Aprobat:prin Hotărîrea Curții de Conturi

nr. 2 din 29 ianuarie 2015

RAPORTUL auditului „Generează impact economic și social alocarea fondurilor publice

pentru învățămîntul secundar profesional?”

Lista abrevierilor

Abrevierea Termenul abreviat AAPL Autoritățile administrației publice locale AAP Agenția de Achiziții PubliceANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de MuncăBNS Biroul Național de StatisticăBERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și DezvoltareBUAT Bugetul Unității Administrativ-TeritorialeBPN Bugetul Public NaționalCCTM Cadrul de Cheltuieli pe Termen MediuCTAS Casa Teritorială de Asigurări SocialeCNC Cadrul Național al CalificărilorIÎSP Instituția de Învățămînt Secundar ProfesionalGIC Indicele Competitivității GlobaleHG Hotărîrea GuvernuluiLED Fundația ,,Liechtenstein Development Service’’ME Ministerul EducațieiMF Ministerul Finanțelor MMPSF Ministerul Muncii, Protecției Sociale și FamilieiOECD Organization for Economic Co-operation and DevelopmentONG Organizația non-guvernamentalăPIB Produsul Intern BrutȘP Școala ProfesionalăȘM Școala de MeseriiSCERS Strategia de Creștere Economică și Reducere a SărăcieiTVA Taxa pe Valoarea AdăugatăUE Uniunea Europeană

I. SUMARUL REZULTATELORCompetitivitatea economică a unei țări, într-o măsură semnificativă, depinde și

de modul de pregătire al forței de muncă, respectiv, de calitatea sistemului național de educație și formare profesională. Învățămîntul propriu-zis reprezintă fundamentul dezvoltării umane și forța motrice a unei societăți prospere. Pornind de la acest deziderat, Curtea de Conturi a inițiat auditul „Generează impact economic și social alocarea fondurilor publice pentru învățămîntul secundar profesional?” pentru a constata relevanța cadrului instituțional în domeniul dat, respectiv, pentru a evalua impactul socioeconomic adițional și a evidenția posibilele slăbiciuni, dar și soluțiile aferente de remediere.

Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanței raportării deciziilor instituționale la criteriile prestabilite de cost-eficiență și impact în domeniul învățămîntului secundar profesional (în continuare – profesional).

Prezenta misiune de audit a fost realizată în cadrul ME și a 30 de instituții, fiind analizate informațiile prezentate la acest subiect de ministerele Finanțelor, Economiei, Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Biroul Național de Statistică.

Cu toate că în perioada 2013-2014 ME a demarat un proces autentic de reforme instituționale în domeniul gestionat, inclusiv în învățămîntul profesional, auditul public extern atestă un cumul de factori (încetățeniți) generatori de carențe și dezechilibre.

Evaluările efectuate de echipa de audit au relevat multiple deficiențe în materie de neajustare a ofertei educaționale la cererea pieței muncii, resursele financiare alocate nefiind orientate spre rezultate și impact. Ca urmare a acțiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe care au generat impedimente semnificative aferente principiilor de eficiență și eficacitate, respectiv, resursele alocate nu au contribuit la realizarea unor obiective măsurabile.

Astfel, în prezent lipsește o evaluare complexă și calitativă a situației forței de muncă

per specialități, în consecință există un decalaj între cererea angajatorilor și ofertele rețelei de școli profesionale;

evaluarea necesarului forței de muncă pentru economia națională este incompletă/parțială, nu reflectă situația reală, nu corespunde evoluțiilor economice pe termen scurt și mediu;

planurile de înmatriculare nu țin cont de prezența unei supra-oferte pe piața muncii;

urmărirea traseului profesional al absolvenților IÎSP (angajarea în cîmpul muncii, continuarea studiilor, șomajul, migrarea peste hotare etc.) este un proces absent;

nu au fost elaborate și aprobate toate standardele ocupaționale și curriculumurile aferente, ca urmare lipsind criteriile de evaluare a calității studiilor în învățămîntul profesional;

procesul de educație profesională și generală, fiind unul neracordat la resursele disponibile, amplifică fenomenul de risipă a banului public, respectiv, nu întrunește

2

rigorile aferente unor rezultate măsurabile raportate la cost-eficiență și instruire calitativă; ME nu a întreprins acțiuni punctuale pentru evaluarea standardelor de cost, implicit, pentru determinarea bugetului curent și, după caz, a celui de dezvoltare a învățămîntului profesional;

ME nu a stabilit indicatori de performanță IÎSP, precum și nu a urmărit modul și eficiența utilizării de către acestea a resurselor financiare alocate și a patrimoniului administrat;

mijloacele financiare alocate, precum și patrimoniul instituțiilor de profil au fost utilizate neregulamentar, în mod neeconomicos și ineficient.

Raportul de audit denotă că mijloacele financiare alocate sînt destinate preponderent la întreținerea unei rețele de instituții care din inerție pregătește specialiști pentru profesii nesolicitate de mediul de afaceri, inclusiv din cauza abilităților profesionale necorespunzătoare. Această situație este condiționată de lipsa unor standarde de calitate în învățămîntul profesional și a unor proceduri credibile de evaluare a calității serviciilor educaționale.

În vederea remedierii stării de lucruri constatate de audit în prezentul Raport, autorităților de resort le-au fost recomandate anumite soluții adiționale, care, în opinia misiunii de audit, vor contribui atît la afirmarea principiilor de gestiune regulamentară, cît și la conștientizarea relevanței racordării managementului financiar la principiile de economicitate, eficiență și eficacitate.

II. INFORMAȚIE GENERALĂEducația constituie factorul de bază în crearea și transmiterea de noi cunoștințe

și valori culturale general-umane, în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă și edificarea unei societăți bazate pe cunoaștere. Calitatea educației determină, în mare măsură, calitatea vieții și creează oportunități pentru realizarea capacităților fiecărui cetățean.

Capitalul uman este una dintre puținele resurse care poate oferi Republicii Moldova un avantaj comparativ. Forța de muncă cu abilități și competențe necesare pentru o mai mare valoare adăugată și o economie mai sofisticată va extinde abilitatea antreprenorială de a concura și valorifica o gamă mai largă de oportunități de afaceri. În acest sens, dotarea forței de muncă cu cunoștințe și abilități de valorificare a tehnologiilor aferente producerii de bunuri și servicii competitive pe piețele internaționale are o mare importanță. Totodată, educația și formarea profesională reprezintă factorul-cheie al competitivității naționale.

Avansarea Republicii Moldova în clasamentul competitivității internaționale în perioada 2010-2013 de pe locul 94 pe locul 87 nu reprezintă o evoluție determinată de capitalul uman. În perioada de referință rezultatele dezvoltării umane au cunoscut un trend descendent, fapt ce denotă un cumul de factori (amenințări și riscuri) ce influențează (ne) sustenabilitatea și (ne) competitivitatea economică/comercială/ financiară. Diminuarea calității educației este cumulată cu declinul demografic și exodul forței de muncă și a talentelor. Astfel, pînă în anul 2050 în ansamblu pe țară se așteaptă o scădere cu 25% a forței de muncă. Investiția în educația de calitate nu poate fi abordată doar prin prisma mijloacelor alocate, deoarece bugetul educațional

3

nu este decît unul dintre factorii din ecuația care transformă cunoștințele în creștere economică1.

Semnificativ este și faptul că în pofida eforturilor de susținere considerabilă a alocațiilor per ansamblu pentru educație (9,2% în raport cu PIB-ul, media europeană fiind de 5,5% din PIB), impactul economic și social de rigoare este unul irelevant.

Mediul de afaceri din Republica Moldova, mai cu seamă subiecții-exportatori, semnalează calitatea sub-performantă a studiilor candidaților la locurile de muncă disponibile și insuficiența calificării acestora. Astfel, lipsa forței de muncă calificate este menționată de 85% dintre întreprinderi2. Unitățile economice se confruntă cel mai des cu decalajul semnificativ dintre necesitățile lor și abilitățile profesionale ale absolvenților instituțiilor de învățămînt vocațional-tehnic. Calitatea redusă a programelor educaționale determină adaptabilitatea neconformă a tinerilor muncitori în mediul de afaceri. Acest fapt deseori condiționează fluctuația sporită de personal: pe de o parte angajatul este nemulțumit că nu poate să facă față cerințelor impuse, pe de altă parte, angajatorul nu beneficiază de randamentul scontat din partea resurselor umane.

O radiografie absolut necorespunzătoare a indicilor privind calitatea educației, inclusiv a celei profesionale, se conținea în Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, aprobată prin HG nr.4 din 14.01.2014.

Astfel, slăbiciunile instituționale, carențele și constrîngerile cu care se confruntă republica astăzi, reflectate în rapoartele instituțiilor internaționale de resort, atestă:

- calitatea redusă a sistemului educațional (GIC 2012/2013, locul 103/144 de țări, declasare cu 7 poziții comparativ cu anul 2010/2011);

- irelevanța studiilor: proiectarea conținutului în funcție de capacitatea și interesele ofertei, dar nu a cererii pentru educație și ocupare (neconcordanța între cererea și oferta de competențe);

- incapacitatea de a anticipa/reacționa imediat la provocările/evoluția pieței și la dezechilibrele structurale privind specialitățile solicitate;

- neadaptabilitatea școlilor/cursurilor în materie de management (GIC 2012/2013, locul 121/144 de țări);

- competențe și abilități necorespunzătoare privind tehnologiile și tehnicile avansate de comunicare, de cultură antreprenorială, managerială și financiară, cunoașterea slabă a limbilor moderne;

- experiență neadecvată în materie de curriculumuri orientate spre competențe competitive;

- absența unui mecanism eficient de consultare cu actorii pieței muncii și de avizare a programelor de formare profesională la toate nivelurile sistemului;

- impactul insuficient al educației și științei asupra creșterii economice și bunăstării;

- deficitul de spirit antreprenorial în cadrul IÎSP, precum și al unor clustere constituite de agenții economici și instituțiile de învățămînt din același domeniu;

- criza morală și etică din sistemul educațional. Pe parcursul ultimilor decenii prestigiul profesiei de pedagog a înregistrat un trend de erodare continuă, ceea ce a și determinat un deficit acut de cadre, în special tinere;

1 Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 14.01.2014.2 „Relațiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”. Studiu realizat de PNUD și Guvernul Belgiei.

4

- sistemul ineficient de evaluare și stimulare a cadrelor didactice pentru inovații și performanțe didactice, științifice, tehnologice;

- sistemul ineficient de formare continuă a cadrelor didactice din învățămîntul profesional de toate nivelurile (GIC 2012/2013, locul 122/144 de țări);

- prezența unei rețele de instituții folosite ineficient și infrastructura educațională uzată fizic și moral/non-conformă noilor obiective educaționale;

- rețeaua subdezvoltată a serviciilor pentru formarea continuă specifică diverselor sectoare ale economiei;

- competențe și experiență insuficiente ale resurselor umane pentru exercitarea supravegherii pieței, inclusiv a supravegherii tehnice la obiectele industriale periculoase;

- lipsa instituțiilor de învățămînt și centrelor de instruire specializate pentru pregătirea, instruirea și atestarea tuturor categoriilor de specialiști care activează în domeniul securității industriale;

- capacitățile deficitare ale populației, businessului și angajaților sectorului public pentru utilizarea serviciilor societății informaționale.

În contextul celor evocate, Parlamentul și Guvernul au aprobat diverse strategii de reformare a domeniului educațional, inclusiv profesional, în care au diagnosticat starea actuală a acestuia, au formulat viziuni și au stabilit acțiuni prioritare de dezvoltare (vezi Anexa nr.1 la Raportul de audit). Se relevă, în acest sens, umătoarele acte:

- Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012;

- Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația-2020”, aprobată prin HG nr.944 din 14.11.2014;

- Strategia de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin HG nr.97 din 01.02. 2013;

- Foaia de parcurs privind acțiunile Guvernului în vederea dezvoltării învățămîntului vocațional/tehnic pentru perioada 2013-2014, aprobată prin HG nr.892 din 12.11.2013;

- Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, aprobată prin HG nr.4 din 14.01.2014 etc.

La 17.07.2014 a fost aprobat Codul educației3 (în vigoare din 24.11.2014) care inclusiv prevede: o nouă organizare a învățămîntului profesional tehnic (ceea ce va necesita reorganizarea IÎSP); introducerea învățămîntului dual (în cadrul căruia instruirea teoretică se va realiza în instituția de învățămînt, iar cea practică – la întreprindere); definirea calității în învățămîntul profesional; crearea unei instituții naționale independente, responsabilă de asigurarea calității învățămîntului profesional de toate nivelurile; încadrarea în procesul educațional a tuturor tinerilor pînă la vîrsta de 18 ani etc.

Una dintre componentele educației profesionale este învățămîntul secundar profesional, orientat spre formarea și dezvoltarea unor abilități, competențe și aptitudini profesionale specifice instruirii cadrelor de muncitori calificați pentru ramurile economiei naționale ale Republicii Moldova. Învățămîntul secundar profesional se organizează ca învățămînt de zi în școli profesionale și de meserii, care 3 Codul educației al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

5

asigură pregătirea profesională pentru absolvenții de gimnaziu, școli medii de cultură generală și licee. Durata studiilor în școlile profesionale constituie 1-3 ani, iar în școala de meserii – 1 an.

În scopul elaborării planului de acțiuni de restructurare a rețelei de instituții de învățămînt profesional tehnic, în anul 2014 ME a realizat cartografierea a 97 de astfel de instituții, fiind colectate informații privind resursele umane, procesul educațional, baza tehnico-materială, colaborarea cu mediul economic, finanțarea activității instituției etc.

În anul de studii 2013-2014, activau 67 de IÎSP, din care 65 finanțate din bugetul de stat și 2 private, în care își făceau studiile 18,24 mii de persoane, comparativ cu anul de învățămînt 2000-2001 cînd erau 80 de instituții , din care 77 finanțate din bugetul de stat și 3 private, cu un contingent de 22,8 mii de persoane înmatriculate. În această perioadă, numărul elevilor în IÎSP a scăzut cu 25%, iar numărul cadrelor didactice cu 8,7% (de la 2330 la 2144 de persoane). Ca rezultat, numărul elevilor la un cadru didactic în instituțiile de învățămînt profesional de stat în anul de studii 2013-2014 a constituit 8 față de 10 elevi în anul 2000-2001. De menționat că pentru colegii același indicator a constituit 12 și, respectiv, 8 elevi4.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate în IÎSP a fost în descreștere, în 2014 fiind înmatriculate 10,9 mii persoane, față de 14,2 mii în 2010 și de 16,0 mii în 2000. Numărul absolvenților în anul 2014 a scăzut pînă la 9,7 mii persoane, comparativ cu circa 13,2 mii în anul 2010.

Din numărul total de absolvenți (2014), bucătarii și lăcătușii pentru repararea automobilelor au constituit cîte 11,4% fiecare, tencuitorii – 8,1%, cusătoresele (industria confecțiilor) – 6,4%, electrogazosudorii-montator – 5,8%, operatorii la calculatoare – 5,1%, tîmplarii – 4,0% etc.5

Totodată, cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru întreținerea IÎSP (prin intermediul ME) au constituit:

Tabelul nr.1(mil.lei)

Anul 2009 2010 2011 2012 2013Total cheltuieli de casă, inclusiv: 274,5 296,9 314,0 328,4 368,61. pentru procesul didactic, din care: 250,6 263,0 277,9 290,0 324,51.1. Salarizare și contribuții aferente 130,1 147,4 158,1 170,1 170,41.2 Manuale, materiale didactice, practica pedagogică și de specialitate a elevilor și studenților, literatura tehnico-științifică și metodică

2,5 1,9 2,1 2,0 4,1

1.3 Servicii comunale 21,5 23,0 27,1 27,2 28,61.4 Alimentație 27,0 26,9 23,7 23,6 28,31.5 Burse 51,4 41,8 38,7 37,4 47,62. pentru cămine: 23,9 33,9 36,1 38,4 44,1elevi în IÎSP de stat (mii persoane) 22,0 21,3 20,2 19,5 18,1Cheltuieli de casă la un elev pentru procesul de învățămînt (mii lei) 11,4 12,3 13,8 14,9 17,9

Sursă: Baza de date a cheltuielilor publice BOOST, datele BNS.

III. OBIECTIVELE AUDITULUIPornind de la faptul că reconsiderarea și eficientizarea managementului

învățămîntului profesional constituie un element-cheie în economia țării, misiunea de audit s-a axat asupra relevanței dacă procesele de administrare/reglementare/ monitorizare a instituțiilor de profil sînt implementate în modul care să asigure

4 Tabelele nr.1 - nr.4 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.5 Tabelul nr.5 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

6

eficiența gestionarii resurselor publice, respectiv, impactul economic și social. În acest sens, misiunea de audit a avut următoarele sub-obiective:

I. Operează autoritățile de resort cu analize concludente privind gradul de absorbție a ofertei educaționale ?

II. Sînt convergente planurile de înmatriculare în sistemul de învățămînt profesional cu evoluția pieței muncii?

III. A realizat Ministerul Educației acțiuni structural-instituționale aferente racordării învățămîntului profesional fondurilor bugetate?

Misiunea de audit și-a propus să evalueze dacă mecanismul de racordare a sistemului educațional la cerințele pieței muncii este adecvat, precum și să determine ce acțiuni aferente sporirii eficienței domeniului abordat, urmează să întreprindă autoritățile administrației publice și instituțiile de învățămînt.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit6, precum și cu Manualul de audit al performanței și Manualul de audit al regularității.

În prezentul Raport sînt elucidate principalele constatări și concluzii ale auditului, considerîndu-le relevante pentru toate părțile interesate (Parlamentul, Guvernul, ministerele de resort, alte autorități publice, instituțiile de învățămînt etc.). Totodată, formarea unei imagini de ansamblu asupra deficiențelor în pregătirea cadrelor în învățămîntul profesional va permite înaintarea unor recomandări pentru sporirea responsabilității participanților în acest proces, identificarea unor pîrghii suplimentare care ar facilita și eficientiza folosirea rațională a resurselor financiare alocate acestui domeniu, în scopul asumării/realizării impactului și obținerii de plusvaloare.

Domeniul de aplicare și metodologia auditului sînt descrise în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

IV. CONSTATĂRILE AUDITULUIObiectivul I: Operează autoritățile de resort cu analize concludente privind gradul de absorbție a ofertei educaționale ?

Autoritățile publice nu au organizat o bază de date autentică privind structura tendințele, dinamica și necesarul forței de muncă pe piața internă, inclusiv a celei pregătite de învățămîntul profesional, ceea ce lipsește autoritățile respective de suportul aferent fundamentării politicilor adiționale de corelare a ofertei educaționale cu cererea pieței muncii.

Elaborarea unor politici publice în domeniul învățămîntului profesional este de neconceput fără deținerea de informații suficiente și credibile privind evoluția pieței muncii în Republica Moldova.

Astfel, auditul consideră necesară analiza în dinamică a locurilor de muncă existente (ocupate și vacante) pe meserii, personalul angajat și studiile deținute de acesta, precum și cunoștințele aferente meseriei în cauză. De asemenea, fără monitorizarea traseului profesional al absolvenților IÎSP, sistemul propriu-zis se consideră unul neadecvat, întrucît nu ține cont de rezultate și impact.

6 Hotărîrea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”; Hotărîrea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

7

De menționat că, potrivit informațiilor prezentate de BNS, această autoritate nu dispune de indicii necesari analizei autentice a evoluției pieței de muncă. Astfel, lipsesc informații privind:

- ocuparea forței de muncă cu studii secundar profesionale în perioada 2010-2014, în aspect teritorial și pe meserii (există informații generale privind tipul studiilor persoanelor ocupate, dar fără a cunoaște dacă meseria exercitată corespunde studiilor obținute);

- numărul angajaților cu studii profesionale reinstruiți și/sau recalificați de către angajatori în perioada 2010-2014 (în aspect teritorial și pe meserii), valoarea cheltuielilor suportate;

- numărul locurilor de muncă vacante în perioada 2010-2014 în economia națională (pe meserii) destinate persoanelor cu studii profesionale (există informații generale privind studiile necesare pentru ocuparea posturile vacante în aspect teritorial);

- numărul anual de absolvenți ai instituțiilor respective angajați în cîmpul muncii, înregistrați în calitate de șomeri (care se aflau în căutarea unui loc de muncă), precum și a celor care și-au continuat studiile în alte instituții de învățămînt în perioada 2010-2014 (în aspect teritorial și pe meserii).

Totodată cercetările statistice privind situația pieței muncii nu au cuprins toți agenții economici, precum și gospodăriile casnice care angajează personal (spre exemplu, gospodăriile țărănești).

În pofida acestor deficiențe instituționale, statistica ce ține de domeniul vizat reflectă o stare demografică absolut nefavorabilă dezvoltării social-economice a țării. Astfel, la sfîrșitul anului 2013 populația aptă de muncă din Republica Moldova (cu vîrstă de la 15 ani) constituia 2986,6 mii de persoane, din care 1751,2 mii – populația inactivă (care nu cauta un loc de muncă), inclusiv 964,5 mii de persoane cu vîrsta între 25 și 64 de ani. În același timp, populația activă alcătuia 1235,8 mii de persoane, din care 1172,8 mii – persoane ocupate (care aveau un loc de muncă) și 63,1 mii șomeri7. Analiza populației cu studii profesionale la sfîrșitul anului de referință relevă că în rîndul populației inactive aceasta constituia 297,8 mii de persoane, sau 17% din totalul populației inactive, din care cu vîrsta de 25-64 de ani – 229,0 mii, sau 23,7%. În anul 2013, populația inactivă cu studii profesionale de vîrsta menționată, comparativ cu anul 2010, a crescut cu 27,5 mii de persoane, iar ca pondere – cu 0,9%. În același timp, populația cu studii profesionale, la sfîrșitul anului, în rîndul populației active era de 274,9 mii de persoane, sau 22,2% din totalul populației active, din care: ocupați – 260,4 mii, și în șomaj – 14,5 mii. Comparativ cu anul 2010, în 2013 populația angajată care avea studii profesionale a scăzut cu 16,8 mii de persoane. Totodată, și populația cu studii profesionale aflată în șomaj a scăzut cu 6,3 mii. Astfel, se relevă că numărul populației cu studii profesionale plasate în cîmpul muncii este în descrește, iar al celei inactive crește, ceea ce denotă un exces al ofertei forței de muncă cu studii profesionale pe piața Republicii Moldova. De menționat, în acest sens, că auditul nu a dispus de informații privind ponderea persoanelor care au migrat peste hotarele țării în căutarea unui loc de muncă în totalul populației inactive, inclusiv cu studii profesionale. În consecință, autoritățile statului nu posedă date cu referire la faptul dacă surplusul de resurse umane cu studii profesionale este absorbit 7 Tabelele nr.6 – nr.7 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

8

de piața externă. Prin urmare, misiunea de audit nu a dispus de alte oportunități decît de a se axa pe analiza cererii și ofertei forței de muncă cu studii profesionale doar pe piața internă.

În conformitate cu Legea nr.102-XV din 13.03.20038, precum și cu Strategia națională privind politicile de ocupare a forței de muncă pe anii 2007-2015, aprobată prin HG nr.605 din 31.05.2007, politica pe piața muncii este promovată de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Transpunerea în practică a liniilor directoare ale Strategiei are loc prin intermediul elaborării planurilor anuale de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă. Astfel, Planul național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă pe anul 2014, aprobat prin HG nr.1091 din 31.12.20139, are drept scop soluționarea problemelor pieței forței de muncă, pentru care au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 340,7 mil.lei, pentru: protecția socială a șomerilor (51,3 mil.lei); crearea locurilor de muncă prin promovarea spiritului de întreprinzător (79,5 mil.lei); creșterea mobilității forței de muncă (49,5 mil.lei); integrarea sau reintegrarea profesională a 2,7 mii de șomeri (6,6 mil.lei) etc. În același timp, pentru îmbunătățirea informației despre piața muncii prin ajustarea metodologiei cercetărilor din domeniul pieței muncii la rezoluțiile Conferinței Internaționale a Statisticienilor Muncii din anul 2013, au fost preconizate doar 300,0 mii lei, dar și acestea în lipsa stabilirii surselor de finanțare, iar pentru informarea populației despre situația pe piața forței de muncă prin intermediul Centrului de Informare al ANOFM au fost disponibile resursele alocate pentru întreținerea acestuia.

Analiza Planului național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă pe anul 2014 a relevat că eforturile politicilor și acțiunilor publice au fost orientate preponderent la remedierea situației de pe piața forței de muncă, iar acțiunile de preîntîmpinare a neocupării forței de muncă, inclusiv deținerea de informații suficiente și credibile privind ocuparea și necesarul forței de muncă, nu au constituit o prioritate.

Conform pct.4 din HG nr.1421 din 18.12.200610, ministerele, alte autorități administrative centrale, în baza strategiilor și programelor sectoriale, urmau să determine numărul necesar de muncitori calificați pentru agenții economici din subordine, în aspectul meseriilor conform Nomenclatorului aprobat și anual, în termen de pînă la 1 septembrie, să prezinte ME propuneri de pregătire a cadrelor respective în instituțiile subordonate. De asemenea, în baza proiectelor și prognozelor de dezvoltare socioeconomică regională, AAPL le-a fost recomandat să evalueze necesitățile de lucrători calificați în teritoriu și să coordoneze cu ME pregătirea cadrelor necesare. Totuși, auditul a constatat că, în afara procedurii de aprobare a planurilor de înmatriculare, aceste informații nu au parvenit la ME.

Unul dintre obiectivele stabilite în Strategia națională privind politicile de ocupare a forței de muncă pe anii 2007-2015, potrivit liniei directoare 4 „Promovarea dezvoltării capitalului uman și a instruirii pe tot parcursul vieții”, obligă Ministerul Economiei, ME, ANOFM, de comun cu AAPL, agenții economici să elaboreze prognoza necesităților de personal, sub aspectul meseriilor și specialităților, reieșind din obiectivele strategice de desfășurare a activităților economice.8 Legea nr.102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.9 Hotărîrea Guvernului nr.1091 din 31.12.2013 „Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2014”.10 Hotărîrea Guvernului nr.1421 din 18.12.2006 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea și pregătirea cadrelor în învățămîntul secundar profesional”.

9

În acest context, MMPSF a inițiat un studiu privind necesitățile de personal și a solicitat de la autoritățile publice centrale și locale prezentarea estimărilor ramurale/teritoriale privind necesitățile de personal pe perioada 2011-2016, inclusiv a întreprinderilor/agenților economici din subordine. Însă, în lipsa unei metodologii elaborate din punct de vedere științific, a fost extrem de dificil de evaluat acest indicator. Rezultatele Studiului privind necesitățile de cadre cu studii profesionale în anii 2011-201611 relevă o cerere de 2,5-3,0 mii de persoane anual, în timp ce planurile de admitere prevedeau înmatricularea de la 10,0 pînă la 13,5 mii de elevi.

MMPSF indică că rezultatele Studiului sînt orientative, deoarece informația prezentată de către autorități nu a fost completă, unul dintre motive fiind lipsa previziunilor respective pentru perioada indicată în sondaj. De asemenea, autoritățile publice locale nu au inclus sectorul privat în acest Studiu, deși informația respectivă a fost solicitată.

Potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobat prin HG nr.97 din 01.02.2013, se prevede elaborarea Metodologiei de cercetare și realizare a studiului pieței muncii pentru stabilirea particularităților teritoriale și regionale, responsabili fiind MMPSF, ANOFM, Ministerul Economiei, comitetele sectoriale, IDIS „Viitorul”, acțiuni ce se regăsesc și în Foaia de parcurs privind acțiunile Guvernului în vederea dezvoltării învățămîntului vocațional/tehnic pentru perioada 2013-2014, aprobată prin HG nr.892 din 12.11.2013 (acțiunile 2.1 și 2.2). Realizarea acestui obiectiv a fost propusă de către MMPSF din contul Programului de Suport Bugetar în domeniul reformei învățămîntului profesional tehnic (Acordul de Finanțare ENPI/2013/024-404 în sumă de 25 mil. euro „Suport pentru implementarea reformei în învățămîntul vocațional/tehnic în Moldova”), organizația implementatoare fiind IDIS „Viitorul”.

