LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE

LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE

I. Maculele sau petele= leziuni circumscrise de culoare diferita de cea a tegumentului normal, fara modificarea reliefului sau consistentei pielii.

1Petele pigmentare= modificari de coloratie ale pielii cauzate de acumularea de pigment in epiderm si dermleziuni circumscrise, difuze sau generalizate care nu dispar la presiune.

a)Pete cauzate de tulburari ale melanogenezeiprin:-acumularea anormala de melanina

-pierderea partiala (hipocromie) sau totala (acromie) a melaninei:b)Pete produse prin acumularea altui pigment decat melanina

-in dermatozele cronice ale membrelor inferioare - produse in urma fenomenelor de capilarita cu hemoragii repetate si depunerea hemosiderinei care va conduce la pigmentarea bruna a tegumentului.-pigmentatii in argiroze, arsenicism sau tatuaje (cu tus chinezesc).

Petele vasculo-sanguine- datorate alterarii vaselor si sangelui circulant sau extravazarii hematiilor clasificate in 3 categorii: eritemul;maculele;purpura.A.Eritemul= o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuante variabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune avand temperatura locala crescuta.

B.Eritrodermia= eritem al intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie vie si asocierea cu alte semne cutanate:

C.Cianoza= o pata vasculara persistenta, de nuanta rosie-violacee, fara caracter inflamator si care dispare la presiune,pielea este rece la palpare.Cauza - staza a sangelui in capilare si vene datorata unui spasm arterial;localizata mai ales la extremitati (acrocianoza, boala Raynaud, degeraturi) sau realizeaza aspectul de livedo (livedo reticular, livedo racemosa).D.Purpura= modificare de culoare a pielii, de obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor in derm.

Cauze: -inflamatie a peretelui vascular insotita uneori de necroza fibrinoida -anomalie a sangelui, in mod particular a trombocitelor (trombocitopenie, trombocitopatie).Clinic - se manifesta initial ca o pata de coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune, schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor hemoglobinei, trecand prin diverse nuante: albastru, galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna, trecatoare sau durabila

Localizarea de electie - la nivelul membrelor inferioare unde presiunea venoasa este maxima.

E.Petele vasculare propriu-zise= pete circumscrise aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau unui proces de neoformatie a capilarelor dermice,dispar la presiune dar sunt permanente.Sunt doua tipuri:-congenitale reprezentate prin angioame (angiomul plan = placa rosie-violacee, bine delimitata, remarcabila prin fixitate si cronicitate in tot decursul vietii);

-dobandite reprezentate prin telangiectazii = arborizatii vasculare fine nepulsatile localizate in mod particular la nivelul fetei.Leziunile elementare cutanate infiltrate

1.Papula=o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, care se vindeca fara cicatrice.

aspect - rotunda, ovala, poligonala, ombilicata, acuminata (conica de obicei in jurul unui orificiu pilo-sebaceu).

culoarea - rosie (eritemul polimorf), rosie-violacee (liliachie) (lichen plan), rosie-bruna (sifilis).

2.Lichenificarea= ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea lor det. suprafete poligonale;este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat (neurodermite, eczeme,prurigo cronic).

3. Nodulii= leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai putin proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, solide, ferme si infiltrate la palpare.

4. Vegetatiile= excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata, mamelonata, avand uneori aspect conopidiform.

Tumora= o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste sau sa creasca. Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie stationare, fie prezinta o crestere rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai ades se extind lent.

Leziuni elementare cutanate cu continut lichid

1.Veziculele= mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni , continand o serozitate clara si avand forme hemisferice, conice sau prezentand o depresiune centrala.

2.Bulele sau flictenele= ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic.Continutul bulelor se poate tulbura devenind purulent pustula.

3.Pustulele= ridicaturi circumscrise, mai rar plane, cu dimensiuni diferite , de culoare alba sau galbena si avand un continut purulent.

Deseuri cutanate= leziuni cutanate rezultate din acumularea la suprafata pielii a celulelor cornoase hiperplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate.

1. Scuamele= depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slab efectuat cu chiureta, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor de pe piele.

2.Crustele= leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice, corespunzand unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare: bule, vezicule, pustule, eroziuni, ulceratii.

Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate

Dupa profunzimea lor se disting:

a)Eroziunea sau exulceratia= o pierdere de substanta superficiala cu fundul neted, bine delimitata si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala.

b) Ulceratia= o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.

c)Escoriatia= o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism.

d) Fisura= o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme, plante).Ragada = o fisura liniara situata in jurul orificiului bucal.

e) Gangrena= o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.

f) Escara= o necroza ulcerata secundar si localizata in zone de presiune,se poate extinde la muschi, tendoane, oase si articulatii.

Sechele cutanate= leziuni secundare evolutiei anumitor dermatoze, ele fiind mai rar primitive.

a)Cicatricea= o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata.

b)Atrofia= o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei parti a componentelor constitutive.

c) Scleroza= o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.

