Licenta Modalitatile Aj (1)

7/17/2019 Licenta Modalitatile Aj (1)

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-modalitatile-aj-1 1/31

Modalitatile actului juridic

CAPITOLUL I

NOTIUNEA ACTULUI JURIDIC

§ 1 Definitia actului juridic

Prin act juridic civil1

se intelege o manifestare de voinţa facuta cu intentia de a produceefecte juridice, respective, de a naste, a modifica ori a stinge un raport juridic civil concret.

in aceasta definite re!ulta ca elementele definitorii ale actului juridic civil sunt

urmatoarele"

i. Pre!enta unei manifestari de vointa, care sa provina de la un su#iect de drept civil

$persoan% fi!ic% sau persoana juridic%&'ii. (anifestarea de voinţa tre#uie s% fie manifestat% cu intenţia de a se produce

efecte juridice; legea civil% calific% act juridic civil numai o astfel de manifestare

de voinţ%, aceasta fiind principal trasatur% care deose#e te actul juridic civil faţaș

de faptul juridic $ savar it far% intenţia de a produce efecte juridice, efecte careș

totu i se produc, )nsa, in puterea legii&'ș

iii. Efectele juridice, la manifestarea vointei, pot consta )n a da nastere, a modifica ori

a stinge un raport juridic civil concret' aceast% tr%s%tura deose#este actul juridic

civil faţ% de actele juridice din alte ramuri de drept.

*o ţiunea de act jur id ic es te ut il i!at% )n li te ra tura ju ridic% +i )n prac ti c% )ndou% )nţelesuri"

act juridic civil )n sens de negotium juris desemnea!% )ns%+i manifestarea de voinţ%intervenit% )n scopul de a produce efecte juridice civile, operaţiunea juridic% )nsine$v-n!arecump%rare, scim#, etc.&'

1 Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2007, editia

a 11a.



act juridic civil )n sens de instrumentum probationis se refer% la suportulmaterial,)nscrisul constatator al manifest%rii de voinţ% $al operaţiei juridice&,documentul )n care aceast% operaţiune este consemnat%

§ 2 Preentarea !eneral a "odalita#ilor actului juridic ci$il

2%1% No#iune% Prin modalit%ţi ale actului juridic civil intelegem anumite elemente sau

imprejur%ri viitoare care influenţea!a e/istenţa sau e/ecutarea drepturilor i o#ligaţiilor ș

ce re!ult% din actul juridic0.

Aceste elemente sau )mprejur%ri ulterioare momentului )nceierii actului juridic pot

consta fie in scurgerea timpului $ in ca!ul modaliţ%ţii numit%termen

&, fie )ntruneveniment natural sau o acţiune omeneasca $ in ca!ul modalit%ţii numit% condiţie si a

celei numit% sarcină &.

pre deose#ire de elementele structural care tre#uie s% se regaseasca in orice act

juridic $ capacitatea de a contracta, consimţ%m)ntul vala#il al p%rţilor, un o#iect

determinat, o cau!% licit%&, modalit%ţle suntelemente mai putin esentiale, care pot s%

lipseasca, actul juridic put-nd fi vala#il i f%r% a fi afectat de vreo modalitate.ș

Astfel, pot e/ista"

a. Acte juridice pure si simple, neafectate de nicio modalitate, efectele incep

sa se reali!e!e imediat, vointa autorilor actelor nu comporta nicio

restrictive care so modifice cu privire la efectele sale. Exemplu" casatoria,)nfierea, recunoa terea filiaţiei. Aceste acte nu pot fiș

decat acte pure i simple, ele nu pot fi afectate de nicio modalitate.ș

#. Acte juridice care nu pot exista decat afectate de modalităţ; aceste acte nu

pot fi niciodata acte pure si simple. Exemplu " locaţiunea, )mprumutul, renta viager% aceste acte nu pot e/ista

ca atare decat afectate de modalitatea termenului' asigurarea nu poatee/ista dec-t afectat% de modalitatea condiţiei.

2 Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil. Partea generala, editia a-4-a, Ed. All

Beck 1999



In aceste ca!uri, modalitatea respectiv% 2termenul, respectiv condiţia devine un

element indispensa#il actului juridic pe care )l afectea!%.

c. Cele mai multe acte juridice pot )nsa e/ista la fel de #ine fie ca acte pure iș

simple, fie ca acte afectate de modalit%ţi. Exemplu" un contract de van!arecumparare poate fi un act juridic pur sisimplu, atunci cand atat predarea #unului cat si plata pretului se e/ecuta de

indatata ce sa inceiat acordul de vointa dintre parti' dar acelasi contract

poate fi si afectat de un termen $cand plata pretului ar fi amanita sau

esalonata in rate& sau de o conditie $ cand vala#ilitatea van!arii ar depinde

de o#tinerea de catre comparator a unui loc de munca in localitatea unde

se afla locuinta care face o#iectul contractului de van!arecumparare&.

Tot astfel, o donatie poate fi pura si simpla sau poate fi afectata de modalitati. ee/emplu, ar putea cuprinde o sarcina impusa donatarului. In toate aceste ca!uri,

modalitatea $termenul, conitia, sarcina& sunt elemente neesentiale ale actului juridic care

pot e/ista vala#il si fara aceasta "odalitate%

3/ista deasemenea si acte juridice, cum sunt cele referitoate la starea civila a

persoanei care care nu sunt suscepti#ile de modalitati. Astfel, instituita casatoriei,

adoptiei, recunoasterea unui copil nu poate fi afectata de modalitati. unt si unele acte

patrimoniale care nu pot fi afectate de modalitati, cum este ca!ul acceptarii sau renuntarii

la succesiune4.

Alte acte, prin insasi natura lor sunt dependente de reali!area unor evenimente

viitoate in ceea ce priveste reali!area efectelor lor. Acestor acte, modalitatile le sunt

inerente, constituind ciar situatia lor juridica normala. Astfel, testamentul nusi proate

prduce efectele decat odata cu incetarea vietii testatorului. e asemenea, contractele de

antrepri!a, locatiune, imprumut sunt intotdeauna afectate de o modalitate.

Caracteriarea "odalitatilor in ra&ort cu conditiile actului juridic ci$il

In cadrul pro#lemei clasificarii conditiilor actului juridic civil, acestea se impart in

conditii esentiale si neesentiale

3 DUMITRU LUPULESCU, DREPT CIVIL. INTRODUCERE IN DREPT CIVIL, ED. Luina

Le! 199"



2%2% Utilitatea &ractica a in'titutiei re!ulta din urmatoarele imprejurari"

esi este un element neesential, modalitatile actului juridic civil pre!inta o netagaduita

utilitate practica. Principalele aspecte care pun in lumina utilitatea modalitatilor sunt

urmatoarele"5

I. Posi#ilitatea stipularii unei modalitati da e/presie principiului li#ertatii

contractuale, permitand partilor sad ea actului juridic pe care il inceie

configuratia cea mai potrivita satisfacerii intereselor lor 6. Atunci cand partile

actului juridic considera ca este conform intereselor lor, ele vor aplica aceste

mijloace tenicojuridice care sunt modalitatile, inserand in act un termen, o

conditie, o sarcina sau cair toate modalitatile posi#ile.

II. In actele juridice gratuite $donatia&, posi#ilitatea stipularii unei sarcini permitedispunatorului sa impuna gratificatului anumite o#ligatii juridice a caror e/ecutare

corespunde reali!arii intereselor urmarite de dispunator fara a renunta insa total la

caracterul gratuitt al actului. In ca!ul donatiei, sarcina poate fi in favorea

donatorului $ de e/emplu, plata unei datorii&, fie in favorea unei terte persoane, fie

in favorea donatarului $ de e/emplu, efectuarea unor studii&. In ca!ult sarcinii

stipulate in favorea donatarului insusi, donatia este de fapt pur gratuita, insa cu

posi#ilitatea revocarii pentru nee/ecutare. Insa, in ca!ul sarcinii stipulate in

favorea donatorului sau a unui tert, donatia incetea!a sa fie li#eralitate in masura

sarcinii. In toate ca!urile, pentru a fi in pre!enta unei donatii, sarcina nu tre#uie sa

fie principalul, ci accesoriul, adica sa nu a#soar#a foloasele gratuite aniiland

li#eralitatea. In situatia nee/ecutarii sarcini de catre donator, inturcat donatia cu

sarcini este in limita sarcinii un contract sinalagmatic $si cu titlu oneros&, in ca! de

nee/ecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.7

4 AUREL POP, GH. BELEIU, drept civil. Teoria generala a dreptului civil, #ucuresti

19"0

$ OIDIU U!GUREA!U, %&. cit., &.20$

' "ran#i$# Dea%, Tratat de drept civil. Contracte peciale, Ed. Universul Juridic,

Bucuresti 2007.



III. Prin stipularea unei conditii partile pot sa sporeasca valoarea si eficienta juridical

a unor motive su#iective care au concurat la formarea consimtamantului,

ridicanduse la rang de element essential, determinant, a carui lipsa face ca actul

sa fie lipsit de vala#ilitate'

I8. Intro serie de acte juridice $care nu pot e/ista decat afectate de modalitati&, insusilegiutirorul confera aceastor modalitati caracterul de elemente esentiale ale

actului.9

CAPITOLUL II TERMENUL

§1% Notiune 'i re!le"entare%

1.1 *otiune. Termenul 8(dies) ca modalitate a actului juridic, este acel eveniment viitor i sigur caș

realiare, pana la care este amanata inceperea, sau dupa ca, stingerea exercitiului drepturilor

subiective si a exercitarii obligatiilor civile corelative!"

Termenul a mai fost definit ca fiind :spatial de timo in care nici de#itorul nu poate fi constrains

la plata, nici creditorul la primirea platii;.1<

1.0 =eglementare. =egulile generale privind termenul, ca modalitate a actului juridic civil se

gasesc in veciul Cod Civil, art. 1<001<06.

