste texte, rmâne de abordat spinoasa problem a formei publicrii acestor documente. Paleta opiunilor poate merge de la publicarea identic a variantelor iniiale pân la modernizarea complet a limbajului. Nici una dintre aceste opiuni extreme nu ne-a convins. Aa c am ales o cale de mijloc: modernizarea limbajului, dar cu pstrarea unor arhaisme care dau farmecul i parfumul textelor de secolul al XIX-lea.2 Ni s-a prut de ne- conceput s înlocuim administraiune cu administraie3, direciune cu direcie sau licitaiune cu licitaie. Cum de neconceput am considerat înlocuirea cu termeni moderni a unor cuvinte ca amploaiat, zalhana, leaf, afipt, bia etc. Dar ce înseamn modernizarea limbajului? i unde stabilim grania între terminologia modern i cea arhaic? Iat întrebri la care fiecare editor de texte trebuie s rspund. Iar rspunsul e individual i reuita rezultatului depinde de fiecare dat de ceea ce a putea numi simul limbii editorului. Din fericire, nu întregul proces de editare a formei textelor este unul intuitiv. Intuiia intervine doar la alegerea re- gulilor de transcriere a textelor: multiplicarea lor duce la o excesiv modernizare, lipsa lor jeneaz lectorul modern… S sperm, alturi de cititorii notri, c am gsit justa cale de mijloc.
Iar acum s vedem deci care sunt regulile pe care le-am aplicat la transcrierea texte- lor. În primul rând am suprimat u final: întâiu devine întâi. Apoi am adugat vocala a dup fiecare vocal accentuat: persóne devine persoane; mórte devine moarte; acésta devine aceas- ta etc. În sfârit, o alt regul important de transcriere a fost unirea cuvintelor compuse, conform normelor actuale: întru cât devine întrucât; de o potriv devine deopotriv; de cât devine decât etc. Consoana s fost transcris prin z în cazuri precum: presint devine pre- zint; visitarea devine vizitarea; autorisaie devine autorizaie etc. Aceiai consoan s a fost transcris prin x în cuvinte ca: esercita devine exercita; espirare devine expirare; esist devine exist etc. O situaie asemntoare exist i pentru consoana d care în anumite cazuri a fost transcis prin z (dile devine zile; blândi devine blânzi; miad-di devine miazzi etc.) în altele prin j (midloci devine mijloci; midloacelor devine mijloacelor etc.). Pentru unele cuvinte y s-a
2 În paralel, am cutat modele printre lucrrile colegilor. Un bun exemplu a fost lucrarea colectiv Ioan Bolovan, Diana Covaci, Daniela Detean, Crinela Elena Holom (ediie de texte, studiu in- troductiv i note de...), Legislaia ecleziastic i laic privind familia româneasc din Transilvania îna doua jumtate a secolului al XIX-lea, Academia Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napo- ca, 2009.
3 Acolo unde în text apar ambele forme, am respectat litera textului. Astfel, uneori în acelai text apare i forma administraiune, i administraie: am pstrat deci ambele forme.
13
transcris conform normelor actuale prin i: dysenterie devine dizenterie; fenilyc devine fenilic etc. De asemenea, am eliminat consoana h mut: pathologie devine patologie. Am înlocuit în unele cazuri franuzescul ch cu autohtonul : bronchit devine astfel bronit. Sau similarul ph prin f: amphiteatru devine amfiteatru. La fel, liquid devine lichid. În sfârit, grupul sce a fost transcris prin te în cuvinte precum: privesce devine privete; îngrijesce devine îngrijete etc. De asemenea, uneori grupul gi a fost transcris prin j: astfel pavagiului devine pavajului; farinagiuri devin farinajuri sau giurul devine jurul etc.
Alturi de aceste reguli principale de transcriere, ar mai fi de adugat c am pstrat structura propoziiei i a frazei din textul original. De asemenea, în titulatura instituiilor scrierea cu liter mare a fost pstrat ca în textul original, chiar dac exist o inconsecven a utilizrii sale. Am renunat totui la scrierea cu liter mare a zilelor sptmânii i a lunilor anului.
În final, a dori s mulumesc membrilor grantului i deci autorilor, pentru investiia ca timp i munc pe care au realizat-o pentru definitivarea acestui volum.
Sperm c volumul îi va dovedi utilitatea pentru istoricul care studiaz ultimele de- cenii ale secolului al XIX-lea i începutul secolului XX în Vechiul Regat. De acum, totul depinde de el.
15
Legi sanitare
1874 1. Lege – MO, 1874, nr. 131, 16 iunie, p. 835–8371.
1877 2. Lege pentru modificarea unor articole din Legea sanitar – MO, 1877, nr. 71, 1 aprilie,
p. 2223–2224.
1881 3. Lege pentru modificarea art. 10 i 131 din Legea sanitar – MO, 1881, nr. 58, 14 iunie,
p. 1889.
1885 4. Lege pentru modificarea legii sanitare în vigoare – MO, 1885, nr. 2, 3 aprilie, p. 34–40.
1893 5. Lege pentru modificarea legii sanitare – MO, 1893, nr. 62, 18 iunie, p. 1785–1798.
1898 6. Lege relativ la modificarea art. 35, 36, 37, 38, 95,154, 163, 164 i 176 din legea sanitar –
MO, 1898, nr. 41, 24 mai, p. 1427–1429.
1910 7. Lege – MO, 1910, nr. 211, 20 decembrie 1910, p. 8505–8538.
Alte legi cu caracter sanitar
1881 8. Lege pentru înfiinarea de spitale rurale – B. Boerescu, Al doilea supliment la Codicele Ro-
mâniei, cuprinzând toate legile, decretele i regulamentele de la 1875 pân la decembrie 1881, Bucureti, Tipografia Academiei Române, 1882, p. 394–395.
1 Ca regul, fiecare document este prezentat cu numele; urmeaz apoi între paranteze ptrate – aco- lo unde a fost cazul – numrul i data decretului regal prin care a fost sancionat legea sau regu- lamentul, sau al jurnalului consiliului de minitri. Prima referin, dup titlu, indic sursa de unde a fost preluat documentul. Uneori exist o a doua referin, suplimentar, introdus totdeauna în aceast list cu „vezi i”.
16
1894 9. Lege asupra alienailor [sancionat cu decretul regal nr. 4090 de la 10 decembrie 1894] –
BDGSS, nr. 24, 15 decembrie 1894, anul VI, p. 370–377; vezi i MO, 1894, nr. 203, 15 decembrie, p. 6921–6923.
1906 10. Lege pentru alctuirea unui fond al asistenei sanitare a stenilor – BDGSS, nr. 10, 31
mai 1906, anul XVIII, p. 181–183.
11. Lege pentru trecerea spitalelor rurale de la judee sub directa administrare a ministrului de interne – BDGSS, nr. 6, 31 martie 1906, anul XVIII, p. 102–103.
Regulamente sanitare generale
1875 12. Regulament pentru vaccinaie i revaccinaie – MO, 1875, nr. 103, 13 mai, p. 2381–
2382.
13. Regulament pentru industrii insalubre – MO, 1875, nr. 156, 18 iulie, p. 3517–3522.
1877 14. Regulament pentru transportul cadavrelor omeneti (dezvolttor art. 12, lit. h. din legea
sanitar) – MO, 1877, nr. 3, 5 ianuarie, p. 58–59.
1885 15. Regulamentul concursurilor pentru posturile medicale  – MO, 1885, nr. 94, 30 iulie,
p. 1928–1931.
1886 16. Regulament pentru serviciul sanitar de ora – MO, 1886, nr. 151, 7 octombrie, p. 3457–
3461.
17. Regulament asupra comerului cu substane medicamentoase i otrvitoare [sancionat prin înaltul decret nr. 1777 din 27 mai 1886] – BDGSS, nr. 21, 1 noiembrie 1890, anul II, p. 319–321; nr. 22, 15 noiembrie 1890, anul II, p. 331–336.
18. Regulament pentru organizarea interioar a farmaciilor. Modul privegherii i al contro- lului lor [sancionat prin decretul regal nr. 1842 din 31 mai 1886] – BDGSS, nr. 21, 1 noiembrie 1890, anul II, p. 315–319.
19. Regulament pentru verificarea morilor  – BDGSS, nr. 2, 15 ianuarie 1890, anul II, p. 29–32.
17
1887 20. Regulament de aplicaiune al legii pentru înfiinarea de spitale rurale – MO, 1887, nr.
87, 22 iulie, p. 2121–2129.
1888 21. Regulament pentru administrarea i supravegherea stabilimentelor balneare din ar –
MO, 1888, nr. 39, 20 mai, p. 889–891; vezi i BDGSS, nr. 9, 1 mai 1894, anul VI, p. 135– 138.
22. Regulament pentru alinierea satelor i pentru construirea locuinelor rneti. Igiena i salubritatea lor – BDGSS, nr. 7, 15 martie 1889, anul I, p. 114–117.
23. Regulament pentru dentiti de clasa II – MO, 1888, nr. 24, 1 mai, p. 539–540; vezi i BDGSS, nr. 22, 15 noiembrie 1890, anul II, p. 330–331.