Pielea este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila pe planurile profunde.

Dermatoze parazitare vegetale = dermatomicoze etiologie: organisme inferioare inrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apa, sol din care 70-80 de specii sunt patogene pentru om 4 genuri:Tricophyton;Microsporon;Epidermophyton;CandidaTrei tipuri:a)Geofile contaminare prin activitati agricole

b)Zoofile gazda vitel, rozatoare de casa, ovine

c)Antropofile contaminare interumana, specii adaptate la om

Clasificare:

micoze superficiale ataca structurile epidermice micoze profunde: rare, evolutie cu gome, supuratii, fistule,micoze unghiale -> onicomicoze

micozele firului de par -> pilomicoze

micoze cutaneo-mucoase -> candidozele

micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescuta (copii, tarati)

Epidermomicoze

. Pitiriazisul versicolor

frecvent asimptomatic

agent patogen: Pitirosporon ovale -> specie antropofila

localizare: trunchi, umar, gat

leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar placi, placarde (policiclice)

culoare maronie, cafe-au-lait, galbui, verzui

neprurigen, neinflamator

privite in lumina laterala -> depozit scuamos fin(semnul rumegusului) -> daca le zgariem cu unghia, pe urma unghiei ramane ca rumegusul;

toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant=> zone de leziuni nebronzate

diagnostic: aspect, localizare, in lampa Wood => fluorescenta galben verzuie foarte caracteristica

-tratament:fierberea lenjeriei de corp; purtarea lenjeriei de bumbac;expunerea la UV iarna

Epidermofitia inghinalaetiologie: Epidermofiton flocosum

contaminare: interumana, bazine de inot, echipament sportiv

favorizata de: lenjerie din material sintetic, transpiratie locala, obezitate, diabet zaharat

Clinic: prurit intens la debut, cu exacerbare vesperala; localizare: fundul pliului genitalzona eritematoasa presarata de vezicule si mici eroziuni, uneori si o fisura mica (in fundul pliului);leziunile se extind excentric pe versantul crural (coapsa) si pe versantul genital

pe masura ce leziunile inainteaza => burelet periferic, iar in urma lez. tind sa se vindece; se bilateralizeaza, se extinde catre perineu, perianal, fesier, uneori axilar, submamar

in timp apare lichenificatia datorita gratajului

Epidermofitia interdigitoplantara

etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff

descrisa la atleti

contaminare interumana: pantofi de sport, bazine

avorizata de ciorapi sintetici

debut: prurit paroxistic, vesperal, foarte intens;spatiul IV interdigital -> asigura spatiul optim pentru dezvoltarea micozelor; apar vezicule mici, se sparg -> eroziuni pe fundul pliului => fisura -> favorizeaza patrunderea streptococului

diagnostic pozitiv: prurit vesperal;leziuni interdigitale;modul de extindere;examen micologic

Eritrasma

etiologie: Corynebacterium mimetisimum

contaminare interumana

favorizata de hiperhidroza, obezitate

localizare identica cu epidermofitia inghino-genitala

placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeasi extindere ca si 2

deosebiri: placarde maronii, nu exista marginatia leziunilor (contur flu), descuamatie pulverulenta de suprafata, la lampa Wood => fluorescenta rosu ocral, nepruriginoase

tratament: alcoolsalicilat 2-3%, unguent cu Eritromicina 1-2 % (in cazuri rebele).

Tricofitia uscata (superficiala)

etiologie: Tricofiton violaceum

mediu rural, la copii

localizare la nivelul scalpului

placarde tondante

deosebiri:

firul de par rupt foarte inegal (camp cosit foarte prost)

ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)

spori de dimensiuni mari (7-8), endotrix

aspectul firului de par: sac plin cu nuci

lampa Wood -> negativ, nu produce fluorescenta

- placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond usor eritematos

-prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre -> inoculari secundare = Herpes circinat = inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase) separate prin zone neafectate;

-zona afectata = inel lezional cu vezicule

2. Tricofitia profunda, supurata

etiologie: Tricophiton gypseum

doua forme:

tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):

apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joaca cu viteii

incubatie aproximativ o saptamana

la nivelul scalpului -> un grup de pustule ce proemina pe un fond eritematos-edematos -> in tesuturi -> tumora inflamatorie proeminenta acoperita de mai multe cruste ce aglutineaza firele de par la nivelul placardului -> 2 semne:

epilatia spontana a firelor de par compromiterea profunda si definitiva a firelor de par

in patogenie intervine si Stafilococul aureus

apar adenopatii satelite, cordoane de limfangita

diagnostic pozitiv:

examenul firului de par -> dispozitia sporilor strict ectotrix

examenul cu lampa Wood negativ

insamantari frecvente pe pielea glabra => pustule de dimensiuni mari grupate (8-10), nu conflueaza, pe fond eritemato-edematos -> foliculitele conglomerate Leloir

tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):

apare numai la barbati intr-un context profesional -> sector agrozootehnic

leziuni la nivelul fetei: mustata, barba

leziunile initial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustula centrata de un fir de par

fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul de tumoare inflamatorie

epilare spontana a firului de par => cicatrici deprimate (varioliforme) asemanatoare cu acneea

diagnostic pozitiv: examenul firului de par

diagnostic diferential:

-la adult:

foliculite stafilococice

furunculoza fetei

acneea flegmonoasa

la copil:

furunculul antracoid (carbuncul)

tumori autentice (sarcoame)

granulom candidozic

3. Favusul

etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potential epidemiologic scazut)

focare familiale

evolutie cronica (10-20 de ani)

leziuni la nivelul scalpului

debut prin aparitia godeului favic -> la nivelul orificiului folicular => formatiune cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm - 1cm

culoare galbena = scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului

godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise -> alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toata pielea sanatoasa a capului exceptand liziera pielii paroase = coroana favica

firul de par:

aspect mat, gri (asemanator cu parul de porc)

miros de urina de soarece

examen micologic: parazitare saraca cu spori articulati intre ei, endotrix (asemanatori cu batul de bambus)

examen la lampa Wood negativ

tratamentul pilomicozelor:

raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal

badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate, tinctura Sabouraud

aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%

tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:

griseofulvina po paralel cu exces de lipide:

in microsporia 3 saptamani

in tricofitia uscata 1-1 luni

in tricofitia profunda 2 luni + antibiotice

in favus 3-4 luni

nizoral

itraconazol

Micoze cutaneo-mucoase = candidoze

candida -> 20 de specii

-candida albicans (20-35% din populatie dezvolta pe culturi candida)

- traieste saprofit in tubul digestiv al omului sanatos

- echilibru perfect cu microflora intestinala

- patogenetic (factori care exacerbeaza virulenta determina inmultirea candidei):

antibioterapie locala: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina

tratament antitricomoniazic, antilambliazic, in special cu Metronidazol

diabetul zaharat -> cresterea glicemiei => conditii foarte bune pentru dezvoltarea candidei

anaciditatea gastrica, colecistopatii cronice, gastroenterite

cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie

corticoterapie de durata lunga (prin mecanism de diabet steroidic)

SIDA (afectarea barierelor de protectie)

dupa anticonceptionale, imunosupresoare

- clinic:

candidoze cutanate (rare)

candidoze ale mucoaselor (frecvente)

candidoze unghiale si periunghiale

candidoze profunde, sistemice, viscerale

Candidoze cutanate

1. Intertrigo candidozic

alura profesionala (apa, zahar): patiserii, ospatarii, bauturi

localizare:

spatiul III interdigital de la mana

plica retroauriculara

comisura bucala - angulus candidozic

plica submamara

plica ombilicala

plica inghinala, interdigitala a piciorului -> rar

fond eritematos intens -> zona veziculoasa, se sparge, se produc eroziuni; in fundul pliului apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase

patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic usor detasabil = epidermul macerat + cultura de candida in vivo

diagnostic pozitiv -> examen micologic => spori usor de recunoscut

diagnostic diferential celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic

zona periunghiala intens edematiata -> aspect de bat de toba

zona congestiva; eritematoasa; presarata cu vezicule

daca comprimam zona apare o singura picatura de puroi de sub repliul unghial

Candidoze mucoase

1. Candidoza bucala

in afara de angulus poate fi o stomatita difuza => enantem bucal difuz, presarat din loc in loc de insule de depozite cremoase foarte usor de desprins = stomatita nou-nascutului sau a copiilor distrofici

in practica-> frecvent glosita candidozica: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor

1.daca hipertrofia e totala => glosita scrotala sau cerebriforma, frecvent exista o fisura mediana

2.daca hipertrofia linguala intereseaza doar papilele filiforme => crestere pana la 1-2 cm => glosita piloasa, paroasa: neagra (daca s-a oxidat keratina), alba (daca nu s-a oxidat keratina)

3.daca atrofia e in zone bine delimitate netede, lucioase = glosita geografica

4.depapilare integrala = limba, glosita glazurata

constant exista xerostomie (90%)

senzatie de arsura + prurit lingual

poate exista si o laringita candidozica: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele congestionat al faringelui; clinic -> raguseala