7 Ovidiu Ungureanu, Manual de drept civil. Partea generala, editia a-4-a, Ed. All

Beck 1999.

" Etimologic !termenul" provine din latinecul !terminu"#limit$, %otar& pentru ae'prima termenul e (oloe)te latinecu !die", cu enul de *i, dat$, timp.

9 Ion Dogaru, !i#olae Po&a, Dan Claudiu Dani$or, Seva$'ian Cer#el, +a*eledreptului civil, Volumul I, Teoria generala, Ed, () Beck, Bucuresti 200".

10 D. Ale(andre$#o, Principiile dreptului civil romani, Volumul I, Bucuresti 192'



Potrivit art. 1<00" : Termenul se deose#este de conditie, pentru ca el nu suspenda angajamentul,

ci numai amana e/ecutarea;.

Art. 1<04 prevede ca" : Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea

termenului, dar ceea ce se plateste ininte nu se poate repeat;.

Potrivit art. 1<05" : Termenul este presupus totdeaauna ca sa stipulate in favorea

de#itorului, daca nu re!ulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favorea

creditorului;.

Art. 1<06 dispune ca" : e#itorul nu poate reclama #eneficiul termenului, cand este ca!ut

in deconfitura, sau, cand, cu fapta sa, a micsorat sigurante ce prin contract daduse creditorului

sau;.

*oua reglementare

Termenul se evidenţia!% prin doua carcteristici esenţiale "

termenul este un eveniment viitor , el este legat deci de factorul timp, astfel c% )ntre momentul

actului juridic +i acela al )mplinirii termenului se scurge o #ucat% de vreme. ac% ne g-ndim

numai la relaţiil de credit ne d%m seama c-t de des )nt-lnit% este aceasta modalitate a actului

juridic, fiindc% orice operaţiune de acest gen se derulea!% )n timp, la fel cum, multe alte convenţii

au termene pentru e/ecutarea prestaţiilor la care se refer%.

termenul este un eveniment viitor, a c%rui #mplinire este sigură. 3ste sigur%, fiindc% fi/area unei

date )n viitor ofer% certitudinea c% prin curgerea implaca#il% a timpului se va ajunge la ea.

Aceast% indu#ita#il% ajungere )n viitor la termenul sta#ilit este tr%s%tura care deose#e+te

structural instituţia termenului de cea a condiţiei. i condiţia este un eveniment viitor, precum de

pild%, condiţionarea e/ecut%rii unei o#ligaţii de sosirea unui anumit avion )n aeroport. *umai c%

respectivul avion poate s% soseasc% sau nu. ac% )ns% se fi/ea!% un termen, este sigur c% va veni

!iua )n care acesta se va )mplini. Termenul poate fi preci>at prin inidicarea unei date

calendaristice $precum?pana la data de 41 decem#rie 0<<0&, sau a unei perioade delimitate de

timp $ precum formularea @?.se va restitui )n timp de trei luni de la .

ata )mplinirii termenului poate s% vari!e, f%r% ca prin aceasta modalitatea s% )ncete!e de a mai

fi termen. esigur, )n mod o#iţnuit, termenul se asociea!% unei anumite date calendaristice, adic%

este privit ca un element viitorlegat de o anumit% dat% fi/%. ar, evenimentul )nteles ca termen

poate fi de asemenea natur% )nc-t reali!area sa s% fie sigur%, inevita#l%, f%r% a se putea prevedea



>iua )n care se va )mplini. 3ste un termen de acest tip acela care se refer% la decesul unei anumite

persoane. 3ste sigur c% aceasta persoana va muri intro !i, dar nu se stie cand anume. Utli>area

acestui gen de termen este frecventa putand aminti ca e/emple contractul de u>ufruct viager, de

tenta viagera sau de asiguare pe viata. e spune in asemenea ca>uri ca este vor#a despre termene

incerte. Acest mod de e/primare ppoate crea confu!ie, fiindc% este vor#a despre un eveniment

viitor care se va produce cu certitudine, nesiguranţa referinduse doar la data c-nd va avea loc. 11

inuat din poenaru pag 167

Termenul poate fi, dupa ca!"

O data calendaristica" exemplu$ iti imprumut 1<< =O* pan ape data de 1 martie 0<14&'

O durata determinata"

exemplu$ inciri! locuinta pentru 0ani' Un eveniment viitor care se va intampla cu singurata ciar daca nu se stie cu e/actitate

cand anume" exemplu$ ma o#lig sa platesc o renta viagera, adica pana la moartea #eneficiarului.

§ 2 Cla'ificarea ter"enelorTermenele pot fi clasificate in functie de mai multe critertii"

%! In functie de crteteriul cunoasterii sau necunoasterii momentului e/act in care

termenul se va implini, distingem" Termen cert $denumit uneori termen cu scadenta certa& a carui data sau moment de

implinire este cunoscut din ciar momentul incieierii actului juridic, fie prin fi/area unei

date calendaristice$ e/emplu" iti impurmut 6< =O* pan ape data de 1 aprilie 0<10&, fie

in mod indirect, prin fi/area duratei termenului si sta#ilirea momentului inceperii curgerii

lui $ e/emplu" iti imprumut masina pentru o luna de la data acordarii imprumutului&. Exemplu$ in material van!ariicumpararii daca nu sa determinat nimic in privinta aceasta

prin contract, cumparatotul este dator a plati la locul si la timpul in care se face predarea

lucrului. Termen incert $denumit uneori termen cu scadenta incerta& a caruit data de implinire nu

este cunoscuta in momentul incierii actului juridic, desi se stie cu siguranta ca acel

11



eveniment se va implini $ e/emplu" data mortii credirentierului intrun contract de renta

viagera&.

esi termenul incert ne poate duce usor cu gandul la o conditie a actului juridic, tre#uie sa

facem #ine delimitarea dintre cele doua modalitati. Astfel, termenul incert se deose#este deconditie tocmai prin imprejurarea ca inplinirea acestuia este sigura $nesiguranta consand doar

in momentul implinirii lui&, cata vreme, in ca!ul unei conditii tocmai implinirea acestuia este

nesigura.

Tre#uie sa su#liniem faptul ca termenul incert produce in conventii aceleasi efecte pe

care le produce si termenul cert, insa in legate termenul incert este asimilat unei conditii.10

3/ista situatii in care termenul incert poate fi transformat in termen cert. de e/emplu, in

ca!ul unui contract de imprumut, daca sa stipulat ca imprumutatul sa plateasca cand va

putea sau cand va avea mijloacele necesare, judecatorul va avea posi#ilitatea sa prescrie

un termen de plata, dupa imprejurari.

II. In functie de criteriul ivorului s%u, termenul poate fi" Termen voluntar $ numit +i termen conventional&, care este acel termen care sa sta#ilit

prin act juridic unilateral, #ilateral sau plurilateral. In practic% majoritatea termenelor este

format% din aceasta categorie. up% modul )n care a fost preci>at )n actul juridic civil,

termenul voluntar poate s% fie expres$ atunci c%nd este preva!ut )n mod e/pres de c%tre

p%rţi& sau tacit $ dac% este dedus din natura raportului juridic concret sau din alte

)mprejur%ri&. Termen legat , adic% acel termen sta#ilit printrun act normative si care face parte de

drept din actul juridic. Un asemenea termen este foarte rar prev%!ut pentru o#ligaţiilr

contractuale. Un astfel de termen este termenul de prescripţie. Termen judiciar, este acordat de#itorului de c%tre organul de jurisdicţie $ de e/emplu,

termenul de gratie judec%toul poate acorda de#itorului str-mptorat un termen pentru

plat%, acest termen se acord% numai in favoarea de#itorului, )n considerarea situţiei sale

patrimoniale, f%r% a se cere consimţ%m-ntul creditorului +i ciar f%r% a se ţine cont de de

eventualele stipulaţii din actul juridic.14 Acest termen poate fi acordat, )n principiu, pentru

orice o#ligaţie, indiferent de i!vorul sau de o#iectul ei. Totu+i termenul de gratie nu poate

12 D. ALE)A!DRESCO, %&. cit. , *+, &. 10'



fi acordat nu poate fi acordat in situatia in care #unurile de#itorului sunt urm%rite de alţi

de#itori, dac% de#itorul este in stare de faliment, sau, dac% prin fapta sa de#itorul a

mic+orat garanţiile date prin contract creditorului, dac% de#itorul nu a dat garanţiile

promise. Termenul de graţie am-n%, p-n% la )mplinirea lui, sau p-n% la dec%derea

de#itorului din #eneficiul lui, e/ecutarea silit% a o#ligaţiei, )ns% nu impiedic%, dac% este

ca!ul, compensaţia $art. 171B Cod Civil&.Un alt e/emplu )n material termenlui judiciar )l )nt-lnim in material )mprumutului de

consumaţie $mutuum&, +i anume termenul de restituire pe care )l sta#ile+te instanţa atunci

c-nd )n contract p%rţile nu au stipulate un termen al restituirii $art. 0170 alin.$1& Cod

Civil&.e reţinut, mai este faptul c%, potrivit art.1516 alin.$1&, instanţa va putea, la cererea uneia

dintre p%rţi, s% fi/e!e termenul atunci c-nd p%rţile au convenit s% am-ne sta#ilirea

termenului sau au prev%!ut aceast% o#ligaţie in sarcina uneia dintre ele +i c-nd, dup% o

durat% re!ona#il% de timp, termenul nu a fost )nc% sta#ilit. i/area termenului de c%tre

instanţ% se va face ţin-nduse seama de natura o#ligaţiei, de situaţia p%rţilor si de oricare

alte )mprejur%ri.e asemenea, tot art 1516 alin.$0& Cod Civil, prevede posi#ilitatea instanţei s% fi/e!e

termenul atunci c-nd o#ligaţia presupune prin natura sa un termen +i nu e/ist% nicio

convenţie a parţilor prin care aceasta s% poat% fi determinat.Potrivit art.1516 alin.$4&, cererea privind sta#ilirea unui termen de c%tre instanţ% este

supus% regulilor aplica#ile procedurii ordonanţei presedinţiale, fiind prescripti#il% )n

termenul general de 4 ani, care )ncepe s% curg% de la data )nceierii contractului.3/ist% situaţii, prev%!ute de lege, c-nd acordarea termenului de graţie nu este permis% "

spre e/emplu, atunci c-nd p%rţile au stipulat un pact comisoriu e/pres de gradul doi +i

trei.