24. Regulament pentru spitalele judeene i comunale [sancionat prin decretul regal nr. 3851 din 28 decembrie 1888] – BDGSS, nr. 4, 15 februarie 1890, anul II, p. 50–58; nr. 6, 15 martie 1890, anul II, p. 82–85; nr. 7, 1 aprilie 1890, anul II, p. 97–102. Vezi i MO, 1889, nr. 218, 3 ianuarie, p. 4984–4990.
1890 25. Regulament asupra msurilor de luat pentru prevenirea i combaterea conjunctivitei
granuloase [sancionat prin decretul regal nr. 1258 din 12 aprilie 1890] – BDGSS, nr. 8, 15 aprilie 1890, anul II, p. 113–116; vezi i MO, 1890, nr. 13, 18 aprilie, p. 273–274.
26. Regulament de administraie al spitalelor rurale [aprobat cu jurnalul Consiliul de minitri nr. 17 din 16 august 1890] – BDGSS, nr. 17, 1 septembrie 1890, anul II, p. 257– 263; nr. 18 i 19, 15 septembrie i 1 octombrie 1890, anul II, p. 277–290; nr. 20, 15 octombrie 1890, anul II, p. 300–304.
1891 27. Regulament de concurs pentru darea concesiunilor de deschiderea de farmacii noi –
BDGSS, nr. 21, 1 noiembrie 1891, anul III, p. 306–308.
28. Regulament pentru prevenirea bolilor infecioase (molipsitoare) dezvolttor art. 9, 12, 13, 128, 129 i 130 din legea sanitar [aprobat prin decretul regal nr. 2796 din 24 no- iembrie 1891]  – BDGSS, nr. 23, 1 decembrie 1891, anul III, p.  337–347; nr. 24, 15 decembrie 1891, anul III, p. 353–368.
1892 29. Regulament asupra fabricaiunii i vânzrii produselor distilaiunii petrolului [sancionat
prin înaltul decret regal nr. 3820 din 1 decembrie 1892]  – BDGSS, nr. 1, 1 ianuarie 1893, anul V, p. 1–4; vezi i MO, 1892, nr. 197, 5 decembrie, p. 5754–5755.
18
30. Regulament pentru inspectorii serviciului sanitar [sancionat prin decret regal nr. 2670] – BDGSS, nr. 16, 15 august 1892, anul IV, p. 249–252; vezi i MO, 1892, nr. 95, 30 iulie, p. 3001–3002.
1893 31. Regulament al Consiliului Sanitar Superior [sancionat prin decretul regal nr. 4869 din
30 noiembrie 1893] – BDGSS, nr. 23, 1 decembrie 1893, anul V, p. 397–401; vezi i MO, 1893, nr. 201, 4 decembrie, p. 5649.
32. Regulament asupra comerului cu substane medicamentoase i otrvitoare [sancionat prin decretul regal nr. 3611 din 23 octombrie 1893] – BDGSS, nr. 22, 15 noiembrie 1893, anul V, p. 383–387; vezi i MO, 1893, nr. 172, 31 octombrie, p. 4801–4802.
33. Regulament pentru consiliile de igien i de salubritate public [sancionat prin decre- tul regal nr. 3359 din 29 septembrie 1893] – BDGSS, nr. 19, 1 octombrie 1893, anul V, p. 317–320; nr. 20, 15 octombrie 1893, anul V, p. 333–341.
34. Regulament pentru examenul de liber practic a medicinei, a medicinei veterinare, a chirurgiei dentistice, a farmaciei i a moitului, în România [aprobat prin înaltul decret regal nr. 2664 din 1 iulie 1893] – BDGSS, nr. 19, 1 octombrie 1894, anul VI, p. 292– 297; vezi i MO, 1893, nr. 76, 6 iulie, p. 2185–2187.
35. Regulament asupra fabricaiunei i vânzrii produselor distilaiunii petrolului [sancionat prin înaltul decret regal nr. 3820 din 1 decembrie 1892 cu modificrile in- troduse prin decretul nr. 2386 din 8 iunie 1893] – BDGSS, nr. 13, 1 iulie 1893, anul V, p. 225–229; vezi i MO, 1892, nr. 197, 5 decembrie, p. 5754–5755; MO, 1893, nr. 55, 10 iunie, p. 1594–1595.
36. Regulament asupra msurilor de luat pentru prevenirea i combaterea conjunctivitei granuloase [sancionat prin decretul regal nr. 1258 din 12 aprilie 1890 cu adugirile introduse prin jurnalul consiliului de minitri, nr. 9 din 28 iulie 1893] – BDGSS, nr. 19, 1 octombrie 1893, anul V, p. 322–325.
37. Regulament pentru vaccinare i revaccinare [aprobat prin jurnalul Consiliului de Minitri nr. 23 de la 24 iulie 1893] – BDGSS, nr. 15, 1 august 1893, anul V, p. 254–259; nr. 16, 15 august 1893, anul V, p. 269–274; vezi i MO, 1893, nr. 99, 3 august, p. 2793– 2796.
1894 38. Regulament asupra lucrrilor pentru ameliorarea salubritii localitilor, dezvolttor
art. 159 din legea sanitar [aprobat cu decretul regal nr. 2920] – BDGSS, nr. 19, 1 oc- tombrie 1894, anul VI, p. 289–291; vezi i MO, 1894, nr. 131, 16 septembrie, p. 4537– 4538.
19
39. Regulament pentru alinierea satelor i pentru construirea locuinelor rneti [aprobat cu decretul regal nr. 2328] – BDGSS, nr. 12, 15 iunie 1894, anul VI, p. 184–187; vezi i MO, 1894, nr. 57, 14 iunie, p. 2217–2218.
40. Regulament pentru industriile insalubre (art. 140–147 din legea sanitar) [aprobat prin înaltul decret regal nr. 3057 din 20 septembrie 1894, împreun cu adugirile introduse prin înaltul decret regal nr. 3153 din 30 septembrie 1894] – BDGSS, nr. 1, 1 ianuarie 1895, anul VII, p. 1–7; nr. 2, 15 ianuarie 1895, anul VII, p. 24–30; nr. 3, 1 februarie 1895, anul VII, p. 37–44; nr. 4, 15 februarie 1895, anul VII, p. 56–60; nr. 5, 1 martie 1895, anul VII, p. 71–76; vezi i MO, 1894, nr. 138, 24 septembrie, p. 4769–4786 (pen- tru varianta aprobat prin înaltul decret regal nr. 3057 din 20 septembrie 1894).
41. Regulament pentru serviciul inspectorilor sanitari [aprobat cu decretul regal nr. 2106], – BDGSS, nr. 12, 15 iunie 1894, anul VI, p. 179–183; vezi i MO, 1894, nr. 50, 4 iunie, p. 1947–1949.
42. Regulament pentru serviciul sanitar de judee [aprobat cu înaltul decret regal nr. 2851 din 18 iulie 1894], – BDGSS, nr. 17 i 18, 1 i 15 septembrie 1894, anul VI, p. 260–285; nr. 20, 15 octombrie 1894, anul VI , p. 309–315; nr. 21, 1 noiembrie 1894, anul VI , p. 327–328; nr. 22, 15 noiembrie 1894, anul VI, p. 341–348; nr. 23, 1 decembrie 1894, anul VI, p. 363–365; vezi i MO, 1894, nr. 105, 12 august, p. 3785–3805.
1895
43. Regulament asupra privegherii sanitare a fabricaiunii alimentelor i buturilor i a comerului cu alimente i buturi (art. 154, 155, 156 i 157 din legea sanitar) [aprobat cu decretul regal nr. 3456] – BDGSS, nr. 18 i 19, 15 septembrie i 1 octombrie 1895, anul VII, p. 277–310; vezi i MO, 1895, nr. 140, 24 septembrie, p. 4656–4671.
1896
44. Regulament al legii asupra alienailor [aprobat cu decretul regal nr. 4307 din 9 noiembrie 1896] – BDGSS, nr. 23, 1 decembrie 1896, anul VIII, p. 372–375; nr. 24, 15 decembrie 1896, anul VIII, p. 379–388, vezi i MO, 1896, nr. 179, 13 noiembrie, p. 6041–6045.
1897
45. Regulament pentru facultile de medicin [aprobat cu decretul regal nr. 89 din 13 ianu- arie 1897] – BDGSS, nr. 3, 1 februarie 1897, anul IX, p. 38–46; nr. 4, 15 februarie 1897, anul IX, p. 56–58; vezi i MO,1897, nr. 231, 19 ianuarie, p. 7721–7724.
46. Regulament pentru preveniunea bolilor infecioase (molipsitoare) – BDGSS, no. 13 i 14, 1 i 15 iulie 1897, anul IX, p. 194–224.
20
1899
47. Regulamentul învmântului farmaceutic – MO, 1899, nr. 156, 19 octombrie, p. 5299– 5304.
48. Regulament pentru msurile de aprarea sntii publice, fa de exploatrile de petrol [aprobat cu decretul regal nr. 3813 din 15 octombrie 1899] – BGDSS, nr. 19 i 20, oc- tombrie 1899, anul XI, p. 309–311; vezi i MO, 1899, nr. 163, 21 octombrie, p. 5545– 5546.
1900
49. Regulament pentru vânzarea substanelor medicamentoase brute (drogue) i a mate- riilor toxice [aprobat prin decretul regal nr. 5 din 2 ianuarie 1900] – BDGSS, no. 1, 1 ianuarie 1900, anul XII, p. 8–15; vezi i MO, 1900, nr. 225, 9 ianuarie, p. 7705–7708.