Candidoza genitala

barbati:

balanita candidozica, rar uretrala

congestia, tumefactia glandului pe care apar vezicule si zoneerozive cu depozite alb cremoase

edem local -> fimoza/parafimoza

senzatie de arsura, prurit

Femei -> colpita micotica:

enantem vulvar maxim presarat de vezicule si zone erozive

dureri, arsuri, dispareunie

secretie vaginala consistenta, alb cremoasa

recoltare din fundul de sac vaginal -> bulgari cremosi condensati

diagnostic diferential:

barbati: herpes genital

femei:

trichomoniaza genitala -> galben verzuie aerata

blenoragia

colpite microbiene: E. coli, H. influenzae

3. Candidoza anala

constipatie rebela

prurit anal foarte intens

congestie puternica a regiunii perianale

pliuri ingrosate, edematiate

fisuri radiare, ascunse de depozitul alb cremos

tratament:

suprimarea cauzei

tratament igieno-dietetic hipoglucidic

alcalinizarea organismului: 2-3 lingurite bicarbonat/zi; local Borax 3-4% in spalaturi, bai, comprese, spalaturi vaginale

badijonarea leziunilor cu violet de gentiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol. apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic

anticandidozice:

Nistatin (Micostatin) = Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule, bujiuri uretrale

Amfotericina B

Pimaricina=> de rezerva

Natalicina

Piodermite= infectii bacteriene cutanate

Stafilococii cutanate

- etiologie: Stafilococcus aureus (patogen)

- clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:

foliculare:

foliculite acute superficiale:

dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului folicular

macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o singura leziune, cateva -> pana la sute de pustule

localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor traumatice suprainfectate, pubian, coapse

asimptomatice

in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea

foliculite acute profunde:

localizare:

oOrjeletul = foliculita pleoapelor

ovestibulita narinara

fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de intrare

debut ca si o foliculita superficiala

propagare la intreg sacul folicular -> reactie inflamatorie intensa

macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune unica; o saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par -> microulceratie cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene

tratament: antibiotic local

foliculite cronice profunde = Sicozis stafilococic:

macroscopic: masa pseudotumorala, cu diametru de 1 cm2 + semne celsiene; 1-2 luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt acoperite de cruste

evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala

tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare;

fara tratament evolueaza ani de zile

patogeneza:

debut ca o foliculita acuta superficiala

suse de stafilococ mai intens patogen

infectia coboara pana in fundul de sac folicular

sunt prinsi foliculii din vecinatate => aspect pseudotumoral

perifoliculite:

infectia depaseste sacul foliculari difuzeaza in dermul inconjurator

furunculul:

onodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)

odiametru mare (cm)

osemne celsiene pozitive

odurere, de obicei leziune unica

oevolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se necrozeaza (burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan impreuna cu continutul -> ulceratie -> vindecare cu cicatrici deformante

otratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul -> aparitia burbionului

oodata aparut, recidiveaza -> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi patogeni

oFurunculoza -> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica recidivanta; apare in conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame congenitale imunodepresive)

variante particulare:

furunculul antracoid (carbuncul):

la nivelul cefei

se dezvolta mai multi furunculi concomitent

sunt prinsi intr-o masa unica -> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra, semne celsiene

burbioane concomitent -> se elimina eruptie in stropitoare

rezolvare chirurgicala + antibiotice general si local

complicatie particulara -> difuziune la nivelul vertebrelor cervicale cu aparitia de periostita sau osteomielita

stafilococia maligna a fetei:

furuncul banal pe buza superioara

clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax => edem masiv ce mascheaza nodulul determinat de furuncul; nodulul se palpeaza

complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater -> diseminarea infectiei => Tromboza septica de sinus cavernos:

instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42C), diplopie, chemozis conjunctival

urmatoarele 48h coma -> deces

internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se intervine chirurgical

3. stafilococii ale glandelor sudoripare:

apocrine (axile + zona pubiana)

infectii doar dupa pubertate

infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de obicei axilar, rar pubian (hidrosadenita)

interventie chirurgicala la aparitia burbionului

in lipsa tratamentului -> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei

mai frecvent la sexul feminin

4. impetigo stafilococic -> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau candidozice

5. intertrigo stafilococic:

afectarea unui mare pliu

clinic:

pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata

prin uscarea continutului -> cruste purulente

eroziuni prin spargerea bulelor

fisuri dureroase

identic indiferent de etiologie; necesita examen bacterian si micologic

tratament dezinfectant polivalent

6. granulom piogen ( =Botriomicom):

tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)

particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local; organismul nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de aparare a organismului si agresivitatea stafilococului

se poate dezvolta un abcces sau un flegmon (flegmonul de seringa)

clinic:

tumoare inflamatorie

dimensiuni mici 5-10mm

eritematoasa

usor sangeranda la atingere

se dezvolta rapid 2-4 saptamani de la traumatismul local

persista cronic indefinit

tratament:

exclusiv chirurgical

cauterizarea fondului

localizare:

degetele mainii

buze

varful limbii

diagnostic diferential cu tumori maligne:

bazocelulare

spinocelulare

melanom acrom

Streptodermii

etiologie: Streptococ -hemolitic

- clasificare in functie de varsta:

nou-nascut: Pemfigus epidemic -> clinic:

eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial

halou eritematos

pe torace, membre

trece usor de la un copil la altul

tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante

2-12 ani:

impetigo contagios streptococic (bube dulci):

