Leucemie Cronica

8/22/2019 Leucemie Cronica

1/57

COALA POSTLICEAL SPECIALIZAREA ASISTENTMEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMLUCRARE DE DIPLOM

NGRIJIREA BOLNAVULUINGRIJIREA BOLNAVULUI

CUCU

LEUCEMIE CRONICLEUCEMIE CRONIC

COORDONATOR TIINIFIC:

ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL

CURSANT:

FOCSANI

2013


2/57

Cuprins

Argument

Capitolul I

Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui

Sngele............................................................................................................7

Eritrocitele.......................................................................................................8

Granulocitele.................................................................................................10

Limfocitele i plasmocitele...........................................................................11Monocite i macrofage..................................................................................12

Trombocite....................................................................................................12

Plasma sanguin............................................................................................13

Hemostaza.....................................................................................................14

Hemoliza.......................................................................................................15

Funciile sngelui..........................................................................................16

Capitolul II

Leucemia limfatic cronic...........................................................................16

Leucemia mieloid cronic...........................................................................16

Capitolul III

Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice

i paraclinice

Rolul asistentului medical n efectuarea examenului clinic..........................23

Recoltarea de produse biologice....................................................................24

Puncia osoas...............................................................................................23

Msurarea funciilor vitale............................................................................25


3/57

Capitolul IV

Acordarea ngrijirilor specifice bolnavului cu amputaie de membru

inferior

ngrijiri igienice...........................................................................................32

ngrijiri dietetice..........................................................................................34

ngrijiri terapeutice......................................................................................35

ngrijiri profilactice.....................................................................................37

Capitolul V

Elaborarea planurilor de ngrijire

Cazul A..........................................................................................................38

Cazul B..........................................................................................................45Cazul C..........................................................................................................52

Capitolul VI

Educaia sanitar a pacientului cu leucemie cronic...............................58

Bibliografie


4/57

Argument

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt

obiective importante n actualul sistem de sntate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de

sntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea,

Dar existena omului nu poate fi conceput fr boli mai ales acum cind fiecare

lucru prezinta un strop de poluare chimic sau radioactiv, de aceea preocuparea pentru

ngrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei.

Dintre bolile ntlnite din ce n ce masi des, datorit rului produs de noi prin

substantele chimice se nscrie i leucemia cronica.Am ales ca tem ngrijirea pacientului cu leucemie cronic, datorit faptului c

n activitatea practic pe care am desfurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am

acordat ngrijiri mai multor pacieni care sufereau de aceast boal.

Aprnd la toate vrstele, are de regul un diagnostic cu att mai sever cu ct se

instaleaz la o vrste din ce in ce mai tinere. Consecinele i rapiditatea instalrii

complicaiilor, m-au impresionat iar empatia manifestat fa de pacienii cu aceast afeciune

m-a ajutat s neleg mai bine aceast boal, fapt pentru care leucemia cronic m-i s-a prutpotrivit ca subiect al acestei lucrri.

Folosind o bogat bibliografie de specialitate i nsuindu-mi noiuni de nursing

din cadrul orelor la care am participat la coal, voi ncerca s subliniez importana acestei

afeciuni si ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavilor.


5/57

CAPITOLUL I

Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui

Sngele este esut lichid care irig toate organele i esuturile. Cantitatea de

snge din organism este de 4 - 5 1, din care o parte este sngele circulant, iar restul de depozit,

care va fi aruncat n circulaie la nevoie. Sngele este alctuit din plasm i elemente figurate:

eritrocite, granulocite, limfocite, plasmocite, monocite i trombocite.

Elementele figurate sunt elaborate de organele hematopoietice, noiunea de

hematopoiez referindu-se la procesele biologice care duc, n final, la formarea celulelor

sanguine mature. n trecut, s-au emis mai multe teorii n legtur cu acest proces de formare,n funcie de numrul celulelor precursoare: monofiletic, dualist, pluralist. Astzi este

cunoscut faptul c celulele sanguine deriv din mezenchim. Pe aria vascular a sacului vitelin

apar precoce insule de celule, dintre care cele periferice formeaz vasele sanguine, iar cele

centrale, celulele stem-hematopoietice. Iniial, aceste celule migreaz, de pe suprafaa sacului

vitelin, n ficat, splin, mduv i timus, unde formeaz rezervoare secundare. Din luna a Ii-a

incepe faza hepatosplenic a hematopoiezei, iar din luna a V-a, faza medular. Celulele au

dou proprieti de baz: diferenierea spre un tip celular sau altul i autore-producerea, care

face ca rezervorul de celule stern s se menin intact, dei diferenierea este continu. Se pot

deosebi celule stern pluripotente (capabile s se diferenieze) pentru toate sistemele celulare,

pluripotente pentru anumite sisteme celulare i celule stern uni-potente, pentru un anumit

sistem celular. La ultimul nivel acioneaz stimulii specifici (eritropoietina, granulopoietina,

trombopoietina), pentru difereniere in celule adulte.

Un rol important in hematopoiez l are mduva osoas (torace, vertebre,

craniu, pelvis). La adult mduva este rezervorul activ de celule stern pentru toate tipurile de

celule sanguine, att pentru cele care se difereniaz intramedular (eritrocite, granulocite,

trombocite i monocite), ct i pentru limfocite i plasmocite, care se difereniaz extrame-

dular. Acest fenomen se realizeaz prin migrarea celulelor stern, care persist n tot timpul

vieii adulte. Fiecare celul ndeplinete funcii specifice: eritrocitele transport gazele

respiratorii (O2 i CO2), trombocitele iau parte la hemostaz, granulocitele (neu-trofile,

eozinofile i bazofile) i macrofagele asigur fagocitoza, limfocitele i plasmocitele produc

anticorpi i formeaz sistemul imun. Fagocitoza i imunitatea sunt mecanismele de baz prin

care organismul lupt mpotriva a aceea ce este strin (non seif). Tradiional, sub denumirea de

leucocite sunt cuprinse celulele sanguine care ndeplinesc funcia de aprare (granulocite,


6/57

monocite, limfocite, plasmocite). n drumul lor de la stadiul de stern spre cel adult, celulele

sanguine se difereniaz, prolifereaz i se matureaz. ntre distrugerea i producerea celulelor

sanguine exist un echilibru, care face ca numrul elementelor figurate din sange s fie

constant la individul normal.

Cercetarea hematopoiezei se face cu ajutorul mielogramei, splenogramei iadeno-gramei. n practic se folosete, mai ales, mielograma (prin puncie sternal).

Mielograma sternal prezint: hemocitoblati 1 - 2%; mieloblati 0,5%; promielocite 1 - 8%;

mielocite: neutrofile 5 -14%; eozinofile 0,3 - 3%; metamielocite: neutrofile 13 - 30%;

eozinofile 0 - 4%; bazofile 0-1%; normoblati 7 -32%; macroblati 1 - 8%; limfocite 3 -20%;

megacariocite 0 - 3%; celule reticulare 0 - 2%. Pe lang elementele figurate, sangele mai

conine ap (90%), substane organice i anorganice. Dup ndeprtarea elementelor figurate

din snge (prin centrifugare) rmane plasma.ERITROCITELE (hematii sau globule roii)

Eritropoieza are loc in mduva osoas. Convenional, se descriu urmtoarele

stadii de dezvoltare: proeritroblast, eritroblast, bazofil, eritroblast policromatofil, eritroblast

oxifil i eritrocit. Eritropoieza este reglat de un hormon (eritropoietina), in formarea creia

joac un rol anoxia renal. Eritrocitul este o soluie concentrat de hemoglobina situat in

interiorul unei membrane. Hb este alcuit din globin o protein condiionat genetic, din

protoporfirin i din fier. Durata de via a eritrocitului este in medie 120 de zile, hemoliza

fiziologic producndu-se n splin (filtrul cel mai sensibil pentru eritrocitele mbtrnite) i

foarte puin n sange. Rolul eritrocitului const n transportul gazelor (O2 i CO2). Noile

elemente care intr n circulaie dup pierderea nucleului se numesc reticulocite. Acestea sunt

hepatii tinere i n mod normal reprezint 1% din hematiile circulante. Mrimea unei hematii

adulte este de 7,5m. In stri patologice se pot intalni hematii mici de 3 - 6m (microcite) i

hematii mari, de peste 10m (macrocite). Numrul hematiilor este la brbat de 4,5 - 5


7/57

milioane/mm iar la femeie de 4 - 4,5 milioane. Creterea numrului acestora poart denumirea

de poliglobulie iar scderea de anemie. Raportul dintre masa de hematii i volumul plasmatic

se numete hematocrit i are ca valori medii la brbat 46%, iar la femei 42?/0. Hematocritul

crete in poliglobulie i plasmoragii i scade in anemii i hidremii.

Hemoglobulina - constituentul principal al hematiei - se determin cuhemoglobi-nometrul Sahli pe baza aprecierii colorimetrice, cu un tub-etalon sau prin metoda

fotome-tric. Normal, la brbat se gsesc 16 g/100 ml snge iar la femeie 14 g/100 ml snge.

Hemoglobina scade n anemii. Relaia dintre numrul de hematii/mm i coninutul n

hemoglobina se numete valoare globular sau indice de culoare (coninutul fiecrui eritrocit

n Hb) i se calculeaz mprind coninutul hemoglobina (Hb) exprimat n procente fa de

normal (100%) prin dublul primelor dou cifre ale numrului de hematii dintr-un milimentru

cub. De exemplu: dac Hb este de 16 g, ceea ce inseamn 100%, iar hematiile 5 000 000,valoarea globular este egal cu 1.