50. Regulamentul taxei farmaceutice – BDGSS, nr. 4, aprilie 1900, anul XII, p. 98–102.
1901
51. Regulament pentru deschiderea i funcionarea Policlinicilor [aprobat cu decretul regal nr. 2 944 din 31 iulie 1901] – BDGSS, nr. 8, august 1901, anul XIII, p. 184–185; vezi i MO, 1901, nr. 99, 3 august, p. 3729.
1904
52. Regulament pentru serviciul sanitar rural din 29 iunie 1904,  – C. Hamangiu, Codul General al României (codurile, legile, regulamentele uzuale în vigoare 1856–1907), vol. III, Bucureti, Editura Librriei Leon Alcaly, 1907, p. 3117–3123.
1905
53. Regulament de concurs pentru darea concesiunilor de deschidere de farmacii noi  – BDGSS, nr. 1, 15 ianuarie 1906, anul XVIII, p.  9–13; vezi i MO, 1905, nr. 202, 11 decembrie, p. 6844–6845.
1907
Regulamente sanitare locale
1883
55. Regulamentul concursului pentru postul de medic primar al urbei Ploieti – BDGSS, nr. 20, 15 octombrie 1890, anul II, p. 305–307.
21
1890
56. Regulament asupra administraiunii eforiei spitalelor civile din Bucureti [sancionat prin decretul regal nr. 2447 din 28 iulie 1890] – BDGSS, nr. 16, 15 august, 1890, anul II, p. 241–246; vezi i MO, 1890, nr. 100, 3 august, p. 2466–2467.
57. Regulament pentru concursurile posturilor medicale din serviciul spitalelor eforiei din Bucureti – BDGSS, nr. 22, 15 noiembrie 1890, anul II, p. 336–339; nr. 23 i 24, 1 i 15 decembrie 1890, anul II, p. 346–365.
58. Regulament pentru ocuparea posturilor de medici, medici veterinari, farmaciti i moae, salariai de comuna Craiova – BDGSS, nr. 1 i 2, 1 i 15 ianuarie 1891, anul III, p. 2–7; vezi i MO, 1890, nr. 212, 21 decembrie, p. 5061–5063.
1897
59. Regulamentul administraiei comitetului spitalului „Elisabeta Doamna, Caritatea Glean” din Galai [aprobat cu decretul regal nr. 1814 din 8 mai 1897] – BDGSS, nr. 17, 1 septembrie 1897, anul IX, p. 272–278.
1900
60. Regulamentul colii de moae clasa a II-a din Craiova [aprobat cu decretul regal nr. 1335 din 18 martie 1900] – BDGSS, nr. 3, martie 1900, anul XII, p. 64–69; vezi i MO, 1900, nr. 289, 24 martie, p. 10297–10299.
61. Primria Câmpina. Regulament pentru prevenirea unor boli infecioase – MO, 1900, nr. 118, 25 august, p. 4916–4919.
62. Regulament pentru meninerea cureniei strzilor i pieelor din comuna urban Si- naia – MO, 1900, nr. 76, 6 iulie, p. 3379–3380.
63. Primria Botoani. Regulament pentru curarea ogrzilor particulare – MO, 1900, nr. 76, 6 iunie, p. 3377.
1901
64. Regulamentul colii de moae de la institutul Grigore Ghica Vod din Iai [aprobat cu înaltul decret nr. 2 550 din 22 iunie 1901] – BDGSS, nr. 7, iulie 1901, anul XIII, p. 152–164; vezi i MO, 1901, nr. 76, 6 iulie.
1902
65. Regulamentul pentru organizarea i conducerea farmaciei casei Sf. Spiridon din Iai [aprobat cu decretul regal nr. 2252 din 19 iulie 1902] – BDGSS, nr. 7 i 8, iulie i august 1902, anul XIV, p. 198–210; vezi i MO, 1902, nr. 94, 31 iulie, p. 3360–3365.
66. Regulamentul pentru concursurile medicilor primari i secundari ai epitropiei generale a spitalelor i ospiciilor Casei Sf. Spiridon din Iai – BDGSS, nr. 6, iunie 1902, anul XIV, p. 160–166.
67. Regulament relativ la concursul pentru postul de profesor de teoria obstretic la coala de moae de pe lâng institutul Maternitatea din Bucureti [aprobat cu decretul regal nr. 2463 din 20 septembrie 1902] – BDGSS, nr. 9, septembrie 1902, anul XIV, p. 259–264; vezi i MO, 1902, nr. 139, 25 septembrie, p. 4778–4779.
1908 68. Regulamentul Seciei moaelor rurale de pe lâng coala de moae a Eforiei de la Insti-
tutul ”Maternitatea” din Bucureti [promulgat prin Decret Regal nr. 225 din 26 ianuarie 1908] – BDGSS, nr. 1, 31 ianuarie 1908, nr. 1, anul XX, p. 11–13.
Abrevieri
1. MO – Monitorul Oficial al României 2. BDGSS – Buletinul Direciunii Generale a Serviciului Sanitar
25
Ghid de întrebuinare. Modernizarea societii româneti în secolul al XIXlea
Alin Ciupal
Apariia statului naional în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859 a fcut posibil organizarea operei de modernizare a societii româneti într-un cadru coerent. Debutul fazei clasice în parcursul construirii statului român modern încheie o perioad relativ scurt, delimitat de revoluia din 1821 i Unirea Principatelor, pe care o putem considera ca una primar, arhaic, de debut a structurilor noului tip de stat.
Reinstaurarea domniilor pmântene a însemnat o încercare de organizare a statului pe baze moderne i nu o întoarcere la situaia de dinaintea instaurrii de ctre Imperiul otoman a regimului fanariot la începutul secolului al XVIII-lea. Boierimea româneasc din Muntenia i Moldova receptase de-a lungul epocii fanariote ideile noi, cum ar fi cele ale Marii revoluii franceze, fcute cunoscute prin intermediul culturii greceti patronate de principii fanarioi. În felul acesta iluminismul, naionalist i conservator spre deosebire de cel clasic de tip francez raionalist i liberal, a provocat o criz care a determinat apariia unei tensiuni între elita autoh- ton i cea greac ce a devenit tot mai acut spre sfâritul secolului al XVIII-lea i începutul celui urmtor. Coabitarea funcional de pân atunci a devenit practic imposibil în condiiile în care principii fanarioi, susintori ai idealurilor naionale greceti, subordoneaz Principatele intereselor Marii Idei. Marii boieri români patrioi, altfel destul de dezbinai i înclinai mai degrab spre o reflecie politic decât spre o aciune hotrât, au reacionat în cele din urm în condiiile declanrii de ctre Societatea secret eterist, cu sprijinul direct al Imperiului arist, a revoluiei greceti. Compromiterea fanarioilor i semnalul dat Porii de ctre marii boieri români în sensul dorinei schimbrii regimului politic din Principate au fcut ca Impe- riul otoman s decid, la propunerea îns a Rusiei, numirea la Bucureti i Iai a unor domni pmânteni desemnai din rândurile marii boierimi. Chiar dac adevrata putere de decizie, fapt accentuat dup semnarea Tratatului de pace de la Adrianopol din 1829, o aveau consulii rui, domnii încearc s atenueze obediena fa de ar printr-o oper de administrare a rii în sensul unui început de modernizare.
Introducerea Regulamentelor Organice în Muntenia i Moldova începând cu 1831 i 1832 a creat, cel puin teoretic, premisele accelerrii operei de modernizare prin introducerea unor instituii noi guvernate de principii moderne, precum separarea puterilor în stat sau ega- litatea în faa obligaiilor. În realitate, Regulamentele Organice nu au fost puse în practic în bun msur datorit intereselor strategice ale puterii care avusese de fapt un cuvânt decisiv în elaborarea lor, i anume Imperiul arist. Cu alte cuvinte, modernizarea societii româneti este permis de Rusia doar în msura în care aceasta nu contravine intereselor sale în Peninsula Balcanic i în Principate. Imperiul arist, aflat înc de la jumtatea secolului al XVIII-lea în
26
ofensiv spre Constantinopol, era interesat s-i asigure sigurana liniilor de aprovizionare i de comunicaie i de aceea controlul asupra Principatelor s-a tradus sub forma unui „protectorat” cât se poate de apstor. Eforturile domnilor regulamentari, personaje desemnate de Rusia i confirmate formal de Poart, de a se sustrage ingerinelor consulilor rui de la Bucureti i Iai, s-au dovedit zadarnice. Buni administratori, cu o experien dobândit în funciile anterioare deinute în sistemul birocratic al statului, cultivai i educai în Occident, domnii regulamen- tari au încercat s patroneze o modernizare limitat i îndreptat mai ales spre o mai bun funcionare a administraiei. Crearea unui sistem colar în limba român care a înlocuit colile de limb greac, a unor instituii administrative noi i chiar a unei miliii pmântene au însoit msurile anti-liberale i de lichidare a oricrei opoziii împotriva presiunilor tot mai apstoare ale Imperiului arist. În condiiile în care modernizarea devine sinonim tot mai mult cu edi- ficarea unor structuri liberale, contradicia aprut în faa domnilor regulamentari nu a putut fi rezolvat de acetia. În plus, se accentueaz opoziia unei pri a marii boierimi, animat de patriotism i declarat anti-rus, precum i a cercurilor liberale ale boierimii de rangul doi i trei. Opoziia împotriva regimului regulamentar îneles ca instrument al Rusiei se va coagula în cadrul Partidei Naionale, o grupare eterogen i lipsit de un program coerent de aciune dar care a adunat energiile liberale în deceniul care a premers revoluiei de la 1848.