III. upa titularul #eneficiului s%u, termenul este de trei feluri" Termen in favoarea debitorului, care repre>inta regula,este o aplicaţie a principiului in

dubio pro reo, asa cum re!ult% din art. 1514 alin.$1& Cod Civil $& Termenul profit debitorului, afară de caul c'nd din lege, din voinţa părţilor sau din 'mprejurări reultă

că a fost stipulate #n favoarea creditorului sau a ambelor părţi!&

13 GABRIEL BOROI, LIIU ST*!CIULESCU, Intituii de drept civil, Ed. )aaniu

2012



Termen in favoarea creditorului , )n aces ca! consecinţa este c% el poare cere oric-nd

e/ecutarea prestaţiei de c%tre de#itor. Un e/mplu concret )l )nt-lnim )n cadul contractului

de depo!it, )n care, de regul%, termenul este stipulate in favoarea deponentului, conform

art. 0116 alin.$1& Cod Civil. Astfel, deponentul poate cere oric-nd restituirea o#iectelor

predate spre o%strare depo!itarului. Termen atât in favoarea creditorului cât şi a creditorului se poate sta#ili prin convenţia

am#elor p%rţi. Im aceast% situaţie nici creditorul nu poate cere e/ecutarea o#ligaţiei

)nainte de termen, )ns% nici de#itorul nul poate o#liga pe creditor sa primeasc% plata

anticipat. Un astfel de e/emplu )l %ntalnim in ca!ul termenului stipulat )ntrun contract de

asigurare.

Aceast% clasificare pre!int% interes practic, deoarece numai cel )n favoarea c%ruia sa

stipulat termenul poate s% renunţe la #eneficiul lui fara consimţ%m-ntul celeilalte p%rţi. Potrivit

art.1514 alin.$1&"; Termenul profit de#itorului, afar% de ca!ult c-nd din lege, din voinţa p%rţilor

sau din )mprejur%ri re>ult% c% a fost stipulate )n favoarea creditorului sau a am#elor p%rţi. . $ 0&

Cel ce are #eneficiul e/clusiv al termenului poate renunţa oric-nd la acesta, f%r% consimţ%m-ntul

celeilalte p%rţi.;& Legea instituie o pre!umţie relativ% in favoarea de#itorului15, pentru c% de

o#icei, ternenul este stipulate in favoarea sa $ presumtio sumitur ex eo uod plerumue fit)!

Creditorul este cel care are sarcina pro#ei c-nd susţine c% termenul este )n favoarea sa, iar

)ndoiala va fi interpretat% )mpotriva lui +i in favoarea de#itorului.

I8. up% natura efectelor produse, termenul este de doua feluri " termen suspensiv si

e/tinctiv.Ceea ce este specific ca efectul termenulu $atat e/tinctv, c-t si suspeniv& este faptul c%

nu afectea!% e/istenţa actului juridic, ci doar e/ecutarea lui. ucţia sau rolul

termenului este acela de a limita durata efectelor actului juridicc, trans-nd o linie de

otar iniţial%, prin fi/area datei de c-nd drepturile pot fi e/ercitate si o#ligaţiile

corelative tre#uie e/ecutate. Cu alte cuvinte, termenul m%rgine+te utilitatea actului juridic )n timp, marc-nd fie )nceputul, fie sf-r+itul acestei utilit%ţi.16

14 D. ALE)A!DRESCO, E'plicatiunea teoretic$ )i practic$ a dreptului civil roman,t% *+, +ai, i&%ra/a ai%nal, 1990, &.119.

1$ EMIL POE!ARU, %&. cit., &.1$'



Termen suspensiv este acela care am'nă p-n% la )mplinirea sa #nceputul e/erciţiului

dreptului su#iectiv civil +i al e/ecut%rii o#ligaţiei civile corelative, fiind astfel am-nat%

scadenţa o#ligaţiei, conform art 1510 alin.$1& Cod Civil $ de e/emplu, )n ca!ul unui

)mprumut #%nesc pe termen de un an, p-n% la )mplinirea termenului creditorul nu poate

cere iar de#itorul nu poate fi o#ligat s% restituie suma de #ani )mprumutat%. au daca

v-n!%torul accept ca preţul s%I fie acitat numai dup% trei luni de la predarea lucrului, el

are un drept de creanţ% afectat de un termen suspensiv +i nu va putea cere nimic )nainte

de trei luni&.=aportul juridic e/ista din ciar momentul inceierii, termenul nu suspenda

angajamentul, ci doar amana e/ecutarea lui. Prin urmare, termenul afectea!a numai

e/ecutarea actului nu si e/istenta lui, care ia nastere in mod vala#il in momentul sta#iliirii

raportului juridic civil.Odata indeplinit termenul suspensiv, o#ligatia devine pura si simpla, deci neafectata de

nicio modalitate.Termenul suspensiv nu influenţea!% asupra na+terii dreptului' dreptul este n%scut +i el

e/ist% dar el este parali!at p-n% la )mplinirea termenului.

Termenul suspensiv )nt-r!ie e/igi#ilitatea unui drept.

Termen extinctiv este acela care am'nă p-n% la )mplinirea sa stingerea e/erciţiului

dreptului su#iectiv civil +i a o#ligaţiei correlative civile. Odata cu stingerea e/erciţiuluidreptului se stinge )ns%+i o#ligaţia corelativa, conform art.1510 alin. $0& Cod Civil $de

e/emplu, data morţii credirentierului )n ca!ul contractului de )ntreţinere sau in ca!ul unui

contract de locatiune, in situatia in care se inciriea!a un apartament pa#a la data de 1

noiem#rie 0<10, din momentul incieierii contractului de locatiune si pana la data de 1

noiem#rie 0<10, raportul juridic isi produce efectele ca un raport juridic pur si simplu,

insa, odata implinit termenul, adica la 1 noiem#rie 0<10, drepturile si o#ligatiile se sting

pentru viitor, pastranduse toate efectele juridice anterioare&. In ca!ul termenului

e/tinctive, o#ligaţia se e/ecut% p-n% la )mplinirea termenului, c-nd ele )ncetea!%. La data

)mplinirii termenului drepturile si o#ligaţiile )ncetea!% numai pentru viitor, nu teroactiv.

In actele juridice cu e/ecutare succesiv% operea!% adesa am#le ecategorii de termene"

pentru fiecare prestaţie periodic e/ist% un termen suspensiv.



Exemplu" Dn cau!ul unui contract de locaţiune, ciria poate fi pretins% +i tre#uie pl%tit%

lunar p-n% la finele lunii, astfel, ciria+ul nu poate fi o#ligat s% pl%teasc%, dac% nu sa o#ligat

e/pres la plata anticipat%.

Dn scim#, pentru )ntregul act poate fi prev%!ut un termen e/tinctive.

Exemplu" )ntrun contract de locaţiune, o locuint% a fost )nciriat% pentru o perioada de

patru ani' la )mplinirea acestui termen dreptul ciriasului de a folosi locuinţa )ncetea!% pentru

viitor. Locatarul care a )nciriat are un drept de creanţ% afectat de un termen e/tinctive, drept

care se stinge la e/pirarea termenului de patru ani.

Dn principiu, toate drepturile pot fi afectate de un termen suspensiv sau e/tinctiv. 3/ist%

autori care scot )n evidenţ% faptul c% o o#ligaţie afectat% de modalitatea termenului e/tinctiv este,

)n realitate, o o#ligaţir pur% +i simpl%, suscepti#il% de e/ecutare imediat%, aceast% e/ecutare

efectu-nduse )n timp, in mod continuu, sau prin prestaţii succesive e+alonate )n%untrultermenului.

3/ist% autori care scot )n evidenţ% faptul c% o o#ligaţie afectat% de modalitatea termenului

e/tinctiv este, )n realitate, o o#ligaţir pur% +i simpl%, suscepti#il% de e/ecutare imediat%, aceast%

e/ecutare efectu-nduse )n timp, in mod continuu, sau prin prestaţii succesive e+alonate )n%untrul

termenului.17

§ ( Efectele ter"enului

4.1. *reciări generale

3/ definitions reu!ult% c% ceea ce este caracteristic acestei modalit%ţi a actului juridic din

punct de vedere al efectelor sale, este faptul c% termenul nu afectea!% e/istenţa ci numai

e/ecutarea actului juridic, adica a drepturilor si a o#ligaţiilor i!vor-te din act19.

1' EMIL POE!ARU, DREPT CIVIL. TEORI- ENER-L/. PER0O-NELE., Ed. ALL BE(,

2002, &.1$7

17 OIDIU U!GUREA!U, Manual de drept civil. Partea general, ed a-+*-a, Ed. All

Beck 1999



Aceste efecte sunt diferite dup% cum ne afl%m )n faţa unui termen suspensiv sau a unui

termen e/tinctive.