miniepidemii de colectivitate

primele manifestari peribucal

extindere restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui

pete eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte rapid) cruste melicerice-> galbene, translucide

nu afecteaza starea generala

izolare, Penicilina p.o

antibioterapie topica, solutii dezinfectante

intertrigo streptococic

Particularitate -> localizare in santul retroauricular unilateral

pliu fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice

miniepidemii

adulti:

angulus:

fisura dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral

inconjurata de halou eritematos

evolutie: vindecare spontana, extindere la mucoasa

cheilita acuta streptococica:

fisuri dureroase la nivelul buzelor

descuamatie fina

bilaterala

!!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida

ectima:

de obicei streptococica

stafilococul mai rar

localizare specifica -> gambe

in prima faza bula cu continut net purulent -> cateva ore -> crusta purulenta groasa + halou eritematos larg (1-2 cm)

diagnostic: dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect rotunda = ectima propriu-zisa

Streptococ -> leziune unica, stafilococ ->leziuni multiple (3-4)

tratament topic

infectia sistemului limfatic tegumentar:

tegument si mucoasa intacta = bariera

leziuni reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei, ulcer cronic de gamba, traumatism ->limfangita acuta streptococica

clinic: banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril

evolutie: vindecare spontana, forma majora -> erizipel

Dermatoze alergice

Clasificarea antigenilor:

- dupa calea de patrundere:

- pneumoalergeni:

praf de casa = acarieni (Dermatofagoides pteronissimum)

polenuri

mucegaiuri

prafuri industriale

faina

scuame de animale

- alergeni alimentari (trofoalergeni):

proteine animale: peste, miel

proteine de ou: ovalbumina

proteine de lapte: lactoglobina (mai ales la persoane atopice)

nuci, arahide, cacao, scoici

fructe rosii (capsuni, zmeura, fragi, tomate)

banane, ananas (contine nichel), kiwi

conserve alimentare

arome din alimente

- bioalergeni:

infectii bacteriene

infectii virale

infectii fungice

paraziti intestinali/cutanati

- alergeni medicamentosi:

produse cortizonice, acid acetil salicilic, sulfamide

anestezice (in special novocaina)

fenolftaleina din purgative (ciocolax)

codeina

antibiotice (penicilina)

Testarea cutanata (pentru identificarea alergenului)

- nu intotdeauna are valoare diagnostica de 100%

- metode:

test epicutan =patch test(prin alipire):

hipersensibilizare intarziata (dermatita de contact, eczema de contact)

Cr, Ni, Co, coloranti, cauciuc

substanta se inglobeaza in vaselina. Se aplica pe o hartie de filtru rondele de aluminiu. Se aplica pe tegument (antebrat) si se fixeaza cu un leucoplast. Se lasa 48-72 h, apoi se ridica plasturele => se citeste eritemul si papula. Poate apare o reactie si la plasture

martor negativ -> vaselina pura

test prin scarificare (zgariere); prick-test (intepare)

hipersensibilizare imediata:

urticarie

dermatita atopica (eczema atopica)

medicamente, alimente, alergeni de mediu (praf, polen)

martor negativ serul fiziologic, martor pozitiv histamina

pe tegumentul indemn se aplica o picatura din solutia care contine alergenul. Prin picatura se aplica un ac perpendicular sau oblic si se inteapa tegumentul, intepare epidermica, fara sangerare.

Se lasa 20-30 de minute, se sterge picatura, se citeste eritemul ( 2-3 mm) si edemul.

testare prin intradermoreactii (alergenii patrund la nivel papilar)

sensibilizare intarziata si imediata tardiva

alergeni microbieni, tuberculina, micotici, medicamentosi

la medicamente:

clinic pozitiv in antecedente

sensibilizare imediata tardiva

prick test negativ

IDR(+)

citirea 48-72 h

pentru unele medicamente:

IDR poate fi agresiva (soc anafilactic) -> cu masuri de precautie (linie venoasa)

prick test (+)

Tipul urticarian:

Urticaria:

dermatoza alergica caracterizata prin placi eritemato-edematoase cu debut brusc tranzitorii si pruriginoase

isi schimba forma, localizarea

mecanism:

hipersensibilitate tip I:

- clinic

leziunea apare brusc in cateva minute (placi, placarde), cu forme neregulate, eritematoase, edematoase

uneori au culoare alba, de portelan (predomina edemul)

de aproximativ cativa milimetri pana la zeci de cm (placarde)

Localizare -> oriunde pe suprafata corpului,exceptie extremitatea cefalica

leziuni tranzitorii -> se modifica ca forma si dimensiuni; intotdeauna sunt intens pruriginoase.