În acest context apare generaia paoptist care a organizat revoluia i care a avut un rol activ în realizarea dublei alegeri de la 1859. Din punctul de vedere al originii sociale, majorita- tea viitorilor paoptiti provenea din familii boiereti, unele vechi i cu nume sonore, dar care scptaser i ai cror descendeni fuseser obligai, la jumtatea secolului al XIX-lea, s intre în slujba statului, muli dintre ei alegând cariera militar care le garanta un venit fix i posibili- tatea promovrii. Amintirile, memoriile sau jurnalele unora dintre ei ne înfieaz nite tineri ducând o via relativ lejer, plini de romantismul epocii. Ceea ce le va schimba fundamental viaa a fost perioada studiilor universitare, petrecut la Paris dar i în alte universiti europene i care a lsat urme de neters. Cei mai muli dintre ei pleac la studii în urma obinerii unor burse din partea Eforiei colilor, instituie patronat de câiva mari boieri efori, i sunt trimii pentru a se forma i a deveni specialitii de care statul are nevoie în efortul su de modernizare a instituiilor. De aceea, nu întâmpltor cei mai muli dintre ei vor urma cursuri de drept, puini de inginerie i medicin. Nu pasiunea pentru tiinele juridice i-a îndreptat ctre Facultile de drept, ci sigurana unei slujbe în structurile birocratice ale statului, structuri aflate la început i care aveau nevoie de specialiti care s le fac funcionale. Pe lâng specializarea propriu-zis, tinerii generaiei paoptiste vor intra în contact cu reprezentani de marc ai micrii liberale europene, dintre care muli le-au fost profesori, care îi vor iniia în domeniul ideologiei liberale i în secretele societilor masonice ai cror membri vor deveni. Micarea liberal european milita pentru realizarea unui tip nou de stat, bazat pe principiile separrii puterilor, suveranitii naiunii i guvernrii reprezentative, pe recunoaterea drepturilor cetenilor i pe egalitatea în faa legilor. Noua formul a coeziunii sociale, naiunea, urma s-i adune pe toi membrii cor- pului social, indiferent de originea social, capaciti intelectuale sau alte elemente. De aceea, statul modern trebuia s fie liberal i naional în egal msur, o egalitate care va fi prezent
27
îns doar în teorie, deoarece în practic vor apare importante contradicii, precum cea legat de excluderea anumitor categorii sociale de la obinerea drepturilor politice, de exemplu evreii i femeile. Generaia tinerilor români, asemenea congenerilor lor italieni, maghiari, francezi, ger- mani, cehi i enumerarea ar putea continua, i-a însuit acest obiectiv i a încercat prin revoluia de la 1848 s confere un coninut politic ideii de naiune. Încercarea a euat dar ea va fi reluat i va avea câtig de cauz în 1859 când, datorit unei conjuncturi externe favorabile i a adunrii energiilor din interior, se produce Unirea Principatelor.
Momentul Unirii i al apariiei statului modern român în forma sa clasic, desvârit în 1918, a generat o atmosfer de entuziasm fr precedent în istoria românilor, temperat îns destul de repede datorit chiar provocrilor care s-au aflat în faa elitei politice i fa de care se impunea un rspuns. Alexandru Ioan Cuza, principele ales la 5 i 24 ianuarie, i-a îndreptat atenia asupra a dou obiective majore: pe de-o parte consolidarea unirii i recunoaterea sa pe plan internaional, iar pe de alta, adoptarea unor msuri cu caracter modernizator în inte- rior. Aceast modernizare presupunea dizolvarea discrepanelor în ceea ce privea organizarea intern a celor dou regiuni, Moldova i Muntenia, dar i apropierea Principatelor Unite de lumea occidental i ieirea de sub influena lumii orientale. În aparen, obiectivul generos al modernizrii era acceptat de toate grupurile politice, neconstituite înc în partide, iar domni- torul i-a asumat înc de la început rolul de lider, de iniiator al unor msuri ateptate i atât de necesare. Incontestabil, Al. I. Cuza a fost cel care a avut iniiativa de a pune în practic un pro- gram ambiios de reforme în toate domeniile, de la învmânt, administraie, justiie i armat pân la proprietatea asupra pmântului, drepturi civile i civice. Introducerea unor instituii de tip occidental oferea modernizrii, vzut ca un fenomen general, complex i integrator, premisele reuitei. Domnitorul s-a pus îns într-o situaie fr ieire în momentul în care a încercat s continue programul de reforme împotriva principiilor liberale pe care se angajase la început s le pun în practic. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 în urma creia a fost suprimat Constituia, dizolvat Parlamentul i instaurat cenzura l-a adus pe Cuza în faza opoziiei celor care îl votaser în 1859. Pretextul loviturii de stat l-a constituit refuzul unei pri a marilor proprietari de a accepta reforma agrar preconizat de domnitor. Chiar dac unele dintre re- forme au fost introduse dup instaurarea regimului personal, ca de exemplu împroprietrirea ranilor cu despgubire, esena operei de modernizare fusese pus sub semnul întrebrii iar atingerea obiectivelor pe termen lung nu mai era posibil. De altfel, ara a cunoscut destul de repede criza economic iar corupia regimului nu a fcut altceva decât s grbeasc coagularea opoziiei. Înlturarea principelui i a regimului su a devenit astfel inevitabil i ea s-a produs la 11 februarie 1866.
Aducerea pe tronul Principatelor Unite a prinului Carol de Hohenzollern-Sigma- ringen într-o atmosfer extern i intern complicat punea în aplicare unul din principiile convenite în cadrul Adunrilor ad-hoc convocate cu aproape un deceniu în urm, acela al domniei unui principe strin. Elaborarea i votarea Constituiei de la 1866 a deschis perioa- da monarhiei constituionale, sistem politic i instituional care nu mai existase pân atunci. Românii erau pui în faa unui nou început i a unui drum pe care erau chemai s-l parcurg
28
cu deplin speran. Constituia acceptat i respectat de principele iar din 1881 de regele Carol I construia cadrul necesar dar nu suficient pentru derularea practic a operei de mo- dernizare. Momentul 1866 este important deoarece reprezint un jalon al modului în care elita politic româneasc grupat în jurul domnitorului înelegea s realizeze modernizarea societii româneti. Constituia a fost o sintez a documentelor cu caracter constituional de pân atunci, de la memoriile boiereti de dup 1822, Regulamentele Organice, Convenia de la Paris, Statutul dezvolttor i proiectul de constituie elaborat de Comisia central de la Focani, pân la Constituia belgian, cea mai liberal din Europa epocii, care a fost luat ca model i nu copiat pur i simplu cum se crede îndeobte. Dorina de a da form i coninut unui sistem bazat pe principiile liberalismului, pe respectarea strict a proprietii private, a drepturilor i libertilor ceteanului, a separrii puterilor i guvernrii reprezentative, i pe considerarea naiunii ca singura deintoare a puterii totale, indica de fapt obiectivul pe care opera de modernizare dorea s-l ating.
Modernizarea presupunea în primul rând sincronizarea instituiilor româneti cu cele europene i depirea distanei care separa, din acest punct de vedere, România de Europa. În al doilea rând, era necesar construirea unei mentaliti noi, în concordan cu principiile care puneau în micare instituiile despre care am vorbit, adic era nevoie de contientizarea aplicrii acestora în condiiile concrete ale societii româneti.
Cei care s-au angajat s patroneze opera de modernizare, liberali i conservatori deo- potriv, au fcut dovada c îneleg i îi asum rspunderea, politic dar i civic, a necesitii parcurgerii distanei care separa România de Europa occidental. Sensul modernizrii era clar formulat i el viza un drum european pe care românii s-au încadrat, cu inerentele rmâneri în urm, poticniri sau chiar nereuite. Asupra obiectivului final a existat, putem spune, un consens dac ne referim la aciunea concret de guvernare în perioadele în care ara a fost condus de Partidul Naional Liberal sau de Partidul Conservator. De asemenea, mijloacele folosite de unii i de alii au fost asemntoare, în sensul c modernizarea a fost pus în practic prin msuri luate de sus, de elita politic i intelectual, i difuzate ctre periferie prin iniiative legislative. Principala diferen care apare i pe care o putem sublinia a fost legat mai ales de ritmul mo- dernizrii. În timp ce liberalii doreau o aciune rapid, o ardere a etapelor pentru a surmonta rapid decalajul care separa România de Occident, conservatorii erau adepii unei modernizri treptate, în ritmul „natural” de evoluie social, fr salturi i bruscri. Aa se explic de ce li- beralii sunt cei care au avut iniiativa în permanen, au dat dovad de mai mult dinamism, iar conservatorii i-au urmat i au avut grij de gestionarea, organizarea propriu-zis a diverselor domenii. Vrem s fim bine înelei. Nu putem trage o linie clar între cele dou orientri în sensul c unii au fost progresiti iar ceilali reacionari. Conservatorii au avut i ei iniiative iar liberalii au tiut s organizeze eficient anumite sectoare dar totui cei din urm se detaeaz prin dinamismul lor iar primii au pierdut constant terenul pân la Primul Rzboi Mondial.