De asemenea, potrivit Regulamentului ANOFM, aprobat prin HG nr.832 din 14.07.200312, unul dintre obiectivele ANOFM este elaborarea pronosticurilor și programelor naționale și teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și organizarea, în bază de contract, a cercetărilor științifice și sondajelor sociologice în problemele ocupării forței de muncă, pregătirii profesionale și protecției sociale a persoanelor neangajate. Pe parcursul ultimilor 5 ani, la compartimentul „Ocuparea forței de muncă în caz de șomaj”, ANOFM anual a înaintat propuneri de includere în cadrul de cheltuieli pe termen mediu finanțarea studiului „Prognoza pieței muncii”, dar din lipsa mijloacelor financiare bugetare propunerile nu au fost acceptate.

Totodată, în scopul monitorizării/prognozării schimbărilor care au loc în structura forței de muncă, extinderii cunoștințelor despre piața muncii, ANOFM elaborează anual (începînd cu 2008) Prognoza pieței muncii și Barometrul profesiilor, în baza chestionării agenților economici. Metodologia de elaborare a Prognozei pieței muncii și Chestionarul pentru agentul economic au fost realizate de ANOFM în cadrul Proiectului moldo-suedez „Acordarea suportului serviciului public pentru ocuparea forței de muncă din Moldova”, implementat de Agenția Publică de Ocupare din Suedia. La elaborarea Prognozei pieței muncii a fost aplicată experiența

11 http://mpsfc.gov.md/md/studii/, accesat la 29.12.2014.12 Regulamentul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.832 din 14.07.2003 „Cu privire la reorganizarea Serviciului de stat pentru utilizarea forței de muncă”.

10

serviciilor publice de ocupare din Suedia și Lituania. Prognoza Pieței Muncii 201413 a fost elaborată urmare a chestionării a 3270 de agenți economici din lista prezentată de BNS, sau 20,3% din numărul agenților economici cu efectivul de personal mai mare de 5 angajați. Astfel, în anul 2013 agenții economici au dus lipsă de forță de muncă calificata, în timp ce 60% din șomerii înregistrați nu au pregătire profesională inițială. Prognoza subliniază și discrepanța dintre mediul rural și cel urban pe segmentul populația aptă de muncă și locurile vacante: populația aptă de muncă se află în mediul rural, iar locurile de muncă vacante sînt înregistrate, preponderent, în mediul urban. Astfel, rezultatele pronosticării se utilizează la evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piața muncii, identificarea numărului de șomeri ce urmează a fi direcționat la cursuri de formare profesională în corelare cu necesitatea pieței muncii, planificarea activității ANOFM și structurilor sale teritoriale, informarea absolvenților gimnaziilor și liceelor despre profesiile/meseriile prioritar solicitate pe piața muncii.

Obiectivul II : Sînt convergente planurile de înmatriculare în sistemul de învățămînt profesional cu evoluția pieței muncii?

Elaborarea și aprobarea planurilor de admitere în instituțiile de învățămînt profesional nu țin cont de evoluția pieței muncii, în general, nu corespund particularităților mediului de afaceri și nu reflectă dezvoltarea pe termen mediu și de lungă durată a sectorului economic. Astfel, planurile de admitere în învățămîntul secundar profesional continuă a fi supradimensionate în raport cu necesitățile pieței, respectiv, gradul angajării ulterioare în cîmpul muncii a absolvenților este unul foarte redus. Se rezumă, în acest sens, că sistemul încetățenit de funcționare a școlii profesionale în nici un caz nu reflectă principiile economiei de piață.

Conform art.40 din Legea nr.547-XIII din 21.07.199514, autoritățile publice fac propuneri pentru planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare din bugetul de stat și pe bază de contract în instituțiile de învățămînt profesional, iar Guvernul aprobă planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare din bugetul de stat și pe bază de contract, pe meserii, specialități și domenii de studiu.

În această ordine de idei se constată că, în corespundere cu Regulamentul, aprobat prin HG nr.691 din 17.11.200915, una din atribuțiile MMPSF este elaborarea planului de înmatriculare la studii superioare de licență (ciclul I) și de masterat (ciclul II), medii de specialitate și profesionale și prognozei de înmatriculare pe termen mediu. Astfel, MMPSF, de comun cu ministerele de resort, elaborează planurile anuale de înmatriculare în învățămîntul profesional, mediu de specialitate și superior și le prezintă spre aprobare Guvernului. În perioada 2011-2014, procedura de elaborare a propunerilor la planul de înmatriculare a fost identică. Pentru anul de studii 2014-2015, elaborarea planului de înmatriculare a fost inițiată de MMPSF la 13 www.anofm.md , compartimentul Biblioteca/Prognoze, accesat la 29.12.2014.14 Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (în continuare – Legea nr.547-XIII din 21.07.1995), abrogată la 24.11.2014 prin Legea nr.152 din 17.07.2014.15 Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.691 din 17.11.2009.

11

17.10.2013 prin solicitarea de la ministere, autorități și instituții publice a propunerilor de rigoare, în baza mai multor criterii, inclusiv racordarea la documentele de politici publice din domeniu, încadrarea în limitele mijloacelor bugetare și speciale aprobate, orientarea la cerințele pieței muncii, angajamentele unităților economice de acordare a locurilor pentru practica în producție, baza materială corespunzătoare pentru desfășurarea procesului de studii etc. Totodată, potrivit art.21 alin.(5) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, instituțiile de învățămînt profesional întocmesc planurile de admitere, ținînd seama de contractele încheiate cu unitățile economice interesate. De menționat că în perioada 2011-2014 astfel de contracte nu au fost încheiate.

Astfel, elaborarea propunerilor la planul de înmatriculare pentru anul de studii 2014-2015 a fost efectuată de către IÎSP urmare a solicitării ME din 26.11.2013 în baza următoarelor criterii: (1) capacitatea de proiect a edificiilor pentru instruirea și formarea profesională a elevilor; (2) rezultatele înmatriculării pentru anul de studii 2013; (3) nivelul de încadrare în cîmpul muncii a absolvenților; (4) sistarea admiterii la unele meserii/profesii nesolicitate pe piața muncii; (5) utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale și didactice a instituției; (6) necesitatea inițierii pregătirii muncitorilor calificați la unele meserii/profesii noi și (7) coordonarea necesarului de cadre cu agenții economici. Ca urmare, IÎSP au prezentat ME informația în formă tabelară, pe meserii și profesii.

În cadrul auditului, IÎSP nu au reușit să ofere expunerile de motive și să confirme documentar relevanța cerințelor expuse în scrisoarea nominalizată. De menționat că criteriul 3 „nivelul de încadrare în cîmpul muncii a absolvenților” nu este verificabil, deoarece IÎSP nu dispun de atribuții pentru stabilirea traseului profesional al absolventului, iar metodele de colectare a acestor informații au un caracter simplist și nu relevă situația reală. Astfel, unele instituții efectuează sondaje telefonice a absolvenților anului curent, alte instituții eliberează foi de îndreptare la muncă. De asemenea, IÎSP nu dispun de un document prin care s-ar confirma capacitatea de proiect a edificiilor pentru instruirea și formarea profesională a elevilor sau vre-un regulament ce ar permite aprecierea capacității de proiect.

Această situație este condiționată de lipsa în cadrul IÎSP a unor proceduri formalizate la etapa elaborării proiectului de admitere, atît de către ME, cît și proprii. IÎSP nu practică studiul pieței zonale/regionale a forței de muncă pentru meseriile predate, nu dispun de informații credibile de la agenții economici și instituții publice privind necesitățile de cadre cu studii profesionale. Cu toate acestea, ME a totalizat informațiile recepționate și a elaborat propunerile pentru planul de admitere în învățămîntul profesional, pe care le-a prezentat MMPSF.

La elaborarea proiectelor planurilor de admitere la studii, MMPSF a indicat că au fost luate în considerare rezultatele Studiului privind necesitățile în cadre cu studii profesionale pe anii 2011-2016, precum și informația despre locurile de muncă vacante și prognoza anuală a pieței muncii, elaborate de ANOFM. Astfel, la sfîrșitul anului 2013, conform datelor BNS, existau 14,5 mii de șomeri cu studii -profesionale, iar conform datelor ANOFM – 9,3 mii. Totodată, existau 8,9 mii de locuri vacante pentru persoane cu studii profesionale, iar conform Studiului privind necesitățile în cadre cu studii profesionale, în anii 2011-2016, necesitățile pieței muncii pentru anul

12

2014 erau de 2,5 mii persoane (Tabelele nr.6, nr.8 – nr.10 din Anexa nr.2 la Raportul de audit).

De asemenea, ANOFM a informat că în perioada 2010-2014 anual a calificat/recalificat/perfecționat în meseriile din învățămîntul profesional circa 300 de persoane, dar nu a ținut evidența separată a cheltuielilor suportate pentru calificare, recalificare și perfecționare (costul pentru cursul de instruire, plata bursei, precum și cheltuielile ce țin de cazare și transport).

Generalizînd propunerile recepționate, MMPSF a elaborat proiectul Hotărîrii de Guvern privind planurile de admitere pentru anul de studii 2014-2015, care a fost remis pentru coordonare în modul stabilit. De menționat că obiecțiile MF la acest proiect s-au referit la susținerea unui număr enorm de specialități nesolicitate de piața muncii, indicînd că numărul locurilor de muncă vacante pentru muncitori constituia 3706 unități, iar planul de admitere propunea înmatricularea a 11429 de unități pentru locurile finanțate din buget și 680 – pentru cele în bază de contract. Ca urmare, s-a convenit ajustarea proiectului planului cu finanțare bugetară la nivelul celui din anul 2013, inclusiv în învățămîntul profesional de 10844 persoane.

Pentru 2014 a fost aprobată admiterea în învățămîntul profesional a 11 meserii noi (asfaltobetonist; asamblator montator profil aluminiu și geam termopan; confecționer tîmplărie din aluminiu și mase plastice; electromontor utilaje de dispecerat și teleautomatică; operator la mașini-unelte semiautomate și automate etc.).

Astfel, conform Planurilor de admitere, în anii 2010-2014 Guvernul a aprobat înmatricularea în învățămîntul profesional a următorului număr de persoane:

Total Buget Contract2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013 201414400 14340 14340 12035 11564 13500 13500 13500 11665 10844 900 840 840 370 720

Pentru absolvenții învățămîntului profesional, problema șomajului este mai acută decît pentru cei care au absolvit instituții de învățămînt mediu de specialitate sau superior, cota acestora în structura șomajului fiind cea mai mare. Barometrul profesiilor pentru anul 2014 indică că, pentru profesiile muncitorești, șanse înalte de angajare au: cusătoresele, croitorii-cusători, bucătarii-cofetari, barmanii-chelneri, vînzătorii, casierii, montatorii, operatorii în sectorul de producție; șanse reduse au: electromecanicii, electromontorii, tractoriștii, pomicultorii, viticultorii, țesătorii, coaforii, frizerii, manichiuristele; cu șanse medii au fost menționați: operatorii la calculatoare, confecționerii articole de marochinărie, placatorii cu plăci, pietrarii-zidari, tencuitorii-zugravi, dulgherii, tîmplarii, betoniștii și fierarii-betoniști, tinichigii, electrogazosudorii, lăcătușii, conducătorii auto etc. De menționat că, conform planului de admitere în învățămîntul profesional pe anul 2014, au fost planificați pentru admitere: electromecanici – 125, electromontori – 410, tractoriști – 565, viticultori – 75, frizeri – 150.

Din 4,9 mii de persoane care au absolvit IÎSP în anul 2013, conform datelor prezentate de aceste instituții, au fost angajați în cîmpul muncii doar 2,6 mii de persoane, sau circa 53,2%, iar 0,2 mii de absolvenți și-au continuat studiile în alte instituții de învățămînt. Totuși, cum s-a menționat anterior, IÎSP nu au confirmarea documentară a acestor date16. În prezent lipsesc prevederi legale care ar asigura absolvenții cu locuri de muncă, iar IÎSP nu dispun de posibilități și capacități pentru 16 Pct.28-31 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

13

asigurarea angajării elevilor după absolvire. Efectiv, instituțiile nici nu au instituită această atribuție prin prevederile statutului sau regulamentului intern de funcționare. În consecință, potențialul absolvent al IÎSP este impus să-și identifice de sine stătător soluțiile privind angajarea.

Obiectivul III : A realizat Ministerul Educației acțiuni structural-instituționale aferente racordării învățămîntului profesional la fondurile bugetate?

ME și IÎSP nu au elaborat, respectiv, nu dispun de standarde (repere) aferente evaluării calității studiilor în învățămîntul profesional, precum și nu au întocmit standarde de cost aferente bugetului per instituție și bugetului per domeniu.

Neaplicarea instrumentelor specifice sistemului de management financiar atît la nivel de Minister, cît și la nivelul IÎSP a generat organizarea, monitorizarea și raportarea nepotrivită vizavi de derularea procesului de învățămînt profesional, ceea ce diminuează calitatea studiilor și abilităților însușite de elevi, cu un impact de utilizare ineficientă a mijloacelor financiare pentru pregătirea profesională a tinerilor. Urmare a acestei situații, lipsesc informațiile de rigoare privind asigurarea financiară și materială pe fiecare instituție de învățămînt profesional, precum și privind necesitățile acestora; lipsesc fundamentările de rigoare privind numărul optim de elevi într-o clasă, ceea ce influențează cheltuielile necesare unui proces de învățămînt profesional de calitate; costurile de instruire a unui elev indicate în strategiile educaționale nu corespund realității etc.

Neconformarea politicilor de profil la resursele disponibile de finanțare a fost afectată și de nestabilirea regulamentară a componentelor sistemului de asigurare a calității pentru acest tip de învățămînt, neconformarea la principiile caracteristice acestui domeniu privind acreditarea instituțiilor de învățămînt; neelaborarea și neaprobarea standardelor ocupaționale și curriculumului; neevaluarea calității și competențelor personalului didactic și de conducere; necorespunderea bazei materiale a IÎSP și procesului de desfășurare a practicii în producție; neracordarea la cerințele pieței muncii etc.

Conform informațiilor oferite de Ministerul Economiei, calitatea neadecvată a forței de muncă tot mai frecvent este enunțată în diverse contexte (în rapoarte și studii realizate de partenerii de dezvoltare și societatea civilă) drept o constrîngere pentru atragerea investițiilor și, implicit, pentru o dezvoltare economică durabilă. Totodată, urmare a procesului de emigrare, Republica Moldova se confruntă cu o reducere continuă a forței de muncă calificate. Conform rapoartelor BERD și Băncii Mondiale, cca 15% din numărul total al întreprinderilor menționează lipsa cadrelor calificate ca unul dintre factorii de risc aferenți.

Un aspect important care caracterizează activitatea tinerilor angajați în diferite domenii ale economiei naționale este productivitatea scăzută și subdimensionată a muncii acestora, ceea ce, la rîndul său, generează o calitate necompetitivă a mărfurilor (produselor/serviciilor) și determină salarizarea modestă a tinerilor angajați.

14

Este relevant de specificat, în acest sens, că ME nu s-a conformat Strategiei aprobate prin HG nr.1402 din 30.12.200517 și nu a realizat măsuri punctuale pentru implementarea sistemului de raportări anuale privind realizarea obiectivelor/ programelor sectoriale (subsectoriale) și creșterea eficienței de utilizare a resurselor financiare. De asemenea, nu au fost înregistrate acțiuni pentru sporirea capacităților subdiviziunilor cu atribuții de planificare strategică și a celor de planificare bugetară în materie de analiză a opțiunilor/scenariilor și evaluare a impactului (economic, financiar și social). În consecință, instituțiile de profil din subordine, contrar deciziilor guvernamentale și spiritului sistemului de management al finanțelor publice, nu sînt aliniate/orientate la principiile de gestiune a fondurilor conform indicatorilor prestabiliți de cost-eficiență, rezultate și performanță. Prin urmare, disfuncțiile instituționale, la originea cărora este un cumul de factori (obiectivi și subiectivi), mai cu seamă, neconvergența la principiile managementului finanțelor publice, respectiv, nedefinirea reperelor comparabile, nu au permis auditului extern o evaluare punctuală pentru a se pronunța asupra unui eventual impact măsurabil

Pe parcursul anilor 2009-2013, cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru întreținerea IÎSP au constituit de la 274,5 mil.lei pînă la 368,6 mil.lei, acestea nefiind racordate la cost-eficiență și impact. Prin urmare, autoritățile publice (ME, MF) nu dispun de informații privind genul și volumul mărfurilor, lucrărilor și serviciilor necesare asigurării unui proces de învățămînt (profesional) calitativ, nu dispun de o evaluare a necesităților neasigurate prin finanțare bugetară, precum și nu au stabilit modul de satisfacere a acestor necesități.

De menționat că, la solicitarea auditului, MF a prezentat doar informațiile privind categoriile de cheltuieli efectiv finanțate din surse bugetare (inclusiv mijloace speciale), fără a dispune de informațiile/confirmările de rigoare privind suficiența mijloacelor financiare pentru acoperirea necesităților și asigurarea unui învățămînt de calitate. Totodată, MF a informat că, potrivit art.18 din Legea nr.847-XIII din 24.05.199618, Ministerul stabilește doar limitele de cheltuieli pe autorități ale administrației publice centrale iar ME, ghidîndu-se de pct.8 subpct.26) din Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.200919, stabilește, în funcție de orientările prioritare ale dezvoltării învățămîntului de toate nivelurile, indicii de performanță și volumul alocaților bugetare pentru instituțiile subordonate. Astfel, conform atribuțiilor, problemele cu care se confruntă nemijlocit IÎSP urmează a fi examinate și soluționate de ME, autoritate responsabilă de asigurarea bunei funcționări a sistemului educațional, în limita alocațiilor financiare aprobate prin lege.

Învățămîntul profesional asigură studierea unei meserii, precum și învățămîntul secundar general la nivel de 11 clase. În acest context, prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.2 din 25.01.201320, de la MF s-a cerut „stabilirea categoriilor de cheltuieli care servesc drept bază pentru determinarea ponderii normativelor valorice pentru un elev și pentru o instituție, precum și fundamentarea prin calcule relevante a ponderii acestor normative”, însă acesta nu a prezentat auditului informații privind 17 Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 30.12.2005.18 Legea nr. 847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar și procesul bugetar” (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 ).19 Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.653 din 06.11.2009 (Anexa nr.1) (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009).20 Hotărîrea Curții de Conturi nr.2 din 25.01.2013 „Privind Raportul auditului Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educației pe perioada 2006-2012” (în continuare – Raportul aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013).

15

implementarea cerinței în cauză. Totodată, MF a indicat că la baza stabilirii formulei de finanțare pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar general au stat doar cheltuielile executate de aceste instituții. Prin urmare, se atestă o abordare neunivocă privind mărimea finanțării alocate aceleiași trepte de învățămînt (secundar general).

De menționat că normativul de cheltuieli pentru un elev, stabilit de MF în Notele metodologice de elaborare a bugetelor UAT pe anul 2011, a constituit 5,8 mii lei pentru un elev „ponderat” și 458,4 mii lei pentru o instituție de învățămînt, totodată, pentru anul 2015 fiind preconizate 8,8 mii lei și, respectiv, 429,0 mii lei. De asemenea, conform acțiunilor stabilite în Strategia de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, este preconizată elaborarea și aplicarea unor mecanisme noi de finanțare a învățămîntului vocațional/tehnic, bazate pe finanțarea centrată pe elev și pe rezultat. Mai mult decît atît, ME planifică aprobarea și testarea noii formule de finanțare deja în anul 2015. Prin urmare, deși Ministerul planifică modificarea sistemului de finanțare a IÎSP, acesta nu dispune de date exacte privind finanțarea instituțiilor respective în perioada 2011-2013 (ca urmare a totalizării datelor aferente IÎSP în dările de seamă financiare, la capitolul 6.03 „Învățămînt secundar”, împreună cu cele aferente gimnaziilor și liceelor din stînga Nistrului, acțiunilor privind odihna de vară a copiilor etc.), ceea ce nu permite stabilirea exactă a alocațiilor și cheltuielilor destinate doar IÎSP. În acest sens, misiunea de audit relevă că nu a primit de la ME (în format electronic) dările de seamă financiare ale IÎSP pe anii 2011, 2012 și 2013 (bilanțul contabil; formularul nr.2; formularul nr.4 etc.), totodată nici MF nu a asigurat claritatea informațiilor în cauză, deoarece autoritățile publice centrale recepționează, verifică și generalizează rapoartele financiare prezentate de instituțiile din subordine și prezintă MF Raportul privind executarea bugetului la nivel de grupă principală, grupă, tipul instituției, precum și bilanțul generalizator al autorităților/instituțiilor publice. Drept urmare, pentru a efectua analiza în dinamică a indicatorilor economico-financiari, auditul a fost pus în situația de a utiliza informațiile respective din baza de date a cheltuielilor publice BOOST21 (pe perioada 2010-2012).

Analogic constatărilor auditului precedent, ME nu dispune de informații privind învățămîntul profesional, care ar permite evaluarea exhaustivă a faptului dacă mijloacele alocate de MF asigură realizarea curriculumului școlar, inclusiv pe fiecare disciplină (meserie) în parte. De asemenea, ME nu dispune de informații privind asigurarea financiară și materială per instituție; necesitățile care urmează a fi suplinite; necesitățile care nu sînt pe deplin acoperite cu surse bugetare și surse alternative posibile. De menționat că lipsa acestor informații este cauzată de neelaborarea de către ME a unor costuri standard aferente implementării curriculumului (nestabilirea și neevaluarea pentru un elev sau pentru o clasă a resurselor umane, materiale și didactice necesare pentru a asigura un învățămînt de calitate, precum și a normelor de consum al energiei electrice și termice, al apei și canalizării, salubrizării, necesare implementării Regulilor și normativelor sanitaro-epidemiologice „Igiena instituțiilor de învățămînt secundar profesional”, aprobate prin Hotărîrea nr.23 din 29.12.2005 a medicului-șef sanitar de stat).

De asemenea, misiunea de audit relevă că în cadrul ME lipsesc fundamentări privind determinarea numărului optim de elevi într-o clasă, necesare pentru a asigura 21 http://mf.gov.md/actdoc/BOOST , accesat la 29.12.2014.

16

un proces de învățămînt calitativ. Astfel, conform normativelor sanitaro-epidemiologice sus-menționate, numărul de elevi într-o clasă nu poate depăși 25 de elevi, însă, la stabilirea planurilor de înmatriculare într-o clasă, ME include pînă la 30 de elevi. Prin urmare, această situație condiționează faptul că alocațiile existente nu acoperă necesitățile unui învățămînt de calitate, în funcție de mărimea cheltuielilor fixe aferente „mărimii” instituțiilor de învățămînt și numărului de clase paralele (de studiere a aceleiași meserii) în aceste instituții.

Analizele efectuate de audit denotă că costurile totale de instruire a unui elev, indicate în strategiile educaționale aprobate, nu corespund realității. Astfel, nu este corect de a include cheltuielile suportate pentru cazarea elevilor în costul de educație profesională, deoarece acestea nu se referă la toți elevii, ci doar la cei cazați în cămin și constituie, de fapt, cheltuieli de asigurare socială a tineretului studios. De asemenea, aferente cheltuielilor sociale sînt și cheltuielile privind alimentația elevilor, precum și bursele.

Auditul a constatat că nici IÎSP nu s-au implicat în evaluarea exhaustivă a alocațiilor financiare care ar acoperi necesitățile proprii pentru asigurarea unui învățămînt de calitate. Elaborarea propunerilor de finanțare s-a efectuat fără a cunoaște dacă mărimea alocațiilor solicitate asigură vre-un impact asupra calității învățămîntului și fără a respecta întocmai procedura reglementată22 privind anexarea la tabelele de proiect a Notei informative cu explicațiile și justificările respective. Ca urmare, acest fapt nu a asigurat expunerea clară din partea IÎSP asupra structurii bugetului propus și respectării limitelor; asupra deosebirilor dintre propunerile pentru anul viitor și cele din anul curent (la partea de majorare sau micșorare); asupra factorilor care au influențat estimările pentru următorii 2 ani bugetari; asupra problemelor/riscurilor care ar putea interveni. Astfel, în urma analizei corectitudinii de planificare a necesarului de alocații financiare pentru activitatea IÎSP s-a constatat că, doar pentru anul 2013, unele IÎSP au planificat, iar ulterior ME a aprobat calcule exagerate ale necesităților financiare, în special, privind retribuirea muncii (comparativ cu statele de personal și listele tarifare aprobate), în sumă de circa 2,5 mil.lei23. O situație similară a fost stabilită și pentru alte IÎSP în alte perioade24. Totodată, chestionarea conducătorilor IÎSP a relevat că mijloacele alocate din bugetul de stat nu sînt suficiente pentru asigurarea unui învățămînt profesional de calitate. Această situație este condiționată de lipsa din partea ME a unei monitorizări și analize adecvate asupra alocațiilor planificate de către IÎSP, precum și de faptul că sistemul actual de finanțare este orientat preponderent la finanțarea cheltuielilor de întreținere a instituției și, într-o măsură mai mică, acordă prioritate finanțării procesului de învățămînt (manuale, echipamente și utilaje moderne).

Prin urmare, misiunea de audit a constatat un șir de deficiențe și iregularități care au influențat asupra dezvoltării învățămîntului profesional corelat cu resursele disponibile, acestea fiind generate de următoarele situații.

22 Art.20 alin.(2) lit.e) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996; Notele metodologice privind elaborarea și prezentarea de către autoritățile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pentru anul 2014 și estimărilor pentru anii 2015-2016, aprobate de către ministrul Finanțelor prin Circulara nr.06/1-17 din 21.06.2013.23 Pct.36 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.24 ȘM Valea Norocului – 84,9 mii lei (a.2014), ȘP Nisporeni (în 2011 – 492,5 mii lei; în 2012 – 208 mii lei); ȘP Cărpineni (în 2011 – 204,0 mii lei; în 2012 – 251,5 mii lei).

17

Pînă la adoptarea Codului educației, nu erau stabilite regulamentar componentele sistemului de asigurare a calității învățămîntului profesional. În același timp, pînă în prezent nu există repere comparabile pentru evaluarea ofertei educaționale.

Conform bunelor practici, asigurarea calității în formarea profesională are la bază: autorizarea/acreditarea furnizorilor de formare, respectarea standardului ocupațional, responsabilizarea participanților la programele de educație profesională, precum și formarea profesională propriu-zisă și evaluarea rezultatelor. Totodată, sistemul de asigurare a calității urmează a fi parte integrantă a procesului de management al furnizorilor de educație profesională și urmează să cuprindă: (i) un ciclu de asigurare și de îmbunătățire a calității la etapele de planificare, implementare, evaluare și revizuire a procesului didactic; (ii) criterii calitative și descriptori indicativi; (iii) indicatori de calitate pentru evaluarea obiectivelor, metodelor, procedurilor și rezultatelor obținute.

Furnizorii de pregătire profesională trebuie să prezinte dovezi de susținere a sistemelor de asigurare a calității prin: a) misiunea instituției și obiectivele acesteia orientate spre formarea profesională; b) standarde clare și măsurabile pentru asigurarea calității interne; c) resurse adecvate, personal competent; d) metode de evaluare, suporturi de curs pentru pregătirea elevilor; e) infrastructura și baza relevantă necesară formării profesionale conform standardelor ocupaționale; f) mecanisme de raportare statistică și de monitorizare; g) sistem transparent de accesare a rezultatelor evaluării, a ofertei educaționale, a drepturilor elevilor, a condițiilor financiare și de admitere.

Totodată, conform prevederilor Codului educației, evaluarea calității în învățămîntul profesional tehnic se realizează în baza standardelor naționale de referință, a standardelor de acreditare și a metodologiei elaborate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional și aprobate de Guvern. Evaluarea calității în învățămîntul profesional tehnic include (i) evaluarea programelor de formare profesională și (ii) evaluarea instituțiilor care oferă programe de formare profesională și vizează: a) capacitatea instituțională; b) eficiența educațională, inclusiv rezultatele școlare; c) calitatea programelor de formare profesională; d) managementul instituțional al calității; e) concordanța dintre evaluarea internă și situația reală.

Urmare a evaluării (în cadrul misiunii de audit) a modului de conformare la principiile de asigurare a calității învățămîntului profesional, s-au constatat următoarele.

Deși, conform prevederilor art.37 alin.(3) din Legea nr.547 din 21.07.1995, ME urma să asigure acreditarea tuturor instituțiilor de învățămînt, pînă la momentul actual IÎSP nu dispun de acreditarea programelor de studii. Totodată, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional, abilitată să efectueze această acreditare din anul 2014, urmează să-și înceapă activitatea doar în anul 2015.

Documentul de bază privind asigurarea calității în sistemul de educație și formare profesională este Standardul ocupațional, iar pentru fiecare ocupație/meserie urmează să existe un standard ocupațional de educație și formare. Standardele ocupaționale sînt actele normative care descriu cerințele unui loc de muncă față de

18

persoana care urmează să activeze la acest loc de muncă și sînt necesare pentru ajustarea ofertei educaționale a învățămîntului profesional la cerințele pieței muncii.

