Leon Loewenton - Urmariti de Gestapo (1944).pdf

8/18/2019 Leon Loewenton - Urmariti de Gestapo (1944).pdf

1/148

\

.

t

.

>

.

0-

• • •


2/148


3/148


4/148

URM RITI

DE

GEST PO

AMINTIRI

DIN FRANTA

1940 -1944)

DE

INGINER

l .

lOEWENTON

U U

IM P

RiMERl l lE

.

CUR

I ERU l ST

R

DO MN IT A N

ST SI

6

1 9


5/148

,

,

To ,rll:

npturile

It sale rezervate acele


6/148

INTRODU ERE

•

,

.

•


7/148


8/148

I N

TRO

DU CERE

Orcine

caufii

'in

amil/lÎrile sale emotiile

( ele

mai

]1/'0-

Illlflt,,(e

se

o p r e ) ~ / e

li/

ce,) mai lerilJi/iî

fooif

u r


9/148


10/148

9

s i i l l g e r o a s ă din (oale

ceLe

cunoscute din istorie, e l o t u cea

mai

i n / a m ă

S'au justificat r e v o l u ţ i i , s'au

î m p u ş c a t

unii

pe

a

l ţ i i

dar o

r e v o l u ţ i

care

mat

î n c e a r c ă

sa

L n ) o s e a s c ă ,

' 1 ă

umileascl, s ă d i s t r u g ă demnitatea acelora, care nu giindesc

la fel cu e x e c u l a n ţ i i ei, e o afecere j u d e c a t ă definitiv.

Va trebui ca o d a t ă , istoria . ~ ă descrie aceste infllmii.

f

Astfel a murit Germania., Germania care a avut o c u l t u

O mare

c u l t u r ă

a fost

i n v i

n s ă /

Dar ziaristul acela n u - ş i d ă d u s e atunci bine seama ' de

cele ce

mai

erau rezervate

omenirii

Ce ar

mai

fi scris el,

d a c ă ar fi

b ă n u i t

c ă infama r e v o l u ţ i e ar fi

r e u ş i I

s ă î n l r e a c ă

în

ferocitale pe cele

mai

siingeroase din

trecut?

Ş l i m c ă u r m a r ă ani grei pentru Evreii din Germania;

hecalombele se î n m u l ţ i a u din zi în zi mai mull. Pentru a se

ajunge la crime, a fosl necesar

s ă

se

î n c e a p ă

cu d e p o r l ă r i l e

ş i cu înfometare

s i s t e m a t i c ă .

Cei cari

nu

s'au

g

r

ă b

s ă

f u g ă

din Germania,

pau

cei

cari

n'au

{ [ Ut o astfel de posibilitate, au fosi e x p u ş i s ă fie

oâna(i pe s t r ă z i ş i

pr in

case.

D e p o r { ă h l e în l a g ă r e crimele începurii sii se înmul

ţ e a s c ă ;

v i a ţ a

o m e n e a s c ă

nu

mai

conta.

a

nu

mai avea nici o valoare in tara c o n d u s ă de

UII

cancelar al poporului.

Gloria

s a v a n ţ i l o r

scriitorilor germani începu

sii

p ă

l e a s c ă .

Cam aceslell au fost fazele

p r e m e r g ă t o a r e

ale

r ă z b o i u -

lui ce t r ă i m .

O d a l ă cu izbucnirea

r ă z b o i u l u i ,

o p e r a ţ i i l e de purificare

a r i a n ă ' au continuat pe o s c a r ă cu mult mai mare.

Nu se

s ă t u r a s e r ă

criminalii

l I . l z i ş t i IL

cadavrele miilor

de

copii, de femei , de bll.lriini din Germania propriu zisii,

nu se

m u l t u m i

r ă c ă

slLle

de mii de Evrei au p ă r ă s i t chiar din

îndemnul lor ţ a r a în care s'au n ă s c u . t , au t r ă i t , au

sufe

rit

sa u s'au bucurat din. plin.

Când n e m ţ i i

n L

r e u ş i s ă

se înfil

fr

eze

în

diferite alte

ţ ă r i ş i a u

reaminiit de e x i s t e n ţ a nearie_

ni/or:

au î n t r e b u i n ţ a t {oale metodele posibile spre a-i

re_

g ă s i ş i a-i readuce în lagiirele din Ger.mania. .

Folosindu-se

de

guoemele

,Quislingilor ale LmJalilor,


11/148


12/148


13/148


14/148


15/148


16/148


17/148

.


18/148

CAPITOLUL I

•

Imi amintesc cii veniroa la putere l lui C(.get, În iarn a

1937- 1938,

f i

fost

pentru

Evreii

dilo

Homânia

un

a v e r t . i s ~

meni

l zi.lelor

negre

ce Je erau p r e g ă t i t e .

Atn Înteles, de

atunci,

cii

trebui·a

su aaul o solulie g,rab_

nicu

pentru

a e u ş . i

sa-mi

salvez fami.Ua.

Lll > a pentru

exis

l e n j ă m ă rejinoa Î n c ă la B u c u r e ş t i , astfel c ă am decis sti În

cop a

m ă

pun

e la curent Cli cole ce se pcirecoo.u În atllc

purji,

p r e

g ă t i n

d momentul oportun pentru p lecnre: aceasia

antrena

un

înll-eg

cortegiu

de

neajunsuri, În/re

care

acela de

a te desparti

de

meeiez informatii '8S.upra

celor

ce se pelrccooll chiar i n

German.ia

lui HLU

cr

. .

Intr

'un volum s.cris\ În , ' o m u n e ş l c , am

dcscoper

,il urmu

torul extras dinlr'un zi,ar

~ m e n i c a n

: .

"

In

ace.l

ziar

se

n

o

vedere oare

repr

'

czenta un

oi'n

destuJ de

prezootabil.

u.mblând d e s c u l ţ cu oopul gol

avruld hai:nele s f â ş i a i e . Om'llJ ·

acela

e

ra un

avocat cunoscui

d-in Munchen. doctorul Spiegel ;

01

e ..a plilllhat d e doi soldaji

pe slt'uzile Capii'a lci , pu.rtând a t f m i a t ă de gât o p a n c a r d ~ , pe

oare era seri '; :

u m ă oi mai '

plânge

n i c i o d a t ă polijiei.

u p ă

aceia.