Concentraia medie n hemoglobina pe hematie, innd seama de volumul

acesteia, exprim concentraia mijlocie la sut a hemoglobinei pe hematie i se calculeaz

mprind gramele de Hb la 100 ml sange prin hematocrit. Normal: 32 - 38%; scade in anemia

feripriv. Rezistena globular - valoare care apreciaz fragilitatea eritrocitelor - se cerceteaz

investignd rezistena osmotic, adic rezistena eritrocitelor ia soluii hipotone de clorur de

sodiu. Normal, hemoliza (distrugerea hematiilor cu eliberarea Hb) ncepe la concentraie de

4,4, g%o NaCl i este complet la 3,4 g%o. n sindroamele hemolitice scade rezistena

globular 5%o) i crete hemoliza.

Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) este o constant biologic de mare

interes n patologie. Dac se adaug un anticoagulant (citrat de sodiu) sngelui recoltat intr-o

mic eprubet metoda Westergreen), globulele se depun pe fundul tubului, datorit greutii

lor specifice care este superioar celei a plasmei. Valorile normale la o or sunt de 6-12 mm la

brbat i de 10 - 16 mm la femeie. Creterea V.S.H. indic un proces evolutiv, a crui

intensitate este cu atat mai mare, cu cat valorile sunt mai mari. V.S.H. depinde de proteinele

sanguine i indeosebi de fibrinogen i de a-globuline.

Pentru aprecierea gradului de distrugere a hematiilor se dozeaz urobilina in

materiile fecale. Eliminri crescute apar in anemiile hemolitice i in anemia pernicioas

(Piermer). n unele stri patologice, n sangele periferic apar i hematii anormale: megalocite

i megaloblati, n anemia Biermer; eritroblati, in anemia hemolitic; reticulocite depind

valoarea normal de 1%, in hemoragii, criza hemolitic, tratamentul cu fier sau extracte

hepatice. n strile patologice pot aprea diferite anomalii ale hematiilor: variaii anormale ale

dimensiunilor (anizocitoz cu prezena macrocitelor sau microcitelor), deformri ale


8/57

globulelor - "in par", "in virgul", "in bastona" (poikilocitoz) -, anomalii de coloraie

(policromatofilie) etc.

GRANULOCITELE

Formarea granulocitelor are loc tot n mduva osoas, din celule stem. Etapele

de dezvoltare sunt: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit nesegmentat i segmentat.Dup tipul de granulaie se deosebesc granulocite neutrofile, eozinofile i bazofile. Aceste

celule au via scurt, in medie 10 ore i sunt dispuse in vase, n dou sectoare: circulant i

marginal. Neutrofilele (4 200/mm3) au nucleul polilobat, granulaii fine, bogate in enzime

hidrolitice i au un rol important n fagocitoz. Eozinofilele (200/mm3) au nucleul bilobat,

granulaii mari ca icrele de Manciuria -, funcii fagocitare i inglobeaz complexele antigen-

anticorp.

Bazofilele (50/mm3) prezint granulaii mari, neregulate, negre; sunt bogate insero-tonin, heparin i histamin i joac rol n hipersensibilitatea intarziat. Mastocitele sunt

bazofile tisulare. Mduva este bogat n granulocite(65%) iar raportul eritro-cite/granulocite

este de 1/3. Scderea granulocitelor (granulocitopenia) intereseaz de obicei neutrofilele i

apar in febra tifoid, bruceloz, hepatita viral, paludism. Scderea eozinofilelor se ntalnete

n unele boli infecioase. Creterea granulocitelor se numete granulocitoz. Neutrofilia

nsoete, aproape ntotdeauna, o infecie bacterian: supuraii colectate, tuberculoz

pulmonar, tumori maligne etc.

Eozinofilie se intalnete in bolile alergice, parazitoze, limfogranulomatoza

malign. Bazofilia este caracteristic pentru polycythemia vera i leucemia granulocitar

cronic. Cand granulocitoz este foarte pronunat i n snge apar elemente tinere, starea se

numete leucemoid. Granulocitele maligne sunt boli medulare primitive. n practic,

granulocitele, limfocitele i monocitele sunt denumite leucocite. Numrul lor este de 5 000 - 8

000/mm3. Numrtoarea lor (formula leucocitar sau leucograma) se face citind frotiul

sanguin. Valorile normale sunt:

Granulocite neutrofile - 60 - 70% 3 000 - 6 000/mm3

- segmentate 40 - 65%

- nesegmentate 2 - 5%

- eozinofile 1 - 4% 50-300 mm3

- bazofile 0 - 1% 0 - 50/mm3

Limfocite 20 - 30% 1 000 - 3 000/mm3

Monocite 2 - 6% 100-600/mm3

Creterea numrului de leucocite peste 9 000 - 10 000 se numete leucocitoz

(sau hiperleucocitoz) iar scderea sub 4 000 - 5 000, leucopenie.


9/57

LIMFOCITELE l PLASMOCITELE

n trecut erau considerate dou sisteme celulare distincte. Astzi se tie c sunt

strns inrudite, plasmocitele fiind ultima faz de specializare a unor limfocite. Plasmocitele,

limfocitele i macrofagele alctuiesc sistemul imunologic. Dei limfocitopoieza la adult are

loc in splin i ganglionii limfatici, rezervorul de celule stern se afl tot in mduva osoas.

Organele limfatice se impart in centrale (timusul i bursa epitelial) i periferice (ganglioni

limfatici, splin i limfocitele circulante). Timusul, care joac un rol capital n limfocitopoieza

n timpul vieii embrionare, i menine importana i n timpul vieii adulte. Dup locul undeiau natere, limfocitele se impart in limfocite T (timodependente), localizate n zonele

paracorticale din ganglionii limfaticii pulpa alb splenic, cu rol n imunitatea celular

(hipersensibilitatea ntarziat, imunitatea de transplant, reacia gref contra gazd) i limfocite

B (bursodependente), localizate in centrii germinativi, care se transform n plasmocite i au

deci rol in imunitatea umoral (plasmocitele secret anticorpi, care sunt imunoglobuline).

Convenional, etapele de dezvoltare in seria limfatic sunt: limfoblast,

prolimfocit, limfocit, mare, mijlociu i mic, iar n seria plas-mocitar: plasmoblast,

proplasmocit, plasmocit. Sistemul imunologic, format din limfocite, plasmocite i macrofage

apr organismul de agresiuni externe. Imunitatea este celular mediat de limfocite i

umoral mediat de plasmocite. Acestea din urm secret anticorpi, care sunt imunoglobuline

(Ig.G, Ig.A, Ig.D, Ig.M, Ig.E). Ptrunderea in organism a unui antigen duce la incorporarea

acestuia de ctre macrofage. Antigenul prelucrat de ctre macrofag sensibilizeaz fie

plasmocitele, cu producere de imunoglobuline (imunitate umoral), fie limfocitele, cu

declanarea reaciilor de imunitate celular.

Limfocitele circulante sunt in numr de 2 500/mm3. Creterea limfocitelor

(limfo-citoz) se intalnete n parotidita epidemic, varicel, hepatita viral, tuea convulsiv,


10/57

neoplasme, limfoleucoz. Scderea imunoglobulinelor (deficit imun) apare in boala Hod-gkin,

sarcoidoz, mielomul multiplu, leucemia limfocitar cronic. Sistemul imunologic deine

inventarul antigenic al esuturilor proprii. Dereglarea acestei funcii duce la nerecunoaterea

antigenelor proprii de ctre sistemul imunologic; astfel apar autoanticorpii (anemia hemolitic

autoimun, lupusul eritematos diseminat etc.).MONOCITELE l MACROFAGELE

Etapele de dezvoltare in seria monocitar sunt: monoblast, promonocit, monocit

i macrofag. Locul de formare este mduva osoas prin celule sterm. Nu exist rezervor de

monocite in mduv. Durata de via in sange este de 32 de ore. Monocitele sunt celule

imature, ele devenind mature in esuturi, unde poart denumirea de macrofage. Deci,

monocitele i macrofagele sunt stadii funcionale ale aceluiai tip de celul. Macrofagele

poart diferite denumiri, dup locul unde se gsesc: microglie, macrofag alveolar, splenic,celul Kupffer, melanofag, osteoclast etc. Durata lor de via este de cateva luni. Monofagele

au trei funcii importante: fagocitoza eritrocitelor lezate imunologic, component a sistemului

imunologic i rol n aprarea impotriva tuberculozei, brucelozei etc. Monocitele se gsesc in

sange in numr de 400/mm3. Monocitoza se ntalnete in tuberculoz, bruceloz, febra tifoid,

endocardita lent, iar scderea numrului n insuficienele medulare. Macrofagele incrcate cu

lipide joac rol activ in ateroscleroz, hipercolesterolemie, boala Gaucher, histiocitoza X.

TROMBOCITELE

Etapele de evoluie a trombocitelor sunt: megacarioblast, promegacariocit,

megacariocit granulat i megacariocit trombocitogen. Trombocitele sunt fragmente granulate

de megacariocite, iar viaa lor dureaz 10 zile.