Conform Concepției aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.253-XV din 19.06.200325, pregătirea și instruirea profesională a adolescenților, tinerilor și adulților se efectuează în conformitate cu standardele naționale ocupaționale, profesionale și educaționale, corelate cu cerințele de calificare ale pieței muncii naționale și internaționale. Deși, conform Concepției menționate, în anii 2004-2005 ministerele Economiei, Educației, Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în colaborare cu ministerele de ramură și cu partenerii sociali, urmau să elaboreze Standardele ocupaționale și profesionale, procedurile de evaluare și certificare profesională, care ar fi asigurat echivalența documentelor de studii și de calificare, pînă la sfîrșitul anului 2014 au fost aprobate standarde ocupaționale doar pentru 8 meserii26 din totalul de 82 pentru care în anul 2014 a fost aprobat planul de admitere în IÎSP și, respectiv, din 350 de meserii incluse în Nomenclatorul aprobat prin HG nr.1421 din 18.12.200627. Ca urmare, nu există o corelare între cunoștințele/ aptitudinile care sînt asimilate în cadrul sistemului de învățămînt și cunoștințele/ aptitudinile necesare unui personal calificat din economia națională, fapt prin ce nu se asigură îndeplinirea unui obiectiv major al procesului de învățămînt, și anume pregătirea cadrelor calificate pentru economia națională. De menționat că, potrivit informației ME, în prezent cu suportul UE (proiectul „Consolidarea capacităților de gestionare a migrației în RM”) și LED (proiectul CONSEPT), în proces de aprobare și elaborare mai sînt 4 standarde ocupaționale28. Totodată, în anul 2014, din 12 meserii pentru care au fost aprobate sau sînt în curs de elaborare standarde educaționale, a fost planificată admiterea doar la 8 meserii pentru 985 de locuri.

Misiunea de audit relevă că, potrivit informației prezentate de MMPSF, cadrul normativ nu prevede un grafic de elaborare și aprobare a standardelor ocupaționale. Prin urmare, conform prevederilor Metodologiei aprobate prin HG nr.952 din 16.12.201129, organul responsabil de elaborarea proiectului standardelor ocupaționale și reexaminarea celor existente în domeniul respectiv de activitate este Comitetul sectorial pentru formare profesională, instituit de Comisia națională pentru consultări și negocieri colective. În vederea elaborării standardelor ocupaționale, Comitetul sectorial constituie grupuri și comisii corespunzătoare. De menționat că în prezent sînt create 6 comitete sectoriale în: construcții, agricultură și industria alimentară, transporturi și infrastructura drumurilor, tehnologia informației și comunicațiilor, comerț, industria nealimentară.

Totodată, pentru redresarea situației la acest capitol, prin HG nr.863 din 08.10.201430 a fost aprobată о nouă Metodologie de elaborare a standardelor ocupaționale pentru profesiile muncitorești (mai simplificată), conform căreia 25 Concepția privind orientarea, pregătirea și instruirea profesională a resurselor umane, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.253-XV din 19.06.2003.26 Ordinele ministrului Educației cu privire la aprobarea standardelor ocupaționale nr.64 din 11.02.2013 (cofetar; lăcătuș instalator tehnică sanitară; zugrav; viticultor), nr.987 din 21.10.2013 (fierar-betonist; pietrar-zidar) și nr.1041 din 07.10.2014 (12831 - dulgher; 13967 - lăcătuș-electrician în construcții).27 Nomenclatorul meseriilor (profesiilor) pentru instruirea și pregătirea cadrelor în învățămîntul secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1421 din 18.12.2006.28 Conducător-auto (pasageri) (11897); cablator-lipitor (742203); brutar (11476); electrician-montator rețele de iluminat (12877).29 Metodologia cu privire la elaborarea și reexaminarea standardelor ocupaționale pentru profesiile muncitorești, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.952 din 16.12.2011, abrogată la 31.10.2014 prin Hotărîrea Guvernului nr.863 din 08.10.2014.30 Hotărîrea Guvernului nr.863 din 08.10.2014 „Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti”.

19

Comitetul sectorial este responsabil de elaborarea calitativă a standardelor ocupaționale din domeniu, identifică lista profesiilor muncitorești din sectorul corespunzător; adoptă decizia cu privire la standardul ocupațional; gestionează procesul de elaborare a standardului ocupațional corespunzător; creează grupuri de lucru privind elaborarea profilului și a standardului ocupațional și a comisiilor de evaluare și validare a standardelor ocupaționale; identifică sursele financiare pentru elaborarea standardelor ocupaționale; coordonează standardul ocupațional cu MMPSF și îl prezintă spre examinare și aprobare organului central de specialitate al administrație publice din sectorul corespunzător.

De menționat că, potrivit obiectivelor Strategiei de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, pînă în 2017 este necesară elaborarea standardelor ocupaționale pentru meseriile/specialitățile vocațional/tehnice, care urmează să servească drept bază de elaborare a descrierii calificărilor corespunzătoare și de racordare a programelor de formare profesională la cerințele pieței muncii. Ca urmare, la momentul actual MMPSF a inițiat procedura de licitație publică pentru elaborarea a 20 de standarde ocupaționale fiind alocate în acest scop 0,6 mil.lei.

Deși se atestă depășirea termenelor de aprobare a standardelor ocupaționale, MMPSF nu a întreprins măsuri eficiente în vederea ameliorării acestei situații (nu a evaluat posibilitatea de modificare a cadrului normativ în vigoare; nu a identificat soluții posibile privind preluarea standardelor altor state etc.). Totodată, potrivit Planului național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă pe anul 2014 (pct.4.1.8.), aprobat prin HG nr.1091 din 31.12.2013, programele de învățămînt pentru profesiile muncitorești urmau a fi elaborate doar în baza standardelor ocupaționale în vigoare, însă lipsa documentelor respective constituie un impediment în această privință.

Neelaborarea și neaprobarea corespunzătoare a standardelor ocupaționale a generat, la rîndul lor, imposibilitatea elaborării și aprobării curriculumurilor pentru disciplinele de predare a meseriilor respective. Astfel, conform Codului educației, curriculumul în învățămîntul profesional tehnic include: (i) planul-cadru de învățămînt și planurile de învățămînt pe meserii și specialități; (ii) curricula pe module/discipline; (iii) ghiduri metodologice de aplicare a curriculumului. În învățămîntul profesional tehnic, curriculumul pe module/discipline se aprobă de ME, fiind în prealabil coordonat cu comitetele sectoriale și cu organele centrale de resort. Deși nu sînt aprobate standardele ocupaționale respective, ME a inițiat elaborarea unor curriculumuri (finanțate de donatori externi), ceea ce generează riscul de revizuire ulterioară a acestora odată cu aprobarea standardelor de rigoare, de perpetuare a situației de neconformitate dintre necesitățile pieței de muncă și ofertele educațional profesionale, precum și riscul de a suporta cheltuieli suplimentare. În aceste condiții, au fost elaborate și aprobate curriculumurile pentru 8 meserii31 (2 pentru implementare și 6 pentru pilotare). De menționat că, la solicitarea auditului, ME nu a explicat această situație. Totodată, contrar prevederilor legale32,

31 Codul: 12989 – electromontor la reparația și întreținerea utilajului electric; 11481 – bucătar, 12903 – electrogazosudor-montator; 12389 –croitor; 742235 – operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor; 13011 – electromontor utilaje de dispecerat și teleautomatică; 722320 – operator la mașini-unelte semiautomate și automate; 834336 – operator în depozitele mecanizate și automatizate.32 Art. 68 din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 „Privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale”.

20

curriculumurile aprobate de ME pentru implementare nu au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Lipsa la ME a standardelor ocupaționale pentru meseriile predate în IÎSP, precum și a indicatorilor de stabilire a calității studiilor în învățămîntul profesional afectează procesul educațional-profesional în ansamblu.

Fiind stabilit un plan ambițios de reforme în domeniul sporirii calității procesului educațional-profesional, auditul a solicitat de la instituțiile implicate informații privind indicatorii de performanță (cantitativi și calitativi) utilizați pentru a evalua starea actuală a calității învățămîntului profesional, precum și pentru verificarea impactului acțiunilor propuse spre implementate. În pofida solicitărilor repetate, ME nu a prezentat informația respectivă privind indicatorii nominalizați, informînd doar că asigurarea calității în învățămîntul profesional se efectuează prin evaluarea periodică a cadrelor didactice și de conducere, precum și a rezultatelor educaționale ale IÎSP, prin susținerea examenelor de absolvire/calificare de către elevi la terminarea studiilor. Prin urmare, pentru un învățămînt profesional calitativ urmează a fi asigurată: calitatea efectivului de cadre didactice; o bază materială corespunzătoare; efectuarea practicii în condiții de producție; evaluarea corectă a cunoștințelor și deprinderilor elevului, toate acestea urmînd a fi susținute prin alocarea mijloacelor financiare respective.

IÎSP nu dispun de un sistem eficient de evaluare a calității și competențelor personalului didactic și de conducere, precum și nu determină impactul activității acestora asupra calității procesului educațional-profesional.

Conform cartografierii instituțiilor de învățămînt vocațional/tehnic, la situația din 01.05.2014, în IÎSP activau 4040 de persoane, statele de personal aprobate constituind 5046,6 unități, din care: 284 – personalul de conducere (aprobate 286 unități, sau 5,7% din numărul total al unităților de personal); 627 – cadrele didactice la disciplinele de cultură generală (aprobate 589,0 unități, sau 11,7%); 254 – cadrele didactice la disciplinele de specialitate (aprobate 427,5 unități, sau 8,5%); 935 – maiștri instructori (aprobate 1289,1 unități, sau 25,5%); 124 – pedagogi sociali (aprobate 137,5 unități, sau 2,7%); 1816 – personal tehnic auxiliar (aprobat 2317,5 unități, sau 45,9%). Din persoanele încadrate, 1676 persoane – au studii superioare, 809 persoane – medii de specialitate, 519 persoane – profesionale, 600 persoane – alte studii, 438 persoane – fără studii.

Din 1940 de cadre didactice, 1220 au o normă didactică sau mai puțin, iar 720 – mai mult de o normă didactică. Dispun de grad didactic superior 13 pedagogi (inclusiv 2 maiștri), de grad didactic I – 121 (inclusiv 15 maiștri), de grad didactic II – 1035 (inclusiv 412 maiștri).

Din totalul personalului angajat, 34 de persoane dispun de grad managerial superior, 16 – de gradul managerial I, 55 – de gradul managerial II. La cursurile de recalificare în psihopedagogie au fost antrenate 609 cadre didactice. Totodată, conform informațiilor prezentate de ME, în anii de studii 2010-2014 au fost atestate 1184 de cadre didactice și de conducere din IÎSP, din care 17 persoane au obținut gradul superior, 123 – gradul I și 1044 – gradul II.

21

Potrivit Regulamentului de atestare a cadrelor didactice33, atestarea pentru gradul didactic II se efectuează de către consiliile profesorale ale IÎSP, prin elaborarea și prezentarea publică a lucrărilor metodice/rapoartelor de autoevaluare și prin susținerea publică a interviului de performanță, iar pentru gradele didactice I și superior, precum și a celui managerial – de către comisiile constituite la nivel republican. Totodată, Regulamentul în cauză nu conține criterii de evaluare bazate pe reușitele elevilor (cunoștințele și deprinderile asimilate). De asemenea, la atestarea cadrelor de conducere, în baza Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului Educației nr.454 din 31.05.201234, nu se evaluează35 implementarea de către conducătorii IÎSP a sistemului de management financiar și control36. Prin urmare, nu este clară necesitatea atestării cadrelor didactice și de conducere în condițiile în care acestea nu au la bază criterii de evaluare a impactului activității lor.

În acest context, se relevă că regulamentele de atestare a cadrelor didactice și de conducere prevăd participarea acestora la un număr stabilit de seminare cu tematici diferite, însă observațiile de audit denotă că majoritatea cadrelor didactice și de conducere au participat la seminare organizate în perioada de instruire a elevilor, ceea ce afectează desfășurarea normală a procesului de studii.

De menționat că regulamentele privind atestarea aprobate de ME nu sînt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ceea ce afectează legalitatea procesului respectiv.

Pentru redresarea situației, ME planifică, conform strategiilor aprobate, constituirea unui sistem de evaluare și salarizare a cadrelor didactice bazat pe performanță.

Un aspect important care influențează calitatea învățămîntului profesional este baza materială corespunzătoare. Deși în ultimii ani cu suportul extern a fost îmbunătățită baza material-didactică a unor IÎSP, aceasta pînă în prezent nu este suficientă pentru a asigura un învățămînt general și profesional calitativ.

Majoritatea absolută a IÎSP nu au manuale și materiale didactice; nu sînt echipate corespunzător laboratoarele de chimie, fizică și biologie; utilajele din ateliere sînt moral și fizic uzate; materialele de consum pentru lecțiile practice sînt insuficiente; blocurile de studii, atelierile și căminele necesită reparații capitale urgente. Totodată, auditul denotă lipsa evaluării cantitative și valorice a necesităților pentru completarea bazei tehnico-materiale atît la nivelul instituțiilor respective, cît și al ME. Situațiile menționate determină nefuncționalitatea bazei tehnico-materiale, ceea ce diminuează calitatea predării, iar aceasta, la rîndul său, – la necorespunderea ofertei educaționale cererilor de pe piața forței de muncă. Ca urmare, cheltuielile pentru procesul de educație profesională nu ating scopul stabilit și pot fi considerate ineficiente. Astfel, misiunea de audit relevă că:

33 Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învățămîntul preșcolar, primar, secundar, special, complementar, secundar profesional și mediu de specialitate, aprobat prin Ordinul ministrului Educației nr.336 din 03.05.2013 (în continuare – Regulamentul de atestare a cadrelor didactice).34 Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere din învățămîntul preșcolar, primar, special, complementar, secundar și mediu de specialitate, aprobat prin Ordinul ministrului Educației nr.454 din 31.05.2012 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul ME nr.454 din 31.05.2012).35 Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar și control și emiterea declarației privind buna guvernare, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.49 din 26.04.2012 (în continuare - Regulamentul, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.49 din 26.04.2012).36 Legea nr.229 din 23.09.2010 „Privind controlul financiar public intern” (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

22

deși conform Raportului aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013 s-a cerut includerea instituțiilor de învățămînt general, neliceal (IÎSP și Colegii) în sistemul de închiriere a manualelor, aceasta pînă în prezent nu s-a efectuat. Ca urmare, IÎSP nu dispun de manuale37 pentru fiecare elev (de obicei 2 manuale sînt disponibile doar în timpul orelor de predare, iar studierea în afara orelor se face doar în bibliotecă). De menționat că, potrivit Codului educației, elevii din învățămîntul profesional tehnic urmează a fi asigurați cu manuale școlare conform schemei de închiriere aprobate de ME.

O situație dificilă se atestă la capitolul asigurarea cu manuale pentru studierea meseriilor. Deși IÎSP raportează că dispun de un volum mare de astfel de manuale, acestea de fapt nu corespund cerințelor actuale (sînt învechite moral, fiind tipărite în limba rusă sau în limba română cu grafie chirilică) și, prin urmare, nu sînt utilizate în procesul de studii38. Spre exemplu, biblioteca ȘP Ocnița nu dispune de literatură didactică în limba română, manualele pentru studierea meseriilor fiind editate cu 20-30 de ani în urmă. Unul dintre manualele de bază pentru studierea profesiei de tractorist în această școală este manualul „Tractoare și automobile”, editat în anul 1986, în care sînt descrise mecanisme și sisteme de tractoare care nu mai sînt fabricate. Nici ȘP Hîncești nu dispune de necesarul de manuale pentru disciplinele desenul tehnic, electrotehnica, informatica, utilajul;

este insuficientă și/sau moral învechită dotarea cu utilaje și echipamente a atelierelor pentru desfășurarea lecțiilor practice. Astfel, din 246 de ateliere în IÎSP supuse auditării, sînt echipate corespunzător doar 18239. Drept exemplu în acest sens poate servi ȘP Ocnița, care, deși este specializată în pregătirea tractoriștilor-mașiniștilor pentru agricultură, nu dispune de echipamente exploatabile pentru lecțiile de practică (remorci, pluguri, grape, cultivatoare, semănătoare etc.). Mai mult decît atît, această școală nu dispune nici de terenul agricol necesar pentru instruirea practică a elevilor. În același timp, alte IÎSP, cu toate că dispun de terenuri agricole, nu le folosesc sau le folosesc parțial (ȘP Corbu – terenul din extravilanul s.Tîrnova, raionul Dondiușeni).

Atelierul de tîmplărie al ȘM Briceni este dotat doar cu utilaje și echipamente din anii 1967-1992. ȘP Criuleni nu dispune de bază de instruire la specialitatea „lăcătuș auto”, orele practice fiind efectuate la un agent economic (SRL), al cărui fondator este directorul școlii. ȘP Zgurița nu dispune de utilaj pentru instruirea practică la specialitatea „lăcătuș”, instruirea de facto fiind efectuată la unii agenți economici, care, la rîndul lor, nu dispun de utilaj modern. ȘP Orhei, pentru pregătirea conducătorilor auto și de alte mecanisme, utilizează tehnică moral învechită (cu vechimea de 20-30 ani) al cărui termen de exploatare este depășit, iar pentru instruirea practică la specialitatea „mașinist la autogreder” nu dispune de utilajul corespunzător. Lipsa unor condiții adecvate pentru desfășurarea lecțiilor practice a fost constatată și la ȘP Soroca, ȘP Cărpineni;

unele IÎSP dispun de mijloace fixe uzate și ieșite din funcțiune, care nu sînt folosite în procesul educațional și pînă la moment nu sînt decontate, fiind păstrate pe teritoriul instituțiilor de învățămînt și generînd cheltuieli ineficiente pentru paza lor. Un exemplu elocvent în acest sens poate servi ȘP Orhei, care dispune de 30 mijloace 37 Pct.18 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.38 Pct.19 din Anexa nr.4 la Raportul de audit. 39 Pct.10-11 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

23

de transport, inclusiv 28 total uzate, fabricate în anii 1980-2000, din care 14 sînt neutilizabile și parțial descompletate.

Totodată, urmare a comasării unor IÎSP, baza tehnico-materială a instituțiilor lichidate nu se mai folosește sau se folosește ineficient. Astfel, în prezent ȘP Orhei nu utilizează corespunzător baza tehnico-materială preluată de la fosta ȘP Cucuruzenii de Sus, suportînd cheltuieli ineficiente de întreținere a acesteia. Cazuri de neutilizare a bunurilor imobile au fost constatate la ȘP Drochia, ȘP Cărpineni, ȘP nr.4 Bălți etc.

Procesul de efectuare a practicii în producție, ca element important în evaluarea pregătirii profesionale, este unul preponderent aparent.

Conform prevederilor legale40, practica în producție a elevilor din învățămîntul profesional se efectuează pe bază de contract la întreprinderi de stat sau private. În baza planului de învățămînt, practica în producție este prevăzută pentru fiecare an de studiu la fiecare specialitate studiată. Pînă la începerea practicii, administrația IÎSP urmează să încheie cu agenții economici din localitate contracte de organizare a practicii în producție a elevilor. Pe toată perioada practicii în producție, conducerea IÎSP trebuie să numească persoane responsabile de organizarea și supravegherea practicii, acestea urmînd să facă vizite selective în scopul verificării prezenței și reușitei elevilor. La finalizarea practicii, elevul prezintă: darea de seamă; agenda cu enumerarea lucrărilor, proceselor și procedeelor efectuate; referința completată de responsabilul pentru organizarea și supravegherea practicii în producție cu aplicarea ștampilei întreprinderii. Totodată, în cadrul conferințelor se analizează eficacitatea practicii în producție și se rezumează opiniile elevilor.

Modul de organizare al practicii în producție este prevăzut de Regulamentul nr.22/8 din 06.06.200041. Totodată, urmare a nepublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Regulamentul respectiv nu are putere juridică și, în consecință, nu poate garanta asigurarea respectării drepturilor și obligațiilor IÎSP, elevului practicant și agenților economici în relațiile privind practica în producție. Astfel, IÎSP nu are pîrghii pentru a solicita de la agentul economic: crearea condițiilor organizatorice și metodice pentru desfășurarea practicii; asigurarea calității procesului de instruire practică; evaluarea cunoștințelor și deprinderilor însușite etc.

De menționat că, în conformitate cu Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, agenții economici cu proprietate de stat, care au mai mult de 20 de salariați, erau obligați să ofere locuri de muncă pentru practica în producție și ucenicie în raportul: un practicant la 10 salariați, luîndu-se în considerare și posibilitățile întreprinderii. Totodată, în cadrul legal-normativ nu erau stabilite modalități de implementare a prevederilor în cauză.

Prin urmare, activînd în condițiile sus-menționate, IÎSP au admis un șir de deficiențe și iregularități, care au afectat principiile de performanță privind practica în producție a elevilor, care se caracterizează prin următoarele:

potrivit informațiilor prezentate de IÎSP supuse auditării, în anul 2013 au efectuat practica 7018 elevi42. Urmare a analizei contractelor privind practica în producție, s-a constatat că doar o parte din acestea conțin clauze privind taxa care

40 Art.21 alin.(8) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995.41 Regulamentul de organizare a practicii de producție, aprobat de către Consiliul/Colegiul Ministerului Educației și Științei nr.22/8 din 06.06.2000.42 Pct.20 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

24

urma a fi achitată IÎSP în conformitate cu prevederile regulamentare43. La fel, instituțiile de învățămînt nu au indicat timpul de muncă al elevului și condițiile de salarizare. Contractele nu elucidează nici modul de remunerare a muncii elevilor, iar unele nu specifică meseria la care elevul urmează să efectueze practica, perioada desfășurării practicii (ȘP Cărpineni);

unele IÎSP nu au asigurat desfășurarea adecvată a practicii în producție, ceea ce constituie un factor destul de semnificativ care diminuează calitatea învățămîntului profesional. În acest sens, IÎSP au permis efectuarea practicii în unele instituții care nu pot asigura un loc de muncă adecvat meseriei învățate. Astfel, pentru practica în profesiile de tîmplar, cusători, sudori electrici și cu gaze, tencuitori au fost încheiate contracte cu instituții publice și alte entități, precum primării, oficii ale medicilor de familie, licee, gospodării țărănești, instituții de cult, agenți economici de peste hotare etc.), ceea ce denotă desfășurarea formală a acestei activități didactice sau executarea de către elevi a unor lucrări neremunerate. În unele cazuri, elevii care studiază profesia de frizer nu efectuează practica din lipsa agenților contractați (ȘP Soroca);

IÎSP nu au asigurat organizarea, monitorizarea și raportarea adecvată a procesului de desfășurare a practicii în producție a elevilor, ceea ce diminuează calitatea profesiilor însușite și are ca efect utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare destinate pregătirii profesionale a tinerilor. Astfel, ca urmare a nemonitorizării și neevaluării practicii, nu au fost stabilite criterii de evaluare a impactului acesteia asupra formării tinerilor muncitori calificați, ceea ce transformă acest proces într-o procedură formală.

Deși, conform informațiilor oferite de IÎSP, în perioada practicii în producție maiștrii efectuează vizite la agenții economici pentru a verifica îndeplinirea programului practicii, auditului nu i-au fost prezentate probe care ar susține aceste afirmații. Examinarea unor jurnale ale practicii în producție a elevilor a relevat că activitățile lor țin mai mult de lucrările secundare și auxiliare care nu sînt suficiente pentru a obține experiența necesară angajării ulterioare în cîmpul muncii. În unele cazuri lipsesc rapoarte întocmite de elevi privind lucrul efectuat pe parcursul practicii, numărul orelor de muncă și evaluarea calității lucrului elevului (ȘP Cărpineni). Totodată, principala problemă identificată este lipsa agenților economici mari care ar fi putut oferi locuri de practică pentru elevi. Acest dezechilibru este condiționat, pe de o parte, de mediul economic nefavorabil și de nedorința agenților economici de a se implica în acest proces, iar, pe de altă parte, de lipsa retribuirii muncii elevului practicant. În consecință, majoritatea elevilor caută de sine stătător locuri pentru efectuarea practicii în producție, iar o soluție de ieșire din această situație ar fi organizarea unor întreprinderi aferente IÎSP, unde elevii ar putea nu doar desfășura practica, dar și-ar dezvolta abilitățile de antreprenoriat, cu efectele corespunzătoare asupra economiei naționale.

IÎSP nu au asigurat o monitorizare adecvată și un control intern eficient asupra mijloacelor financiare privind practica în producție, inclusiv a mijloacelor destinate remunerării elevilor. Astfel, conform informațiilor prezentate de IÎSP supuse

43 Pct.35 și pct.36 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 (Veniturile de la practica de producție a elevilor din instituțiile de învățămînt secundar profesional se obțin din 50 la sută de la mijloacele financiare alocate de agenții economici în vederea desfășurării practicii în producție și uceniciei a elevilor din școlile profesionale și de meserii, care se efectuează pe bază de contract).

25

auditării, urmare a practicii în producție în bugetul a 11 instituții au fost încasate venituri (mijloace speciale) în sumă de 1,3 mil.lei, celelalte IÎSP auditate neasigurînd încasarea unor astfel de venituri44. Totodată, ca urmare a lipsei evidenței mijloacelor care urmau a fi achitate și a celor care au fost achitate IÎSP, auditul nu a avut posibilitatea de a verifica dacă agenții economici au transferat în bugetul școlilor toate taxele/plățile aferente. Mai mult decît atît, auditul a constatat că mijloacele sînt depuse pe contul IÎSP preponderent de elevi și părinții acestora, dar nu de agenții economici, ceea ce la fel pune la îndoială calitatea/eficiența pregătirii profesionale a elevilor.

De menționat, că unele IÎSP au folosit practica în producție, în special pentru meseriile din domeniul construcției, pentru a efectua reparații curente și capitale a bunurilor imobile ce le aparțin (ȘP Căușeni, ȘP nr.3 Chișinău, ȘP Orhei, ȘP Rezina, ȘP Telenești și ȘP Criuleni). Totodată, în anul 2013, în evidența contabilă a IÎSP lipsesc înregistrările contabile privind remunerarea elevilor care au efectuat practica în școală, ceea ce contravine Codului muncii45 (art.71) care interzice munca nedeclarată. Aceeași situație s-a atestat și la efectuarea instruirii practice a elevilor. Doar ȘP Rezina a achitat în anul 2013, din contul alocațiilor pentru burse, premii în mărime de 150 lei elevilor implicați în lucrările efectuate pe teritoriul școlii în timpul orelor practice.

Monitorizarea și organizarea insuficientă a procesului de evaluare finală a cunoștințelor și aptitudinilor elevului determină necorespunderea calificării acordate cerințelor pieței muncii.

Evaluarea finală a cunoștințelor și aptitudinilor elevului se efectuează în cadrul examenelor de calificare. În calitate de membri ai comisiilor de calificare de obicei sînt angajații ai IÎSP, inclusiv profesorii la obiectele de cultură generală, care nu sînt specialiști în meseria examinată. De regulă, în calitate de președinți ai comisiilor sînt invitate persoane din afara IÎSP, reprezentanți ai mediului de afaceri, instituțiilor de învățămînt mediu de specialitate sau superior. Totuși, nu toți președinții comisiilor, care au participat la evaluarea finală a cunoștințelor și aptitudinilor elevului, posedau studii în domeniul examinat. Această situație a fost observată în special în perioada anterioară anului 2013.

Totodată, chestionarea unor reprezentanți ai antreprenorilor, care au participat în comisiile de calificare, denotă că, deși absolvenții IÎSP au cunoștințe teoretice, pentru încadrarea acestora în cîmpul muncii sînt necesare instruiri practice adăugătoare. Spre exemplu, agentul economic care a oferit locuri de muncă pentru efectuarea practicii în producție și al cărui reprezentant a fost membru al comisiei de calificare la ȘP nr.1 Bălți, în perioada 2010-2014 nu a angajat nici un absolvent al școlii nominalizate la specialitățile ce țin de domeniul construcției. Prin urmare, astfel de situații relevă că absolvenții IÎSP obțin calificări care nu sînt credibile pentru piața muncii.