Doctorul Spiegcl fu

inierna

t in lagii.rul d e

concentrare

dcl.a

a c ~ a u

d u p ă cflteva ziJc f Î m p u ş c a t

Î m p r e u n ă CII alte ictime pentru faptul c ă .,a

voit s ă f u g ă .

Impresionat de sc

himba.rea

s u r v e n i l ă

in

GOL man ia

st u_

dii lor mele, am

dhlfat

s ă unu

alte detalii,

procurându-'Illi

diferite

..evisic s t r ă i n e CHfrc reli:ttfl'll sw1rilc de acolo. ,

O l i r ă feruce a

crceat

o a d e v u r o t ă p r i g o a n ă , În formc.lc

cele mai s ă I

hatec

e. contra a aproape 600.000 de Evrei.

cari


19/148


20/148


21/148


22/148


23/148


24/148


25/148


26/148


27/148


28/148


29/148


30/148


31/148

.


32/148

C PITOLUL II

L

RS

ILI

No.mbr;.

1940 -

No.mbrie

1942


33/148


34/148

/

CAPITOLUL II .

"

u p ă

o

d i J ă l o l i

destul de

l u n g ă

pe

ntru star

ea su

ua

no

astre

,

d u p ă

ce

am

r e u ţ U l

s ă

n e

apropiem

de

Marsilia,

f ă r ă a i conlroJ.ati în tren, am

sosit

În seara

de

29 Octom

brie În gaI'

ft

St. Charlcs din

centrul o r a ş u l

u i .

La

i e ş i r e a

d e pe peron, t o a t ă

lumea

a

f06t o b l i g a . t ă

s ă

prezinie

acte

le,

iar

s l r ă i n i i trebujau s ă t r e a c ă printr'un bi_

rou special, unde li

se

CCl Cetn u a ţ i a mai· de aproape

unde t re

buiu

s ă

se justifice motivele

c ă l ă t o r

e i .

Noi am r

iscat

c ă ă t o r i a f ă r ă

l'cn

umit

ele "saUfCOlldui

t

ur

i; dar

n e b ă n u i n c l u s e

originR

n o a s t r ă e i n i c ă citindu

-se

scrisorile oficiale, i

nspectorii p o l i ţ i e i ne d ă d u r ă voe s ă

de

s

cindem în o r a ş . Em

oj

ia saJiisfacjia a fost m are,

dar

în ace_

l a ş t i

mp

o dureroasu

c o m p ă t i m i r e

ne-a

c o p l e ş i t c ă c m

v ă z u

cum aiji

au

(ost

rejinuji

spre a fi

expediati înapoi

Î n JooalitUtile de unde v e n i s e r ă .

Câtcv;fi zile

mai

târzi

u ,

r e u ş i i

s ă

obti

n

din

partea

poli

tiei st

rainilor

, d reptuJ de a locui o u n ă la Marsilia,

drept

care fu

pre

lu.ngit

de

m'ai multe ori la expil1area termenel

or

respective,

bine inteles

nu

f ă r ă

insistente,

r u c r g ă t u

eIOot.îi. .

\ e u , ş i r ă m pri n impun·erea UDor ch

ib

zuite rest rictii

s ă

ne a r a n

j ă

m

o nou u v i a t ă

m o d e s t ă

în frumosul port, s

u p r a ~

pop

ul

at

de

.

e f u g i a ţ

In

tot

t

mpul

iernii evenimentele

nu

se

precipitaru;

nll mai ş t i r e tri ste dela Paris ne puneau

ade

sea pe ganduri, astfel

c ă

prin deducjji, b ă ~ u i a m

c ă

situat ia

se

v a

î n r ă u t ă j la Doi.

Multi d in c u n o

s c

u ţ i

au

lup tat din

r ă s p

u t e r

pentru

a

obtine

o v i . z ă de emigrare, vapoarele p u tând î D C ă s ă tMver_

seze oceanul E v r e ~ g e

..

m:ani au av ut ş a n s e mai mur i cuci ei

f ă c u s e r ă

cere

r i

cu

c â ţ i v a

ani

Î

nainte,

de

pe

t

im

p

ul

când

au


35/148


36/148


37/148


38/148

37

d u p ă obmz sau buzllnar. I

·l'ancezii au

Î n v ă t a t

repede

s ă

speculeze

pe nenorocit.i ·

Episod

ul

v-asu

l

ui

f a n t o m ă

CLUn

a

fost

denumit

Massi

hn ,

n'a fost u ltimul din p rima p r i . m ă v a r ă a vietii

noastre

de pe

coasta m ă r i i

sudice. O r 1 . l . Ş u l

trebuia

golit de indesixa_

bili, luua Mai ne

aduse

o mare

s u r p r i z ă .

Mai '

multi

agenji

ai

sigurantei, dispunâllrt de adr'esele tuturor s t r ă i n i l o r se

p r e z i n t a r ă . pe

noominjuate,

la domici.liile respective , ?i ridi

cadi

dirjile de iden titate,

dând

în schimb bOlwri numero-

tate

cu

care

cei vi

zati

urma

u

s ă

se

prezinte

peste

câteva

zile

sp re

a - ş i

relua eventual hârtii1e.

S ă

fi fost o

d i a b o l i c ă

c u r s ă

care

ni se î·ntin,se?

Ne

p r e z e n t a r ă m noi, ca si:i

a f l ă m

pe

UD

ton cât se poate

de po

lilicos,

drar

porfid,

c ă

eram obl i_

gati s ă p ă r ă s în maximum 48

de

ore- ·Marsilia s ă p l e c ă m

într'o looalitate d in interioru l t ă r r i i

Într'un

domiciLiu fixat,

und e u

rma s ă

ni se restitue hârtii]e

de

identitate.

Rcvoitat peste

m ă s u r ă

de

acea

nedreptate,

m

'am

ad re

sa.t imed.ial.

cu

o cerere prefectului jud

etului;

nu m'am sfiit

s ă spun

În

f a l ă c ă prezenta mea În Franta se dato

ra unei

ind uceri în eroare a a u t o r i t ă j i l o r , a d ă u g â n d a din cauza lor

ron .aj uns în

situajia

de a fi fost

r ă

n

m p r e u n ă

cu familia

mea; - c ă

eram nevoit

s ă

ramân pe coasta M e d i t e r a : n ă

spre

a

u ş u r a

vin

docarea

s01iei.

n e p u f â n d l u ă supune

dispozijiei

de

a-

mi

schi.mba domic

il iu

l.