Gratarea leziunilor determina aparitia de noi leziuni (degranularea mastocitelor)

digestiv: greata, varsaturi, diaree (edem intestinal)

renal: oligurie (in momentul debutului leziunii), poliurie (la retragerea leziunii)

artralgii, febra, cefalee

modificarea starii generale

- forme de urticarie:

urticaria rubra -> leziuni intens rosii

urticaria hemoragica -> extravazarea hematiilor

urticaria buloasa

Urticarie acuta -> evolueaza 4-6 saptamani,

Urticarie cronica -> evolueaza mai mult de 6 saptamani

Edem angioneurotic = edem Quincke

forma de urticarie profunda

debut foarte rapid

evolutie acuta, uneori supraacuta

clinic:

edeme eritematoase la nivelul zonelor cu tesut conjunctiv lax abundent (pleoape, obrajii, buze, regiunea genitala -> scrot, labii)

manifestari edematoase la nivelul mucoaselor => disfagie, edem glotic (disfonie) -> asfixie fara tratament, edem meningean (-> crize comitiale)

urgenta medico-chirurgicala

e grava daca e postmedicamentos sau post intepatura de insecta -> necesita traheostomie

Forme patogenetice de urticarie sau edem angioneurotic:

urticarii de hipersensibilizare-> regula celor 8I:

inhalati

instilati (medicamente picurate in nas, ochi)

ingerati (alimente, medicamente, bauturi)

injectati

infectia

infestatia (paraziti)

intepatura de insecta

inserati (medicamente, materiale artificiale introduse in organism)

urticarii fizice:

la frig: mai frecvent la persoanelecu crioglobulinemie (expunerea la frig -> afectarea mai ales la nivelul fetei si mainilor)

solara:

sensibilitate tegumentara la radiatiile UV

in cursul expunerii la radiatiile UV la inceputul sezonului cu soare se produce o desensibilizare in timp

se recomanda o desensibilizare inainte de inceputul sezonului cald

la caldura: in contact cu obiecte fierbinti

factice sau dermografisme: gratarea tegumentului => linii eritemato-edematoase aparute in 15-20 secunde si dureaza uneori zeci de minute; reactivitate cutanata la traumatisme

la presiune:

centura

bretele

pe talpa sau fese

necesita corticoterapie

colinergica:

conditii ce determina cresterea temperaturii organismului (efort fizic, bai fierbinti, bauturi fierbinti)

leziuni papuloase

alte manifestari: tahipnee, tahicardie, anxietate

la vibratii: extremitatea superioara -> maini (muncitori ce lucreaza cu aparate care produc vibratii)

acvagena: contactul cu apa

observatii: aerogena + frig -> risc de soc anafilactic (imersie brutala in apa rece) sau edem faringian si glotic (consum de inghetata)

3. urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial => urticarie in diverse situatii

4. urticarie farmacologica:

medicamente

alimente: citrice (suprafata de contact), fructe de mare

crioglobuline

mentol

5. urticarie de contact (ex. la urzica):

IgE

efect farmacologic direct

Cauze endogene de urticarie:

infectia

colagenoze

hipertiroidism, hipotiroidism (rar)

diabet zaharat

sarcina

parazitoze intestinale

afectiuni maligne, paraneoplazice: carcinoame, limfoame

- dg. pozitiv -> leziuni tipice, etiologie

Tratamentul urticariei

- specific:

indepartarea cauzei

desensibilizare specifica: se administreaza Ig care sunt specifice unui anumit alergen (ex:Ig la praf de casa). Se administreaza in doze progresiv crescande intradermic (0,1-1 ml)

Indicatii -> tratament nespecific ineficient

- nespecific: desensibilizare nespecifica

medicamente antihistaminice:

antihistaminice de sinteza:

actioneaza la nivel tisular

blocarea receptorilor H1 sau H2 la nivel tisular => reduc permeabilitatea tisulara

antihistaminice anti receptori H1:

generatia I (au efect sedativ):

Hidroxizin

Clorfenilamina

Clorfenoxamina

Tavecin

Ciproheptadin (Peridol)

- prezinta ca efecte adverse: uscaciunea gurii, somnolenta, interactiune cu alcoolul

generatia a II-a (nu traverseaza bariera hematoencefalica => nu au efect sedativ):

Claritine

Kestine

inhibitori ai sintezei histaminei la nivelul mastocitului si bazofilului:

Glucocorticoizi:

Indicatii: fenomene severe si rapid extensive, urticaria la presiune si intepatura de insecte, urticaria postmedicamentoasa

HHC 100-150 mg i.v , administrat la 6-8 h; se continua cu Prednison cateva zile (2-3 zile)

!! neindicata corticoterapia in urticaria cronica

substante care inhiba eliberarea histaminei: adrenergice

Indicatii: edem angioneurotic, soc anafilactic, cele ce nu raspund la medicatia prezentata anterior

Adrenalina 1: 0,1-0,5 ml sc, se repeta la 15-20 de minute daca nu se amelioreaza simptomatologia

Efedrina

Cromoglicat de Na

Ketotifen

Eczema

-definitie: dermatoza alergica, aspect clinic polimorf -> leziuni elementare foarte diferite: eritem, vezicule/papule, scuame, lichenificatie, keratoza