11/57

Trombocitopoieza are loc n mduv (celule stem) i se afl sub controlul

trombocitopoietinei. 2/3 din trombocite se afl in sange i 1/3 in splin. Trombocitele sunt

mici celule anucleate, cu granulaii i echipamente enzimatic bogat. Ele joac un rol important

n hemostaz, protejeaz endoteliul vascular, formeaz cheagul alb primar, contribuie i la

coagularea plasmatic i produc retracia cheagului (trombostenina). Se gsesc n numr deaproximativ 250 000/mm3. Scderea numrului apare in leziuni medulare, splenomegalii,

factorii imunologici iar creterea n trombocitoze i trombocitemie. Exist i alterri calitative

ale trombocitelor (trom-bastenii).

PLASMA SANGUIN

Dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos,

glbui, numit plasm reprezetnd 55% din volumul sngelui. Proprietile plasmei suntsimilare cu ale sngelui, difer doar valorile i culoarea (plasma este incolor). Plasma este un

lichid glbui cu o constituie extrem de complex, coninnd un mare numr de ioni, substane

organice i anorganice, n tranzit de la sau spre esuturi. Volumul plasmatic reprezint cca 4

5% din greutatea corporal (41 ml/kg corp). Un adult de 70 kg va avea o cantitate de plasm

de cca 3.000 3.500 ml. Plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit din

numeroase substane organice i anorganice.

Substanele organice reprezint 9% din reziduul uscat i sunt constituite din:

Proteinele plasmatice (8%) reprezint constituientul principal al substanelor

organice plasmatice i sunt alctuite dintr-un amestec foarte complex care include att proteine

simple, ct i proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor.

Substanele organice neproteice sunt: ureea (0,20 0,30 mg%), acidul uric (5

mg%), creatina i creatinina (0,8 2 mg%), amoniacul (40 70 g%), aminoacizii i

polipeptidele. Unele dintre aceste substane sunt produi finali ai catabolismului proteic

(ureea, creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric). Altele sunt substane de metabolism

intermediar, n tranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Alte substane organice plasmatice sunt reprezentate de: corpii cetonici (1,5 6

mg% ml), pigmenii biliari (bilirubina indirect sau prehepatic reprezentnd 4/5 din totalul

bilirubinemiei), urobilinogenii (0 0,5 mg%).

Substanele organice neazotate sunt reprezentate de diveri produi metabolici:

glucoz (100 mg%), acid lactic (10 20 mg%), acid piruvic (1 mg%), acid oxalic, acid

fumaric, lipidele plasmatice (n medie 700 mg% ml) alctuite din: fosfolipide (35%) gliceride,

mai ales trigliceride (10 25%), colesterol liber (7,5%) i esterificat (30,1%) i acizii grai

(2,5%) .


12/57

Substanele anorganice. Reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt

constituite din: cloruri, sulfai, fosfai de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc. Unele dintre ele se

gsesc n concentraii mari (sodiu), altele n cantiti extrem de reduse, ceea ce a fcut s fie

denumite oligoelemente (iodul, florul, zincul, cobaltul etc.). Cele mai multe substaneanorganice plasmatice se gsesc sub form disociat n particule cu ncrctur electric

pozitiv (cationi) sau negativ (anioni), concentraia plasmatic a electroliilor fiind 310 mEq/l

(suma anionilor fiind egal cu cea a cationilor).

HEMOSTAZA l COAGULAREA SANGELUI

Hemostaza este mecanismul care permite oprirea hemoragiei in cazul unei

leziuni vasculare. in hemostaza intervin 3 factori: vascular, trombocitar i plasmatic(coagularea), intr-un prim timp, sub influena serotoninei (factor vascular eliberat prin

distrugerea trombocitelor), se produce vasoconstricia capilar in zona traumatizat, ceea ce

determin ingustarea plgii vasculare. ntr-un al doilea timp trombocitele ader de suprafaa

lezat i se aglutineaz, formand trombul plachetar, Al treilea timp, care reprezint i etapa

principal a hemostazei i apare cand trombocitele nu au reuit s opreasc hemoragia, este

coagularea propriu-zis.

Coagularea este un fenomen complex, in care intervin un numr de treisprezece

factori: I (fibrinogenul); II (protrombina); III (tromboplastin tisular); IV (calciul); V (pro-

accelerina); VI (accelerina); VII (proconvertina); VIII (factorul antihemofilic A; IX (factorul

antihemofilic B); X (factorul Stuart-Prower); XI (globulina antihemofilic C); XII (factorul

Hegemann); XIII (factorul stabilizator al fibrinei). n mecanismul coagulrii se disting doi

timpi eseniali: formarea trombinei i transformarea fibrinogenului n fibrin. Punctul-cheie

este reprezentat de factorii X, V i IV, asupra crora acioneaz dou sisteme. Primul denumit

intrinsec, pornete de la factorul XII activat i, prin transformri enzimatice, activeaz pe rand

factorii XI, IX i VIII, formand in final un complex, capabil s activeze factorii X i V in

prezena ionilor de calciu. Rezultatul este protrombinaza, care cliveaz molecula de

protrombin, eliberand cea mai puternic enzim a coagulrii - trombin. in acelai sens

acioneaz i sistemul extrinsec, in care tromboplastina tisular joac rolul cel mai important.

Al doilea timp const in transformarea fibrinogenului in fibrin. Fibrinogenul este o globulin

elaborat mai ales n ficat se transform, sub influena trombinei (enzim proteolitic ce apare

numai in cursul coagulrii), in fibrin - stadiul final al coagulrii.

Sub influena trombosteninei trombocitare, dup 2-3 ore, cheagul de fibrin se

retracta. Este esenial ca procesul de coagulare s rman localizat. Exist dou mecanisme


13/57

prin care eventualii activatori sunt eliminai din circulaie: antitrombinele i celulele

macrofage, care indeprteaz compuii intermediari. in final, cheagul de fibrin este lizat

(distrus) de fibrinolizin (plasmin), proteinaz care rezult dintr-un precursor - plasminogenul

(prifibrinolizina). intre formarea i distrugerea fibrinei exist un echilibru dinamic; de

asemenea i ntre coagulare i fibrinoliz. Dereglarea acestui sistem poate produce boli grave.Coagularea este inhibat de heparin i derivaii si, care blocheaz transformarea

protrombinei in trombin, i de substanele dicumarinice, care inhib sinteza protrombinei.

Antidotul heparinei este sulfatul de protamin. Tulburrile coagulrii constau in

coagulri excesive (tromboze) sau insuficiente (diateze hemoragice). Acidul e-aminocaproic

(EACA) este un agent antifibrinolitic.

Pentru explorarea unei diateze hemoragice se practic urmtoarele examene:

timpul de sangerare, care const n provocarea unei mici hemoragii (de obicei prin ineparealobului urechii) i msurarea timpului pan la oprirea acestuia; normal este sub 5 minute,

creterea inregistrandu-se in trombopenii; fragilitatea capilar se cerceteaz prin compresiune

cu ajutorul aparatului de tensiune arterial, aplicat deasupra plicii cotului i meninut 5 minute,

la o presiune de 100 mm Hg; normal nu trebuie s apar decat cateva peteii sub nivelul

manetei aparatului; reacia cheagului, care se cerceteaz dup 4 ore, este intarziat in bolile

trombocitului (trombopenie, trombastenie); retracia cheagului, care se cerceteaza dup 4 ore,

este intarziat in bolile trombocitului (trombopenie, trom-bostenie); timpul de coagulare, care

normal nu depete 6-10 minute, fiind foarte prelungit n hemofilie; timpul de protrombin

sau timpul Quick care constat in studierea coagulrii plasmei oxalatate i recalcifiate, in

prezena unui exces de tromboplastin i se exprim in procente fa de martor; normal este de

10 - 12 secunde 85 - 100%). Timpul Quick scade in hipoprotrombinemii i constituie testul

clasic in tratamentul anticoagulant cu derivai dicumarinici.

HEMOLIZA

Hematiile conin substane numite aglutinogene, iar plasma substane numite

agluti-nine, care sunt anticorpi naturali, denumii i izoanticorpi. Dup repartiia aglutinoge-

nelor i aglutininelor se deosebesc patru grupe sanguine.

Cei din grupa 0 (I) se numesc donatori universali, iar cei din grupa AB (IV)

primitori universali. in afara acestor antigene se mai cunoate i factorul Rhesus, antigen care

se gsete la aproximativ 85% din oameni. Dac nu se respect grupele sanguine, in cursul

transfuziilor pot aprea accidente de hemoliz, uneori mortale. Accidente hemolitice mai pot

aprea i la nou-nscutul al crui tat este Rh-pozitiv, i mama Rh-negativ. Hemoliza este

ns i un fenomen normal. Durata vieii unei hematii fiind de 120 de zile, in fiecare zi se


14/57

distruge aproximativ o sutime din numrul total al eritrocitelor, eliberandu-se hemoglobina. in

strile patologice, hemoliz se exagereaz. Cand hemoliz este brutal, apar anemii acute i

tubulonefrite acute; cand este lent, apar anemie i icter: icter hemolitic sau anemie hemolitic.

FUNCIILE SNGELUI.Funcia circulatorie prin volumul i proprietile sale fizicochimice, sngele

contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine.

Funcia respiratorie. Sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la

esuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfurrii normale a proceselor energetice

tisulare. La nivel tisular, cedarea oxigenului este nsoit de preluarea bioxidului de carbon

rezultat din respiraie i transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar.

Funcia excretorie se realizeaz prin faptul c sngele este principalultransportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare.