4.0. Efectele termenului suspensiv

Termenul suspensiv are ca efect )nt-r!ierea )nceputului e/ecut%rii dreputlui su#iectiv civil

+i a o#ligaţiei civile correlative. Termenul nu influenţea>a e/itenţa lor, acestea se nasca vala#ile

din momentul )nceierii actului juridic dar drepturile nu )ncep s% se e/ercite si o#ligaţiile nu

devin e/igi#ile dec-t in momentul )mplinirii termenului suspensiv, astfel"

a! +in faptul că drepturile si obligaţiile există i sunt valabile, decurg următoarele

consecinţe$

• ac% de#itorul )n favoarea c%ruia termenul suspensiv este sta#ilit, e/ecuta de #unavoie

o#ligaţia )nainte de )mplinirea termenului prev%!ut )n convenţie, el face totu+i o plata

vala#il% +i nu una nedatoart% 1E$ art. 1515 alin.$0& : Ceea ce este datorat cu termen nu se

poate cere )nainte de )mplinirea acestuia, dar ceea ce sa e/ecutat de #un%voie +i )n

cuno+tinţ% de cau!% )nainte de )mplinirea termenului nu este supus restituirii;&. Prin

urmare, de#itorul nu poate cere restituirea pl%ţii facute anticipat pt ca el a facut o plata

vala#ila, iar nu una nedatorat%. Ciar +i )n ca!ul )n care, din eroare, de#itorul pl%te+te

)nainte de termen o sum% care, potrivit actului juridic, nu era produc%toare de do#-n!i, se

admite c% el nu va putea s% cear% restituirea nici m%car a sumei repre>ent-nd do#-ndaaferent% sumei pl%tite pentru perioada cuprins% )ntre momentul pl%ţii +i momentul la care

urma s% se )mplineasc% termenul suspensiv stipulate in favorea de#itorului.1B.

aca de#itorul nu+i e/ecut% de #unavoie o#ligaţia, creditorul nu are posi#ilitatea de al

o#lige decat la )mplinirea termenului suspensiv, )ntrucat din acel moment o#ligaţia devine

e/igi#il%. aptul e/ecut%rii de c%tre de#itor a o#ligaţiei )nainte de )mplinirea termenului are

valoarea renunţ%rii la #eneficiul termenului. -enunţarea la beneficiul termenului suspensiv

produce acelea+i efecte ca +i )n ca!ul )mplinirii lui, o#ligaţia devenind e/igi#il%. $ art. 151E :

=enunţarea la #eneficiul termenului face ca o#ligaţia s% devin% de )ndata e/igi#il%;&. Acele+i

efecte se produc si in ca!ul decăderii din termen, care repre!int% o sancţiune civil% care intervine

1" C. HAMA!GIU, I. ROSETTI+B*L*!ESCU, AL. B*ICOIA!U, v%l ++, &.410

19 A. COLI!, H. CAPITA!T, t%e ++, &. 1'"-1'9



atunci c-nd de#itorul se afla in stare de isolva#ilitate$ indiferent dac% are sau nu o vin% )n

producerea ei& sau de insolvenţ% declarat% in condiţiile legii, precum si atunci c-nd, cu intenţie

sau dintro culp% grav%, diminuea!% prin fapta sa garanţiile constituite )n favoarea creditorului

sau nu constituie garanţiile promise0<$ nu este vor#a de mic+orarea garanţiilot propriu!ise care

pot )nsoţi creantţa" gaj, ipotec%, privilegii01&,din culpa sa, de#itorul ajunge in situaţia de a nu mai

satisface o condiţie considerat% esenţial% de creditor la data )nceierii contractului. Acest caracter

esenţial al condiţiei tre#uia stipulate e/pres la data )nceierii contractului, precum si posi#ilitatea

sancţiunii dec%derii. Pentru ca acea condiţie sa fie considerat% esenţiala tre#uie s% e/iste un

interes legitim al creditorului pentru ai da o astfel de valoare.

Dns%, )n ca!ul )n care termenul a fost preva!ut in favorea creditorului, sau +i in favoarea

creditorului, de#itorul nu poate s% )l o#lige pe creditor s% primeasc% plata )nainte de scadenţ%,

pentru aceasta fiind nevoie de acordul am#elor p%rţi. Dn situaţa in care temenul a fost preva!utnumai in favorea creditorului, acesta poate oric-nd s% solicite e/ecutarea o#ligaţiei

• P-n% la )mplinirea termenului pendente termine 2 creditorul este )ndrept%ţit sa ia masuri

conservatorii asupra patrimoniului de#itorului sau $ de e/emplu, )ntreruperea unei

prescripţii,)nscrierea unei ipoteci&• Dn actele translative de drepuri reale asupra unui #un individual determinat $ rest certa&

termenul suspensiv nu am-n% transferul acestor drepturi, )n afar% de ca!ul c-nd sa

prev%!ut e/pres contrariul00.• Dn actele translative de proprietate, potrivit art. 1095 Cod Civil, riscul pieirii fortuite a

#unului individual determina )nainte de )mplinirea termenului suspensiv va fi suportat de

c%tre )nstr%in%tor, ciar daca proprietatea a fost transferat% do#-nditorului. Astfel, )n ca!ul

pieirii fortuite a #unului, de#itorul o#ligatiei de predare pierde dreptul la contraprestaţie,

iar dac% a primito este o#ligat s% o restituie, fiind aplicat% regula res perit debitori!

20 GABRIEL BOROI, LIIU ST*!CIULESCU, Intituii de drept civil, Ed.

)aaniu,2012

21 CO!STA!TI! ST*TESCU, COR!ELIU BRSA!, Drept civil. Teoria general ao1ligaiilor, Ed, a-+5-a, Ed. )aaniu, 200"

22 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU D*!I-OR, SEASTIA!CERCEL, +a*ele dreptului civil, *%l. +, Ed. (). Beck, Bucuresti 200"



Aceasta reglementare a noului Cod Civil aduce un element de noutate, soluţia impus% fiind

diametral opus% fat% de vecea reglementare, )n care regula aplica#il% era res perit domino, deci

riscul pieirii fortuite era suportat de c%tre do#-nditor, deoarece acesta a devenit proprietar de la

momentul )nceierii actului juridic, cu e/cepţia situaţiei in care p%rtile au preva!ut c% transferul

dreptului de proprietate se va produce la )mplinirea termenului, ca! )n care riscul este suportat de

)nstrain%tor.

Creditorul pus )n )ntar!iere preia riscul pieirii fortuite a #unului, el neput-nduse li#era ciar

dac% ar dovedi c% #unul ar fi pierit +i dac% o#ligaţia de predare ar fi fost e/ecutat% la timp.

+in faptul că oblugaţia, dei există, nu este exigibilă, decug următoarele consecinţe $

• P-n% la )mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la de#itor

conform art. 1515 Cod Civil $ :ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere )nainte de

)mplinirea acestuia, dar ceea ce sa e/ecutat de #un%voie +i )n cuno+tinţ% de cau!% )nainte

de )mplinirea termenului nu este supus restituirii;&.• Creditorul o#ligaţiei afectate de un termen suspensiv nu poate opune de#itorului

compensaţia $art 1719&, c%ci acest acest mod de stingere a o#ligaţiilor presupune o

du#l% plat%, respectiv ca am#ele datorii s% fie scadente, prin urmare, dac% datoria

creditorului este scadent% iar cea a de#itorului #eneficia!% de un termen suspensiv,

creditorul va tre#ui s%+i e/ecute propria o#ligaţie neput-ndo compensa cu o#ligaţiade#itorului s%u c-t% vreme termenul suspensiv al acestuia nu sa )mplinit. Tot astfel,

creditorul nu poate cere poprirea, instituirea secestrului sau urm%rirea imo#iliar% 04.

Totu+i, termenul de graţie, desi este un termen suspensiv in favorea de#itorului, nu

impedic% compensaţia $art. 171B Cod Civil&, ci numai e/ecutarea silit%.• P-n% la )mplinirea termenului suspensiv, prescripţia extinctivă nu incepe s% curga,

dreptul nefiind e/igi#il $art. 0605 alin. $0& : )n ca!ul )n care dreptul este afectat de un

termen suspensiv, prescripţia )ncepe sa curg% de la )mplinirea termenului sau, dup%

ca!, de la data renunţ%rii la #eneficiul termenului sta#ilit e/clusiv in favorea

creditorului;&.

23 OIDIU U!GUREA!U, Manual de drept civil. Partea general, Ed. a-+*-a, Ed. All

Beck 1999



• Corespun!%tor reglement%rii oferite de Codul Civil din 1E75, )nainte de )mplinirea

termenului, creditorul nu era )n drept s% intente!e acţiunea o#lica, sau, dupa ca!

acţiunea paulian%. Dn practica judiciar% sa preci!at c% pentru promovarea acţiunii

pauliene este necesar s% fie cercetate condiţiile unei asemenea acţiuni' frauda

de#itorului, prejudicierea creditorului prin mic+orarea gajului general in asa fel )ncat

s% se agrave>e starea de insolva#ilitate, caracter!l cert , licid si e/igi#il al creanţei +i

complicitatea terţului la fraud%05.O parte a doctrine a susţinut ca acţiunea o#lic% precum si cea paulian% presupun

presupun insolva#ilitatea de#itorului, )n ca! contrat fiind considerat% ca fiind lipsit%

de interes, iar, )ntro astfel de situaţie, de#itorul este dec%!ut din #eneficiul

termenului, creditorul fiind )n drept s% e/ercite acţiunea o#lica sau paulian%, deoarece

creanţa sa devine e/igi#il%.06

Dn actual reglementare, potrivit art. 1674 Cod Civil, pentru actiunea paulian% nu se

mai prevede cerinţa potrivit c%reia creanţa creditorului care e/ercit% acţiunea paulian%

s% fie e/igi#il%, ci doar ca respectiva creant% s% fie cert% la data intorducerii acţiunii. *u aceeasi este situaţia +i )n cadrul acţiunii o#lice, unde potrivit art.167< Cod Civil,

creanţa tre#uie sa fie cert% si e/igi#il%.