Demersul

acela

fi

fost Încunu

nat de succes ş peste 2 zile mi se res/ i fuira actele, dându-

mt..se d

rept

ul

de

a ru mâne

pe

loc.

n

forul meu i

niern l llJI

co

ntinuat a fi revolt

at,

c ă c i s'au

mai

comis n e d r e p t ă t i

fala

de

a lti

i elr tre

b

uind

a

ă m â n e

pasiv, d

iiil

ca

uza

sit

uajiei spe-

ciale

în

care mu aHam. Cum

ă

gândeam

c ă

peste câtVR

tim p se

va

putea reveni

cu

mctode idcntice, m'

am

decis

s ă

scr

iu

a u f o r i t ă ~ i l O r

de

la Vichy, Ministerului

Mar

in

ci,

spre

a

a fla ce se

Întâmp

lase cu

u c r ă r i l e

mele În ce

m ă s u ă

ilu

ziile mele ar mai · pu tea s ă - m i ofere vreo ş a n s ă ·de Î m h u n ă -

t ă t i r e a sihrajiei.

Cu

toate

c ă b ă n u

i a m c ă acolo

ar

domni o n o u ă menta_

litate

, am fost nevoit

s ă

încerc orice posibilitate de

u ş u r a r e

i viitoru

llli .

M ă s u r i e

de

u r m ă r i r e

se

i n t e n s i f a u i a r ă ş i ,

n i ş t e a

s u f l e t e a s c ă

se

m i c ş o r a .


39/148


40/148


41/148


42/148


43/148


44/148


45/148


46/148


47/148


48/148


49/148


50/148


51/148


52/148

\

C PITOLUL

III

SU

O C U P Ţ I G E R M N Ă

Cca

mai

s r a n d i o a ă r a f l ă

din Istoria frantei

NOAPTEA CEA MARE

No.mbric

1942_f.bruari.

1943


53/148


54/148


55/148


56/148

5,

Soarta tuturor

Evreilor devenise de fap t foarte

l l l S t ă

n c ă

d in J933, viitomJ era Îu valuit î

ntr u

n nor de

incertitu

dine

de nC6igUlllll l ja. Ne afJam noi Î

ntr o

hllne lips ita de

sens

uri,

În

mij locul

unei

najiulli

nemu.ljumite,

oeupâncl

un

loc

cât se poate de dezolat.

Ce era de

f ă c u t ? Trebuia

timp ca

s

pregat im o f u g ă

mai

ales

un

l

oc

cât ma i

sigur

pentru

refugiu

. Evenimen

tele

se

precipitaru

în

d u p ă amiaza

zilei

de 22 ranuarie

(Vineri)

1943, s n putut afJa, g M ~ i e indiseretiei unor

p o l i j i ş l i

binevoi

tori,

c ă

momentul

tragic

se apropiase: se vorbea cu cei 7000

de agenji

secreti celebri

din Paris

ar fi

sosit

la

Mars.i1ia. acei

p c ; J . i j i ş l i cari erau bine instruiji în metodele cole mai rafinate

de raflare.

S'au

adtLS câteva

mii de jancl.

arm

i dela g ă r z e mobile

din Toulouse, N.isa TotiJon, astfel c ă ne ptlteam

a ş t e p t a

>8

cea mai

g r a n d i o a s ă g o a n

la con mai mare

v l i n ă / o a r e

de oa_

meni

elin

câte a cunoscut istoria

lumii: aproximativ

25 000

de

p o l i ţ i ş t i

se

preparall pentru atacnl

ge

neral.

1n

S U

l 'a

r ilci

a

urmat,

aCB.Su In mine, o consfutuire

Cll

vreo 8 familii

s a

constatat

ct nu se putea

g ă s i

nici, o solujie i m e d i a t ă

prac-

tico.. Trebuia

sa

l u s ă m

ca

soada s ă

decidu

de

ce avea

su

se

întâmp

le cu fiecare di D noi.

Imi amintesc de o

s ă r m a n ă

Doamnu

S.

În v â r s t ă de 60·

de ani, care se afla în Fra.nja de peste

20

de ani

r care

locuia

aproape

de Iloi. Se

temea

Îngrozitor.

Cu

tojii am

cuutat

s ă

o

î n c u r a j ă m cu

arg

umentele c ă fiin


57/148


58/148


59/148


60/148


61/148


62/148


63/148


64/148


65/148


66/148

C PITOLUL IV

L

NIS

5 Marti. _ 25 S.pt.mbri.

1943


67/148


68/148


69/148


70/148


71/148


72/148


73/148


74/148

in

mine o energie

n e b ă n u U i . ,

ca-re Îmi d ă d e a pu terea

s ă

o duc

p â n ă la s f â r ş i t . G ă s e a m

În

acele zile, momente

de

rec

rear

c.

momente de

acumular

e

de

forle noui,

atât

de nece3a:re pentru

dHicul tUjile ce

urmau s ă

mai vinu.

Privind a.desea spre ma're, gâncl ul se pierdea

p â n ă

la

cela lt jorm, p â n ă În nordu l Africei,

unde

se

aflau

a ş t o p l a j i i

salvatori.

Ce majestuos

1Ce ş t e

ce

m â n d r ă m ă r e l i e .

ce

majestate

naiu a l ă

era

marea

De a c a s ă

PTivoom

dela

·balconu l

eta

jului ][ spre d

e a

l u

rile

d

in nordul o r a ş

u l u i .

De câte

ori

n'am

admirat orepuscu lul

care

se

apropi

,a

m observai c llm soarele arginta vârfuri le deal urilor, ca apo i

toiu l

s ă

fie î m b r u j î ş a t

de

incendiile acelui ullic ct'eplIscul m e ~


75/148

Comitet

ul de ajutorare din bulevardul Debouchage avu

mult

de

lucru se p r e g ă t e a ca

s ă

o b t

n ă

domicilii f o r ţ a t e la Mon

ie

Carlo

Monaeo.

S'a r e u ş i t s ă readuca. 4- 5.000 persoane dela Megeve

dela

St. Gervais, când se a f l ă ,

la

8 Septembrie 1943, c ă Italie-

nii o a p i t u a s e r ă .

upu

câteva

are

de entuziasm de bucurie,

gând

uriJe noastre î n c e p m ă a

f i

preocupate de celelalte zile

negre

care

trebuiau s ă ' vinii.

Mi-t

un

dat imed.iat

seama

c ă

un alt

moment

cruc

ial

ar

vietii se

apropiase

. ne

a ş t e p t a

i a r ă ş i

mari pericole

insur_

montabile.

