32
Litera mare pentru substantive In limba germana toate substantivele trebuie sa fie scrise cu litera mare, indiferent de pozitia lor in propozitie . Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein Bruder In exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora); si Bruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare. Genul substantivelor Ca si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantivele plurale sunt mereu considerate la feminin . Deoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. Asadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor. La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv. Cateva exemple : Substantive si genuri Masculin der Mann der Vogel omul pasarea Feminin die Frau die Blume femeia floarea Neutru das Kind das Obst copilul fructul Substantive compuse Limba germana are foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). Cuvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat substantive, pot fi de asemenea adjective , verbe si

Limba Germana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

daca sti, ai sanse

Citation preview

Litera mare pentru substantiveIn limba germana toate substantivele trebuie sa fie scrise cu litera mare, indiferent de pozitia lor in propozitie .Wir sind 5 Leute im Haus, meine Eltern, meine Schwester und mein BruderIn exemplul de mai sus , Leute (persoana) , haus (casa) , Eltern (parinti), Schwester (sora); si Bruder (frate) sunt toate substantive si de aceea trebuie sa fie scrise cu litera mare.Genul substantivelorCa si in limba romana, fiecare substantiv are genul sau, fie masculin (der) , fie feminin (die) sau neutre (das). Substantiveleplurale sunt mereu considerate la feminin . Deoarece genurile nu corespund neaparat cu genul obiectului in realitate putem spune ca substantivele si genurile sun neprevizibile. Asadar trebuie sa va obisnuiti ca la inceput sa invatati pe de rost articolele si genurile substantivelor.La sfarsitul lectiei puteti gasi sfaturi utile pentru a indentifica genul unui substantiv.Cateva exemple :Substantive si genuri

Masculinder Mannder Vogelomulpasarea

Feminindie Fraudie Blumefemeiafloarea

Neutrudas Kinddas Obstcopilulfructul

Substantive compuseLimba germanaare foarte mulet substantive care sunt formate prin compunerea a doua sau mai multe cuvinte (ceea ce face limba germana ca fiind cunoscuta pentru a avea cuvinte foarte lungi ). Cuvintele compuse nu trebuiesc sa fie neaparat substantive, pot fi de asemenea adjective , verbe si prepozitii. Totusi , incazul nostru , ultimul element al unui substantiv compus trebuie sa fie substantiv deoarece genul si pluralul substantivului compus este indicat de ultimul cuvant .Substantive compuse

Substantiv + substantiv

der Vaterdas Landdas Vaterlandtara de origine

Adjectiv+ substantiv

schnellder Zugder Schnellzugtren expres

Verb Stem +Substantiv

trinkendas Wasserdas Trinkwasserapa potabila

Articole hotarate si nehotarateArticolele hotarate fac referire la obiecte/persoane cunoscute , ca si in limba romana de altfel. Toate exemplele de mai sus folosesc articolele hotarate, "der", "die" si "das" .Corespondentul pentru articolele nehotarate sunt "ein" (pentru masculin si neutru ) si "eine" (pentru feminn) . Nu exista articol nehotarat pentru plural in limba germana.Mai jos gasiti cateva indicii pentru a putea determinagenul substantivelor :Substantive la masculin:Sufix

-el-er-ig-ismus-ling-order Vogel (pasare)der Computer (computer)der Kfig (cusca)der Journalismus (jurnalism)der Frhling (primavara)der Professor (profesor)

Reguli

Persoane masculineZileLuniSezoaneder Sohn (fiu)der Sonntag (Duminica)der Januar (Ianuarie)der Winter (iarna)

Substantive la feminin:Sufix

-ei-ie-enz-heit-keit-ion-ik-age-tt-schaft-ung-urdie Ruberei (furt)die Batterie (baterie)die Konferenz (conferinta)die Freiheit (libertate)die Mnnlichkeit (barbatie)die Legion (legiune)die Akustik (acustica)die Garage (garaj)die Universitt (universitate)die Mannschaft (echipa)die Wohnung (plat)die Karikatur (caricatura)

Reguli

Persoane de sex femininMajoritatea copacilorMajoritatea florilorMajoritatea fructelordie Tochter (fiica)die Fhre (pin /copac)die Rose (trandafir)die Banane (banana)

Substantive neutre:Sufix

-chen-lein-ma-ett-ment-o-umdas Ktzchen (pisica)das Frulein (tanara)das Drama (drama)das Bett (pat)das Experiment (experiment)das Foto (fotografie)das Kalzium (calciu)

Reguli

OraseTariCuloriForme de infinitiv folosite ca substantivdas Frankfurt (Frankfurt)das gypten (Egipt)das Grn (verde)das Tanzen (dans)

In limba germana verbul trebuie sa se acorde in gen si numar cu subiectul.Astazi vom discuta despre verbul la timpul prezent.Conjugarea verbuluiPentru a conjuga un verb trebuie sa luati radacina verbului si saadaugati sufixul potrivit. Radacina este formata din verbul la infinitiv fara"-en" sau "-n".Conjugarea verbului in limba germana

kommenhren

ichkommehre

dukommsthrst

er / sie / eskommthrt

wirkommenhren

ihrkommthrt

siekommenhren

Siekommenhren

Comparat cu limba engleza, limba germana are o singura forma de prezent, la fel ca in limba romana, nuexista doua forme cum este prezent simplu si prezent continuu in limba engleza.Urmariti cateva exemple :

ExempluTraducere

ichich lerne DeutschEu invat germana.

dudu spielst gutTu joci bine

er / sie / esSie kocht SpagettiEa gateste spagheti.

wirwir bleiben zwei TageStam doua zile.

ihrihr singt ein LiedTu canti un cantec de opera.

siesie trinken BierEi beau bere.

SieSie wohnen in BerlinTu locuiesti in Berlin .