.!.! Efectele termenului extinctivTermenul e/tincitv $ sau de!legator, potrivit art EB6 c. Calima& 07are ca efect

stingerea dreptului su#iectiv si a o#ligatiei corelative. Dmplinirea termenuluisuspensiv coincide cu momentul )mplinirii ultimului termen suspensiv. e aici decurg

urmatoarele consecinte"pendente termine, e/ercitiul dreptului si indeplinirea o#ligatiei nu sunt afectate' pana

la indeplinirea lui termenului e/tinctiv nu are nicio influenta asupra actului juridic,

care se e/ecuta ca si in ca!ul unui act pur si simplu'eveniente termine, implinirea termenului e/tinctiv pune capat raportului juridic civil,

iar dreptul su#iectiv si o#ligatia corelativa se sting.

24 DECIIA !R. /0123/210 A SEC4IEI CIILE A "OSTULUI TRIBU!ALSUPREM, in Culegerea de deci*ii ale Tri1unalului 0uprem pe anul 2345

2$ C. HAMA!GIU, I. ROSETTI+B*L*!ESCU, AL. B*ICOIA!U, v%l ++, &. 34" si 3$"

2' IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU DA!ISOR, SEASTIA!CERCEL, +-6ELE DREPTULUI CIVIL, vol I , ED. (.). Beck, Bucuresti 200", &. 47'



/cadenţa si exigibilitatea

cadenţa si e/igi#ilitatea sunt dou% notiuni specifice ale actelor juridice afectate de modalitatea

termen.

Astfel, prin scadenţă se )ntelege )mplinirea termeului suspenisv. C-nd sa ajuns la momentul

)mplinirii termenului suspensiv, se spune c% o#ligaţia este scadent% sau ca a ajuns la scadenţ%.

O#ligaţia este e/igi#il% atunci c-nd ea a ajuns la scadenţ% $teoretic, in !iua urm%toare celei )n

care sa )mplinit termenul suspensiv&.09 Cu alte cuvinte, o#ligaţia ajuns% la scadenţ% devine

e/igi#il%. in acest moment, creditorul poate cere e/ecutarea ei$plata& si, la nevoie, poate cere

e/ecutarea silit%.

Ajungerea la scadenţ% este o cetsiune )n str-ns% leg%tur% cu ceea ce se numeste punerea #n

#nt'riere! *otrivit codului civil, regula este că ajungerea la termen nu0l pune #n #ntariere pe cel

#mpotriva căruia curge, atunci cand este vor#a de o#ligaţia de a da sau de a face, fiin nevoie de o

punere )n )ntar!iere )n mod formal, printro notificare prin intermendiu e/ecutorului

judec%toresc. Cea mai energic% punere )n )ntar>iere este acţiunea )n justiţie.

Punerea )n )ntar!iere pre>int% interes su# aspectul pl%ţii daunelor interese $moratorii& +i su#

aspectul suport%rii riscului pieirii.

3/igi#ilitatea poate avea si alte cau!e dec-t )mplinirea termenului suspensiv. Aceste cau>e suntF

renuntarea la termen, de c%tre cel )n favorea c%ruia se afl% termenul'

dec%derea din #eneficiul termenului a #editorului care fie a ajunf )n stare de insolva#ilitate $stare

necunoscut% de creditor %n momentul %nceierii actului&, fie a mic+orat garanţiile pe care lea dat

creditorului.

unt scadente +i e/igi#ile, imediat dup% )nceierea actului juridic, acele o#ligaţii care sunt

cuprinse )n actele pure si simple, neafectate de niciun termen suspensiv.

1alcularea termenelor

27 AUREL POP, %&. cit., &.2"$



C-nd sa stipulat drept termen o dat% calendaristic%, de e/empplu 1 iunie, o#ligaţia devine

e/igi#ila a doua !i dup% aceasta dat%$0 iunie&. Ori de c-te ori termenul este fi/a pe o unitate de

timp, de e/emplu pe !ile, termenul nu )ncepe s% curg% din prima !i a acestui termen, prin urmare

!iua de la )ncepe termenul nu se socote+te )n termen, care )ncepe s% curg% de a doua !i. e

asemenea, nici !iua )n care se )mplini+te termenul nu se ia )n calcul.

C-nd termenele sunt fi/ate pe s%pt%m-ni, luni sau ani, ele sf-r+sesc )n >iua s%pt%m-nii, lunii sau

anului, corespun>%tor >ilei de pplecare. Iar )n ca>ul )n care termenul se sf-r+e+te )ntro lun% care

nu are o asemenea !i$ um ar fi !iua de 0B fe#ruarie, care nu e/ist% decat o data la ani& termenul

se sf-r+elte )n ulima !i a lunii respective.0E

CO*ITIA

Conditia ca modalitate a actului juridic, este acel eveniment viitor si nesigur$ ca reli!are&, de

)ndeplinirea c%ruia depinde nasterea sau desfiinţarea actului juridic civil care depinde insasi

e/istenta drepturilor su#iective civile si a o#ligatiilor corelative. (odalitatea condiţiei pune )nincertitudine )ns%+i e/istenţa actului juridic, adic% de )ndeplinirea ei depinde na+terea sau

desfiinţarea actului juridic. Caracteri!at% prin nesiguranţa evenimentului viitor, modalitatea

condiţiei a+ea!% raporturile dintr p%rţi su# semnul incertitudinii +i prin aceasta se deose#e+te )n

mod esenţial de modalitatea termenului.0B

=eglementarea acestei modalitati o gasim in Art. 14BB Cod Civil care insa nu vor#este despre

nasterea sau desfiintarea o#ligatiei, ci depre eficacitate sau desfiintarea o#ligatiei, astfel G este

2" TUDOR POPESCU, DREPT CIVIL. TEORI- -CTULUI 7URIDIC, Ed. At6enaeu,

Bucuresti 1991, &.211

29 EMIL POE!ARU, DREPT CIVIL. TEORI- ENER-L/. PER0O-NELE, Ed. All Beck

2002, &. 1$"



afectata de conditie o#ligatia a acarei eficacitate sau desfiintare depinde de un eveniment viitor si

nesigur.;

In vecea reglementare, aceasta modalitate o regasem in codul civil art 1<<51<17$ regelemtarea

generala&, art, 1<191<1E $conditia suspensiva& si art. 1<1B10< $conditia re!olutorie&

Actul juridic afectat de aceasta modalitate se numeste act conditional,iar drepturile si o#ligatiile

pe care le sta#ileste se numesc drepturi conditionale, respectiv o#ligaii conditionate4<.

Conditia , ca modalitate a actului juridic, se caracteri!ea!% prin urm)toarele""

este un eveniment viitor $un eveniment care a avut deja loc nu constituie o conditie' faptul ca

partile au cunoscut sau nu au cunoscut la momentul inceierii actului ca evenimentul era

inmplinit, se va considera fie o eroareviciu de consimtamant, fie un act juridic pur si simplu,dupa ca!&, raportat la momentul inceierii actului juridic su# acest aspect se aseamana cu

termenul si

pre!int% nesiguranta in realiarea acestui eveniment , care este un element propriu conditiei,

aspect ce o deose#este de termen, a carui reali!are este sigura. 41dac% inceritudinea ar privi numai

momentul reali!%rii evenimentului, atunci nu ar mai fi condiţie, ci un termen incert. pre

e/emplu, moarte unei persoane repre!int% un termen incert' dac% sar stipula )ns% ca o#ligaţia s%

depind% de moartea unei persoane survenit% )n naumite )mprejur%ri$ )n cursul unei c%l%torii&,

atunci aceasta constituie o condiţie, deoarece e/ist% incertitudine, c-t preive+te reali>area

evenimentului de care depinde e/istenţa o#ligaţiei.

condiţia este un eveniment de care depinde )ns%+i e/istenţa o#ligaţiei, deose#induse si prin

aceasta de termen, care nu afectea!% dec-t e/igi#ilitatea ori durata o#ligaţiei +i nu e/istenţa ei.

Condiţia suspend% fie na+terea o#ligaţiei, fie desfiinţarea ei.40

30 AUREL POP, GH. BELEIU, DREPT CIVIL. TEORI- ENER-L- - DREPTULUI CIVIL,Bucuresti 19"0, &. 2"'

31 MARIA ILEA!A MUTIU5, DREPT CIVIL. P-RTE- ENER-L-, ED. +&rieriei

de vest, radea 199$, &.122

32 TUDOR POPESCU, %&. cit., &. 214



Condiţia este deci un eveniment viitor, incert ca reali>ar si este rodul vointei p%rţilor.44

enumirea de Gcondiţie; nu corespunde )ntotdeauna noţiunii de modalitate a actului juridic

civil. Astfel, potrivit. art. 119Bc.civ. aceasta denumire are si o alt% semnuficaţie, atunci c-nd ne

referim la condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului sau potrivit art. 1057 alin.$1& c.civ.care ne vor#e+te despre condiţiile cerute de lege pentru )nceierea vala#il% a contrectului.

e asemenea, in lim#ajul curent, cuv-ntul condi+ie mai este folosit +i )n sensul de clau!% a

actului juridic.

1lasificare

Conditia poate fi clasificata in diferite categorii, dupa diferite criterii"

Dupa efectele pe care le produce , conditia poate fi supensiva sau re!olutorie.

1onditia suspensiva este aceea de a carei indeplinire depinde nasterea $eficacitatea& drepturilor

su#iective civile si a o#ligatiilor corelative Hart. 15<< alin.1 C.Civ. p-n% la )mplinirea faptului

pus su# condiţie ,actul st% )n suspensie, iar odata )mplinit, actul este perfectat $e/emplu, iti vand

#icicleta mea, dac% ma mut in #rasovasta )nseamna ca p-n% la momentul reali!%rii

evenimentului raportul juridic nu sa n%scut sau o v-n!are pe )ncercate&.

1onditia reolutorie $ sau de!legatoare dupa codul lui calimac& este aceea de a acrei indeplinire

despinde desfiintarea drepturilor su#iective civile si a o#ligatiilor corelative' spre e/emplu,

incirierea unei case se va desfiinta daca proprietarul se intoarce din strainatate inainte de

termen45 sau iti vand vand autoturismul, dar daca pana la sfarsitul anului ma intorc in oras,

van!area se desfiintea!a.O astfel de van!area este numita van!are cu pact de rascumparare, care

este o van!are afectata de o conditie re!olutorie prin care van!atorul isi re!erva dreptul de a

rascumpara #unul sau dreptul transmir cumparatorului. Aceasta van!are este reglementata in art.