În contextul celor relatate se menționează că IÎSP nu au stabilite regulamentar criterii de evaluare a studiilor pentru însușirea unei meserii, iar corectitudinea evaluării acestor studii nu este verificată corespunzător de ME. Ulterior, acest proces urmează a fi realizat de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional.44 Pct.21 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.45 Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

26

O cauză a carențelor stabilite la acest capitol este lipsa unui management eficient atît la nivelul ME, cît și la nivelul IÎSP. Deși autoritățile și instituțiile publice urmau să aplice, începînd cu 26.11.2011, sistemul de management financiar și control, ME se află în prezent doar în stadiul incipient de implementare a acestuia, iar IÎSP auditate nici nu cunosc prevederile legale privind acest sistem, ceea ce denotă necesitatea urgentării procesului în cauză.

Potrivit cadrului legal-normativ46, conducerea ME și IÎSP sînt responsabile de implementarea sistemului de management financiar și control, de evaluarea funcționalității lui, precum și de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu cadrul normativ în domeniu. Auditul a constatat că ME nu a demarat acțiunile de rigoare aferente implementării prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010, nu dispune de proceduri formalizate cu privire la controlul intern, nu are descrise procesele de lucru și nu are stabilite riscurile activității pentru toate domeniile de activitate, ceea ce poate afecta buna funcționare a ME. Grupul de lucru privind implementarea sistemului de management financiar și control a fost instituit la ME în luna august 201347, alte activități pentru implementarea prevederilor Legii menționate nefiind efectuate.

În contextul celor evocate, misiunea de audit relevă că, deși, conform indicației ME, IÎSP întocmesc și prezintă Raportul anual de activitate al școlii pentru fiecare an de studii, Ministerul nu generalizează informațiile respective. Totodată, capitolul cu privire la planul managerial prevede realizarea unor activități și atingerea unor indicatori, însă nu este stabilit modul de măsurare și evaluare a rezultatelor. Astfel, IÎSP nu au determinat indicii de performanță pentru activitatea managerială și pentru procesul de învățămînt profesional. Prin urmare, este dificil de cuantificat eficiența sau măsura în care obiectivele stabilite au fost atinse.

În altă ordine de idei, nu toate IÎSP au asigurat elaborarea, aprobarea și înregistrarea conformă a statutelor în corespundere cu prevederile legale48. Pe de altă parte, în aceste documente nu sînt stabilite criteriile de evaluare a performanțelor manageriale și educaționale. Astfel, statutele ȘP Cupcini și ȘP Corbu nu sînt aprobate corespunzător de ME, iar cele ale ȘP Rîșcani, ȘM Glodeni, ȘP Căușeni, ȘP Cupcini și ȘP Corbu nu sînt înregistrate la Camera Înregistrării de Stat. Totodată, ȘP Rezina a activat în lipsa statutului (acesta fiind înregistrat pe parcursul auditului), iar ȘP Orhei nu a revizuit și completat statutul urmare a comasării cu ȘP Cucuruzenii de Sus, în special privind gestiunea gospodăriei didactice. În acest sens, au fost identificate neconformități privind elaborarea statutului și la ȘP Cărpineni.

CONSTATĂRI AFERENTE AUDITULUI DE CONFORMITATE

ME nu a asigurat o monitorizare conformă a activității IÎSP, inclusiv a celei educaționale și financiar-patrimoniale. Totodată, lipsa unui sistem corespunzător de management financiar în cadrul IÎSP a determinat utilizarea neconformă a alocațiilor bugetare și a patrimoniului public din gestiunea IÎSP, ceea ce a cauzat

46 Legea nr.229 din 23.09.2010; Regulamentul, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.49 din 26.04.2012; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.47 Prin Ordinul ministrului Educației nr.843 din 15.08.2013 „Cu privire la implementarea sistemului de management financiar și control”.48 Art.47 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995.

27

irosirea mijloacelor financiare și pierderea patrimoniului, respectiv, subperformanța procesului de învățămînt propriu-zis.

Lipsa procedurilor de control intern privind organizarea procesului educațional, respectiv, de muncă al profesorilor și maiștrilor, acționează negativ asupra calității studiilor, ceea ce determină suportarea unor cheltuieli nejustificate și ineficiente. Astfel, IÎSP nu dispun de prevederi regulamentare privind modul și criteriile de repartizare a șarjei pedagogice, ca rezultat actuala modalitate de repartizare a orelor este netransparentă și ineficientă. Un exemplu elocvent în această privință poate servi situația de la ȘP nr.1 Bălți, care, avînd în anul școlar 2013-2014 ore opționale (318 ore) la disciplina „Modul sănătos de viață”, a repartizat la 3 profesori (cu aceeași normă didactică de cîte 680 ore la obiectele de bază), respectiv, 102, 72 și 144 de ore, fără a ține cont de faptul că primii 2 profesori dețin certificatul de instruire în cadrul proiectului „Educație pentru sănătate”, iar ultimul nu dispune de studii în domeniu. De asemenea, s-a constatat că la această școală unele obiecte se predau concomitent în două limbi (română și rusă) în aceeași grupă, ceea ce reduce cu 50 la sută însușirea materialului predat. Ca urmare, situațiile enumerate influențează negativ asupra calității studiilor, avînd ca efect diminuarea gradului de profesionalism al specialiștilor pregătiți. Resursele financiare alocate IÎSP pentru remunerarea muncii sînt folosite ineficient, iar uneori sînt repartizate neechitabil între angajații instituțiilor. Ca urmare, doar în anul 2013 auditul a constatat suportarea ineficientă de către IÎSP a cheltuielilor în sumă de 5,5 mil.lei. Aceeași situație a fost atestată de audit și pentru alte perioade (2011, 2012, 2014). La elaborarea proiectului privind statele de personal pentru fiecare an bugetar, IÎSP nu se conduc de metodologii prestabilite și nu anexează note explicative sau justificative. Astfel, instituțiile nu au respectat prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.201349 privind aplicarea normativelor de muncă prin care s-ar reglementa și justifica normativele de timp și de personal. Totodată, nici ME nu a solicitat respectarea acestor prevederi la aprobarea statelor de personal50.

În perioada 2011-2014, aprobarea de ME a statelor de personal a IÎSP, a fost efectuată fără a ține cont de limita statelor de personal stabilită în Anexa nr.9 la Ordinul comun al ME și MF nr.542/108 din 21.08.1999 „Cu privire la statele titulare provizorii ale instituțiilor de învățămînt preuniversitar” și în Anexa nr.5 la Regulamentul-tip aprobat prin HG nr.956 din 23.08.200451. Astfel, IÎSP au inclus în statele de personal un număr de unități majorat esențial, comparativ cu cel prevăzut de actele normative menționate. Astfel, doar în anul 2013 unele IÎSP au inclus în state supra limita stabilită 313 unități, ceea ce a cauzat exagerarea fondului anual de salarizare și a contribuțiilor aferente cu circa 7,7 mil.lei, sau cu circa 6% din totalul alocațiilor aprobate, iar alte IÎSP au aprobat state cu 25 unități52 mai mici decît limita stabilită. O situație similară a fost atestată de audit și pentru alte perioade (2011, 2012 și 2014).

49 Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.98 din 04.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013).

50 Pct.8 alin.18) din Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009.51 Regulamentul-tip cu privire la funcționarea cantinei pentru elevii instituției de învățămînt secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.956 din 23.08.2004. 52 Pct.39-42 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

28

Ca urmare a depășirii numărului unităților de personal și neocupării unor posturi vacante, IÎSP au înregistrat economii ale fondului de salarizare și contribuțiilor aferente în sumă de circa 4,3 mil.lei53.

De menționat că statele titulare provizorii ale școlilor profesionale polivalente și școlilor de meserii, aprobate prin Ordinul ME și MF nr.542/108 din 21.08.1999, sînt depășite și nefundamentate, nu țin cont de criteriile/indicatorii de corelare a numărului de personal cu cel al elevilor, în acest sens devenind imperioasă revizuirea acestora. Ca urmare, în cadrul IÎSP personalul auxiliar depășește numeric personalul didactic, ceea ce cauzează utilizarea ineficientă a resurselor financiare publice destinate instruirii elevilor. IÎSP au efectuat remunerarea și stimularea personalului în lipsa unor reglementări (inclusiv în Contractul colectiv de muncă), coordonate cu ME, privind indicii și condițiile de premiere, de acordare a sporurilor și ajutorului material, precum și de stabilire a mărimii acestora, ceea ce nu corespunde prevederilor art.31 alin.(2) din Codul muncii, art.32 alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.200554 și pct.13 din Condițiile unice de salarizare a personalului din unitățile bugetare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.200655. Contrar prevederilor pct.6 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.200656, cadrelor didactice cu funcții de conducere ale școlilor profesionale li s-a calculat sporul didactic atît de la salariul de conducere, cît și de la cel didactic. Întrucît activitățile manageriale presupun alte abilități decît cele didactice, auditul consideră că reprezintă cheltuieli ineficiente – sporul pentru gradul didactic calculat de la salariul de conducere57. Lipsa unor prevederi58 privind modul de aplicare a coeficienților de multiplicare la indemnizația de conducere a conducătorilor instituțiilor, precum și aplicarea neconformă59 a coeficienților respectivi și pentru alte cadre de conducere a determinat majorarea neîntemeiată a indemnizației de conducere60. Aceeași situație a fost atestată de audit și pentru alte perioade (2011, 2012 și 2014). De menționat că indemnizațiile de conducere pentru conducătorii IÎSP au fost stabilite prin Ordinul ME, iar pentru celelalte funcții de conducere – în baza ordinelor emise de conducătorii IÎSP. Contrar prevederilor pct.10 din Condițiile unice de salarizare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006, ME și IÎSP în ordinele de acordare/stabilire a sporurilor pentru înaltă eficiență în muncă, intensitate a muncii și executare a unor lucrări de importanță deosebită nu au indicat pentru ce lucrări și pe ce termen au fost acordate sporurile respective. Ținînd cont de faptul că IÎSP, contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013, nu au stabilit volumul normat de muncă pentru fiecare unitate de personal, iar ME nu a stabilit 53 Pct.43 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.54 Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).55 Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare” (în continuare – HG nr.381 din 13.04.2006).56 Cadrelor didactice, inclusiv cu funcții de conducere, cărora, conform Regulamentului de atestare a cadrelor didactice din sistemul învățămîntului preuniversitar, aprobat de ME, li s-au acordat grade didactice – superior, I și II, beneficiază de sporuri la salariu în mărime de, respectiv, 50, 40 și 30 la sută față de salariul lunar corespunzător funcției de conducere sau normei didactice stabilite.57 Pct.44 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.58 În Nota la Tabelul nr.5 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006: „pentru școlile profesionale se aplică categoria de remunerare a muncii conducătorului, coeficientul de la 1,8 la 2,8”, nu este stipulat la ce se aplică acest coeficient.59 Pct.1 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006.60 Pct.45 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

29

regulamentar pentru IÎSP indicatori de performanță pentru a putea determina calitatea muncii personalului angajat, acordarea acestor sporuri personalului de conducere și celui auxiliar este nejustificată61. De menționat că nici o IÎSP nu a prezentat probe care ar confirma delegarea unor obligațiuni suplimentare sau executarea unor lucrări de importanță deosebită sau de urgență. Auditul a stabilit deficiențe și la acordarea ajutorului material. Astfel, IÎSP au acordat ajutoare materiale în lipsa unor prevederi regulamentare care ar indica modul, temeiul și mărimea suportului acordat. Ca urmare, unele IÎSP au calculat unor angajați (de obicei, personalului de conducere și contabil) ajutoare materiale în mărime mai mare decît salariul mediu (în unele cazuri și de 3 ori mai mare), iar altora (de obicei personalului tehnic) – în mărime mai mică, fără a fundamenta deciziile în cauză, ceea ce determină neasigurarea egalității angajaților62. Fără reglementările respective, IÎSP au acordat personalului angajat și diferite premii. Astfel, IÎSP au calculat prime în lipsa unor criterii unice privind stabilirea mărimii acestora și unei note de serviciu a contabilului-șef privind constatarea sumei economiei fondului de retribuire a muncii formate la momentul acordării premiilor unice; din contul economiei fondului de salarii aferent funcțiilor vacante mai mult de 2 săptămîni (ceea ce contravine prevederilor pct.13 din Condițiile unice de salarizare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006), precum și în lipsa fundamentării cuantumului per angajat, ceea ce a determinat acordarea neregulamentară și neeficientă a plăților stimulatorii63.

O altă cauză a situației descrise sînt reglementările neunivoce64 privind salarizarea personalului din contul mijloacelor speciale, fapt ce favorizează acordarea nefundamentată a premiilor și sporurilor. Astfel, lipsa unei norme care ar interzice salarizarea din contul mijloacelor speciale a personalului ce nu este implicat în prestarea serviciilor cu plată (inclusiv a celui de conducere și auxiliar/contabil), a generat calcularea din contul mijloacelor speciale a premiilor și altor sporuri acestei categorii de personal.

De exemplu, ȘP Hîncești a acordat premii pentru executarea activităților ce fac parte din obligațiunile de serviciu, precum și pentru unele activități care, conform fișelor de post, sînt atribuite altor angajați.

Nerespectînd prevederile pct.1 din Anexa nr.16 la HG nr.381 din 13.04.2006, ȘP Călărași a majorat neargumentat unor cadre didactice salariul pentru orele de la examene și consultanții. Acordarea în mod neregulamentar a diferitor sporuri și premii determină exagerarea calculelor la stabilirea indemnizației la concediul de odihnă. Totodată, unele IÎSP nu au respectat prevederile pct.4 din Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin HG nr.426 din 26.04.2004, incluzînd în salariul mediu premiile cu caracter unic și aplicînd un termen necorespunzător (pentru personalul auxiliar s-a reieșit din termenul de 12 luni, dar trebuia, de fapt, din 3 luni)65.

De asemenea, în lipsa stabilirii în contractul colectiv sau în cel individual de muncă a condițiilor de acordare a concediului suplimentar, contrar prevederilor pct.9

61 Pct.46 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.62 Pct.47 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.63 Pct.48 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.64 Pct.17 din Condițiile unice de salarizare aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006. 65 Pct.49 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

30

din Convenția colectivă de muncă (nivel ramural) pe anii 2011-2015 din 14.12.2010, unor angajați au fost acordate concedii suplimentare plătite cu durata de pînă la 7 zile calendaristice (de exemplu, ȘP Hîncești). De menționat că, Convenția colectivă de muncă menționată a fost semnată de ME și de Președintele Consiliului General al Sindicatului Educației și Științei și a fost înregistrată la MMPSF. Totodată, MF sau AAPL nu sînt parte la negocierile respective, deși acordarea unor facilități suplimentare personalului angajat necesită asigurarea finanțării acestora din bugetele respective (de stat sau locale).

De asemenea, colectivele unor IÎSP nu sînt membre ale sindicatelor din educație, dar a sindicatelor din alte ramuri (agricultură, construcție). Ca urmare, contractele colective de muncă încheiate între sindicatele acestor IÎSP și alte autorități decît Ministerul Educației nu pot fi aplicabile pentru instituțiile respective, deoarece sînt semnate cu un „patron” necorespunzător. De exemplu, ȘP Ungheni a acordat concedii suplimentare plătite pentru „lipsa foilor de boală pe parcursul anului” în lipsa unor astfel de prevederi în contractul colectiv de muncă semnat de ME. IÎSP nu au stabilite proceduri de control intern la întocmirea Fișelor de pontaj și verificarea corectitudinii acestora, ceea ce determină necorespunderea informațiilor din fișă cu realitatea și, respectiv, calcularea unor salarii nemeritate. De exemplu, la ȘP nr.1 Bălți, în urma verificării prezenței personalului la serviciu (maiștri), din 23 de maiștri (încadrați pe 31 de unități), la ora 15 erau prezenți doar 3, iar maistrul superior, care este responsabil de întocmirea fișei de pontaj, nu a putut explica cauza absenței de la locul de muncă a celorlalți 20 de angajați. Totodată, urmare a verificării de către audit a respectării orarului lecțiilor, s-a constatat că din 4 lecții de practică, 3 nu se efectuau. Mai mult decît atît, s-a stabilit că maistrul de la ora de practică la o grupă (conform orarului) avea lecție la un alt obiect cu o altă grupă, totodată, catalogul fiind completat cu tema lecției precum că deja ar fi avut loc. În alte cazuri s-a constatat că fișele de pontaj nu erau semnate de persoana responsabilă și aprobate de director (ȘP Rîșcani); au fost întocmite pentru tot personalul de secretara-dactilografă (ȘP Cărpineni); nu au fost întocmite pentru personalul remunerat din mijloace speciale, calculul salariului fiind efectuat doar în baza statelor de personal, ceea ce contravine prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.200766 (ȘP Hîncești și ȘP Cărpineni).

De asemenea, în 2011-2013, unele IÎSP au ținut evidența timpului de muncă a cadrelor didactice cu nerespectarea prevederilor pct.177 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.201067. Astfel, în fișa de pontaj (pentru cadrele didactice) nu au fost înscrise orele efectiv lucrate în luna respectivă, iar în rubrica „total ore lucrate” se scria litera „t” - „tarificat”, după care serviciul contabil calcula salariul reieșind din orele incluse în lista tarifară a cadrelor didactice aprobată pe anul de studii (prin împărțirea numărului de ore la 10 luni). Această situație nu a permis monitorizarea prezenței efective, îndeplinirea obligațiunilor și condițiilor de normare a muncii în conformitate cu art.166-171 din Codul muncii și cu Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013.

Unele IÎSP au tabelat și remunerat salariații care, concomitent, în aceleași ore de muncă, erau angajați în alte funcții/instituții, ceea ce determină neîndeplinirea 66 Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).67 Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010).

31

uneia dintre funcții și contravine art.267 și art.271 din Codul muncii, care prevede cumularea muncii doar în afara orelor de program, precum și art.30 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, care nu permite cumularea de funcții în orele de program personalului cu funcții de conducere și corpului profesoral.

De exemplu, la ȘP Hîncești, cu situația la 01.01.2013, în lipsa contractelor individuale de muncă, erau cumulate 20,0 unități de personal auxiliar și de deservire. Deoarece fișele de pontaj nu indicau timpul de prestare a muncii prin cumul (în orele de program sau în afara lor), iar munca de laborant și inspector de cadre presupune, implicit, prezența la locul de muncă, comunicarea cu elevii și personalul instituției în orele de program, auditul concluzionează cumularea neregulamentară a acestor posturi, iar din lipsa fișelor de post pentru personalul contabil, auxiliar și de deservire, nu a fost posibil de a determina conformitatea cumulului de funcții de către contabilul-șef și alți angajați. Totodată, la ȘP Hîncești s-a constatat că în unele cazuri au fost cumulate funcții care nu se executau. Astfel, unitatea de tractorist a fost repartizată între șofer și tehnician-sanitar, deși pe parcursul anului nu a fost întocmit nici un document care ar confirma lucrul tractorului, iar doi îngrijitori de încăperi au cumulat unitatea de garderobier deși instituția nu dispune de vestiar. Pentru unii elevi, alegerea IÎSP pentru continuarea studiilor este motivată de oferirea unor facilități sociale, cum ar fi: acordarea bursei de studii, indemnizației pentru copiii orfani, unui loc de trai în cămin, alimentarea gratuită. Auditul a constatat că IÎSP nu au asigurat conformitatea acordării acestor înlesniri. Totodată, unele dintre facilitățile sociale nu motivează suficient elevii pentru acumularea cunoștințelor și deprinderilor profesionale. Regulamentul-cadru cu privire la modul și condițiile de acordare a burselor pentru studenți, aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.200668, spre deosebire de alte trepte de învățămînt (superior, mediu de specialitate, postuniversitar), nu prevede stabilirea pentru IÎSP a unui plafon privind numărul elevilor care pot primi bursă. Astfel, toți elevii din IÎSP au dreptul la bursă. De asemenea, dacă pentru alte trepte de învățămînt este prevăzută acordarea burselor în funcție de rezultatele sesiunilor de examinare, pentru IÎSP astfel de prevederi lipsesc. De menționat că acordarea burselor fără a ține cont de reușita elevilor determină lipsa de stimulare a creșterii performanțelor educaționale ale elevului din IÎSP.

În conformitate cu pct.71 din Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.2006, IÎSP urmau să elaboreze propriile regulamente privind modul și condițiile de acordare a burselor. Deși IÎSP dispun de regulamente proprii privind acordarea burselor, acestea fie conțin norme care nu corespund prevederilor Regulamentului-cadru, fie nu desfășoară/detaliază normele din Regulamentul menționat (de exemplu, privind acordarea burselor sociale și nominale). Ca urmare, IÎSP nu dispun de reglementări exhaustive privind modul de calculare și achitare a burselor, precum și nu au stabilite criteriile de acordare a burselor.

Astfel, nu este reglementat modul de acordare a burselor în cazul absențelor nemotivate de la studii, comportamentului necorespunzător, neasigurării reușitei la disciplinele studiate. Ca urmare, din astfel de motive, unele IÎSP au lipsit neîntemeiat elevii de burse, deoarece astfel de prevederi lipsesc în Regulamentul-cadru. De 68 Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 01.09.2006 „Cu privire la cuantumurile burselor, altor forme de ajutoare sociale pentru studenții din instituțiile de învățămînt superior, elevii din instituțiile de învățămînt mediu de specialitate, secundar profesional și persoanele care studiază în învățămîntul postuniversitar”.

32

asemenea, unele IÎSP nu au achitat bursa elevilor exmatriculați pentru luna în care a fost semnat ordinul de exmatriculare sau au achitat-o în luna următoare lunii în care a fost semnat ordinul, ceea ce contravine pct.20 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.2006. Astfel, doar în anul 2013 suma burselor necalculate și neachitate elevilor a constituit 1,1 mil.lei69, aceeași situație fiind constatată și în alți ani.

Lipsirea elevilor de bursă, precum și abandonul studiilor au determinat că mijloacele financiare alocate pentru acordarea burselor să nu fie utilizate conform destinației. Ca urmare, unele IÎSP au solicitat realocarea mijloacelor pentru alte necesități (ȘP Hîncești), au acordat burse sociale (ȘP Căușeni), au premiat elevii implicați în reparația bunurilor imobile (ȘP Rezina), au efectuat procurări în numerar de bunuri, materiale și mărfuri (ȘP Cărpineni – 237,8 mii lei), raportîndu-le ca achitări de burse, ceea ce contravine prevederilor art.13 alin.(2) lit.(h) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Auditul a constatat că, în perioada 2011-2012, unele IÎSP au planificat mijloacele necesare pentru achitarea burselor doar la nivel de 70%, prin urmare nefiind alocate mijloace în sumă de 7,7 mil.lei70, ceea ce a determinat neachitarea completă a burselor. De exemplu, ȘP Călărași nu a acordat integral bursele în lunile mai-iunie 2011 la 255 de elevi, în sumă de 72,1 mii lei.

De asemenea, unele IÎSP nu planifică corespunzător mijloacele necesare pentru achitarea indemnizațiilor pentru elevii orfani și cei aflați sub tutelă/curatelă, conform Normelor provizorii aprobate prin HG nr.870 din 28.07.200471. Totodată, deși, potrivit HG nr.870 din 28.07.2004, cheltuielile pentru alimentația elevilor orfani și celor aflați sub tutelă/curatelă sînt stabilite în mărime de 35 lei pentru o zi pe tot anul calendaristic, unele IÎSP au reținut din această valoare 10 lei (deoarece acestea erau alocate pentru alimentarea elevilor din învățămîntul profesional conform HG nr.266 din 14.03.200672). Ca urmare, doar în 2013 valoarea indemnizațiilor neachitate elevilor orfani și celor aflați sub tutelă/curatelă a constituit 0,3 mil.lei73. Unele IÎSP au achitat aceste drepturi în lipsa tuturor documentelor confirmative necesare.

69 Pct.65 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.70 Pct.65 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.71 Hotărîrea Guvernului nr.870 din 28.07.2004 „Despre aprobarea Normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii (studenţii) orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii” (în continuare – HG nr.870 din 28.07.2004).72 Hotărîrea Guvernului nr.266 din 14.03.2006 „Cu privire la alimentarea gratuită a elevilor din sistemul de învățămînt secundar profesional” (în continuare – HG nr.266 din 14.03.2006).73 Pct.74 și pct.76 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

33

Majoritatea IÎSP nu au asigurat evidența analitică a calculelor și achitării burselor și indemnizațiilor pentru elevii orfani și cei aflați sub tutelă/curatelă pe fiecare elev/beneficiar. De asemenea, majoritatea IÎSP continuă achitarea burselor și indemnizațiilor în numerar, ceea ce determină riscul neasigurării integrității mijloacelor financiare și folosirea ineficientă a muncii personalului contabil. În context, nu a fost asigurată și raportarea conformă a cheltuielilor aferente achitării indemnizațiilor pentru categoriile menționate de elevi. Astfel, deși acordarea indemnizațiilor se achită doar în numerar, raportarea se face, respectiv, la articolele:113/05 (Materiale didactice), 113/09 (Alimentația), 113/14 (Inventar moale), 135/7 (Burse), 135/25 (Transferuri către populație), ultimul, de fapt, fiind cel indicat. IÎSP nu dispun de un regulament intern privind verificarea frecvenței elevilor, necesară la stabilirea corectitudinii de achitare a burselor și indemnizațiilor, precum și alimentației lor. Comenzile pentru alimentare se efectuează de cu seară pentru a doua zi, reieșind din numărul elevilor pe listă, excluzîndu-i pe cei bolnavi și pe cei care lipsesc în baza permisiunii acordate. Deși frecvența elevilor este înregistrată în catalogul grupei, iar totalizarea absențelor este efectuată de dirigintele grupei, în unele IÎSP auditul a constatat deficiențe ale acestui proces, ceea ce a determinat achitarea disproporționată a serviciilor de alimentație, comparativ cu numărul efectiv al elevilor care au frecventat lecțiile.

De exemplu, la ȘP nr.1 Bălți, în perioada ianuarie-septembrie 2014, conform datelor din cataloage, prezența la ore a fost de de 23640 elevi/zile, fiind comandate 34738 porții de alimentație și achitate 36776 porții. Deci, în perioada respectivă, școala a suportat cheltuieli ineficiente de 131,4 mii lei (urmare a unor comenzi exagerate) și neregulamentare în sumă de 20,4 mii lei (urmare a achitării unor porții necomandate). Necorespunderea numărului de porții comandate cu numărul elevilor s-a constatat și la alte IÎSP74.

Unele IÎSP, în perioada vacanțelor de iarnă și vară, practicii în producție, în zilele de odihnă și sărbătoare, nu au asigurat cu hrană elevii orfani și cei rămași fără tutela părinților, ceea ce contravine prevederilor pct.3 din HG nr.266 din 14.03.2006. Totodată, alte IÎSP au alocat pentru hrana elevilor mai puțin de 10 lei pe zi. Astfel, suma mijloacelor nealocate pentru hrana elevilor a constituit 0,25 mil.lei75. O situație similară a fost stabilită și la alte IÎSP în alte perioade.

ME și ȘP nr.3 Bălți, ignorînd prevederile pct.2 din Regulamentul aprobat prin HG nr.956 din 23.08.200476, nu au asigurat funcționarea cantinei pentru elevi, în prezent alimentarea acestora efectuîndu-se în condiții necorespunzătoare (în clase, pe hol și în cămin).

La ȘP Criuleni norma bănească pentru asigurarea prînzului unui elev a fost repartizată pentru alimentația elevilor la dejun, prînz și cină, ca urmare elevii care servesc doar prînzul sînt lipsiți de alimentație în mărimea normei prevăzute regulamentar.

Deși ȘP Orhei obține produse alimentare (carne și lapte) din gospodăria didactică, acestea sînt comercializate la prețuri simbolice, ulterior fiind procurate la 74 ȘP Criuleni, ȘP Orhei, ȘP Rezina și ȘP Telenești.75 Pct.75 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.76 Regulamentul-tip cu privire la funcționarea cantinei pentru elevii instituției de învățămînt secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.956 din 23.08.2004.

34

prețuri majorate alte produse pentru alimentarea elevilor, ceea ce a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de circa 30,5 mii lei.

La ȘP Cărpineni, din contul alocațiilor pentru alimentarea copiilor, zilnic la cantina școlii au fost alimentați la prînz pînă la 20 de angajați ai instituției, în același timp, de la elevii care au dorit să servească dejunul și cina plățile respective au fost reținute din bursă.