Ca si in limba romana, in limba germana exista doua tipuri de intrebari, cele de tip "dau sau nu" si interogatiile.1) Intrebarile de tip da-nuAcest tip de intrebari se formeaza prin schimbarea pozitiei verbului cu subiectul.Exemple de intrebari da/nu : Bist duhungrig?-Iti este foame? Spielen Siemit mir?-Te joci cu mine? Geht ihrins Kino?-Mergi la cinema?Intrebarile cu modaleCand folosim verbe modale, pozitia verbului doi nu este afecatata, ramane la sfarsitul propozitiei. Aceasi regula se aplica si pentru interogatii .Exemple: Knnen Siemichverstehen?-Ma poti intelege? Gehst dumit deinen Freundenaus?-Ai de gand sa iesi cu prietenii tai?2)InterogatiileO intrebare de tip interogativ este o intrebare care incepe cu un cuvant-intrebare (adverbe), asemenea "cine", "cum", "cand". Spre deosebire de intrebarile da/nu acest tip de intrebare poate avea nenumarate variante de raspuns.Tabelul de jos arata cateva cuvinte folosite pentru a pune intrebari :Cuvinte folosite des in limba germana

wiecumwasce

wanncandwarumde ce

welchercarewounde

wercine

Formarea intrebarilor interogative in limba germanaRegula este similara cu cea a intrebarilor da/nu . Verbul precede subiectul propozitiei,iar adverbul interogativ precede verbul.Cateva exemple: Wannkommt sie?-Cand vine ea? Woarbeitest du?-Unde lucrezi? Waslernen die Kinder?-Ce invata copiii? Wieschwimmen die Fische?-Cum inoata pestele?Unele interogatii, cum ar fi "wer" pot fi subiectul propozitiei, in acel cazinterogatia incepe propozitia si este urmata de verb :Werspielt Schach?-Cine joaca sah? (ca si in limba romana,"cine" este subiectul propozitiei)Combinatii de interogatiiMai multe interogatii se pot forma prin compunerea celor deja existente , prepozitii si adverbe cu "wie" si "wo" .Cateva exemple:Combinatii cu "wie"

wie altcat de batranwie vielcat de mult

wie grocat de marewie langecat de mult

wie oftcat de deswie sptcat de tarziu

Combinatii cu "wo"

wohinunde / catre cewoherde unde

wobeila cewomitcu ce

Cateva exemple: Wie altbist du?-Ce varsta ai? Wie langebleiben Sie in Berlin?-Cat de mult stai in Berlin? Woherkommen Sie?-De unde vii? Wohinfhrt er am Wochenende?-Unde va calatori week-endul acesta?Desi inca nu am discutat despre cazurile in limba germana , pentru completare simtim nevoie sa precizam cateva lucruri legate de acest subiect.Interogativele "wer" si "weicher" au alte forme in functie de caz."wer" are o singura forma pentru fiecare caz pe cand "wiecher" are mai multe forme pentru fiecare caz , in functie de gen si numar. Tabelul de mai jos vaarata formele pentru "wer" .Forme ale 'wer'

Nominativwercine

Acuzativwenpe cine

Dativwemcui

Genitivwessenal cui

Substantive

PronunieArticole

n limba german substantivele au o trstur distinctiv: se scriu ntotdeauna cu majuscul, fr a conta dac se afl la nceputul propoziiei, la mijlocul ei sau la sfrit.Exist trei genuri n limba german: masculin, feminin i neutru. De aceea, articolele care nsoesc substantivele sunt diferite, variind n funcie de cele trei genuri. Pentru a identifica genul unui substantiv se ia n considerare articolul hotrt n cazul nominativ: Masculin- der Mann - brbatul Feminin- die Frau - femeia Neutru- das Kind - copilulCa i n limba romn, substantivele din limba german pot fi la numrul singular sau la plural. Formarea pluralului este ns mult mai complex. Exist 5 forme principale de formare a pluralului unui substantiv. Aceste reguli sunt generale i exist diferite excepii n unele cazuri. Unor grupuri de substantive se mai aplic i alte reguli particulare.n plus fa de gen i numr, n german trebuie s se in cont de cazul substantivului, deoarece schimbarea cazului implic variaii ale formelor substantivelor i articolelor, adjectivelor nsoitoare.Exemple de variaii n gen, numr i caz cu cteva exemple:MasculinNeutruFemeninPlural

NominativderManndasKinddieFraudieKinder

AcuzativdenManndasKinddieFraudieKinder

DativdemMann[e]*demKind[e]*derFraudenKindern

GenitivdesMann[e]s*desKind[e]s*derFrauderKinder

* Sunt opionale vocalele e din paranteze, ambele forme fiind corecte n mod egal:des Mannesides Manns. n general stilul cu e este mai evoluat.Gen[modificare]Ca i mai jos, substantivele n german pot avea 3 genuri diferite: masculin, feminin i neutru.Exist o serie de reguli pentru a putea ti crui gen aparin substantivele. Regulile nu sunt fiabile 100%, iar unele dintre ele au multe excepii. Singura regul infailibil este aceea de a memora cuvntul mpreun cu articolul su.O regul fix este aceea c genul cuvintelor compuse estentotdeaunan concordan cu genul ultimului substantiv. die Ferien + das Haus = das Ferienhaus der Schuh + die Gre = die SchuhgreMai jos este prezentat o serie de tabele n care sunt indicate substantivele masculine, feminine i neutre n limba german. Sunt prezentate i excepiile de la aceste reguli, dar i cuvinte care pot crea confuzie.Substantive masculine[modificare]Substantive care desemneazExempleExcepii / Atenie

persoane de gen masculin der Mann, der Vater, der Junge, der Sohn, der Bruder das Kind (copilul)

animale masculine der Kater, der Hund, der Affe, der Lwe

profesii, funcii deinute de brbai der Arzt, der Lehrer, der Maler, der Praktikant, der Chef, der Psychologe

pri ale zilei der Morgen, der Mittag, der Nachmittag, der Abend die Nacht

zilele sptmnii der Tag, der Montag, der Dienstag, der Mittwoch ... ---

lunile anului der Monat, der Januar, der Februar, der Mrz ... ---

anotimpurile anului der Frhling, der Sommer, der Herbst, der Winter das Frhjahr, das Jahr

puncte cardinale der Norden, der Osten, der Sden, der Westen ---

fenomene atmosferice der Regen, der Schnee, der Hagel, der Nebel, der Wind, der Hurrikan, der Sturm, der Tau das Wetter

buturialcoolice der Wein, der Schnaps, der Whisky, der Rum, der Wodka, der Cognac das Bier, die Weinschorle, die Bowle

minerale, pietre i pietre preioase der Quarz, der Sand, der Stein, der Fels, der Diamant, der Rubin

mrci de maini i trenuri der BMW, der Mercedes, der Golf, der Wagen, der Zug, der ICE das Auto, die Bahn

radicale verbale substantivizate (majoritatea) der Schlag, der Verstand, der Anfang, der Sto, der Sprung, der Begriff

multe ruri (care nu sunt din Europa) der Amor, der Colorado, der Jangtsekiang, der Nil, der Mississippi, der Rio de la Plata die Elbe, die Weser