196E C. Civ. e asemenea, aceasta van!are repre!inta un ellement de noutate, intrucut in vecea

reglementare a codului civi nu era preva!utaJJJJJ 3 83=IICAT

33 EMIL POE!ARU, INTRODUCERE 8N DREPTUL CIVIL. TEORI- ENER-L/.PER0O-NELE, Ed. Eur%&a %va, 199', &.122

34 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU DA!ISOR, SEASTIA!CERCEL, +-6ELE DREPTULUI CIVIL. VOLUMUL I. P-RTE- ENER-L-, Ed. (.). Beck,

Bucuresti 200", &.477



Art. 15<1 alin 0 coc civ, pre!uma conditia ca fi re!olutorie ori de cate ori scadenta o#ligatiilor

principale preceda momentul la care conditia sar putea indeplini, fiind vor#a de o pre!umtie

relativa, acelasi te/t permitand pro#a contrara.46

%n functie de lagatura care exista intre evenimentele de care depin indeplinirea conditiei si

vointa partilor actului, conditia poate sa fie cauala, potestativa, mixta!

1onditia cauala este acea conditie a carei reali!are tine de a!ard, de intamplara, fiind

independenta de vointa partilor $spre e/emplu" iti vand sciurile mele, daca pana in decem#rie

nu va ninge' caderea !ape!ii pana la data sta#ilita de parti repre!inta un eveniment care nu poate

fi influentat cu nimic, in reali!area sau nereali!area lui de catre una din parti&. Un e/emplu de

conditie ca!uala si re!olutorie ne este dat de art. 1<17 alin$1&cod civil potrivit caruia, in materia

donatiei Gcontractul poate sa prevada intoarcerea #unurilor daruite, fie pentru ca!ul canddonatarul ar predeceda donatorului, fie pentru ca!ul cand atat donatarul, cat si descendentii sai ar

predeceda donatorului;.

1onditia mixta este aceea a carei reali!are sau nereali!are depinde de vointa unei parti, cat si de

vointa unei unei persoane determinate $ e/emplu" iti vand iti vand #icicleta mea, daca unciul

imi va face cadou, de !iua mea, o alta #icicleta&.

1onditia potestativa este aceea a carei reali!are depinde de vointa uneia dintre parti. La randul ei

conditia potestativa poate fi pura sau simpla.

1onditia pur potestativa este acea conditie de a carei reali!are depinde e/clusiv de vointa uneia

dintre parti $ e/emplu" iti vand casa, daca vreau&. In ceea ce priveste materia donatiei, daca

aceasta este afectata de o condite pur potestativa , ea va fi nula, prin urmare va fi lipsita de orice

fel de efect. 3 CO(PL3TAT I* 3AK O*ATI3

1onditia potestativa simpla este acea conditie a carei reali!are depinde atat de vointa uneia dintre

parti, cat si de un element e/terior acesteia $ fapt e/terior sau vointa unei persoane

nedeterminate&, spre e/emplu, Giti vand casa daca ma voi muta la si#iu$ in aceasta situatie

indeplinirea conditiei depinde atat de vointa partii $van!ator& cat si de un fapt e/terior$ mutarea

3$ GABRIEL BOROI, LIIU STA!CIULESCU, IN0TITUTII DE DREPT CIVIL INRELEMENT-RE- NOULUI COD CIVIL, Ed. )aaniu, 2012, &. 13'



la si#iu&, sau iti vand garsoniera daca ma casatoresc $ in aceasta situatie, indeplinirea conditiei

depinde atat de vointa unei parti$ van!atorul& cat si de vointa unei alte persoane, care insa nu este

determinata' daca persoana ar fi determinata conditia ar fi mi/ta, iar nu potestativa simpla&;.

Conditia pur potestativa tre#uie deose#ita de conditia potestativa simpla intrucat intre ele e/istaimportante deose#iri de regim juridic. Astfel"

conditia pur potestativa suspensiva din partea de#itorului este nula, ea nu produce niciun efect

$15<4.cod civil&, deoarece o asemenea conditie ecivalea!a cu lipsa intentiei de a se o#liga a

de#itorului, in acest ca!, consimtamantul nu este dat cu scopul de a produce efecte juridice, astfel

nefind atinsa o conditie de vala#ilitate a consimtamantului.

conditia pur potestativa $suspensiva sau re!olutorie& din partea creditorului este vala#ila$ per a

contrario art. 15<4 cod civil&, e/emplu " G ma o#lig sal imprumut cu 1<< ron pe /, daca va dori

sami ceara #ani imprumut;,' in acest ca!, conditia este pur potestativa intrucat reali!area ei

depinde e/clusiv de vointa uneia dintre parti, dar, este din partea creditorului, intrucat in actul

juridic afectat de conditie, cel care va impumuta va fi creditor $ intrucat acest contract este

unilateral, dand nastere la o#ligatii numai pt imprumutat&.

o#ligatia asumata su# conditie pur potestativa re!olutorie din partea de#itorului este vala#ila

$e/emplu" clau!a de de!icere&, deoarece e/ista intentia de a se o#liga, dar de#itorul sia re!ervat

dreptul sa puna capat o#ligatiei atunci cand va dori $art.15<4 c.civ, interpretat per a contrario&.

e la aceasta regula e/ista si o e/ceptie intalnita in materia donatiei. Astfel, conform art. 1<16

alin.$0&, lit.a c.civ. acesta este lovit de nulitate a#soluta nu numai atunci cand este afectat de o

conditie suspensiva pur potestativa din partea de#itorului, ci si atunci cand este afectat de o

conditie re!olutorie pur potestativa din partea donatorului.

o#ligatia asumata su# conditie potestativa simpla este vala#ila, indiferent daca depinde de

vointa creditorului sau a de#itorului.47

3' D. ALE)A!DRESCO, %&. cit., *+, &.30-338 C. STATESCU, C. BARSA!, DREPTCIVIL. TEORI- ENER-L- - O+LI-TIILOR, &.3428GABRIEL BOROI, DREPT CIVIL, 2001, . 194-19$



+upa modul ei de formare (dupa cum consta in realiarea sau nerealiarea evenimentului),

conditia (fie suspensiva, fie reilutorie) poate sa fie poitiva sau negativa

1onditia poitiva este aceea care afectea!a e/istenta drepturilor su#iective si a o#ligatiilor

corelative prinutrun eveniment ce urmea!a a se indeplini $ e/emplu" iti vand autoturismul daca

voi fi transferat in provincie&.

1onditia negativa este aceea a carei reali!i!are consta in nereali!area unui eveniment viitor si

nesigur $ e/emplu" iti vand autoturismul daca nu voi fi transferat in provincie&.

Indeplinirea sau neindeplinirea priveste evenimentul sau faptul, deoarece atat conditia po!itiva

cat si conditia negativa pot sa nu se indeplineasca. Indiferent daca este negativa sau po!itiva ,

reali!area sau nereali!area conditiei tre#uie sa fie posi#ila.

Aceasta clasificare pre!inta importanta in ceea ce priveste regulile de indeplinire a conditiei.

Astfel, legea cuprinde o serie de reguli"indeplinirea conditiei tre#uie s% se faca asa cum au )nţeles p%rţile s% fie f%cut%, este o aplicaţie a

principiului voinţei interne Hart.15<5 alin.$1& c.civ49. 3/emplu" dac% mam o#ligat % vand casa

su# condiţia suspensiv% de a fi transferat la ucure+ti, condiţia este considerrat% )ndeplinit%

numai dac% a intervenit transferul, o deta+are temporar% la #ucure+ti nu este suficient% pentru a fi

)ndeplinit% condiţia.

daca sa prev%!ut faptul c% evenimentul tre#uie s% ai#% loc )ntrun anumit termen iar acest

terment a e/pirat f%r% ca evenimentul s% fi avut loc, condiţia po!itiv% se socoteste ne)mplinit%numai atunci c-nd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce art. 15<5 alin.$0& c.civ.

3/mplu" daca m% o#lig s% )mprumut o persoan% cu 1<< ron )n ca!ul )n care mi se va mari salariul

in luna mai, o#ligaţia se na+te numai dac% mi se mare+te salariul in acea lun%' odat% trecut% luna

mai, respectiva condiţie se consider% ne)mplinit% +i o#ligaţia mea nu e/ist%, ciar dac% in luna

iulie mi se m%re+te salariul.

dac% sa prev%!ut c% evenimentul nu tre#uie s% ai#a loc intrun anumit termen, condiţia negativ%

se socote+te )ndeplinit% dac% termenul a e/pirat f%r% ca evenimentul s% se fi produs sau ciar daca

mai )nainte de )mplinirea termenului este sigur c% evenimentul nu se va mai produce art.15<5

alin.$4& te!a I. 3/emplu" )ţi done! un autoturism dac% iei 1< la e/amen' condiţia este )ndeplinit%

si o#ligaţia donatorului e/ist% daca sa o#ţinut aceast% not%.