Funcia nutritiv. Sngele reprezint principalul mijloc de legtur ntre

esuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare.

Funcia de meninere a echilibrului hidroelectrolitic. Una din condiiile

fundamentale ale homeostaziei organismului meninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre

cele trei compartimente ale mediului intern se realizeaz cu intervenia sngelui.

Funcia de termoreglare. Meninerea temperaturii constante a organismului

(homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i

randamentul reaciilor metabolice.

Funcia de aprare. Sngele reprezint o important barier n calea agresiunii

antigenice. Aceast funcie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi),

precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).

Funcia de reglare a principalelor funcii a organismului. Sngele intervine,

prin proprietile sale fizicochimice i prin substanele active coninute, n reglarea funciilor

circulatorii, digestive, excretorii, etc. Asigurarea unitii organismului realiznd o cale de

legtur direct ntre cele mai diferite sisteme i esuturi, sngele reprezint, un mijloc de

asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneaz

adaptarea la condiiile mediului ambiant.

HEMATOPOIEZA - reprezint ansamblul mecanismelor care asigur

producia tuturor elementelor figurate sanguine pornind de la celula stem.

Celulele sanguine sunt in cea mai mare parte difereniate, de elemente

terminale si functionale ale liniilor celulare medulare. Aceste celule au posibilitati foarte


15/57

reduse sau absente de sinteza proteica si diviziuni celulare (hematiile si trombocitele sunt

celule anucleate). Durata de viata este scurta: cateva ore pentru neutrofile, cateva zile pentru

trombocite si cateva saptamani (120 zile) pentru eritrocite. In acelasi timp, numarul acestor

celule circulante este crescut si mentinut relativ constant.

Hematopoieza asigura deci o productie celulara foarte importanta din punct devedere cantitativ : in fiecare zi se produc aproximativ 1013 celule sanguine ceea ce corespunde

la peste 2 milioane de hematii/sec.

Aceasta activitate productiv este asigurata de o mica populatie de celule din

maduva osoasa numite celule surse hematopoietice. Hematopoieza trebuie controlata foarte

strict pentru a asigura men]inerea constanta a numarului de celule sanguine in ciuda variatiilor

consumurilor importante legate de contexte patologice (hemoragii, infectii ...). Aceasta reglare

se bazeaza pe mecanisme celulare si umorale (factori de crestere) care pot fi stimulatori sauinhibitori ai hematopoiezei

Hematopoieza cuprinde cteva etape importante :

- autorennoirea celulelor stem ;

- angajarea celulelor stem n procesul de difereniere i orientare spre o

anumit linie celular, trecnd prin etapa celulelor progenitoare ;

- proliferarea, diferenierea i maturarea celulelor progenitoare conduc^nd

spre un anumit tip celular matur.


16/57

CAPITOLUL II

Noiuni despre boal: Leucemia cronic

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA

Este forma cea mai comun a tuturor leucemiilor. Incidena este de 2-3

cazuri/100000 indivizi/an,raportul masculin/feminin fiind de 2/1.

n LLC exist o acumulare progresiv de limfocite incompetente imunologic,

cu o durata lung de via. n 98% din cazuri, clona malign provine din limfocitul B, iar n

rest din limfocitul T.

Aspecte clinice. Iniial este asimptomatica(luni sau caiva ani). La debut

avem:

Astenie fizica i psihic, adenopatie superficial

Hepatomegalie, splenomegalie

Deficien imunitar predispune la pneumonii, meningite

bacteriene, micoze, TBC, infecii virale(zona zoster,herpes)

Investigaii

A. n sngele periferic -limfocitoza=3500-300000/mm, pe frotiu= limfocite

mici, imature, cu numeroase umbre nucleare

-anemie,trombocitopenie

-la electroforeza proteinelor-gamaglobulin crescut

-Ig A,Ig G,Ig M sczute

B. n puncia medular hipercelularitate cu grade variate de infiltratie,cu

limfocite mici

Evolutie cuprinde 5 stadii de evoluie:

Std.0-exist numai limfocitoz; supravietuirea este ntre 10-20

ani

Std.1-apare adenopatie; durata de via se reduce la 8 ani

Std.2-leucocitoz, limfocitoz, splenomegalie , hepatomegalie;

durata medie de via este de 6 ani

Std.3-limfocitoza i anemie

Std.4-limfocitoz i trombopenie; durata de viat n std .3 i 4 este de 1-2 ani


17/57

Tratament

In std.0-nici un tratament

In std.1 si 2-se face tratament cnd Ap sau splenomegalia sunt

mari i comprim organele vecine cu: Leukeran, Ciclofosfamida, Fluorarabina(la cei

care nu raspund la Leukeran)

Radioterapia local cnd masele tumorale comprim organele

vecine.

n splenomegalia gigant-iradiere sau splenectomia

Allopurinol (cand acidul uric este crescut)

LEUCEMIA MIELOID CRONIC (LMC)

Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din

seria granulocitelor (polinucleare). este asociata cu o anomalie cromozomiala (cromozomul

Philadelphia), in care se produce o translocare de material genetic intre cromozomii 9 si 22,

ceea ce duce la o scurtare a bratului lung al cromozomului 22, antrenand perturbari genetice ce

se afla la originea LMC. Acest tip de leucemie este mai rar si nu reprezinta decat 2 sau 3%

din leucemiile copilului. LMC se prezinta sub doua forme:

forma juvenila, care afecteaza copiii cu varste sub 2 ani

forma adulta, care afecteaza indeosebi adolescentii. Prognosticul

leucemiei mieloide cronice este mai bun datorita noilor medicamente

utilizate pentru tratarea afectiunii. Desi transplantul de maduva osoasa

este o optiune de tratament, numerosi pacienti pot controla afectiunea cu

ajutorul medicamentelor citotoxice.

Cauze:

Leucemia mieloida cronica are drept cauza un proces complex de mutatii

cromozomiale. Procesul incepe prin crearea cromozomului Philadelphia, numit dupa orasul

in care a fost descoperit la inceputul anilor '60. Aceasta anomalie consta intr-o translocatie

reciproca de material genetic intre cromozomii 9 si 22. Un fragment din cromozomul 22 este

transferat pe cromozomul 22, si viceversa. Rezultatul este o scurtare a bratului lung al

cromozomului 22. Acest cromozom anormal poarta denumirea de cromozom Philadelphia.

Fragmentul translocat din cromozomul 22 formeaza o gena numita BCR-ABL. La randul ei,aceasta gena produce o proteina anormala numita tirozin kinaza, care duce la cancer deoarece
http://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemia


18/57

determina producerea anarhica de celule sangvine. Celulele sangvine sunt produse in maduva

osoasa. In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat.

Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula

sangvina (globule rosii, globule albe sau plachete sangvine). Atunci cand imbatranesc, aceste

celule mor in mod natural si sunt inlocuite de altele noi, intr-un ciclucontinuu.In leucemia mieloida cronica, producerea de celule sangvine devine anarhica, necontrolata.

Tirozin kinaza determina o producere excesiva de globule albe de catre maduva osoasa. Dintre

acestea, numeroase sunt considerate celule leucemice, deoarece contin cromozomul

Philadelphia.

La inceput, aceste globule albe functioneaza n mod normal. Dar ele nu se

maturizeaza complet si in timp, se acumuleaza, suprimand in cele din urma productia de celule

sangvine normale. Astfel, pacientii cu LMC sunt vulnerabili la infecii, hemoragii i la alteprobleme potenial fatale. n stadii avansate, evoluia LMC devine mai complex, cuprinznd

noi mutaii cromozomiale. Cauza apariiei cromozomului Philadelphia ramne necunoscut.

Evolutia

Leucemia mieloida cronica (LMC) evolueaza in sensul agravarii bolii, cu oboseala, stari

febrile, crestere importanta a nivelului de leucocite, apoi trecere spre forma acuta, marcata de

diseminarea celulelor imature (blati)

Semne si simptome

Simptomele LMC variaza n funcie de stadiul bolii naintea nceperii tratamentului. n stadiu

incipient, leucemia mieloida cronica nu se manifesta.

Semne i simptome precoce:

- febra

- scadere inexplicabila in greutate

- inapetenta

- oboseala sau epuizare

- dureri in partea stanga, sub coaste

- diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii)

Semne si simptome tardive:

- anemie

- splenomegalie (marirea in volum a splinei)

- dificultati respiratorii

- oboseala

- paloare

- infectii frecvente
http://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/splenomegaliehttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/splenomegalie


19/57

- sangerari diverse

- mici leziuni ale pielii (petesie)

- dureri articulare sau osoase

Un simptom caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei. In forma

sa juvenila, LMC se manifesta prin paloare, pierdere in greutate, dureri de cap, transpiratiiabundente si infectii recurente

Diagnostic

Testele i procedurile medicale utilizate pentru diagnosticarea LMC sunt:

-Examenul fizic ce const n examinarea ganglionilor limfatici, a splinei i a abdomenului.

-Numararea formulei sangvine (NFS)

- Mielograma - analiza celulelor maduvei osoase cere pune n eviden proliferarea celulelor

polinucleare.- Tehnica FISH (hibridizarea in situ cu markeri fluoresceni) test ce pune n eviden

anomaliile cromozomiale i poate detecta prezena cromozomului Philadelphia. n cazuri rare,

alte forme de leucemie pot prezenta acest cromozom anormal. De asemenea, la un numar mic

de pacieni cu LMC, cromozomul Philadelphia este absent. Aceste cazuri justific necesitatea

efectuarii unor teste suplimentare.