Nu t r e c u r ă nici 24 de ore gennanii n c e p u r ă i sosi , ocu

pând pe rând,

toate

l o c n l i t ă t i l e dintre Cannes Menton.

Comitetul din Debouchage d i s p ă r u s e peste noapte, iar

miiJe de nenorociti a d u ş din Haute Savoie rumasera. p ă r a , s i t i :

l

voia î n t â m p l ă r i i ; protecjia a n ă

se

evaporase o d a t ă

cu

pleearea

u

ltimului

sold

at

italia

n. Ziua

de

Vineri

10

Septem

brie. a

Iost

oaTecum

l i n i ş i . i U i ,

o M Ş u 1 Nisa p ă r e a . neocupat mi-

i t ă r e ş t e .

Trupele

sosite se o p r s e r ă d e o c a m d a t ă prin maha:'

Ia e pe ş o s e e l e c o r n i ş e l o r .

I t . ş . l i e n i i la

plecare, au

î n c e r c a t s ă

sa lveze o

parte din

Evrei, luându :i cu ei in câteva

autooamioane; dar

a doua zi

d i m i n e a t ă s Ş l i n c ă nemtii r e u ş i s e r ă s ă - i a j u n g ă la Ventimi- .

lia,

la

vechea

f r o n t i e r ă

cu Italia. Astfel fugarii

aceia

au

c ă z u t

victime

inam.icului de moorle.

Care era t u a ţ i ' a n o a s t r ă

p e r s o n a l ă ce se mai pu tea.

face? •

Cum Gestapoul t.lI1Itla s ă se instaleze de u r g e n t ă ,

se

pu-

nea

întrebarea

d a c ă

se mai pu tea

g ă s i

o

b u n ă a s c u

z ă t o a r e .

Tot

reflectâlld

vorbind

cu unii vecin i, am

aflat

c ă

o-

p r i m ă descindere fusese f ă c u t ă

în

dimineata zil ei la maTele-

hotel Continental; i o a l ă luinea

t8.

fost r i d i o a t ă , la fel ca.

o'Itii

g ă s i t i

prin apropiere

de g a r ă .

MuJj.i au fost

To(\ n

e n o r o c i ţ i i

î n t o r ş i din

mnnli, În ma

rea lor majoritale' l oameni

s ă r a c

abandonati.

Ce

pro.dl i:

bine v e n i t ă pentru hingheru' supra-OaIDcnilor

dcla

Berlin

Câte s n r r e t ~ destinate pentru a l t ă mare de sânge

care

urma

s ă

mai scalde lu

mea


76/148


77/148


78/148


79/148


80/148


81/148


82/148

C PITOLUL

V

MON CO _ MONTE CARLO

(1 5

Septembri<

1943

1 3

Februarie 19404)

•


83/148


84/148

CAPITOLUL V

CobOl'ând În faja

Caz

inou lui. n e-am îndrepbat

spre

Ho

-telul ,.Villa des

F l c t l l '

~ , unde prezentând vechile

ideni

i

Uiji

dela

Ma

rsilia, ne-am insta1at

într'o c a m e r ă

cu

o

f r u m o a s ă

p e r s p e c t i v ă spre mare.

Ne_am

odihnit câteva

ore. Apoi

am plecat pentru

a

c ă u t a

persoane cu nosc ute.

Speram s ă putem

afla secretele zilei

s ă descoperim mijloacele necesare

a r a n j ă . r i i sit

ua tiei noastre.

In drum spre

Cazino am admirat

î n c ă o d a t ă f

rum usetile '

ce

se

etalau

ochilor

n o ş t r i ,

am privit la

copac

ii exotici

de

l â n g ă

parcul in fiorat am resimjit

p ă c e r e a

de a

ne

afla din nou

într'un mic paradis.

Uniforme

le

ger

mane

Întâlnite

pe

drum

ne-au ă s a t indi

ferenti; lumea

de

acolo se

plimba

În lib

ertate f ă r ă

nici o

preocupare.

ă întreham î n s ă d a c ă situa

tia

aceia

paradoxaJil

ar pu

tea dura ma i

mult ti

.l1lp.

Ori

C ulll, s i m ţ . i n d u -

m ă

u

ş l l l a i ,

mi_am

amintit de

vOl'bele lu i

Macbet

:

., I am a

man a@8:in

"

- Sunt i a r ă ş i

un

om

"

Nu pot

s ă

definesc bine amestecul

de

t r i s t e ţ e

de b u c u ~

tie pe ca-re J am t C S i m ţ i t

În

acea

d u p ă

m a s ă

Dela niciuuu l

din

culloscujii

g ă s i ( i la

Cazinou n 'am.p u

tut

afla

care ar fi metoda s i g u r ă pentru

obtin

erea unui

d rept

de

ş e d e r e

în

singura regiune de pe e o a s t r ă , care s ă ne aj ute.

Nimeni

nu voia

s ă

divulge

locuriJe

de

a s c ~ n z ă t o a r e ,

ru

men

i

n

'a putut su-mi indice o a d r e s ă de par tic ulari,

care pen

tru

sume

mai

muricele no-.ar

fi

tinut

neanunjaji la

p o l e

N'a

m

pierdut spera

nja, am

n ţ e l e s c ă

va

fi

nevoe de

multe zile de

tafo

nare.

Cu

toate

c ă r e c ă p ă t a s e m

oarecare

incredere

în posibiJi

Ulti

lc

viitoa

re, am

avut i a r ă ş i ocazia ă c o n s ţ a i c ă mai

treceam


85/148


86/148

85

Dealtfel Comitetul Cazinoului contribuia Cu Slune

impor

tante pentru ca autorituj.ile s ă t r e a c ă CU vederea acea stare

de

t o l e r a n t ă .

Nemlii

aH

f

ost

i n d u ş i

în

eroare,

fiind

neco:

nl

,e

nit

asigurafi

c ă

legile sun t res-peclate

cu

strictete. Dealtfel,

ei

nu

se amestccau in afaceril e in terne

ale

P rincipah.J ui : e i voian

sa fie bine cu Î n c ă 1111 Stai. ncutra l". Se gând euu, des igur, 18

eventualitatea de a avea nevoe

în

viitor de concursu l p r i l l ţ u _

lui

de

acolo. Pentru noi sihtajia era

bine ve

ni tu, mai al es

c ă

dela

N.isa soseau zi lni c

ş t i r i

triste gJlave.