37 IO! DOGARU, SEASTIA! CERCEL, DREPT CIVIL. P-RTE- ENER-L/, Ed. (.).

Beck, Bucuresti 2007, &.149



dac% nu sa preva!ut un termen, condiţia negativ% este )ndeplinit% numai atunci c-nd este sigur

c% evenimentul nu se va mai produce art. 15<5 alin.0 te!aII

condiţia se socote+te )ndeplinit% dac% de#itorul, o#ligat su# condiţie, a )mpiedicat reali>area ei

art.15<6 alin.1 c civ

condiţia se socote+te )ndeplinit% dac% partea interesat% de )ndeplinirea condiţiei determin%, cu

reacredinţ%, reali!area evenimentului art.15<6 alin.$0& c.civ.4E

Potrivit art.15<5 alin.5 , partea interesat% poate cere oric-nd instanţei s% constate )ndeplinirea sau

ne)ndeplinirea condiţiei. e asemenea, partea )n favorea c%reia a fost stipulat% condiţia este

li#er% se renunţe unilateral la aceasta at-ta timp c-t condiţia nu a fost )ndeplinit%, situaţie in care

o#ligaţia se trasform% din o#ligaţie afectat% de modalit%ţi )ntro o#ligaţie simpl% art.15<7 c.civ

*otrivit art! 2345 se mai disting două categorii de condiţii

1oniţia posibilă si imposibila! Condiţia imposi#il% const% )ntrun eveniment care nu se poate

reali!a, fie su# aspect fi>ic, material $imposi#ilitate material%&, fie su# aspect juridic

$imposi#ilitate juridic%&. 3ste o astfel de condiţie" reali!area unui triungi fara ungiuri, atingerea

cerului cu m)na, v-n!area unui #un din proprietatea pu#lic%,etc. O o#ligaţie asumat% su# o

asemenea condiţie este nul%, deoarece de#itorul, su#ordon-nd )ndeplinirea o#ligaţiei unui

eveniment imposi#il de reali!at, nu inţelege s% se angaje!e realmente din punct de vedere juridic.

Imposi#ilitatea material% sau juridic% a condiţiei se aprecia!% la data )nceierii actului juridic,

deoarece un fapt imposi#il de reali!at la un moment dat poate deveni reali!a#il ulterior, fie

datorit% progreselor tenicii, fie datorit% modific%rii legislaţiei. *umai condiţiile imposi#ile

afirmative atrag nulitatea actului juridic, per a cotrario, cele imposi#ile negative nu se resfr-ng

asupra validit%ţii actului.4B

1ondiţie licită si ilicită! 3ste ilicit% acea condiţie care contravine unui te/t de lege sau cea care

vi!ea!% o#ţinerea unui re!ultat ilicit . e/emplu " condiţia de a nu te c%s%tori, M sau )nceierea unui

act juridic su# condiţia de a s%v)r+i un viol, ar fi lovit% de nulitate a#solut% convenţia prin care o

femeie se angaajea!%, ciar +i cu titlu gratuit, de a concepe si a avea un copil pentru al a#andonala na+tere sau pentru al da altei persoane.

3" GABRIEL BOROI, IN0TITUTII DE DREPT CIVIL, Ed. )aaniu, 2012, &.13"

39 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU D*!I-OR, SEASTIA!CERCEL, %&. cit., &.$27



1ondiţie morală si imorală! 3ste imporal% acea condiţie care contravine regulilor de convieţuire

social%' este contrar% #unelor moravuri condiţia care ar aduce atingere onestit%ţii pu#lice,

decenţei, piet%ţii. 3/emplu" este lovit% de nulitate convenţia prin care cineva vinde o cas% su#

condiţia ca cump%r%torul sa fure o ma+in%.

Aceast% clasificare pre!int% importanţ% din perspectiva clasific%rii condiţiei in suspensiv% si

re!olutorie. Astfel,condiţia imposi#il% sau ilicit% sau imporal% desfiinţea!% actul juridic numai

atunci c-nd ea este suspensiv%.dar, condiţia imposi#il%, ilicit% ori imoral% nu desfiinţea!% actul

dac% este re>olutorie, actul socotinduse neafectat de modalit%ţi.5<

=el-nd clasificarea de mai sus desprindem urmatoarele caractere ale condiţiei"

condiţia tre#uie s% fie posi#il%, adic% s% priveasc% un eveniment posi#il din punct de verdere

material sau juridic. Dnca din dreptul roman era dat un e/empl! )n care condiţia era imposi#ila si

anume G dac% vei atinge cerul cu degetele;51

condiţia tre#uie s% fie licit%, )n sensul c% evenimentul tre#uie s% fie nu numai posi#il ci +i un fapt

licit +i nu delict, un cvasidelict, un act juridic contrar unor dispo!iţii imperative ale legii, contrat

ordinii pu#lice, #unelor moravuri, etc.

condiţia tre#uie s% fie moral% deci )n concordanţ% cu #unele moravuri +i nu contrar% acestora.

Constatarea caracterului posi#il, licit si moral al condiţiei este de competenţa instanţelor de

judecat%, care vor face aprecierea raport-nduse la data )nceierii convenţiei care o conţine +i nu

la data producerii evenimentului care constituie condiţia.50

Efectele condi#iei

3fectele condiţiei sunt guvernate de noua principii.

40 ASILE AL POPA, DREPT CIVIL. P-RTE- E+ER-L/, Ed. All Beck, Bucureti

200$, &.1$'

41 PAUL MIRCEA COSMOICI, INTRODUCERE IN DREPTUL CIVIL, Ed. ALL,

Bucuresti 1993, &.12$

42 EMIL POE!ARU, %&. cit., &.1'0



Dn primul r-nd, condiţia afectea!% )ns%+i e/istenţa drepturilor su#iective civile si a o#ligaţiilor

corelative.

Dn al doilea r-nd , efectele condiţiei se produc, )n principiu retroactiv, )n sensul c% momentul la

care sau p-n% la care se produc nu este acela al )ndeplinirii sau ne)ndeplinirii condiţiei, ci

momentul )nceierii actului juridic su# condiţie. Dn acest sens, potrivit art. 15<9 alin1 c civ.

Gcondiţia )ndeplinit% este pre!umat% a produce efecte retroactiv, din momentul )nceierii

contractului, dac% din voinţa p%rţilot, natura contractului ori dispo!iţiile legale nu re!ult%

contrariul.; Asadar, regula retoactivit%tii efectelor condiţiei nu are un caracter imperativ, asa

)nc-t p%rţile ar putea deroga, prin voinţa lor, de la aceast% regul%, prev%!-nd in mod e/pres c%

efectele condiţiei se vor produce din momentul )mplinirii sau al ne)mplinirii evenimentului.

Anali!a efectelor presupune o du#l% distincţie" pe de o parte, )ntre condiţia suspensiv% si condiţia

re!olutorie +i, pe de alt% parte, )ntre intervalul de timp cuprins )ntre momentul )nceierii actului

juridic +i momentul )n care )ndeplinirea sau ne)ndeplinirea condiţiei devine sigur% $pendente

conditione& si perioada ulterioar% acestui moment $eveniente conditione&54

Efectele condiţiei suspensive

*endente conditione, at-ta timp c-t condiţia suspensiv% nu sa )mplinit, actul juridic nusi

produce efectele $nu poate da na+tere unor drepturi si o#ligaţii&, in consecinţ%"

creditorul nu poate pretinde e/ecutarea o#ligaţiei $plata&'

de#itorul nu datorea!% nimic, iar )n ca!ul )n care totu+i pl%te+te, el poate cere restituirea pl%ţii ca

fiind nedatorat% $ art. 1454 te!a IIa c .civ&' consecinţa aceasta este fireasc%. Creditorul nu poate

cere nimic de#itorului, fiindc% leg%tura o#ligţional% nu e/ist% )nc%, deci nu poate cere nimic de la

o persoan% care nu )i datorea!% nimic.55

o#ligaţia nu se poate stinge prin compensaţie $ dat fiind faptul c% o#ligaţia nu este e/igi#il%&'

dreptul la acţiune neffind )nc% n%scut, prescripţia nu )ncepe s% curg% $art. 0605 alin.4 c.civ'

)n actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ')n actele translative de proprietate riscul pieirii fortuie a #unului individual determinat, care face

o#iectul o#ligaţiei de a da, va fi suportat de de#itorul acestei o#ligaţii Eart. 1095 alin.1& adic% de

43 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU D*!I-OR, %&.cit., &. 4"0

44 EMIL POE!ARU, %&. cit., &.1'1



)nstr%in%tor $ spre e/emplu, )n ca>ul unui contract de van!are )nceiat su# condiţie suspensuv%,

dac% lucrul piere fortuit, iar ulterior se )mplineste condiţia suspensiv%, riscul va fi suportat de

c%tre v%n!%tor, care este de#itorul o#ligaţiei de predare a lucrului la )mplinirea condiţiei, prin

urmare, cump%r%torul nu va mai fi ţinut de o#ligaţia de a pl%ti preţul&.

creditorul poate s% fac% acte de conservare a dreptului s%u$ art. 15<B&, iar do#-nditorul su#

condiţie suspensiv% al unui drept real impo#iliar )l poate )nscrie provi!oriu in Cartea unciar%

$art. 0B din Legea nr.9N1BB7 privind cadastrul funciar si pu#licitatea imo#iliar%, repu#licat%,

respectiv art.EBE c.civ&56.

creditorul poate s% solicite +i s% o#ţin% garanţii pentru creanţa sa $ ipotec%, gaj, fidejusiune&'

creditorul poate sa cede!e at)t prin acte inter vivos c-t +i prin acte mortis causa dreptul s%u

condiţional $ de la aceast% regul% e/ist% si o e/cepţie, si anume, potrivit art. 1<91 lit e. C. Civ.,

orice legat devine caduc stunci c-nd legatarul decedea!% )naintea )mplinirii condiţiei suspensivece afectea!% legatul, dac% aceasta avea un caracter pur pesonal&57 aceasta trasmiţ-nduse c%tre

do#-nditor a+a cum se g%se+te )n patrimoniul creditorului, adic% afectat de condiţia suspensiv%art.

15<E alin.1 c.civ, iar nu ca drept pur si simplu 2 nemo plus iuris ad alium transferre potest, uam

ipse 6abet ' )n ca!ul prel%rii unei o#ligaţii afectate de condiţie, vor fi aplica#ile regulie din

materia prelu%rii datoriei prev%!ute de art. 16BB17<E c.civ'

dac% )n aceast% perioad% creditorul )ncetea!% din viaţ%, dreptul s%u condiţional se transmite

mo+tenitorilor $cu e/cepţia legatelor&, la fel cum, dac% )ncetea!% din viaţ% de#itorul o#ligat su#

condiţie suspensiv%, o#ligaţia se transmite succesorilor s%i.