Norma pentru asigurarea prînzului în cuantum de 10 lei/zi pentru un elev, stabilită conform HG nr.266 din 14.03.2006, de fapt include doar prețul de procurare a produselor alimentare. Prin urmare, contrar prevederilor Anexei nr.1 și pct.32 din Anexa nr.2, la HG nr.196 din 22.02.200777, în costul prînzului nu se include salarizarea personalului, serviciile comunale, uzura mijloacelor fixe (inclusiv imobilului cantinei), acestea fiind suportate de IÎSP din contul alocațiilor pentru procesul de învățămînt. În cazul contractării serviciilor de preparare a bucatelor, cheltuielile de salarizare a personalului sînt suportate de agentul economic contractat. Însă, din cauza nerecuperării acestor cheltuieli prin includerea lor în prețul de preparare și livrare a prînzurilor, agenții respectivi folosesc bunurile IÎSP pentru pregătirea unor produse alimentare care sînt comercializate elevilor.

De menționat că la ȘP nr.1 Bălți auditul a constatat că agentul economic, pe lîngă prețul alimentelor, a inclus adaosul comercial, adaosul de depozitare, TVA spre achitare în buget aferent procesului de alimentare a elevilor, ceea ce a determinat ca norma de alimentare a unui elev să constituie doar 7,43 lei. Un aspect important în alegerea instituției de învățămînt reprezintă asigurarea elevilor cu loc de cazare. Conform cartografierii prezentate de către ME, IÎSP dispun de 117 cămine cu o suprafață de 152,3 mii m2, din care 75 de blocuri sînt utilizate pentru cazarea elevilor. Astfel, într-o stare bună se află 25 de blocuri, 49 – în stare satisfăcătoare și 42 – nesatisfăcătoare. Conform proiectelor de construcție, capacitatea totală de cazare a căminelor este de 20,9 mii persoane, efectiv, la situația din 01.05.2014, fiind cazați: elevi – 8,3 mii, angajați ai instituțiilor – 0,4 mii, alte persoane – 1,1 mii.

Asigurarea elevilor cu locuri în cămin nu este uniformă. Astfel, în timp ce în mun.Chișinău și unele școli din mun.Bălți există un deficit de locuri de cazare, în IÎSP din alte localități se constată un exces de locuri libere. Informațiile colectate de audit de la 29 IÎSP auditate au relevat că, la 01.10.2014, din 10,3 mii locuri în cămin, conform proiectului, sînt cazați doar 4,5 mii persoane, iar suprafața locuibilă aferentă unui elev variază de la 4 pînă la 10m2. Prin urmare, 8 IÎSP nu au ținut cont de pct.5 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007 privind asigurarea în mod obligatoriu la cazarea locatarilor a spațiului conform normelor sanitare minime de 6m2 pentru o persoană. În același timp, suprafața căminelor neutilizată a constituit 45,9 mii m2 78. O situație nepermisă a fost constatată la ȘP nr.3 Chișinău, unde în unele camere (18,40 m2) sînt cazați și cîte 8 elevi, fiecăruia revenindu-i cîte 2,3 m2.

Această situație este cauzată de: cazarea angajaților IÎSP și altor persoane în căminele pentru elevi; starea tehnică deplorabilă a unor cămine; înmatricularea în școlile din mun.Chișinău și mun.Bălți a elevilor din alte raioane în care există IÎSP cu același profil (fluxul sporit de elevi în IÎSP din mun.Chișinău și mun.Bălți este 77 Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 „Cu privire la mijloacele speciale ale instituțiilor subordonate Ministerului Educației” (în continuare – HG nr.196 din 22.02.2007).78 Pct.54-58 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

35

explicat prin concentrarea activităților economice în aceste orașe și, deci, prin posibilitatea de a găsi mai ușor un loc pentru practica în producție, dar și de muncă).

Totodată, se relevă că, ignorînd prevederile art.27 lit.(c) din Legea nr.721 din 02.02.199679, precum și în lipsa acordului ME, încăperile din cămin închiriate de persoane fizice au fost reconstruite (modificate) sub formă de apartamente, evitînd toate procedurile legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, impactul fiind micșorarea spațiului destinat cazării elevilor.

Deși ȘP Ocnița are înregistrate în evidența contabilă 2 blocuri de cămin cu 408 locuri, aceasta nu dispune de cămine ca urmare a faptului că din 1996, în baza acceptului Ministerului Învățămîntului, blocurile indicate au fost reprofilate în apartamente de locuit (23 apartamente). La situația din 01.10.2014, 13 apartamente au fost privatizate (2004-2008). Această situație s-a creat din cauza că ȘP Ocnița nu a informat organul ierarhic superior privind deținerea/gestionarea căminelor, ca urmare, la completarea Anexei nr.22 la HG nr.351 din 23.03.200580, imobilele nominalizate nu au fost incluse. Starea tehnico-sanitară a căminelor lasă mult de dorit, însă unele IÎSP raportează că acestea corespund normelor. Astfel, spațiile de locuit sînt dotate cu mobilier învechit, bucătăriile de la etaje nu sînt dotate cu numărul corespunzător de plite electrice de gătit. De menționat că, deși pentru cămine este prevăzută unitatea de îngrijitor spații, zilnic cîte un elev (pentru fiecare etaj din cămin) absentează de la lecții pentru a face curățenie în cămin. Pe de altă parte, într-o stare tehnică dezastruoasă se află căminele care nu sînt exploatate, cum ar fi cele ale ȘP Cărpineni, ȘP Căușeni, ȘP nr.1 Bălți etc.

În conformitate cu prevederile regulamentare81, ȘP Corbu (etajele 2-5) și ȘP Cupcini (căminul nr.2, etajele 4 și 5 din căminul nr.1) nu au întreprins măsuri în privința conservării spațiilor neutilizate în special, ferestrele nu sînt închise, ușile nu sînt sigilate, ceea ce determină neasigurarea integrității clădirilor (deteriorări și distrugeri). ȘP Zgurița, urmare a neconservării nivelului 2 al căminului și nedeconectării acestuia de la rețeaua termică, a suportat cheltuieli iraționale în sumă totală de 243,1 mii lei.

Un exemplu privind situația necorespunzătoare a căminelor este ȘP nr.1 Bălți. Astfel, blocurile sanitare sînt în stare avansată de degradare, tavanurile curg. În cămin există doar o singură cabină de duș, care funcționează 4 ore pe săptămînă, deși aici locuiesc 210 elevi (unui elev îi revine circa 1 minut pentru a face baie). Pentru a prepara mîncare, elevii stau în rînd la plita electrică pînă la 3 ore. Seara în camere este deconectată energia electrică. Din această cauză, elevii nu pot utiliza calculatoarele. În alt caz, pînă la finalizarea auditului, la ȘP nr.3 Chișinău nu funcționau dușurile. La ȘP Căușeni ușile de la camere trebuiau schimbate (aveau crăpături și nu protejau de frig pe timp de iarnă). Contrar pct.54 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007, care prevede că instituțiile de învățămînt urmau să elaboreze și să aprobe regulamente proprii de funcționare a căminelor din subordine, IÎSP82 nu au aprobat propriile 79 Legea nr. 721 din 02.02.1996 ,,Privind calitatea în construcții”.80 Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile”.81 Regulamentul cu privire la conservarea și deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic nr.537/03 din 25.03.1998, aprobat de către Ministrul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat al RM.82 ȘP Drochia, ȘP Soroca, ȘP Zgurița, ȘP Cupcini, ȘM Briceni, ȘP Cărpineni, ȘP Călărași, ȘP Nisporeni, ȘP Ungheni, ȘM Fălești.

36

regulamente de funcționare a căminelor. Totodată, ignorînd pct.19 și pct.26 din Regulamentul menționat, unele IÎSP83 nu au semnat contracte de chirie cu locatarii. Ca urmare, lipsește reglementarea exhaustivă a drepturilor și obligațiilor elevilor/altor persoane cazate și ale IÎSP (inclusiv privind utilizarea patrimoniului instituției, terenurilor aferente), a modului de evidență a consumului de servicii comunale, a modului lor de repartizare între locatari și/sau a modului de determinare a tarifelor exacte de cazare etc.

Conform pct.10 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.200784, în scopul distribuirii spațiului locativ din cămine, în IÎSP urmau a fi create comisii speciale de cazare. Neținînd cont de aceste prevederi, unele școli85 nu au creat comisiile respective, locurile în cămin fiind repartizate de maiștri/director/ intendentul căminului, precum și în lipsa documentului de repartizare (ȘP Hîncești). IÎSP nu au asigurat o evidență conformă și autentică a cheltuielilor aferente serviciilor comunale suportate pentru întreținerea căminelor, ceea ce a influențat corectitudinea de stabilire a taxei pentru chiria spațiului locativ și de raportare a situațiilor financiare. Această situație este cauzată de lipsa contoarelor electrice, termice și apometrelor la fiecare clădire sau de lipsa unei metodologii credibile de repartizare a cheltuielilor suportate pentru serviciile comunale aferente căminelor și blocurilor de studii. Ca urmare, auditul a atestat cazuri în care cheltuielile aferente întreținerii căminelor au fost contabilizate și raportate ca cheltuieli aferente procesului de studiu.

De exemplu, la ȘP Hîncești, deși, conform datelor contorului cheltuielile de apă și canalizare în 2013 au constituit 7,6 mii lei pentru blocul de studii și 174,0 mii lei pentru cămine, acestea au fost contabilizate în sumă de 84,9 mii lei și, respectiv, de 96,7 mii lei. În alte cazuri, ȘP Florești și ȘP Mărculești, la repartizarea cheltuielilor aferente gazelor naturale folosite la încălzire, nu au ținut cont de ponderea suprafeței încălzite din cămine în totalul suprafeței încălzite, ca urmare (în 2011-2013) cheltuielile efective pentru cămine au fost diminuate, iar cele de la blocul de studii au fost majorate cu 193,1 mii lei și, respectiv, cu 193,5 mii lei. ȘP Cupcini și ȘP Corbu în rapoartele financiare au micșorat neîntemeiat cu 1555,2 mii lei86 cheltuielile aferente căminelor, majorîndu-le concomitent pe cele aferente procesului didactic etc.

Conform prevederilor HG nr.99 din 30.01.200787, statul este responsabil de achitarea a 85% din costul real calculat de întreținere a căminului, iar elevul – de 15% din cost. Contrar acestor prevederi, în anul 2013, 26 din 29 IÎSP auditate nu au recuperat de la elevi 15% din valoarea cheltuielilor efective înregistrate pentru întreținerea căminelor, iar 3 IÎSP au recuperat de la elevi mai mult de 15% din cheltuielile efective. Astfel, în anul de referință, 29 de școli au înregistrat cheltuieli de întreținere a căminelor (la cazarea elevilor) de 19,1 mil.lei, din care au fost recuperate 1,8 mil.lei, sau în medie 9,5%, nefiind recuperate cheltuieli în sumă de circa 1,05

83 ȘP Cărpineni, ȘP Corbu, ȘP Călărași, ȘP Nisporeni, ȘP Ungheni, ȘM Fălești.84 Regulamentul-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de învățămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25.01.2007 (în continuare – Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007).85 ȘP Hîncești, ȘP Cărpineni, ȘP nr.1 Bălți, ȘP Criuleni, ȘP Orhei, ȘP Rezina, ȘP Telenești, ȘP Căușeni. 86 ȘP Cupcini – 1418,3 mii lei (2011 – 758,2 mii lei; 2012 – 525,2 mii lei; 2013 – 134,9 mii lei); ȘP Corbu – 136,9 mii lei (2012 – 64,8 mii lei; 2013 – 72,1 mii lei).87 Hotărîrea Guvernului nr.99 din 30.01.2007 „Cu privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării”.

37

mil.lei88. O situație similară a fost constatată de audit și în anii precedenți, cauzată de calcularea neconformă a taxei de cazare în cămin și de necoordonarea acesteia cu ME, ceea ce contravine prevederilor pct.2 din HG nr.99 din 30.01.2007. Astfel, unele IÎSP, la stabilirea taxei de cazare în cămin, nu au ținut cont că o parte din spații sînt conservate și nu pot fi incluse la determinarea taxei de cazare, iar altele nu au inclus în calcul o parte din cheltuielile suportate89. De exemplu, la ȘP Criuleni a fost conservat jumătate de cămin, ceea ce a determinat diminuarea cu 48,1 mii lei (în 2013) a veniturilor aferente. Totodată, formula de calculare a taxei de cazare în cămin, aprobată prin HG nr.99 din 30.01.2007, prevede aplicarea numărului de locuri conform actului de stat de dare în exploatare a căminului, fără a ține cont de numărul real de persoane cazate atît în cămin, cît și în fiecare cameră aparte. Potrivit art.62 alin.(7) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995 și pct.22 din Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007, instituțiile de învățămînt nu pot da în locațiune spațiile care le aparțin, decît cu acordul organelor ierarhic superioare. Unele IÎSP90, nerespectînd aceste prevederi, au admis cazarea în cămine a unor persoane, fără autorizarera respectivă a ME. Totodată, cadrul legal existent nu reglementează modul de stabilire a mărimii chiriei la transmiterea în locațiune unor persoane fizice a suprafețelor91 locuibile din căminele instituțiilor de învățămînt. În aceste condiții, doar unele IÎSP au stabilit plăți pentru chirie, însă taxa lunară aplicată pentru cazarea altor persoane în cămine a variat esențial. Astfel, ȘP Telenești a aplicat taxa de 3,2 lei/m2, ȘP Rezina – 333 lei/persoană, iar ȘP nr.3 Chișinău – de la 0,08 lei/m2 pînă la 0,54 lei/m2.

ȘP Drochia în contractele de chirie a indicat eronat suprafața spațiilor închiriate, ceea ce a determinat neîncasarea veniturilor în sumă totală de 118,3 mii lei, iar ȘP Orhei a cazat în 32 de apartamente persoane fizice fără a încasa plățile cuvenite.

Totodată, contrar pct.1 din HG nr.99 din 30.01.2007, unele IÎSP nu au recuperat costul integral al cheltuielilor aferente cazării în cămin de la alte categorii de locatari decît elevi, ceea ce a condiționat (doar în 2013) neîncasarea a 0,7 mil.lei92. Ignorînd pct.19 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010, serviciul contabil al unor IÎSP93 nu a asigurat organizarea conformă a evidenței calculelor, plăților și restanțelor înregistrate, aferente decontărilor cu locatarii din cămin, ceea ce a cauzat neachitarea plăților respective. Deși statul suportă cheltuieli considerabile pentru învățămîntul secundar profesional, o mare parte din elevii admiși la studii le abandonează, ceea ce provoacă cheltuieli ineficiente din buget.

Conform datelor colectate de la IÎSP auditate, în 2013, un număr de 4,9 mii de persoane au absolvit studiile profesionale, față de 6,0 mii înmatriculate (în 2010 (cu termenul de studii de 3 ani) și în 2012 (cu termenul de studii de 1 an)). Astfel, circa 18% din elevii înmatriculați au abandonat studiile.

88 Pct.51-53 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.89 ȘP Călărași – 178,5 mii lei pe a.2012; ȘM Fălești – 281,0 mii lei (inclusiv: a.2011 – 90,7 mii lei; 2012 – 113,2 mii lei; 2013 – 77,1 mii lei).90 ȘP nr.2 Bălți, ȘP Alexăndreni, ȘP Rîșcani, ȘP Ungheni, ȘP Călărași, ȘP Drochia, ȘP nr.4 Bălți, ȘP Telenești, ȘP Rezina, ȘP Orhei, ȘP Hîncești.91 11,5 mii m2 la 11 IÎSP auditate (vezi pct.59 din Anexa nr.4 la Raportul de audit).92 Pct.50 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.93 Pct.60 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

38

Totodată, în 2013 au abandonat studiile 1,2 mii de persoane, sau circa 13% din numărul total al elevilor înmatriculați în IÎSP la 01.01.2013 (9,5 mii de persoane). Cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea acestora, doar pentru 2013, au fost evaluate de audit la 11,1 mil.lei94, fără a ține cont de valoarea cheltuielilor suportate în anii anteriori studiilor.

Auditul a constatat cazuri în care unii absolvenți ai IÎSP se înscriu repetat la acest tip de învățămînt. ȘM Fălești a înregistrat 2 elevi care au fost înmatriculați în anii de studii 2012-2013 și, respectiv, 2013-2014 la alte profesii decît cele absolvite, pentru care din bugetul de stat au fost suportate cheltuieli de circa 41,0 mii lei, iar la ȘP nr.1 Bălți – 4 elevi, fiind cheltuite pentru pregătirea lor circa 93,0 mii lei. IÎSP prestează servicii educaționale prin contract la prețuri mai mici decît cheltuielile medii pentru studii aferente unui elev suportate de bugetul de stat, în lipsa aprobării taxei respective prin HG nr.196 din 22.02.200795, precum și fără a deține o metodologie de determinare a costului de studiere a unei meserii. De exemplu, ȘP Ungheni a prestat servicii educaționale cu plată pentru însușirea diferitor meserii96 la un preț unic de 3,2 mii lei/an, în timp ce taxa aprobată pentru unele meserii era mai mare (3,5 mii lei/an). O situație inversă s-a constatat la ȘP nr.4 Bălți, care a prestat servii educaționale la prețuri mai mari decît cele aprobate, încasînd suplimentar 45,9 mii lei.

În lipsa aprobării regulamentare a taxei, au prestat servicii educaționale ȘP nr.1 Bălți (pentru 89 de persoane, la prețul de la 0,7 mii lei pînă la 2,1 mii lei pentru curs) și ȘP Telenești. Totodată, ȘP Cupcini și ȘM Briceni au prestat servicii de reciclare a cadrelor conform prețurilor stabilite în pct.6 din Ordinul ministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr.95 din 23.09.2013.

De menționat că unele cheltuieli ale procesului educațional au fost achitate de elevi, fără ca acestea să fie reflectate în evidența contabilă a IÎSP. Astfel, la ȘP Orhei elevii suportă cheltuieli pentru procurarea carburanților pentru orele de instruire practică la unele specialități ce țin de conducerea mijloacelor de transport sau utilajului autopropulsant. Ca urmare a nerespectării prevederilor art.499 din Codul civil97, art.4 și art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.199898, ME și IÎSP nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a dreptului de proprietate și folosință asupra bunurilor imobile, transmise în gestiune IÎSP, ceea ce a determinat pierderea drepturilor de proprietate asupra unora și menținerea riscului de pierdere a altor proprietăți. Astfel, pînă la finalizarea auditului, nu au fost înregistrate drepturile asupra terenurilor cu suprafața de 384 ha și bunurilor imobile (clădiri) cu valoarea de 209,7 mil.lei99.

Contrar prevederilor art.62 alin.(5) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, conform cărora se interzice înstrăinarea și transmiterea edificiilor, construcțiilor și terenurilor aferente care aparțin instituțiilor de învățămînt, în alte scopuri decît cele pentru instruire, educație și luminare culturală, ȘP Soroca a fost deposedată de 94 Pct.3, pct.23-27 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.95 Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 „Cu privire la mijloacele speciale ale instituțiilor subordinate Ministerului Educației”.96 Bucătari – 30 pers. (2011-2012) și 27 pers. (2012-2013); operatori – 10 pers. (2011-2012) și 2 pers.(2012-2013); electrogazosudori – 2 pers.(2012-2013).97 Codul civil, nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).98 Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).99 Pct.62-63 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

39

terenul cu suprafața de 0,19 ha, care a fost fragmentat în 7 parcele, pe 4 din ele fiind construite case de locuit, altele 3 fiind anexate la terenurile învecinate. A fost ocupat abuziv și terenul cu suprafața de 0,017 ha al ȘP Călărași. De asemenea, pe parcursul anilor, din terenul cu suprafața de 0,90 ha, alocat în 1982 ȘP Drochia, în posesia acesteia au rămas doar 0,57 ha (sau cu 0,33 ha mai puțin), unele terenuri fiind atribuite în folosință persoanelor fizice, conform deciziei Consiliului orășenesc Drochia. IÎSP auditate nu au asigurat gestiunea conformă a patrimoniului public, auditul stabilind mai multe abateri de la cadrul legal-normativ.

Unele IÎSP nu au asigurat atribuirea regulamentară în locațiune a bunurilor. Astfel, contrar prevederilor art.17 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 și pct.42 din Anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009, IÎSP nu au obținut acordul prealabil al fondatorului (ME) pentru darea în locațiune a bunurilor imobile100. Totodată, contrar pct.13 din HG nr.483 din 29.03.2008, unele IÎSP au dat în locațiune bunuri imobile fără a efectua licitații publice, ca urmare plata pentru locațiune nu corespunde prețurilor de piață. Mai mult decît atît, plata de locațiune stabilită de unele IÎSP101 nu corespunde nici prețurilor minime care urmau a fi calculate în baza prevederilor Legii bugetului de stat pe anul respectiv102, art.10 alin.(8) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 sau altor prevederi regulamentare103. Astfel, doar pentru anul 2013, diminuarea veniturilor aferente predării în locațiune a bunurilor a constituit circa 0,9 mil.lei104. Pentru neachitarea plăților în termenele stabilite, IÎSP nu s-au folosit de prevederile contractuale și nu au aplicat penalități pentru fiecare zi de întîrziere105.

De asemenea, IÎSP106 nu au asigurat nici evidența conformă a decontărilor pentru locațiune, existînd cazuri de neînregistrare în evidența contabilă a tuturor datoriilor agenților economici locatari, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, precum și pct.224 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010. Contrar prevederile Regulamentului aprobat prin ordinul MF nr.94 din 31.12.2004107, unele IÎSP nu au raportat corespunzător veniturile obținute din mijloacele speciale (ȘP Rezina, ȘP Telenești, ȘP Orhei), nu au depus mijloacele încasate la conturile trezoreriale (ȘP Rezina) și nu au reflectat veniturile în perioadele corespunzătoare.

ȘP nr.4 Bălți, la darea în arendă a terenului aferent autodromului, nu a delimitat exact suprafața transmisă în locațiune. Astfel, conform contractului de arendă, suprafața constituie 0,2 ha, iar conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren – 3,73 ha, ceea ce pune la îndoială corectitudinea privind suprafața de teren arendată și privind stabilirea plății pentru arendă.

100 ȘP Nisporeni – contract din 30.12.2013, în sumă de 6,8 mii lei; ȘP Hîncești – 2 contracte; ȘP Zgurița – teren agricol de la 44 ha (2011) pînă la 60 ha (2013); ȘP nr.1 Bălți – clădirea cu suprafața de 255,8 m2 conform solicitării Primăriei mun.Bălți din 09.11.2012.101 ȘP Nisporeni – 4,6 mii lei; ȘP Hîncești – 10,2 mii lei (2011-2013); ȘP nr.4 Bălți; ȘP Corbu – 28,5 mii lei (2011-2013).102 Anexa nr.8 la: Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.103 Pct.32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.104 Pct.64 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.105 ȘP Orhei – 2,4 mii lei; ȘP Criuleni – 23,3 mii lei, ȘP Rezina – 82,0 mii lei.106 ȘP Nisporeni – 20,0 mii lei; ȘP Hîncești – 1,5 mii lei; ȘP Cărpineni.107 Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituțiilor publice finanțate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.94 din 31.12.2004.

40

Contrar prevederilor Legii nr.179-XVI din 10.07.2008108, la 20.02.2013 ȘP Soroca a transmis, pentru construcția și amplasarea unei gherete destinate „efectuării practicii elevilor”, unor persoane juridice (fondator al cărora este fostul director al ȘP), pe un termen de 20 ani, un teren cu suprafața de 60 m2 situat în centrul or. Soroca (la poarta Pieței centrale). Conform clauzelor contractuale, persoanele juridice urmează să efectueze investiții în sumă de nu mai puțin de 100,0 mii lei, care vor fi returnați investitorului de către ȘP, ceea ce determină riscul de dezafectare a mijloacelor bugetare și de neachitare a plăților pentru terenul arendat.

Din anul 2010, ȘP nr.1 Bălți a transmis în folosință sala de tenis de masă, fără a calcula plată de locațiune și a recupera cheltuielile pentru serviciile comunale. Analogic, din 2014, în lipsa contractului de locațiune, sala de sport din incinta școlii a fost folosită de o companie de pază. Astfel, în perioada 2011-2014, ȘP nu a calculat și încasat venituri de 201,5 mii lei și nu a recuperat cheltuieli pentru servicii comunale de 192,2 mii lei, acestea fiind calculate doar pe parcursul auditului.

ME și ȘP Călărași nu au asigurat calcularea și încasarea veniturilor din arenda terenului proprietate de stat, aferent unui bun imobil (transmis anterior Consiliului raional Călărași și privatizat în 2005), în conformitate cu prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997. Astfel, veniturile neîncasate de ȘP Călărași pe parcursul a 9 ani constituie de la 39,7 mii lei (2%), pînă la 193,9 mii lei (10%).

ME și IÎSP nu au asigurat păstrarea și gestionarea eficientă a patrimoniului IÎSP, în consecință o parte a acestuia s-a degradat și se află în proces de ruinare.

Urmare a diminuării numărului de elevi înmatriculați la studii profesionale, capacitatea utilizată a IÎSP auditate, la 01.10.2014, a constituit doar 55,8%109. De menționat că în perioada 2010-2014, în baza Hotărîrilor de Guvern, au fost lichidate 15 instituții de profil, acestea fiind comasate cu alte IÎSP. La comasarea acestor instituții, ME nu a ținut cont în toate cazurile de profilul acestora, ceea ce a determinat că în prezent patrimoniul instituțiilor lichidate nu este folosit sau este folosit sporadic pentru educația profesională a elevilor. Totodată, IÎSP, care au absorbit IÎSP lichidate, suportă cheltuieli pentru întreținerea și paza acestora.

De exemplu, baza tehnico-materială, didactică și locativă din com. Tîrnova (2 blocuri de studii de 870 locuri; 4 laboratoare; 5 ateliere cu 306 locuri; 4 cămine cu 360 locuri; bloc administrativ; garaje; combină agricolă; tractoare; autocamioane; mașini agricole și utilaje etc.) în suma totală de 11,1 mil.lei, preluată în 2010 de ȘP Corbu în urma absorbției ȘP Tîrnova, nu este folosită pînă în prezent (excepție fiind lotul didactic de 60 ha (teren arabil), 11 ha de livadă, unele mijloace de transport). ȘP Corbu nu a asigurat conservarea acestor bunuri conform Regulamentului nr.537/03 din 25.03.1998110, ceea ce provoacă degradarea și deteriorarea acestora. O situație similară a fost constatată la ȘP Orhei, ȘP Glodeni și ȘP Mărculești, cărora le-a fost transmis patrimoniul, respectiv, al ȘP Cucuruzenii de Sus, ȘP Ciuciulea și ȘP Tîrgul Vertiujeni.

108 Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 „Cu privire la parteneriatul public-privat”.109 Pct.5-7 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.110 Regulamentul cu privire la conservarea și deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic nr.537/03 din 25.03.1998, aprobat de Ministerul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat al RM.

41

ȘP Nisporeni și ȘP Orhei nu au efectuat monitoringul și inventarierea lotului de pădure (21,6 ha și, respectiv, 48 ha) conform cerințelor art.72 și art.74 din Codul silvic111, pentru a asigura organizarea folosirii raționale a fondului forestier etc.

Deși în cadrul instruirii practice și practicii în producție desfășurate în IÎSP, elevii confecționează diferite bunuri, IÎSP nu asigură o evidență conformă atît a materialelor folosite pentru instruire, cît și a bunurilor fabricate. Astfel, actele de decontare a materialelor predate în ateliere sînt întocmite formal, fără a face referire la normele de consum, de perisabilitate, de deșeuri etc. Ca urmare, nu există o certitudine că materialele au fost utilizate conform destinației, precum și nu este clară soarta bunurilor fabricate. De asemenea, IÎSP nu au ținut evidența separată a cheltuielilor aferente procesului de producție din gospodăriile didactice.

De exemplu, ȘP Nisporeni, contrar prevederilor pct.67 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010, nu a înregistrat în evidență produsele fabricate conform calculelor planificate. Prin urmare, lipsa evidenței separate a veniturilor și cheltuielilor aferente procesului de producție nu permite determinarea exacta a rezultatului financiar (profit/pierdere). Conform estimărilor auditului, în 2013-2014, ȘP Nisporeni a înregistrat pierderi din activitatea de prelucrare a terenului agricol de 88,1 mii lei112. Drept cauze ale acestor pierderi sînt: prelucrarea doar a 52% din terenul agricol, lipsa monitorizării sectorului apicol, precum și comercializarea producției la preț diminuat. Totodată, minifabrica de vin este utilizată doar la nivel de 8% din capacitate (100 tone anual).