Acolo

ranele

continuau

pe o

scar

a

mai

i n t e

n s ă :

depor

l ă l i l e nu mai încetau , n u ă r u l v ictimelor c r e ş t e a Î n s P ă i m â n -

t ă t o r . N'au trectll nici 5 zile dela pleca rea noastru cund sosi

vestea cu

u bun prieten R. ..

fusese "oonfiscnt" din casa un ui

elvejian,

Nevasta

fi s c ă p a s e

În

mod miraculos, ascunzâ nd-Il-se

d u p ă perdea, Ne

aflam

atun ci la începulul lui O clomb rie ş

timpul era frumos. Viata se scurgen în tr'o h n i ş t e

d e p l i n ă

ş

uni

ca

noo."tru

s p 9 r a n j ă

era

tot

eve

n

tua

la

debarc,ue

a A

lia

jilor. In tr'o zi se ruspândise svonul cu America

ni

i a r fi de

barcat

l i l n g ă Cannes : am t r ă i t mai mu lte ore e mari

spe

ranle

, ca pc seara.

bucuri

a sa se tl'Unsforme într'o stare ne

a ş t e p t a t ă de mare preocu pare, Pe la 6 seâra, se

r ă s p â n c l s e

alt svon. Se

anase

la

Cazinou c ă

Gestupoul.

ar fi a p ă r u

Monle Carlo c ă se p r

e g ă t e a

pentru desci.ndel i noc Jl :'ne.

Tn ma ipujin

de

10 mi nute s ă e de joc se gol il'u aproape com

plet. Lumea pleci în dilll.area de

a s e u n z i ş u r i

improziatc,

Revenijj

La

hotelul nos tru , a m

conslatat c ă

nu

r ă m ă s e s e r ă

a ~ l o decât plIjiuc persoa ne. Nimeni n il putea pricepe qll m

r e u

ş i s e

r ă aproape toji pasagerii

s ă

intre Î n p ă m â n t Patroana

hotel ului ne proJ Hlse

s ă

ne ascundem într'un aparta men t '

bin

e degh

izat

din s

ub

sol ul casei, ial' femeia de servic iu ne

s f ă t u

su

ne

·sui.m

Într

' un

p

()(

specia

l, la

C:UI e

se

put

ea

aju

nge

cu ajutoru l unei s c ă mobile eare

putea

fi

î n d e p ă r t a t ă ,

C u expel'ienja

t r ~ u t u i l l i

nostru, run pr

eferat

s ă

r ă

i i n e În

camera

n o a s t r ă , În

s p e r a

n a de a ne pune la adilpost lll ac

telor noas

tr

e,

care

ne-au

sa

l

vat

in memOl'uhi la n

ou-p

Ie

dela

Marsilia, La fel ca noi, ·a Illai proced

at

o si ng u

rii

familie

din

hotel. Astfel am trecut mai multe

ore

de îng·rijoMl"e. cu.lld

dupu miezul nop j-i

s'a

aflal cu în O I a ş al' fi

i n i ş t e ,

cii loaili.


87/148


88/148

87

juste1ea

punctulu

i meu de vedere. Am

r e u ş i t în

parte.'

c ă c i

de

fapt nici

situatia

din MonRoo

nu

puteH sa se pcrpehleze :

s c h i m b ă r i

grave

se

puteau

ivi

de

la

o la alta.

Ceeace

tre

buia

sa ne

încll rajeze mai

mult,

era afirmajia

din

c i r c u l a r ă

c ă guvernul german s'a obligat s ă nu. mai r e c u r g ă la

acte

-de

constrângere OOI;ltra cetatenilor români

care

ar

adera

la ideea

repatrieI'ii.

Dar p â n ~

la

terminarea e f i n i t i v ă

a formalit51i

lor am deci s

cu

totii

s ă

ne mentinem În

starea n o a s t r ă de

as

e u n z i ş , c ă c

era

foarte posibil

ca

ordinele

date

de german i

s ă

nu

i fost primite de toF agentii Gestapoului.

Formularele

de

tram il sosirii la în

ceputul

lui Noembrie imediat le_am

completul; trebuia

s ă

mai a ş t e p t ă m 2 3 lu ni

p â n ă

la

rezd

varea d e f i n i t i v ă a f o r m a l i t ă t i l o complicate

pentru

un voiaj

atât

de

hmg, prin

j ă r i ce

se

aflau

În r ă z b o i .

Sit

uat ia p r i v i t ă

În

totalitat

ea ei,

pe

n tru putiTlii di n

a c e a s t ă

caiegorie, era su

'

r â z ă t o a r e :

se

putea co

nta, în fine,

pe posibilitatea de

o sa l

vare

din

mâna c ă l ă i l o r

himmlericni . Mai

t r i s t ă

deveni

soarta

pentru cetatenii româ

ni

cari

nu

erau

în

r e g u l ă Cli hârtiile

pentru cari

nu

se Întrevodea o astfel de turnura f a v o r a J ) i 1 ă .

Ei formau ultimele nuoleuri '

din

acelea

care

erau desti

nltlt e

satisfactiei J)Qftelor bestiale

ale n a z i ş t i l o r în

momenlele

când

a c e ş t i a

nu a u um s ă

se ~ z b u 1 } e mai cnId elin cauza

nenumaratelor insuccese militare.

fu

momentele acelea, si

tuatia

g e n e r a l ă

din PMllja era

n e n o r o c i l ă

:

n e m u l t u m

se

accentua

din

zi

în zi mai mult.

Tntr'o

a s t f ţ l de lume i p s i t ă de

sensuri, Evreii

ocupau

un loc

cât se poate de

dezolant

Oamenii f ă r ă scrupule profitau de

.starea turburc n u m ă r u l Cftllaliilor se inmu.ltea: la Nisa

s t r ă z i l e erau pline

de

spioni

de d e n u n t ă t o r i

Nemernicii

aceia

colaborau cu

o mare parte

din p o l i i ş t i i

francez i

oare

ajutau

pe nemti pentru descoperirea celor ce înoerau s ă se

a s c u n d ă

l>entru

a _ ş i

salva

n e v i n o v ă ţ i a

Istoricul german Mommscn

scr

ia când va :

Canal

ia r ă -

mâne

canalie antisemitism-ul este

opinia

oanaliCfi . CeUije

tenii

s ă i de atunci

nu

l-au

iuteles

preferau s ă

se +rans

forme

într'o

m a s s ă de canalii, c ă u t â n d s ă g ă s e a s c ă a d e p ţ

prin

canaliilc din

alte

Firi. Oamenii a c e ş t i a Lau Înteles gre

pe

Nietzsche n

'au

c ă u t a t s ă descopere

în

operele sa le


89/148


90/148


91/148


92/148

91

mii de

zugrumati.