Opera legislativ ne ofer imaginea unei aciuni complementare, în cadrul creia libe- ralii i-au continuat pe conservatori iar conservatorii au inut cont de msurile liberale. În acest sens putem da exemplele legilor tarifelor vamale protecionite (1886 – liberal, 1891 – con-
29
servatoare), de încurajare a industriei (cea liberal din 1887 i cea conservatoare din 1912), legea meseriilor (1902 – liberal, 1911 – conservatoare), legile referitoare la învmânt, cele sanitare i exemplele ar putea continua.
Spre sfâritul secolului al XIX-lea nu au întârziat s apar i teoriile care criticau opera de modernizare iar acestea veneau din dou direcii. În primul rând avem critica formulat de Titu Maiorescu i însuit de Societatea „Junimea”, cunoscuta teorie a formelor fr fond. Junimitii nu puneau sub semnul întrebrii necesitatea modernizrii ca fenomen social, poli- tic i cultural, de altfel ei vor intra în politic în cadrul Partidului Conservator i vor participa nemijlocit la guvernare, deci vor avea un rol activ în transpunerea practic o obiectivelor legate de modernizare. Critica lor s-a îndreptat împotriva elementelor negative care datorit ritmului alert riscau s fie asimilate drept lucruri pozitive i în felul acesta s greveze aciunea practi- c. Nu putem neglija i dimensiunea politic, inta fiind adversarii liberali, dar prin ideile lor junimitii doreau corectarea unor inadverdene i nu înlturarea procesului în sine. În al doilea rând, trebuie s amintim critica venit din partea curentelor tradiionaliste care s-au afirmat la sfâritul secolului al XIX-lea i începutul secolului al XX-lea, semntorismul i poporanismul. Spre deosebire de junimiti, reprezentanii celor dou curente respingeau ferm ideea de mo- dernizare i caracterul inevitabil al acestei aciuni pentru o societate precum cea româneasc. Mai mult decât atât, modernizarea era socotit un adevrat pericol care amenina adevratele valori, cele mai autentice, ale poporului român, conservate de lumea satului românesc. Fr a defini vreun moment acest specific i aceste valori care sunt lsate într-o nebuloas din care orice se putea înelege, tradiionalitii au negat rolul avut de elit începând cu revoluia de la 1848, precum i obiectivul major al acesteia. Chiar dac poporanitii i-au pus la un moment dat problema gsirii unor soluii alternative, semntoritii mai ales au fost incapabili s for- muleze un rspuns clar. Dei critica lor a fost dur i categoric, ea rmâne doar una teoretic i fr o alternativ viabil.
În bun msur dezbaterea a continuat i dup Marea Unire din 1918 i apariia Româ- niei Mari. Datorit necesitii unificrii sistemului monetar în toate provinciile i plii unei importante despgubiri, de ctre statul român, pentru proprietile strine rmase în ar, leul a cunoscut o puternic devalorizare. Dac în jurul anului 1900 moneda naional era egal cu francul francez, de exemplu, dup 1918 devalorizare leului a condiionat, alturi de alte elemente, cum ar fi urmrile rzboiului, modernizarea. Aportul industrial al Transilvaniei, mai ales, a atenuat ocul economic dar refacerea cerea un anumit timp. Poate principala problem asupra creia oamenii de condei au continuat s reflecteze, Garabet Ibrileanu în lucrarea sa „Spiritul critic în cultura româneasc” sau Eugen Lovinescu în „Civilizaia româneasc mo- dern”, pentru a da doar dou exemple cunoscute, era aceea a decalajului dintre modernizare i modernitate. Dac modernizarea ar fi procesul concret de aciune, modernitatea poate fi îneleas ca obiectivul final, asimilarea în cunotin de cauz a necesitii acestui proces i respectarea elementelor lui. Modernizarea trebuie vzut ca un fenomen complex care credem c nu s-a încheiat nici astzi1.
1 Text redactat în mai 2006 pentru Institutul Diplomatic Român.
31
Note despre legislaia sanitar în Vechiul Regat la sfâritul secolului al XIXlea
i la începutul secolului al XXlea
Constantin Brbulescu
La începutul lui aprilie 1893, în Senatul României începea dezbaterea modificrii Legii sanitare care de o vreme agita spiritele corpului medical, dar i ale celui politic. Ra- portorul legii, Dr. N. Garoflid, exprim mai bine decât nimeni altul mizele ideologice ale legislaiei sanitare i rolul serviciului sanitar în statul modern: „pe organizarea cu pricepere a serviciului sanitar repaus toate celelalte interese ale populaiunii, deoarece înainte de toa- te este sntatea, viaa: igiena satelor i oraelor, msurile pentru însntoirea locuinelor, institutele unde se crete i se aglomereaz, frageda vlstare a neamului, s nu devie focare de boli; însntoirea localitilor, studierea i combaterea bolilor localizate, a endemiilor, împiedicarea i lupta contra epidemiilor, vaccinaiunea, îngrijirea spre a se da ajutorul me- dical i cutarea celor sraci la domiciliu, în spitale bine organizate, asistena i ajutorarea la dificultile partariiunii (naterii), nu sunt acestea toate datorii de prim ordine ale unui guvern ce-i înelege misiunea i vrea s-o îndeplineasc? Fr îndoial”1. Avem aici enu- merate pricipalele atribuii ale unui sistem sanitar modern, pe care le regsim repetate la nesfârit într-o multitudine de documente, de la textul însi al legii sanitare, pân la circula- ra inaugural pe care doctorul Felix o adreseaz corpului medical în iulie 1892 când este nu- mit în fruntea Direciei Generale a Serviciului Sanitar: „De astzi înainte, Domnule Doctor, avem s lucrm împreun, avem s struim cu toii pentru îmbuntirea sntii publice, pentru înlturarea pericolelor care o amenin, pentru micorarea mortalitii populaiunii; avem s alinm suferinele nenorociilor care cer ajutorul tiinei i artei medicale, s împri- etenim cu binefacerile medicinei pe acei dintre ptimaii care înc nu le cunosc; avem s conducem împreun educaia fizic a tinerimii i vom fi responsabili înaintea naiunii, dac în locul unor generaiuni viguroase, capabile a garanta progresul moral i material al rii, vom lsa ca sub ochii notri s se creasc o tinerime ubred, incapabil a-i îndeplini toate datoriile ctre patrie”2. În ambele texte se amestec mai vechea concepie caritabil a medi- cinei cu noile imperative ideologice ale medicinei moderne. Dar ambele subliniaz scopul ultim al unui sistem sanitar modern, fie c îl numim alturi de doctorul Garoflid „viaa”, sau împreun de doctorul Felix „micorarea mortalitii populaiunii”.
1 Dezbaterile Senatului, 7 aprilie 1893, Sesiunea ordinar prelungit 1892–1893, edina de la 5 apri- lie 1893, p. 656.
2 Dr. I. Felix, Ordinul circular sub no. 10850 din 4 iulie 1892 ctre domnii medici primari de judee, de orae i de spitale rurale, în BDGSS, anul IV, no. 13, 5 iulie 1892, p. 193–194.
32
Miza ideologic este aceiai: în cele din urm, scopul eforturilor pe care statul le face pentru organizarea unui sistem sanitar este de natur populaionist i are în vedere o obsesiv preocupare pentru creterea numrului populaiei. Totul se cuntific prin magicul indice al mortalitii, aflat în legtur de direct proporionalitate cu cel al morbiditii i, în mod ideal, într-o relaie de invers proporionalitate cu indicele natalitii3.
Cadrul normativ al sistemului sanitar modern este dat de legislaia sanitar i toc- mai acesta este subiectul de care ne vom ocupa în aceast cercetare i constituie, de fapt, coninutul volumului de fa. O chiar i sumar trecere în revist a documentelor publicate în volum, relev imensul efort de organizare i reglementare pe care statul modern îl condu- ce în materie sanitar în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea i în primul deceniu al secolului al XX-lea. Dar ce ne spun de fapt toate aceste texte? Ne prezint o situaie ideal, un „aa cum ar trebui s fie”. Alturi de ideala societatea româneasc de Belle Epoque zugrvi- t prin intermediul reelei normative a legislaiei sanitare, exist o alta, mult diferit se pare de proiectul normativ. Ne propunem aici s le aducem fa în fa i s analizm întrep- trunderea lor. Pentru c de fapt nu ne intereseaz legislaia în sine, ea este un proiect social; ceea ce ne intereseaz este modul în care ea transform realitatea social. i aici intrm în terenul dificil al aplicrii legislaiei, care a fost i rmâne pân astzi o problem major a legislatorului.