-factori de teren: teren atopic (familiar), stres => reactivarea leziunilor edematoase

- clinic -> forme evolutive:

eczema acuta (dureaza pana la 4 saptamani):

debut brusc

leziuni eritemato-edematoase si veziculare; veziculele se erodeaza => eroziuni ce zemuiesc

prurit

senzatie de arsura

edem

eczema subacuta (evolueaza pana la 2 luni):

eroziuni

fisuri fara zemuire

scuame (parakeratoza)

Escoriatii

eczema cronica (evolueaza mai mult de 2 luni):

leziuni uscate

parakeratoza, scuame groase, lichenificatie

prurit

fisuri

- manifestari asociate:

adenopatii locoregionale

subfebrilitati

eozinofilie

etio-patogenetic:

A) eczeme exogene produse prin contact cu substante din exterior:

iritativa sau ortoergica (mecanism dublu: iritant + sensibilizant):

localizarea pe maini

contact cu: detergenti, substante caustice (baze slabe), uleiuri minerale, solventi organici (benzina)

se distruge bariera epidermica

caracteristic:

apar in conditii de munca -> apar la toate persoanele ce folosesc substantele -> apar imediat la contact

leziunile apar strict pe suprafata de contactsi dispar dupa intreruperea contactului (in week-end, concediu)

evolutie acuta sau cronica

alergica:

sensibilitate la unele substante

faza de inducere a sensibilizarii

faze de reexpunere:( Fe, Ni, Cr, Co, ciment, etc)-> cauciuc, parfumuri, plante, lac de unghii, crema de maini

caracteristic:

apare la anumite persoane

apare dupa mai multe zile de la contactul initial

leziuni mai extinse decat suprafata de contact

leziunile dispar dupa o perioada de timp de la intreruperea contactului cu alergenul

Fotoalergica -> sensibilitate tegumentara dupa ce substanta alergizanta patrunde in organism sau ia contact cu pielea, dupa o expunere prealabila la UV

medicamente: tetraciclina, acid nalidixic, fenotiazine, anticonceptionale (unele), tiazide, fenotiazide

B) eczeme mixte (factori endogeni+factori exogeni):

mumulara (discoida):

placa rotunda, zemuinda, eritematoasa

disemineaza

sensibilizare la: alergeni microbieni (sfera ORL, dentara si genitala), medicamente (antibiotice), atopici, microtraumatisme

dishidrotica:

vezicule la nivelul mainilor, picioarelor

veziculele au plafon gros mici eroziuni => scuamare periferica

cauze:

Cr, Ni, Co

factori infectiosi micotici

stresul (recidive)

caldura (frecvent in sezonul cald)

Microbiana -> examen bacteriologic

de staza:

gravitationala sau de staza -> insuficienta cronica venoasa

gambe, picioare

eritem, edem, vezicule, scuame

eczema seboreica:

teren seboreic (uneori caracter familial)

regiuni seboreice: scalp, sprancene, sant nasogenian, conduct auditiv extern si periauricular, presternal, interscapular, penian.

eritem + scuame

se adauga o ciuperca: Pytirosporum ovale

se reactiveaza in stress

se agraveaza in boli neurologice (Parkinson), boli cardiace cronice, boli digestive

extindere crescuta la bolnavi HIV

copii nou-nascuti: eritrodermie, eritem generalizat ( cu descuamare generala, stare generala buna), debuteaza la 2-3 luni de viata

eczema fisurala sau asteatozica:

la persoane varstnice ce stau in apropierea surselor de caldura

aspect uscat + scuame poliedrice delimitate de santuri (brate, coapse)

neurodermita circumscrisa

lichenificare: tegument ingrosat

localizare: cervicala posterioara, scrotal, maleolar

prurit foarte intens

tratament:

patogenetic (antiinflamatoare)

corticoterapia:

.topica (locala) -> leziuni restranse:

clasa I: Clobetalol propionat (Dermovate, Cormax de 2 ori /zi dimineata si seara); NU se aplica pe fata

clasa II: Elocom, Advantam, Cutivate; efect prompt, nu dau dependenta Dermovatului, Betaderm

clasa III: Pivalat de flumetazona, Triamcinolon, Fluocinolon; NU se aplica pe fata

clasa IV: HHC acetat (produs mai slab, nu da dependenta)

in eczeme uscate (cronice) unguente (contin numai excipient gras), iar in cele subacute si acute se recomanda creme (contin excipient gras + apa)

- se incepe cu clasele I si II, iar dupa ameliorarea fenomenului => se recomanda clasele III si IV

-se administreaza maxim 3 saptamani

-gudroane: Ichtiol (reduce epidermopoeza), Tumenal

PUVA terapie

climatoterapie

Sistemica -> leziuni foarte extinse, insuficienta tratamentului topic

Prednison: 30-40 mg/zi 2-3 saptamani + terapie cortizonica topica

etiologic:

eczeme bacteriene: antibiotice local/general

eczeme micotice: antifungice

C) eczema endogena (atopica)