Setea de .sânge nu se pOfolise iucil

la au

torii m ă c e l u u i nemaipomenit.

Devenii deci mai p r e v ă z ă t o r Îmi

t r ă i a m

zilele stu

diind

fiecare

pas

pe

care

trebu

i,a

s ă

facem.

A t e n ţ i e

foarte

m ă r i t ă Cele scrise de

mine, redau o

a d e V U N l . t ă v i a f ă t ca

tegoriei noasire.

A ş dori ca cititorii

s ă ă

î n ~ e e a g ă bine,

s ă

p o a t ă

simti

toate s t ă r i e s u f l e t e ş t prin care am trecut.

In

acest caz, p t fi

convins,

c ă rândlITilc acestea

vor

in_

teresa

c ă se va

deduce

înlregul

trist

a d e v ă r pe care al l·i i

trebue

s ă l

ş t i e

Astfel ne-am

t r ă i t

s f â r ş i t u l de an la M OM OO, p â n ă

câml

se apropie CrlîciunuJ, care ne

adus

e

alt

e

v e ş t i

n e p l ă c u t e .

Sub presiunea

germanilor,

guvernul Principatului

con

voca. o ş e d i n ţ ă de u r g e n f ă pentr,: a vota o n o u ă lege

contra

s t r ă i n i l o r .

Citind zi 'arcJe de

dimin

eatu , ne-am

Într

ebat dacii mai

eram bine

inarmaji

pentru

a rezis ta

la

lupta

cOlitinuu

bru

__

t a l ă

care se

chema:

vinj-a.

Militarii

ocupanji observând

cu se

mai aflau

Evrei li

beri in

Montc Carlo, cerura. . autoriUi

ji

lor monegaste

s ă

ia

m ă s u r i u r g e ~ t e pentru

retrimiterca

lor in Franja.

Nem j

ii nevo

ind incu

s ă

vioJeze

neutralitatea,

întrebuin

ţ a r ă alte

mijloace de

constrângere

ca:

ameninjarea

cu înfo

metare

etc.

Dilema a u t o r i t ă j i l o r din

Monaco nu

avea

a l t ă

i e ş i r e :

ori

se

d ă d e a u ascultare

ultww tului, yotând legea.

s e v e r ă .

ori

urmau

s a : n d ţ i u n i l e

gre

le.

In

zadar

a intervenit C(azinou), in

zadar s au

op

us l lllele

p e r s o n a l i t U ţ i marcante; ·în

ziua

de

23

Decembrie legea a

fost v o t a t ă p u b l i c a t ă

chiar

fi doua zi, În ajunul S ă r b ă -

torilor de

Cruci

un.

Cum legea

urma s ă

fie a p l i c a t ă

în câteva

zile,

trebuia

s ă

ne

a s i g u r ă m

o D o u ă soluj.ie de salvare; singu re posibili_

tate

era refugiul la vreun

particular

CUIlajOS. Nu se putea

spera

ca proprietarul

amicu1ui nostru Robert,

s ă

nu cerce

teze cde ce se întâmplau

în a.partamentul

nOSlru

s ă ac

cepte n e a n u n ţ a r e a la

p o l i ţ i e .

De a l t ă

parte,

nici r ă s p u n s u l

definitiv

deja

Legatia

din

Vichy

011

s06

ise.


93/148


94/148

93

In a ş t e p t a r e a procururii acestor curj i ae identitate. aUl

truil. multe zi le de îngrijorare.

Pe la

s f â r ş i t u

lui I

anuarie,

Robert

pleca

cu

l

ogQd

ni

ca

la Par is noi ne Illutaro.m la Hotel des F lcurs,

întoc

mind

ş e l c

pe

baza vechilor acte.

Am

putut

dorm

.i

î n c ă

3

nopt i 8.(X)

lo,

Da

apoi Stl fi lll

obli

gati a ne Erczcnk'1 la politie pentru a soli cita un ragaz de

mai multe zile.

Pierzând ori

Ce s p e r a n j ă

nu

doream

decât

s ă

putem ple-

ca

cât de

curând la

Paris. '

DC ;iÎ am fost' primiti cur tenitor la polijie, ni s"a OO Jl -

nicat u î n max

imu

m 24 de ore

f . r o b l l i ă p ă r ă s i m

Pnllci

.

pah

. Nu se llai acorda nici o

zi

in plus,

c ă c i

gu

vernul d ă

duse ch iar

În

dimineaja acelei zile, noui dispozitii d rastice.

Presiunea

f ă c u t ă

de nemti se f ă c e a dill ce În ce mai s i m j i t ă .

Dupu o u n g ă noapte de insomni e,

d u p ă ultima

noopte

de

ş e d e r e e g l ă

Jn Monie

CUTlo,

m

'am

î

ndr

eptat

de

vre

me

spre marele pod

c l ă d i t

pc bulevarduJ CharloUe, peste râpile

abruple

de

l â n g ă

bisericuta

Si. Devâte.

In disperarea mea, nu mai

g ă s e a m

alUi solujie de mo

ment, decât de a cereela, ma i de llIJH''Qape, micile

grote

de

acolo,

de

a consbata

d a c ă

la nevoc nu

s'ar putea

petrece

nopji e

În aceJe a s c u n z u r natur.:Je.

Pentru timpul

zilei

era

mai simpl u, c

ircula

tin

pe

s t r ă z i

nefiind

s c a t ă

Cazionul

stând

la

dispozitia

celor ce sim

ţ e a m

nevoia de a se

Î n c ă l z i .

C ă r j

e de

iden

titate treb

uind

s ă s o s e a s c ă curând, urm

a

s ă t r ă i m numai câtevn

zi le

În

astfel

de

condiji i excepjiO'llale.

Mai s p e r ă m Î n c ă î-nlr'o

mi

-uulle cum am mai sperat î n

trecut: a ş t e p t a m

ca destinul sti g u - s e a s c ă o

aJtu

sol

utie

pe

care

noi

nu

puteam

s'o

ghic

im. Reîntorcâudu_1llU ,Ia hotel,

mi-tun lua.t familia am colillda l

pe

struzi, în speranta

dc

a Întâlni Ull cuuoscut oare poate

ne-ar

mai. fi

putui

ajuta.