- Reacia de polimerizare n lan (PCR) test ce poate detecta prezena genei anormale BCR-

ABL. Testul poate fi efectuat pe o monstr de maduv osoas sau de snge.

- Teste imagistice efectuarea unei ecografii sau a unei tomografii computerizate (CT) are

drept scop punerea n eviden a afectarii unor organe (mrirea n volum a splinei, de

exemplu).

Stadiile leucemiei mieloide cronice

Leucemia mieloida cronica este clasificata n trei stadii progresive. Trecerea de

la un stadiu la altul reprezinta o agravare a bolii. Identificarea stadiului de LMC este

important pentru adoptarea unui tratament optim. Stabilirea stadiului de LMC depinde de

factori precum numarul de celule sangvine, procentul de celule imature (blasti) si volumul

splinei. Boala evolueaza n mod normal n trei faze: faza cronica (n care numarul de celule

anormale din maduva osoas este mai mic de 5%), faza de accelerare (numarul de celule crete

la 30%) i faza critica (n care numarul de celule anormale depaete 30%)

Tratament

Tratamentul LMC este sistematic si mai agresiv decat in cazul LLC, deoarece

este amenintat prognosticul vital. Progresia celulelor canceroase poate fi ntarziat cu ajutorul

unui tratament medicamentos, dar n mod inevitabil, acest tip de leucemie se transform ntr-o

leucemie acuta. La copii, tratamentul chimioterapeutic este recomandat n aceast situaie i, n
http://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiehttp://www.romedic.ro/leucemiahttp://www.romedic.ro/leucemie


20/57

general, are succes. n forma adult, acest tip de leucemie i pstreaz caracterul cronic i se

poate prelungi mai muli ani. Obiectivul tratamentului este acela de a reduce numarul de

globule albe si precursoarele acestora cu ajutorul medicatiei orale. Tratamentul nu este curativ.

Medicamentele utilizate pentru tratarea leucemiei mieloide cronice actioneaza

prin inhibarea tirozin-kinazei, proteina prezenta in unele celule leucemice. Cele douamedicamente aprobate de FDA n acest scop sunt Imatinib siDasatinib. Un studiu publicat in

2006 arata ca pacientii cu LMC tratai cu Imatinib prezint un procent mare de remisii i un

procent mic de reapariie a leucemiei dupa 5 ani.

Transplantul de celule stem este singurul tratament potential curativ al LMC.

Dar aceasta procedura prezinta numeroase riscuri si un numar mare de complicatii, unele

dintre ele fiind potential fatale. In prezent, transplantul de celule stem este recomandat doar

atunci cand celelalte terapii au esuat, sau in cazurile in care evolutia bolii nu a fost intrerupta.In cazul in care nu se gaseste un donator compatibil, se opteaza pentru o recoltare de celule

stem de la pacient, cand boala este in remisie. Daca boala se agraveaza ulterior, celule stem

sanatoase pot fi transplantate pentru a se obine o nou remisie.

Chimioterapia . Numeroi pacieni diagnosticai cu leucemie mieloida cronica

urmeaza o serie de chimioterapie pentru a distruge globulele albe aflate in exces. De

asemenea, chimioterapia poate fi efectuata daca celelalte terapii nu functioneaza, daca boala se

agraveaza, sau in pregatirea pentru un transplant de celule stem.

Terapia biologica. Un medicament injectabil numit interferon alfa este

tratamentul standard pentru LMC. Acest medicament reduce proliferarea celulelor leucemice

prin stimularea sistemului imunitar. Interferon este utilizat atunci cand alte terapii nu

funcioneaz sau nu reprezint o opiune, ca de exemplu n timpul unei sarcini. Dar

medicamentul provoaca i efecte adverse grave: oboseal, dureri osoase, cefalee i varsaturi.
http://www.romedic.ro/cefaleea-clusterhttp://www.romedic.ro/cefaleea-cluster


21/57

CAPITOLUL III

Rolul asistentului medical la investigarea specific a unui pacient

cu leucemie cronic

Rolul asistentului medical la examenul clinic

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obine date de la pacient

(anturaj sau aparintori) cu privire la starea de sntate i de boal, precum i mediul

ambiental n care evolueaz acesta.

Asistenta va permite pacintului s-i exprime suferinele i l va asculta fr

s l ntrerup, apoi va pune ntrebri(nchise i deschise) i n tot acest timp va observapacientul, va afla datele biografice a pacientului( vrsta, sexul, locul naterii, condiii de via

i munc), motivele internrii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente

personale fiziologice) se face la femei i se va urmri: menarha, succesiune i durata ciclului

menstrual, durata fluxului, nr. de nateri i de avorturi, tulburri ale ciclului menstrual i

menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infecioase, BTS i

alte boli organice.AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,

decesul rudelor la vrste tinere, boli ereditare, boli determinate de coabitare i altele

semnificative. Iar la final se va ncheia cu ntrebri legate de condiiile de via i munc.

Examenul clinic general

Se realizeaz de ctre medic, asistentul medical avnd rolul s asigure foaia de

observaie, instrumentarul necesar, rezultatele de la investigaii i ajut pacientul s se

dezbrace i l asez n poziiile cerute de ctre medic. Acesta va cuprinde:

- insepecia regiunilor corpului i se termin cu observarea unor micari cum ar

fi ridicatul din pat i mersul

- palparea ofera informaii despre volumul, suprafaa, consistena, sensibilitatea

i mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muchi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular i

organe abdominale) observndu-se mimica pacientului

- percuia anumitor zone obinndu-se diferite sunete n funcie de intensitate,

tonalitate i timbru.

- ascultaia inimii i a plmnilor


22/57

Recoltarea de produse biologice

Hemoleucograma se recolteaz snge prin neparea pulpei degetului sau prin puncie

venoas, aspirnd 2 ml snge cu 0,1 ml EDTA.

Valori normale:

Hematii = 4,5 5 milioane/mm

Leucocite = 5000 9000/ mm

Trombocite = 150.000 300.000/mm

Formula leucocitar

Neutrofile = 60 70%

Bazofile = 0,5 1%

Eozinofile = 1 4%

Monocite = 5 8%

Limfocite = 20 27%

Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori normale: 12 15 % - femei

Puncia osoasa

Definitie : punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul

extern si zona spongioasa a osului,strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac .

Scopul

- Explorator pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii

structurii compoziiei mduvei, precum i studierii elementelor figurate ale sngelui n diferite

faze ale dezvoltrii lor, n cursul mbolnvirii organelor hematopoietice.

- Terapeutic - se face n vederea administrrii unor medicamente,

transfuzii de snge intraosoase (cnd celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza

arsurilor, obezitii, aparate ghipsate.

Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea de

mduv n vederea transfuzrii ei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoetice.

Indicatii boli hematologice
http://1.bp.blogspot.com/_PN0IFGb8izA/TR9dML7PI3I/AAAAAAAAAV0/T3ZGtId-s_o/s1600/seringa.gif


23/57

Materiale necesare:

- 2 ace de puncie, care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte

rezistent, de lungimea circa 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte ascuit.

Acu este prevzut cu mandren. Extremitatea extern a acului se lete n form de disc, pe

care se adapteaz mandrenul, pe aceast extremitate se va sprijini palma medicului, care

execut puncia. Acul e prevzut c-un disc aprtor, reglabil. Acest disc are rolul de a

mpiedica ptrunderea acului dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a

sternului.

- Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului medular,

- o sticl de ceasornic.

- Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.

- Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate

- Manusi sterile

- Tifon steril pentru pansament , leucoplast

Dac puncia se face cu scop terapeutic, n loc de instrumente de

laborator(sau pe lng acestea) se vor pregti sol. medicamentoase care trebuie administrate.

Instrumentele se pregtesc pe o msu acoperita cu un cmp steril, n condiiile de asepsie

perfect ,ntruct mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.

Pregtirea bolnavului

- Psihica se informeaza pacientul asupra necesitii i esenei interveniei

,obtinandu-se consimtamantul informat

- Fizica se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare ,timp de

coagulare sit imp Quick.


24/57

pentru puncia sternal bolnavul este asezat in decubit dorsal , cu

trunchiul uor ridicat.

Decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati

pentru punctia in creasta iliaca

Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cualcool i badijonat cu tinctur de iod.

Locul punctiei estede obicei la nivelul oaselor superficiale ,usor accesibile

- Sternul poate fi puncionat: manubriului sau corpul sternului , sau la

nlimea coastei a-IV sau V, sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de

linia median

- Spina iliaca posterosuperioara

- Creasta iliaca- Maleolele tibiale

- calaneul

Tehnica punctiei:

- Puncia se execut n sala de tratament

- sespala pe maini asistenta si medicul

- se dezbraca regiunea si se aseaza in pozitia corespunzatoare

- Se badijoneaz locul cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea dezinfectat cucmpuri sterile

- Asistenta medical prezint medicului soluia de novocain aspirat n sering

pentru anestezia esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv periostul , se badijoneaza din nou

locul anesteziat i dup 15-20 min , necesare pentru instalarea anesteziei, se poate executa

puncia

- Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei.

- Prima dat se ofer pensa, cu care medicul alege acul de puncie.

- Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16 mm) i

apoi strpunge vertical n locul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama exterioar a osului cu

ajutorul presiunii exercitate asupra extremitii manderenului cu podul palmei.