Substantive terminate nExempleExcepii

-and der Doktorand, der Informand

-ant der Demonstrant, der Spekulant

-ar der Bibliothekar, der Antiquar

-ast der Dynast, der Gast, der Gymnasiast, der Phantast

-ent der Student, der Abiturient, der Dissident

-er der Empfnger, der Anhnger das Fenster, die Mutter,

-eur der Dekorateur, der Friseur

-ismus der Realismus, der Kommunismus, der Journalismus, der Optimismus, der Surrealismus

-ist der Aktivist, der Materialist, der Realist, der Exorzist, der Geist die Frist

-ling der Liebling, der Schmetterling, der Neuling, der Lehrling, der Zwilling das Recycling

-loge der Psychologe, der Theologe, der Astrologe, der Biologe, der kologe

-or der Motor, der Tutor, der Doktor, der Lektor

-el der Himmel, der Karamel die Matrikel

-en der Boden, der Kuchen Majoritatea infinitivelor substantivizate: das Rennen, das Essen, ...

-er (majoritatea, dac nu desemneaz persoane i profesii masculine) der Koffer

-ich der Teppich, der Stich, der Strich, der Rettich

-ig der Pfennig, der Honig, der Knig

Substantive feminine[modificare]Substantive care descriuExempleExcepii / Atenie

persoane de gen feminin die Frau, die Mutter, die Tante, die Tochter, die Schwester das Mdchen, das Kind (feti / copil)

animale de gen feminin die Katze, die Kuh, die Hndin, die Ziege, die Lwin

profesii, funcii deinute de femei die rztin, die Lehrerin, die Malerin, die Praktikantin, die Chefin, die Psychologin der Harlekin

numere eine Eins, eine Zwei, eine Drei ... ---

multe ruri din Europa die Mosel, die Elbe, die Themse, die Seine, die Donau der Ebro, der Neckar, der Po, der Main, der Rhein, der Guadalquevir

ri, regiuni i provincii care se termin n -ei, -ie i -e die Trkei, die Mongolei, die Slowakei, die Normandie, die Provence

arbori die Zypresse, die Kiefer, die Eiche, die Palme, die Tanne der Baum, der Apfelbaum, der Birnbaum, der Ahorn

flori die Rose, die Tulpe, die Nelke das Edelwei, das Veilchen

fructe die Birne, die Apfelsine, die Erdbeere, die Traube, die Banane der Apfel, der Pfirsich

avioane die Boeing 737, die DC 10 der Airbus, der Jet, der Jumbo

motociclete die BMW, die Honda, die Kawasaki

brci, vapoare die Queen Mary

igri, trabuc die Havanna, die Stuywesant, die Zigarre, die Zigarette

Substantive terminate nExempleExcepii

-e (majoritatea, n special cele formate din dou silabe) die Lampe, die Ecke, die Grenze, die Sonne, die Reise, die Klasse das Ende, das Auge, der Junge, der Friede

-t formate pornind de la un verb die Fahrt, die Rast, die Schrift, die Sicht, die Sucht

-nis (unele, restul sunt neutre) * die Befugnis, die Erlaubnis, die Kenntnis, die Wildnis, die Finsternis, die Erkenntnis, die Besorgnis, die Bitternis, die Bedrngnis, die Ersparnis, die Fulnis, die Beschwernis das Gefngnis, das Bedrfnis, das Erlebnis, das Verstndnis, das Zeugnis, das Vermchtnis, das Begrbnis, das Ereignis, das Ergebnis, das Erzeugnis, das Gedchtnis, das Geheimnis, das Versumnis

ade die Schublade, die Brigade, die Marmelade, die Olympiade, die Limonade, die Schokolade

age die Patronage, die Frage, die Garage, die Lage, die Reportage, die Plantage

ne die Trne, die Fontne, die Quarantne

-ei die Metzgerei, die Bckerei, die Konditorei das Ei, der Papagei

-esse die Messe, die Presse, die Adresse, die Baronesse, die Raffinesse, die Politesse das Interesse

-ette die Toilette, die Tablette, die Serviette, die Chansonette, die Marionette, die Kassette, die Krokette, die Kette

-euse die Friseuse, die Souffleuse, die Balletteuse, die Reuse, die Schleuse

-heit die Freiheit, die Krankheit, die Mehrheit, die Anwesenheit, die Blindheit, die Einheit

-ie die Sympathie, die Industrie das Genie

-ik die Politik, die Technik, die Musik, die Republik, die Logik, die Fabrik

-ine die Routine, die Guillotine, die Brillantine, die Sardine, die Kabine, die Turbine der Gabardine

-ion die Nation, die Direktion, die Situation, die Station, die Adaptation das Stadion

-isse die Diakonisse, die Hornisse, die Kulisse

-itis die Arthritis, die Bronchitis, die Gastritis, die Hepatitis, die Meningitis, die Zellulitis

-ive die Offensive, die Initiative, die Alternative, die Retrospektive, die Perspektive

-keit die Mglichkeit, die Hflichkeit, die Neuigkeit, die Freundlichkeit, die Ttigkeit, die Wrdigkeit

nz die Allianz, die Distanz, die Toleranz, die Frequenz, die Kompetenz, die Provinz der Prinz

-schaft (todos) die Mannschaft, die Freundschaft, die Botschaft, die Wissenschaft, die Gesellschaft

-sis die Dosis, die Basis, die Analysis

-sucht die Sucht, die Sehnsucht, die Eifersucht, die Eigensucht, die Selbstsucht

-tt die Universitt, die Aktualitt, die Prioritt, die Brutalitt, die Superioritt, die Pubertt

-thek die Bibliothek, die Diskothek, die Hypothek, die Spielothek

-ung die Rechnung, die bersetzung, die Erkltung, die Untersttzung, die Erfindung, die Meinung

-ur die Kultur, die Natur, die Glasur, die Spur, die Figur das Abitur, das Futur

-re/-ure die Broschre, die Konfitre, die Sure, die Bordre

Gramatica Limbii Germane - Prepoziiile n GermanPrepozitiile la Acuzativ rspund la ntrebarea:

incotro? -wohin?(se pronun "vo-hin?")