Orele

trecea

u ş n e r e u ş i n d p i i l n ă la prwnz s ă facem un

pas inainte, ne-am

a ş c z a t

pe o bancu din Iajet "Cafeulu i de

Paris",

spre a ne mai odihni a 'pri vi la lumea eaTe trecea.

Ma i trecu

o jumatate

de

o r ă ne soooteam

definitiv

pierduji

..


95/148


96/148


97/148

%

b ă m vreun cuvânt

s ă l t â n d

ll ai

IllU

t pe vâ rful picioarelor,

a ş t e p t a m ca d intr'ull momenl Înlr',

altu

l su se p r o d u c ă minu

t uJ fafa l ; capturarea noasfri

Ne consideram

p r i n

Î

nh'o cu

rsli

definitiv pierduti,

c r a m p o m l ~ n e de ulti ma s p e r { l J l j ă , ne Întrebam În gâl1d

d a c ă vom

av

norocu l s ă s c ă p a m de vericol

ul

acela, ca

s ă

putem ira,nsfo .

la casa

noastru În tr'o

tlOUU închisoare

mai

bi

ne zuvor i

tU.

va n

sând

astfel,

apropiim u-nc chiar de

res

taurant

ul

P a a n ~ l , din partea cea mai n o r d c ă a ' o r a ş u l am

respira

putj

n,

c ă c i

aju

.n

sesem â n g ă O pazil

_e

foarte ascun

s ă

de

l

rn

cle.

pe

n

ş t e . s c ă r i

Întortochiate

tare

Înguste,

se

p utea

trece

repede În ca:

dier

u l podului

de

peste riipele ab

ru

pte.

Am trecut cu hine

acest

impas, am d e p ă ş i t podul

ne aflam În mijlpcul vaslu: tri ş a n t i e r al canalizurilor Înecut

În Illar i gru mczi de p iatrti.

Circ

ulajia vehicu leJor era

i m p o s i b i 1 ă

pc aeolo locul

u1l(le se

gusea casa

n o a s t r ă se a

fl

a 'n um ai

la (00

1l1.

Ascllnzându -n e tncuodata În d

osu

l unei

baracî de

lemn,

am l ă s a t

s ă t r e a c ă

3 persoane necunoscute-; ca s ă ne

slrecu-

rU.m repede În

s t . r a

d e 1 ~ .

Când am aj uns În

l

ul pori ii im obilu lu i dorit,

am

mai

a runcat o

u l i m ă privire n

u rma noastTu, a m

urcat

re

pede trep

tele

ce

d ucoau 1

~ t a j u

al t.rcileu.

D upu o

pa

'uza'

de

2--3

minu

te, d u

ra

GI ;


98/148


99/148


100/148


101/148


102/148


103/148


104/148


105/148


106/148

•

CAPITOLUL VI

CALATORIA SPRE P RIS

( l3

f.bru"-ri.

- l6

f.bruari.

1944

•


107/148


108/148


109/148


110/148

10

9

d a t ă id

entitatea

de rrancez , se iv ise, trebuia ă fim tari

s ă

ne masdim emotia i n t e

r n ă .

Doamnele a u fost

l ă s a t e

s ă

t r e a c ă

iar

toj i

b ă r b a E i

prezenLau

hâr

li

il e.

M'

am confonnat

sig

ur

pe mine, Înt insei

dOCUlllClIlieie

spre verificare, am fost

ă s u r a t de s us p â D ă jos de

un

agent, în ti mp ce aH coleg exa_

mina

min.ujios hâdiile, eu a ş t e p t â n d ,,-calm verdict ul

Cu

t o a t ă

emotia, am rc'

u.-;;ii

s ă -

m i p ă s t r e z

oalm ul

pri

veam indiferent, în

apa

renj u, spre gru pul de

a r r u r ă

unde

so

tia î m b r t i j i ş n copil

ul

care Î n w i : n t ă c o p e ş . i t U de e o ţ

s

pr

e ea,

p a r c ă U p r 1 l J l

s ă

de

revoo'Cl'c.

Scena controlul ui fu s c u r l ă ş bine j u o o t ă . Hâr tiiJe

În-

toarse pe o par te ş

pe

a lta, prurafele confruntate de c ă t r e

versajii agenti, c ă r o

r a

Îmi p resup usesem

sti

le joc o

a r s ă

care depindea poate

de

un fir de p ă r s ă dea g e ş .

C II un

gest

rece. agentul d ă d u d in cap ,

f ă c â n d u - m i

semn

cu

pot

trcoc

dincolo de bariera f o r m u 1 ă din

tr'

un

zid

de agenti.

P l i ş i i g r ă b i

pe

porj

il

e largi

ce

d ă d e a u În

piula

g ă T i . i

o r a ş u

l u

und e

C

ll

doi ani În unn u, ilIc

erease

m atâtea

Î n ă

b u ş te emot ii , atâtea s

pl

)lliber

aie

chinuitoare probleme de

yut l

Plecasem din Mal'SjJia ca

român ă

Întorceam acum

francez

get beget

ClI

ajutoTU.1 unei

~ i n i

am

~ e t e mele, unde am fost bine

scu rta

oprire

.

ajuns

la locu

in

pa

pri

etenei

p r i m i j i ş i

g ă z d u i

t

pentru

Povestiri

le f lU m

ai

a r ă

s f â r ş

cu tot.ii eram fer i_

citi c ă trecuserilm cu bi'llC ul

tima

f a z ă

a actului fina l, c ă

tre care jintcam cu n e r ă b d a r e : revederea locu.rilor de unde

cu ani în u r m ă pleoasem

l

ne

s a l v ă m aiurea.

Am fost viz.itaji

de

amicul P. B ..

care

era la

curent

C

li

sosirea n o a s t r ă ..

Nici

Paul

nu vo ia

s ă

r i ş t e voiaju l de

repairierc;

a r fi

dori t

s ă

se informeze mai Înainte

despre

eventua la r e u ş i t ă .

a d i e ă

s ă

8{tepte

ş t i r i de

la unii care a'r fi sosit

la B l I c u ' I e . ~ t i .

L am

cOJlvi

ns

c ă g r e ş e ş t e c ă r i s c ă s ă

nu mai

p o a t ă

s c ă p a cu v i a l ă de acolo: un a doi lea ft'lu nsport pa r

ime

ne

pr

obabil.


111/148


112/148

111

reulicrilor de n l S ă . u ( : O I 1 ~ t u i

pcnu lJ

noi () rc lli CWI1IO,.

la:re.

ă

C U l

c ă

numeroasc alte

desiluzii

ne-au

f ă c u t

ii

up

rc_

cielll mai

mult

afect

iunea

de

care ne-wn bucurat

c u

Oca7JU

cJ.torvu -rdu ii disparate, cuci durerea ~ e s t ă p u n c

. ş l c

Încu

su fl ete le noastre, e cu HUlllurul celor ce s'a u raliat În Prun

la poJjticci russialc inuma ne a li e o

p l

c ş . i t ş redus la UÎ _

cefC

cele

câte"a

glas

ur

i pro tcslutoare, d intre oare unele

nc

au fost spr ijin În

p e r i g r i n ă r i l e Iloast re

d ureroase. A ur

mat

O

d e , > p ă r j i r e

n d u

i o ş t l t o a

Ince

pu

u

c a

d

ă

n

oa

pton.

când

trenui porni alene.

Nu ne-am His{ti i.lnlronuli in disculii /l'am

dat

prilej

Il\iura u /le btilluiascu d u p ă neconi u uu

eram

frullcczi

veritabili.

Ne-oa

m

impu

s o t ă c e r e r a t e g i c ă t o t a ă , lu cru u_

tât de greu Într 'o c ă ă t o r i e cu· trenu

l.

Cu

toale c ă timp ul nvansn dest ul de Îneci, a m e u

s ă

ajungem

cu b ine

p â n ă

kt

Lyon.

Nu

ne Jllai desplirteau

d

ecât 8

ore

de

drum

sp re

Paris,

vreo 3 .lre de linia de demarcatie dela Châ lon s. S.

J l


113/148


114/148


115/148


116/148


117/148


118/148


119/148


120/148

9

.

Liberle. egali

te

fraternitc·' cele lrei

elechiza

·nte

cuvinte.

Dureros, dar a d e v ă r a i ex,mtNlst 1

Cel mai jmpresionlln.t

era

a

spectu

l

oferit

de

putinii

din

categoria

n o a s t r ă , caTe se

mai aflau pc

s t r ă z i

care

purtal

1

pe piept steaua g a l b e n ă cu

menjiuJloo

.,Juif .

~ e n ( ) T o c i t i Î a c e ş b i a , cari r e u ş i s e r ă s ă soape p â n ă al-unei,

formau des igur', victimele zi lelor de mâine, d e ş i în lJIIujoTitatea

lor

era

u din aceia c:trj se d

s t i n s e r ă

în rlizhoiu

f u s e s e r ă

de-


121/148


122/148


123/148


124/148


125/148


126/148


127/148


128/148

CAPITOLUL VIII

REP TRIERE

(I l -

7 Marti

1944)


129/148


130/148


131/148


132/148

13

,1

urei

unei

omeniri intrcg:i o m.are n

enOl'OC

ire pentru pro

pria 10/' tara.

Trec

ând

cu

trenul

pr in

dif

erite

gari

mICI,

ne-anI

apro

piat

de )\jarlsruhe ; ardeam

de n e r ă b d a r e s ă v ă d

semn ele

ă -

.sate de vizitele

aeropianeJor

Aliati lor.

T o a t ă lumea

privea

la

n e n u m ă a L e l e case avariate, la sutele

de fabri

ci

distruse:

o

p e r s p

e c t i v ă u n i c ă

mai al es în iuieala irenuhli.

Admiram urmele

vizitelor flicllte de

H.

A. F. în

s ă p f ă -

mâna t r e c u t ă

In

cercam

s ă

ne

i m a g i n

ă

prin

co

mp

a

ra

tje

C II

ce

le

v ă -

z

ute

, c m cum ar fi

trebuit

s ă se preziote

o r a ş e l e :

Berlin ,

Hamb

urg, Colonia, Essen, Kiel, etc., care s

uf

eri

seru

atacuri

.aeriene mult mai ma r

i.

ş t e p t a m momen tu l aproprierii ' de

S t u t t g a r ţ

care fusese

expus

recent la

câtev


133/148

î n d e p ă r t e z e orice ar fi

t r ă d a t

c ă H î t o r j o r t â p ă

1 e

d in

gaTa,

d u p ă

dezastrul

prod

us.

Oc

hiul meu

de

inginer collslru,dol' n'a ,fost n ş e L n t am

r e u ş i t s ă

conv

ing- pe cei ce ·erau În .dubiu, c ă in locul 'ftCela

fusese c u 2

s ă

p t ă m â n în u r m ă O

i m

e n s ă c u p o ă de fier . Pe

li

;rti

ile m

arel

ui triaj se a fl au mu lte tren1. r Î de

m

ă u r i ; va·

goanele er

au

p line C

li t a n c u J ~

cu a lte

ve

hicule noi.

Se

vedea c ă Germania f ă c e a efor t u

ri

enorm

e,

c ţ I toate

c ă

cele mai multe di n fabrici nu fu ncjionu l , din cauza efi

ca.celor o fens ive aeriene.

In

acele

min ute,

cât

am

sfat

in

g a r ă ,

m"am convins

Ş I

ma i rp ult

ca e(orturi

le e r·uu zada rn

ice:

doar când priveam

in depU r

tare

constatam c ă cea mai mare parie a ora.51Illli de

venise apr


134/148


135/148


136/148


137/148


138/148


139/148


140/148


141/148


142/148


143/148


144/148


145/148


146/148

Introducere

CAPITOLUL 1

S

UMA

R

Pag.

,

P l i b u . ş i r e a

Frantei.

-

Chaleauloux.

-

Primele misuri antisemite

15

C

APITOLUL

Il

La ManlU

CAPITOLUL III

Sub O(:upatia g e r m a n ă -

Cea mai

g r a n d i o a s ă m t : ă

din

Islol Î::l

31

Frantei -

Noaptea

cea mare \

CAPITOLUL

111

l a

NIsa.

CA

PITOLUL V

o ~ o n t e

Cariu

C

APITOLUL

VI

Cllitolia spre Paris

C

APITOLUL

- li

l a r i . ş l la Paris

CAPITOLUL VIII

Repatrierea (I2 li Martie

1

94

4)

81

105

115

27


147/148


148/148

I

•

I

Documents

Leon Loewenton - Urmariti de Gestapo (1944).pdf