Astfel, în perioada februarie-august 2014, au fost îmbuteliate 6750 de sticle, cu valoarea de piață de 337,5 mii lei, dar care au fost înregistrate în evidență în sumă de 101,3 mii lei, sau 15,0 lei/sticla, fără a justifica acest preț113, ceea ce contravine prevederilor art.17 și art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Ca urmare, producția fabricată (3112 sticle de vin) a fost vîndută unui SRL (a cărui fondator este responsabilul de gestiunea minifabricii de vin), la suma de 64,9 mii lei (15 lei/sticla), sau cu 90,7 mii lei mai puțin ca valoarea de piață, ceea ce contravine prevederilor Memorandumului114 semnat cu donatorul străin.

În perioada aprilie-mai 2014, în lipsa unui acord semnat, ȘP Nisporeni a permis unui agent economic îmbutelierea a 1910 sticle cu vin, fără ca acesta să achite serviciile acordate, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 și art.13 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Bunurile și materialele aferente fabricii de îmbuteliere a vinului, în valoare de peste 5,5 mil.lei, primite ca donație, nu au fost transmise regulamentar la balanța ȘP Nisporeni, lipsind actele de transmitere-predare. Ca urmare, ȘP nu a înregistrat în evidență bunurile materiale donate115 în sumă totală de 103,2 mii lei. În martie 2014, în lipsa actelor justificative, ȘP a exclus din evidență 2000 sticle de vin în sumă de 30,0 mii lei (sau circa 100,0 mii lei la valoarea de piață). Totodată, la situația din 111 Codul silvic nr.887-XIII din 21.06.1996.112 Pierderi pe anii: 2013 – 42,2 mii lei; pe anul 2014 – 45,9 mii lei.113 Conform calculelor, doar pentru îmbutelierea unei sticle se suportă cheltuieli directe de 33,8 lei (4,14 lei sticla; 3,11 lei dopul de plută; 4,82 lei eticheta; 0,49 lei capacul; uzura butoaielor de stejar – 21,2 lei pentru 0,75 l; alte cheltuieli directe/indirecte aferente patrimoniului utilizat).114 Memorandumul de înțelegere cu „Kulture Kontakt” (Austria), conform căruia producția vinicolă donată, în valoare de 344,8 mii lei, urma a fi comercializată la un preț de piață, iar în cazul neonorării obligațiilor asumate de ȘP, donatorul își rezervă dreptul de a revendica bunurile donate școlii.115 4652 sticle destinate îmbutelierii vinurilor, în valoare de 19,3 mii lei; etichete în sumă de 78,6 mii lei, 1705 dopuri din plută în sumă de 5,3 mii lei.

42

01.01.2014, datele evidenței analitice înregistrează cu 21,5 mii lei mai multă producție decît este indicat în bilanțul contabil. La efectuarea inventarierii patrimoniului, IÎSP nu au respectat prevederile Legii nr.113-XVI din 27.04.2007 și Regulamentului aprobat prin Ordinul MF nr.60 din 29.05.2012116. Astfel, IÎSP: au inclus în componența comisiilor de inventariere persoane gestionare a bunurilor materiale și contabilii, care țin evidența bunurilor, situație ce poate determina neasigurarea unui control intern eficient la acest capitol (pct.15); gestionarul nu a întocmit Declarația pe propria răspundere; nu au efectuat inventarierea tuturor conturilor de activ și pasiv, în special, privind fondurile fixe, datoriile și creanțele (pct.3 alin.(2)); nu au indicat starea echipamentului și clădirilor (dacă este nefuncțional sau necesită reparație); comisiile de inventariere nu s-au exprimat asupra necesității scoaterii din uz a bunurilor, trecerii acestora dintr-o categorie în alta și asupra soldurilor creanțelor și datoriilor (pct.33 și pct.71); nu au asigurat întocmirea Registrului totalizator de verificare a rezultatelor inventarierii (pct.18, pct.23, pct.28); nu au inclus într-o listă de inventariere separată imobilizările corporale care nu sînt utilizate din diferite motive și/sau care nu se supun restabilirii, cu indicarea motivelor care au cauzat neutilizarea lor (deteriorarea, uzura completă etc.), înaintarea propunerilor privind vînzarea, casarea sau reutilarea acestora (pct.42); nu au efectuat reevaluarea valorii de bilanț a activelor în corespundere cu prețurile de piață; nu au efectuat inventarierea formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Efectuarea superficială a inventarierii anuale a determinat neînregistrarea în evidența contabilă a patrimoniului real deținut, care, la rîndul său, a determinat raportarea neveridică a situațiilor financiare.

Astfel, IÎSP nu au înregistrat în evidența contabilă 28 bunuri imobile117 cu suprafața de circa 5,2 mii m2, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. IÎSP nu au evaluat și nu au înregistrat în evidența contabilă nici terenurile aflate în gestiunea acestora, ceea ce contravine și prevederilor pct.40 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010. În acest sens, ȘM Valea Norocului nu a evaluat și contabilizat 594 unități de bunuri materiale și obiecte de mică valoare și scurtă durată primite ca donații.

Contrar prevederilor art.14 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993118, ȘP Cupcini, ȘP Orhei și ȘP Căușeni nu au exclus din evidență valoarea blocurilor de locuințe și apartamentelor privatizate în sumă, respectiv, de 1,1 mil.lei, 4,1 mil.lei și 1,6 mil.lei.

IÎSP119 nu au asigurat majorarea valorii bunurilor imobile din contul cheltuielilor de reparație. Astfel, schimbarea ușilor, ferestrelor, reparația acoperișului etc., care măresc durata de exploatare a bunurilor imobile, reprezintă reparații capitale ale acestora, iar conform pct.46 din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010, cheltuielile pentru reparația capitală a clădirilor și construcțiilor speciale măresc valoarea inițială a acestora.

116 Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.60 din 29.05.2012.117 Pct.61 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.118 Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.119 ȘP Soroca (22,1 mii lei), ȘP Zgurița (40,3 mii lei), ȘP nr.3 Chișinău (1,5 mil.lei), ȘP Căușeni (0,3 mil.lei) etc.

43

În lipsa acordului ME, ȘP Călărași a demolat mijloace fixe în sumă de 56,0 mii lei, iar ȘM Fălești a transmis SA „RED Nord” clădirea stației de transformatoare cu suprafața de 36 m2.

Contrar prescripțiilor pct.34 lit.(b) din Instrucțiunea nr.93 din 19.07.2010, ȘP Soroca neregulamentar a înregistrat la contul 07 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stocuri” mijloacele fixe în valoare totală de 68,6 mii lei, primite gratuit de la Cancelaria de Stat. IÎSP nu au asigurat nici organizarea conformă a evidenței contabile, astfel: - ȘP Nisporeni nu dispune de confirmarea documentară a soldului de 1,3 mil.lei înregistrat la contul 203 „Cheltuieli privind investițiile capitale”, precum și a soldului debitor la salariu în sumă de 18,7 mii lei; nu a înregistrat la mijloace fixe cheltuielile aferente plantării viței-de-vie și instalării sistemului de susținere în sumă de 231,4 mii lei, acestea fiind înregistrate ca stoc de material; nu deține documente justificative de proveniență pentru 2440 litri de vin; nu a înregistrat în evidență lipsurile stabilite de inventarierea din 28.05.2014 în sumă de 8,5 mii lei; nu a înregistrat în evidență și în rapoartele prezentate (ca datorie) plățile în legătură cu pierderea întreținătorului (la 31.12.2013 – în sumă de 18,0 mii lei); la restituirea lipsurilor producției vinicole, nu a ținut cont de prețul de piață al producției etc.; - ȘP Călărași a decontat piese de schimb în sumă totală de 116,5 mii lei, fără ca acestea să fie uzate, iar soldul din evidența analitică a unor conturi (013; 016; 018) nu coincide cu soldul din Cartea mare, cu suma de 100,6 mii lei; - ȘP Orhei nu a întocmit acte de confirmare a datoriei cu termen de prescripție expirat în sumă de 119,8 mii lei, inclusiv 56,0 mii lei a BC „Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, precum și a prezentat (în 2013) ME raportul privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale (formularul nr.4 ) cu date eronate, în sumă de 180,3 mii lei;- ȘP Criuleni a transferat unor agenți economici mijloace financiare în sumă de 328,6 mii lei și de 22,4 mii lei, deși acestea nu au îndeplinit lucrările achitate. De asemenea, pentru microbuzul aflat la reparație, ȘP Criuleni a întocmit foi de parcurs, ceea ce denotă decontarea neregulamentară a carburantului.

Nerepectînd prevederile art.10 din Legea nr.847 din 24.05.1996 și pct. 4.2.3. din Regulamentul aprobat prin ordinul MF nr.2 din 03.01.2007120 care prevede că executorii primari de buget sînt obligați să efectueze cheltuieli pe parcursul anului bugetar în limita alocațiilor aprobate în devizele de cheltuieli și planurile de finanțare și să nu admită datorii creditoare cu termenul de achitare expirat, în perioada 2011-2013, unele IÎSP au admis supracheltuieli față de planul precizat121. IÎSP nu au asigurat în toate cazurile respectarea cadrului legal-normativ ce ține de reglementarea procedurilor de achiziție publică122, ceea ce a determinat neasigurarea transparenței procedurilor aplicate și utilizării eficiente a fondurilor 120 Regulamentul privind statutul, drepturile și obligațiunile executorilor de buget, aprobat prin ordinul ministrului Finanțelor nr.2 din 03.01.2007.121 ȘM Valea Norocului – 815,5 mii lei (a.2011 –195,2 mii lei, a.2012 – 620,3 mii lei); ȘP Rîșcani – 44,7 mii lei (a.2013); ȘP Ungheni – 323,4 mii lei; ȘP Călărași – 276,8 mii lei (a.2011-2012); ȘP Nisporeni – 502,7 mii lei și 325,5 mii lei; ȘM Fălești – 245,8 mii lei și 338,0 mii lei; ȘP Zgurița, a.2011 – 1460 mii lei, a.2012 – 1534,9 mii lei, a.2013 – 218,9 mii lei; ȘP Soroca, a.2011 – 484,7 mii lei, a.2012 – 398,9 mii lei; a.2013 – 170,3 mii lei; ȘP Cărpineni, a.2011 – 79,4 mii lei, a.2012 – 23,3 mii lei.122 Pct.11 și pct.27 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziții publice și planificarea acestora”; pct.3, pct.7, pct.15, pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.04.2008 „Cu privire la aprobarea Regulamentului achizițiilor publice de mică valoare”; art.13 alin.(1) lit.b) art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 „Privind achizițiile publice”; pct.2, pct.4-- 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice”; pct.7 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

44

publice. Astfel, IÎSP supuse auditării nu dețin Planul anual și planurile trimestriale de efectuare a achizițiilor publice; nu au întocmit și nu au publicat în Buletinul achizițiilor publice, inclusiv pe pagina oficială a Agenției Achiziții Publice în rețeaua Internet, anunțul de intenție cu privire la totalitatea contractelor de achiziții publice preconizate a fi atribuite; nu au stabilit expres funcțiile fiecărui membru al grupului de achiziție123; nu au descris exact și complet caracteristica bunurilor solicitate; nu au asigurat raportarea achizițiilor publice de valoare mică; nu dispun de justificări privind modul de alegere a operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de valoare mică; nu au indicat în contractele pentru achiziționarea bunurilor/serviciilor de valoare mică denumirea, prețul, cantitatea și caracteristicile bunurilor/serviciilor care urmau a fi achiziționate; nu au întocmit regulamentar dosarele privind achiziția publică efectuată; nu toți membrii grupurilor de lucru au întocmit și au semnat declarațiile de confidențialitate și imparțialitate; nu au asigurat păstrarea dosarelor achiziției publice etc.

De asemenea, contrar art.2 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, în perioada 2011-2014 (6 luni), ȘP Cărpineni a efectuat achiziții de mărfuri și servicii în sumă totală de 2534,6 mii lei fără a aplica proceduri de achiziție.

ȘP Soroca nu a asigurat înregistrarea la AAP a contractelor de achiziții publice (în sumă de 280,6 mii lei) și a dărilor de seamă privind procedura de achiziție, ceea ce nu corespunde prevederilor art.67 alin.(7) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

La achiziționarea lucrărilor de schimbare a ferestrelor la blocul de studii, în sumă totală de 143,1 mii lei, grupul de lucru pentru achiziții publice din cadrul ȘP Zgurița a exclus nejustificat din procesul de achiziție ofertele unor agenți economici care au propus un preț de achiziție mai mic, ceea ce contravine art.15 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

ȘP Soroca și ȘP Zgurița au procurat bunuri materiale și servicii în sumă totală de 606,6 mii lei124 prin cererea ofertelor de preț, desfășurînd cîte o singură procedură de achiziție, la care a participat doar un ofertant, ceea ce contravine prevederilor pct.28 din Regulamentul aprobat prin HG nr.245 din 04.03.2008.

ȘP Nisporeni a modificat elementele contractuale în lipsa acordului adițional, fapt ce contravine art.67 alin.(4) și art.69 alin.(2), alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. De asemenea, ȘP Nisporeni nu a asigurat verificarea și expertizarea proiectelor pentru lucrările de construcție efectuate în sumă de 574,3 mii lei, ceea ce nu corespunde prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

ȘP Soroca, ȘP Nisporeni, ȘP nr.3 Chișinău și ȘP Căușeni au admis divizarea achizițiilor, întocmind mai multe contracte de achiziții de mică valoare cu același furnizor, în sumă totală, respectiv, de 100,6 mii lei, 248,6 mii lei, 203,9 mii lei și 539,6 mii lei, prin ce, contrar prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 și pct.16 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, au aplicat altă procedură de achiziție.

V. Acțiunile întreprinse de entitate pentru remedierea deficiențelor constatate de auditul public extern precedent

123 ȘM Valea Norocului; ȘP nr.2 Bălți; ȘP nr.5 Bălți, ȘM Glodeni; ȘP Rîșcani.124 ȘP Soroca – 120,1 mii lei; ȘP Zgurița – 486,5 mii lei.

45

Prezentul audit a evaluat modul de implementare de către ME a 9 recomandări aferente asigurării calității învățămîntului vocațional/tehnic și mediu general din Raportul consolidat al auditurilor, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.51 din 13.09.2011125 și Raportul auditului, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013126. Urmare a analizei informației prezentate de ME și rezultatelor prezentului audit, ME nu a implementat nici o recomandare (0%), sînt în curs de implementare sau parțial implementate 3 recomandări (33%), nefiind implementate alte 6 recomandări (67%) (vezi Anexa nr.5 la Raportul de audit).

VI. RECOMANDĂRI

1. Ministerului Educației, Ministerul Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei:

coordonarea și aprobarea unui plan de măsuri127, adițional implementării obiectivelor și acțiunilor aferente reformării și eficientizării învățămîntului vocațional/tehnic, conform strategiilor128 de dezvoltare a educației profesionale;

2. Ministerului Educației:2.1 redefinirea acțiunilor organizaționale și structurale în materie de

management financiar, în contextul Strategiei aprobate prin HG nr.1402 din 30.12.2005, prin crearea unui sistem eficient și durabil de interacțiune a politicilor sectoriale (subsectoriale) cu procesul bugetar, respectiv, prin introducerea instrumentelor relevante de stabilire/evaluare/monitorizare a indicatorilor de performanță;

2.2 inventarierea (din punct de vedere tehnic, cadastral, economic și didactic) a patrimoniului instituțiilor de învățămînt secundar profesional, precum și determinarea modului de valorificare a bunurilor care nu sînt utilizate în procesul educațional;

2.3. raționalizarea/redimensionarea, prin restructurarea instituțională și operațională, rețelei instituțiilor de învățămînt secundar profesional, în scopul optimizării și eficientizării resurselor financiare alocate, precum și justificării/conformării contingentului instruit în raport cu cererea pieței muncii;

2.4. atestarea cadrelor didactice și managerilor instituțiilor de învățămînt, inclusiv în baza indicatorilor de reușită a elevilor și, respectiv, indicatorilor de implementare a sistemului de management financiar și control intern;

2.5. revizuirea statelor-tip din instituțiile de învățămînt secundar profesional;2.6. determinarea și aprobarea resurselor și, respectiv, costului standard pentru

asigurarea unui învățămînt calitativ;2.7. implementarea în cadrul Ministerului a sistemului de management

financiar și control intern;

125 Raportul consolidat al auditelor regularității pe exercițiul bugetar 2010 la unele instituții de învățămînt secundar și mediu de specialitate subordonate Ministerului Educației, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.51 din 13.09.2011.126 Raportul auditului Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educației pe perioada 2006-2012, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.2 din 25.01.2013.127 Cu indicarea expresă a termenelor și persoanelor responsabile.128 Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012; Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația-2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14.11.2014;Strategia de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02. 2013.

46

2.8. publicarea tuturor actelor normative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

3. directorilor instituțiilor de învățămînt secundar profesional:3.1. implementarea în cadrul IÎSP a sistemului de management financiar și

control intern, care să asigure respectarea principiilor de economicitate, eficiență, transparență, legalitate și regularitate în activitatea instituțiilor de învățămînt secundar profesional;

3.2. fundamentarea și racordarea statelor de personal la sarcinile și volumul efectiv de lucru;

3.3. efectuarea retribuirii muncii în strictă conformitate cu cadrul legal-normativ;

3.4. asigurarea regulamentară a elevilor cu alimentație, burse și loc de cazare.

VII. CONCLUZII GENERALE

Misiunea de audit remarcă că top-managementul Ministerului Educației a demarat o reformă structural-instuțională de anvergură în domeniul administrat (2013-2014), inclusiv în ceea ce privește învățămîntul profesional. În același timp, auditul public extern reiterează un fapt incontestabil: Ministerul de resort gestionează un sistem încă nereformat, supradimensionat și necompetitiv; un sistem neadaptat la principii de management financiar avansat, ce presupune sincronizarea politicilor sectoriale (subsectoriale) cu resursele financiare bugetate și racordarea instituțiilor la indicatori de eficiență a costurilor; un sistem afectat de nereguli, risipă și contra-performanță. Respectiv, misiunea de audit a formulat recomandările de rigoare aferente remedierii situației descrise în prezentul Raport.

Responsabil de efectuarea și monitorizarea misiunii de audit: Șeful DG AAPL Vladimir Potlog

Responsabil de întocmirea raportului de audit: Șeful echipei de audit, șeful Direcției Centru a DG AAPL Sergiu Știrbu

47

Anexa nr.1 la Raportul de audit

S I N T E Z A A C Ț I U N I L O R S T A B I L I T E Î N S T R A T E G I I L E D E D E Z V O L T A R E A E D U C A Ț I E I , A F E R E N T E Î N V Ă Ț Ă M Î N T U L U I P R O F E S I O N A L

I. Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012

S T R A T E G I A N A Ț I O N A L Ă D E D E Z V O L T A R E : 8 S O L U Ț I I P E N T R U C R E Ș T E R E A E C O N O M I C Ă Ș I R E D U C E R E A S Ă R Ă C I E I

STUDII: RELEVANTE PENTRU CARIERĂVIZIUNEA STRATEGICĂ

Corelarea dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională va avea un impact considerabil asupra dezvoltării economice. Modernizarea sistemului de pregătire profesională și perfecționarea mecanismelor de formare continuă a forței de muncă vor permite cetățenilor să se adapteze la noile condiții de pe piața muncii. Parteneriatul dintre sistemul educațional și piața muncii va conduce la generarea unei oferte educaționale care să corespundă cantitativ, calitativ și structural cererii de forță de muncă. Aceasta, la rîndul său, va contribui la reducerea ratei șomajului și a fluxului de cetățeni care pleacă peste hotare, precum și a ratei populației expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Pentru realizarea viziunii strategice, politica în domeniul educației va fi orientată spre asigurarea calității studiilor. Adoptarea unei noi legislații în domeniul învățămîntului, racordată la experiențele europene va înlesni efectuarea reformei structurale și instituționale în domeniu, ținîndu-se cont de principiul eficienței și al calității. Cadrul Național al Calificărilor și Standardelor ocupaționale va orienta procesul de studii spre dezvoltarea competențelor solicitate pe piața de muncă. În același timp, vor fi fortificate capacitățile de prognozare a forței de muncă, punîndu-se accent pe crearea oportunităților de formare profesională pe parcursul vieții.

IMPACTUL SCONTATSporirea calității procesului educațional va contribui la crearea unui climat investițional atractiv și

benefic, datorită forței de muncă calificate, responsabile, flexibile, contribuind la sporirea productivității muncii și a competitivității. Ca rezultat, va crește calitatea produselor/serviciilor în economia națională. Promovarea transferului de cunoștințe urmează a fi efectuată într-o manieră în care ideile inovatoare să fie transpuse în noi produse și servicii care generează creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie la soluționarea problemelor societății, astfel încît să consolideze coeziunea economică și socială. Formarea forței de muncă calificate se va asigura prin promovarea orientării în carieră, începînd cu învățămîntul general, și prin oferirea posibilităților de formare profesională continuă pe parcursul întregii vieți.

În conformitate cu modelul intergenerațional (Mayer, 2004), investițiile curente în nutriție, sănătate și educație au un impact pozitiv important asupra forței de muncă, asupra abilităților profesionale, asupra cunoștințelor, iar acestea, la rîndul lor, contribuie la dezvoltarea economică sporită.

O forță de muncă mai bine educată și mai bine racordată la necesitățile economiei influențează producția națională brută prin mai multe căi, numite canale de influență. În primul rînd, crește volumul fizic al forței de muncă ca factor direct al funcției de producție. În al doilea rînd, sporește eficiența utilizării unei unități a forței de muncă (productivitatea factorului de producție). Acești doi parametri pot fi cuantificați și estimați pînă în anul 2020. În plus, există și alte căi prin care o educație mai bună va servi economia națională, cum ar fi: stimularea investițiilor interne la nivel național și deschiderea a noi locuri de muncă grație manifestării abilităților manageriale și inițiativei private a absolvenților; atractivitatea mai mare pentru investitorii străini; reducerea cheltuielilor angajatorilor pentru reprofilarea și creșterea calificării forței de muncă existente prin dezvoltarea unor noi abilități și competențe generate de o economie bazată pe cunoștințe; inovații și tehnologii moderne.

Estimarea efectelor realizării obiectivelor propuse asupra creșterii anuale a PIB-ului s-a bazat pe cîteva condiții suplimentare, principalele fiind: (i) emigrarea tinerilor absolvenți va fi diminuată cu cel puțin 50% și (ii) pe termen mediu și lung, absolvenții instituțiilor care vor beneficia pe deplin de reformă vor fi, la nivel agregat, cu pînă la 20% mai productivi. În astfel de condiții, rata de creștere anuală a PIB-ului pe termen mediu poate fi cu 0,6–0,9% mai mare decît în scenariul „fără reformă”.

Chiar dacă forța de muncă este o variabilă economică inertă și pînă în 2020 din cauza ritmurilor mici de înlocuire absolvenții noi formați vor constitui doar o mică parte din totalul populației angajate în cîmpul muncii, pe termen lung ameliorarea calității studiilor pentru carieră va avea efect mult mai mare.

48

OBIECTIVE SPECIFICEIndicatori de monitorizare 2010 2015 2020Rata șomajului, % 7,4 6 5Exodul tinerilor, % 17,7 15 10Ponderea angajatorilor satisfăcuți de calitatea forței de muncă, %

15 (2011)

40 60

Ponderea absolvenților angajați care susțin că au nevoie de instruire suplimentară după absolvire, %

40 20 10

II. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educația-2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14.11.2014

OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEISporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu

școlar prietenos și protectiv și prin consultarea elevilor, studenților și părinților în procesul de luare a deciziilor.

Creșterea eficienței cheltuirii banului public investit în educație, astfel încît resursele disponibilizate să fie redirecționate pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, inclusiv prin investiții în personalul didactic, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățămînt.

RELEVANȚĂPe piața muncii se atestă un dezechilibru substanțial între cerere și ofertă, precum și un deficit de

forță de muncă calificată. Analiza domeniilor de angajare și a structurii șomajului indică faptul că sistemul educațional nu este racordat suficient la cerințele pieței muncii și nu oferă calificări relevante.

Conținuturile curriculare sînt congestionate și nu asigură relevanță pentru dezvoltarea și afirmarea personală, socială și profesională a beneficiarilor procesului educațional.

În lipsa Cadrului Național al Calificărilor, Nomenclatorului de formare profesională actualizat și a standardelor ocupaționale, formarea profesională la toate nivelurile de învățămînt nu asigură setul de competențe solicitate de piața muncii.

CALITATESistemul de monitorizare, evaluare și asigurare a calității rezultatelor școlare nu este racordat la

prevederile curriculare privind formarea de competențe, la rigorile programelor internaționale de evaluare.Calitatea pregătirii profesionale, atît a beneficiarilor de studii, cît și a angajatorilor, este sub

nivelul așteptărilor. Mecanismul de evaluare și certificare a rezultatelor învățării este imperfect, ineficient și cu un mare potențial de coruptibilitate. Sistemul de asigurare a calității nu funcționează la toate nivelurile sistemului educațional.

Competențele profesionale ale cadrelor didactice și dezvoltarea acestora nu sînt racordate la schimbările din sistemul educațional.

Programele de formare continuă nu sînt centrate pe necesitățile cadrelor didactice. Instituțiile ofertante de formare continuă au nevoie de modernizarea procesului de instruire și de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de competențe profesionale necesare asigurării unui proces educațional de calitate.

Dezinteresul pentru profesia de cadru didactic a diminuat calitatea candidaților la specialitățile pedagogice. În învățămîntul profesional, cadrele didactice la disciplinele de specialitate, în mod frecvent, nu dispun de calificarea necesară. Lipsește mecanismul de recrutare, motivare a cadrelor didactice și este ineficientă practica de atestare, dezvoltare și măsurare a performanțelor cadrelor didactice și de cercetare.

În condițiile autonomiei financiare s-a reconceptualizat rolul managementului instituțional, de la manager de proces către administrator de sistem. Totuși, mecanismul de selectare și responsabilizare a managerilor instituțiilor de învățămînt este defectuos și nu-i promovează pe cei mai competenți.

Lipsa mecanismelor interne și externe de asigurare a calității, convergente cu standardele europene (ESG) determină credibilitatea joasă a studiilor, blocajele în cadrul mobilității academice și profesionale și dezvoltarea inertă a învățămîntului superior.

VIZIUNEA STRATEGICĂ „EDUCAȚIA-2020”Sistemul de educație al Republicii Moldova în 2020 va fi accesibil tuturor cetățenilor, va oferi

educație de calitate, relevantă pentru societate și economie, în condiții de eficiență economică.

49

DIRECȚII STRATEGICE, ACȚIUNI PRIORITARE Obiectivul specific 1.10. Dezvoltarea sistemului de consiliere în carieră și proiectare a carierei

pe parcursul întregii vieți.Obiectivul specific 2.3. Asigurarea curriculară și metodologică a învățămîntului profesional și

tehnic, în conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor, pînă în 2020.Acțiuni prioritare2.3.1. Elaborarea și implementarea Cadrului Național al Calificărilor pentru învățămîntul

profesional și tehnic.2.3.2. Actualizarea nomenclatorului de meserii și a nomenclatorului specialităților (specialități

mixte), în conformitate cu necesitățile economice ale țării și cu standardele europene (Eurostat).2.3.3. Elaborarea mecanismului de evaluare a competențelor pe piața muncii și consolidarea

competențelor de proiectare curriculară în baza acestei evaluări.2.3.4. Revizuirea cadrului normativ cu privire la proiectarea curriculară și dezvoltarea

competențelor cadrelor didactice în materie de proiectare curriculară.2.3.5. Modernizarea curriculumului din învățămîntul profesional și tehnic în conformitate cu

Cadrul de competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții și necesitățile pieței muncii.2.3.6. Elaborarea și implementarea Sistemului de Credite de Studii Transferabile în învățămîntul

profesional și tehnic postsecundar.2.3.7. Perfecționarea metodologiei de evaluare a finalităților educaționale, inclusiv prin

introducerea evaluării externe la absolvirea învățămîntului profesional și tehnic.2.3.8. Crearea condițiilor de implementare a învățămîntului profesional dual cu implicarea

efectivă a agenților economici.2.3.9. Reconsiderarea stagiilor de practică pentru sporirea calității formării profesionale inițiale.Obiectivul specific 4.2. Asigurarea unui echilibru cantitativ și structural între oferta și cererea

de cadre didactice la toate nivelurile sistemului educațional, astfel încît procesul de studii în toate instituțiile sistemului să fie asigurat integral cu cadre didactice calificate pe discipline de studiu.

Obiectivul specific 5.1. Dezvoltarea sistemului național de standarde în educație.Acțiuni prioritare5.1.2. Elaborarea și implementarea standardelor și indicatorilor de performanță pentru evaluarea și

asigurarea calității în învățămîntul secundar general și profesional.5.1.3. Elaborarea standardelor și indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității

în învățămîntul superior.5.1.5. Elaborarea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice (inclusiv a maiștrilor din instituțiile de

învățămînt profesional și tehnic) în conformitate cu standardele profesionale.Obiectivul specific 6.1. Îmbunătățirea planificării și a managementului rețelei instituțiilor de

învățămînt.Acțiuni prioritare6.1.1. Cartografierea rețelei de instituții de învățămînt pe niveluride studii.6.1.2. Modernizarea rețelei de instituții de învățămînt pe niveluri de studii în concordanță cu

perspectivele de dezvoltare regională a localităților și cu situația demografică.Obiectivul specific 6.2. Eficientizarea finanțării educației.Acțiuni prioritare6.2.1. Fundamentarea și elaborarea mecanismelor și normativelor de finanțare complementară a

sistemului de învățămînt în baza performanței instituționale.6.2.2. Legiferarea posibilității instituțiilor de învățămînt superior de a organiza și presta activități

antreprenoriale folosind baza didactico-materială a instituției în scopul obținerii de venituri proprii.Obiectivul specific 6.3. Modernizarea infrastructurii și a bazei tehnico-materiale a instituțiilor

de învățămînt.Acțiuni prioritare6.3.1. Definirea standardelor de calitate pentru infrastructură în învățămînt pe niveluri de studii și

actualizarea normativelor funcționale, sanitaro-igienice și de securitate.6.3.2. Inventarierea tuturor spațiilor instituționale.6.3.3. Elaborarea și implementarea programelor și proiectelor de reconstrucție și modernizare a

sediilor instituțiilor de învățămînt, inclusiv ținîndu-se seama de necesitățile persoanelor cu dizabilități.Obiectivul specific 6.4. Asigurarea cu manuale și alte materiale didactice.Acțiuni prioritare6.4.1. Asigurarea gratuită cu manuale de calitate a elevilor claselor V-XII din familiile social-

vulnerabile (pînă la 20% din numărul total al elevilor).

50

6.4.2. Dotarea instituțiilor de învățămînt cu echipamente școlare la disciplinele privind științele naturii: biologie, chimie și fizică.

RISCURI ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEIStrategia Educația-2020 este expusă următoarelor riscuri:

1) capacități slabe de implementare la nivelul autorităților publice centrale, locale și la nivel de instituție;

2) rezistența instituțională, precum și la nivelul factorului uman față de schimbările propuse în Strategie;

3) insuficiența resurselor financiare pentru a acoperi cheltuielile asociate cu implementarea acțiunilor Strategiei;

4) capacități reduse de coordonare și monitorizarea implementării acțiunilor stipulate în Strategie.

III. Strategia de dezvoltare a învățămîntului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02.2013

Obiectiv general: Modernizarea și eficientizarea învățămîntului vocațional/tehnic în vederea sporirii competitivității economiei naționale prin pregătirea forței de muncă competente și calificate, în corespundere cu cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii.

Obiectivul specific nr.1: Restructurarea învățămîntului vocațional/tehnic pe două trepte – secundar și postsecundar și reconfigurarea rețelei de instituții pînă în anul 2017.

Orientări strategice:1) restructurarea învățămîntului vocațional/tehnic pe două trepte – secundar și postsecundar;2) elaborarea cadrului normativ pentru funcționarea noului sistem al învățămîntului vocațional-

tehnic și asigurarea convergenței cu cadrul european;3) reconfigurarea și armonizarea structurală a rețelei de instituții de învățămînt vocațional-tehnic

cu structura socio-economică a regiunilor de dezvoltare a țării;4) elaborarea planurilor/proiectelor strategice de dezvoltare instituțională. Obiectivul specific nr.2 : Asigurarea formării profesionale în învățămîntul vocațional/tehnic bazată

pe competențe și racordarea acesteia la cerințele pieței muncii, astfel încît angajarea în cîmpul muncii să crească cu 10% de la 50,6% în 2012 pentru absolvenții învățămîntului mediu de specialitate și de la 50% în 2012 pentru absolvenții învățămîntului secundar profesional.

Orientări strategice:1) îmbunătățirea cercetării și analizei pieței muncii pentru identificarea necesitaților de cunoștințe

și competențe în plan regional și sectorial și asigurarea unei diseminări largi a informației;2) consolidarea capacităților structurilor responsabile de dialogul dintre sistemul educațional și

comunitatea de afaceri și dezvoltarea mecanismelor de interacțiune dintre acestea; 3) stabilirea parteneriatelor viabile între instituțiile vocațional/tehnice și agenții economici;4) dezvoltarea și pilotarea modelelor de organizare a învățămîntului dual în parteneriat cu agenții

economici;5) actualizarea ofertei de programe de formare profesională prin promovarea principiului de

formare în specialități și meserii conexe;6) eficientizarea mecanismelor și instrumentelor de certificare a capacităților profesionale pentru

dezvoltarea carierei de la muncitor calificat la maistru, tehnician etc.;7) asigurarea mecanismului de recunoaștere a competențelor obținute prin învățarea non-formală și

informală în cadrul învățămîntului vocațional/tehnic;8) eficientizarea stagiilor profesionale în vederea sporirii relevanței studiilor și dezvoltării abilităților

practice.Obiectivul specific nr.3: Creșterea calității învățămîntului vocațional/tehnic prin sporirea eficienței

utilizării mijloacelor financiare și prin crearea și implementarea sistemului de asigurare a calității, astfel încît, pînă în 2017 să existe o entitate funcțională de evaluare și acreditare a acestor instituții .

Orientări strategice:1) instituționalizarea și consolidarea sistemului de asigurare și evaluare a calității în învățămîntul

vocațional/tehnic;2) racordarea standardelor/normelor de calitate în învățămîntul vocațional/tehnic la standardele

educaționale europene;3) dezvoltarea sistemului de management al calității în învățămîntul vocațional/tehnic; 4) elaborarea și aplicarea unor mecanisme noi de finanțare a învățămîntului vocațional/tehnic,

bazate pe finanțarea centrată pe elev și pe rezultat, pe diversificarea surselor de finanțare și finanțarea centrată pe priorități;

51

5) modernizarea infrastructurii, bazei materiale și a căminelor. Obiectivul specific nr.4: Asigurarea științifică, curriculară și metodologică a învățămîntului

vocațional/tehnic, astfel încît 100% curricula să fie racordată la Cadrul Național al Calificărilor pînă în 2020.Orientări strategice:

1) eficientizarea activității Centrului Republican de Dezvoltare a Învățămîntului Profesional; 2) modernizarea sistemului de cercetare științifică în domeniul învățămîntului vocațional/tehnic;3) ajustarea continuă a curriculei pentru învățămîntul vocațional/tehnic; 4) elaborarea și implementarea Sistemului de Credite de Studii Transferabile în învățămîntul

vocațional-tehnic;5) crearea condițiilor pentru formarea aptitudinilor de cultură digitală generală și introducerea

cursurilor obligatorii de antreprenoriat și cursurilor opționale de conducere a autovehiculului și de studiere a limbilor străine;

6) modernizarea continuă a tehnologiilor didactice moderne, inclusiv prin aplicarea TIC.Obiectivul specific nr.5 : Sporirea calității corpului profesoral, inclusiv prin modernizarea

formării profesionale inițiale și continue a cadrelor didactice pentru învățămîntul vocațional/tehnic, și îmbunătățirea motivării acestora, astfel încît, pînă în 2020 întregul corp profesoral să fie instruit conform Cadrului Național al Calificărilor.

Orientări strategice:1) modernizarea sistemului de formare inițială a cadrelor didactice și a maiștrilor-instructori pentru

învățămîntul vocațional/tehnic;2) dezvoltarea modelelor de formare profesională continuă a cadrelor didactice/manageriale și a

maiștrilor-instructori din învățămîntul vocațional/tehnic în baza principiului „învățare pe tot parcursul vieții” și a sistemului de credite profesionale cumulative;

3) asigurarea condițiilor de motivare și avansare în carieră a personalului didactic din învățămîntul vocațional/tehnic.

Obiectivul specific nr.6 : Sporirea atractivității și accesului la învățămîntul vocațional/tehnic, astfel încît numărul de elevi să crească cu 10% pînă în 2020.

Orientări strategice:1) modernizarea modelelor de orientare profesională și de ghidare în cariera profesională a

elevilor din învățămîntul general și cel vocațional/tehnic;2) urmărirea traseului profesional al absolvenților învățămîntului vocațional/tehnic; 3) promovarea noilor meserii/profesii și specialități în cadrul învățămîntului vocațional/tehnic,

care vor anticipa cerințele pieței muncii;4) asigurarea protecției sociale eficiente a elevilor cu dizabilități și din familii vulnerabile,

care își fac studiile în școli vocaționale/tehnice, licee vocațional/tehnice, colegii;5) promovarea cursurilor opționale care vor spori atractivitatea învățămîntului vocațional/tehnic.

52

Anexa nr.2 la Raportul de auditDate statistice aferente învățămîntului secundar profesional

Tabelul nr.1Instituțiile de învățămînt după indicatori și forme de proprietate

  2000/2001 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014Total Bugetare Private Total Bugetare Private Total Bugetare Private Total Bugetare Private Total Bugetare Private Total Bugetare Private

Instituții (unități)IÎ primar și secundar general 1 573 1 546 27 1 512 1 492 20 1 489 1 471 18 1 460 1 442 18 1 397 1 379 18 1 374 1 356 18

IÎ secundar profesional 80 77 3 75 73 2 75 73 2 70 68 2 67 65 2 67 65 2

Colegii 60 43 17 47 41 6 48 42 6 48 42 6 47 41 6 45 41 4IÎ superior 47 15 32 33 19 14 33 19 14 34 19 15 34 19 15 32 19 13

Cadre didactice (persoane)IÎ primar și secundar general 42 380 41 702 678 36 998 36 394 604 37 330 36 856 474 36 203 35 713 490 34 221 33 707 514 32 188 31 670 518

IÎ secundar profesional 2 330 2 303 27 2 234 2 217 17 2 257 2 243 14 2 200 2 188 12 2 171 2 115 12 2 144 2 127 17

Colegii 2 259 2 121 138 2 502 2 341 161 2 574 2 396 178 2 543 2 384 159 2 551 2 403 148 2 475 2 363 112IÎ superior 5 286 4 203 1 083 6 413 5 489 924 6 493 5 620 873 6 147 5 354 793 6 003 5 213 790 5 741 5 076 665

Elevi/studenți (persoane)IÎ primar și secundar general 631 263 624 894 6 369 415 462 411 568 3 894 396 488 392 695 3 793 381 418 377 540 3 878 367 251 363 147 4 104 353 207 348 998 4 209

IÎ secundar profesional 22 804 22 415 389 22 161 22 030 131 21 419 21 293 126 20 320 20 200 120 19 581 19 458 123 18 248 18 070 178

Colegii 19 897 16 395 3 502 32 249 29 810 2 439 32 164 29 753 2 411 31 442 29 258 2 184 30 725 28 766 1 959 29 251 27 600 1 651IÎ superior 79 082 59 428 19 654 109 892 90 256 19 636 107 813 88 791 19 022 103 956 84 946 19 010 102 458 83 008 19 450 97 285 78 919 18 366

Elevi per instituție de învățămînt (persoane)IÎ primar și secundar general 401 404 236 275 276 195 266 267 211 261 262 215 263 263 228 257 257 234IÎ secundar profesional 285 291 130 295 302 66 286 292 63 290 297 60 292 299 62 272 278 89Colegii 332 381 206 686 727 407 670 708 402 655 697 364 654 702 327 650 673 413IÎ superior 1683 3962 614 3330 4750 1403 3267 4673 1359 3058 4471 1267 3013 4369 1297 3040 4154 1413

Elevi per cadru didactic (persoane)IÎ primar și secundar general 15 15 9 11 11 6 11 11 8 11 11 8 11 11 8 11 11 8IÎ secundar profesional 10 10 14 10 10 8 9 9 9 9 9 10 9 9 10 9 8 10Colegii 9 8 25 13 13 15 12 12 14 12 12 14 12 12 13 12 12 15IÎ superior 15 14 18 17 16 21 17 16 22 17 16 24 17 16 25 17 16 28

Sursă: Biroul Național de Statistică, Rapoartele statistice nr.1-SGL, nr.2-prof., nr.3-colegiu, nr.4-IS. Informațiile nu includ datele privind raioanele din partea stîngă a Nistrului și mun.Bender, cu excepția a 6 instituții situate pe acest teritoriu, care se află în subordinea Ministerului Educației al Republicii Moldova.

53

Tabelul nr.2

Unități/persoane

Date generale privind instituțiile de învățămînt profesionalAnul de studii 2000/01 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15

Instituții 80 75 75 70 67 67 61Elevi 22804 22161 21 419 20 320 19 581 18 248 17 508Înmatriculați 15951 13390 14 168 13 016 11 890 11 238 10 940Absolvenți 15448 13238 12000 10424 10380 9664

Sursă: Biroul Național de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Tabelul nr.3

Unități/persoane

Elevi în instituții de învățămînt secundar profesional după vîrstă Anul de studii  2010/11 2011/12 2012/13 2013/14Total 21 419 20 320 19 581 18 24811-15 ani 528 1 615 863 89916-18 ani 17 013 15 411 15 146 14 21519-23 ani 3 001 2 436 2 710 2 33524 ani și peste 877 858 862 799

Sursă: Biroul Național de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.Tabelul nr.4

persoaneElevi în instituțiile de învățămînt secundar profesional, după profesii

  2010/11 2011/12 2012/13 2013\14 2014/15Total 21 419 20 320 19 581 18 248 17 508Bucătar 2 127 2 152 2 367 2 355 2 276Croitor 421 420 565 543 523Frizer 218 228 263 229 197Tractorist 328 272 390 374 368Tractorist-mașinist în producția agricolă 1 148 1 024 631 440 381Mașinist la excavatorul cu o singură cupă 260 271 274 225 205Pietrar-zidar 558 402 304 229 160Placator cu plăci 438 364 271 245 277Tencuitor 1 584 1 614 1 530 1 297 1 208Tîmplar 1 064 1 007 695 679 475Zugrav 306 194 110 150 149Electrogazosudor-montator 1 460 1 362 1 389 1 301 1 220Electromontor la repararea și întreținerea utilajului electric 749 817 699 592 737Electrosudor la sudarea manuală 328 214 235 150 158Strungar multiprofil 200 222 118 134 79Brutar 147 145 148 143 149Cofetar 384 379 307 202 249Cusător 942 443 392 392 291Cusătoreasă (industria confecțiilor) 811 1 201 1 108 981 953Lăcătuș repararea automobilelor 2 375 2 181 2 262 2 124 2 029Operator calculatoare electronice 1 468 1 252 1 276 1 154 1 026

Sursă: Biroul Național de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Tabelul nr.5persoane

Absolvenții instituțiilor de învățămînt secundar profesional după profesii   2010 2011 2012 2013 2014

Total 13 238 12 000 10 424 10 380 9 664

54

Bucătar 1 250 1 312 1 038 1 049 1 099Croitor 146 163 52 169 178Frizer 154 184 212 239 218Tractorist 339 373 271 328 322Tractorist-mașinist în producția agricolă 541 335 381 232 149Mașinist la excavatorul cu o singură cupă 153 133 68 122 76Pietrar-zidar 425 351 224 198 165Placator cu plăci 340 347 317 230 232Tencuitor 1 152 981 927 971 780Tîmplar 581 516 553 394 388Zugrav 320 191 154 97 140Electrogazosudor-montator 744 737 571 690 557Electromontor la repararea și întreținerea utilajului electric 323 246 429 265 203Electrosudor la sudarea manuală 364 208 181 218 177Strungar multiprofil 177 82 123 53 67Brutar 137 130 127 132 132Cofetar 327 348 336 267 191Cusător 757 357 283 186 154Cusătoreasă (industria confecțiilor) 473 608 643 638 615Lăcătuș repararea automobilelor 1 196 1 402 962 1 238 1 104Operator calculatoare electronice 795 770 474 503 491

Sursă: Biroul Național de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

55

Tabelul nr.6mii persoane

Populația de 15 ani și peste după nivelul de instruire și relația cu piața forței de muncă Populația inactivă, inclusiv cu vîrsta de 25-64 ani Activi Ocupați Someri

Nivel de instruire 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013Total 1 733,3 884,0 1 717,6 897,2 1 768,1 954,2 1 751,2 964,5 1 235,4 1 257,5 1 214,5 1 235,8 1 143,4 1 173,5 1 146,8 1 172,8 92 84 67,7 63,1Superior 152,6 104,7 173,7 115,9 184,9 124,5 189,8 128,8 281,1 296,1 312,4 312,7 262,8 278,3 295,6 297,9 18,3 17,9 16,8 14,8Mediu de specialitate 176,6 127,2 178,4 126,8 191,4 135,9 190,8 129,4 192,3 204,2 194,7 180,8 180,2 193,6 185,5 172,1 12 10,6 9,2 8,7Secundar profesional 261,6 201,5 249,7 194,4 283,1 221,2 297,8 229 299,9 291,5 274,8 274,9 277,2 270,5 258,9 260,4 22,8 21 15,9 14,5Liceal, mediu general 421,8 233,1 410,6 236,8 405 230,5 395,7 228,3 258,7 252,6 232,1 238,2 236,8 233,2 216,9 225,5 22 19,4 15,3 12,8Gimnazial 519,4 199,9 517 204,7 533,2 225,1 522 228,5 194,8 203,7 192,3 220,5 178,1 189 182,1 209 16,8 14,7 10,2 11,5Primar sau fără studii 201,2 17,5 188,3 18,4 170,5 17,1 155,1 20,3 8,5 9,4 8,1 8,8 8,3 8,9 7,8 7,9 0,2 0,5 0,4 0,9

Sursă: Biroul Național de StatisticăTabelul nr.7. mii persoane

Populația ocupată după nivelul de instruire și regiuniNivel de instruire/ perioada

Total Mun. Chișinău Zona Nord Zona Centru Zona Sud2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

Total 1143,4 1173,5 1146,8 1172,8 318,3 329,4 333,6 338,3 315,6 326,9 324,5 340,9 311,7 315,6 303,6 312,7 197,8201,

6 185 180,9Superior 262,8 278,3 295,6 297,9 131,1 145 159,2 160,7 57,2 55,5 61,6 56,4 40,9 45,2 44,6 45,8 33,6 32,6 30,2 34,9Mediu de specialitate 180,2 193,6 185,5 172,1 49 50,2 47,3 45,8 56,9 61 60,9 56,8 40 44,2 41,9 37,3 34,4 38,1 35,3 32,3Secundar profesional 277,2 270,5 258,9 260,4 57,2 56,2 52,5 46,6 82 79 78,4 83,7 84,4 86,2 81,4 87,5 53,6 49 46,6 42,6Liceal, mediu general 236,8 233,2 216,9 225,5 61,1 59,8 59,4 62,8 67,7 68,2 61,4 70,7 76,4 70,1 65 61,9 31,5 35,2 31,2 30Gimnazial 178,1 189 182,1 209 19,6 18 15 22,2 49,1 58,7 58,2 69,7 67,1 68,2 69,6 78,3 42,2 44,1 39,3 38,8Primar sau fără studii 8,3 8,9 7,8 7,9 0,3 0,2 0,2 0,2 2,7 4,6 4 3,6 2,8 1,7 1,2 1,8 2,5 2,4 2,4 2,3

Sursă: Biroul Național de Statistică.

Tabelul nr.8Locuri de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare, la sfîrșitul anului129

Nr. locuri vacanteRegiuni de dezvoltare 2009 2010 2011 2012 2013

Total 23762 20518 23074 20293 23076mun. Chișinău 14831 11551 13892 11662 13778Zona Nord 2681 3366 3779 4081 3790Zona Centru 2870 2606 2402 2155 2704Zona Sud 1983 1551 1449 1286 1536UTA Găgăuzia 911 1175 678 500 770

129 Anii 2009-2010 – datele cuprind unitățile economice și sociale cu 20 și mai mulți salariați; Anii 2011-2013 – includ unitățile economice și sociale cu unu și mai mulți salariați; Organele apărării naționale, securității statului și ordinii publice sînt incluse doar în totalul pe țară și nu sînt repartizate în profil teritorial.

56

Tabelul nr.9Persoanele cu studii secundar profesionale înregistrate ca șomeri

persoaneAnii 2010 2011 2012 2013 2014

(9 luni)Absolvenți înregistrați ca șomeri, din care: 262 230 218 185 63- Plasați în cîmpul muncii 46 47 48 82 37Total șomeri, din care: 19786 16207 11373 9310 6138- Plasați în cîmpul muncii 3684 3243 3590 3639 2617Locuri vacante 8118 7005 7691 8887 7036Șomeri recalificați 313 284 301 341 343

Sursa: Informația ANOFM.

Tabelul nr.10Informația comparativă a necesarului forței de muncă, planurilor de înmatriculare și absolvenților

persoaneDenumirea domeniului ocupațional

Conform studiului privind necesitățile de personal în anii 2011-

2016, elaborat de MMPSF

Conform planurilor de înmatriculare cu finanțare bugetară130

Absolvenți conform datelor BNS

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013 2014Total 2964 2601 2528 2507 2558 2602 13500 13500 13500 11665 10844 13238 12000 10424 10380 9 664Servicii 444 394 347 369 362 384 1765 2130 2330 1885 1590 3086 2609 2177 2217Agricultură 267 228 243 253 279 293 1205 1265 1095 890 820 1121 883 807 774Construcții 335 244 204 213 224 237 3575 3555 3195 2755 2600 3431 2965 2565 2352Industrie 757 682 671 653 654 663 1730 1545 1625 1765 1695 1907 1540 1567 1466Artizanat 35 35 40 38 55 54 21 5 34Industrie poligrafică 80 85 145 145 135 50 85 83 139Industrie alimentară 65 61 56 57 56 58 840 810 860 700 640 807 835 785 670Industrie de prelucrare a lemnului

50 25 25 25 125 28 50 18 70

Industrie ușoară 747 639 707 619 643 627 1180 1125 1160 1342 1214 494 644 691 669Transport 1535 1490 1635 1530 1435 1318 1508 1137 1379Telecomunicații 695 625 580 590 535 917 842 589 610Alte 810 810 810 25 18

130 Hotărîrea Guvernului nr.443 din 28.05.2010 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2010 în învățămîntul superior, mediu de specialitate și secundar profesional”;Hotărîrea Guvernului nr.453 din 16.06.2011 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2011 în învățămîntul superior, mediu de specialitate și secundar profesional”;Hotărîrea Guvernului nr.404 din 13.06.2012 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2012 în învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate și superior”;Hotărîrea Guvernului nr.312 din 27.05.2013 „Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2013 în învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate si superior”;Hotărîrea Guvernului nr.477 din 20.06.2014 „Privind planurile de admitere în învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate și superior pentru anul de studii 2014, precum și completarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea si pregătirea cadrelor în învățămîntul secundar profesional”.

57

Anexa nr.3 la Raportul de audit

Domeniul de aplicare a auditului

Domeniul de aplicareCurtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programele

activității de audit pe anii 2014 și 2015, a inițiat auditul „Generează impact economic și social alocarea fondurilor publice pentru învățămîntul secundar profesional?” pentru a constata relevanța cadrului instituțional în domeniul dat, respectiv, pentru a evalua impactul socioeconomic adițional și a evidenția posibilele slăbiciuni și soluții de remediere.

Auditul oferă informații cu privire la evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanței raportării deciziilor instituționale la criterii prestabilite de cost-eficiență și impact în domeniul învățămîntului secundar profesional, precum și acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către responsabilii implicați pentru remedierea situației create în acest domeniu.

Activitatea de audit s-a desfășurat în conformitate cu ISAI 300 și ISAI 400. Reieșind din riscurile identificate, gestionarea resurselor financiare alocate învățămîntului secundar profesional, precum și luînd în considerare resursele limitate ale Curții de Conturi, echipa de audit a auditat perioada 2011-2013, iar pentru unele acțiuni perioada a fost extinsă și pentru anii 2010 și/sau 2014. Abordarea de audit a fost axată pe probleme și pe sistem. Misiunea de audit a fost efectuată în cadrul ME, a 30 instituții de învățămînt secundar profesional, fiind analizate informațiile prezentate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroul Național de Statistică.

MetodologiaPentru realizarea obiectivelor stabilite, metodologia de audit a cuprins

principalele proceduri de audit, precum: observarea directă; examinarea documentelor, înregistrărilor, activelor, chestionarelor, interviurilor; confirmarea, recalcularea, contrapunerea, analiza, revizuirea și alte proceduri analitice de fond. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate și interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare și analitice.

Astfel, a fost analizat și studiat cadrul legislativ și normativ care reglementează activitatea instituțiilor de învățămînt secundar profesionale; au fost studiate strategiile de dezvoltare a învățămîntului secundar profesional; au fost analizate datele privind ocuparea forței de muncă oferite de BNS și ANOFM; au fost colectate și analizate datele privind numărul elevilor din IÎSP și traseul lor profesional; au fost colectate informații de la Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei privind politicile promovate în domeniul ocupării forței de muncă și asigurarea finanțării IÎSP; au fost chestionate/intervievate persoanele responsabile din 30 IÎSP (directori, directori pe instruire și producție) pentru a identifica problemele existente în

58

domeniul calității studiilor în învățămîntul secundar profesional și a determina gradul de responsabilitate la soluționarea acestora; au fost determinați indicatorii în baza cărora se poate aprecia calitatea învățămîntului; a fost studiat modul de contractare și efectuare a practicii în producție a elevilor; a fost analizată ponderea profesorilor cu grad didactic, în totalul de profesori, ponderea profesorilor după categoria de vîrstă, ponderea personalului de conducere și administrativ-gospodăresc în raport cu numărul de elevi; a fost evaluat procesul de elaborare și aprobare a planurilor de finanțare a IÎSP; a fost examinat și verificat modul de asigurare a funcționalității bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățămînt secundar profesional; au fost verificate cheltuielile pentru procurarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor; a fost verificată corespunderea soldurilor reflectate în registrele contabile cu cele raportate; au fost supuse verificării cheltuielile ce țin de alimentația elevilor; au fost supuse verificării cheltuielile pentru retribuirea muncii și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii; au fost supuse verificării cheltuielile privind bursele și indemnizațiile pentru copiii orfani și aflați sub tutelă; a fost supusă verificării alocarea mijloacelor financiare cu respectarea termenelor și mărimii planificate pentru cheltuielile instituției și pentru alte activități, pentru a stabili impactul asupra formării datoriilor cu termenul de achitare expirat; a fost supusă verificării corectitudinea determinării costului de întreținere a căminelor, a unui loc de cazare, corectitudinea stabilirii plăților de chirie pentru elevi și alte persoane; au fost examinate veridicitatea, justețea și conformitatea reflectării veniturilor aferente mijloacelor speciale; au fost examinate și contrapuse datele evidenței contabile cu datele registrului cadastral (existența, valoarea, suprafața), în vederea stabilirii realității raportării situației patrimoniale; a fost examinat procesul de organizare și desfășurare a licitațiilor pentru executarea lucrărilor de proiectare, construcție, procurare a utilajului; a fost verificată regularitatea desfășurării procedurilor de achiziții publice, inclusiv aferente domeniilor selectate pentru auditare; a fost examinat procesul de transmitere și recepție finală a volumelor de lucrări executate în cadrul practicii în producție, de înregistrare în evidență și raportare a cheltuielilor respective.

Valoarea alocațiilor bugetare pentru întreținerea IÎSP, în perioada 2011-2013, a constituit 1011,0 mil.lei.