Prepozitii la Acuzativ:

la , pe la , in jur de , in jurul -um(se pronun "um")fara -ohne(se pronun "one")de-a lungul -entlang(se pronun "entlang")pana la -bis(se pronun "one")printre , prin -durch(se pronun "duih")pentru -fr(se pronun "fiur")

Prepozitiile la Dativ rspund la ntrebarea:

unde? -wo?(se pronun "vo?")

Prepozitii la Acuzativ:

din -aus(se pronun "aus")la , de langa , de , cu , aproape de -bei(se pronun "bai")cu -mit(se pronun "aus")dupa , la , spre , inspre , despre -nach(se pronun "nah")de , din , de la -seit(se pronun "zait")de , din , de la , de pe , din partea , despre -von(se pronun "fon")la , pe , prin , de , cu , fata de , langa -zu(se pronun "u")Gramatica Limbii Germane - Pronumele n GermanPronumele Interogativcnd? -wann?(se pronun "van?")pn cnd? -bis wann?(se pronun "bis van?")de cnd? -seit wann?(se pronun "zait van?")ce? -was?(se pronun "vas?")de ce? -warum?(se pronun "varum?")de ce? -wieso?(se pronun "vizo?")de ce? -weswegen?(se pronun "vezvighen?")de ce? -weshalb?(se pronun "vezhalb?")cine? -wer?(se pronun "vi?")pe cine? -wen?(se pronun "vin?")cui? -wem?(se pronun "viem?")care? -welche?(se pronun "velhe?")la ce?pentru ce? -wozu?(se pronun "vou?")ct de mult timp? -wie lange?(se pronun "vi langhe?")ct de des? -wie oft?(se pronun "vi oft?")cum? -wie?(se pronun "vi?")ct? -wieviel?(se pronun "vifil?")unde? -wo?(se pronun "vo?")la care?pe lng care? -wobei?(se pronun "vobai?")prin ce?pe unde? -wodurch?(se pronun "vodoih?")pentru ce?pentru care? -wofr?(se pronun "vofiur?")mpotriva cui? -wogegen?(se pronun "voghign?")dincotro? -woher?(se pronun "vohea?")ncotro? -wohin?(se pronun "voin?")cu ce? -womit?(se pronun "vo-mit?")spre unde? -wonach?(se pronun "vo-nah?")la ce? -woran?(se pronun "vo-ran?")pe ce? -worauf?(se pronun "vo-rauf?")de unde?din ce? -woraus?(se pronun "vo-raus?")n ce/care?unde? -worin?(se pronun "vo-rin?")peste ce?despre ce? -worber?(se pronun "vo-riubr?")despre ce? -worum?(se pronun "vo-rum?")sub ce?sub care? -worunter?(se pronun "vo-runtr?")despre ce/care? -wovon?(se pronun "vo-fon?")n faa cui? -wovor?(se pronun "vo-for?")

Pronumele Personal:I sg. eu -ich(se pronun "ih")II-a sg. tu -du(se pronun "du")III-a sg.Masculin el -er(se pronun "ea")III-a sg.Feminin ea -es(se pronun "ea")III-a sg.Neutru ea -sie(se pronun "zi")I pl. noi -wir(se pronun "via")II-a pl. voi -ihr(se pronun "ir")III-a pl.Masculin Feminin Neutru ei/ele -sie(se pronun "zi")

Pronumele Posesiv:I sg. al meu -mein(se pronun "main")II-a sg. al tu -dein(se pronun "dain")III-a sg. Masculin al su -sein(se pronun "zain")III-a sg. Feminin al ei -ihr(se pronun "ir")III-a sg. Neutru al ei -sein(se pronun "zain")I pl. al nostru -unser(se pronun "unzr")II-a pl. al vostru -euer(se pronun "oir")III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru -ihr(se pronun "ir")II-a sg. II-a pl. forma de politee : dumneavoastr -ihr(se pronun "ir")cine? -wer?; pe cine? -wen?; cui? -wem?; al cui? -wessen?

Pronumele Reflexiv:

AcuzativI sg. pe mine -mich(se pronun "mih")II-a sg. pe tine -dich(se pronun "dih")III-a sg. pe el/ea -sich(se pronun "zih")I pl. pe noi -uns(se pronun "unz")II-a pl. pe voi -euch(se pronun "oih")III-a pl. pe ei -sich(se pronun "zih")

DativI sg. mie -mir(se pronun "mia")II-a sg. ie -dir(se pronun "dia")III-a sg. lui/ei -sich(se pronun "zih")I pl. nou -uns(se pronun "unz")II-a pl. vou -euch(se pronun "oih")III-a pl. lor -sich(se pronun "zih")

Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.

Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi, , ( diacriticele limbii germane )

A a(a) (e)B b(be)C c(e)D d(de)E e(e)F f(ef)G g(ghi)H h(ha)I i(i)J j(iot)( in interiorul cuv se pronunta"i")K k(ka)L l(el)M m(em)N n(en)O o(o) (o lung)P p(pe)Q q(ku)R r(er)S s(es)(la inceputul cuv se pronunta"")(s)( poti face referire la aceasta litera spunandeszettsauscharfes )T t(te)U u(u) (iu)V v(fao)(in interiorul cuv se pronunta"f")W w(ve)X x(iks)Y y(iepsilon)(in interiorul cuv se pronunta"iu")Z z(et)

Particularitati fonetice / phonetische Merkmale : use pronunta[oi] eise pronunta[ai] iese pronunta lung[i] schse pronunta[] euse pronunta[oi] n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si:ae, respectivoeiue(excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca sirespectivsi. Vocalele duble se pronun mai lung:Haar,Aachen,Meer,... Consoanele sonoreb,d,g,vse pronun n poziie final[p], [t], [c], [f]:ab[ap], Bad[bat], Tag[tac],Indikativ[indikatif] . Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. ex :statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Literacapare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt.ex :Sack, Deck, Bock, .... Literahprecedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lungex :Bahn, sehr, Huhn,..... La nceputul cuvintelor de origine strine grupulchse pronun[k]ex :Chor, Charakter, Literaen terminatiileel, -em, -ense pronunt ca unromnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acestse omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor[l], [m], [n], [r]ex:Mittel, fragen Literarse pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatiaerca un fel deromnesc, schitnd doar unrfoarte scurtex:Mutter, Kinder, ....

Important / Wichtig: Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.

Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

Sa invatam sa numaram de la1-100 -null (nul)1 -eins(ain)2 -zwei(vai)3 -drei (drai)4 -vier (fir)5 -fnf(fiunf)6 -sechs(zehs)7 -sieben(ziben)8 -acht(aht)9 -neun(noin)10 -zehn (en)

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai :

Eins,zwei, Polizei,Drei,vier,GrenadierFnf,sechs, alte HexSieben,acht, Gute Nacht !Neun,zehn, schlafen geh'n .

Vocabular:die Polizei= politist ;der Grenadier= grenadier;alte Hex= vrajitoare batrana;Gute nacht= noapte buna! ;schlafen= a dormi;gehen= a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20:11 -elf(elf)12 -zwlf(volf)13 -dreizehn(draien)14 -vierzehn(firen)15 -fnfzehn(fiunfen)16 -sechszehn(zehsen)17 -siebzehn(ziben)18 -achtzehn(ahten)19 -neunzehn(noinen)20 -zwanzig(vanig)

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 +zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

Vom invata acum sa numaram de la20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice lamie,milionsaumiliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig21 - einundzwanzig22 - zweiundzwanzig23 - dreiundzwanzig...............................30 - dreiig31 - einunddreiig32 - zweiunddreiig33 - dreiunddreiig...............................40 - vierzig41 - einundvierzig42 - zweiundvierzig43 - dreiundvierzig................................50 -fnfzig51 - einundfnfzig52 - zweiundfnfzig53 - dreiundfnfzig................................60 - sechzig61 - einundsechzig................................70 - siebzig71 - einundsiebzig................................80 - achtzig81 - einundachtzig.................................90 - neunzig91 - einundneunzig.................................100 - hundert101 - hunderteins102 - hundertzwei110 - hundertzehn131 - hunderteinunddreiig.................................1000 - tausend2000 - zweitausend100.000 - hunderttausend.................................1.000.000 - eine Million1.500.000 - anderthalb Millionen2.000.000 - zwei Millionen1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii: -igse citeste ca-ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul-zigla unitate (vier/zig),exceptie !!! facand numeralul 20-zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex:91(se citeste)ein.und.neunzig

Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.Forme de salut in limba germana

Buna dimineata! =Guten Morgen !(gutn morgn)

Buna ziua ! =Guten tag !(gutn tag)

Buna seara ! =Guten Abend !(gutn abnd)

Noapte buna ! =Gute Nacht !(gut naht)

Buna ! =Gr Gott !(grius got)

Buna ! (informal) =Hi !(hai)

Salut ! Alo ! =Hallo !(haloo)

Bine ati venit ! =Willkommen !(vilkomn)

La revedere ! =Auf Wiedersehen !(auf viderzeen)

Pa ! =Tschss !(ciuss)

Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.

Da =Ja(ia)

Nu =Nein(nain)

Ma scuzati ! =Entschuldigung !(entciuldigung)

Imi pare rau/ pardon =Tut mir Leid !(tut mi laid)

Multumesc ! =Danke !(danche)

Multumesc mult ! =Danke schn!/ Vielen Dank !(danche oon/ viilen dank)

Te rog ! =Bitte !(bite)

Unde este toaleta? =Wo ist die Toilette?(vo ist di toilete?)

Nu inteleg ! =Ich verstehe nicht !(ih vrtee niht)

Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:

Verstehen Sie mich? -Ich verstehe nicht alles=Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.

Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut.=Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.

Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. =Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner=Sunteti strain? - Da, sunt roman.Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... =Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....

Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt.=Cati ani aveti? - Am 22 de ani.Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut!=Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche.=Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.

Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt.=Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.

Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro.=Cat costa asta? - 20 de euro.

Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. =Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher.=Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.

Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein.=Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.

Kann ich mich vorstelle? - Ich heie....=Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer.=Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

Was ist los? - Ich bin mde/ krank.=Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem bancnotele si monezile euro.Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.

Moneda =Die Mnze(di miune)

Moneda de 1 Euro Cent =Die 1 Euro Cent Mnze(di ain oiro ent miune)Moneda de 2 Euro Ceni =Die 2 Euro Cent Mnze( di vai oiro ent miune)Moneda de 5 Euro Ceni =Die 5 Euro Cent Mnze( di fiunf oiro ent miune)Moneda de 10 Euro Ceni =Die 10 Euro Cent Mnze( di en oiro ent miune)Moneda de 20 Euro Ceni =Die 20 Euro Cent Mnze( di vanig oiro ent miune)Moneda de 50 Euro Ceni =Die 50 Euro Cent Mnze( di fiunfih oiro ent miune)Moneda de 1 Euro =Die 1 Euro Mnze( di ain oiro miune)Moneda de 2 Euro =Die 2 Euro Mnze( di vai oiro miune)

Bancnota =Die Banknote(di banknote)

Bancnota de 5 Euro =Der 5 Euro Schein(der fiunf oiro ain)Bancnota de 10 Euro =Der 10 Euro Schein(der en oiro ain)Bancnota de 20 Euro =Der 20 Euro Schein(der vanig oiro ain)Bancnota de 50 Euro =Der 50 Euro Schein(der fiunfih oiro ain)Bancnota de 100 Euro =Der 100 Euro Schein(der ain hundart oiro ain)Bancnota de 200 Euro =Der 200 Euro Schein(der vei hundart oiro ain)Bancnota de 500 Euro =Der 500 Euro Schein(der fiunf hundart oiro ain)

Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar(wechselstube)insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen!= Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Whrungmchten Sie?= Ce valuta ati dori?

- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ?= Eu am dolari. Puteti sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel?= Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ichmchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr?= Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine?= Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Mnzen.= Bancnote mici si monezi.

- Hier ist ihr Geld.= Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:

- Guten Tag! Was kann ich frSie tun?= Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ichmchteein Kontoerffnen.= As dori sa-mi deschid un cont.

-Fr wieviel zeit?= Pentru cat timp?

- Nurfr fnf Monaten.= Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreibenmssen.= Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

-Danke sehr. Sie sind sehr nett.= Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:wechseln,(um)tauschen= a schimba;die Whrung= valuta;amtlich= oficial;der kurs= cursul;die Mnze= moneda;dieUmtauschgebhr= taxa de schimb, comision;der Schein= bancnota;erffnen =a deschide;einfach= simplu;berweisen,berwiesen= a vira;das Formular= formular;genau= exact;der Pass= pasaport;unterschreiben =a semna;ausfllen =a completa;

Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe):

Darf ich?(darf ih? )= pot euKnnen Sie mir helfen?(chionen zi mir helfen)= Puteti sa ma ajutati?Wie kann ich Ihnen helfen?(vi can ih inen helfen)= Cum pot sa va ajut?Kann ich etwas fr Sie tun?(can ih etvas fiu zi tun)= Pot face ceva pentru dvs?die Einkufe(di ainkoife)= cumparaturider Verkufer / die Verkuferin(der fercoifer / die fercoiferin)= vanzator / vanzatoareder Kunde / die Kundin(der cunde / di cundin)= clientul / clientadas Obergescho(das obergheos)= etajdie Kasse(di case)= casa de marcatdas Angebot(das anghebot)= ofertadie Auslage(di auslaghe)= vitrina de magazindas Regal(das regal)= raftder Preis(der prais)= pretder Einkaufswagen(der aincaufsvaghen)= caruciorul de cumparaturidie Rechnung(di rehnung)= bonul fiscaldie Einkaufstasche(di aincaufs.tae)= sacosa de cumparaturidie Tte(di tiute)= sacosateuer(toier)= scumpbillig(bilig)= ieftinbequem(becvem)= comod, confortabilzeigen(aighen)= a arata ceva cuivaeinpacken(ainpachen)= a impachetabezahlen(bealen)= a platinehmen(nemen)= a luagefallen(ghefallen)= a place

Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel):

die Lebensmittel(di lebens.mitel)= alimentedie Schweinefleisch(di vain.flai)= carne de porcdie Rindfleisch(di rind.flai)= carne de vitadie Putenfleisch(di puten.flai)= carne de curcandie Hhnchenfleisch(di henhen.flai)= carne de puidie Leber(di leber)= ficatder Kse(di cheze)= branza, cascavaldas Schintzel(das niel)= snitelder Schinken(derinchen)= suncader Putenschinken(der puten.inchen)= sunca de curcander Hhnchenschinken(der henchen.inchen)= sunca de puider Mais(der mais)= porumbder Reis(der rais)= orezdie Nudeln(di nudeln)= fideauadas Ei/ die Eier(das ai / di aia)= ou/ ouadie Kartoffel/ Kartoffeln(di cartofel / cartofeln)= cartof/ cartofidie Mhre/n -die Karotte/n(di miore / di carote)= morcov / ider Kartoffelbrei/ kartoffelpree(der cartofel.brai / cartofel.piuree)= piure de cartofider Kartoffelsalat(der cartofel.salat)= salata de cartofidie Pommes frites(di pomes frites)= cartofi prajitidas Joghurt(das iogurt)=iaurtdie Milch(di milch)=laptedas Milchpulver(das milch.pulver)= lapte prafder Zucker(der ucher) = zahardas Salz(sal) = saredie Sigkeiten(siuzig.caiten)= dulciurider Apfel(der epfel)= marder Pfirsich(der firsih)= piersica

Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

probieren(probiren)=a probaweit(vait)=larglang(lang)=lungkurz(kur)=scurtdas Modell(das model)=modeldie Gre(di griose)=marimedie Farbe(di farbe)=culoaredie Baumwolle(di baum.vole)=bumbacdie Wolle(di vole)=lanader Schuhe(der ue)=pantofider Handschuhe(der hand.ue)=manusidie Sonnenbrille(di sonen.brile)=ochelari de soaredie Socken(di sochen)=sosetedieStrumpfhose(di trumf.hoze)= dresuridie Unterhose(di unter.hoze)= chilotidie Badehose(di bade.hoze)= slip de plajadie Hose(di hoze)= pantalonider Rock(der roc)= fustadie Sporthose(diport.hoze)= pantalon sportdie Bluse(di bluze)= bluzader Strickpullover(dertric.pulovr)= pulover tricotatdie Jacke(di iache)= geacaLectia nr.6: Familia mea.Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca: mama, frate, sora, parinti, bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter(di mutr)= mamader Vater(der fatr)= tatader Bruder(der brudr)= frateledie Schwester(di vestr)= soradie Eltern(di eltern)= parintiidie Geschwister(di ghevistr)= fratiidie Gromutter(di gros.mutr)= bunicaderGrovater(der grosfatr)= buniculdie Groeltern(di gros.eltern)= buniciider Sohn(der son)= fiuldie Tochter(di tohter)= fiicader Onkel(der onchel)= unchiuldie Tante(di tante)= matusader Mann(der man)= sotuldie Frau(di frau)= sotiader Urgrovater(der urgros.fatr)= strabuniculdie Urgromutter(di urgros.mutr)= strabunicadas Kind(das chind)= copilulder Schwager(der vagher)= cumnatuldie Schwgerin(di vagherin)= cumnatader Vetter(der fetr)= verisordie Kusine(di cuzine)= verisoarader Neffe(der nefe)= nepotdie Nichte(di nihte)= nepoatader Enkel(der enchel)= stranepotdie Enkelin(di enchelin)= stranepoatader Verwandte(der fervandte)= rudaIntrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter...(ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr )= Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein.(hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. )= Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caineghevistr)= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiraten? -Nein, ich bin nicht.(bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. )=Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Lectia nr.7 Corpul omenesc.Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf(der copf)= capulder Schdel(der edl)= craniuder Stirn(der tirn)= frunteadas Haar(das haar)= paruldas Gesicht(das gheziht)= fata, chipuldie Schlfen(di lefn)= tampleledie Nacken(di nachen)= ceafader Kinnbacken(der chin.bachen)= falcader Kiefer(der chifer)= maxilarder Kinn(der chin)= barbiedie Bart(di bart)= barbader Schnurrbart(nur.bart)= mustatadie Auge(di auge)= ochi;das Augenlied(das augen.lid)= pleoapa;die Augenbraue(di augen.braue)= spranceana;die Pupille(di pupile)= pupilele;die Wimper(di vimper)= geana;die Nase(di naze)= nasul;der Naseflgel(der naze.fliughel)= nari;das Nasenloch(das nazen.loh)= nara;das Ohr(das or)= urecheadie Wange/die Backe(di vanghe / di bache)= obrazder Mund(der mund)= gura;der Zahn(der an)= dinte;der Backenzahn(der bachen.an)= masea;die Lippe(di lipe)= buzele;die Zunge(di unghe)= limba

