13
Liceul Teoretic ,,Alexandru Ioan Cuza” Po rt of ol iu

Liceul Teoretic

Embed Size (px)

Citation preview

Liceul Teoretic ,,Alexandru Ioan CuzaPortofoliu

La BiologieA efectuat elevul cl. a lX-a A:Sirbu IlieProfesor :Ghimpu Raisa

Chisinau 2013Suta de Movile

Rezervaia natural Suta de Movile

O Sut de Movile

Localizarea rezervaiei pe harta rii

PoziiaRepublica Moldova,raionul Rcani

Cel mai apropiat oraGlodeni

CoordonateCoordonate:474605N271625E474605N271625E

Suprafa1600ha

Lungime8km

Suta de Movileeste o rezervaie natural din apropiereaPrutului, nRepublica Moldova. Amplasamentul su este nraionul Rcani, ntre sateleBraniteiCobani(raionul Glodeni), ocolul silvic Rcani, Avrmeni-Nagornoe, parcelele 32, 65; Petrueni, parcelele 26-31.Descriere i reliefO mulime de movile cu nlimea de 15-30 m pe terase n apropierea Prutului. Versantul abrupt este mpdurit. Are multe izvoare, mlatini i a fost declaratmonument al naturii.Rezervaia Suta de movile e ncadrat n etajul de cvercete cu stejar (FD1) cu tipul de staiune: Deluros de cvercete cu stejar pedunculat, platouri, versani cu pante mici de bonitate mijlocie i superioar, cenuii edafic mare.Au fost identificate dou tipuri de pdure: Stejret pe platouri din regiunea de deal de productivitate mijlocie; Stejret cu cire de productivitate mijlocie.Se spune c aici au avut loc btlii crncene pe acest imens cmp. Biruitorii i-au ngropat eroii, ridicand aceste movile: pentru cei de rnd - mai mici, pentru cpetenii - mai mari.GeologieO Sut de Movile prezint un peisaj de o mare valoare tiinific i estetic. Unii savani au remarcat c O Sut de Movile" (Centum Monticuli dup Dimitrie Cantemir") este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate intr-un numr att de mare recife submarine ale Mrii Mediteraneene - bazin de ap teriar, ce acoperea pe atunci teritoriul de azi al Republicii Moldova cu vreo 20 de milioane de ani in urm. Ali savani consider c movilele s-au format datorit alunecrilor de teren i prbuirilor.Acest peisaj unicat este situat pe versantul vii Prutului, la sud-sud-est de satele Branite i Avrmeni din jud.Bli. O Sut de Movile" are o lungime de 8 km i o lime de 2,3-1,7 km, iar originalitatea lui este imprimat de mulimea microformelor de relief - peste 3500 de movile, cu precdere alungite, pronunate, cu pante abrupte i nlimi de la 1-3 m pn la 30 m (Movila iganului).Peisajul cuprinde 6 terase ale Prutului, marcate de la altitudinea de 50-60 m a luncii pn la 160-170 m a versantului i se desfoar pe o suprafa de cca 1600 ha. Fiile dintre rndurile de movile sunt uor vlurite. Movilele i rndurile formate de ele sunt paralele cu lunca Prutului.

Singurine distrugem! Mediul si omul sunt doua cuvinte ce nu se potrivesc din nici un punct de vedere. Problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aprut o data cu cele dinti colectivitati omeneti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajuluiprivelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice. Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni. Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diversemaladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in trenul industrializrii, gratie in primul rnd mainii cu abur.Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o presiune demografica asupra mediului inconjurator? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici. Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii. Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze. Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului. De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat. Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt devorate de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori. Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al maseivegetale.Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea. Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei. Desigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva. La sfarsitul Imperiului roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.

Apa -izvor de sanatate Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problem actual cu consecine mai mult sau mai puin grave asupra populaiei. Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare, prin care se asigur condiiile necesare pentru consum.

Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc. Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat) se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. Poluarea normal i accidental reprezint categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal provine din surse de poluare cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de canalizare la staia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidental apare, de exemplu, ca urmare a dereglrii unor procese industriale, cnd cantiti mari (anormale) de substane nocive ajung n reeaua de canalizare sau, ca urmare a defectrii unor obiective din staia de preepurare sau epurare. Se mai poate vorbi i despre poluare primar i secundar. Poluarea primar apare, de exemplu, n urma depunerii substanelor n suspensie din apele uzate, evacuate ntr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundar apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate n urma fermentrii materiilor organice depuse din substanele n suspensie antreneaz restul de suspensii i le aduce la suprafaa apei, de unde sunt apoi transportate n aval de curentul de ap. Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se manifesta in prezent la scara planetara. Criza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic industrializate, cat si tarile slab dezvoltate, cu climat arid, unde productia agricola este limitata prin lipsa apei. Circuitul apei de la o sursa si pana la folosinta (casnica, agricola, industriala etc.) poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana, ce modifica si altereaza calitatile fundamentale. Poluantii dever- sati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen dizilvat; oxige- nul dizolvat in apa reprezinta pt. majoritatea organismelor acvatice un factor iritant in dezvoltarea lor.Poluarea apeieste produsa de trei categorii de poluanti: Fizici Chimici BiologiciPericole de poluare Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: efectul de sera incalzirea globala poluarea apei poluarea aerului subtierea stratului de ozon ploile acide. Ca rezultat al progreselor in industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari dedeseuri solide,deseuri menajeresi apele reziduale polueaza mediul. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si sol elemente importante. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se pemite sa domine mediul, echilibrul natural este piedut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in rauri si mari (poluarea apei), si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat.

Efecte ecologice: Poluarea apei-lupta impotriva ei ! Substantele radioactive din apa se acumuleaza de-a lungul timpului, iar 1 gr de fitoplancton contine 90 milionimi de grame de Cu (adica de 50.000 de ori mai mult). Daca plantele si animalele pot concentra unele elemente naturale din apa de mare, inseamna ca pot concentra in acelasi mod si substante radioactive.