- Dup ptrunderea acului n cavitatea medular al sternului medicul extrage

mandrenul din ac i-l da n mna asistentei medicale, care l pstreaz steril.

- Asistenta medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru

aspiraie i pe care medicul o adapteaz la ac i aspir cu ea coninutul medular.


25/57

- n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte

penibil. Dup 1-2 sec. dup aspiraie apare n sering mduva osoas. Cantitatea de mduva

osoas necesar pentru examinri este de 0.5-1 ml .

- Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e

vscoas, cu multe sfacele de esut grsos.- Dac puncia sternal s-a fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie

exploratorie e continuat cu administrarea substanelor medicamentoase pe cale intramedular,

se va pregti din timp aparatul de perfuzie sau transfuzie cu sol. respective, care se va racorda

la acul fixat n os. Pe cale intramedular se pot administra numai soluii izotonice pictur cu

pictur. Ritmul de administrare nu trebuie s depeasc 15-20 pic pe minut. Cu acest ritm se

pot administra pn la 1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.

- Dup terminarea operaiei de recoltare sau administrare se ndeprteaz aculde puncie. Locul puncie se badijoneaz i se aplic un plasture .

Ingrijirea ulterioara a pacientului

- se asigura repausul la pat si se supravegheaza starea generala si semnele

vitale

- se observa pansamentul daca se imbiba cu sange

Accidente posibile:

punctia alba -nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza

unei poziii greite a acului-nfundarea acului(care e desfundat cu mandrenul steril).

Perforatie ale organelor interne inima ,plamani; perforarea lamei

posterioare a sternului

Pneumotorax

- Tardive

Hematoame

Introducerea infeciei n cavitatea medular osteomielita Tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala

Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:

Mduva extras este amestecat cu snge provenit din sinusurile mduvei. Din

acest motiv seringa n care se gsete acest amestec trebuie repede evacuat, cci sngele

poate sa se coaguleze n ea. Desprirea parial a esutului medular de snge se face prin

evacuarea coninutului seringii pe un plan nclinat(sticla de ceasornic cu convexitatea ntoars

n sus),unde sngele se scurge, lsnd pe loc sfaciile grsoase de esut mieloid. Acestea suntculese i ntinse pe lame degrasate, la fel ca i frotiurile de snge. n cursul unei puncii se


26/57

pregtesc de obicei 3- 4 lame cu frotiu de esut medular i la indicaia medicului se vor executa

i alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru numrarea elementelor

reticulocite, pentru examinri histogice sau se vor face nsemnri pe medii de cultur.

Produsele recoltate pentru probe se trimit fr ntrziere la laborator cu formularele de

recoltare completate.Rezultate

1. Rezultate normale:

- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul

de celule mature si

in crestere este normal.

- nu sunt semne ale unei infectii;

- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.

2. Rezultate anormale:

- celulele maduvei sunt anormale;

- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect

normal;

- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier;

- se depisteaza semne ale infectiei;

- se depisteaza celule canceroase;

- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.

Msurarea funciilor vitale

Funciile vitale includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial, temperatura. Ele sunt

frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal.

Rolul asistentei medicale n msurarea funciilor vitale:

S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;

S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic (poziie corespunztoare i n

acelai timp comod);

S pregteasc psihic pacientul, explicndu-i tehnica;

S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale (linite,

temperatur, umiditate corespunztoare);

S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale n funcie de vrst;

S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise;


27/57

S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea

pacientului;

S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale.

Msurarea i notarea respiraiei

Scop evaluarea funciei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluiei bolii, al

apariiei unor complicaii i al prognosticului.

Materiale necesare ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatur.

Tehnica:

Se realizeaz prin inspecie, aplicnd o mn pe toracele pacientului

Se realizeaz numrarea respiraiilor timp de un minut;

Respiraia se msoar n mod obinuit dimineaa i seara, la orele la care se

msoara temperatura i pulsul, dar se msoar de cte ori este nevoie la indicaia medicului.

Valori normale: 16-18 respiraii pe minut (adult).

n respiraie se vor urmri:

Simetria micrilor respiratorii;

Frecvena i ritmul respirator;

Amplitudinea micrilor respiratorii;

Tipul respiraiei.

Se consemneaz valoarea obinut i celelalte caracteristici n foaia de temperatur cu

culoarea verde.

Notarea: se consemnez valoarea obinut printr-un punct pe foaia de temperatur

(fiecare linie orizonta a foii reprezint 2 respiraii). Se unete apoi valoarea perzent cu cea

anterioar pentru obinerea curbei.

Msurarea i notarea pulsului

Scop evaluarea funciei cardio-vasculare.

Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rou, foaia de temperatur.

Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvena, celeritatea, amplitudinea.

Tehnica:

Pulsul se poate msura pe orice arter accesibil palparii i care poate fi

comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, pedioas;

Asigurarea repaosului fizic i psihic 10-15 min;

Splarea pe mini;

Reperarea arterei;


28/57

Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;

Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor i

numrarea pulsaiilor timp de un minut.

Se noteaz valoarea obinut n foaia de temperatur printr-un punct, innd cont c

fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii i apoi se unete valoarea prezent cu cea

anterioar.

Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsaii pe minut. La vrstnici peste 60-

80 pulsaii pe minut.

Msurarea i notarea tensiunii arteriale

Scop evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena

determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).

Elemente de evaluat: tensiunea arterial sistolic (maxim) i tensiunea arterialdiastolic (minim).

Materiale necesare:

Aparat pentru msurarea T.A.

Stetoscop biauricular

Tampon de vat

Alcool

Creion rou

Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie.

Tehnica:

Se pregtesc materialele necesare (tensiometru, stetoscop, creion rou etc.)

Dup un repaos de 15 minute, pacientului i se aplic maneta pneumatic pe 1/3

a braului, care va fi sprijinit i n extensie.

Asistenta se spal pe mini, i fixeaz stetoscopul cu olivele n urechi i

membrana pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei, percepnd zgomotele

pulsatile.

Se decomprim progresiv maneta, pn cnd percepe primul zgomot ritmic

arterial, care este reinut ca valoare, reprezentnd T.A. maxim (sistolic).

Se continu decomprimarea pn n momentul dispariiei ultimului zgomot a

crui valoare este, de asemenea, reinut, reprezentnd T.A. minim (diastolic).

Se reorganizeaz locul de munc, se noteaz datele n foaia de temperatur cu

rou.


29/57

Notarea: se noteaz pe F.T. valorile obinute cu o linie orizontal, socotindu-se pentru

fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii vertical i se

haureaz spaiul rezultat.

Valori normale: adult 115/75 mm/Hg, 140/90 mm/Hg, vrstnic peste 150/90

mm/Hg.Msurarea i notarea diurezei

Obiective:

Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i

cunoaterea volumului diurezei

Efectuarea unor determinri calitative (analize biochimice) din cantitatea total

de urin emis.

Urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism = bilanul lichidian(intrri-ieiri).

Materiale necesare: vase cilindrice gradate, splate i cltite cu ap distilat, pentru a

nu modifica compoziia urinei i acoperite.

Diureza este msurat cantitativ la anumite intervale, urmrindu-se i caracteristicile

macroscopice; colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la

aceeai or.

Diureza se msoar n F.T. prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii deurin i zilei respective. Spaiul dintre dou linii orizontale ale foii corespunde la 100 ml de

urin.


30/57

CAPITOLUL IV

ngrijiri specifice bolii

ngrijiri igienice

Confortul

Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s

le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu

ceea ce intra n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul

bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien cerinele estetice i de confort.

Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.

Paturile distanate, astfel ca bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii, dau posibilitatea

respectrii cubajului indicat de normele de igien (30-40 metri ptrai pentru un bolnav).

Aerisirea

Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaa dup toaleta bolnavului, dup

tratamente, vizita medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul

olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.

Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut

obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfer prea uscat, irit cile respiratorii superioare.

Iluminatul naturaleste asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin

din suprafaa salonului. Lumina solar are i rol de a distruge agenii patogeni, dar uneori

trebuie redus cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificial

indirect, difuz contribuie la starea de confort a bolnavilor.

nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz

continuu cu termometre de camer, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatur de

18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.

Linistea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c

pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarteimportant, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

Toaleta bolnavului . Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de

pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si

sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera

la piele. Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii, invioreaza

circulatia cutanata si a intregului organism, produce o hiperemie activa a pielii, favorizand

mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat.


31/57

Toaleta linitete bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort. Pentru ca toaleta sa se

desfasoare in bune conditii se urmaresc cateva principii care trebuie respectate:

-se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga,

obositoare.

-se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea pacientului.-se evita curentii de aer prin inchiderea usilor, ferestrelor.

-se izoleaza bolnavul prin paravan.

-se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a

bolnavului si pentru prevenirea escarelor.

Baia partiala la pat consta in spalarea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai

partea care se va spala dupa ce pacientul a fost dezbracat complet si acoperit cu un cearceaf si

cu o patura. Asistenta va avea grija ca temperatura in salon sa fie de cel putin 20

o

C iartemperatura apei de 37oC se va controla cu termometrul de baie sau cu cotul. Apa calda trebuie

sa fie din abundenta si se va schimba de cate ori este nevoie.