Partile corpului (Krperteile)

der Hals(der hals)= gatder Rumpf(der rumpf)= trunchidie Wirbelsule(di virbel.soile)= coloana vertebraladas Mark(das mark)= maduva spinariidie Schulter(diulter)= umar;die Schulterblatt(diulter.blat)= omoplatder Arm(der arm)= bratder Oberarm(der ober.arm)= bratder Unterarm(der unter.arm)= antebratder Ellenbogen / Ellbogen(der elen.boghen / el.boghen)= cotdie Handflche(di hand.fleche)= palma;handgelenk(hand.ghelenc)= incheietura mainii;der Handrcken(der hand.riuchen)= dosul palmeider Finger(der fingher)= degetder Fingernagel(der fingher.naghel)= unghia de la manader Bauch(der bauh)= burtadie Rippe(di ripe)= coastadie Brust(di brust)= piept;die Brustwarze(di brust.vare)= mamelon, sfarcder Rcken(der riuchen)= spatedie Hfte(di hiufte)= solddas Becken(das bechen)= bazinder Hintern(der hinten)= funduldie Beine(di baine)= picioareleder Schenkel, der Oberschenkel(der enchel / der ober.enchel)= coapsadie Wade(di vade)= pulpader Spann(der pan)= muschi, fibredas Knie(das cni)= genunchidas Schienbein(dasin.bain)= tibiedie Ferse(di ferse)= calcaidie Zehe(di ee)= deget de la picior;der Zehennagel(dereen.naghel)= unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen(der maghen)= stomacdie Leber(di leber)= ficatdie Niere(di nire)= rinichidie Lunge(di lunghe)= plamandas Herz(das her)= inimadie Bauchspeicheldrse(di bauh.paihel.driuse)= pancreasdie Gallenblase(di galen.blase)= vezica biliaradie Galle(di gale)= fieredas Gehirn(ghehirn)= creierder Nerv(der nerf)= nervExercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro(albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig(carn/ obraznic/ borcanat)die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig(groase/ subtiri/ carnoase)die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert(lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)Er ist(el este) -hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln(inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.Anotimpuri= Jahreszeit(iares.ait)FRHLING(Friulinc) = PrimavaraSOMMER(Somr) = VaraHERBST(Herbst) = ToamnaWINTER(Vintr) = Iarna

Lunile anului= Jahres Monate(iares monate)Januar(Ianuar) = IanuarieFebruar(Februar) = FebruarieMrz(Mer) = MartieApril(April) = AprilieMai(Mai) = MaiJuni(Iuni) = IunieJuli(Iuli) = IulieAugust(August) = AugustSeptember(Septembr) = SeptembrieOktober(Oktobr) = OctombrieNovember(Novembr) = NoiembrieDezember(Deembr) = Decembrie

Zilele saptamanii= Wochentage (Vohentaghe)Montag(Montac) = LuniDienstag(Dinstac)= MartiMittwoch(Mitvoh) = MiercuriDonnerstag(Donrstac) = JoiFreitag(Fraitac) = VineriSamstag(Samstac) = SambataSonntag(Sontac) = Duminica

Partile din zivormittag; in der morgen(formitac; in der morgn)= dimineatamittag(mitac) = pranznachmittag(nahmitac) = dupa-amiazaabend(abnd) = searanacht(naht)= noapte

Cuvinte si expresii uzuale:

jetzt(ie)= acumheute(hoite) = azimorgen(morgn) = mainebermorgen(iubmorgn) = poimainegestern(ghestrn)= ierivorgestern(forghestrn) = alaltaierinchstes Jahr(nehstes iar) = anul urmatorniemals(nimals) = niciodataspter(petr) = mai tarziusofort(zofort) =imediattglich(teglih) = zilnicjeden Tag(jedn tac) = in fiecare ziWelcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?Heute sind wir im montag(Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben)wei(vais)=albgrau(grau)=grischwarz(var)=negrubraun(braun)=marogrn(griun)=verdegelb(ghelb)=galbenorange(oranje)=portocaliurot(rot)=rosurosa(roza)=rozblau(blau)=albastruLectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere)Tier(tiir)= animalKatze(cae)= pisicaHund(hund)= caineBr(ber)= ursVogel(foghel)= pasareEnte(ente)= rataFisch(fi)= pesteKuh(cu)= vacaRind(rind)= vitaSchwein(vain)= porcSchlange(langhe) = sarpePferd(ferd)= calWolf(volf)= lupElefant(elefant)= elefantLwe(liove)= leu

Vremea. Fenomenele naturii.Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung(es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung)=nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter(das vetr)der regen(der regn) =ploaiader donner(der doonr) =tunetulder blitz(der bli) =fulgerder hagel(der haghel) =grindinader schnee(der nee) =ninsoareader frost(der frost) =inghetder taifun(der taifun) =taifun

windig(vindic)= furtunawind(vind)= vantsonne(sone)= soaresonnig(soonic)= insoritwolken/himmel(volkn/ himl )= norbewlkt(bevolkt)= innorat, norosregen(regn)= ploaieregnet(recnet)= a plouaklte(chelte)= racoarekalt(kalt)= recehitze(hite)= caldurahei(hais)= fierbinteheiter(haitr)= seninIntrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern(Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)=Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter(Es ist comies vetr)= Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt?(ist es soonic odr bevolkt)= Este insorit sau noros ?Hoffentlich regnet es nicht !(Hofentlih recnet es nicht )= Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ?(Vi ist das vetr pai oih in Rom ?)= Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?Bei uns ist es sonnig !(Pai uns ist es soonic !)= La noi este insorit !

Es regnet in Berlin.(Es recnet in Berlin )= Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern.(Es ist soonic in Bern)= Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen scheit es.(In Paris und Mnchen nait es)= In Paris si Mnchen ninge.

Es istbewlkt in Bucharest.(Es ist bevolt in Bucharest)= Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schn.(Das vetr in Atheen ist oon)= Vremea in Atena este frumoasa.

In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr)= In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter(vetrviortr)=Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin"der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti"es"=>ex:Es regnet= ploua; Es schneit= ninge;Esist kalt= este frig;Es ist bewlkt =este noros;Esist sonnig =este insorit;Esist hei =este cald;Esist windig =este vant`Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es?(Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?Wie spt ist es?(Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr.= Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr undfnfzehn minuten./ Es istfnfzehnminuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr unddreiigminuten./ Es ist halb neun.= Este ora opt si treizeci de minute./( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr undvierzigminuten./ Es istzwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten.= Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr undfnfundvierzigminuten./ Es istfnfzehnminuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es istdreiviertel neun.= Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./(!acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr undfnfundfnfzig minuten./ Es istfnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun.= Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti"um"=> ex:umneun uhr = la ora noua;umacht uhr undvierzigminuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti"am"=>ex:Ich gehe in die schuleamsamstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti"im"=> ex: Mein geburtstag istimJuni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf?(Van tehst du am Sontac auf?)= La ce ora te trezesti duminica?1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf.(Ih tehe um noin ur am Sontac auf.)= Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du?(Fon van bis van arbaitest du?)= De cand pana cand muncesti tu?2.Ich arbeite von acht uhr undfnfzehn minuten/ 08:15 bissechszehnuhr unddreiigminuten/ 16:30.(Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause?(Van mahst du mitacpause?)= Cand faci pauza de pranz?3.Ich mache mittagspause umzwlf uhr/ 12:00.(Ih mahe mitacpause um12:00 uhr)= Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen?(Van ghest du lafn?)= Cand te duci la culcare?4. Ich gehe umzweiundzwanziguhr/ 22:00 schlafen.(Ih ghee um22:00 urlafn)= Ma duc la ora22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau)= Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du?(Van komst du?)= Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter.(Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.)= Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei(Ih kome gheghen drai.)= Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular:Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz;schlafen= a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)

Punctele cardinale :

im Norden von ....(im norden fon)= laNord de ....nrdlich von ....(nordlih fon)= laNord de ....

im Sden von ....(im siuden fon)= laSud de ....sdlich von ....(siudlich fon)= laSud de ....

im Westen von ....(im vesten fon)= laVest de ....westlich von ....(vestlih fon)= laVest de ....

nordwestlich von ....(nordvestlih fon)= laNordVest de ....sdwestlich von ....(siudvestlih fon)= laSudVest de ....

im Osten von ....(im osten fon)= laEst de ....stlich von ....(ostlih fon)= laEst de ....

nordstlich von ....(nordostlih fon)= laNordEst de ....sdstlich von ....(siudostlih fon)= laSudEst de ....

Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .

Wo liegt Nrnberg?(Vo ligt Niurnberg?)= Unde se afla Nrnberg?

Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen(Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen)= Nrnberg se afla la nord de Mnchen.

Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ?(Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?)= Cunosti / CunoastetiNrnberg ?

Nrnberg? Wo liegt denn das?(Niurnberg? Vo ligt den das?)= Nrnberg ? Unde se afla asta ?

Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart .(Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart)= Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea.Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heien Sie ?(Vi haisen zi ?)= Cum va numiti?Wie heit du?(Vi haist du?)= Cum te numesti?Was ist Ihre name ?(Vas ist ire name?)= Care este numele Dvs?Was ist deine name?(Vas ist taine name?)= Care este numele tau?

Ich heie Andra !(Ih haise Andra)= Ma numesc Andra !Ich bin Andra !(Ih bin Andra !)= Eu sunt Andra !Mein name ist Andra !(Main name ist Andra )= Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie?(Voher komen zi?)= Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du?(Voher komst du?)= Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumnien !(Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie?(Vo vohnen zi?)= Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du?(Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin!(Ih vohne ietzt in Berlin)= Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch?(prehen zi doici?)= Vorbiti germana?Sprichst du deutsch?(prihst du doici?)= Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut!(Ia, abe' niht so gut!)= Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du?(Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? )= Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch.(Ih prehe etvas English und ain bishen doici.)= Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland?(Velhe prahen priht man in Doiciland?)=Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.)= La noi se vorbeste numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache?(Vas ist Ir / dain muterprahe?)= Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumnisch.(Main muterprahe ist rumeni.)= Limba mea materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid?(Varen zi / Varst du on mal in Madrid?)= Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid !(Ia, ih var in Madrid!)= Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid!(Nain, ih var niht in Madrid!)= Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das?(Vas ist das?)=Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.)= Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das?(Vo ist den das?)= Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur.(Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.)= Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das?(In velhem Land ist das?)= In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien.(Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.)= Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ?(Entciuldigung, ist hir frai?)= Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei fr drei personen?(Haben zi ein ti frai fiur drai personen?)= Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! /Es tut mir leid(Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid)= Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken?(Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?)= Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte!(alen, bite)= Nota va rog!

Ich mchte zahlen, bitte!(Ih miohte alen, bite)= As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt?(uzamen od ghetrent?)= Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro.(Das maht 9,5 oiro)= Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro.(Bite, past 10 oiro)= Va rog , pastrati pana la 10 euro.