59

Anexa nr.4 la Raportul de audit

Informații privind activitatea instituțiilor de învățămînt secundar profesional, precum și deficiențele constatate urmare a acumulării probelor de audit

Nr

d/o

Denumirea indicatorilor /Instituției de Învățămînt

secundar-profesionale

Unitatea de

măsură

Tot

al

ȘM B

rice

ni

ȘP C

upci

ni

ȘP O

cnița

ȘP C

orbu

, r-n

ul D

ondu

șeni

ȘP S

oroc

a

ȘP Z

guri

ța, r

-nul

Dro

chia

ȘP D

roch

ia

ȘP 1

, mun

.Băl

ți

ȘP n

r. 2

, mun

.Băl

ți

ȘP n

r.3,

mun

.Băl

ți

SPnr

. 4, m

un.B

ălți

ȘP n

r.5,

mun

.Băl

ți

ȘP A

lexă

ndre

ni, r

-nul

Sîn

gere

i

ȘM V

alea

Nor

ocul

ui,

r-nu

l Sîn

gere

i

ȘP R

îșca

ni

ȘM G

lode

ni

ȘP F

lore

ști

ȘP M

ărcu

leșt

i, r-

nul F

lore

ști

ȘP U

nghe

ni

ȘP N

ispo

reni

ȘP C

ălăr

ași

ȘM n

r.9

Făle

ști

ȘP R

ezin

a

ȘP O

rhei

ȘP T

elen

ești

ȘP C

riul

eni

ȘP H

înce

ști

ȘP C

ărpi

neni

ȘP n

r.3,

mun

.Chi

șină

u

ȘP C

ăușe

ni

1 Acreditarea instituției da/ nu   nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu

2 Costul educației unui elev în 2013

mii lei 20

,8

19,1

17,3

22,4

26,0

18,9

31,4

16,6

16,1

17,7

16,4

13,0

13,4

26,0

34,8

24,1

31,5

18,0

21,1

18,4

22,1

23,9

19,0

24,9

43,0

20,9

22,2

27,0

38,2

20,6

19,0

3 Nr. elevilor la 01.01.2013 elevi 94

64 97

627,

0

144

112

298

104

189

534

566

399

767

587

211

123

335

142

363

318

406

276 21

7

112

210

396

210

488

222

155

494

362

4 Nr. elevilor la 01.10.2013 elevi 89

51 104

563,

0

132 91 276

100

160

515

532

373

722

607

201 77 335

145

421

265

364

251 18

8 85 160

403

175

437

231

107

580

351

5 Nr. elevilor la 01.10.2014 elevi 86

05 75

534,

0

134 87 268 81 145

502

471

368

711

542

210 0

361

175

312

271

407

313 19

2 55 154

389

151

406

236

110

574

371

6 Capacitatea instituției de învățămînt (bloc de studii)

elevi 15

411

150

697,

0

420

610

330

550

360

640

575

250

600

620

450

200

960

255

660

520

720

420 60

0

210

510

424

720

750

720

320

720

450

7 Utilizarea capacității la 01.10.2014

% 55,8

50,0

76,6

31,9

14,3

81,2

14,7

40,3

78,4

81,9

147,

2

118,

5

87,4

46,7 0,0

37,6

68,6

47,3

52,1

56,5

74,5

32,0

26,2

30,2

91,7

21,0

54,1

32,8

34,4

79,7

82,4

8 Nr. claselor de studii după proiect

unități 55

7 7 38 14 22 11 13 13 25 23 10 26 22 11 7 30 14 20 19 24 22 22 7 17 22 18 19 22 16 24 19

9 Nr. claselor de studii real ocupate la 01.10.2014

unități

48 1 3 23 12 18 11 9 13 25 23 10 26 22 11 0 30 12 20 19 24 22 15 4 13 22 18 19 20 5 24 8

10 Nr. atelierelor după proiect unități

2 4 5 1 6 5 3 9 5 6 9 5 8 6 6 6 4 1 6 7 5 5 1 7 9 1 1 4 8 1 4 1 6 9 9 6 9 8

11Nr. atelierelor echipate conform cerințelor pieței muncii

unități

182 2 10 1 3 8 3 6 7 5 8 6 1 3 4 16 7 5 5 17 7

4 2 5

-

16 8 7

 

8 8

12 Nr. profesorilor angajați la 01.01.2014, din care

persoane

576 1 34 17 13 8 7 19 26 21 21 67 28 12 4 23 7 41 25 18 16 15 4 13 30 12 27 13 4 28 22

13 - cu grad didacticpersoane

377  

22 9 3 7 2 11 19 19 13 38 23 7 0 22 7 17 19 18 12 13 2 8 14 8 17 13 2 19 13

14 - cu vîrsta peste 50 anipersoane

281  

15 10 9 3 7 8 13 10 7 29 9 4 0 12 6 17 18 13 6 10 3 11 13 8 8 8 4 5 15

15 nr. maiștrilor angajați la 01.01.2014, din care

persoane

471 8 28 7 5 13 5 7 23 20 17 31 16 16 5 20 8 18 13 19 17

8 6 9 27 12 28 12 15 30 28

60

16 - cu grad didacticpersoane

193  

14 1 2 12 0 4 17 10 11 10 8 4 1 12 6 7 6 10 4 6 3

- -

7 2 3 6 17 10

17 - cu vîrsta peste 50 anipersoane

247 4 13 6 3 3 3 4 15 10 7 17 9 9 2 6 6 9 5 9 2 5 6 8 21 7 12 8 11 14 13

18Nr. elevilor la un set de manuale p/u învățămîntul general

elevi  

       

3,3

0,0

2,5

3,0

3,0  

8,3

1,6

0,9  

41,0      

0,7

1,0 1,

0

 

1,1

1,7

1,0

3,0

1,1

- 2,

8

 

2,0

3,0

19Nr. elevilor la un set de manuale p/u învățămîntul profesional

elevi

 

       

6,4

2,5

3,0

6,0

8,0  

de la

6

pînă

la 3

4

4,5

4,3  

3,7      

0,5

0,4 3,

0

1,0

0,7

1,3

1,0

1,5

2,2

- lip

sesc

1,3

3,0

5,0

20Nr. elevilor care au efectuat practica în producție conform specialității în 2013

elevi 70

18 97 540 52 43 167 81 80 479

490

365

730

548

152 24 135

104

247

322

264

98 200 85 163

235

100

225

133

148

580

131

21Valoarea mijloacelor încasate de IÎSP din practica elevilor în 2013

mii lei 12

56

51,2

96,4 0,0

0,0

0,0

0,0  

0,0 -

124,

6  

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

x

5,0 9,

6

26,3

36,6

210,

9

1,0

-

0,0

  632,

5

61,6

22 Nr. elevilor înmatriculați în 2013

elevi 52

75 110

208 51 50 162

100 91 293

356

255

370

337

105 79 176

145

240

122

235

133 12

5 90 119

273

108

231

160

107

294

150

23 Nr. elevilor ce au abandonat studiile în 2013 (exmatriculați)

elevi 12

34 20 55 28 39 53 30 4 97 39 65 33 67 10 8 92 7 55 41 21

31

28 5 20 66 48 109 66 20 43 34

24 Ponderea elevilor ce au abandonat studiile în 2013 (exmatriculați)

% 13,0

20,6 8,8

19,4

34,8

17,8

28,8 2,1

18,2 6,9

16,3 4,3

11,4 4,7

6,5

27,5 4,9

15,2

12,9 5,2

11,2

12,9 4,5

10,5

19,0

30,3

23,8

29,7

12,9

8,7

9,4

25Valoarea cheltuielilor aferente studiilor elevilor exmatriculați în 2013

mii lei 11

081

73,0

331,

1

58,8

682,

5

80,0

496,

2

47,5

761,

1

281,

8

336,

0

289,

3

176,

1

117,

7

34,0

528,

4

59,1

262,

9

428,

9

266,

8

374,

6

248,

6

12,3

27,4

695,

1

411,

2

798,

5

1083

, 6

229,

4

1019

,7

869,

0

26 Nr. elevilor absolvenți în 2013 elevi 49

02 97 237 52 43 167

105

135

271

337

219

343

270 93 90 151

128

156

146

256

127

140

112

158

207 87 221

123

148

155

128

27

Nr. elevilor înmatriculați (2010 (termen de studii 3 ani) și /sau în 2012 (termen de studii 1 an)) care urmau să absolvească în 2013

elevi

5975 118

332

101 75 187

135

145

324

401

261

337

332

135

131

191

147

196

186

311 78 110

131

162

277

169

279

178

182

209

155

28 Nr. absolvenților din 2013 angajați în cîmpul muncii

elevi 26

0 6 67 118 32 16 112 86

  242

102

166

  133 67 24 93 0 47 82 133 64 91 60 143 88 67 223 96 123 74 57

29 Lipsa confirmării angajării absolvenților în cîmpul muncii

+  

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

30Ponderea absolvenților angajați în cîmpul muncii în 2013

% 53,2

69,1

49,8

61,5

37,2

67,1

81,9 0,0

89,3

30,3

75,8 0,0

49,3

72,0

26,7

61,6 0,0

30,1

56,2

52,0

50,4

65,0

53,6

90,5

45,0

87,0

54,0

78,0

83,1

47,7

44,5

31 Nr. absolvenților din 2013 ce și-au continuat studiile

elevi 24

2  

26, 0 0 5 16 2  

12

- 7  

36 2 0 5 0   1

  64 4

 

1 16 1 3 2

  30 9

32Lipsa criteriilor și indicatorilor la evaluarea calității învățămîntului

+

 

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

61

33

Lipsa fundamentării necesarului de mijloace financiare la planificarea bugetului p/u 2014

+

 

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +   + + +

34 Cheltuieli totale de casă în 2013

mii lei 19

8510

1992

,7

1088

5,3

3140

,7

2745

,4

5538

,1

3225

,8

3234

,2

8555

,0

1008

1,2

6501

,3

9878

,3

8044

,3

5448

,8

3778

,5

8497

,0

4502

,0

6969

,4

6426

,6

7525

,1

5946

,1

4979

,3

1966

,0

4887

,3

1726

2,2

4246

,1

1053

4,3

6805

,6

5316

,5

1273

6,1

6861

,0

35 Venituri de casă (plata pentru cămin), în 2013

mii lei

5650

91,0

423,

9

0,0

11,2

33,7 4,0

266,

0

81,4

274,

4

116,

9

134,

5

79,2

42,3

27,2

423,

4

0,0

100,

0

84,2

292,

8

30,0

28,0

12,3

70,0

116,

0

92,4

74,3

723,

4

4,9

1949

,9

62,8

36Majorarea neargumentată a alocațiilor bugetare pe anul 2013

mii lei 24

92

   

0,0

0,0

0,0

0,0    

0,0    

0,0

67,9 0,0

716,

8

65,2

112,

6

107,

2  

66,0     - - - -

1087

, 8

268,

2    

37 Nr. de state aprobate la 01.01.2013

unități 26

51

39,9

166,

8

41,5

46,5

78,0

51,4

73,0

103,

2

92,5

85,1

143,

6

114,

1

77,0

46,0

109,

0

81,9

98,5

134,

8

102,

2

86,0 61,0

34,5

64,2

150,

0

58,0

139,

5

80,2

60,1

141,

0

91,5

38 Nr. de state completate la 01.01.2013

unități 24

30

39,9

162,

8

41,5

45,3

74,0

51,4

68,0

66,0

89,5

77,1

138,

6

114,

1

77,0

40,0

102,

4

72,4

90,7

112,

3

96,7

81,0 57,0

34,5

62,0

118,

0

53,0

108,

0

77,3

59,1

129,

0

91,5

39

Nr. de state aprobate supra limitei stabilite în Ordinul nr.542, inclusiv necorelate cu nr. de elevi

unități

313

5,0

8,0

3,0

1,5

4,5

8,0

6,5

18,5    

10,5

18,0

14,0

10,5 9,0

18,5 5,5

19,5 2,0

4,0

6,0

 

4,0

32,0 4,0

11,0

16,0 9,5

38,1

26,1

40

Valoarea exagerată a fondului de salarizare și contribuțiilor aferente unităților supra limită, în 2013

mii lei

7679

130,

0

157,

6

37,2

12,4

83,6

147,

6

115,

0

683,

1

0,0

 

199,

5

410,

6

462,

7

134,

8

192,

8

472,

1

69,4

234,

0

33,0

160,

8

165,

1

 

87,7

611,

7

114,

5

342,

9

300,

0

332,

4

1086

,3

902,

6

41Nr. de state lipsă, reieșind din limita stabilită în Ordinul nr. 542

unități

25

       

0,0

0,0

 

2,5

-    

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

5,0

14,0 1,0

0,0

1,0

  - - - -  

1,0

   

42Alocații pentru remunerare și contribuții (art.111, 112, 116), aprobate în 2013

mii lei 10

3683

1075

,7

6282

,8

1684

,9

1500

,3

2945

,7

1355

,0

2000

,9

4103

,2

4787

,7

3264

,0

5522

,6

4139

,3

2691

,9

1293

,7

4560

,8

1734

,4

3209

,1

3632

,9

3375

,6

2725

,4

1935

,0

977,

2

2631

,4

9699

,0

1994

,7

5103

,3

7663

,0

2302

,8

5809

,4

3681

,1

43

Valoarea economiei fondului de salarizare și contribuțiilor aferente unităților vacante în 2013

mii lei

4319

 

88,0

   

0,0

0,0

278,

7

683,

1

314,

3

   

188,

9

228,

2

155,

9

150,

0

157,

8

218,

5

463,

3

 

131,

2

273,

5

  - - - -

60,1

13,8

609,

9

303,

6

44

Valoarea adaosului pentru gradul didactic aferentă salariului de conducere si contribuțiilor aferente, în 2013

mii lei

758

 

43,4 3,8

8,9

20,9 0,0

15,8

65,2

39,1

54,6

37,9

49,3

27,9 0,0

35,9

22,0

25,2

30,9

35,0

10,6 7,2

 

28,5

28,7

27,2 6,9

31,4

 

44,0

58,0

45

Valoarea indemnizației de conducere și contribuțiilor aferente, calculate exagerat urmare a lipsei prevederilor regulamentare de stabilire a categoriei instituției de învîțămînt, în 2013

mii lei

140  

7,9

2,1  

0,0

0,0  

6,7

26,0

16,9  

6,8

9,3

0,0

5,7  

0,0

0,0  

0,0    

11,2

13,4 3,1 -

8,2  

9,7

13,2

62

46

valoarea în 2013 a sporului pentru intensitate, eficiență a muncii si contribuțiilor aferente

mii lei

1869

35,7

58,4 3,5

16,0

116,

5

83,0  

188,

9

140,

4

103,

8  

16,0

106,

4

2,3

46,8

51,1

49,0

22,3

10,5

169,

1

115,

2

12,0

38,4

113,

5

29,2

15,8

195,

8  

126,

0

3,6

47

Valoarea ajutoarelor materiale mai mari de un fond de salarizare lunar și contribuțiilor aferente, în 2013

mii lei

47

       

0,0

0,0    

0,0    

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0     - - - - -

16,5

26,1 4,0

48

Alte plăți salariale (inclusiv premii) neconforme/ nefundamentate și contribuțiile aferente

mii lei

2615

       

0,0

35,7  

109,

3

0,0

3,6  

23,1

22,6

40,4

22,9

39,3 0,0

0,0

127,

0  

160,

3  

54,0

143,

5 -

292,

4

467,

0

45,1

525,

3

503,

7

49

Valoarea indemnizației de concediu și contribuțiilor aferente plăților indicate mai sus, în 2013

mii lei

60

       

6,5

17,6 2,5  

20,6    

0,0

0,0

0,0        

12,5       - - - -        

50

Valoarea cheltuielilor nerecuperate aferente chiriei în cămin pentru persoanele terțe, (preponderent servicii comunale), în 2013

mii lei

667      

0,0

0,0

0,0

123,

6  

246,

0  

54,8 0,0

0,6

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

30,7 0,0     - - - -

211,

4    

0,0

51

Valoarea in 2013 a cheltuielilor efective aferente chiriei in cămin la elevi (buget+m/s)

mii lei 19

084

351,

3

1073

,2  

142,

7

355,

3

147,

7

748,

0

685,

9

903,

5

790,

3

828,

6

764,

3

646,

6

235,

0

375,

1

713,

7

857,

6

828,

8

868,

9

392,

5

477,

2

203,

6

389,

6

868,

6

261,

6

1611

,8

704,

3

363,

0

2145

,4

350,

3

52Valoarea veniturilor efective aferente chiriei în cămin recuperate de la elevi, în 2013

mii lei 18

13 8,4

69,0  

11,2

33,7 4,0  

81,4

331,

1

116,

9

82,6

74,1

23,6

27,2

15,2 0,0

100,

6

84,2

67,2

30,0

28,0

12,3

70,0

116,

5

92,4

74,3

54,3

10,4

132,

0

62,0

53 Cota cheltuielilor recuperate de la elevi

% 9,5

2,4

6,4

7,8

9,5

2,7

0,0

11,9

36,6

14,8

10,0 9,7

3,6

11,6 4,1

0,0

11,7

10,2 7,7

7,6

5,9

6,0

18,0

13,4

35,3 4,6

7,7

2,9

6,2

17,7

54 Nr. de locuri în cămin, conform proiectului

unități 10

275 70 697  

52 80 420

243

225

150

150

217

220

327

200

410 96 320

549

636

243 22

0

247

410

901

720

1102 480 80 410

400

55 Suprafața locuibilă a căminelor destinată elevilor

m2

2965

6

432

2852

 

448

467

236

513

1303 697

913

1359

1025 778

1800

1246 465

1601

1356

1274

920

1200 300

718

1483 570

1980

1188 204

1524 806

56 Nr. de elevi cazați la 01.10.2014

elevi 44

82 48 341  

50 80 48 60 206

180

202

229

203

124 0

130 88 223

170

218

132 14

3 32 105

236 95 330

175 47 403

184

57Suprafața locuibilă a căminelor ce revine unui elev cazat

m2

7 9 8 9 6 5 9 6 4 5 6 5 6 5 7 8 6 7 8 9 7 6 6 6 7 4 4 4

58 Suprafața totală a căminelor neutilizată 01.10.2014

m2

4593

2 36

3638

 

2033 0

4657 264

1790

- 0   0

914

1800 623   0

477

4077

1705 57

7

1152

2899

8297 999

7516 72

 

135

2272

59Suprafața locuibilă a căminelor închiriată persoanelor terțe

m2 1153

2 36

      0 0

878  

1622 0   0

193 0

617 0 0 0

2390

0

390 0 75

-

621

-

2208

 

2501 0

63

60Lipsa evidenței analitice a decontărilor pentru chiria în cămin

+

0         + +     + 0     + + + +    

+ + + +

- - + + - +  +  

61Bunurile imobile neînregistrate în evidența contabilă și suprafața acestora

Unități/mii m2

0         0 0    

   

 

0,0

0,0 0 0 0 0 0

 

5 / 1

,4

  2 / 0

,1

7/2,

14

6/1,

06

- 2/0,

06

    7/0,

57

0

62 Suprafața terenurilor neînregistrate la OTC

ha 384

0,4      

0,0

0,6

1,5  

2,4

0,0

3,6

1,8

1,9

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0  

0,0

7,4

0,2

3,1

354,

0 -

5,3 -  

0,6

1,1

63Valoarea imobililor neînregistrate la OTC (fără teren)

mii lei 20

9734

1710

,3

1311

5,8

999,

9

1167

7,2

0,0

8080

,0

6299

,2

8625

,7

3103

,7

3317

,9

7279

,8

3824

,4

4662

,7

1450

,2

2089

3,1

9929

,1 0,0

1089

9,6 x

5700

,0  

3588

,5

1480

2,7

2083

1,9

6930

,1

2092

4,3

9175

,6  

6270

,1

5642

,4

64Diminuarea veniturilor aferente predării in locațiune a bunurilor (în afara căminelor)

mii lei

859      

10,5 0,8

0,0  

194,

9

171,

8

0,0  

0,0

0,0

5,5

1,6

0,0

0,0

125,

9 x

20,0  

0,0

40,0 - - -

10,2  

278,

0

0,0

65 Valoarea burselor reținute în 2013

mii lei 11

41

11,0

95,3    

0,0

21,0  

128,

5

75,9

78,9  

0,0

169,

7

24,8 0,0

0,0  

34,5

48,9

69,0  

4,3

23,0 9,3

6,4

112,

2

28,5 1,2

82,5

116,

1

66Valoarea burselor neplanificate în anii 2011-2013

mii lei 76

59

279,

3

1938

, 0    

0,0

0,0    

0,0

0,0  

1081

, 8

358,

8

357,

2

625,

1

236,

5    

685,

6

0,0    

478,

0

454,

0

371,

4

793,

0        

67Valoarea burselor acordate peste limita stabilită (300 lei), în 2013

mii lei

8        

0,0

0,0    

0,0

0,0  

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0 x

0,0     - - - -      

8,4

68 Achiziții neconforme în 2013 mii lei 84

20

 

460,

9    

366,

9

629,

6  

2121

, 0

0,0

0,0  

99,8 0,0

0,0

633,

0

0,0

6,6

0,0

442,

4

304,

5    

41,0 - -

113,

9

1817

, 2

727,

9

203,

9

451,

2

69 Achiziții neraportate în 2013 mii lei 13

556        

0,0

0,0  

2766

,8 0,0

0,0  

0,0

0,0

1498

,6 0,0

0,0  

0,0

442,

4

0,0

930,

9

413,

4 - - - -

3041

,4

431,

4

2493

,9

1537

,3

70Datorii debitoare cu termenul de prescripție expirat la 01.10.2014

mii lei

95

       

0,0

0,0

19,1  

2,8    

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

54,6  

18,7     - - - -    

0,0

0,0

71Datorii debitoare cu termenul de achitare expirat la 01.10.2014

mii lei

193        

0,0

0,0          

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

54,6  

0,0     -

126,

0

8,4 -    

3,8

0,0

72Datorii creditoare cu termenul de achitare expirat la 01.10.2014

mii lei

3        

0,0

0,0    

0,0    

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0  

0,0     - - - -    

0,8

1,7

73Valoarea reparațiilor capitale înregistrate ca reparații curente, în 2013

mii lei

1602

 

147,

6    

22,1

40,3    

0,0    

0,0

0,0

58,8 0,0

0,0

0,0

0,0  

0,0     - - - -    

1075

,5

257,

7

74

Valoarea reținerilor din norma bănească de asigurare a alimentației unui copil orfan (35 lei pe zi), în 2013

mii lei

175        

0,0

3,3    

0,0    

0,0

0,0

85,2

43,2 0,0

10,2 0,0  

0,0  

15,0 - - - -

17,4 0,8

0,0

0,0

64

75

Valoarea reținerilor din norma bănească de asigurare a alimentației unui copil (10 lei pe zi), inclusiv orfani, în 2013

mii lei

248        

0,0

0,0  

184,

1

12,7

12,6

16,1 0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

10,2 0,0  

0,0     - - - -

11,9  

0,0

0,0

76

Valoarea mijloacelor neacordate orfanilor contrar normelor stabilite (fără alimentație) (HG nr.870 din 28/07/2004), în 2013

mii lei

91

       

0,0

0,0  

13,0 0,0    

0,0

0,0

34,4 8,0

4,0

0,0

0,0  

0,0

2,0

26,5 - - - -

3,0  

0,0

0,0

77

Neimplementarea Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern

+

 

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

78 Veniturile salariale ale directorului IÎSP, în 2013

mii lei 31

25

124,

1

84,4

56,5

103,

2

92,5

48,3

104,

3

99,7

116,

4

140,

3

131,

1

89,1

101,

8

71,0

130,

0

138,

7

113,

1

131,

1

120

112,

4

133,

3

67,5

97,1

115,

3

88,4

98,7

116,

4

73,8

110,

7

115,

8

79 Veniturile salariale ale contabilului-șef, în 2013

mii lei 18

21

76,7

32,7

39,8

42,9

71,1

36,6

60,1

57,5

82,5

74,1

76,5

72,0

45,2

47,1

50,9

64,2

64,8

67,8

71,5

48,3

56,9

55,8 53

65,4

49,6

66,6

91,8

54,8

83,7

60,8

80Veniturile salariale ale unui profesor cu norma didactică completă, în 2013

mii lei 57

0

                                   

60,5

50,8

40,1

52,4

48,3

47,3

35,7

54,2

46,2

62,5

36,9

35,2

65

Anexa nr.5 la Raportul de audit

Acțiunile întreprinse de Ministerul Educației pentru remedierea deficiențelor constatate de auditul public extern precedent

Nr. crt.

Conținutul recomandărilor din Rapoartele de audit ale Curții de Conturi

Măsurile întreprinse de entitate conform scrisorilor adresate Curții de Conturi

Concluziile auditului

Mențiuni

Raportul consolidat al auditurilor regularității pe exercițiul bugetar 2010 la unele instituții de învățămînt secundar și mediu de specialitate subordonate Ministerului Educației, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.51 din 13.09.2011

1 6. Să inițieze înaintarea propunerilor vizînd revizuirea clauzei prevăzute în pct.3.3 lit.e) din Contractul-tip, aprobat prin HG nr.923 din 04.09.2001, referitor la restituirea mijloacelor bugetare de către elevii exmatriculați din instituții, ținînd cont de condițiile în cadrul cărora aceștia sînt exmatriculați

Neimplementat Neimplementat

2 9. Să elaboreze, în mod de urgență, metodologia de aprobare, modificare și realizare a normei didactice în învățămîntul mediu de specialitate (colegiu), cu referire la cazurile de absențe motivate

Neimplementat Neimplementat

3 10. Să monitorizeze, inclusiv prin intermediul sistemului trezorerial, utilizarea conformă a alocațiilor destinate achitării burselor de studii

Neimplementat Neimplementat

4 12. La stabilirea limitelor planurilor de înmatriculare a elevilor, pe instituții de învățămînt, să țină cont de capacitatea de proiect a spațiilor existente destinate pentru studii și instruire practică

La elaborarea Proiectului se ține cont de capacitatea de proiect a instituției de învățămînt. Numărul de elevi înmatriculați nu depășește numărul de elevi absolvenți. Planul de înmatriculare este în descreștere anual cu circa 15 la sută

Parțial implementat

La stabilirea planului de admitere pentru noile meserii nu s-a ținut cont că IÎSP nu dispun de atelierele respective

Raportul auditului Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educației pe perioada 2006-2012, aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.2 din 25.01.2013

5 1. Elaborarea, revizuirea și aprobarea curriculumului școlar doar în baza Standardelor educaționale, elaborate și aprobate în conformitate cu legislația în vigoare

Raportul expertului internațional privind proiectul documentului ,,Standarde de calitate ale instituției de învățămînt secundar general din perspectiva școlii prietenoase copilului’’ a fost prezentat la 05.05.2013 și ulterior aprobat și consemnat prin Procesul-verbal al Colegiului Ministerului Educației nr.3 din 30.09.2013

Neimplementat Standardele educaționale nu au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

6 2. Reevaluarea, expertizarea și descongestionarea curriculumului la disciplinele de studii, asigurînd continuitatea curriculară la

Asigurarea dezvoltării curriculare continue în funcție de necesitățile constante la disciplinele

Parțial implementat

Revizuirea curriculumului școlar este în curs de

66

toate treptele sistemului educațional școlare, în urma feedback-ului, analizelor și expertizelor.În perioada iulie-septembrie 2013 au fost organizate formări (instruiri) pentru specialiștii din cadrul direcțiilor generale raionale/municipale de învățămînt și cadrele didactice la toate disciplinele școlare pentru toate treptele de învățămînt. Au participat 560 de persoane

implementare, fiind programată pentru perioada anilor 2014-2015

7 3. Examinarea posibilității de includere în programele de creștere a calității învățămîntului și de asigurare cu manuale pentru clasele X-XII a elevilor cu studii medii incomplete din instituțiile de învățămînt neliceale

Din rezervele neutilizate ale Fondului de manuale, editate prin Proiectul ,,Educația de calitate în mediul rural din R.Moldova”, au fost repartizate manuale pentru disciplinele ciclului liceal (14 titluri) în instituțiile de învățămînt secundar profesional (7479 unități) și mediu de specialitate (5793 unități)

Neimplementat IÎSP nu sînt incluse în sistemul de închiriere a manualelor

8 4. Elaborarea pentru toate disciplinele de studii a materialelor didactice, precum și întreprinderea măsurilor în vederea asigurării, în limita alocațiilor bugetare, a instituțiilor de învățămînt cu echipamente de laborator și IT, substanțe chimice, softuri educaționale etc., necesare pentru asigurarea calității procesului educațional

Elaborarea recomandărilor metodologice și manageriale la disciplinele de studii pentru organizarea procesului educațional în învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.Elaborarea Ghidurilor de implementare a curriculei disciplinare pentru toate treptele de învățămînt preuniversitar, racordate la Standarde

Parțial implementat

9 6. Ajustarea formulei de finanțare a instituțiilor de învățămînt, ținînd cont de particularitățile acestora

Angajarea unui consultant individual internațional în scopul evaluării procesului de finanțare în anii 2010-2012 și prezentarea recomandărilor de ajustare a acestuia

Neimplementat ME nu a stabilit resursele minime necesare asigurării unui învățămînt de calitate și nu le-a evaluat. Prin urmare, nu a avut o bază pentru compararea resurselor alocate și a celor necesare pentru fiecare instituție de învățămînt în parte

67

68