Toaleta se face respectand o anumita ordine si se va incepe intotdeauna cu fata, apoi gatul,

membrele superioare, partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioara a toracelui,

regiunea sacrala, coapsele, membrele inferioare, organele genitale si in sfarsit regiunea

perianala. Musamaua si aleza de protectie se muta infunctie de regiunea pe care o spalam iar la

sfarsit se face toaleta parului, toaleta partii bucale. Inainte de a incepe baia pe regiuni se vor

colecta date medicale cu privire la starea pacientului: puls, tensiune, respiratie, ce mobilizare i

se permite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului.

Scopul ingrijirilor este:

-prevenirea infectiilor, indepartarea secretiilor si a depozitelor naturale,

-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare,

-obtinerea unei stari de bine a pacientului, profilaxia cariilor dentare,

-evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit/agitati, prevenirea escarelor,

-pregatirea pacientilor pentru diferite interventii chirurgicale

-mentinerea unei stari de confort la pacientii imobilizati la pat,

-la pacientii inconstienti cu sonde vezicale/nazogastrice intretinerea si mentinerea

acestora.

Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:

-musama, aleza, cearseafe, prosoape, tampoane tifon, comprese, manusi de baie,

manusi de cauciuc, tavita renala, recipient pentru apa, sapun, paravan, bazinete, plosca.

Igiena orala: n timpul administrarii chimioterapiei si mai ales in perioada de aplazie,

nu este recomandata folosirea periutei de dinti deoarece poate favoriza sangerarea gingivala si


32/57

facilita trecerea microbilor din flora normala a cavitatii bucale in circulatie, crescand riscul de

infectie sistemica. Se recomanda clatirea cavitatii bucale cu diferite solutii antiseptice indicate

de echipa medicala.

Stilul de via- se recomand repaus fizic i psihic, reducerea efortului la o

munc foarte uoar i analiza medical a sngelui la perioade regulate de 2-4 sptmni. Deasemenea, se vor face de 2 ori pe zi frecionri ale coloanei vertebrale cu tictur de cimbru. n

cazurile avansate ale bolii, cnd bolnavul are astenie, se recomand cure de aer la altitudine

medie i helioterapie cu pruden (expunerea corpului la aciunea razelor solare ultraviolete)

ngrijiri dietetice

Dieta - respectarea unor reguli de alimentaie i administrarea de remedii

naturale sunt foarte importante pentru a ajuta pacientul pe perioada evoluiei bolii.

-Regim cu puine purine (compui organici ai acidului uric ntlnii n alimenten subproduse de carne, conserve, ficat, creier sau afumturi). De asemenea, se va nlocui

zahrul din alimentaie cu miere.

- Vitamine - se vor da foarte multe vitamine cu ajutorul sucurilor de fructe i

legume, n special de sfecl roie, morcov i elin.

-Lptiorul de matc - se va administra zilnic cte 1 g de lptior, n cure de

cte 20 zile, cu 7 zile pauz.

-Polenul de albine conine o substan numit rutin care este un antitumoral

de excepie. n plus polenul previne infeciile i asigur organismului o serie de vitamine i

oligoelemente naturale necesare organismului. Se recomand cte 20 g pe zi nainte de mese.

-Tinctura de propolis se va folosi pentru evitarea infeciilor. Se iau cte 2

picturi la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi nainte de mesele principale. Picturile se pun pe un

miez de pine, se mestec bine i se nghit.

-Argila se va administra intern zilnic, cte 1 linguri dizolvat n 250 ml ap.

- n cazul n care se fac tratamente cu raze atunci este neaprat nevoie s se fac

n acest timp o cur de suc sau sirop de coacz negru i ceai defrunze de merior.

-Frunzele de ptrunjel, n special cu ginseng, refac numrul de trombocite i

contribuie la refacerea mduvei osoase i la tonificarea ntregului organism.

Hidratarea: pentru a proteja rinichiul de efectele toxice ale chimioterapiei si

pentru a evita afectarea si a altor organe prin eliberarea de metaboliti toxici ca urmare a

distructiei de celule tumorale sunt administrate pacientului cantitati mari de lichide.

Ceaiurile recomandate pacienilor cu leucemie mieloid cronic sunt cele de

afine, lemn dulce, nprasnic, rostopasc, saschiu, sfecl roie, elin i intaur. La acestea se

vor mai aduga i sucul de ctin i uleiul de dovleac.


33/57

ngrijiri terapeutice

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

Administrarea tratamentului in leucemii presupune o atentie deosebita prin

natura toxica a medicamentelor folosite.administrarea se face de regula prin perfuzie dar seadministreaz i oral.

PERFUZIA

Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu picatura, a

solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului.

Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de

material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau

chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiarcateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor

la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism

a produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale

parenterala.

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.

I se aplica bolnavului necesitatea tehnicii.

Pregatirea materialelor necesare:

- tava medicala acoperita cu un camp steril;

- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;

- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi

originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;

- garou de cauciuc;

- tavita renala;

- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;

- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare

sterilizate;

- o perna musama;

- 1- 2 pense sterile;

- o pensa hemostatica;

- casoleta cu campuri sterile;

- casolete cu comprese sterile;

- substante dezinfectante;


34/57

- alcool;

- tinctura de iod;

- benzina iodata;

- romplast;

- foarfece;- vata.

Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. Se scoate tifonul sau celofanul steril de pe

flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului, care se

dezinfecteaza cu alcool. Se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. Se

indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului. Se

inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de

pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul. Sesuspenda flaconul pe suport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast,

avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. Se indeparteaza

pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon. Se indeparteaza teaca protectoare de

pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon

si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca

picuratorul sa se umple cu lichid. Se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu

lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se

inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ. Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit

dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie. Se aseaza sub bratul ales o perna

tare, acoperita cu musama si camp steril.

Efectuarea perfuziei

Spalarea pe maini cu apa si sapun. Se examineaza calitatea sistarea venelor. Se aplica garoul

de cauciuc la nivelul bratului. Se dezinfecteaza plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului sa

inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. Se verifica pozitia acului in vena, se

indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide prestubul,

pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de

perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate. Se fixeaza cu leucoplast amboul

acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se supravegheaza permanent

starea bolnavului si functionarea aparatului. Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea

flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului. nainte ca flaconul

sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor

si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pe4ntru a permite

lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se


35/57

coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.

Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei

punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in

directia axului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de

iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau. Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca

este permis). Se supravegheaza bolnavul. Reorganizarea locului de munca. Se noteaza n foaia

de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

Accidente si incidente

- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:

tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupecomplet, se injecteaza cardiotonice.

- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:

eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea

completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie

pentru control, in cazul in care s-ar produce un accident (intoleranta).

Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane

ngrijiri profilactice

Nu se tie cum s-ar putea preveni apariia leucemiei. Muli dintre cei care au

aceast afeciune nu au factori de risc. Un factor de risc este acel factor ce crete ansa de a se

mbolnvi. Unii oameni expui la doze mari de radiaii, expui la benzen, fumtori sau cei ce

fac chimioterapie au riscul de a face leucemie. Asadar o via cumptat far excese,

alimente cu E-uri .


36/57

CAPITOLUL V

Elaborarea planului de ingrijire la un pacient cu leucemie

cronic

CAZUL A

Interviu

NUME: E.R.

Sex:M

Varsta :45 ANI

Motivele internrii: inapetenta,

scadere in greutate,

steniefizica si psihica,

Ap superficiala,

nxietate,

Hepatomegalie,

Diagnostic : LEUCEMIE LIMFATICA CRONIC

Antecedente

Heredo-colaterale: nesemnificative

Personale: in 2002 internat la Spitalul Militar cu otit seroasa; fost fumator cronic 20ani : 5-10

tigari/zi

Examen clinic:

Stare general: febril 39 grade, talie 170 cm, greutate: 45kg,

Stare de nutriie: alterat

Stare de contien: pstrat

Facies: simetric.

Tegumente: palide, uscate, fierbini, urme de godeu.

Mucoase: normal colorate.

Fanere: normal implantate.

esut conjunctiv adipos: normal reprezentat; edeme, godeu.


37/57

Sistem ganglionar: superficial, palpabil.

Sistem muscular: normoton, normotrof, normokinetic.

Sistem osteo-articular: aparent integru.

Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate

pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.Aparat cardiovascular: AV=70/min, TA=120/95 mmHg, puls membre inferioare

neperceptibile (edeme ).

Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,

nedureros, spontan la palpare.

Tranzit intestinal: fiziologic.

Ficat, ci biliare, splin: n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal;

splin nepalpabil.Aparat urogenital: loje renale dureroase, manevra Giordani negativ bilateral,

diaforez

Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare temporo-spaial; fr semene

de iritaie meningean; OTS, ROT present bilateral simetric.