Dar înainte de orice, s definim termenii. Vorbind de legislaia sanitar avem în vede- re în primul rând legile sanitare. Prima lege sanitar modern este dezbtut în Parlament în 18724, dar votat, sancionat, publicat i deci în vigoare începând cu iunie 1874. Este ves- tita lege sanitar din 1874 care va cunoate, de-a lungul timpului, numeroase modificri – 1877, 1881, 1885, 1893 i 1898 – care îi vor schimba faa astfel încât ultima variant a legii, cea din 1898, nu mai amintete prea mult de textul original din 1874. Principiile sanitare i igienice de baz rmân îns neschimbate. O lege sanitar nou va fi discutat de Corpurile legiuitoare în 1910 i va deveni funcional la sfâritul aceluiai an. Tot în marele concept al legislaiei sanitare încadrm i ceea ce s-ar putea numi legislaia cu caracter sanitar, din care în volumul de fa am selectat câteva texte. Legile, dup Constituia din 1866, art. 32, sunt o emanaie a puterii legislative, „exercitat colectiv de ctre Domn i reprezentaiunea naional”5. Dar mai exist o categorie de texte care ne apropie de obiectivele acestei cer- cetri, i anume regulamentele, care constituie norme de aplicare ale legislaiei6; ele de- taliaz unele aspecte ale legislaiei sanitare i constituie pentru noi o surs important de
3 Evident, relaie de invers proporionalitate doar pentru dubletul mortalitate sczut – natalitate crescut. Nu i invers.
4 Dezbaterile Senatului, 7 aprilie 1893, Sesiunea ordinar prelungit 1892–1893, edina de la 5 apri- lie 1893, p. 656.
5 Constituiunea i legea electoral, Bucureti, Imprimeria Statului, 1867, p. 14. 6 Chiar dac doar arareori apare în titulatur sintagma menionat. Vezi de exemplu Regulament de
aplicaiune al legii pentru înfiinarea de spitale rurale sau Regulament al legii asupra alienailor. Regu- lamentele care completeaz legea sanitar poart de obicei în titulatur acel aspect al legii pe care îl detaliaz.
33
informaie pentru simplul motiv c se apropie mai mult de realitile sociale, depesc gradul de generalizare specific legilor. Regulamentele sanitare constituie legislaia aplicat. Am putea crede poate c regulamentele ne aduc, la modul real, mai aproape de realitatea social; nu este aa: ele au celai caracter normativ ca i legile sanitare i nimic nu ne ga- ranteaz a priori c ele sunt aplicate mai bine decât alte categorii de texte juridice. Ele ne aduc mai aproape de realitaea social la acelai nivel, ideal, ca i legile. Regulamentele sunt conform Constituiei din 1866, art. 93, o prerogativ a Domnului7 i de aceea toate aceste texte trebuie sancionate prin decret regal. Din punctul de vedere al emitentului, dar i ale receptorului, am împrit regulamentele în dou mari categorii, aceleai pe care le utilizeaz i doctorul I. Felix la începutul secolului la XX-lea8: regulamente sanitare generale, emise de autoritile sanitare centrale i valabile în întreaga ar i regulamente sanitare locale, emi- se de autoritile locale i aplicabile în teritoriul unei uniti administrative bine precizate. Volumul de fa cuprinde mai ales regulamentele sanitare generale. Dar i regulamentele sanitare locale, din care am selectat i publicat câteva, se dovedesc extrem de instructive. Spre exemplificare, s vedem ce regulamente sanitare a adoptat comuna urban Târgovite pân la 1891: 1889 – Regulament pentru construciuni i alinieri; 1890 – Regulament pentru salubritatea construciunilor i locuinelor; 1889 – Regulament pentru meninerea cureniei în pieele i stradele oraului; 1890 – Regulament pentru stârpirea porcilor de pe stradele oraului; 1890 – Regulament pentru fabricarea i vânzarea de gaz, spirt, chibrituri i alte materii explo- zibile; 1890  – Regulament pentru fabricarea de pâine i jimbl; 1890  – Regulament pentru privegherea prostituiunii9. Dup cum se poate remarca, i doctorul Felix o face cu umorul caracteristic, nu regulamentele lipsesc oraului Tîrgovite, „ci aplicarea i executarea lor”10.
Legile sanitare, legile cu caracter sanitar, regulamentele sanitare generale i regula- mentele sanitare locale alctuiesc reeaua normativ a statului modern în materie igienic i sanitar i pe care noi, în mod convenional, o s o numim în acest text prin sintagma – legislaie sanitar. Volumul de fa a încercat, i sperm c a i reuit, s surprind o cât mai mare parte a acestei reele normative.
Nu vom insista în cercetarea de fa pe apariia i evoluia legislaiei sanitare în Prin- cipatele Unite i apoi în Regat. Totui, unele lmuriri sumare trebuie date. Cum se tie, pri- ma lege sanitar modern devine funcional la 1874. Principiile sale sunt moderne i vor rmâne în vigoare pân în 1910: serviciul sanitar este serviciu de stat, organizat sub forma unei Direcii în cadrul Ministerului de Interne. Medicina preventiv nu este neglijat: legea are un capitol special privitor la igiena public cu titluri separate pentru igiena industrial,
7 „El face regulamentele necesarii pentru executarea legilor fr s poat vreodat modifica sau sus- penda legile”. Dup Constituiunea i legea electoral, Bucureti, Imprimeria Statului, 1867, p. 24.
8 I. Felix, Istoria igienei în România în secolul al XIX-lea i starea ei la începutul secolului al XX-lea, par- tea I, Bucureti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1901, p. 59.
9 I. Felix, Raportul domnului doctor ~ , membru consiliului sanitar superior, asupra rezultatului inspec- iunii sanitare, fcute de d-nia. sa în judeele Arge, Dâmbovia, Prahova i Vlaca, în BDGSS, anul IV, no. 6, 15 martie 1892, p. 87.
10 Ibidem.
igiena stabilimentelor publice, igiena locuinelor, igiena alimentar, msurile împotriva epi- demiilor etc. Punerea în practic a unui serviciu sanitar de stat revine, conform legii, unor „administraiuni sanitare” generale, locale i speciale (Ministerul de Interne, prefecturile i comitetele permanente ale districtelor; sub-prefecturile, i primriile comunelor) care conlucreaz cu ceea ce s-a numit „organele sanitare” generale, locale i speciale (Consiliul Medical Superior, medicul primar i consiliul de igien public a districtului, medicul i ve- terinarul plii, medicii i veterinarii aflai în serviciul comunelor). Cu alte cuvinte, serviciul sanitar funciona prin colaborarea corpului medical cu autoritile centrale i locale.
Se instituie un serviciu sanitar rural care avea drept baz instituia medicului de pla- s11 i care dup 1881 va fi completat cu o nou instituie, cea a spitalelor rurale. Sistemul sanitar instituit prin legea de la 1874 era constituit ierarhic având drept baz unitile admi- nistrative: comuna, plasa i judeul. La centru se instituie un Consiliu Medical Superior cu rol consultativ.
Legea sanitar trebuia completat prin un numr de regulamente. Chiar textul legii din 1874 prevede elaborarea viitoare a nu mai puin de 17 regulamente. Acestea vor fi ela- borate în timp, uneori dup mai mult de un deceniu – cum este cazul Regulamentului pentru alinierea satelor i construcia locuinelor rneti care apare la 1888 – sau chiar mai târziu: Regulamentul asupra privegherii sanitare a fabricaiunii alimentelor i buturilor i a comerului cu alimente i buturi (art. 154, 155, 156 i 157 din legea sanitar) amintit în art. 123 al legii de la 1874 o s apar abia în… 189512. Sau unele regulamente prevzute în legea sanitar nu or s fie elaborate niciodat, cum pare a fi cazul regulamentului privind „condiiile igienice ale colilor i internatelor de educaie public i private” anunat de art. 115 al legii din 1874. Exist îns i cazul invers în care, chiar dac legea nu precizeaz, Consiliul Medical Superior va redacta i aproba la numai un an dup publicarea legii un Regulament pentru vaccinaie i revaccinaie. Vedem deci c procesul de elaborare a regulamentelor sanitare generale este de lung durat i complex, dup cum lesne se poate observa din chiar textul volumului de fa. Urmtoarea lege sanitar, cea din 1910, prevedea publicarea a 35 de regulamente care s o completeze.
În lipsa oricror altor lecturi, cititorul prezentului volum, poate rmâne cu impresia, fals de altfel, c România, la sfâritul secolului al XIX-lea dispune de un sistem sanitar i igienic modern, funcional i c ceea ce numeam cu o alt ocazie modernizarea igienic i sanitar13este pe cale s se înfptuiasc. La începutul secolului al XX-lea medicii sunt de acord c legea sanitar în vigoare este „o lege excelent”14 i c „cu mici modificri, ar fi
11 Instituia în sine este mai veche, opera doctorului Carol Davila, primii medici de plas aprând în 1862.
12 Referina din titlu la articolele legii pe care le dezvolt, se refer la legea din 1893. 13 Vezi Constantin Brbulescu, Vlad Popovici, Modernizarea lumii rurale în România în a doua jum-
tate a secolului al XIX-lea i la începutul secolului al XX-lea. Contribuii, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2005, p. 7–104.
14 I. Felix, Istoria igienei în România în secolul al XIX-lea i starea ei la începutul secolului al XX-lea, par- tea I, Bucureti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1901, p. 61.
35
perfect”15, dac… ar putea fi aplicat în spiritul i litera ei. Iar acum s vedem în ce msur moderna legislaia sanitar româneasc este i pus
în aplicare. O regsim pe teren? În igiena public i, cum ar spune un medic din secolul al XIX-lea, în casa steanului? i pentru aceasta va trebui s dm din nou cuvântul medicilor, care într-o categorie special de documente, ce urmeaz s fac obiectul unui volum vii- tor al proiectului de fa, se ocup tocmai de modul în care serviciul sanitar funcioneaz. Este vorba de rapoartele sanitare. Ele exist i câteva vd deja lumina tiparului chiar înainte de 1874, dar legea sanitar instituie obligaia medicilor de a prezenta rapoarte periodice despre starea sanitar a circumscripiei pe care o administreaz; evident, în mod ierarhic: medicul de plas redacteaz rapoarte ctre medicul primar de district, medicul primar de district, ctre Consiliul Medical Superior, iar acesta din urm redacteaz anual un un raport general. Aceste rapoarte sunt o min de aur pentru cercettorul care studiaz organizarea i funcionarea sistemului sanitar modern, dar nu numai. În plus, ele sunt accesibile, pentru c la modificarea legii în 1885, se prevede publicarea în Monitorul Oficial a rapoartelor medi- cilor primari de jude i a rapoartelor inspeciilor sanitare. Ori, aceast prevedere a legii s-a respectat cu sfinenie, din fericire pentru istoricul de astzi. Nu mai insistm asupra acestei categorii de documente, am fcut-o cu o alt ocazie16. O s mai amintim doar câteva date despre o categorie special de rapoarte, pe care le vom folosi cu precdere în cercetarea de fa: rapoartele inspeciilor sanitare. Între 1885 i 1893, legea prevede realizarea în perioada de var a unor inspecii sanitare ale judeelor i comunelor. Nimic neobinuit pân acum. Dar cine face aceste inspecii sanitare? i aici ieim deja din comun: membrii Consiliului Sanitar Superior17, care sunt personajele de frunte ale corpului medical românesc. Aceti medici, în perioada vacanei de var, anual, au obligaia de a face inspecia sanitar a unei circumscripii care cuprinde patru judee. De obicei în orae sunt însoii de prefect i de medicul primar de jude, iar în comunele rurale de medicul de plas i de subprefect. Tot- odat ei au obligaia de a redacta un raport al inspeciei ce trebuie prezentat ministrului de interne pân la 1 februarie anul urmtor; în caz contrar „se va considera ca demisionat”. Între 1885 i 1893 aceste rapoarte sunt publicate în Monitorul Oficial. În primul rând ele impresioneaz prin volum. Dar ceea ce este cu adevrat important, este imaginea pe care aceste rapoarte o transmit: o imagine cu un contrast orbitor. Aceste înalte personaje admi- nistrative vd tot i nu iart nimic. Distana cultural care îi separ de lumea ce o descriu este maxim. Mrturia lor este dur, pe msura misiunii civilizatoare pe care i-o asum. Ni se perind prin faa ochilor satele înecate în noroaie i curile pline cu bligare, pieele mi- zere i colile drpnate: mizerie, indolen, nepsare. România modern vzut prin ochii
15 Dr. Rigani, Mersul serviciului sanitar al judeului Muscel în 1905, în BDGSS, anul XIX, no. 3, 15 februarie 1905, p. 80.
16 Rapoartele sanitare – surs pentru istoria secolului al XIX-lea românesc, în ***, „Biseric, societate, identitate. In honorem Nicolae Bocan”, Cluj-Napoca, Presa Universitar Clujean, 2007, p. 421– 431.
17 La 1885 se schimb titulatura Consiliului Medical Superior în Consiliul Sanitar Superior i se m- rete numrul membrilor consiliului de la 9 la 11.
36
membrilor Consiliului Sanitar Superior, nu arat deloc bine; pe alocuri e chiar hidoas. Dar s-i lsm mai bine pe ei înii s ne povesteasc.
În primul rând, s începem cu o imagine de ansamblu, în aparen pozitiv: înce- tul cu încetul, stare igienic i sanitar a populaiei se îmbuntete, crede doctorul Iacob Felix, dar „aceste progrese foarte slabe sunt o consecin direct a propirii naturale a civilizaiunii noastre, ele nu sunt datorite administraiunii i a serviciului sanitar”18. Altfel spus, statul s-ar putea dispensa de serviciul sanitar care, în mod practic, nu aduce nici un folos ceteanului. Am putea crede c o asemenea poziie extrem este o excepie, c docto- rul Felix, poate exagereaz. Nu, i ali colegi ai domniei sale din înaltul for sanitar, în urma „terenului” fac afirmaii asemntoare: doctorul Fotino, este drept, vorbind despre servi- ciul sanitar rural la 1886 îl consider „o ficiune”19. Exemplele de acest fel ar putea fi cu uurin înmulite. Imaginea de ansamblu este catastrofal. O s o schim i noi, urmrind cu continciozitate aplicarea câtorva capitole din legea sanitar, i regulamentele aferente.
În ceea ce privete igiena colar, sunt multe de fcut. Imaginea colilor rurale, dar i urbane este dezastruoas. Sintetizând, doctorul Iacob Felix nu se sfiete s afirme: „Igiena colar exist numai în titlul XX al legii sanitare, care n-a fost niciodat aplicat. Un numr în- semnat de coli sunt instalate în locale cu totul insalubre i adeseori colile devin mediul de transmisiune a bolilor infecioase, izvor de epidemii, din cauz c institutorii i învtorii nu sunt povuii asupra msurilor ce trebuie s ia în cazul când se ivesc în comune boli contagioase. Se greete în contra regulilor celor mai elementare ale salubritii colilor i aceasta nu din cauz de economie, nici din ignoran ci din nepsare, ca s dau un singur exemplu, menionez aezarea viioas a bncilor, care le-am gsit într-o mulime de coli rurale i urbane astfel puse, c lumina în loc s vie din stânga colarilor, vine din dreapta sau de la spate”20. Dar medicii notri nu întâlnesc numai coli neigienice; în oraele mari, cum ar fi Brila, unele coli, de pild „coala particular de fete zis Romacan”, are un lo- cal ireproabil „din punct de vedere igienic”, scrie doctorul Fotino21. Asemenea aprecieri sunt cu totul excepionale. Tonul general este extrem de negativ: doctorul N. Maldares- cu, nu poate scrie despre colile din judeele Gorj, Dolj, Mehedini i Vâlcea decât c din „observaiunile ce am fcut peste tot, în toate comunele ce am vizitat, m-am încredinat c localurile colare sunt de o neîngrijire, necurenie revolttoare. Interiorul lor nu se
18 I. Felix, Raportul domnului doctor ~ , membru consiliului sanitar superior, asupra rezultatului inspec- iunii sanitare, fcute de d-nia. sa în judeele Arge, Dâmbovia, Prahova i Vlaca, în BDGSS, anul IV, no. 2 i 3, 15 ianuarie i 1 februarie 1892, p. 18.
19 Dr. Fotino, Raportul D-lui dr. ~, membrul consiliului sanitar superior, asupra inspeciunii serviciului sanitar din judeele Buzu, Ilfov i oraul Bucureti, în anul 1886, ctre D. ministru de interne, în MO, 1887, 4 iunie, p. 1137.
20 I. Felix, Raportul domnului doctor ~ , membru consiliului sanitar superior, asupra rezultatului inspec- iunii sanitare, fcute de d-nia. sa în judeele Arge, Dâmbovia, Prahova i Vlaca, în BDGSS, anul IV, no. 2 i 3, 15 ianuarie i 1 februarie 1892, p. 20.
21 Dr. Fotino, Raportul D-lui ~, membru în consiliul sanitar superior, ctre d. ministru de interne, asupra rezultatului inspeciunii sanitare fcute de d-sa în anul 1891, în judeele Brila, Tulcea, Constana i Ilfov, în BDGSS, anul IV, no. 21, 1 noiembrie 1892, p. 341.
37
spoiete niciodat, iar pianjenii întind în libertate pânzele lor deasupra capetelor copiilor i învtorului; pardoselele murdare, au straturi de mai multe centimetre de murdrie uscate; ferestrele stricate, mai totdeauna fr geamuri; foarte puine din aceste localuri au sobe, dar mai totdeuna când exist sunt stricate; mobilierul defectuos…”22. i aa mai departe, i aa mai departe, la nesfârit…
O s sperm poate c igiena public se prezint mai bine sub alte aspecte ale sale. S lum de exemplu, problema industriilor insalubre careia i se acord un loc important în legislaie, i beneficiaz i de un regulament general înc din 1875. Conform acestora, sta- bilimentele industriale se împart în trei clase, în funcie de ceea ce astzi am numi gradul de poluare la care dau natere, încercându-se de fapt scoaterea industriilor celor mai poluante în afara oraelor. Ca o constatare general, igiena industriilor insalubre „este neglijat”23. Doctorul Felix constat în unul dintre oraele mari ale rii, la Ploieti, c „în contra prescripiunilor Regulamentului industriilor insalubre, s-au instalat în centrul oraului aproximativ 20 tbcrii cu permisiunea Primriei; unii dintre ei au fcut chiar instalaiuni întinse i ocup pân la 30 lucrtori. Astzi nu se mai poate impune acestor aezminte industriale ca s se strmute la marginea oraului, dar li se poate prescrie oarecare reguli de salubritate, care, fr a vtma interesele industriei, vor apra suburbiile vecine în contra emanaiunilor volatile i a scurgerilor necurate ale tbcriilor”24. La Brila, doctorul Fo- tino gsete lumânrii, spunrii i cârnrii instalate chiar pe strada Regal, adic în plin centrul oraului25. Peste tot aceleai probleme: în judeul Vâlcea, la 1891, „Regulamentul industriilor insalubre nu se aplic în nici o comun. Bli de topit cânepa se gsesc în mij- locul comunelor. Povernele pentru fabricarea uicii se aranjaz prin curile locuitorilor, iar boasca de prune rmâne tot acolo pentru a fi mâncat de porci. Cuptoarele pentru crmid i gropile de var sunt aezate fr nici un control”26.
S vedem totui cum se aplic principiile legii i ale regulamentelor în atât de im- portantul domeniu al prevenirii bolilor infecioase. Principiile eseniale ce trebuie aplicate în acest domeniu sunt obligativitatea declarrii bolilor i obligativitatea izolrii bolnavilor. Lucrurile nu sunt îns niciodat aa de simple cum par; aceste principii, mai ales în mediul rural, sunt aproape imposibil de aplicat. La 1898, o simpl epidemie de scarlatin în dou
22 N. Maldarescu, Raportul d-lui doctor N. Maldarescu, membru consiliului sanitar superior, asupra re- zultatului inspeciunii sanitare, fcute de d-nia sa, în anul 1891, în judeele Dolj, Gorj, Mehedini i Vâlcea, în BDGSS, anul IV, no. 11, 1 iunie 1892, p. 168.
23 I. Felix, Raportul domnului doctor ~ , membru consiliului sanitar superior, asupra rezultatului inspec- iunii sanitare, fcute de d-nia. sa în judeele Arge, Dâmbovia, Prahova i Vlaca, în BDGSS, anul IV, no. 2 i 3, 15 ianuarie i 1 februarie 1892, p. 21.
24 Ibidem, în BDGSS, anul IV, no. 8, 15 aprilie 1892, p. 117. 25 Dr. Fotino, Raportul D-lui ~, membru în consiliul sanitar superior, ctre d. ministru de interne, asupra
rezultatului inspeciunii sanitare fcute de d-sa în anul 1891, în judeele Brila, Tulcea, Constana i Ilfov, în BDGSS, anul IV, no. 21, 1 noiembrie 1892, p. 338.
26 N. Maldarescu, Raportul d-lui doctor N. Maldarescu, membru consiliului sanitar superior, asupra re- zultatului inspeciunii sanitare, fcute de d-nia sa, în anul 1891, în judeele Dolj, Gorj, Mehedini i Vâlcea, în BDGSS, anul IV, no. 14, 15 iulie 1892, p. 220.
38
comune rurale din judeul Prahova, d comaruri doctorului Cruceanu, însrcinat cu com- baterea epidemiei: „Timp de aproape ase luni, nu s-a fcut decât a se înregistra cazuri vechi tinuite. Cei mai muli n-au fost descoperii decât când erau deja în stare de cachexie, cu diferite i grave complicaiuni proprii acestei maladii infecioase. Muli au fost gsii când erau deja aproape în agonie i alii n-au fost descoperii decât dup moarte. Cazurile desco- perite chiar la timp n-au servit la mare lucru, decât doar pentru statistic, cci nici bolnavul n-a folosit din cauz c stenii n-au dat nici o ateniune tratamentului i poveelor medicale i nici împiedicarea lirii epidemiei nu s-a putut obine prin mijloace comune”27. Epide- mia nu poate fi stpânit datorit lipsei de cooperare a stenilor care nu respect principiile amintite mai sus. În disperare de cauz doctorul Cruceanu, apeleaz la fora armat28; cu ce rezultate, s îl lsm pe el însui s ne prezinte: „Dei ni s-a pus la dispoziie un mic detaament militar în ultimul timp, totui izolarea caselor infectate las de dorit. Acuma, ca i mai înainte când erau pzite de garditi steni, locuitorii gseau mijloace s comunice cu casele infectate, fie de-a dreptul, fie c sreau gardurile grdinilor, sau prin alte dosuri, de unde nu puteau fi supravegheai, parcurgând distane mari pân izbuteau s intre în casele infectate. Aa am gsit pe femeia lui Gh. Tichigiu, în casa cruia sucombase doi copii de scarlatin complicat cu difterie i ali doi erau bolnavi, am gsit-o, zic, împrind covrigi i alte ale mâncrii, ca poman, pe la copiii de prin sat i a fost surprins când fcea aceiai po- man în casa unui stean care avea 3 copii bolnavi tot de scarlatin; cu toate aceste ambele case erau pzite de câte un soldat”29. Lumea de unde vine doctorul Cruceanu e îndreptat ctre via; lumea femeii lui Gh. Tichigiu a îmblânzit moartea, cum ar spune Philippe Ariès. Dar cât de antimodern, i în cele din urm tragic, este aceast îmblânzire! Într-un final, comarul doctorului Cruceanu ia sfârit atunci când, la iniiativa directorului general al ser- viciului sanitar, izolarea bolnavilor se va face în corturi. Experiena trit este îns traumati- zant: medicul nostru este marcat i revoltat de „modul cum îi ascundeau copiii bolnavi”, dar mai ales de „cazul cârciumarului Tanas Vioiu din Mgureni, care nega chiar existena copilei sale Lina, de 4 ani i pe care am descoperit-o dup 3 zile de cutare în a 15-a zi a bolii, în plin anasarc i cu o enorm adenit cervical. – Aceast copil este pe deplin însntoit. Acest caz este foarte instructiv; acest cârciumar îi nega existena copilei cu un cinism ui- mitor fa cu vre-o 15 steni care erau în cârciuma sa i chiar fa cu primarul comunei care ne întovrea i toate acestea pentru singurul scop de a nu i se izola casa”30. Fr nici o îndoial, doctorul Cruceanu nu poate s îneleag aceast lume rneasc; iar noi, privind de atât de departe, poate c putem înelege, dar nu putem accepta.
Nu vom mai insista asupra aplicrii altor capitole ale legislaiei sanitare, ci ne vom opri în final doar asupra impresiei de ansamblu a medicilor cu privire la igiena comunelor
27 D-rul Cruceanu, Dare de seam asupra epidemiei de scarlatin care a bântuit în comunele Mgureni i Clineti, din judeul Prahova, în BDGSS, anul XI, no. 15 i 16, august 1899, p. 240.
28 Idee recurent în discursul medical ca mijloc pentru izolarea caselor contaminate. 29 D-rul Cruceanu, Dare de seam asupra epidemiei de scarlatin care a bântuit în comunele Mgureni i
Clineti, din judeul Prahova, în BDGSS, anul XI, no. 15 i 16, august 1899, p. 241. 30 Ibidem, p. 240.
39
urbane i rurale. Cum v imaginai deja, nu sunt multe lucruri pozitive de spus despre igi- ena public urban în Regat. Într-un ora ca Giurgiu doctorul Iacob Felix remarca la 1891 c „în stradele mrginae se mai gsesc numeroase bordeie i case rneti construite din crmid crud i nuiele tencuite cu pmânt; în curile locuitorilor mrginai sau se gsesc muni de bligare sau se usuc bligar spre a se putea servi ca combustibil. Stradele din cen- tru sunt în mare parte drepte, având lrgimea suficient, dar oraul nu posed nici un singur canal de scurgere pentru apele meteorice i pentru lturi, ceea ce produce stagnarea de li- chide murdare în multe curi i în rigolele stradelor. Multe strade sunt pavate i au trotuare bune, altele au osele, dar piatra de pavaj este calcar i foarte friabil, astfel c atât stradele pavate precum i cele oseluite sunt acoperite în timpul verii cu mult pulbere, în timpul primverii, toamnei i iernii cu noroi. Mulime de care cu boi i bivoli care fac transpor- turi între magaziile din ora i între port, las în ora cantiti mari de necurenii; cu toate acestea serviciul de curire a stradelor, compus din 10 mturtori i 10 cotige, ar putea s fie aproape suficient, dac ar rmâne însrcinat numai cu aceast lucrare i dac cotigele n-ar fi întrebuinate i pentru transportul materialului de pavaj. Rul cel mai mare const în lipsa deprtrii regulate a necureniilor din case i curi, i trebuie s se dea primriei consiliul ca s se organizeze un serviciu regulat de crue cu abonamente pentru scoaterea acestor necurenii din ora”31. În oraele mai mici starea igienic este mult mai rea. De pild proasptul ora Drgani, este pur i simplu deczut de la statutul de urban de ctre doctorul Maldarescu care constat pe rând c: nu are cimitir, înmormântrile fcându-se „pe la bisericile din ora”; nu are ap pentru „trebuinele locuitorilor i acelea ale salubritii oraului”; nu are medic i nici vaccinri nu s-au fcut. În sfîrit, nu are abator „iar tierea vi- telor mari i mici se face prin curile locuitorilor”32. Dezolant. Peste tot pieele mai ales sunt focare de infecie. Piaa central din Târgu-Jiu nu face excepie: „Tot comerul se face pe pmânt. Câteva mici brcue ale mcelarilor sunt de o infecie revolttoare, ei n-au nici loc suficient pentru expunerea i pstrarea crnurilor. Zarzavaturile sunt aezate de-a dreptul pe pmânt, precum i celelalte substane de consumaie. Toate rmiele, oase, zar