- patogenie:

tendinta de a dezvolta astm bronsic, rinita alergica, dermatita atopica, datorita unei productii crescute de IgE prin sensibilizare la alergeni obisnuiti (caracter familial)

receptivitate scazuta la infectii

deficit de IgA secretorii

teoria blocadei receptorilor adrenergici cu stimularea receptorilor

Clinic -> trei forme:

infantila:

luna V-VI: placi si placarde eritematoscuamoase mai ales la nivelul obrajilor, mentonului, buzelor

ramana o zona intacta la nivel peribucal

uneori leziuni la nivelul extremitatilor (placi, placarde), trunchi, m. fesieri

juvenila:

flexori:

lichenificatie

escoriatie

papule

- mai ales la nivelul plicii cotului si palmar

tegument xerotic (uscat), pruriginos, se pot produce impetiginizari (suprainfectii)

adult:

eritem

scuame

lichenificatie

- mai ales la nivelul flexorilor, sunt diseminate

- caractere asociate:

paloare tegumentara

prurit persistent

xeroza cutanata

manifestari oculare (cataracte, chiar si la copii)

criterii de diagnostic:

criteriu major: afectiune cutanata pruriginoasa cronica

criterii minore:

istoric de leziuni flexulare

istoric de astmabronsic

tegumente xerotice

dermatita flexulara vizibila

debut sub 2 ani

- complicatii:

- infectioase: bacteriene, virale, micotice

- eritrodermizare -> nou-nascuti

- tulburari de crestere la copii

tratament:

sistemic:

antihistaminice (eficienta medie)

corticoterapie: topica (de preferat), generala (tratament topic insuficient)

Emoliente ->unguente cu uree: Rombalsam

unguent slab keratolitic (copil mare, adult, NU la copil mic)

unguent cu Ihtiol (leziuni uscate)

cure heliomarine

regim igieno-dietetic: excluderea alimentelor si medicamentelor alergene

PUVA terapie

climato-terapie

Dermatoze profesionale

orice modificare a tegumentului aparuta in relatie cu aplicarea unei profesiuni

- factori de agresiune:

Mecanici -> frecare => durioame (bataturi), clavusuri (bataturi la picioare)

Fizici -> expunere cronica la radiatia solara=> keratoze actinice = zone circulare de piele rugoasa rosie spre brun, sunt leziuni preneoplazice (keilite actinice cronice = descuamare, fisurare a buzei inferioare, leziune preneoplazica)

expunere la radiatii X => radiodermite cronice pe dosul mainilor =arii de tegument atrofic, cu tulburari de pigmentare, depigmentare/hiperpigementare alternante + teleangiectazii exprimate, tegumentul este mai subtire

factori biologici: candidoze interdigitale dermatita de contact alergica (apare doar la unii): apare dupa o perioada de latenta imunologica, depaseste locul contactului direct, se autointretine

!!! in ambele apar placi eritematoase, vezicule, scuame, senzatie de arsura/durere

- tratament local cu dermatocorticoizi

acnee profesionala -> formeaza sindromul seboreic secundar:

acnee la Cl (clorul e lipofilic, se localizeaza in glandele sebacee ale fetei -> reactie inflamatorie)

acnee la ulei = ELAIOCONIOZA (nu contactul direct cu ulei mineral determina acnee ci particulele din compozitie care astupa poriila nivelul tegumentului care a venit in contact cu uleiul respectiv) => papulo-pustule foliculare (frecvent pe brate, coapse, gambe)

Colagenoze

Lupusul eritematos

= boala autoimuna in care apar anticorpi antinucleari impotriva ADN dublu catenar; expunerea la UV accentueaza productia de atc.

- Clinic -> spectru foarte variabil de la forma cea mai grava (LES) -> cea mai usoara (LE cronic -> afecteaza numai tegumentul)

- lupus intermediar= stari intermediare de trecere de la o forma usoara la una grava

LES

-afecteaza egal ambele sexe

- varful incidentei 20-40 de ani

- clinic:

debut sub forma unui sindrom febril prelungit

afecteaza aparatul osteo-articular: artralgii meteorosensibile

miopatie

scaderea fortei musculare

Poliserozita (exudat la nivelul sinovialelor articulare, pleurelor, pericardului)

hepatita cronica lupica

encefalopatie lupica

glomerulonefrita cronica lupica (dupa 1-2 ani de evolutie); evolueaza spre insuficienta renala cronica (principala cauza de deces)

manifestari cutanate apar in 80% din cazuri:

eruptia tipica = placard violaceu cu dispozitie caracteristica pe piramida nazala si extensie spre obraji = eruptie in fluture; pe placard apar si telangiectazii, fara scuame

manifestari atipice -> constituie imaginea LE cronic

cea mai rara = eruptie buloasa generalizata (buloza lupica)

diagnostic: