Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent:
SPRÎNCENATU
GEORGE
Conducător ştiinţific:
Şef lucrări inginer: LIMBĂŞAN GEORGIANA
BRAŞOV
2010
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ BRAŞOV
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ
STUDIU TEHNIC ȘI ECONOMIC
PRIVIND OPORTUNITATEA CREȘTERII
CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE LA S.C.
BRAMAC S.R.L. PENTRU PRODUSUL
”PANOU SOLAR”
Absolvent:
SPRÎNCENATU
GEORGE
Conducător ştiinţific:
Şef lucrări inginer: LIMBĂŞAN GEORGIANA
2
CUPRINS
Cap 1- Stadiul actual în domeniul panourilor solare
1.1 Motivarea alegerii temei
1.2 Prezentarea cadrului general despre panourile solare
1.3 Prezentarea generală a firmei S.C. BRAMAC S.R.L.
Cap 2- Analiza tehnică și economică a activității firmei
2.1 Prezentarea produselor fabricate
2.2 Piața potențială
2.2.1 Scurt istoric al evoluției cererii și ofertei
2.2.2 Analiza cererii și ofertei pe piață
2.2.3 Concurența
2.3 Prețul de vânzare al produselor
2.3.1 Prețul practicat de firmele concurente pe piață
2.3.2 Prețul practicat de SC BRAMAC SRL
Cap. 3- Analiza operațională/tehnică a activității
3.1 Capacitatea tehnică/ de producție a firmei
3.1.1 Numărul de utilaje existente și tipul acestora
3.1.2 Capacitatea de producție
3.1.3 Determinarea suprafeței de producție
3.2 Tehnologia de fabricație
3.3 Programa de fabricație
3.4 Factorii de producție ai firmei și costurile aferente
Cap. 4- Studiu investițional privind achiziționarea de noi utilaje
4.1 Proiectul de investiții- prezentare și costuri de realizare
4.2 Calculul indicatorilor de evaluare a eficienței economice a investiției
Cap. 5- Concluzii finale
Bibliografie
3
INTRODUCERE
Fiecare agent economic îşi propune să comercializeze o cantitate cât mai mare de
produse, să pătrundă pe cât mai multe pieţe şi astfel să aibă un profit cât mai mare. Acest lucru se
poate obţine prin consecvenţa firmei, adaptatrea la condiţiile pieţei, prin calitatea superioară a
produselor şi păstrarea relaţiilor cu clienţii.
În această lucrareeste prezentată o alternativă a energiei convenţionale şi anume energia
solară. Energia convenţională este cea provenită din arderea combustibililor fosili care a dus la
poluarea mediului înconjurător, la rarefierea stratului de ozon şi la încălzirea globală. Energia
solară este prezentă în orice loc al planetei şi gratuită, disponibilă în cantităţi imense, ecologică,
captarea acesteia nu este poluantă şi nu are efecte nocive asupra atmosferei.
Lucrarea iși propune să analizeze posibilitățile de creștere a capacității producției printr-
un proiect de investiții, pornin de la premiza evoluției vamzărilor în domeniul panouri solare.
Primul capitol începe cu o prezentare generală a energiilor regenerabile, potențialul
acestora în România și in străinătate. Urmează o prezentare a tipurilor de instalații la care sunt
folosite panourile solare. Tot ăn acest capitol am prezentat date generale despre firmă, obiectul ei
de activitate.
În capitolul doi se face o prezentare generală a tipurilor de panouri solare produse de
firmă precum și o prezentare a evoluției ,anterioare perioadei analizate de noi, a vânzărilor de
panouri solare. Tot în acest capitol am prezentat piața potențială, previziunea vânzărilor pe anii
2010,2011, concurența precum și prețul de vînzare practicat atât de firme concurente cât și de
firma analizată.
În capitolul trei am calculat capacitatea de producție a firmei în momentul de față, am
calculate suprafașa necesară pentru a vedea daca proiectul de investișie cuprinde numai achiziția
de utilaje sau și închirierea unei noi clădiri. Tot aici am prezentat tehnologia de fabricare a
panoului solar și am determinat numărul de utilaje necesare, pornind de la previziunea
vânzărilor. Acest capitol mai cuprinde și costurile de producție.
4
În capitolul patru s-a facut o prezentare generală a proiectului de investiție, costurile de
realizare a acestuia, planul de finanțare a investiției precum și indicatorii de evaluare a eficienței
economice a investiției.
5
CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL TEMEI
1) MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
În ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, căbuni: prin
ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decat orice activitate umană din
istorie: acumularea de gaze nocive în atmosferă, ceea ce a declanșat procese (poate ireversibile),
precum: subțierea stratului de ozon, incălizirea globală, etc.
De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantă/relevantă
pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele vântul, practic nu se consumă, și se numesc:
energii regenerabile. Produc emisii mult mai puține, reduc poluarea chimică, termică, radioactică
si sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai sunt cunoscute și ca surse alternative sau
neconvenționale. 1
Tipurile de energie alternativă sunt:
energia solară,
energia eoliană,
hidroenergia,
energia valurilor,
energia geotermală,
bioenergia(biocombustibili, reziduri animale),
biodiesel
În general, prețurile la gaz sunt strâns legate de prețurile petrolului, astfel încât, fiecare
scumpire a barilului de petrol, conduce –într-un final- la o scumpire a metrului cub de gaz.
Cauzele scumpirii petrolului sunt explicate prin cererea mare de pe continentul asiatic, greve în
Norvegia, Venezuela; Nigeria, crize politice și de securitate, și prin speculații la bursă.
1 http://www.energii-regenerabile.ro/
6
Fig 1.1 Consumul mondial de energie pe un an
Anul 2008 a dat prilej publicațiilor naționale și internaționale să marcheze cote record
atinse de barilul de petrol și mai mult decât atât s-au înregistrat fluctuații importante în acest
domeniu iar insecuritatea și inconstanța ne afectează pe toți. Aceste creșteri sunt cu atât mai
îngrijorătoare cu cât se subliniază constant faptul că petrolul este o resursă pe cale de epuizare.
Dependența de resurse naturale creează dificultați fiecărui consumator- pentru că el este cel care
resimte fiecare scumpire.
Consumul mondial de energie pe un an este radiat de soare în trei ore!
Cubul cel mare ilustrează energia solară utilizabilă, care ajunge pe pământ într-un
an de zile. Cuburile poziționate în partea stângă a graficului indică resursele în energie
convențională existente în acest moment, în timp ce cubul poziționat în partea opusă
simbolizează necesarul mondial de energie într-un an întreg.
Necesarul de energie la nivel mondial este oferit de soare în doar câteva ore!
Soarele este resursa de energie care nu dăunează mediului înconjurător, care ne stă
nelimitat la dispoziție- și mai ales- este gratuită. Să nu uităm că soarele constituie premisa
existenței vieții pe pământ.
Cifrele indică faptul că există premisele unei instalații solare eficiente în România. 85%
din radiația anuală este distribuită în intervalul martie-octombrie. Dacă este captată, ea
7
poate încălzi apa caldă menajeră până la 60C pentru o perioadă de cel puțin 8 luni pe an.
În restul anului trebuie asigurată energia termică necesară prin intermediul unei încălziri
centrale, de exemplu. Trebuie notat însă faptul că poate fi acoperit 80% din totalul
necesar de apă caldă menajeră al unei gospodării. 2
Fig 1.2 Radiația anuală din România
2 http://www.bramac.ro/
8
2) PREZENTAREA CADRULUI GENERAL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ
TEMA
Panoul solar este poate fi folosit în următoarele situații:
Pregătire apă caldă
Aport încălzire
A. Pregătire apă caldă
Un amestec de apă și lichid de protecție contra
înghețului este pompat în colector prin intermediul
unui circuit închis, și încălzit cu ajutorul energiei
solare. De acolo este pompat înapoi în convector
unde predă energia cumulată. În acest fel se
încălzește apa din boiler, în timp ce amestecul
menționat anterior este din nou pompat în colector.
Fig 1.3 Schema utilizării panourilor solare pentru pregătirea apei calde
Fig 1.4 Necesarul de panouri solare pentru pregătirea apei calde menajere
9
B. Aport încălzire
Instalațiile combinate pentru apa caldă
menajeră și încălzire asigură casei
aportul necesar de energie în perioada
de trecere(primăvară- toamnă). Cea
mai buna premisă pentru un aport
eficient la căldură este o construcție
ergonomică unde instalațiile de
încălzire reușesc să facă față fiind
reglate la intensitate minimă. 3
Fig 1.5 Schema utilizării panourilor
solare pentru aportul la încălzire
REGULI DE DIMENSIONARE
Relevanța unei instalații solare în încălzirea apei menajere, pentru încălzirea piscinei sau
pentru aportul la încălzirea propriuzisă a locuinței nu se exprimă prin compararea costurilor
pentru gaz și a amortizării investiției, ci prin gradul său de eficiență respectiv prin acoperirea
necesarului de energie pe parcursul unui an întreg. De aceea, la dimensionarea unei instalații
solare, trebuie să se ia în calcul următorii factori:
Instalațiile pentru apă caldă menajeră trebuie să fie adaptate la obiceiurile de
consum ale utilizatorilor. Gradul de acoperire anuală trebuie să se afle, în funție de instalație,
între 40% și 80%.
3 www.bramac.ro
10
Instalațiile solare sunt potrivite și pentru aportul la încălzirea prin pardoseală.
Mărimile generice pentru aportul la încălzirea unei case familiale bine izolate sunt între 16 și
20 .
Pentru a evita o supradimensionare neeficientă a instalației solare, trebuie
respectate regulile dimensionării
Este adevărat că orice instalație solară trebuie să ofere rezertve care să fie produse la
anumite intervale de timp și care să asigure necesarul de apă caldă menajeră pentru două zile,
astfel încât să existe o anumită independență față de condițiile climatice.
Surplusul de energie existent vara, nu poate fi păstrat pentru iarnă decât cu eforturi mari
respectiv prin intermediul unui boiler de o capacitate foarte mare. Exemplele întâlnite în practică
demonstrează că este posibilă și fructificarea surplusului de energie și că acest lucru oferă
consumatorului cel mai mare grad de independență posibil față de sursele convenționale de
energie. De pildă, pe timpul verii, energia în plus poate fi folosită pentru încălzirea unei piscine.
Cea mai eficientă dimensionare în cazul unei construcții în care locuiesc mai multe familii, se
află la un nivel de acoperire a necesarului de energie solară de 40%.
DIMENSIONARE SUPRAFAȚĂ COLECTOARE ȘI BOILER
Dimensionarea instalațiilor solare și prin aceasta înțelegând și dimensionarea suprafeței
colectoare, depinde de următorii factori:
Necesarul de apă caldă
Necesarul de energie pentru încălzirea locuinței(în cazul în care se dorește un
aport la aceasta)
Gradul în care se dorește a fi acoperite neviole unei gospodării prin intermediul
energiei solare
Situare geografică/climă
Orientare și înclinația acoperișului
11
Tipul colectorului
Suprafața colectoare: regula generală stabilește cca. 1.5 suprafață
colectoare/persoană. Unghiul de înclinație a colectoarelor›20 orientare de la Sud-Est
pânpă la Sud-Vest.
Fig. 1.6 Dimensionarea suprafeței colectoare și a boilerului
Necesarul zilnic de apă caldă menajeră(45)/ persoană, exprimat în litri
Economic:30-40
Mediu:50-60
Mare:70-100
Volumul boilerului
Boilerul trebuie să fie dimensiionat în așa fel încât să existe o rezervă care să asigure un
necesar suplimentar de energie pentru eventualitatea unei zile cu vreme
12
nefavorabilă.AVANTAJELE
3) PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI
Fondată în 1996 ca „Bramac fabrica de ţigle GmbH“, a devenit „Bramac Dachsysteme
International GmbH“ prezentă, la începutul mileniului al treilea în multe ţări din Europa centrală
şi de est, cunoscută ca un ofertant puternic şi inovativ în sectorul învelitorilor. Firma Bramac
Dachsysteme International Gmbh este persoană juridica austriacă, utilizând din plin conexiunile
internaţionale şi Know-How-ul mondial al celor doi acţionari ai săi Monier şi Wienerberger AG,
în direcţia optimizării continue a produselor şi serviciilor sale. 4
Bramac este o companie producătoare de ţigle din beton din România. Compania
deţine, din 2004, o unitate de producţie la Sibiu, cu o capacitate de producţie anuală de circa 13
milioane de ţigle şi are o cotă de 18% pe piaţa totală a învelitorilor pentru acoperiş. Firma este
deţinută de compania Bramac Dachsysteme International, din Austria, controlată de grupurile
Wienerberger (Austria) şi Lafarge (Franţa). 5
Cifra de afaceri în 2008: 18 milioane Euro, in crestere cu 29% fata de 2007 si
estimeaza pentru acest an un avans de 20-30%. In aceste conditii, businessul companiei Bramac
ar putea depasi 20 milioane de euro. Ponderea importurilor in cifra de afaceri este de sub 10%,
Vanzarile firmei Bramac au urcat anul trecut, in volum, cu 32%.
Firma a intrat în anul 2006 pe segmentul panourilor solare. “Piata panourilor solare din
Romania nu este inca suficient de matura. Obiectivul nostru pentru acest an este de a prezenta
publicului avantajele acestui produs, care este folosit pe scara larga in tarile din Vest, si
modalitatea in care acesta contribuie la reducerea costurilor la energie”, Potrivit reprezentantilor
companiei Bramac, noul produs asigura o reducere a consumului de apa calda de circa 500-700
metri cubi pe an.
Compania Bramac a inceput productia in Romania in anul 2004, prin constructia unei
fabrici la Sibiu, cu o capacitate de productie anuala de circa 13 milioane de tigle si o investitie de
cinci milioane de euro.
Piata invelitorilor de acoperisuri era estimata la sfarsitul anului trecut la circa 20
milioane de metri patrati si o valoare de 130 milioane de euro. Segmentul economic ocupa o
4 www.bramac.ro5 www.wikipedia.org
13
pondere de 35% din vanzarile totale, in timp ce tiglele standard reprezinta in jur de 45%,
diferentele fiind acoperite de invelitorile din segmentul premium. 6
CAPITOLUL I.2 ANALIZA TEHNICĂ ȘI ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII
FIRMEI
6 www.zf.ro
14
1) PREZENTAREA PRODUSELOR FABRICATE
Firma Bramac are pe piata 4 tipuri de panouri solare:
Panou solar BSD10E
Panou solar BSD8E
Panou solar BSD6E
Panou solar BSD4E
Tabelul2.1 Tipuri de panouri solare Bramac Fig. 2.1 Tipuri de panouri solare
Anul Suprafata de panouri solare montate (metri patrati)
15
TIP
PRODUS LxÎ
suprafață
m^2
greutate
kg
BSD10E 5.36x2.38 10.1 300
BSD8E 4.31x2.38 8.1 240
BSD6E 3.26x2.38 6.1 180
BSD4E 2.36X2.38 4.1 120
BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
indice
de
crestere
(%)
2006 4600 3300 2500 2500
2007 5600 121,73 3700 112,12 3580 143,2 3500 140
2008 8600 153,57 4900 132,43 4660 130,16 4500 128,57
Tabelul 2.2 Suprafața de panouri solare montate în anii 2006,2007,2008
Anul
Numarul de panouri solare montate
BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
Cantitate
Indice
de
crestere
(%)
2006 1121 540 308 247
2007 1365 121,73 606 112,12 442 143,2 346 140
2008 2097 153,57 803 132,43 575 130,16445
128,57
Tabelul 2.3 Numărul de panouri solare montate în anii 2006,2007,2008
Pentru a urmări mai bine evoluția vânzărilor celor trei produse, se va realiza o
reprezentare grafică unde:
X= cantitatea (metri pătrați)
Y= timpul
16
Fig 2.2 Evoluția vânzărilor panourilor solare pe anii 2006,2007,2008
Reprezentarea grafică evidențiază evoluția liniară a produselor BSD10E, BSD8E,
BSD6E, și BSD4E evidențiând o creștere a vânzărilor de la an la an raportată la anul de
referință 2006. Montarea sau folosirea panourilor solare BSD4E este într-o creștere mult mai
ridicată față de produsele BSD8E, BSD6E, BSD10E,
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescută
datorită transferului de căldură. Energia transferată fluidului purtător este numită eficienţă
colectoare instantanee. Panourile solare au în general una sau mai multe straturi transparente
pentru a minimaliza pierderile de căldură şi pentru a putea obţine o eficienţă cât mai mare. În
general, sunt capabile să încălzească lichidul colector până la 82C cu un randament cuprins între
40 şi 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a
locuinţelor. Acestea înlocuiesc acoperişurile locuinţelor. În emisfera nordică, ele sunt orientate
spre sud, în timp ce în emisfera sudică sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt
montate panourile depinde de latitudinea la care se găseşte instalaţia respectivă. În general,
pentru dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt înclinate la un unghi egal cu latitudinea la
care se adună sau se scad 15 şi sunt orientate spre sud respectiv nord. 7
7 www.ecomagazin.ro
17
În plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a locuinţelor prezintă
pompe, senzori de temperatură, controllere automate care activează pompele şi dispozitivul de
stocare a energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide în sistemul de încălzire
solară şi un acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de
stocare a căldurii
Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transformă energia
luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului
solar reprezintă celulele solare. Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru
alimentarea consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în
reţeaua publică. Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea
de mers în gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a îndeplini condiţiile impuse de producerea de
energie electrică, celulele solare se vor asambla în panouri solare utilizând diverse materiale,
ceea ce va asigura:
protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi intemperiilor
legături electrice robuste
protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice
protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate
asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
proteţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de
electricitate
posibilitatea manipulării şi montării uşoare8
Panoul solar Bramac corespunde celor mai modern tehnologii:
Sticlă de siguranță structurată și cu un conținut scăzut de fier
Suprafață de absorbție din cupru, intens selective
Izolație din vată mineral, rezistentă la fluctuații de temperature
8 www.pannourisolare.eu
18
șipci pentru fixarea sticlei, din aluminiu cu garniture de cauciuc
sintetic
ramă încorporată din aluminiu
garanție 10 ani
Avantaje ale panourilor solare Bramac:
design modern și atractiv- panoul asigură o optică desăvârșită datorită faptului
că este integrat în acoperiș. Se îmbină astfel utilitatea panoului solar cu funcția sa estetică
etanș- panoul solar se poate monta etanș începând cu o înclinație de 20˚. Astfel,
este utilizabil pentru 90% dintre învelitori
eficient- panourile solare vă asigură până la 80% din consumul necesar pentru apa
caldă menajeră într-un an, iar eficiența sa a fost dovedită și în cazul aportului la încălzire. Panoul
solar funcționează și în cazul în care afară este înnorat prin captarea radiației difuze
protejează mediul înconjurător- prin intermediul panourilor solare profităm de
o sursă de energie care nu poluează mediul înconjurător
adaptabil- panoul solar este potrivit pentru toate tipurile de material de învelitori
și poate fi folosit și pentru acoperișurile deja existente
crește valoarea imobilului
Acoperișul solar Bramac este cunoscut pentru nivelul înalt de calitate și a fost testat la
Arsenal Research Institute conform ONorm EN 12975-2.
19
DATE TEHNICE
date tehnice
tip panou
BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
suprafașa de absorbție
m^2 3.6 5.4 7.2 9
suprafața vitrată m^2 3.7 5.5 7.3 9.2
suprafața brută m^2 4.1 6.1 8.1 10.1
dimensiuni fără ramă m 2.03x2.03x0.11 3.02x2.03x0.11 4.01x2.03x0.11 5.01x2.03x0.11
dimensiuni cu ramă m 2.36x2.38x0.11 3.26x2.38x0.11 4.31x2.38x0.11 5.36x2.38x0.11
greutate panou Kg 120 180 240 300
cap umplere panou solar
l
incl teava racord l 3.4 5.1 6.8 8.5
excl țeavă racord l 3.7 5.4 7.1 8.8
material supraf de
absorbție
strat de înaltă fidelitate, Sunselect, aplicat în vacuum. 8x0.5 mm
țeavă cupru
absorbție% ›95
emisie termică% ‹5
termoizolație spate vată minerală solară 50mm
ramă panou Profil alumiu 40/75 mm
geam
geam securizat solar, 1975x975x4, conținut scăzut de fier, structurat,
călit
transparență ›91%
gradul de transm a
radiației ›90%
media totală de radiație 91%
șipci geam 2 părți ,aluminiu, eloxat
etanșare garnitură cauciuc sintetic, rezistent la temperaturi ridicate
20
ramă etanșare aluminiu vopsitȘ 0.88mm integrate în panou
culoare ramă etanșare gri-maro RAL 8019
racorduri racorduri flexibile, 60cm, termoizolate, mufa3/4 ” cu 18 mm
racord hidraulic debit
high flow dupa Tichelmann cca. 35-40l/m*2h
low flow în serie cca12-15l/m*2h
protecție senzor temp Ø6mm, furtun de ghidaj, 60cm
presiune maximă 10 bar
amplasare
montajul se poate face pe orice tip de învelitoare tradițională cu
înclinații de la 20˚ la 80˚
Tabelul 2.4 Date tehnice privind panoul solar Bramac
2) Piața potențială
a) Scurt istoric al evoluției cererii și ofertei
Scumpirea energiei determină populația să ia în considerare soluții alternative.
Față de varianta clasică, unde se folosesc exclusiv centrale termice pe bază de gaze,
panourile solare aduc economii considerabile de combustibil: între 60 si 80%.
Chiar daca în România este înca la început și mult sub media europeană, piața panourilor
solare este pe o tendință crescătoare, dublându-se de la an la an. 9
Pentru că suntem la început Romania trebuie să încurajeze companiile și cetățenii pentru a
investi în surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din
resurse regenerabile de energie, față de consumul național brut de energie electrică să ajungă
la 33% până în anul 2010, valoare echivalentă cu un total de 21,4 TWh.
Experții ARCE consideră că, pe lângă faptul că acest tip de energie nepoluantă și, practic,
inepuizabilă, pe termen mediu și lung, costurile sale sunt mult mai reduse, în special în
9 www.portalino.it
21
condițiile în care prețul produselor petroliere crește vertiginos. Principalele surse de energie
regenerabilă din Romania ar putea fi energia solară, biomasa si energia geotermala. 10
Energia solara ar putea deveni principala sursă de electricitate la nivel mondial până la
sfârșitul secolului, rolul acestei surse fiind neglijat până în prezent pentru că producătorii
asteaptă scăderea costurilor de producție până la nivelul celor ale combustibililor fosili.
Producția de panouri solare se va dubla în 2008 și în 2009, ca urmare a susținerii din
partea guvernelor, mai ales a celor din Germania și Japonia, conform băncii de investiții
americane Jefferies Group. 11
b) Analiza cererii și ofertei pe piață
1. Definirea segmentului de piață
"În următorii ani, piața va cunoaște o creștere accentuată, determinată de orientarea
persoanelor interesate de sisteme alternative către produse caracterizate prin calitate, durată
lungă de viață, care pot fi amortizate într-o perioadă de timp scurtă", a declarat Iulia Miron, PR
& marketing manager la Romstal, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de
distribuție a echipamentelor termo-hidro-sanitare.
Există două tipuri de sisteme solare termice: un panou solar cu rezervor atașat și
functionare naturală și un sistem în care panoul solar este atașat unui boiler cu serpentină
prevăzut cu o pompă de automatizare. În functțe de complexitatea sistemului și de capacitatea
acestuia, costurile variază între 1.500 si 2.500 de euro. Astfel de sisteme pot fi folosite oriunde
soarele reprezintă singura sursă de energie, asigură independența față de sistemele publice de apă
caldă. Ca un plus, aceste sisteme sunt foarte sigure in exploatare.
Pe termen mediu și lung, creșterea costurilor la energia electrică va determina populația
să ia in considerare soluțiile alternative mai puțin costisitoare. "Un alt factor important în luarea
deciziei de achiziționare a unui astfel de sistem va fi și componenta ecologică, care în următorii
ani va prezenta din ce in ce mai mult interes", afirmă Miron.
10 Hotărârea nr 1535 din 18.12.2003 privind Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie11 infoportal
22
Pe piața din România sunt disponibile și panouri solare fotovoltaice. Chiar dacă oferta
distribuitorilor nu este foarte variată, aceștia motivând ca responsabilă este piața locală
subdezvoltată, tot mai mulți consumatori au inceput sa cunoasca avantajele acestei noi
tehnologii.
"Trebuie să ințelegem că dominația surselor poluante de energie se datorează prețului
incă scăzut al acestora. Din nefericire, metodele utilizate în Uniunea Europeană pentru a
rentabiliza și stimula folosirea acestor sisteme nu sunt incă operaționale în România, iar cauzele
principale sunt legislația și prețul ridicat", spune Florin Fleseriu, managerul companiei LP
Electric, furnizor de echipamente pentru generarea energiei ecologice.
Utilizarea panourilor fotovoltaice pentru producerea de curent pentru consumul
individual nu este avantajoasă în momentul de față decât în zonele izolate, unde rețeaua de
energie electrică convențională este la o distanță mai mare de 1.000 de metri.
2. Estimarea structurii și volumului cererii pe piață
Prognozarea vânzărilor se va realiza pe anii 2009, 2010 si 2011.
Sursa: Pocinog G., Inginerie industrială și Marketing, Ed. All, 1994
Produsul A: panoul solar de tip BSD4E
Produsul A este reprezentat pe harta grafică sub forma unei parabole, iar din acest motiv
pentru previzionarea vânzărilor se va folosi următoarea ecuație de gradul II :
(2.1) yt = a + bti +cti2
Pentru ecuația de gradul II aplicând metoda celor mai mici pătrate (MCMMP)
vom ajunge la calcularea parametrilor a, b și respectiv c prin intermediul unor formule:
(2.2)
23
(2.3)
(2.4)
Anul ti ti2 t i
4 yi ti ∙ yi ti2
∙ yi
2006 -1 1 1 4.600 -4600 4600
2007 0 0 0 5.600 0 0
2008 1 1 1 8.600 8600 8600
TOTAL 0 2 2 18800 4000 13200
Yt= 5600+2000* ti +1000*ti2
Pentru anul 2009 ti =2 =› yt= 5600+2000*2+1000*4=13600 mp panouri =
3320 panouri
Pentru anul 2010 ti =3 =› yt= 5600+2000*3+1000*9= 20600 mp panouri=
5030 panouri
Pentru anul 2011 ti =4 =› yt= 5600+2000*4+1000*16= 29600 mp
panouri= 7220 panouri
Analizand previziunile anilor 2009, 2010 si 2011 putem afirma ca produsul „A” va avea
o evolutie a vanzarilor crescatoare. De la an la an cantitatile de fabricat a produsului „A” si
anume panouri solare BSD4E vor creste cu peste 2000 de bucati. Astfel in anul 2009 se vor
24
fabrica 3320 de bucati, in 2010 5030 bucati iar in 2011 un numar 7220 de panouri solare
BSD4E.
Fig 2.3 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD4E
Produsul B: panouri solare BSD6E
Ca și la produsul A, produsul B este reprezentat sub forma de hiperbolă astfel încât,
calculul pentru previzionarea vânzărilor se va realiza prin aceeași formulă de gradul II:
(2.5) yt = a + bti +cti2
Pentru ecuația de gradul II aplicând metoda celor mai mici pătrate (MCMMP) vom ajunge la
calcularea parametrilor a, b și respectiv c prin intermediul unor formule:
(2.6)
(2.7)
(2.8)
25
Anul ti ti2 t i
4 yi ti ∙ yi ti2
∙ yi
2006 -1 1 1 3300 -3300 3300
2007 0 0 0 3700 0 0
2008 1 1 1 4900 4900 4900
TOTAL 0 2 2 11900 1600 8200
Yt= 1850+800 ti +400 ti2
pentru anul 2009 , ti =2 => yt = 1850+800*2+400*22 =
= 5050 mp panouri= 830 panouri
pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 1850+800*3+400*32 =
= 7850 mp panouri= 1290 panouri
pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 1850+800*4+400*42 =
= 11450 mp panouri= 1880panouri
Si de acesta data, pentru predusul „B”, previziunile cantitatilor de fabricat pentru anii
2009, 2010 si 2011 arata ca vor fi necesare in fiecare an fabricarea a peste 400 de bucati. In 2009
vor fi necesare fabricarea a 830bucati, in 2010-1290 bucati, iar in 2011 un numar de 1880
panouri solare.
26
Fig 2.4 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD6E
Produsul C: panouri solare BSD8E
Deoarece reprezentarea grafică prezintă o evoluție liniară a vânzărilor, vom utiliza pentru
a calcula previzionarea cantităților de fabricat urmatoarea ecuație de gradul I:
(2.9) yt = a+bti
Utilizarea metodei celor mai mici pătrate (MCMMP) va direcționa calculul spre
următorul sistem de ecuatii:
na + b∑tI = ∑ yi
(2.10){
a ∑ tI + b∑ ti2 = ∑tI yi
Deoarece ∑tI =0 vom calcula :
(2.11) și
27
(2.12)
Anul ti ti2 yi ti ∙ yi
2006 -1 1 2500 -2500
2007 0 0 3580 0
2008 1 1 4660 4660
TOTAL 0 2 10740 2160
Yt= 3580+1080*t
pentru anul 2009 , ti =2 => yt =3580+1080*2 =
= 5210 mp panouri= 650 panouri
pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 3580+1080*3 =
=6820 mp panouri=850 panouri
pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 3580+1080*4 =
= 7900 mp panouri= 975 panouri
Analizând previziunile anilor 2009, 2010 și 2011 putem afirma că produsul „C” va avea o
evoluție a vânzărilor ușor crescătoare. De la an la an cantitățile de fabricat a produsului „C” și
anume a panourilor solare BSD8E vor crește cu peste 200 de bucati. Astfel in anul 2009 se vor
fabrica 650de bucati, in 2010 850 bucati iar in 2011 un numar de 975 de panouri solare.
28
Fig. 2.5 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD8E
Produsul D: panouri solare BSD10E
Deoarece reprezentarea grafică prezintă o evoluție liniară a vânzărilor, vom utiliza pentru
a calcula previzionarea cantităților de fabricat urmatoarea ecuație de gradul I:
(2.13) yt = a+bti
Utilizarea metodei celor mai mici pătrate (MCMMP) va direcționa calculul spre
următorul sistem de ecuatii:
na + b∑tI = ∑ yi
(2.14){
a ∑ tI + b∑ ti2 = ∑tI yi
Deoarece ∑tI =0 vom calcula :
(2.15) și
29
(2.16)
Anul ti ti2 yi ti ∙ yi
2006 -1 1 2500 -2500
2007 0 0 3.500 0
2008 1 1 4.500 4500
TOTAL 0 2 10500 2000
Yi=3500+1000*t
pentru anul 2009 , ti =2 => yt = 3500+1000*2 =
= 5500 mp panouri= 550 panouri
pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 3500+1000*3 =
=6500 mp panouri= 650 panouri
pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 3500+1000*4 =
= 7500 mp panouri=750 panouri
Analizând previziunile anilor 2009, 2010 și 2011 putem afirma că produsul „C” va avea o
evoluție a vânzărilor ușor crescătoare. De la an la an cantitățile de fabricat a produsului „C” și
anume a panourilor solare BSDE10E vor crește. Astfel in anul 2009 se vor fabrica 550de bucati,
in 2010 650 bucati iar in 2011 un numar de750 de panouri solare.
30
Fig. 2.6 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD10E
Pentru a urmări mai bine previziunea vânzărilor celor patru produse se va realiza următorul
tabel:
ANUL
NUMARUL DE BUCĂȚI
PANOU
SOLAR
BSD4E
PANOU
SOLAR
BSD6E
PANOU
SOLAR
BSD8E
PANOU
SOLAR
BSD10E
2009 3320 830 650 550
2010 5030 1290 850 650
2011 7220 1880 975 750
Tabelul 2.5 Evoluția vânzărilor panourilor solare ale firmei
31
Fig. 2.7 Evoluția vânzărilor celor 4 panouri solare realizate de firmă
c) Concurența
Firma Bramac Sisteme de Învelitori SRL are ca concurenți direcți firmele sau companiile
care produc ”panouri solare pentru producerea energiei termice” : SC ALOPEX MICROTIDE
COMP SRL si SOLAR EXPERT SRL. 12
sc alopex microtide comp srl
12 www.mfinante.ro
32
Adresa: Str. DE MIJLOC 120 Brasov
Telefon: 268411312
Fax: 68411312
Judet: BRASOV
Cod Unic de Identificare: 5765926
Nr. Registrul Comertului: J08/1397/1994
Stare societate :
INREGISTRAT din data 27 May
1994
Capital social subscris si varsat : 5,440 RON
Cifra de faceri: 1,162,983 RON
Profitul net: 21,650 RON
Tipul de activitate :
Comert cu ridicata al materialului
lemnos si al materialelor de
constructii si echipamentelor
sanitare
Pierderea neta: 0 RON
Datorii Total: 352.425
Cheltuieli totale: 1148227
Activeimobilizate TOTAL: 57.458
Active circulante TOTAL: 230.705
Stocuri: 177.681
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la
banci: 12.303
Creante: 40.721
Capitaluri: 6.033
Patrimoniul regiei: 0
33
Patrimoniul public: 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0
SC SOLAR EXPERT SRL
Tip situatii financiare depuse
BILANT SCURT CONFORM
ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 58324
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 291450
Stocuri (materiale, productie in curs de
executie, semifabricate, produse finite, marfuri
etc.) 202831
Creante 39773
Casa si conturi la banci 48846
CHELTUIELI IN AVANS 3103
DATORII - TOTAL 291248
VENITURI IN AVANS
PROVIZIOANE
CAPITALURI - TOTAL, din care: 61629
Capital social subscris varsat 11500
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE
Cifra de afaceri neta 491962
VENITURI TOTALE 494315
CHELTUIELI TOTALE 484549
Profitul sau pierderea brut(a)
9766
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului
34
financiar
7046
d) Prețul de vânzare al produselor
Prețuri de piață
SC SOLAR EXPERT SRL
tip produs DIMENSIUNI pret (euro)
solar expert premium 200l Ø58X1800X24 tuburi 2600
solar expert premium 300l Ø58X1800x30 tuburi 3600
solar expert premium 500l Ø58X1800x60 tuburi 4950
solar expert premium 750l Ø58X1800x90 tuburi 7300
solar expert premium 1000l Ø58X1800x120 tuburi 8500
- Panou Solar cu 30 tuburi Heat-Pipe
- Boiler bivalent (200,300,500,750,1000) l emailat , presiune lucru 8 bari , rezistență electrică de 4,5 kw
- GRUP DE POMPARE "ICMA"
- Controler digital cu funcție de vacanță , previne supraîncălzirea apei vara
- Vas Expansiune Solar 25 Litri
- Izolație rezistentă la UV
SC ALOPEX MICROTIDE COMP SRL
tip produs DIMENSIUNI pret (euro)
V26A 2000X1000X95 509
H26A 2000X1300X95 529
35
V21A 1300X2000X95 431
Prețul practicat de SC. BRAMAC SRL
panou solar cu rama
integrata date tehniceBSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
suprafata 4.1m2 6.1m2 8.1m2 10.1m2
dimensiuni exterior 2.36x2.38m 3.26x2.38m 4.31x2.38m 5.36x2.38m
greutate 120 kg 180 kg 240 kg 300 kg
cap maxima panou solar 3.7l 5.4l 7.1l 8.8l
inclinatie acoperis 20˚-80˚ 20˚-80˚ 20˚-80˚ 20˚-80˚
36
SC SOLAR DUOBEST SRL
Tip produs litri dimensiuni Pret( euro)
KEG 58-10-1800 90 1.30 50 470
KEG58al-15-1800 135 1,95 50 1650X1460X
1440
665
-18 150 2,34 “ X 1715 X 730
- 20 150 2,64 “ X 1970 X 790
- 22 150 2,94 895
- 24 200 3,14 995
- 25 200 3,27 “ X 2225 X 1015
- 30 250 3,64 “ X 2530 X 1215
pret(euro) 590 830 1030 1200
3. Analiza operațională și tehnică a activităților
a. Capacitatea tehnică a firmei
Firma dispune de o clădire în zona Sibiu cu o suprafață de 415 mp, chiria pe lună fiind
de 2.698 EUR+TVA, 6,50 EUR+TVA/mp/lună. Clădirea este prevăzută cu centrală proprie,
calorifere, curent, curent trifazic, apă, canalizare, gaz, telefon.
Dotarea tehnică a firmei constă in 3 utilaje și anume:
1 laser 3D
1 stand de probă
1 laser powermark
tip utilaj
produse zile de
reparatie
planificateBSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
laser 3D 0,2 0,3 0,4 0,5 1
stand de proba 0,1 0,2 0,3 0,4 1
laser Power
Mark 0,2 0,3 0,4 0,4 1
Tabelul 3.1 Normele de timp ale produselor
Capacitatea de producție reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o perioadă
dată, într-o anumită calitate și structură sortimentală, în condițiile folosirii intensive și extensive
a mijlocaelor de producție și a celui mai eficient regim de lucru a acestora. 13
13 Badea F., Managementul producției, Ed. ASE, 2005
37
Asupra mărimii capacității de producție a întreprinderilor de producție acționează
următorii factori de influență:
Numărul de utilaje existente în întreprindere și mărimea suprafețelor de producție
care influențează în mod direct proporțional mărimea capacității de producție
Norme tehnice de folosire a utilajelor și a suprafețelor de producție
Sortiment optim de fabricație
Pentru determinarea capacității de producție la nivel de întreprindere, se pornește în mod
ascendent de la nivel de loc de muncă, sector, atelier sau secție de producție și în final se ajunge
la nivel de întreprindere.
Calculul capacitații de producție a întreprinderii începe cu calculul capacității de
producție a grupelor de utilaje sau instalații. Pentru aceasta este necesar ssă se detertmine mai
întâi:
- Timpul disponibil de funcționare al utilajelor sau instalațiilor
- Norma de producție a utilajelor pe unitate de timp, sau norma de timp a
produselor fabricate
Timpul disponibil se determină cu relația:
(3.1) unde:
- timp disponibil
- timp de lucru calendaristic= T calendaristic – (S + D +Sl) ] ∙ns ∙ds
=365-(52+52+9)]*1*8h=2016
S= sâmbete
D= duminici
38
Ns = numărul de schimburi
SL = zile legale
Ds = durata unui schimb
- timpul pentru reparații planificate=24h
=2016-24=1992
În acest caz la un singur utilaj vor fi prelucrate mai multe produse. În acest caz, pentru
determinarea capacității de producție se transformă toate produsele reale în produse
reprerzentative și apoi se calculează capacitatea de producție a utilajului ca și cum ar fi
specializat în prelucrarea unui singur produs, și anume a produsului reprezentativ.
Determinarea capacității de producție se face în mai multe etape, care se regăsesc în
următorul tabel:
Denumirea
produselor
Cantitatea de
fabricat(buc)
Norma de timp a
produselor(h/buc)
Norma de timp a prod
reprezent. (h/buc)
Coef de echiv
Transf prod
reale in prod repr
Structura productiei
repr
Cap de productie
exprimat in prod repr
Repartizarea pe struct
a cap de prod expr
in prod repr
Transf cap de prod in
prod reale
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4
A* QA nA nRA nA/ nRA QA QA/∑QA*100
QA/∑QA*100
QA/∑QA*100
CPr(A) Cp(A)
B QB nB - nB/ nRA QA(B) CPr(B) Cp(B)
C QC nC - nC/ nRA QA(C CPr(C) Cp(C)
total - - - - ∑ QA 100% CPr -
Tabelul 3.2 Modul de calcul al capacitîții de producție
Pentru o mai ușoară înțelegere a metodologiei, să analizăm unele din etapele acesteia:
Produsul reprezentativ poate fi produsul cu cea mai mare normă de timp sau
produsul care se fabrică în cantitatea ce amiai mare
39
Transformarea produselor reale în produse reprezentative se obține înmulțind
cantitatea d e produse reale cu coeficientul de echivalență
Strructura producției reprezentative se obține prin împărțirea fiecărei cantitățiu de
produse reprezentative corespunzător fiecărui produs real, la totalul producției reprezentativă
Pentru determinarea capacității de producție exprimată in produse reprezentative,
se consideră utilajul ca și cum ar avea specializarea în produs reprezentativ. În acest caz
capacitatea de producție se obține apicând următoarea formulă:
(3.2)
Unde:
capacitatea de producție exprimată în produs reprezentativ
numărul de utilaje care prelucrează produsele reale
timp disponibil de lucru al acestor utilaje
normă de timp
După determinarea capacității de producție exprimată in produs reprezenattiv,
aceasta se repartizează pe structura producției calculată în tabel
Ultima etapă a metodologiei propune transformarea capacității de producție din
produs reprezentativ în produse reale; aceasta se obține prin împărțirea capacitășii de producție
exprimată în produs reprezentativ la coeficientul de echivalență
Coeficientul de echivalență a unor produse reale cu un produs reprezentativ se
calculează raportând normnele de timp ale produselor reale la norma de timp a produsului
reprezentativ
40
41
denumirea produselor
cantitatea de fabricat(buc)
norma de timp a produselor(h/buc)
norma de timp a produsului repr(h/buc)
coef de echivalenta
transf prod reale in produse repr
structura productiei repr
capacitatea de prod exprimata in prod repr
repartizarea pe struct a capacit de productie exprimata in prod repr
transf capacit de productie in prod reale
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4BSD4E 2097 0,2 0.2 1 2097 37,69%
9960
3753,924 3753,924BSD6E 803 0,3 1,5 1204,5 21,64% 2155,344 1436,896BSD8E 575 0,4 2 1150 20,67% 2058,732 1029,366BSD10E 445 0,5 2,5 1112,5 20% 1992 796,8TORAL 5564 100% 9960
denumirea produselor
cantitatea de fabricat(buc)
norma de timp a produselor(h/buc)
norma de timp a produsului repr(h/buc)
coef de echivalenta
transf prod reale in produse repr
structura productiei repr
capacitatea de prod exprimata in prod repr
repartizarea pe struct a capacit de productie exprimata in prod repr
transf capacit de productie in prod reale
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4BSD4E 2097 0,1 0,1 1 2097 29,09%
19920
5974,728 5974,728BSD6E 803 0,2 2 1606 22,28% 4438,176 2219,088BSD8E 575 0,3 3 1725 23,93% 4766,856 1588,952BSD10E 445 0,4 4 1780 24,7% 4920,24 1230,06TORAL 7208 100% 20100
Tabel 3.3 Determinarea capacității de producție la panourile solare produse de firmă
42
denumirea produselor
cantitatea de fabricat(buc)
norma de timp a produselor(h/buc)
norma de timp a produsului repr(h/buc)
coef de echivalenta
transf prod reale in produse repr
structura productiei repr
capacitatea de prod exprimata in prod repr
repartizarea pe struct a capacit de productie exprimata in prod repr
transf capacit de productie in prod reale
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4BSD4E 2097 0,2 0,2 1 2097 39,26%
9960
3910,296 3910,296BSD6E 803 0,3 1,5 1204,5 22,55% 2245,98 1497,32BSD8E 575 0,4 2 1150 21,52% 2143,392 1071,696BSD10E 445 0,4 2 890 16,67% 1660,332 830,166TORAL 5341,5 100% 9960
43
CALCULUL SUPRAFEŢELOR DE PRODUCŢIE
Acest lucru trebuie să se facă pentru fiecare tip de utilaj sau verigă de producţie. 14
Suprafaţa totală pe care trebuie amplasată veriga de producţie.
(3.3)
(3.4)
(3.5)
(3.6)
Unde: SS - suprafaţa statică
SG – suprafaţa gravitaţională
SE – suprafaţa evolutivă
- numărul de parţi de servire a utilajului
k – coeficient
Stabilirea suprafeţei totale la nivelul unui compartiment de muncă, atelier sau secţie de
producţie se poate centraliza într-un tabel de forma.:
Indicaţiii Utilaje
din grupa
Elemente de amplasare Suprafaţa
totală pt. 14 Basanu Gh.,Pricop M., Managementul aprovizionării și desfacerii, Ed. Economică, 2004
44
Se adoptă = 70 m2
(3.7) nes = 20 % ntm
NUF SF = 3 utilaje
ntm =1 utilaj
nes = 0,2 ≈ 1 utilaj (se adopta 1 echipament special)
Mai întâi se determină spațiul necesar pentru prelucrările mecanice și apoi în funcție de
acesta se determină suprafața celorlalte ateliere din cadrul subsistemului de mentenanță.
(3.8)
(3.9) <<
(3.10) = * ntm = 17 * 1 = 17 m2
= 5 * 1 = 5 m2
= 22 m2
Nr.crt Tip atelier Pondere [%] S [m2]
1 Atelier de demontari 15 2,5
2 Atelier de lacatuserie 65 11,10
3 Dep. piese de schimb 6 1,02
4 Atelier de aschiere 6 1,02
5 Cabinete de maistrii 2 0,34
6 Atelier electrician 6 1,02
45
Determinarea necesarului de personal
3utilaje=> 3 operatori
1 lacatusi
1 electricieni
1 maistru
1 inginer sef
Total : 7 persoane
Determinarea spaţiului de depozitare al sistemului
Suprafata totala de depozitare a sistemului este alcatuita din suprafata de stocare a
semifabricatelor, suprafata de stocare a pieselor finite, suprafata de stocare a echipamentelor de
manipulare cand nu sunt in functiune, suprafata de manevra a echipamentelor de manipulare in
depozit, suprafata cailor de acces, suprafata birourilor
(3.11)
= nr. maxim de semifabricate care se stocheaza
= suprafata unei unitati de stocare
Numarul maxim de semifabricate care se depoziteaza se calculeaza astfel incat in
timpul derularii procesului de productie sa nu apara fenomenul ruperii de stoc.
=10 m2
-Suprafata de stocare a pieselor finite
46
(3.12)
=10 m2
Suprafata echipamentelor de manipulare
Putem alege : - carucioare 1x1,5 m2 = 1,5 m2
- stivuitoare 1x3 m2 = 3 m2
- transpalet 1x2 m2 = 2 m2
Total: 6,5 m2
-Suprafata de manevra a echipamentelor de manipulare 10 m2
-Suprafata cailor de acces 13 m2
-Suprafata birourilor: se aloca 6 m2 pentru fiecare persoana
In birou - magazioner = 6 m2
- gestionar = 6 m2
- 1 manipulant
Suprafata totala de depozitare a sistemului= 10+10+6,5+10+13+12=61.5≈65 m2
Determinarea necesarului de spaţii pentru serviciile funcţionale
Nr. Crt
Compartiment [m2] Nr. Angajati [m2]
1 Cercetare dezvoltare 10 1 10
2 Control calitate 10 1 10
3 Aprovizionare desfacere 6 1 6
4 Financiar contabil 8 1 8
5 Marketing 10 1 10
47
6 RU 8 1 8
7 Subsistemul energetic 6 1 6
8 Compartimentul Productie 6 1 6
9 Administrativ 5 1 5
10 Conducere 20 1 20
89
– suprafata totala pentru vestiare
(3.13) SVD = SD*(ndp+nip),
SVD = 0,5*20 = 10 m2.
La aceste suprafeţe se adaugă suprafeţele de acces:
(3.14) Sac = 100%*SVD,
Sac = 10 m2.
Suprafaţa totală pentru vestiare rezultă:
(3.15) STV = SVD + Sac,
STV = 20 m2.
– suprafata totala pentru grupuri sanitare
Suprafaţa necesară pentru grupurile sanitare se determină în funcţie de toţi angajaţii
sistemului Ntang = 20.
Dacă se admite un loc la 10 de angajaţi, numărul de scaune WC va fi:
N1 = 20/10 = 2 buc.
48
Numărul de chiuvete şi de oglinzi corespunzătoare numărului de scaune WC va fi:
N2 =1 buc.
Dacă se admite că 80% din angajaţi sunt bărbaţi, numărul de urinale se onţine cu relaţia:
(3.16) N3 = 80%*1/20*Ntang,
N3 = 0,8*0,05*20 =0,8 1 buc.
(3.17) S1 = 1,5*N1 = 1,5*2 =3 m2.
S21 = 0,6*N2 = 0,6*1 = 0,6 m2, la care se adaugă spaţiul liber necesar de 1 m2/buc, rezultă
S22 = 1*1 = 1 m2.
(3.18) S2 = S21 + S22 =0,6 +1= 1,6 m2.
S31 = 0,6*N3 = 0,6*1 = 0,6 m2 la care se adaugă spaţiul liber necesar de 2,3 m2/buc,
rezultă S32 = 2,3*1 = 2,3 m2.
(3.19) S3 = S31 + S32= 0,6+2,3 =2,9 m2
Se mai adaugă suprafeţele necesare culoarelor din grupurile sanitare, de 1 m2/scaun şi 1
m2/urinal:
(3.20) S4 = 1*(N1 + N2),
S4 = 1*(2+1) = 3 m2.
Suprafaţa totală pentru grupurile sanitare este:
(3.21) STGS = S1 + S2 + S3 + S4,
STGS =3+1,6+2,9+3=10,5 11 m2.
– suprafata totala pentru servirea mesei
Suprafaţa necesară amplasării automatelor este:
49
(3.22) SAut=0,1*20=2 m2.
la care se adugă suprafaţa efectivă a cafetăriei.
(3.23) SCaf=1,5*NCaf=1,5*20=30 m2.
Suprafaţa totală, automate şi cafetărie, va fi:
(3.24) STA+C=SAut+SCaf
STA+C=2+30=32 m2.
– suprafata serviciilor sanitare
Sss=22 m2.
b. Tehnologia de fabricație
Constructia unui panou solar obisnuit
• Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expusa la
soare,
• Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) in care
se fixeaza celulele solare,
• Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor,
• Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,
• Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare (vezi mai
jos) si racord,
• O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si montare,
pentru fixare si rigidizarea legaturii
Fabricarea panoului solar
Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La inceput se pregateste si se
curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etilen vinil
50
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul
benzilor de cositor in grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia de EVA dupa care
se face conectarea grupelor intre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. in final totul se
acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta in laminarea
panoului in vacuum la 150 °C. in urma laminarii din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se
va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si in care celulele solare sunt bine
incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare, marginile se vor
debavura si se va fixa priza de conectare in care se vor monta diodele de bypass. Totul se
prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se sorteaza dupa parametrii electrici
dupa care se impacheteaza.
Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de
test standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati
• SC: Short Circuit - Scurtcircuit
• OC: Open Circuit – Mers in gol
• MPP: Maximum Power Point – Punctul de putere maxima
Caracteristicile unui panou solar sunt:
• Tensiunea de mers in gol UOC
• Curent de scurtcircuit ISC
• Tensiunea in punctul optim de functionare UMPP
• Curentul in punctual de putere maxima IMPP
• Putere maxima PMPP
• Factor de umplere FF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
• Randamentul celulei solare η
Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune si prin
scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers in gol (Bypass)
Daca se conecteaza mai multe module in serie, este necesar sa montam cate o dioda antiparalel
51
cu fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa fie cel putin
egale cu curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de redresare de 3 Amper
/ 100 Volt. Dioda pentru mers in gol este conectata la bornele de legatura ale fiecarui panou
astfel incat in regim normal de functionare (panoul debiteaza curent) are la borne tensiune
inversa (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Daca panoul ar fi umbrit sau s-ar
defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba si acesta s-ar defecta,
sau in cel mai bun caz randamentul acelui lant de module ar scadea. Acest lucru este impiedicat
de dioda bypass care preia curentul in acest caz.
Realizarea unui panou solar presupune parcurgerea următoarelor etape:
Fig. 3.1 Tehnologia de fabricație a panoului solar
Un panou solar are o carcasă metalică de formă dreptunghiulară în care se află montate
celelalte elemente. Printr-un geam de sticlă, razele solare cad pe o suprafaţă care absoarbe
aproape întregul domeniu spectral al acestora. Energia calorică rezultată nu se pierde, panoul
fiind izolat termic în toate părţile. Căldura de convecţie spre exterior este linitată de unul sau mai
multe geamuri. La panourile cu vacuum, aceasta este aproape în întregime eliminată. Căldura de
radiaţie, datorată temperaturii proprii, este deasemenea împiedicată de geamul de sticlă care este
opac pentru lungimile de undă mai mari. Această căldură este reţinută în interiorul panoului,
echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect
este cunoscut sub numele de efect de seră. La panourile solare moderne se utilizează sticlă
52
Debitare profil aluminiu si tevi de cupru
Gaurire profile
Debitare tabla aluminiu exterioara si tabla aluminiu tratata
Sudura tevi cupru si tabla tratata pe tevi
Ansamblare cutie panou
Ansamblat panou solar
specială, cu un conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu o rezistenţă mărită la grindină şi
încărcare cu zăpadă.
Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de
lungimea de undă, astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară
şi, pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroşu apropiat, pentru a
reduce emisia de căldură
Elementul absorbant cedează căldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru
sau aluminiu ataşate acestuia. Agentul termic transportă energia calorică la utilizator sau la un
recipient de stocare. Unele instalaţii solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce
înseamnă că prin conductele panoului circulă chiar apa necesară utilizatorului, cum este cazul în
principal al instalaţiilor funcţionând pe principiul termosifonului. În regiunile cu pericol de
îngheţ mai mare, se apelează totuşi de regulă la circuite separate. Circuitul primar, cel al
panoului conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este
transferată prin intermediul unui schimbător de căldură apei din circutul secundar, cel al
utilizatorului.
c. Programa de fabricație
ANUL
NUMARUL DE BUCĂȚI
PANOU
SOLAR
BSD4E
PANOU
SOLAR
BSD6E
PANOU
SOLAR
BSD8E
PANOU
SOLAR
BSD10E
2010 5030 1290 850 650
2011 7220 1880 975 750
Tabelul 3.4 Previziunea vânzărilor pe anii 2010 și 2011 pentru produsul panou solar
(3.25)
(3.26)
53
(3.27)
=2080(ore/an)
Anul 2010
(3.28)
(3.29)
Anul 2011
54
gi < 0,5 –subîncarcare
gi > 0,5 – supraîncarcare
TIP UTILAJ NUMAR DE UTILAJE
2009 2010 2011
LASER 3D 1 2 2
BANC PROBA 1 1 1
LASER POWER
MARK 1 2 2
TOTAL 3 5 5
Tabel 3.5 Numărul de utilaje necesare pentru realizarea cantității previzionate
55
Fig 3.1 Evoluția numărului de utilaje necesare pentru realizare cantităților previzionate
Din calculele aferente rezultă că firma trebuie să realizeze o investiție pentru a cumpăra
utilaje deoarece producția va crește iar utilajele sunt supraîncărcate. De aceea vor mai trebui
achiziționate incă2 utilaje și anume:
1 laser 3D
1 laser PowerMark
d. Factori de producție și costurile aferente
Calculul costurilor directe
1. Costul materialelor
Cele mai importante cinci materii prime care stau la baza fabricării panourilor solare sunt
următoarele: sticlă securizată, profil aluminiu, tablă aluminiu,țeavă cupru,vată minerală.
Denumire
materie primă
Produse Preţ (Ron)
(ml, buc. )Panou
BSD10E
Panou
BSD8E
Panou
BSD6E
Panou
BSD4E
Sticla securizata
(mp)
2,6 2,6 2 2 50,2554
Profil aluminiu
(ml)
6,6 6,6 6 6 27
Tabla aluminiu
tratata (mp)
2,6 2,6 2 2 52,5
Teava cupru
22( ml)
4.2 2.8 2,2 2 27,31
56
Teava cupru 8
(ml)
20.8 20 16 14 12
Tabla aluminiu
(mp)
2,6 2,6 2 2 25
Tabelul 3.6 Cantitatea de materie prima necesară pentru realizarea unei unități de panou solar
(3.30)
(3.31)
= norma de consum pentru un reper
= pretul unitar al materialului
Produs Denumire
materie
primă
Preţ
(Ron)
BSD10
E
Sticla
securizata
(mp)
8 50,255
4
402.043
2
550
221123,76
Profil
aluminiu
(ml)
18 27 486 267300
Tabla
aluminiu
tratata (mp)
8 52,5 420 231000
57
Teava cupru
22( ml)
8 27,31 218.48 120164
Teava cupru
8 (ml)
35 12 420 231000
Tabla
aluminiu
(mp)
9.6 25 240 132000
TOTA
L
1202587,76
BSD8E
Sticla
securizata
(mp)
6 50,255
4
301.532
4
650
195996,06
Profil
aluminiu
(ml)
14 27 378 245700
Tabla
aluminiu
tratata (mp)
5.6 52,5 294 191100
Teava cupru
22( ml)
6.6 27,31 180.246 117159,9
Teava cupru
8 (ml)
32 12 384 249600
Tabla
aluminiu
(mp)
6.6 25 165 107250
TOTA 1106805,96
58
L
BSD6E
Sticla
securizata
(mp)
4 50,255
4
201.021
6
830
166847,92
8
Profil
aluminiu
(ml)
10 27 270 224100
Tabla
aluminiu
tratata (mp)
4 52,5 210 174300
Teava cupru
22( ml)
4.4 27,31 120.164 99736,12
Teava cupru
8 (ml)
25 12 300 249000
Tabla
aluminiu
(mp)
4 25 100 83000
TOTA
L
996984,048
BSD4E
Sticla
securizata
(mp)
2 50,255
4
100,51
332
333693,2
Profil
aluminiu
(ml)
6 27 162 537840
Tabla 2 52,5 105 348600
59
aluminiu
tratata (mp)
0
Teava cupru
22( ml)
2 27,31 54,62 181338,4
Teava cupru
8 (ml)
14 12 168 557760
Tabla
aluminiu
(mp)
2 25 50 166000
TOTA
L
2124871,6
TOTA
L
CM
5431249,368Ron=1278092€
2. Deseuri rezultate , rebuturi:
((3.32)
=10% masa semifabricatului
(3.33)
(3.34)
60
=90% masa semifabricatului
(3.35)
3. Costurile cu personalul direct productiv:
- manopera directă
- impunerile salariale
(3.36)
(3.37)
4. Costut energiei si combustibililor tehnologici:
(3.38) =271440*0,4=108576€/an
(3.39) =130,5*2080=271440KW/an
= puterea mecaninca a unui utilaj x numarul de utilaje din sf
PuE=0,4 €/KW
(3.40) =2000*0,5=1000
= 500-2000 m3
61
= 0,5 €/ m3
Calculul costurilor indirecte
1. Cheltuieli indirecte pentru intretinere si reparatii curente 5000-20000 €/an
2. Cheltuieli cu SDV-urile normale si speciale 7000 €/an
3. Cheltuieli cu energia electrica necesara utilajelor si echipamentelor altele decat
cele utilizate in procesul tehnologic inclusiv iluminatul sistemului de productie
30000€/an
4. Cheltuieli cu combustibilii pentru încălzire
(3.41)
5. Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe
q= numarul de mijloace fixe
(3.42)
- durata medie de viata 12 ani
- 20.000- 40.000 €/MF
6. Cheltuieli cu impozite si taxe 5000-10.000 €/an
7. Cheltuieli cu personalul indirect productiv si cel din servicile functionale
1 lacatus 3600€/an
1 electrician 3600€/an
62
maistru 3500€/an
inginer sef 6000€/an
magazioner 3000€/an
gestionar 3000€/an
contabil 4800€/an
Total: 27500 €/an
CAP.IV PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIȚIE
1.1 Denumirea şi tipul proiectului de investiţie
Proiectul constă în achiziția de noi utilaje având ca rezultat mărirea capacităţii de
producţie a firmei. El se încadrează în categoria investiţiilor de extindere.
1.2 Oportunitatea realizării proiectului de investiţie
Această oportunitate rezultă din concluziile desprinse de managerii SC BRAMAC SRL,
în urma efectuării unei premize a evoluției vânzărilor pentru anii 2010, 2011 bazată pe:
Gradul prea mare de încărcare al utilajelor
Evoluția pieței panourilor solare în ultimii ani
Evoluția vînzărilor în ultimii ani ai firmei
Implicarea tot mai mare a țărilor europene pentru susținerea energiei regenerabile
1.3. Obiectul, mărimea şi originea investiţiei:
Implementarea proiectului de investiţii necesită următoarele operațiuni:
- Achiziția de noi utilaje și anume:
1 utilaj laser 3D
63
1 utilaj laser PowerMark
Un comerciant aflat în postura de client trebuie sa analizeze atât furnizorii actuali cât și
pe cei potențiali. Întrucât evaluările prin indicatori cantitativi sunt dificile datorită lipsei de date
sau incompatibilității se poate utiliza o grilă de evaluare cu criterii considerate relevante, cu
indici sau ponderi de ierarfizare a criteriilor și notarea acordată de evaluatori firmei analizate,
pentru fiecare criteriu pe o scală interval cu 5 trepte.
criteriul de evaluare pondere(%)scala/nota
rezultat1 2 3 4 5
Laser 3D calitate 20 X 80pret = 120000€ 20 X 60incredere 10 X 50servicii 10 X 30Sc Laser System SRL prestigiu 5 X 20potential financiar 5 X 15disponib de cooperare 5 X 25mediul frecventa grevelor (scazuta) 10 X 40stabilitate politica 10 X 40nivel de calificare a personalului 5 X 20total punctaj 380
criteriul de evaluarepondere(%)
scala/nota rezultat1 2 3 4 5
Laser 3D calitate 20 X 60pret = 143000€ 20 X 60incredere 10 X 40servicii 10 X 30
64
Sc TERA IMPEX SRL prestigiu 5 X 15potential financiar 5 X 10disponib de cooperare 5 X 15mediul frecventa grevelor (scazuta) 10 X 40stabilitate politica 10 X 40nivel de calificare a personalului 5 X 20total punctaj 330
criteriul de evaluare pondere(%)scala/nota
rezultat1 2 3 4 5
Laser 3D calitate 20 X 80pret = 150000€ 20 X 40incredere 10 X 40servicii 10 X 30Sc Servsim Masini unelte SRL prestigiu 5 X 15potential financiar 5 X 15disponib de cooperare 5 X 20mediul frecventa grevelor (scazuta) 10 X 40stabilitate politica 10 X 40nivel de calificare a personalului 5 X 20total punctaj 340
criteriul de evaluarepondere(%)
scala/nota rezultat1 2 3 4 5
Laser PowerMark calitate 20 X 80pret = 85000€ 20 X 60incredere 10 X 50servicii 10 X 30
65
Sc Laser System SRL prestigiu 5 X 20potential financiar 5 X 15disponib de cooperare 5 X 25mediul frecventa grevelor (scazuta) 10 X 40stabilitate politica 10 X 40nivel de calificare a personalului 5 X 20total punctaj 380
criteriul de evaluare pondere(%)scala/nota
rezultat1 2 3 4 5
Laser POWER MARK calitate 20 X 40pret = 87000€ 20 X 40incredere 10 X 40servicii 10 X 30Sc Accesorii Prod SRL prestigiu 5 X 15potential financiar 5 X 15disponib de cooperare 5 X 10mediul frecventa grevelor (scazuta) 10 X 40stabilitate politica 10 X 40nivel de calificare a personalului 5 X 20total punctaj 250
Recomandări pentru interpretare:
Până la 150 de puncte: a se evita ca furnizor
151-250 de puncte: numai dacă nu există altă soluție
251-350 de puncte: mediu, acceptabil
66
351-450 de puncte: furnizor bun
Peste 450 de puncte: furnizor foarte bun
În urma grilelor de evaluare efectuate rezultă ca utilajele vor fi achiziționate de la
următoarele firme:
Obiectul investitiei buc furnizor Pret(€)Cost achizitie(€)
laser 3D 1SC LASER SYSTEM SRL 12000 120000
laser PowerMarkSC LASER SYSTEM SRL 85000 85000
COST TOTAL 205000Tabelul 4.1 Prezentarea firmelor furnizoare și a preturilor utilajelor
Aşa cum se observă din tab. costul total al utilajelor achiziţionate se ridică la 205000
EUR.
Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidenţiate în tab
1. Imobilizări corporale Valoare cheltuieli1.1. Echipamente 205000
1.2. Construcţia sau renovarea clădirilor -
Subtotal 1 205000
2. Imobilizări necorporale
Subtotal 2 0
3. Investiţii în activitatea de exploatare
3.1 Necesarul suplimentar de fond de rulment 40.000
67
Subtotal 4 40.000
4. Alte cheltuieli implicate
4.1 Cheltuieli cu calificarea personalului 250
4.2. Cheltuieli cu promovarea produselor 0
4.3 Utilităţi 0
4.4 Chirii hală 0
4.5 Salarii personal 1600
4.4. Materiale consumabile şi alte achiziţii 600
4.5 Cheltuieli de transport 325
4.6 Alte cheltuieli 780
Subtotal 5 3555
Costuri totale implicate de realizarea
proiectului
248555
Tabel 4.2 Cheltuieli implicate în realizarea proiectului de investiție
1.4 Graficul de realizare a proiectului de investiţie propus este următorul:
Data estimată de începere a proiectului de investiţie: 01.10.2009.
Data estimată de finisare a proiectului şi de începere a exploatării acestuia: 01.01 2010.
Durata estimată de realizare a investiţiei este de 3 luni. Ea a început în octombrie 2009
și se va finaliza în luna decembrie a aceluiași an
68
Eșalonarea pe luni a activităților aferente implementării proiectului este evidențiată în
următorul tabel:
activitatea prevazuta durata luna in care se va realiza activitatea
octombrie noiembrie decembriecontractare
utilaje 30 zile Xinstalare utilaje 15 zile X
angajare personal 60 zile X Xpregatire personal 30 zile X
Tabelul 43 Graficul de realizare a investiției
Estimarea veniturilor din exploatare :
Veniturile din exploatare aferente proiectului de investiţie analizat au fost estimate pe
baza următoarelor variabile:
- Dimensiunea cererii pentru panouri solare
- Prețul de vînzare
Venit anual estimat= 3320*590+830*830+650*1030+550*1200=3977200€
Estimarea costurilor totale de exploatare
Estimarea costurilor cu amortizarea
Estimarea costurilor cu amortizarea s-a realizat pe baza valorilor de intrare ale
mijloacelor fixe respective şi a duratelor normate de amortizare a acestora. Regimul de
amortizare practicat este cel liniar.Calculul amortizării este evidenţiat în următorul tabel:
imobilizarinumar utilaje
valoare de intrare
durata normala de amortizare
amortizare anuala
total amortizare(euro)
laser 3D 1 120000 5 40000 40000laser PowerMark 85000 5 17000 17000TOTAL 57000
69
Tabelul 4.3 Estimarea costurilor cu amortizarea
Cheltuielile totale de exploatare sunt evidenţiate în tabelul următor
Categorii de cheltuieli 2009
Cheltuieli cu materii prime
3086488,94
Cheltuieli cu utilităţile 143776
Cheltuieli cu amortizarea
23900
Salarii şi alte taxe asimilate
81742,6
Chirii 24250Cheltuieli de transport 30000
Cheltuieli de promovare
0
Alte cheltuieli de exploatare
17000
Total cheltuieli de exploatare
3407157,54€
Tabel 4.4 Estimarea cheltuielilor de exploatare
1€=4,2495lei
Finanţarea proiectului de investiţie
În urma datelor din bilanț rezultă că proiectul de investiție va fi finanțatt din sursele
propii așa că firma nu va apela la nici un împrumut bancar.
Estimarea cash-flow-urilor
Cash-flow-ul iniţial
Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de
echipamente.Valoarea totală a acestuia va fi de 125555€.
Elemente ale cash-flow-ului iniţial
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor corporale
82000
70
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor necorporale
0
Variaţia NFR 40.000
Alte cheltuieli implicate 3555
Total 125555€
Tabel 4.5 Calculul cash-flow-ului inițial
Cash-flow-urile generate de-a lungul duratei de viaţă a proiectului de
investiţie
Calculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatare, prin
utilizarea următoarei formule:
(4.1) CFprevt = PN+At+Dt NFRt =4.764.616,4664+16400=4781016,4664€
unde:
PN = profitul net
At = amortizarea
Dt = dobânzi
∆NFRt = variaţia fondului de rulment pentru anul t.
Elemente 2008
Venituri din exploatare 9079320
Cheltuieli din exploatare 3407157,54
Profit din exploatare 5672162,46
Dobânzi 0
Profit brut 5672162,46
Impozit pe profit(16%) 907545,9936
Profit net 4.764.616,4664€
71
Tabel 4.6 Calculul profitului net estimat
Cash-flow-ul final (valoarea reziduală)
Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziționate se amortizează în intervalul de 5 ani,
valoarea reziduală a proiectului de investiție poate fi limitată la valoarea NFR-ului care poate fi
dezinvestit,adică 40000€
Rata de actualizare
Rata de actualizare utilizată în evaluarea proiectului de investiţie este reprezentată de
costul mediu ponderat al capitalului antrenat în vederea finanţării lui.
Avându-se în vedere faptul că cash-flow-urile proiectului de investiţie analizat au fost
calculate luându-se în considerare incidenţa impozitului pe profit, rata se determină pe baza
costului capitalului împrumutat înainte de impozit, pe baza următoarei formule:
(4.2) cmpc= kCP(CP/V) + KD(Î/V)
unde: kCP = costul capitalului propriu;
KD = costul capitalului împrumutat;=0
CP = partea din valoarea investiţiei finanţată pe baza
capitalului propriu;
Î =partea din valoarea investiţiei finanţată pe bază de
împrumut;=0
V = valoarea proiectului de investiţie;
Costul capitalului propriu este reprezentat de rata de rentabilitate solicitată de investitorii
de capital propriu. De exemplu, rata minimă a rentabilităţii financiare care trebuie asigurată de
un proiect de investiţie în vederea finanţării lui preponderente(85%) printr-un împrumut BERD
este de 15%.
72
Cmpc=15%*1=15%
Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN, IP, TRA, RIR
Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii:
- Valoarea Actualizată Netă(VAN);
- Indicele de Profitabilitate(IP);
- Rata Internă de Rentabilitate(RIR);
- Termenul de Recuperare Actualizat(TRA).
1.Valoarea Actualizată Netă(VAN) exprimă surplusul de câştig generat de proiectul în
care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerarea
acestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a VAN este
următoarea:
(4.3)
unde:
Vi = venitul anual;
r = factorul de actualizare;
I = investiţia iniţială (dacă cheltuielile cu investiţiile se fac doar în primul an);
n = numărul de ani de funcţionare a investiţiei.
2. Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de
lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit.
Formula de calcul al IP este, deci, următoarea:
(4.4) IP = 1+ (VAN / I0) =1+4031850,622/125555=33,11
73
3. Rata internă de rentabilitate(RIR)
Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitatea între
valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţiei şi
valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.
Deci, formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:
(4.5)
unde: RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect.
În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii:
RIR= 37,07%
4. Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)
Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp (exprimată în ani,
luni) necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi
actualizate degajate de aceasta
(4.6) =0,026
74
Bibliografie
***
1. Constantin S., Constantin C., Managementul investiţiilor, Ed. Universităţii
Transilvania din Braşov, 2008
2. Dincă M., Analiză economico-financiară a întreprinderii, note de curs, UCDC,
Braşov, 2008
3. Gheorghe C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Universităţii
Transilvania Braşov, 2008
4. Iştefănescu A., Robu V., Vasilescu C., Analiză economico-financiară, Ed. ASE,
2003
5. Rusu C., Manual de inginerie economică, Ed. Dacia, 2002
6. Simionescu A., Manual de inginerie economică, Ed. Dacia, 2002
7. Badea F., Managementul producției, Ed. ASE, 2005
8. Basanu Gh.,Pricop M., Managementul aprovizionării și desfacerii, Ed. Economică,
2004
***
1. www.biblioteca.ase.ro/downres
2. www.energie-verde.ro
3. www.mfinanţe.ro
4. www.bramac.ro
75
5. www.ecomagazin.ro
6. www.naturenergy.ro
7. www.panourisolare.eu
8. www.solarzone.ro
9. www.uvvg.ro/studia/economice
10. www.lasersystems.ro
76