38/57

Tabel cu nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson

NEVOIA FUNDAMENTAL MANIFESTRI DE DEPENDEN SURSA DE DIFICULTATE

1. A respira i a avea o bun circulaie - dispnee cu - anxietate

2. A bea i a mnca - inapeten

- scdere n greutate

- spitalizare

- dureri osoase

3. A elimina

- constipaie

- spitalizare

4. A se mica, a avea o bun postur - incapacitate de a se mica - durere

5.A dormi, a se odihni - stare depresiv

- anticiparea evenimentelor negative

- durerea

- anxietatea6. A se mbrca i dezbrca - -

7. A menine temperatura corpului n limitenormale

- febr

-frisoane

- tegumente palide

- leucocitoz

8. A fi curat, ngrijit - incapacitate de a-i satisface i a acordasingur igiena corporal

- durere

9. A evita pericolele

- team, fric

- stare depresiv

10. A comunica -comunicare deficitar cu echipa medical-dezorientare n timp i spaiu

- anxietate- prbuirea funciilor vitale

- incoeren

11.A practica religia - imposibilitatea de a practica religia - spitalizare

12. A se realiza _ _

13. A se recrea - tristee

- lipsa preocuprilor zilnice

- anxietate

- durere

14. A nva - cunotiine insuficiente despre boal

- lipsa interesului fa de a nva

- afectarea strii de contien


39/57

Plan de ngrijire cazul A

DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea confortului din cauza lipsei de odihnamanifestata prin astenie

Pacientul sa nu prezinte astenie - bolnavul va fi ascultata atent, va fi ndemnata sa-siexprime sentimentele, va fi ncurajata pentrucomunicarea cu colegii de salon si familia;

stimularea pacientului n efectuarea unor activitati;

- pacientul va fi recompensata prin laude.

- asigur liniste in salon si un mediu relaxant pentru ase odihni

- monitorizez functiile vitale

Dupa citeva zile starea generala se imbunatateste

Alterarea starii de nutritie din cauza procesuluimalign manifestata prin inapetenta

Pacientul sa se hidrateze si alimenteze corespunzator Stimulez apetitul bolnavului prin alimente oferite ncantitati mici si la intervale scurte de timp.

Asigur conditii de mediu- aerisire salon, lenjeriecurata,

Administrez de vitamine: B1,C, B6,Ca,D3.

Hidratez si alimentez parenteral pacientul- G-10%

n urma interventiilor apetitul bolnavei revine lanormal.

Alterarea starii psihice din cauza internariimanifestata prin anxietate.

Pacientul sa nu fie anxios Stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati: seva stabili un program de activitati agreat de bolnava

pentru a preveni plictiseala.- se previne izolarea prin stimularea relatiilorinterpersonale.

n urma tratamentului n aproximativ 2 zile stareapacientului se mbunatateste foarte mult si are dinnou ,,pofta de viata.

Diminuarea strii de nutriie din cauza lipsei de

alimentatie manifestata prin scadere in greutate

Pacientul sa prezinte o greutate normal conform

indicilor ponderali

Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite

n cantitati mici si la intervale scurte de timp.Recoltez snge si urina pentru analiza de laborator.

Conduc pacientul pentru investigatii.

Cintaresc zilnic bolnavul

Monitorizez functiile vitale

Starea pacientului se imbunatateste, a luat in greutate

in urmatoarele 4 zile 1 kg.

Constipaie Pacientul s prezinte tranzit intestinal fiziologic Administrez la indicatia medicului Fortrans 1 cp

Alimentez pacientul cu alimente usor digerabile

Pacientul prezint tranzit intestinal normal

Stare general influenat

Incapacitate n satisfacerea igienei Pacientul s prezinte o igien riguroas. - am efectuat toaleta pe regiuni Pacientul prezint tegumente integre.


40/57

- am schimbat lenjeria de pat i de corp

Deshidratare Pacientul s se hidrateze corespunztor Discut cu pacientul i i explic necesitatea

administrrii unei cantiti reduse de de lichide

Administrez 3 l/zi

Stare general stabil

TA= 120/ 75

R= 18/min

P=75b/min

Greutate 44 kg

T= 36,6 grade C


41/57

Epicriza cazul A

Pacient n vrst de 45 de ani, se prezint in cadrul clinicii pentru investigaii. examenul clinicgeneral completat cu examenele de laborator( hlg, puncie osoas) confirm diagnosticul de

Leucemie cronic. pe parcursul internrii sa administrat tratament cu citostatice. recomandrila externare:- regim alimentar variat bogat n fructe i legume- efort fizic limitat- revine la control peste o sptmn- METROTEXAT 1 cp/ zi


42/57

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele E. Prenumele R.

ZiuaZile de boal

D.

Resp.

T.A.

Puls

Temp

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

300035 30 160 41O

2500 30 25 140 40O

200025 20 120 39O

1500 20 15 100 38O

1000 15 10 80 37O

500 10 5 60 36O

0 0 0 40 35

Lichide ingerateScauneDiet


43/57

CAZUL B

CULEGEREA DATELOR

NUME: M.D.

Sex:MVarsta :3 ANI

Motivele internrii: inapetenta, febra, diaforeza nocturna, cefalee ,

DIAGNOSTIC : LEUCEMIE MIELOIDA CRONICA

Antecedente

Heredo-colaterale: mama hta

Personale patologice: sindrom philadelphia

Examen clinic:

Stare general: febril 39 grade, talie 80 cm, greutate: 12 kg,

Stare de nutriie: alterat

Stare de contien: pstrat

Facies: n lun plin.

Tegumente: palide, uscate, fierbini, urme de godeu.

Mucoase: normal colorate.

Fanere: normal implantate.

esut conjunctiv adipos: normal reprezentat; edeme, godeu.

Sistem ganglionar: superficial, palpabil.

Sistem muscular: normoton, normotrof, normokinetic.

Sistem osteo-articular: aparent integru.

Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate

pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.Aparat cardiovascular: AV=70/min, TA=130/80 mmHg, puls membre inferioare

perceptibile

Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,

nedureros, spontan la palpare.

Tranzit intestinal: fiziologic.

Ficat, ci biliare, splin: n limite normale: ficat marit n volum splin palpabil.

Aparat urogenital: loje renale nedureroase, manevra Giordani negativ bilateral,diaforez


44/57

Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare temporo-spaial; fr semene

de iritaie meningean; OTS, ROT present bilateral simetric.


45/57

Tabel cu nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson

NEVOIA FUNDAMENTAL MANIFESTRI DE DEPENDEN SURSA DE DIFICULTATE

1. A respira i a avea o bun circulaie - dispnee cu - anxietate

2. A bea i a mnca - inapeten

- scdere n greutate

- spitalizare

- dureri osoase

3. A elimina -diaforez - stare febril

4. A se mica, a avea o bun postur - incapacitate de a se mica - durere

5.A dormi, a se odihni - stare depresiv

- anticiparea evenimentelor negative

- durerea

- anxietatea

6. A se mbrca i dezbrca - -

7. A menine temperatura corpului n limitenormale

- febr

-frisoane

- tegumente palide

- leucocitoz

8. A fi curat, ngrijit - incapacitate de a-i satisface i a acordasingur igiena corporal

- durere

9. A evita pericolele

- team, fric

- stare depresiv

10. A comunica -comunicare deficitar cu echipa medical

-dezorientare n timp i spaiu

- anxietate

- prbuirea funciilor vitale

- incoeren

11.A practica religia - imposibilitatea de a practica religia - spitalizare12. A se realiza _ _

13. A se recrea - tristee

- lipsa preocuprilor zilnice

- anxietate

- durere

14. A nva - cunotiine insuficiente despre boal

- lipsa interesului fa de a nva

- afectarea strii de contien


46/57

Plan de ngrijire cazul B

DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea starii de nutritie din cauza dureriimanifestata prin inapetanta

Pacientul sa se alimenteze normal Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferiten cantitati mici si la intervale scurte de timp.

Combat durerea cu analgezice:

- nurofen 1/3 cmp/zi

Monitorizez functiile vitale

Pacientul prezinta pofta de mincare se alimenteazacorespunzator

Alterarea eliminarilor din cauza febrei manifestataprin diaforeza

Pacientul sa eliminari normale Monitorizez functiile vitale,

Asigur conditii de mediu.

Asigur lenjerie curata

Asigur o temperatura optima

Recoltez singe pentru analize

Administrez tratamentul recomandat de medic:

Vincristin-perfuzie/24h

Prednison-1cmp/zi

Allopurinol-1cmp/zi

Pacientul nu prezinta diaforeza in urma tratamentuluiaplicat


47/57

Alterarea temperaturii corporale din cauza disfunctieicelulare manifestata prin febra

Pacientul sa prezinte temperatura corpului inlimite normale

Monitorizez functiile vitale.

Masor temperatura in fiecare ora

Administrez comprese reci pe frunte

Aerisesc salonul

Asigur lenjerie curata

Conduc pacientul la investigatii ekg, radiologie,

Pacientul prezinta stare subfebrila

Disconfot fizic din cauza proliferarii celulareanormale manifestata prin cefalee

Pacientul sa nu prezinte cefalee Monitorizez functiile vitale.

Asigur conditii de mediu adecvate. Fara galagie,temperatura normala 20 , lenjerie curata

Administrez la indicatia medicului:

Nurofen 1/3 cmp la nevoie.

Administrez medicatia recomandata de medic.

Supraveghez pacientul.

Pacient acuza dureri de cap si subcostale. Stareapacientului se imbunatateste in urmatoarele zile


48/57

Epicriza cazul B

copil de sex masculin n vrst de 3 ani se interneaz in cadrul clinicii pentru investigaii.

examenul clinic i examenele de laborator confirm diagnosticul de LEUCEMIE CRONICMIELOID. La externare se recomand:- revine la control peste 5 zile- va evita frigul, umezeal- va evita contactul cu persoane bolnave- purinethol 1 cp / zi


49/57

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele M. Prenumele D.

ZiuaZile de boal

D.

Resp.

T.A.

Puls

Temp

D S D S D S D S D S D S D S D S D

Documents

Leucemie Cronica