Eveniente conditione, efectele condiţiei suspensive difer%, )n funcţie dac% aceasta sa reali!at sau

nu.

Atunci c-nd condiţia suspensiv% sa reali!at, se consider% retroactiv c% actul jurididc a fost pur si

simplu.$art. 15<9 alin.4 te!a I, C civ.&. Ca urare, locul drepturilor su#iective +i a o#ligaţiilor

corelative condiţionale este luat d drepturi si o#ligaţii pure si simple, )n puterea efectului

retroactiv.59Prin urmare"

4$ GABRIEL BOROI, LIIU ST*!CIULESCU, %&.cit. , &.139

4' GABRIEL BOROI, %&. cit, &. 139-140



plata f%cut% eveniente conditione, de+i era nedatorat% +i se putea cere restituirea ei, este validat%

prin )ndeplinirea condiţiei, prin urmare, ea nu mai poate fi restituit%'

ca urmare a efectului retroactiv, transmisiunile de drepturi reale f%cute de titularul ddreptului

condiţional se consolidea!% $ art 15<9 alin.4 te>a a II a c civ.&.Astfel, de e/emplu, do#-nditorul

unui drept de proprietate condiţional va fi apreciat c% a do#-ndit acest drept de la data )nceieri

actului juridic, iar )nstr%in%torul c% la transmis de la acea dat%.

e la caracterul retroactiv al efectelor condiţiei suspensive )ndeplinite e/ist% si unele e/cepţii."

prescripţia e/itnctiv% nu poate s% curgp dec-t de la data )ndeplinirii condiţiei$ art.0650

alin.4.c.civ&'

fructele culese de )nstr%in%tor r%m-n ale sale, de+i dreptul s%u dispare cu efect retroactiv 5E, a+a

)nc-t do#)nditorul va culege fructele numai din momentul )ndeplinirii condiţiei$ art. 151< c.civ&5B.

actele de administrare f%cute de cel care a )nstr%inat )nainte de )mplinirea condiţieir%m-n

vala#ile, de+i, ca efect al condiţiei suspensive, se consider% c% el nu a mai fost proprietarul

#unului din momentul )nceierii actului juridic.

=iscuri

+acă nu s0a #ndeplinit condiţia suspensivă, p%rţile se g%sesc )n situaţia )n care sarfi g%sit dac%

nu ar fi inceiat actul juridic. Prin urmare"

toate prestatiile f%cute vor fi restituite"

garanţiile constituite de desfiinţea!% )ntruţt sunt considerate ca fiind accesorii o#ligaţiei

garantate, care s desfinţtat prin ne)mplinirea condiţiei suspensive'

47 EMIL POE!ARU, %&.cit., &.12$

4" IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU D*!I-OR, SEASTIA!CERCEL, %&. cit., &.4"1

49 GABRIEL BOROI, %&.cit., &.140



drepturile pe care de#itorul lea constituit cu privire la lucru, se consilodea!%$ spre e/emplu,

daca pendente conditione v-n!%torul a constituti o ipotec% auprea imo#ilului v-ndut su# condiţie

susupensiv% pentru cump%r%tor, aceast% ipotec% se consolidea!% )n favoarea creditorului

ipotecar&.6<

Av-nd )n vedere efecte condiţiei suspensive, este necesar s% se fac% deose#ire )ntre contractul

afectat de o condiţie suspensiv% +i promisiunea de a )nceia un anumit contract. Astfel$ lu-nd ca

ipote!% de lucru v-n!area&, )n ca!ul contractului de v-n!are afectat de o condiţie suspensiv%,

transferul dreptului de proprietate va avea loc numai dac% se )ndepline+te condiţia, )ns%, )n

m%sura )n care se )ndepline+te condiţia, se consider% c% dreptul de proprietate a fost transferat din

ciar momentul reali!%rii acordului de voinţ%, afar% de stipulaţie contrar%.

Dn scim#, promisiunea unilateral% de v-n!are sau promisiunea #ilateral% de v-n!arecump%rarenu transmite un drept real afectat de o condiţie, ci una dintre p%rţi sau, dup% ca!, am#ele p%rţi se

o#lig% s% v-nd%$ s% cumpere& )n viitor un anumit #un, respectiv s% )nceie )n viitor contractul de

v-n!are la preţul convenit' tra#sferul dreptului de proprietate se va produce pe data )nceierii

contractului de v-n!are, iar nu din momentul )nceierii antecontractului. A+a cum am ar%tat,

p%rţile ar putea s% convin% ca, )n ca!ul )mplinirii condiţiei suspensive, efectele s% se produc% din

momentul )ndeplinirii condiţiei $deci nu retoactiv&, dar +i pentru o asemenea situaţie nu se poate

pune semnul egalit%tii )ntre promisiunea de v-n!are si v-n!area su# condiţie suspensiv%,

deoarece )n ca!ul promisiunii nu sa v-ndut nimic, ci sa promis numai. esigur, nu este e/clus

ca o promisiune de v-n!are s% fie f%cut% su# condiţie suspensiv% $ de e/emplu, pactul de

preferinţ%, prin care proprietarul unui #un se o#lig% ca, )n ca!ul )n care )+ va vinde, s% acorde

preferonţ% unei anumite personel, la preţ egal&.61

u#iectul $sau su#iecţii& unei convenţii su# condiţie suspensiv% are $au& o speranţ%, )n sensul c%

dreptul si o#ligaţia corelativ% se vor na+te $prin )mplinirea condiţiei&. Ciar dac% aceast%

speranţ% este proiectat% asupra unui eveniment )nv%luit )n incertitudine, legiuitor!l o aprecia!% cae/prim-nd un interes ce tre#uie ocrotit, de+i acest interes se refer% la o eventualitate.60

$0 AUREL POP, GH. BELEIU, %&.cit., &.294

$1 GABRIEL BOROI, LIIU ST*!CIULESCU, %&.cit., &.140-141



Efectele condiţiei rezolutorii

*endente conditione (c'nd condiţia s!0a #ndeplinit) , actul juridic este considera ca fiind un act

juridic pur si simplu$neafectat de condiţie&, pentru c% cel care datorea!% su# condiţie re!olutori,

datorea!% pur si simplu pura obligatio uae sub conditione resolvitur !7. Prin urmare"

o#ligaţiile de#itorului sunt vala#ile si e/igi#ile, ele tre#uie s% fie e/ecutate, iar creditorul poate

pretinde e/ecutarea lor'

drepturul do#-ndit su# condi+ie re!olutorie $ ca +i in ca!ul condiţiei suspensive& poate fi

transmis prin acte inter vivos sau prin acte mortis causa +i va fi do#-ndit tot su# condiţie

re!olutorie.

Eveniente conditione, tre#uie f%cut% diferenţa )n funcţie dac% condiţia sa )mplinit sau nu.

Atunci c-nd condiţia reolutorie s0a #mplinit, actul juridic se desfiinţea!% cu efect retroactiv, oare

drepturile si o#ligaţiile care au luat nastere prin interemediul sau consider-nduse a nu fi e/istata

niciodat%$ spre deose#ire de condiţia suspensiv%, unde drepturile si o#ligaţiile sunt considerate c%

au fost de la )nceput +i tot timpul pure si simple&. e aici decurg urm%toarele consecinţe"

p%rţile tre#uie s% )+i restituie prestaţiile f%cute $ art 15<9 alin.4 c.civ&, adic% do#-nditorul tre#uie

s% restituie #unul, iar cel care la )nstr%inat tre#uie s% restituie preţul.

dac% pendente conditione do#-nditorul a constituit anumite drepturi cu privire la un #un, acestea

se desfiinţea!% retroactiv $ resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis) +i invers, drepturile

constituie de cel care a )nstr%inat se consolidea!%.65e e/emplu, )n ca>ul unui contract de

v-n!are )nceiat su# o asemenea condiţie, care sa reali!at, v-n!%torul restituie preţul primit +i

cump%r%torul restituie lucrul asupra c%ruia este considerat c% nu a do#-ndit niciodat% vreun drept

$2 EMIL POE!ARU, %&.cit., &.1'2 si &.1'4

$3 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DAC CLAUDIU D*!I-OR, SEASTIA!CERCEL, %&.cit., &.4"1

$4 IO! DOGARU, !ICOLAE POPA, DA! CLAUDIU D*!I-OR, SEASTIA!CERCEL , %&.cit., &. 4"2



de proprietate. Iar dac% a constituit unele drepturi c%tre terţi, asupra lucrului restituit, aceste

drepturi se desfiinţea!% cu efect retroactiv.

e la caracterul retroactiv al condiţiei re>olutorii e/ist% urm%toarele e/cepţii"

actele de administrare de do#-nditorul su# condiţie re>olutorie r%m-n vala#ile'

. fructele culese de do#-ndotrul su# condiţie re>olutorie r%m-n )n proprietatea sa$art 151<c.civ&'

)n actele juridice cu e/ecutare succesiv%, efectele )mplinirii condiţiei re!olutorii se produc

numai pentru viitor $art 15<9 alin 0 c civ&, deoarece o attfel de soluţie nici nu este posi#il%,

prestaţiile uneia dintre p%rţi nemaiput-nd fi restiuit' o alt% soluţie nu ar corespunde nici cu

intenţia pro#a#il% a p%rţilor, care au afectat o#ligaţia de o condiţie re!olutorie.

+acă nu se #ndeplinete condiţia reolutorie actul jurididc se consolideaă definitiv, fiind

considerat ca pur si simplu, #ncă de la momentul #nc6eierii convenţiei!77

$$ EMIL POE!ARU, %&. cit., &.1'"

Documents

Licenta Modalitatile Aj (1)