Upload
cristian-denis
View
861
Download
170
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Limba italiana, Ghid de conversatie + dictionar
Citation preview
LA
SZLO
ALE
XA
ND
RU
ME
MO
RA
TO
R D
E L
IMB
A IT
AL
IANĂ
GR
AM
AT
ICĂ
PR
AC
TICĂ
© E
ditu
ra E
IKO
N, 2
007
Clu
j-Nap
oca,
str.
Mec
anic
ilor,
nr. 4
8 R
edacţia
: tel
/fax
0364
-117
246;
072
8-08
4801
e-
mai
l: ed
itura
eiko
n@ya
hoo.
com
w
eb: w
ww
.edi
tura
eiko
n.ro
D
ifuza
re: 0
264-
5935
47; 0
728-
0848
03
e-m
ail:
eiko
ndifu
zare
@ya
hoo.
com
Des
crie
rea
CIP
a B
iblio
teci
i Naţ
iona
le a
Rom
ânie
i C
orec
tura
: Las
zlo
Ale
xand
ru
LA
SZLO
ALE
XA
ND
RU
ME
MO
RA
TO
R D
E L
IMB
A
ITA
LIA
NĂ
GR
AM
AT
ICĂ
PR
AC
TICĂ
C
luj-
Nap
oca,
200
7
LASZ
LO A
lexa
ndru
s-a
năs
cut
în C
luj,
la 0
4.05
.196
6. A
bsol
vent
al
Facu
ltăţii
de
Filo
logi
e a
Uni
vers
ităţii
“Ba
beş-
Boly
ai”
Clu
j (19
89),
cu sp
ecia
liza-
rea
limba
şi li
tera
tura
rom
ână
– lim
ba şi
lite
ratu
ra it
alia
nă. P
rofe
sor d
e ita
liană
la
Col
egiu
l Naţ
iona
l “G
eorg
e Ba
riţiu
” di
n C
luj (
din
1992
). D
octo
r în
Filo
logi
e al
Uni
vers
ităţii
“Ba
beş-
Boly
ai”
(199
9). D
irect
or a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le “
Am
ici”
C
luj (
din
1996
). D
irect
or a
l rev
istei
rom
âno-
italie
ne A
mici
(199
6-19
97).
Dire
ctor
al
revi
stei
cultu
rale
pol
iglo
te E
-Leo
nard
o (di
n 20
03).
A
pub
licat
arti
cole
, stu
dii l
itera
re, e
seur
i, po
lem
ici ş
i tra
duce
ri în
re-
vist
e cu
ltura
le d
in R
omân
ia (B
ucur
eşti,
Clu
j, O
rade
a, Iaşi,
Sib
iu, T
îrgu
Mur
eş,
Tîrg
u Jiu
) şi d
in S
tate
le U
nite
(New
Yor
k şi
Cal
iforn
ia).
Cărţi:
A. L
itera
tura
rom
ână:
1. Î
ntre
Icar
şi A
nteu
, pol
emic
i, Cl
uj, E
d.
Dac
ia, 1
996.
2. O
rient
Exp
res,
pole
mic
i, C
luj,
Ed. D
acia
, 199
9. 3
. Grîu
l şi n
eghi
na,
pole
mic
i şi
alte
ese
uri,
Chişinău
, Ed
. Ştii
nţa,
200
2. 4
. Crit
icul
liter
ar N
icolae
M
anole
scu,
stu
diu
acad
emic
, Clu
j, Ed
. Dac
ia, 2
003.
5. V
orbi
nd (
cu G
heor
ghe
Grig
urcu
şi O
vidi
u Pe
cican
), C
luj,
Ed. L
imes
, 200
4. 6
. Toa
te pî
nzele
sus
!, po
le-
mic
i, C
luj,
Ed. G
rinta
, 200
5. B
. Lim
ba it
alia
nă: 1
. Dicţ
ionar
itali
an-ro
mân
, Clu
j, Ed
. Dac
ia, 1
999.
2. D
icţion
ar p
ract
ic ita
lian-
rom
ân şi
rom
ân-it
alian
, Clu
j, Ed.
Dac
ia,
2003
. 3. D
icţion
ar it
alian
-rom
ân, r
omân
-itali
an, C
hişinău
, Ed.
Ştii
nţa,
200
6.
Tr
aduc
eri:
A. D
in fr
ance
ză în
rom
ână:
1. R
omai
n G
ary,
Ai t
oată
viaţ
a în
ainte,
rom
an,
cu p
refaţa
şi
note
le t
radu
căto
rulu
i, Bu
cureşt
i, Ed
. U
nive
rs,
1993
; ed.
a II
-a: 2
006.
2. R
aym
ond
Que
neau
, Zaz
ie în
metr
ou, r
oman
, cu
pref
aţa
lui L
uca
Piţu
şi p
seud
opos
tfaţa
trad
ucăt
orul
ui, P
iteşt
i, Ed
. Par
alel
a 45
, 200
1;
ed. a
II-a
: 200
4. 3
. Ray
mon
d Q
uene
au, S
întem
mer
eu p
rea b
uni c
u fem
eile,
rom
an,
cu p
refaţa
trad
ucăt
orul
ui, P
iteşt
i, Ed
. Par
alel
a 45
, 200
5. B
. Din
rom
ână
în it
ali-
ană
(în c
olab
orar
e): O
mag
gio
a D
inu
Ada
mes
teanu
, stu
dii i
stor
ice
sub
ausp
iciil
e A
cade
mie
i Rom
âne,
Clu
j, Ed.
Clu
sium
, 199
6. C
. Din
ital
iană
în ro
mână:
1. L
ui-
gi A
ccat
toli,
Kar
ol W
ojtyl
a –
omul
sfîrşit
ului
de
mile
niu,
Clu
j, C
asa
de E
ditu
ră
Viaţa
Creşt
ină,
199
9. 2
. Ren
zo A
llegr
i, Pa
dre P
io –
omul
sper
anţei
, Clu
j, C
asa
de
Editu
ră U
nita
s, 20
01; e
d. a
II-a
: 200
2.
Ed
iţii:
1. C
oran
ul, C
luj,
Ed. E
TA, 1
991.
2. P
aul G
oma,
Scr
isori
între
des-
chise
, Ora
dea,
Ed.
Fam
ilia,
199
5.
Pr
efeţ
e sa
u po
stfeţe
: 1. P
aul
Gom
a, J
urna
l, Bu
cureşt
i, Ed
. Nem
ira,
1997
. 2. G
iova
nni B
occa
ccio
, Dec
amer
onul
, tra
duce
re ş
i not
e de
Eta
Boe
riu, P
i-teşt
i, Ed
. Par
alel
a 45
, 200
0. 3
. Egi
dio
Cor
ea, D
icţion
ar g
ram
atica
l ita
lian-
rom
ân şi
D
icţion
ar g
ram
atica
l rom
ân-it
alian
, Buc
ureş
ti, E
d. A
ll Ed
ucat
iona
l, 20
00.
A
lte d
etal
ii la
: ww
w.la
szlo
al.tk
D
edic
ace
astă
car
te
elev
ilor m
ei, c
are
m-a
u aj
utat
să
învăţ l
imba
ital
iană
. L
. A .
CU
VÎN
T ÎN
AIN
TE
M
emor
ator
ul îşi
pro
pune
să
ofer
e un
şir
de s
uges
tii c
oncr
ete,
im
edia
te,
tutu
ror
celo
r ca
re v
or să
înveţe
cor
ect
limba
ita
liană
. Sc
opul
no
stru
a f
ost n
u de
a p
arcu
rge
între
gul d
omen
iu v
ast d
e st
udiu
, ci d
e a
pune
la d
ispo
ziţie
jalo
ane şi
de
a cl
arifi
ca p
robl
eme
esenţia
le p
e ca
re le
re
sim
te v
orbi
toru
l rom
ân, a
tunc
i cîn
d se
apr
opie
de
limba
Pen
insu
lei.
Am
în
cerc
at să
cobo
rîm n
ivel
ul te
rmin
olog
ic a
l exp
licaţ
iilor
şi să
le p
resă
răm
cu
sch
eme
graf
ice şi
tabe
le, p
entru
a d
esch
ide
cît m
ai m
ult a
ceas
tă c
arte
că
tre p
ublic
ul la
rg. T
otuş
i jar
gonu
l spe
cific
se
regă
seşt
e ad
eseo
ri, în
mod
in
evita
bil.
Atu
nci
cînd
mer
gem
la
med
ic, n
i se
vor
beşt
e de
spre
“fic
at”,
“p
lăm
îni”
, “sp
lină”
etc
.; cî
nd p
oves
tim c
u un
fot
balis
t, au
zim
inev
itabi
l de
spre
“co
rner
”, “
ofsa
id”,
“he
nţ”
etc.
; cîn
d în
văţă
m o
lim
bă s
trăină,
nu
pute
m o
coli
term
eni c
a “v
erb
tranz
itiv”
, “di
ateză
refle
xivă
” sa
u “v
iitor
în
trecu
t”. E
vor
ba d
e sc
hele
le p
e ca
re n
e căţă
răm
, în
timp
ce c
onst
ruim
clă
-di
rea:
la sf
îrşit
ele
pot f
i cu
uşur
inţă
înde
părta
te.
A
cest
prim
vol
um s
e ap
leacă
mai
ale
s as
upra
uno
r pr
oble
me
de
mor
folo
gie,
dar
nu
evită
nic
i situ
aţii
de s
inta
xa p
ropo
ziţ ie
i şi a
fraz
ei (d
u-bl
area
C.D
. şi C
.I., c
onco
rdanţa
tim
puril
or la
indi
cativ
, con
cord
anţa
tim
-pu
rilor
la c
onju
nctiv
, “se
” co
ndiţi
onal
etc
.), o
ri as
pect
e de
fone
tică,
orto
-gr
afie
sau
orto
epie
. Ne-
a gh
idat
mer
eu a
celaşi
sco
p im
edia
t: de
ce
anum
e av
em n
evoi
e pe
ntru
folo
sire
a co
rectă
a lim
bii i
talie
ne în
com
unic
are?
În
vizi
unea
noa
stră
, un
al d
oile
a vo
lum
, de
exer
ciţii
şi a
plic
aţii
prac
tice
ale
teor
iei p
reze
ntat
e ai
ci, a
r fi n
eces
ar şi
bin
even
it.
Sp
re d
eose
bire
de
obiş
nuite
le g
ram
atic
i şi
cur
suri
de î
nvăţ
at
limbi
stră
ine,
car
tea
de f
aţă
îşi
asum
ă ex
plic
it m
etod
a co
ntra
stivă
a bi
-lin
gvis
mul
ui. P
orneşt
e di
nspr
e ro
mână
spre
a s
e de
plas
a că
tre it
alia
nă. E
ce
ntra
tă p
e lă
mur
irea
anum
itor
dific
ultăţi şi
pe
elim
inar
ea u
nor
eror
i sp
ecifi
ce. I
ar p
unct
ul d
e pl
ecar
e a
fost
gra
mat
ica
rom
ână
tradiţio
nală
, cît
mai
acc
esib
ilă, î
n ca
re c
onju
găril
e ve
rbal
e au
răm
as to
t în
număr
de
pa-
tru, i
ar e
xplic
aţiil
e îş
i pro
pun
să c
larif
ice,
nu
să c
ompl
ice.
În m
etod
olog
ia m
oder
nă d
e pr
edar
e-în
văţ a
re, s
e co
nsta
tă că
lecţ
i-ile
de
tip c
onte
xtua
l-com
unic
ativ
(de
ex.:
“La
med
ic”,
“La
cum
pără
turi”
, “Î
n ex
curs
ie”
etc.
) şi m
onog
lote
(do
ar în
lim
ba ţi
ntă)
dau
rezu
ltate
pra
c-tic
e m
ai r
apid
e –
dar şi
mai
sup
erfic
iale
, înt
rucî
t tra
nsm
it do
ar a
num
ite
aspe
cte
punc
tual
e de
com
unic
are.
Ava
nsea
ză în
tr-o
dire
cţie
sin
tagm
ati-
că. Î
n ce
ea c
e ne
priv
eşte
, am
opt
at în
act
ivita
tea
la c
ated
ră, d
impo
trivă
,
8
La
szlo
Ale
xand
ru
pent
ru p
reda
rea
stru
ctur
ală
a lim
bii
stră
ine,
abo
rdat
e co
mpl
exiv
, ca
un
între
g cl
ar d
efin
it, c
u un
set
de
regu
li pr
ecis
e, e
xem
plifi
cate
bili
ngv
(în
rom
ână şi
ital
iană
), pr
in a
rgum
ente
de
natu
ră c
ompa
rativă.
Iar o
rele
cen
-tra
te p
e în
suşi
rea
core
ctă
a gr
amat
icii,
pre
săra
te c
u nu
mer
oase
situ
aţii
com
unic
ativ
e, le
-au
ofer
it el
evilo
r pa
radi
gmel
e ne
cesa
re p
entru
învăţa
-re
a te
mei
nică
şi p
rofu
ndă.
Car
tea
adună
esenţa
lecţ
iilor
noa
stre
de
limba
ital
iană
din
ulti
mii
cinc
ispr
ezec
e an
i (1
992-
2007
), di
n ca
drul
Col
egiu
lui
Naţ
iona
l “G
eorg
e B
ariţi
u” d
in C
luj.
În a
fara
legă
turil
or a
fect
ive
de d
urată
pe c
are
le-a
u in
-st
ituit,
ele
au
stat
şi l
a ba
za u
nor p
erfo
rmanţe
şco
lare
de
exce
pţie
, pe
care
nu
ave
m m
otiv
e să
le a
scun
dem
. Ben
efic
iind
de a
ceas
tă m
etodă
de p
reda
-re
, uni
i ele
vi a
u cîşt
igat
Pre
miu
l I la
Olim
piad
a N
aţio
nală
de
Lim
ba It
ali-
ană:
Ani
ela
Mol
dova
n (î
n 19
95),
Lore
dana
Tlaşa
dze
(în
2006
), D
afin
a D
inea
(în
200
4, 2
005 şi
200
6), Ş
tefa
na F
orga
ciu
(în 2
007)
. Mulţi
alţii
, re
com
pens
aţi
cu p
rem
ii II
, III
sau
menţiu
ni, l
a co
mpe
tiţii
naţ io
nale
ori
inte
rnaţ
iona
le, l
e-au
sta
t în
prea
jmă.
Încă
o do
vadă
că
efor
turil
e no
astre
te
oret
ice şi
pra
ctic
e n-
au fo
st in
utile
.
prof
. dr.
Las
zlo
Ale
xand
ru
Clu
j, se
ptem
brie
200
7
ABR
EVIE
RI
Ac.
=
acuz
ativ
ad
j. =
adje
ctiv
ad
v.
= ad
verb
ar
t. ho
t. =
artic
ol h
otăr
ît ar
t. ne
hot.
= ar
ticol
neh
otăr
ît C
.D.
= co
mpl
emen
t dire
ct
C.I.
=
com
plem
ent i
ndire
ct
cond
. =
cond
iţion
al
conj
. =
conj
ugar
e; c
onju
nctiv
; con
juncţie
D
. =
dativ
de
ex.
=
de e
xem
plu
exc.
=
exce
pţie
, exc
epţii
fe
m.
= fe
min
in
G.
= ge
nitiv
i.e
. =
id e
st (l
atină)
, adi
că
impe
rf.
= im
perf
ect
ind.
=
indi
cativ
in
f. =
infin
itiv
înde
p.
= în
depă
rtat
loc.
=
locuţiu
ne
m.m
.c.p
. =
mai
mul
t ca
perf
ect
mas
c.
= m
ascu
lin
N.
= no
min
ativ
ne
reg.
=
nere
gula
t nr
. =
număr
ob
s. =
obse
rvaţ
ie
part.
=
parti
cipi
u pe
rf.
= pe
rfec
t pe
rs.
= pe
rsoa
na; p
erso
nal
pl.
= pl
ural
pr
ep.
= pr
epoz
iţie
prez
. =
prez
ent
pron
. =
pron
ume
prov
. =
prov
erb
refl.
=
refle
xiv
sg.
= si
ngul
ar
subs
t. =
subs
tant
iv
vb.
= ve
rb
voc.
=
voca
lă
I. FO
NET
ICĂ
, OR
TOG
RA
FIE ŞI
ELE
MEN
TE D
E
CO
MU
NIC
AR
E
ALF
ABE
TUL
(L’a
lfabe
to)
Li
mba
ital
iană
are
următ
oare
le li
tere
1 :
a (a
); b
(bi);
c (c
i); d
(di);
e (e
); f (
effe
); g
(gi);
h (a
cca)
; i (i
); j (
i lu
nga)
; k (
kapp
a); l
(el
le);
m (
emm
e);
n (e
nne)
; o (
o); p
(pi
); q
(cu)
; r (
erre
); s
(ess
e); t
(ti)
; u (
u); v
(vi
, vu)
; w (
dopp
ia v
u); x
(ic
s), y
(i g
reca
); z (
zeta
).
SUN
ETEL
E SP
ECIF
ICE
(I su
oni s
peci
fici)
- ce
, ci,
ge, g
i, ch
e, c
hi, g
he, g
hi -
se
pron
unţă
şi s
e sc
riu c
a în
lim
ba ro
mână.
De
ex.:
cerv
ello
, ci
ttà,
gela
to,
gigo
lo,
che,
chi
tarr
a, c
olle
ghe,
gh
iacc
io. - s
ce, s
ci -
se p
ronu
nţă
[şe]
, [şi
]2 .
De
ex.:
scen
ario
, sci
volo
.
Obs
.: În
gru
puril
e ci
, gi
, sc
i ur
mat
e de
altă
voc
ală,
lite
ra i
se
scrie
, dar
nu
se m
ai p
ronu
nţă;
De
ex.:
ciel
o, g
ioco
, sci
occo
.
1 În
tre p
aran
teze
rotu
nde
se dă
denu
mire
a lit
erei
. 2 În
tre p
aran
teze
dre
pte
se dă
pron
unţia
sune
tulu
i.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
11
- g
n - s
e pr
onunţă
[ñ],
un n
“m
oale
”, ro
stit
cu li
mba
rula
tă p
e ce
-ru
l gur
ii.
D
e ex
.: ba
gno,
giu
gno.
- gl -
se p
ronu
nţă
[Ґ],
un l
“moa
le”,
rost
it cu
lim
ba ru
lată
pe
ceru
l gu
rii, ş
i est
e ur
mat
de
liter
a i.
D
e ex
.: gi
glio
, lug
lio.
- h
- su
netu
l [h]
nu
exis
tă; l
itera
h se
folo
seşt
e pe
ntru
a d
istin
ge în
sc
ris u
nele
cuv
inte
de
alte
le.
D
e ex
.: o
/ oh
/ ho;
a /
ah /
ha.
- s
- în
tre v
ocal
e se
pro
nunţă
[z].
D
e ex
.: ca
sa, c
osa,
spos
a.
- ss -
între
voc
ale
se p
ronu
nţă
[s].
D
e ex
.: pr
ofes
sore
ssa,
pro
mes
sa, s
tude
ntes
sa.
- z
- se
pro
nunţă
uneo
ri [ţ]
; de
ex.:
poliz
ia, z
io; a
lteor
i se
pron
un-
ţă [d
z]; d
e ex
.: za
ino,
zero
;
Con
soan
ele
dubl
e se
pro
nunţă
mai
apă
sat.
D
e ex
.: co
llina
, dop
pio,
mat
tina.
Obs
.: N
eres
pect
area
ace
stei
rec
oman
dări
duce
la
schi
mbă
ri de
se
ns în
com
unic
are:
car
o (=
dra
g) /
carr
o (=
căr
uţă)
; ann
o (=
an
cale
nda-
ristic
) / a
no (=
anu
s).
AC
CEN
TUL
(L’a
ccen
to)
A
ccen
tul d
in p
ronu
nţie
de
obic
ei n
u se
scr
ie. T
otuş
i se
note
ază
oblig
ator
iu c
înd
cuvi
ntul
e a
ccen
tuat
pe
ultim
a si
labă
:
a) p
e su
bsta
ntiv
ele
acce
ntua
te l
a fin
al (
aşa-
num
itele
“pa
role
tro
nche
”): c
ittà,
pie
tà, v
irtù
etc
.;
b) p
e an
umite
cuv
inte
mon
osila
bice
sau
pol
isila
bice
: ci
ò, g
ià,
giù,
più
, può
; ben
ché,
cio
è, c
osì,
perc
hé e
tc.;
c)
pe
unel
e fo
rme
verb
ale:
per
s. a
III-
a sg
. per
f. si
mpl
u: c
antò
, cr
edè,
par
tì; p
ers.
I şi
a I
II-a
sg.
viit
or:
cant
erò,
can
terà
; cr
eder
ò,
cred
erà;
par
tirò,
par
tirà
etc.
d) p
entru
deo
sebi
rea
unor
cuv
inte
: dà
(= e
l/ea
dă)
/ da
(= la
, de
la);
è (=
est
e) /
e (=
şi);
là (=
aco
lo) /
la (=
art.
hot
. sau
pro
n. o
); lì
(= a
co-
lo)
/ li (
= îi)
; né
(= n
ici)
/ ne
(par
ticulă
pron
omin
al-a
dver
bială)
; pap
à (=
12
L
aszl
o A
lexa
ndru
tă
tic) /
pap
a (=
papă)
; sé
(= s
ine)
/ se
(= d
acă)
; sì (
= da
) / s
i (=
se);
tè (=
ce
ai) /
te (=
te).
ELIZ
IUN
EA
(L’e
lisio
ne)
Este
fen
omen
ul p
rin c
are
voca
la n
eacc
entu
ată
de la
sfîrşi
tul c
u-vî
ntul
ui c
ade,
pen
tru a
evi
ta în
tîlni
rea
cu v
ocal
a de
la în
cepu
tul c
uvîn
tulu
i ur
măt
or. E
liziu
nea
se m
arch
ează
prin
apo
stro
f.
De
ex.:
l’ alli
eva,
l’av
evo
vist
a.
O
bs.:
Nu
se e
lidea
ză a
rtico
lul h
otăr
ît la
pl.,
sau
pro
num
ele
pers
o-na
l la
pl.
D
e ex
.: gl
i alb
eri,
le a
lliev
e, li
ave
vo in
cont
rati,
le a
vevo
vis
te.
TRU
NC
HIE
REA
(Il t
ronc
amen
to)
Este
feno
men
ul p
rin c
are
voca
la fi
nală
, sila
ba s
au s
ilabe
le fi
nale
al
e un
ui c
uvîn
t cad
, fără
a fi
înlo
cuite
, de
obic
ei, p
rin a
post
rof.
D
e ex
.: un
gra
n pr
oble
ma
(în lo
c de
: un
gran
de p
robl
ema)
, Si-
gnor
Bia
nchi
(în
loc
de:
Sig
nore
Bia
nchi
); Sa
n Fr
ance
sco
(în l
oc d
e:
Sant
o Fr
ance
sco)
etc
.
Trun
chie
rea
e fa
culta
tivă,
dar
e to
tuşi
folo
sită
în s
ituaţ
ii fr
ecve
n-te
.
Trun
chie
rea
e in
terz
isă
în f
aţa
subs
tant
ivel
or m
ascu
line
care
în-
cep
cu s
unet
e di
n ca
tego
ria c
elor
8 e
xcepţii
(s im
pur ,
x, y
, z, p
s, pn
, gn,
i +
voc
.).
D
e ex
.: un
gra
nde
stud
io, S
anto
Ste
fano
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
13
ADĂ
UG
AR
EA
(L’a
ccre
scim
ento
)
Es
te fe
nom
enul
prin
car
e se
ada
ugă
o co
nsoa
nă s
au o
voc
ală,
din
m
otiv
e eu
foni
ce, l
a în
cepu
tul s
au la
sfîrşi
tul c
uvîn
tulu
i, pe
ntru
a s
e ev
ita
întîl
nire
a ac
elei
aşi v
ocal
e sa
u alăt
urar
ea p
rea
mul
tor c
onso
ane.
De
ex.:
sono
pro
nto
ad a
ccog
liere
i no
stri
am
ici;
lo a
spet
tavo
ed
è ar
riva
to; p
er i s
critt
o; in
Iddi
o.
A
dăug
area
e to
t mai
rar f
olos
ită în
lim
ba it
alia
nă d
e az
i.
EL
EM
EN
TE
DE
CO
MU
NIC
AR
E A
TIM
PUL
UI
(Ele
men
ti di
com
unic
azio
ne d
el te
mpo
)
Cît
e ce
asul
? =
Che
ore
sono
? Es
te o
ra 5
fix.
=
Sono
le c
inqu
e in
pun
to.
Este
ora
5 fă
ră u
n sf
ert.
= So
no le
cin
que
men
o (u
n) q
uart
o.
Este
ora
5 şi
un
sfer
t. =
Sono
le c
inqu
e e
(un)
qua
rto.
Es
te o
ra 5
fără
zec
e.
= So
no le
cin
que
men
o di
eci.
Este
ora
5 fă
ră d
ouăz
eci.
= So
no le
cin
que
men
o ve
nti.
Este
ora
5 şi
jumăt
ate.
= So
no le
cin
que
e m
ezzo
(sau
: mez
za).
Este
ora
1.
= È
l’una
. Es
te o
ra 1
2.
= È
mez
zogi
orno
; È m
ezza
notte
. Zi
lele
săptăm
înii:
luni
, marţi,
mie
rcur
i, jo
i, vi
neri,
sîm
bătă
, dum
inică.
I
gior
ni d
ella
set
timan
a: l
uned
ì, m
arte
dì,
mer
cole
dì,
giov
edì,
vene
rdì,
saba
to, d
omen
ica.
Lu
nile
anu
lui:
ianu
arie
, feb
ruar
ie, m
artie
, apr
ilie,
mai
, iun
ie, i
ulie
, aug
ust,
sept
embr
ie, o
ctom
brie
, noi
embr
ie, d
ecem
brie
. I
mes
i del
l’ann
o: g
enna
io, f
ebbr
aio,
mar
zo, a
prile
, mag
gio,
giu
gno,
lu-
glio
, ago
sto,
sette
mbr
e, o
ttobr
e, n
ovem
bre,
dic
embr
e.
Cel
e pa
tru a
notim
puri:
prim
ăvar
a, v
ara,
toam
na, i
arna
. Le
qua
ttro
stag
ioni
: pri
mav
era,
est
ate,
aut
unno
, inv
erno
.
II. M
OR
FOLO
GIE
SUBS
TAN
TIV
UL
(Il s
osta
ntiv
o / i
l nom
e)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e de
num
eşte
obi
ecte
, fiinţe
, pla
nte,
no-
ţiuni
, stă
ri fiz
ice şi
suf
leteşt
i, ev
enim
ente
, acţ
iuni
etc
. Are
o im
porta
nţă
esenţia
lă în
com
unic
are.
Poa
te f
i îns
oţit
de d
eter
min
anţi
ca a
rtico
lul s
au
adje
ctiv
ul, o
ri po
ate
fi în
locu
it de
pro
num
e.
În li
mba
rom
ână
subs
tant
ivul
are
trei
gen
uri:
mas
culin
(de
ex.
: un
băi
at –
doi
băi
eţi),
fem
inin
(de
ex.:
o fa
tă –
două
fete
), ne
utru
(de
ex.:
un s
tilou
– d
ouă
stilo
uri).
Are
două
num
ere:
sin
gula
r (d
e ex
.: bă
iat),
plu
-ra
l (de
ex.
: băi
eţi).
În
lim
ba
italia
nă
subs
tant
ivul
ar
e do
uă
genu
ri:
mas
culin
(m
asch
ile),
fem
inin
(fe
mm
inile
), şi
două
num
ere:
sin
gula
r (s
ingo
lare
), pl
ural
(plu
rale
). Pe
ntru
a înţe
lege
şi a
fol
osi a
decv
at s
ubst
antiv
ul în
lim
ba it
alia
-nă
, tre
buie
să-
i rec
unoaşt
em c
orec
t gen
ul ş
i num
ărul
. Ace
st lu
cru
e po
si-
bil d
acă
sînt
em a
tenţ
i la
term
inaţ
ia sa
.
Form
ele
regu
late
(L
e fo
rme
rego
lari)
1)
O c
ateg
orie
de
subs
tant
ive
se t
erm
ină
la s
ingu
lar
în -
o şi
la
plur
al în
-i. E
le a
u ge
nul m
ascu
lin.
De
ex.:
raga
zzo
– ra
gazz
i; sa
rto
– sa
rti;
tavo
lo –
tavo
li.
2) O
altă
cat
egor
ie d
e su
bsta
ntiv
e se
term
ină
la si
ngul
ar în
-a şi
la
plur
al în
-e. E
le a
u ge
nul f
emin
in.
De
ex.:
raga
zza
– ra
gazz
e; sc
uola
– sc
uole
; tav
ola
– ta
vole
. 3)
O a
ltă c
ateg
orie
de
subs
tant
ive
se te
rmină
la si
ngul
ar în
-e şi
la
plur
al în
-i. E
le a
u fie
gen
ul m
ascu
lin, f
ie g
enul
fem
inin
. D
e ex
.: pa
dre
– pa
dri;
mad
re –
mad
ri.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
15
Notă:
Put
em r
ecun
oaşt
e ge
nul s
ubst
antiv
ului
din
ace
astă
a tr
eia
cate
gorie
prin
ana
logi
e cu
lim
ba ro
mână:
îl tr
aduc
em, î
i ver
ifică
m g
enul
în
rom
ână şi
i-l a
tribu
im a
poi î
n ita
liană
. D
e ex
.: pa
dre
= ta
tă; u
n ta
tă –
doi
taţi
(= g
enul
mas
culin
). D
eci
padr
e în
ita
liană
are
gen
ul m
ascu
lin. M
adre
= m
amă;
o m
amă
– do
uă
mam
e (=
gen
ul fe
min
in).
Dec
i mad
re în
ital
iană
are
gen
ul fe
min
in.
Obs
.: D
esig
ur a
cest
pro
cede
u nu
est
e va
labi
l chi
ar to
tdea
una,
în-
să e
vent
uale
le e
xcepţii
pot
fi m
emor
ate
pe măs
ură
ce a
par.
De
ex.:
fiore
(sub
st. m
asc.
) = fl
oare
(sub
st. f
em.).
R
ECA
PITU
LAR
E: A
şada
r su
bsta
ntiv
ele
au î
n ita
liană
gen
ul
mas
culin
sau
fem
inin
, num
ărul
sin
gula
r sau
plu
ral.
Rec
unoaşt
em d
e ob
i-ce
i gen
ul şi
num
ărul
subs
tant
ivel
or d
upă
term
inaţ
ia lo
r:
MA
SCU
LIN
FE
MIN
IN
o →
i a →
e
e →
i
Fo
rmel
e sp
ecifi
ce
(Le
form
e sp
ecifi
che)
1) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e m
ascu
line
– m
ai a
les
de o
ri-gi
ne g
reacă
– te
rmin
ate
cu -(
m)a
.
De
ex.:
il cl
ima
– i c
limi,
il dr
amm
a –
i dra
mm
i, il
poem
a –
i poe
mi,
il pr
oble
ma
– i p
robl
emi,
il pr
ogra
mm
a –
i pro
gram
mi,
il te
legr
amm
a –
i te
legr
amm
i , il
tem
a –
i tem
i, lo
sche
ma
– gl
i sch
emi,
il po
eta
– i p
oeti
etc.
2) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e m
ascu
line
term
inat
e în
con
-so
ană.
Ace
stea
sînt
inva
riabi
le.
D
e ex
.: l’a
utob
us –
gli
auto
bus,
il ba
r –
i bar
, il f
ilm –
i fil
m, i
l tr
am –
i tr
am e
tc.
3)
Exi
stă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e in
dicî
nd m
eser
ii sa
u oc
upaţ
ii,
care
la s
ingu
lar s
e te
rmină
în -a
(mas
culin
şi f
emin
in),
dar a
u fo
rme
dife
-rit
e la
plu
ral.
D
e ex
.: il
/ la
com
unis
ta –
i c
omun
isti,
le
com
unis
te;
il /
la
gior
nalis
ta –
i gi
orna
listi,
le g
iorn
alis
te;
il / l
a pe
diat
ra –
i pe
diat
ri, l
e
16
L
aszl
o A
lexa
ndru
pe
diat
re;
il /
la p
iani
sta
– i
pian
isti,
le
pian
iste
; il
/ la
sui
cida
– i
su
icid
i , le
suic
ide
etc.
4) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e fe
min
ine
term
inat
e în
-si
. A
cest
ea sî
nt in
varia
bile
.
De
ex. :
l’an
alis
i – le
ana
lisi,
la c
risi
– le
cri
si, l
a di
agno
si –
le
diag
nosi
, la
prog
nosi
– le
pro
gnos
i, la
sint
esi –
le si
ntes
i etc
.
5)
Exis
tă
o ca
tego
rie
de
subs
tant
ive
trunc
hiat
e (“
le
paro
le
tronc
he”)
, acc
entu
ate
pe u
ltim
a vo
cală
. Ace
stea
sînt
de
obic
ei fe
min
ine şi
in
varia
bile
.
De
ex.:
la c
ittà
– le
citt
à; l
a lib
ertà
– l
e lib
ertà
; la
pie
tà –
le
piet
à , la
vir
tù –
le v
irtù
etc
.
6) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e “p
resc
urta
te”,
ter
min
ate
cu
voca
lă, c
are
sînt
inva
riabi
le.
D
e ex
.: l’a
uto
– le
aut
o, il
cin
ema
– i c
inem
a, la
foto
– le
foto
, la
mot
o –
le m
oto
etc.
7) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e m
onos
ilabi
ce, c
are
sînt
inva
-ria
bile
.
De
ex.:
il dì
– i
dì, l
a gr
u –
le g
ru, i
l re
– i r
e, il
tè –
i tè
etc
.
8) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e ca
re a
u do
ar n
umăr
ul s
ingu
-la
r.
De
ex.:
la fa
me,
la s
ete,
la m
ezza
notte
, il m
ezzo
gior
no, i
l san
gue,
l’u
nive
rso;
- de
num
irea
unor
pro
duse
alim
enta
re:
il la
tte,
il m
iele
, il
pepe
et
c.;
-
denu
mire
a un
or e
lem
ente
chi
mic
e: i
l m
ercu
rio,
l’o
ssig
eno,
il
ram
e et
c.;
- d
enum
irea
unor
bol
i: la
mal
aria
, il t
ifo, l
a va
rice
lla e
tc.;
-
denu
mire
a un
or c
once
pte
abst
ract
e: il
cor
aggi
o, l’
orgo
glio
, la
pazi
enza
, l’u
milt
à et
c.
9)
Exi
stă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e ca
re a
u do
ar n
umăr
ul p
lura
l.
De
ex.:
le d
imis
sion
i, i d
into
rni,
le fe
rie,
le fo
rbic
i, le
noz
ze, g
li oc
chia
li, i
pant
alon
i, le
stov
iglie
etc
.
10) E
xistă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e cu
plu
ral n
ereg
ulat
.
De
ex.:
l’ala
– le
ali,
l’ar
ma
– le
arm
i, la
biro
– le
biro
, il b
ue –
i bu
oi, i
l car
cere
– le
car
ceri,
il c
entin
aio
– le
cen
tinai
a, il
dio
– g
li dè
i, la
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
17
man
o –
le m
ani,
il pa
io –
le p
aia,
il te
mpi
o –
i tem
pli,
l’uom
o –
gli u
omin
i, l’u
ovo
– le
uov
a et
c.
11
) Exi
stă
o ca
tego
rie d
e su
bsta
ntiv
e cu
formă
unică
de s
ingu
lar,
dar
cu d
ouă
plur
alur
i dife
rite,
la m
ascu
lin ş
i fem
inin
, exp
rimîn
d se
nsur
i de
oseb
ite.
i
brac
ci (
= br
aţel
e de
sca
un,
braţ
ele
de rî
u)
il br
acci
o {
le b
racc
ia (=
braţe
le o
mul
ui)
i cer
velli
(= in
telig
enţe
le)
il ce
rvel
lo
{le
cer
vella
(=
crei
erul
de
om s
au d
e an
imal
) i c
igli
(= m
argi
nile
) il
cigl
io
{le
cig
lia (=
gen
ele
ochi
ului
)
i diti
(=
dege
tele
ca
unita
te d
e măs
u-ră
) il
dito
{
le d
ita (=
deg
etel
e m
îinii)
i f
onda
men
ti (=
baz
ele)
il
fond
amen
to
{le
fon
dam
enta
(=
tem
eliil
e un
ei c
lă-
diri)
i g
ridi
(= st
rigăt
ele
de a
nim
al)
il gr
ido
{le
gri
da (=
strigăt
ele
uman
e)
i lab
bri (
= m
argi
nile
răn
ii, a
le ş
anţu
-lu
i) il
labb
ro
{le
labb
ra (=
buz
ele
omul
ui)
i len
zuol
i (=
cearşa
furil
e pr
ivite
sep
a-ra
t) il
lenz
uolo
{
le le
nzuo
la (=
aşt
ernu
turil
e)
i mem
bri (
= m
embr
ii)
il m
embr
o {
le m
embr
a (=
mem
brel
e co
rpul
ui)
i mur
i (=
zidu
rile
din
inte
rior)
il
mur
o {
le m
ura
(= z
idur
ile u
nei c
etăţ
i)
gli u
rli (
= ur
lete
le d
e an
imal
) l’u
rlo
{le
url
a (=
urle
tele
om
ului
)
18
L
aszl
o A
lexa
ndru
Obs
.: Ex
istă
sub
stan
tive
care
, sch
imbî
nd g
enul
, îşi
sch
imbă
toto
-da
tă înţe
lesu
l.
a) îş
i mod
ifică
arti
colu
l, pă
strîn
du-ş
i for
ma
nesc
him
bată
.
De
ex.:
il fin
e (=
sco
pul)
/ la
fine
(= s
fîrşi
tul),
il fr
onte
(= fr
ontu
l de
luptă)
/ la
fron
te (=
frun
tea)
, il r
adio
(= ra
dium
ul, s
ubst
anţa
chi
mică)
/ la
radi
o (=
radi
oul)
etc.
b) îş
i mod
ifică
atît
arti
colu
l, cî
t şi t
erm
inaţ
ia.
D
e ex
.: il
bust
o (=
bus
tul)
/ la
bust
a (=
plic
ul),
il ca
pita
le (=
cap
i-ta
lul)
/ la
capi
tale
(=
capi
tala
), il
collo
(=
gîtu
l) / l
a co
lla (
= lip
iciu
l), il
co
lpo
(= lo
vitu
ra) /
la c
olpa
(= v
ina)
, il c
osto
(= c
ostu
l) / l
a co
sta
(= c
oas-
ta),
il m
ento
(=
bărb
ia)
/ la
men
ta (
= m
enta
), il
pian
to (
= pl
însu
l) /
la
pian
ta (=
pla
nta)
, il p
orto
(= p
ortu
l) / l
a po
rta
(= uşa
) etc
.
Pent
ru c
elel
alte
ner
egul
arităţi
se re
com
andă
con
sulta
rea
dicţ
iona
-ru
lui.
AR
TIC
OLU
L H
OTĂ
RÎT
(L’a
rtico
lo d
eter
min
ativ
o)
Es
te c
ateg
oria
gra
mat
icală
care
însoţeşt
e un
sub
stan
tiv şi
îl p
reci
-ze
ază,
indi
cînd
u-i t
otod
ată
genu
l şi n
umăr
ul.
Ex
istă
o d
ifere
nţă
impo
rtantă
de s
ens
între
sub
stan
tivel
e “c
opil”
şi
“co
pilu
l”: p
rimul
se re
feră
la to
ată
cate
goria
, fără
a pr
eciz
a pe
rsoa
na; a
l do
ilea
parti
cula
rizea
ză re
alita
tea
la si
tuaţ
ia u
nui r
epre
zent
ant a
num
e.
D
e ex
.: C
e bi
ne e
să fi
i cop
il !
D
ar: Î
l văd
pe
copi
lul v
ecin
ilor.
În r
omână
artic
olul
hotăr
ît se
not
ează
la s
fîrşi
tul s
ubst
antiv
ului
: co
pilu
l, om
ul, f
ata,
fem
eia,
cai
etul
, stil
oul e
tc. Î
n ita
liană
arti
colu
l hotăr
ît ap
are
în faţa
sub
stan
tivul
ui ş
i are
form
e di
ferit
e, în
funcţie
de
genu
l, nu
-măr
ul şi
situ
aţiil
e sp
ecifi
ce a
le su
bsta
ntiv
ului
, după
cum
urm
ează
. A
. Gen
ul m
ascu
lin
De
obic
ei s
ubst
antiv
ul m
ascu
lin p
rimeş
te l
a si
ngul
ar a
rtico
lul
hotă
rît il
, căr
uia
îi co
resp
unde
la p
lura
l arti
colu
l hotăr
ît i.
De
ex.:
il ba
mbi
no –
i ba
mbi
ni; i
l lib
ro –
i lib
ri; il
pro
fess
ore
– i
prof
esso
ri.
Atu
nci c
înd
subs
tant
ivul
mas
culin
înce
pe c
u vo
cală
, prim
eşte
la
sing
ular
arti
colu
l hotăr
ît l’ ,
iar l
a pl
ural
arti
colu
l hotăr
ît gl
i. D
e ex
.: l’a
lber
o –
gli a
lber
i; l’a
lliev
o –
gli a
lliev
i; l’e
lefa
nte
– gl
i el
efan
ti. În
8 s
ituaţ
ii de
exc
epţie
, su
bsta
ntiv
ul m
ascu
lin l
a si
ngul
ar p
ri-m
eşte
arti
colu
l hotăr
ît lo
, iar
la p
lura
l arti
colu
l hotăr
ît gl
i. C
ele
8 si
tuaţ
ii sî
nt u
rmăt
oare
le:
1) C
înd
subs
tant
ivul
mas
culin
înce
pe c
u s
impu
r (a
dică
s u
rmat
de
altă
con
soană)
. D
e ex
.: lo
sco
laro
– g
li sc
olar
i; lo
sta
dio
– gl
i sta
di; l
o st
uden
te –
gl
i stu
dent
i. 2)
Cîn
d în
cepe
cu
x .
De
ex.:
lo x
ilofo
no –
gli
xilo
foni
. 3)
Cîn
d în
cepe
cu
y .
De
ex.:
lo y
ogur
t – g
li yo
gurt.
4)
Cîn
d în
cepe
cu
z . D
e ex
.: lo
zain
o –
gli z
aini
; lo
zero
– g
li ze
ri; lo
zio
– gl
i zii.
20
L
aszl
o A
lexa
ndru
5) C
înd
înce
pe c
u ps
. D
e ex
.: lo
psi
colo
go –
gli
psic
olog
i. 6)
Cîn
d în
cepe
cu
pn.
De
ex.:
lo p
neum
atic
o –
gli p
neum
atic
i. 7)
Cîn
d în
cepe
cu
gn.
De
ex.:
lo g
nocc
o –
gli g
nocc
hi.
8) C
înd
înce
pe c
u i +
voc
ală .
D
e ex
.: lo
iono
– g
li io
ni.
B. G
enul
fem
inin
D
e ob
icei
sub
stan
tivul
fem
inin
prim
eşte
la
sing
ular
arti
colu
l ho
tărît
la, căr
uia
îi co
resp
unde
la p
lura
l arti
colu
l hotăr
ît le
. D
e ex
.: la
cas
a –
le c
ase;
la r
agaz
za –
le r
agaz
ze; l
a sc
uola
– le
sc
uole
. A
tunc
i cî
nd s
ubst
antiv
ul f
emin
in î
ncep
e cu
voc
ală,
la
sing
ular
pr
imeş
te a
rtico
lul h
otăr
ît l’ ,
iar l
a pl
ural
îi c
ores
pund
e ac
elaş
i arti
col h
o-tă
rît le
. Ex
.: l’a
lliev
a –
le a
lliev
e; l’
atm
osfe
ra –
le a
tmos
fere
; l’u
liva
– le
ul
ive.
O
bs.:
Între
arti
colu
l hotăr
ît şi
sub
stan
tiv, î
n ita
liană
se
poat
e fo
-lo
si a
djec
tivul
. În
aces
te s
ituaţ
ii, fo
rma
artic
olul
ui h
otăr
ît es
te in
fluenţa
tă
de c
uvîn
tul d
in d
reap
ta sa
. D
e ex
.: l’ a
mic
o, d
ar: i
l mio
am
ico;
lo s
tude
nte,
dar
: l’a
ltro
stu-
dent
e; il
raga
zzo,
dar
: lo
stes
so ra
gazz
o et
c.
Obs
.: A
rtico
lul h
otăr
ît tra
nsfo
rmă
în s
ubst
antiv
par
tea
de v
orbi
re
pe c
are
o pr
ecedă.
D
e ex
.: Il
man
giar
e tr
oppo
fa m
ale
alla
sal
ute.
= M
înca
tul e
xce-
siv
dăun
ează
sănă
tăţii
. Vo
glio
sape
re il
per
ché
di q
uesta
situ
azio
ne. =
Vre
au să
ştiu
mot
ivul
ac
este
i situ
aţii.
R
ECA
PITU
LAR
E: A
rtico
lul h
otăr
ît es
te aşa
dar i
mpo
rtant
pen
tru
că n
e aj
ută
să p
reci
zăm
con
cept
ul p
e ca
re îl
exp
rimăm
. Pen
tru a
-l fo
losi
co
rect
treb
uie
să id
entif
icăm
însă
gen
ul şi
num
ărul
subs
tant
ivul
ui p
e lîn
gă
care
îl p
lasă
m, p
recu
m şi
eve
ntua
la lu
i situ
aţie
spec
ifică
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
21
Subs
tant
ivel
e m
ascu
line
pot a
vea
3 fe
luri
de a
rtico
le h
otăr
îte: i
l →
i (d
e ob
icei
); l’ →
gli
(cîn
d su
bsta
ntiv
ul în
cepe
cu
voca
lă);
lo →
gli
(în c
ele
8 si
tuaţ
ii de
exc
epţie
). Su
bsta
ntiv
ele
fem
inin
e po
t av
ea 2
fel
uri
de a
rtico
le h
otăr
îte:
la
→ le
(de
obic
ei);
l’ →
le (c
înd
subs
tant
ivul
înce
pe c
u vo
cală
).
MA
SCU
LIN
FE
MIN
IN
1. il
→ i
(de
obic
ei)
1. la
→ le
(de
obic
ei)
2. l’
→ g
li (+
voc
.) 2.
l’ →
le (+
voc
.) 3.
lo →
gli
(+ 8
exc
.) –
AR
TIC
OLU
L N
EHO
TĂR
ÎT
(L’a
rtico
lo in
dete
rmin
ativ
o)
Es
te c
ateg
oria
gra
mat
icală
nota
tă î
n faţa
sub
stan
tivul
ui,
pent
ru
a-l i
ndic
a în
mod
gen
eric
, ned
eter
min
at. A
re u
rmăt
oare
le fo
rme:
A. G
enul
mas
culin
a) u
n ra
gazz
o;
b)
uno
stud
ente
.
Un
se fo
loseşt
e în
faţa
subs
tant
ivel
or m
ascu
line.
Uno
se
folo
seşt
e în
faţ
a su
bsta
ntiv
elor
mas
culin
e ca
re î
ncep
cu
sune
te d
in c
ateg
oria
cel
or 8
exc
epţii
(s im
pur ,
x, y
, z, p
s, pn
, gn,
i +
voc
.).
O
bs: L
a ge
nul m
ascu
lin, u
n ni
ciod
ată
nu p
rimeş
te a
post
rof!
B. G
enul
fem
inin
a) u
na ra
gazz
a;
b)
un’
allie
va.
U
na se
folo
seşt
e în
faţa
subs
tant
ivel
or fe
min
ine.
Un’
se
folo
seşt
e în
faţ
a su
bsta
ntiv
elor
fem
inin
e ca
re î
ncep
cu
voca
lă.
O
bs.:
Exis
tă ş
i ten
dinţ
a de
a n
u se
mai
elid
a vo
cala
în a
sem
enea
si
tuaţ
ii: u
na e
dico
la sa
u un
’edi
cola
; una
icon
a sa
u un
’icon
a.
A
rtico
lul n
ehotăr
ît nu
are
for
mă
spec
ifică
de
plur
al (
la f
el c
a în
lim
ba r
omână:
niş
te).
Se e
xprim
ă cu
pre
poziţia
di +
res
pect
ivul
art
icol
ho
tărî
t.
22
L
aszl
o A
lexa
ndru
- un
raga
zzo
– de
i rag
azzi
;
- uno
stud
ente
– d
egli
stud
enti;
- una
raga
zza
– de
lle ra
gazz
e;
- u
n’al
lieva
– d
elle
alli
eve.
REC
API
TULA
RE:
For
mel
e ar
ticol
ului
neh
otăr
ît sîn
t următ
oare
le:
MA
SCU
LIN
1)
un →
dei
(de
obic
ei)
2) u
no →
deg
li (+
8 e
xc.)
FE
MIN
IN
1) u
na →
del
le (d
e ob
icei
) 2)
un’
→ d
elle
(+ v
oc.)
PREP
OZIŢI
ILE
(Le
prep
osiz
ioni
)
Prep
oziţi
ile
sînt
pă
rţi
de
vorb
ire
inva
riabi
le,
nota
te
în
faţa
su
bsta
ntiv
ului
, pro
num
elui
, adj
ectiv
ului
, ver
bulu
i sau
adv
erbu
lui ş
i con
-tri
buie
la n
uanţ
area
înţe
lesu
lui a
cest
ora.
Din
colo
de
rolu
l lor
impo
rtant
în
expr
imar
ea u
nor
cazu
ri gr
amat
ical
e sa
u a
unor
situ
aţii
frec
vent
e de
co-
mun
icar
e, în
văţa
rea
deta
liată
a p
repo
ziţii
lor i
talie
ne s
e fa
ce p
rin le
ctur
i şi
din
prac
tică.
Folo
sire
a pr
epoz
iţiilo
r (L
‘uso
del
le p
repo
sizi
oni)
În
ital
iană
pre
poziţii
le a
u ur
măt
oare
le v
alor
i mai
impo
rtant
e:
a =
1)
trad
uce
cazu
l dat
iv (=
cui
?).
D
e ex
.: Îi
dau
Mar
iei o
car
te. =
Do
a M
aria
un
libro
.
Obs
.: În
lim
ba r
omână
expr
imăm
de
obic
ei d
ativ
ul c
u aj
utor
ul
desi
nenţ
ei (
prin
sch
imba
rea
term
inaţ
iei
cuvî
ntul
ui):
Mar
iei ,
băia
tulu
i, fe
tei
etc.
În
limba
ita
liană
cuv
întu
l nu
are
des
inenţă
caz
uală
(nu
îşi
sc
him
bă te
rmin
aţia
în a
stfe
l de
situ
aţii)
, iar
dat
ivul
din
rom
ână
este
reda
t cu
aju
toru
l pre
poziţie
i: a
Mar
ia, a
l rag
azzo
, alla
raga
zza
etc.
2) e
xprim
ă de
plas
area
spre
o d
estin
aţie
, un
obie
ct, o
loca
litat
e.
D
e ex
.: M
erg
la P
adov
a . R
evin
aca
să. =
Vad
o a
Pado
va. T
orno
a
casa
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
23
A
lte s
ituaţ
ii: t
radu
ce u
neor
i pr
epoz
iţia
“cu”
(de
ex.
: m
otor
cu
expl
ozie
= m
otor
e a
scop
pio)
; tra
duce
une
ori p
repo
ziţia
“în
” (d
e ex
.: cu
la
crim
i în
och
i =
con
le l
acri
me
agli
occh
i); t
radu
ce u
neor
i pr
epoz
iţia
“pe”
(de
ex.:
a ur
ca p
e ca
l = m
onta
re a
cav
allo
). di
=
1) tr
aduc
e ca
zul g
eniti
v (=
a c
ui?)
.
De
ex.:
Car
tea
Mar
iei e
ste
inte
resa
ntă.
= I
l lib
ro d
i Mar
ia è
in-
tere
ssan
te.
O
bs.:
În li
mba
rom
ână
expr
imăm
de
obic
ei g
eniti
vul c
u aj
utor
ul
desi
nenţ
ei (
prin
sch
imba
rea
term
inaţ
iei
cuvî
ntul
ui):
Mar
iei ,
băia
tulu
i, fe
tei
etc.
În
limba
ita
liană
cuv
întu
l nu
are
des
inenţă
caz
uală
(nu
îşi
sc
him
bă te
rmin
aţia
în a
stfe
l de
situ
aţii)
, iar
gen
itivu
l din
rom
ână
este
re-
dat c
u aj
utor
ul p
repo
ziţie
i: di
Mar
ia, d
el ra
gazz
o, d
ella
raga
zza
etc.
2) tr
aduc
e pr
epoz
iţia
“de”
din
rom
ână.
De
ex.:
Car
te d
e gr
amat
ică.
= L
ibro
di g
ram
mat
ica.
3) tr
aduc
e pr
epoz
iţia
“des
pre”
din
rom
ână.
De
ex.:
Vor
biţi
desp
re m
ine ?
= P
arla
te d
i me?
Alte
situ
aţii:
trad
uce
adve
rbel
e “c
a” s
au “
decî
t”, u
rmat
e de
sub
-st
antiv
sau
pro
num
e (d
e ex
.: E
mai
frum
os c
a/de
cît t
ine
= È
più
bello
di
te);
tradu
ce p
repo
ziţia
“di
n” (d
e ex
.: A
ieşi
t din
casă
= È
usci
to d
i cas
a);
situ
at în
faţ
a ad
verb
ului
, exp
rimă
repe
tiţia
une
i acţ
iuni
(de
ex.
: Di s
era
vado
a le
tto ta
rdi =
De
obic
ei s
eara
mă
culc
tîrz
iu);
intro
duce
apo
ziţii
le
(de
ex.:
oraş
ul B
ucur
eşti
= la
citt
à di
Buc
ares
t; flu
viul
Dunăr
ea =
il fi
ume
di D
anub
io).
da =
1)
exp
rimă
depl
asar
ea sp
re o
per
soană.
De
ex.:
Mer
gem
la G
eorg
e . =
And
iam
o da
Gio
rgio
.
Obs
.: În
lim
ba r
omână
folo
sim
ace
eaşi
pre
poziţie
pen
tru a
ex-
prim
a de
plas
area
căt
re p
erso
ane şi
căt
re lu
crur
i. În
lim
ba it
alia
nă p
repo
zi-
ţiile
sînt
dife
rite.
De
ex.:
Mă
duc
la şc
oală
la M
aria
. = V
ado
a sc
uola
da
Mar
ia.
2)
exp
rimă
depl
asar
ea d
insp
re o
per
soană,
lucr
u et
c.
D
e ex
.: N
e în
toar
cem
de
la R
oma.
= T
orni
amo
da R
oma.
3) i
ntro
duce
com
plem
entu
l de
age
nt d
in i
talia
nă;
core
spun
de
cons
trucţ
iei “
de (căt
re)”
din
rom
ână.
De
ex.:
Este
lăud
at d
e (căt
re) M
ihai
. = È
loda
to d
a M
iche
le.
4)
exp
rimă
final
itate
a, sc
opul
unu
i obi
ect.
D
e ex
.: ro
chie
de
mire
asă
(i.e.
cu
scop
ul d
e a
fi îm
brăc
ată
la n
un-
tă d
e că
tre m
ireasă)
= a
bito
da
spos
a; d
orm
itor =
cam
era
da le
tto.
24
L
aszl
o A
lexa
ndru
5) u
rmat
de
infin
itiv,
trad
uce
mod
ul su
pin
din
rom
ână.
De
ex.:
Am
de
învăţa
t . =
Ho
da st
udia
re.
A
lte s
ituaţ
ii: e
xprim
ă o
calit
ate
(de
ex.:
fată
cu
păru
l blo
nd =
ra-
gazz
a da
i cap
elli
bion
di);
intro
duce
un
com
plem
ent d
e lo
c (d
e ex
.: a
ieşi
pe
uşă
= u
scir
e da
lla p
orta
). in
= “
în”
(de
ex.:
A st
a în
casă
= St
are
in c
asa)
.
Alte
situ
aţii:
pre
cize
ază
mijl
ocul
de
trans
port
(de
ex.:
a m
erge
cu
bici
clet
a =
anda
re in
bic
icle
tta; a
călăt
ori c
u tre
nul =
via
ggia
re in
tren
o).
con
= “c
u” (d
e ex
.: A
vor
bi c
u gr
ijă. =
Par
lare
con
cur
a).
su =
“pe
” (c
are
intro
duce
com
plem
entu
l de
loc)
.
De
ex.:
Car
tea
este
pe
masă.
= Il
libr
o è
sul t
avol
o.
O
bs.:
acel
“pe
” ca
re în
rom
ână
intro
duce
com
plem
entu
l dire
ct, î
n ita
liană
nu
se tr
aduc
e!
D
e ex
.: Îl
văd
pe M
ario
. = V
edo
Mar
io.
A
lte s
ituaţ
ii: e
xprim
ă ap
roxi
maţ
ia (
de e
x.:
O p
erso
ană
de v
reo
cinc
izec
i de
ani.
= U
na p
erso
na s
u un
a ci
nqua
ntin
a d’
anni
); tra
duce
pre
-po
ziţia
“de
spre
” (d
e ex
.: O
con
ferinţă
des
pre
Rom
antis
m =
Una
con
fe-
renz
a su
l Rom
antic
ism
o).
per
= 1)
trad
uce
prep
oziţi
a “p
entru
” (d
e ex
.: o
gram
atică
pent
ru s
trăin
i =
una
gram
mat
ica
per g
li st
rani
eri).
2) s
e fo
loseşt
e du
pă v
erbu
l “pa
rtir
e” p
entru
a in
dica
dire
cţia
(de
ex.:
a pl
eca
la B
raşo
v =
part
ire
per B
raşo
v).
3)
situ
at în
faţa
unu
i com
plem
ent d
e tim
p, e
xprim
ă du
rata
acţ
iu-
nii (
de e
x.: T
e-am
aşt
epta
t o o
ră. =
Ti h
o as
petta
to p
er u
n’or
a).
4)
exp
rimă
miş
care
a pe
o a
num
ită s
upra
faţă
(de
ex.
: Ne
vede
m
pe st
radă
. = C
i ved
iam
o pe
r str
ada)
.
Alte
pre
poziţii
sîn
t de
asem
eni:
fra,
tra
(= în
tre, p
rintre
, pes
te),
sopr
a (=
dea
supr
a), s
otto
(= s
ub, d
edes
ubt),
den
tro
(= în
, înă
untru
), fu
ori
(= în
afa
ra),
avan
ti (=
înai
ntea
), da
vant
i (=
în faţa
), di
etro
(= în
spa
tele
), do
po (=
după)
, con
tro
(= îm
potri
va),
senz
a (=
fără
), ve
rso
(= s
pre,
căt
re),
dura
nte
(= în
tim
pul),
tran
ne (=
în a
fară
de,
cu
exce
pţia
), pr
esso
(= lî
ngă,
în
cad
rul)
etc.
Obs
.: În
anu
mite
situ
aţii,
fol
osire
a pr
epoz
iţiei
dep
inde
de
verb
ul
care
o p
rece
dă, ş
i nu
de v
erbu
l car
e o
urm
ează
. De
ex.:
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
25
cerc
o →
di
→ p
arla
re
prov
o →
a
→ p
arla
re
vogl
io
→
p
arla
re
D
eşi a
vem
ace
laşi
ver
b “p
arla
re”,
totuşi
obs
ervă
m tr
ei v
aria
nte
dife
rite
în f
aţa
sa:
“cer
care
” im
pune
pre
poziţia
di,
“pro
vare
” im
pune
pr
epoz
iţia
a, ia
r “vo
lere
” es
te v
erb
serv
il şi
, ca
atar
e, n
u es
te u
rmat
nic
i-od
ată
de p
repo
ziţie
. Pen
tru a
sta
bili
prep
oziţi
a co
rectă,
une
ori t
rebu
ie să
priv
im sp
re st
înga
ei, şi
nu
spre
dre
apta
!
Obs
.: C
îteva
ver
be şi
pre
poziţia
pe
care
o im
pun:
an
dare
, ven
ire,
com
inci
are,
iniz
iare
, con
tinua
re,
esita
re,
inse
gnar
e,
cost
ring
ere,
de
term
inar
e,
obbl
igar
e, fo
rzar
e, ri
usci
re
}a
finir
e, t
erm
inar
e, s
met
tere
, ce
ssar
e, d
ecid
ere,
sp
erar
e,
tem
ere,
as
petta
re,
cerc
are,
te
ntar
e,
cred
ere,
pen
sare
, con
fess
are,
fin
gere
, dub
itare
, ch
iede
re,
dom
anda
re,
preg
are,
au
gura
re,
cons
iglia
re,
racc
oman
dare
, ri
ngra
ziar
e,
sogn
are
} di
PREP
OZIŢI
ILE
AR
TIC
ULA
TE
(Le
prep
osiz
ioni
arti
cola
te)
Lu
înd
ca e
xem
plu
următ
oare
a pr
opoz
iţie:
“Îi
dau
băia
tulu
i cai
e-tu
l”, o
bser
văm
că
în c
uvîn
tul “
băia
tulu
i” a
vem
trei
ele
men
te: 1
) sub
stan
-tiv
ul “
băia
t”; 2
) ar
ticol
ul h
otăr
ît “–
l”; 3
) de
sine
nţa
care
exp
rimă
cazu
l da
tiv “
-lui”
(cui
dau
? bă
iatu
lui!)
.
În li
mba
ital
iană
o a
sem
enea
con
stru
cţie
est
e im
posi
bilă
, deo
are-
ce a
rtico
lul
hotă
rît s
e no
tează
în f
aţa
subs
tant
ivul
ui,
iar
cazu
l da
tiv s
e ec
hiva
lează
prin
pre
poziţia
a. D
eci î
n ita
liană
găs
im a
tît p
repo
ziţia
, cît şi
ar
ticol
ul în
faţa
sub
stan
tivul
ui. O
trad
ucer
e pr
elim
inară
ne-a
r da
următ
oa-
rea
vers
iune
:
Do
a+il
raga
zzo
il qu
ader
no.
26
L
aszl
o A
lexa
ndru
Dar
pre
poziţia
se
uneş
te c
u ar
ticol
ul h
otăr
ît şi
dă
naşt
ere
unui
si
ngur
cuv
înt,
prep
oziţi
a ar
ticul
ată
al.
D
o al
raga
zzo
il qu
ader
no.
Ex
istă
cin
ci p
repo
ziţii
mai
fre
cven
te (
a, d
i, da
, in
, su
) ca
re s
e un
esc
cu d
iver
sele
form
e al
e ar
ticol
ului
hotăr
ît şi
con
duc
la a
pariţ
ia p
re-
poziţii
lor a
rticu
late
, con
form
tabe
lulu
i de
mai
jos.
(Pe
prim
ul rî
nd o
rizon
-ta
l sîn
t arti
cole
le h
otăr
îte. P
e pr
ima
colo
ană
din
stîn
ga s
înt p
repo
ziţii
le.
Com
binaţia
din
tre e
le se
redă
în c
uprin
sul t
abel
ului
.)
artic
ol
/ pr
epoz
. IL
I
L’
GL
I L
O
LA
L
E
A
al
ai
all’
agli
allo
al
la
alle
D
I de
l de
i de
ll’
degl
i de
llo
della
de
lle
DA
da
l da
i da
ll’
dagl
i da
llo
dalla
da
lle
IN
nel
nei
nell’
ne
gli
nello
ne
lla
nelle
SU
su
l su
i su
ll’
sugl
i su
llo
sulla
su
lle
O
bs.:
Cel
elal
te p
repo
ziţii
de
obic
ei n
u se
com
bină
cu
artic
olul
, ci
se n
otea
ză d
espă
rţit (
de e
x.: c
on il
, sot
to la
, per
gli
etc.
).
AR
TIC
OLU
L PA
RTI
TIV
(L’a
rtico
lo p
artit
ivo)
Se f
olos
eşte
atu
nci c
înd
expr
imăm
o p
arte
din
tr-un
între
g sa
u o
cant
itate
ned
efin
ită.
Nu
totd
eaun
a ar
e co
resp
onde
nt î
n lim
ba r
omână
(poa
te f
i ech
ival
at p
rin “
nişt
e”,
“un
pic
de”
etc.
), ia
r f
olos
irea
sa în
ita
liană
treb
uie
intu
ită.
Se
exp
rimă
prin
pre
poziţia
di +
art
icol
hotăr
ît .
D
e ex
.: C
umpă
r pî
ine
= C
ompr
o de
l pa
ne;
Măn
înc
brîn
ză =
M
angi
o de
l for
mag
gio.
Obs
.: Pa
rtitiv
ul n
u se
folo
seşt
e în
enu
nţur
ile n
egat
ive.
De
ex.:
Cum
păr
caie
te,
dar
nu c
umpă
r că
rţi.
= C
ompr
o de
i qu
ader
ni, m
a no
n co
mpr
o lib
ri.
AD
JEC
TIV
UL
(L’a
gget
tivo)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e de
term
ină
un s
ubst
antiv
şi s
e ac
ordă
cu
el î
n ge
n, n
umăr
şi c
az. A
djec
tivul
poa
te fi
de
mai
mul
te fe
luri:
•
calif
icat
iv =
qua
lific
ativ
o;
D
e ex
.: O
car
te s
impa
tică
e uş
or d
e ci
tit. =
Un
libro
sim
patic
o è
faci
le d
a le
gger
e.
• po
sesi
v =
poss
essi
vo;
D
e ex
.: C
arte
a ta
e in
tere
santă.
= I
l tuo
libr
o è
inte
ress
ante
. •
dem
onst
rativ
= d
imos
trat
ivo;
De
ex.:
Ace
astă
car
te e
plic
ticoa
să. =
Que
sto
libro
è n
oios
o.
• ne
hotă
rît =
inde
finito
;
De
ex.:
Am
citi
t div
erse
cărţi.
= H
o le
tto d
iver
si li
bri.
• in
tero
gativ
= in
terr
ogat
ivo;
De
ex.:
Ce
carte
îmi r
ecom
anzi
? =
Che
libr
o m
i rac
com
andi
?
AD
JEC
TIV
UL
CA
LIFI
CA
TIV
(L’a
gget
tivo
qual
ifica
tivo)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e ar
ată
o ca
ract
eris
tică
a su
bsta
ntiv
ului
pe
car
e îl
însoţeşt
e.
D
e ex
.: o
fată
frum
oasă
, har
nică
şi d
eşte
aptă
= u
na ra
gazz
a be
lla,
brav
a e
inte
llige
nte.
În it
alia
nă e
xistă
următ
oare
le ti
puri
de a
djec
tive
calif
icat
ive:
a) c
u 4
term
inaţ
ii:
al
to –
alta
– a
lti –
alte
= în
alt,
înal
tă, î
nalţi
, îna
lte;
bu
ono
– bu
ona
– bu
oni –
buo
ne =
bun
, bună,
bun
i, bu
ne;
m
agro
– m
agra
– m
agri
– m
agre
= sl
ab, s
labă
, sla
bi, s
labe
.
Ace
st a
djec
tiv îş
i sch
imbă
form
a du
pă g
en şi
num
ăr.
O
bs.:
Voc
ala
din
term
inaţ
ia a
djec
tivul
ui c
oinc
ide
ades
ea c
u vo
-ca
la su
bsta
ntiv
ului
pe
care
îl d
eter
mină.
28
L
aszl
o A
lexa
ndru
De
ex.:
uom
o gr
asso
; don
na m
agra
;
raga
zzi a
lti; a
lliev
e si
mpa
tiche
.
b) c
u 2
term
inaţ
ii:
gr
ande
– g
rand
i = m
are,
mar
i;
impo
rtan
te –
impo
rtan
ti =
impo
rtant
, im
porta
ntă,
impo
rtanţ
i, im
-po
rtant
e;
in
diffe
rent
e –
indi
ffere
nti
= in
dife
rent
, in
dife
rentă,
ind
ifere
nţi,
indi
fere
nte.
Ace
st a
djec
tiv îşi
sch
imbă
for
ma
doar
după
număr
şi
răm
îne
nem
odifi
cat d
upă
gen.
De
ex.:
uom
o gr
ande
– d
onna
gra
nde
= bă
rbat
mar
e –
fem
eie
mar
e .
O
bs.:
Voc
ala
din
term
inaţ
ia a
cest
ui ti
p de
adj
ectiv
coi
ncid
e do
ar
întîm
plăt
or c
u vo
cala
subs
tant
ivul
ui p
e ca
re îl
det
erm
ină:
De
ex. u
omin
i im
port
anti;
dar
: don
ne im
port
anti.
c) c
u 1
term
inaţ
ie (i
nvar
iabi
le):
viol
a (=
vio
let),
rosa
(= tr
anda
firiu
).
Au
formă
inva
riabi
lă. N
u se
mod
ifică
nic
i du
pă g
en, n
ici
după
nu
măr
:
De
ex.:
gonn
a vi
ola
= fu
stă
viol
etă;
ves
titi v
iola
= h
aine
vio
lete
; sc
arpe
vio
la =
pan
tofi
viol
eţi e
tc.
Pu
tem
rec
unoaşt
e ca
tego
ria d
in c
are
face
par
te a
djec
tivul
după
voca
la fi
nală
a fo
rmei
de
bază
, aşa
cum
est
e ea
indi
cată
în d
icţio
nar:
- c
u 4
term
inaţ
ii: -o
(de
ex.:
gras
so, a
lto);
- c
u 2
term
inaţ
ii: -
e (d
e ex
.: im
port
ante
, gra
nde)
;
- cu
1 te
rmin
aţie
: - a
(de
ex.:
rosa
, vio
la).
O
bs.:
Exis
tă d
e as
emen
i o c
ateg
orie
de
adje
ctiv
e cu
3 te
rmin
aţii,
re
ferit
oare
la o
cupaţii
, act
ivităţi
sau
calităţ
i per
sona
le,
care
se
term
ină
în
-a la
mas
culin
şi fe
min
in s
ingu
lar,
în -i
la m
ascu
lin p
lura
l şi -
e la
fem
inin
pl
ural
.
De
ex.:
soci
alis
ta (
m.,
f. sg
.) –
soci
alis
ti (m
. pl.)
, soc
ialis
te (
f. pl
.);
id
iota
(m.,
f. sg
.) –
idio
ti (m
. pl.)
, idi
ote
(f. p
l.);
ip
ocri
ta (m
., f.
sg.)
– ip
ocri
ti (m
. pl.)
, ipo
crite
(f. p
l.);
en
tusi
asta
(m.,
f. sg
.) –
entu
sias
ti (m
. pl.)
, ent
usia
ste
(f. p
l.);
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
29
A
djec
tivel
e ne
regu
late
“qu
ello
” şi
“be
llo”
C
înd
adje
ctiv
ele
“que
llo”
(= a
cel) şi
“be
llo”
(= f
rum
os)
se a
flă
în faţa
subs
tant
ivul
ui, p
rimes
c te
rmin
aţia
arti
colu
lui h
otăr
ît:
il quel
be
l }
ra
gazz
o i
quei
be
i }
ra
gazz
i
lo
qu
ello
be
llo
}
stud
ente
gl
i qu
egli
begl
i }
st
uden
ti
l’
quel
l’ be
ll’
}
allie
vo
gli
queg
li be
gli
}
allie
vi
D
e ex
.: Il
bell’
allie
vo è
ven
uto
a sc
uola
. = F
rum
osul
ele
v a
veni
t la
şcoa
lă.
Q
uei r
agaz
zi so
no si
mpa
tici.
= A
cei băi
eţi s
înt s
impa
tici.
O
bs.:
Cîn
d ad
ject
ivul
“be
llo”
se n
otea
ză d
upă
subs
tant
iv,
se
com
portă
ca
oric
e ad
ject
iv c
u 4
term
inaţ
ii. (
De
ex.:
Raga
zzo
bello
. Ra
gazz
i bel
li .) A
djec
tivul
“qu
ello
” po
ate
apăr
ea d
oar î
n faţa
sub
stan
tivu-
lui.
A
djec
tivul
“sa
nto”
La g
enul
mas
culin
are
trei
form
e di
vers
e:
a)
de
obic
ei tr
unch
iază
ulti
ma
sila
bă.
D
e ex
.: Sa
n Fr
ance
sco,
San
Mic
hele
, San
Gio
rgio
.
b) e
lidea
ză v
ocal
a fin
ală,
atu
nci c
înd
următ
orul
sub
stan
tiv în
cepe
cu
voc
ală.
De
ex.:
Sant
’ Ang
elo,
San
t’Ago
stin
o.
c)
se
note
ază
în în
tregi
me,
atu
nci c
înd
stă
în f
aţa
subs
tant
ivel
or
mas
culin
e ca
re în
cep
cu u
n su
net d
in c
ele
8 ex
cepţ
ii (s
impu
r , x,
y, z
, ps,
pn, g
n, i
+ v
ocală;
vez
i şi a
rtico
lul h
otăr
ît la
gen
ul m
ascu
lin).
D
e ex
.: Sa
nto
Stef
ano.
30
L
aszl
o A
lexa
ndru
Adj
ectiv
ul “
gran
de”
În
faţ
a su
bsta
ntiv
elor
de
genu
l mas
culin
se
poat
e tru
nchi
a fa
cul-
tativ
ulti
ma
sila
bă:
D
e ex
.: gr
ande
bug
iard
o; sa
u: g
ran
bugi
ardo
.
Obs
.: Tr
unch
iere
a es
te in
terz
isă
în f
aţa
subs
tant
ivel
or m
ascu
line
care
înce
p cu
un
sune
t din
cel
e 8
exce
pţii
(s im
pur ,
x, y
, z, p
s, pn
, gn,
i +
vo
cală
; vez
i şi a
rtico
lul h
otăr
ît la
gen
ul m
ascu
lin).
D
e ex
.: gr
ande
stud
ioso
(for
ma
*“gr
an st
udio
so”
este
greşi
tă!)
.
Se p
oate
elid
a fa
culta
tiv u
ltim
a vo
cală
, în
faţ
a su
bsta
ntiv
elor
m
ascu
line
care
înce
p cu
voc
ală:
De
ex.:
gran
d’am
ico
sau
gran
de a
mic
o.
T
opic
a ad
ject
ivul
ui c
alifi
cativ
(La
posi
zion
e de
ll’ag
getti
vo q
ualif
icat
ivo)
În li
mba
rom
ână,
topi
ca o
bişn
uită
est
e su
bst.
+ ad
j. (d
e ex
.: un
bă
iat s
impa
tic, o
fată
frum
oasă
). Sc
him
băm
topi
ca a
tunc
i cîn
d do
rim să
insi
stăm
asu
pra
adje
ctiv
ului
(de
ex.
: o
tristă
aven
tură
, un
mar
e ad
mira
-to
r).
În
lim
ba it
alia
nă a
ceas
tă re
gulă
est
e in
versă.
De
obic
ei a
vem
sec
-ve
nţa
adj.
+ su
bst.
(de
ex.:
un s
impa
tico
raga
zzo,
una
bel
la r
agaz
za).
Schi
mbă
m t
opic
a at
unci
cîn
d do
rim să
insi
stăm
asu
pra
adje
ctiv
ului
(de
ex
.: un
’avv
entu
ra tr
iste
, un
amm
irat
ore
gran
de).
O
bs.:
Exis
tă u
nele
adj
ectiv
e ca
re, a
tunc
i cî
nd îşi
sch
imbă
loc
ul
(înai
nte
sau
după
subs
tant
iv),
îşi s
chim
bă to
toda
tă se
nsul
.
De
ex.:
un c
erto
am
ico
= un
prie
ten
oare
care
; un
amic
o ce
rto
= un
prie
ten
sigu
r.
GR
AD
ELE
DE
CO
MPA
RAŢI
E A
LE A
DJE
CTI
VU
LUI
(I g
radi
del
l’agg
ettiv
o)
1)
Poz
itiv
(Pos
itivo
)
Adj
ectiv
ul e
exp
rimat
ca
atar
e, fă
ră a
fi c
ompa
rat c
u ni
mic
.
De
ex.:
la b
ella
raga
zza
= fa
ta fr
umoa
să.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
31
2)
Com
para
tiv (C
ompa
rativ
o)
A
djec
tivul
e c
ompa
rat c
u al
te p
erso
ane,
lucr
uri,
anim
ale,
cal
ităţi
sau
acţiu
ni. Î
n fu
ncţie
de
situ
aţia
în c
are
e pl
asat
adj
ectiv
ul, c
ompa
rativ
ul
poat
e fi:
a)
de
supe
rior
itate
(di m
aggi
oran
za).
Se e
xprim
ă cu
: più
+ A
DJ.
+ di
; più
+ A
DJ.
+ ch
e.
De
ex.:
Mih
aela
e m
ai tî
nără
dec
ît A
lina.
= M
icae
la è
più
gi
ovan
e di
Alin
a.
And
reea
e m
ai s
impa
tică
decî
t int
elig
entă
. = A
ndre
ina
è pi
ù si
mpa
tica
che
inte
llige
nte.
b)
de
infe
rior
itate
(di m
inor
anza
).
Se
exp
rimă
cu: m
eno
+ A
DJ.
+ di
; men
o +
AD
J. +
che.
D
e ex
.: M
ihae
la e
mai
puţ
in tî
nără
dec
ît A
lina.
= M
icae
la
è m
eno
giov
ane
di A
lina.
A
ndre
ea e
mai
puţ
in s
impa
tică
decî
t in
telig
entă
. =
An-
drei
na è
men
o si
mpa
tica
che
inte
llige
nte.
Obs
.: “D
ecît”
cu
valo
are
com
para
tivă
se tr
aduc
e di
ferit
, în
func
-ţie
de
cuvî
ntul
car
e îl
urm
ează
.
+
subs
t.; +
pro
n. p
ers.
= D
I de
cît
+ ad
j. =
CH
E
{
+ ve
rb =
DI Q
UA
NT
O
de
cît P
etre
; dec
ît vo
i. Io
n e
mai
inte
ligen
t de
cît s
impa
tic.
{
decî
t par
e.
D
I Pie
tro;
DI v
oi.
Gio
vann
i è p
iù in
telli
gent
e
CH
E si
mpa
tico.
{D
I QU
ANTO
par
e.
c) d
e eg
alita
te (d
i ugu
aglia
nza)
.
Se
exp
rimă
cu:
così
+ A
DJ.
+ co
me ;
tan
to +
AD
J. +
quan
to.
De
ex.:
Mih
aela
e la
fel
de
tînără
ca A
lina.
= M
icae
la è
ta
nto
giov
ane
quan
to A
lina.
32
L
aszl
o A
lexa
ndru
3) S
uper
lativ
(Sup
erla
tivo)
Indi
că fa
ptul
că
adje
ctiv
ul e
xprim
ă o
calit
ate
exce
pţio
nală
, ext
ra-
ordi
nară
. Are
două
varia
nte.
a)
rel
ativ
(rel
ativ
o) –
exp
rimă
o ca
litat
e de
exc
epţie
, dar
în
rapo
rt cu
o c
ateg
orie
rest
rînsă
, del
imita
tă, d
e pe
rsoa
ne s
au o
biec
te d
in
acee
aşi c
lasă
.
Se
exp
rimă
cu: i
l più
/ il
men
o +
AD
J + tr
a, d
i.
D
e ex
.: M
ihae
la e
cea
mai
har
nică
din
cla
să =
Mic
aela
è
la p
iù b
rava
del
la c
lass
e.
Fotb
aliş
tii s
înt c
ei m
ai a
dmiraţi
spor
tivi.
= I
cal
ciat
ori
sono
i pi
ù am
mir
ati s
port
ivi.
b) a
bsol
ut (
asso
luto
) –
depăşeşt
e or
ice
posi
bilit
ate
de
com
paraţie
cu
alte
per
soan
e sa
u ob
iect
e.
Se e
xprim
ă cu
:
- s
ufix
ul -i
ssim
o pl
asat
la sf
îrşitu
l adj
ectiv
ului
;
D
e ex
.: be
lliss
imo
(= fo
arte
frum
os),
ricc
hiss
imo
(= fo
ar-
te b
ogat
) etc
.
- s
ufix
ul -e
rrim
o pl
asat
la sf
îrşitu
l anu
mito
r adj
ectiv
e ;
De
ex.:
cele
berr
imo
(= c
eleb
ru d
in c
ale-
afară)
etc
.
- a
num
ite a
dver
be;
De
ex.:
mol
to, a
ssai
, est
rem
amen
te e
tc.
Gio
vann
i è m
olto
sim
patic
o . =
Ion
e fo
arte
sim
patic
.
- a
num
ite p
refix
e ;
De
ex.:
arci
-, ip
er-,
extr
a-, s
ovra
-, st
ra-,
supe
r- e
tc.
Una
per
sona
arc
icon
osci
uta
= O
per
soană
arhi
cuno
scută.
- a
num
ite e
xpre
sii ;
De
ex.:
da le
gare
, da
impa
zzire
, sfo
ndat
o, m
orto
, fra
dici
o et
c.
È ri
cco
sfon
dato
. = E
put
red
de b
ogat
.
È
bagn
ato
frad
icio
. = E
ud
leoa
rcă.
È
stan
co m
orto
. = E
mor
t de
obos
eală
.
Adj
ectiv
e cu
for
me
spec
iale
de
com
para
tiv ş
i su
perl
ativ
(Com
para
tivi e
supe
rlativ
i par
ticol
ari)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
33
Pozi
tiv
Com
para
tiv
Supe
rlat
iv a
bsol
ut
buon
o (=
bun
) m
iglio
re
ottim
o ca
ttivo
(= ră
u)
pegg
iore
pe
ssim
o gr
ande
(= m
are)
m
aggi
ore
mas
sim
o pi
ccol
o (=
mic
) m
inor
e m
inim
o
AD
JEC
TIV
UL
POSE
SIV
(L’a
gget
tivo
poss
essi
vo)
Indi
că a
tît p
oses
orul
, cît şi
obi
ectu
l po
seda
t. Se
aco
rdă
cu s
ub-
stan
tivul
pe
care
îl d
eter
mină.
Are
următ
oare
le fo
rme,
în fu
ncţie
de
pers
oană
, gen
şi n
umăr
:
mio
m
ia
mie
i m
ie
tuo
tua
tuoi
tu
e su
o su
a su
oi
sue
nost
ro
nost
ra
nost
ri no
stre
vo
stro
vo
stra
vo
stri
vost
re
l o
r o
O
bs.:
Adj
ectiv
ul p
oses
iv s
e no
tează
de o
bice
i în
faţa
sub
stan
tivu-
lui p
e ca
re îl
det
erm
ină.
De
ex.:
le m
ie a
mic
he =
prie
tene
le m
ele.
Cîn
d po
sesi
vul
e in
clus
înt
r-o
excl
amaţ
ie, s
e no
tează
de o
bice
i du
pă su
bsta
ntiv
.
De
ex.:
caro
mio
= d
ragu
l meu
; am
ore
mio
= iu
bire
a m
ea e
tc.
G
rade
le d
e ru
deni
e (I
gra
di d
i par
ente
la)
R
egulă:
gra
dele
de
rude
nie
nu p
ot f
i pr
eced
ate
în i
talia
nă ş
i de
ar
ticol
hotăr
ît, şi
de
adje
ctiv
pos
esiv
.
Expl
icaţ
ie:
În l
imba
rom
ână
folo
sim
ade
seor
i en
unţu
l “f
rate
le
meu
”, c
ompu
s din
sub
stan
tiv (“
frat
e”) +
arti
col h
otăr
ît (“
-le”)
+ a
djec
tiv
pose
siv
(“m
eu”)
.
În l
imba
ita
liană
enu
nţul
*“i
l m
io f
rate
llo”
e gr
eşit,
înt
rucî
t e
com
pus
din
artic
ol h
otăr
ît (“
il”) +
adj
ectiv
pos
esiv
(“m
io”)
+ s
ubst
antiv
34
L
aszl
o A
lexa
ndru
ca
re in
dică
un
grad
de
rude
nie
(“fr
atel
lo”)
şi a
r în
călc
a re
gula
enu
nţată
mai
sus.
Aşa
dar s
e po
ate
spun
e co
rect
“m
io fr
atel
lo”
sau
“il f
rate
llo”.
De
ex.:
Frat
ele
meu
est
e un
mar
e sp
ortiv
. =
Mio
fra
tello
è u
n gr
ande
spor
tivo.
Mam
a m
ea e
ste
prof
esoa
ră. =
Mia
mad
re è
pro
fess
ores
sa.
R
egul
a pr
ivin
d fo
losi
rea
grad
elor
de
rude
nie
fie d
oar
cu a
rtico
l ho
tărît
, fie
doa
r cu
pose
siv,
are
pat
ru e
xcepţii
. Exi
stă
patru
situ
aţii
în li
m-
ba i
talia
nă c
înd
pute
m u
tiliz
a, î
n faţa
gra
dulu
i de
rud
enie
, atît
arti
colu
l ho
tărît
, cît şi
adj
ectiv
ul p
oses
iv.
1)
Cîn
d gr
adul
de
rude
nie
este
la p
lura
l.
De
ex.:
mio
frat
ello
→ i
mie
i fra
telli
.
2) C
înd
grad
ul d
e ru
deni
e es
te d
imin
utiv
at.
D
e ex
.: m
io fr
atel
lo →
il m
io fr
atel
lino.
Obs
.: su
bsta
ntiv
ul
mam
ma
este
di
min
utiv
ul
pent
ru
mad
re,
subs
tant
ivel
e ba
bbo şi
pap
à sî
nt d
imin
utiv
e pe
ntru
pad
re ş
i, cî
nd le
folo
-si
m, t
rebu
ie să
ţine
m se
ama
de re
gula
priv
ind
grad
ele
de ru
deni
e.
D
e ex
.: m
ia m
adre
→ l
a m
ia m
amm
a; m
io p
adre
→ i
l m
io
babb
o, il
mio
pap
à.
3)
Cîn
d gr
adul
de
rude
nie
este
pre
ceda
t de
“lor
o”.
D
e ex
.: m
io fr
atel
lo →
il lo
ro fr
atel
lo.
4)
Cîn
d gr
adul
de
rude
nie
este
însoţit
de
un a
djec
tiv c
alifi
ca-
tiv.
D
e ex
.: m
io fr
atel
lo →
il m
io fr
atel
lo m
aggi
ore.
AD
JEC
TIV
UL
DEM
ON
STR
ATI
V
(L’a
gget
tivo
dim
ostra
tivo)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e în
soţeşt
e un
sub
stan
tiv ş
i ind
ică
pozi
-ţia
de
apro
pier
e sa
u de
părta
re f
aţă
de v
orbi
tor.
Are
ace
leaş
i for
me
ca ş
i pr
onum
ele
dem
onst
rativ
.
De
ex.:
Cas
a ac
east
a e
frum
oasă
. = Q
uest
a ca
sa è
bel
la. (
= A
D-
JEC
TIV
DEM
ON
STR
ATI
V)
D
ar:
Cas
a fr
umoa
să e
ace
asta
. =
La b
ella
cas
a è
ques
ta.
(=
PRO
NU
ME
DEM
ON
STR
ATI
V)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
35
A
prop
iere
a e
expr
imată
prin
: que
sto
(= a
cest
a), q
uest
a (=
ace
as-
ta),
ques
ti (=
aceşt
ia),
ques
te (=
ace
stea
).
Depăr
tare
a e
expr
imată
prin
: que
llo (
= ac
ela)
, que
lla (
= ac
eea)
, qu
elli
(= a
ceia
), qu
elle
(= a
cele
a).
V
aria
nte
arha
ice
ale
dem
onst
rativ
ului
sîn
t co
dest
o, c
odes
ta,
code
sti,
code
ste
(pen
tru a
prop
iere
).
Reg
ulă:
Adj
ectiv
ele
dem
onst
rativ
e nu
sîn
t îns
oţite
de
artic
ol h
o-tă
rît, n
ici î
n ita
liană
, nic
i în
rom
ână!
De
ex.:
*“A
cest
băi
atul
” (f
ormă
greş
ită!)
= *
“Il q
uest
o ra
gazz
o”
(for
ma
sbag
liata
!)
*“
Ace
astă
fata
” (f
ormă
greş
ită!)
= *
“La
ques
ta r
agaz
za”
(for
ma
sbag
liata
!)
O
bs. P
entru
div
erse
le fo
rme
ale
lui “
quel
lo”,
a s
e ve
dea
mai
sus
ex
plic
aţiil
e de
la A
djec
tivel
e ne
regu
late
“qu
ello
” şi
“be
llo”.
A
DJE
CTI
VU
L N
EHO
TĂR
ÎT
(L’a
gget
tivo
inde
finito
)
Indi
că în
mod
gen
eric
fiinţe
sau
lucr
uri.
U
rmăt
oare
le p
ot fi
atît
pro
num
e, c
înd
înlo
cuie
sc s
ubst
antiv
ul, c
ît şi
adj
ectiv
e ne
hotă
rîte,
cîn
d în
soţ e
sc s
ubst
antiv
ul:
alcu
no (
= vr
eunu
l),
alqu
anto
(= c
eva,
cîtv
a), c
erto
(= o
arec
are)
, mol
to (=
mul
t), p
oco
(= p
u-ţin
), ta
nto
(= m
ult),
trop
po (=
pre
a m
ult),
tutto
(= to
tul)
etc.
Obs
.: “T
utto
” ap
are
doar
în faţa
sub
stan
tivul
ui. A
rtico
lul h
otăr
ît se
not
ează
între
adj
ectiv
şi su
bsta
ntiv
.
De
ex.:
Toţi
copi
ii =
Tutti
i ba
mbi
ni.
A
tunc
i cîn
d “t
utto
” e
urm
at d
e nu
mer
al,
între
cel
e do
uă se
folo
-seşt
e co
njun
cţia
“e”
.
De
ex.:
Toţi
cinc
i = T
utti
e ci
nque
(sau
: tut
t’e c
inqu
e)
A
tunc
i cî
nd “
tutto
” e
urm
at d
e nu
mer
al ş
i su
bsta
ntiv
, arti
colu
l ho
tărît
stă
în
faţa
sub
stan
tivul
ui. O
rdin
ea e
ste:
1 –
adj
; 2
– co
nj.;
3 –
num
eral
; 4 –
art
. hot
.; 5
– su
bst .
D
e ex
.: Toţi
cei c
inci
cop
ii =
Tutti
e c
inqu
e i b
ambi
ni (s
au: T
utt’e
ci
nque
i ba
mbi
ni).
36
L
aszl
o A
lexa
ndru
Alt
ex.:
Am
citi
t toa
te c
ele
zece
exp
licaţ
ii =
Ho
letto
tutt’
e di
eci
le sp
iega
zion
i.
Următ
oare
le p
ot fi
doa
r adj
ectiv
e ne
hotă
rîte şi
apa
r num
ai la
sin
-gu
lar:
ogni
(=
fieca
re),
qual
che
(= c
îţiva
, cîte
va),
qual
sias
i (=
oric
are)
, qu
alun
que
(= o
ricar
e).
D
e ex
.: A
u ve
nit c
îţiva
prie
teni
. = È
ven
uto
qual
che
amic
o.
D
ar: A
u ve
nit c
îţiva
prie
teni
. = S
ono
venu
ti al
cuni
am
ici.
Ex
plic
aţie
: După
cum
se
obse
rvă,
adj
ectiv
ul n
ehotăr
ît “q
ualc
he”
impu
ne fo
losi
rea
subs
tant
ivul
ui e
xclu
siv
la s
ingu
lar.
Dacă
acel
sub
stan
tiv
mai
e ş
i sub
iect
ul p
ropo
ziţie
i, si
tuaţ
ia a
ntre
nează
o su
mă
între
agă
de m
o-di
ficăr
i în
tradu
cere
a di
n ro
mână
în it
alia
nă. P
entru
a păs
tra n
esch
imba
tă
stru
ctur
a en
unţu
lui,
pute
m o
pta
pent
ru a
djec
tivul
alc
uni +
plu
ral.
O
bs.:
Adj
ectiv
ul n
ehotăr
ît “q
ualc
he”
apar
e do
ar î
n en
unţu
ri af
irmat
ive.
În e
nunţ
urile
neg
ativ
e se
folo
seşt
e “n
essu
no”.
De
ex.:
Pe s
tradă
am
văz
ut c
îţiva
ele
vi, d
ar n
-am
văz
ut n
ici u
n pr
ofes
or. =
Per
str
ada
ho v
isto
qua
lche
alli
evo,
ma
non
ho v
isto
nes
sun
inse
gnan
te.
AD
JEC
TIV
UL
INTE
RO
GA
TIV
(L’a
gget
tivo
inte
rrog
ativ
o)
Expr
imă
calit
atea
nep
reci
zată
a u
nui s
ubst
antiv
ală
turi
de c
are
se
află
, în
cadr
ul u
nui e
nunţ
inte
roga
tiv.
Fo
rmel
e sa
le s
înt:
chi?
(= c
ine?
), ch
e? (=
ce?
), qu
ale?
(= c
are?
), qu
anto
? (=
cît?
).
De
ex.:
Ce
carte
ai c
itit?
= C
he li
bro
hai l
etto
?; C
are
tren
mer
ge
la R
oma?
= Q
uale
tren
o va
a R
oma?
NU
MER
ALU
L C
AR
DIN
AL
(Il n
umer
ale
card
inal
e)
Expr
imă
cu p
reci
zie
o ca
ntita
te n
umer
ică.
Cel
e m
ai im
porta
nte
num
eral
e ca
rdin
ale
sînt
:
1 =
uno
2 =
due
3 =
tre
4 =
quat
tro
5 =
cinq
ue
6 =
sei
7 =
sette
8
= ot
to
9 =
nove
10
= d
ieci
Între
10 şi
16,
num
eral
ul c
ardi
nal
se e
xprim
ă aş
ezîn
d cu
vînt
ul
“zec
e” (d
ieci
) la
sfîrş
it:
11
= u
ndic
i 12
= d
odic
i 13
= tr
edic
i
14 =
qua
ttord
ici
15 =
qui
ndic
i 16
= se
dici
Între
17 şi
19,
cuv
întu
l “ze
ce”
(die
ci) v
ine,
uşo
r mod
ifica
t, la
în-
cepu
tul n
umer
alul
ui:
17
= d
icia
sset
te
18 =
dic
iotto
19
= d
icia
nnov
e
Zeci
le, s
utel
e şi
miil
e se
exp
rimă
în fe
lul u
rmăt
or:
20
= v
enti
30 =
tren
ta
40 =
qua
rant
a 50
= c
inqu
anta
60
= se
ssan
ta
70 =
setta
nta
80 =
otta
nta
90 =
nov
anta
10
0 =
cent
o 20
0 =
duec
ento
50
0 =
cinq
uece
nto
1000
= m
ille
2000
= d
uem
ila
5000
= c
inqu
emila
38
L
aszl
o A
lexa
ndru
Alte
cifr
e:
1.
000.
000
= un
mili
one
5.00
0.00
0 =
cinq
ue m
ilion
i 38
2.56
9 =
trec
ento
otta
ntad
uem
ilaci
nque
cent
oses
sant
anov
e
Obs
.: C
înd
cifr
a un
ităţil
or î
ncep
e cu
voc
ală
(de
ex.:
uno,
otto
), ci
fra
zeci
lor îşi
pie
rde
voca
la fi
nală
:
De
ex.:
dici
o tto
, ven
tuno
, due
cent
oqua
rant
otto
etc
.
Obs
.: C
înd
cifr
a 3
(tre)
est
e pr
eced
ată
de z
eci,
sute
sau
mii,
voc
a-la
“-e
” fin
ală
se a
ccen
tuea
ză:
D
e ex
.: tr
enta
trè;
cen
toci
nqua
ntat
rè e
tc.
O
bs.:
Cîn
d su
tele
sînt
scris
e cu
lite
ră m
ajus
culă
, se
refe
ră la
seco
-le
le m
ileni
ului
II d
in c
ivili
zaţia
ital
iană
.
Due
cent
o =
1200
-129
9 (s
ecol
ul a
l XII
I-le
a);
Tr
ecen
to =
130
0-13
99 (s
ecol
ul a
l XIV
-lea)
;
Nov
ecen
to =
190
0-19
99 (s
ecol
ul X
X).
O
peraţii
le m
ai im
porta
nte
sînt
:
plus
= p
iù
4 +
3 =
7 Q
uattr
o pi
ù tre
ugu
ale
(sau
: fa)
sette
. m
inus
= m
eno
4 –
3 =
1 Q
uattr
o m
eno
tre u
gual
e (s
au: f
a) u
no.
înm
ulţit
cu
= pe
r 4
x 3
= 12
Q
uattr
o pe
r tre
ugu
ale
(sau
: fa)
dod
ici.
împă
rţit l
a =
div
iso
12 :
3 =
4 D
odic
i div
iso
tre u
gual
e (s
au: f
a) q
uattr
o.
la su
tă =
per
cen
to
4 %
Q
uattr
o pe
r cen
to.
NU
MER
ALU
L O
RD
INA
L
(Il n
umer
ale
ordi
nale
)
Ex
primă
ordi
nea
în c
are
apar
fiinţe
le s
au lu
crur
ile în
cad
rul u
nei
succ
esiu
ni.
C
ele
mai
impo
rtant
e nu
mer
ale
ordi
nale
sînt
:
1 =
prim
o 2
= se
cond
o 3
= te
rzo
4 =
quar
to
5 =
quin
to
6 =
sest
o 7
= se
ttim
o 8
= ot
tavo
9
= no
no
10 =
dec
imo
Ce
lela
lte n
umer
ale
ordi
nale
se fo
rmea
ză a
dăug
înd
sufix
ul “
–esim
o”
la re
spec
tivul
num
eral
car
dina
l.
11 =
und
ices
imo
12 =
dod
ices
imo
13 =
tred
ices
imo
20 =
ven
tesi
mo
21 =
ven
tune
sim
o
30 =
tren
tesi
mo
80 =
otta
ntes
imo
100
= ce
ntes
imo
155
= ce
ntoc
inqu
anta
cinq
uesi
mo
1000
= m
illes
imo
O
bs.:
Num
eral
ele
ordi
nale
se
acor
dă în
gen
şi n
umăr
cu
subs
tan-
tivul
la c
are
se re
feră
.
De
ex.:
A şa
sea
com
petiţ
ie. =
La
sest
a ga
ra.
Al n
ouăl
ea c
oncu
rent
. = Il
non
o co
ncor
rent
e.
PRO
NU
MEL
E
(Il p
rono
me)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
var
iabi
lă c
are ţin
e lo
cul
subs
tant
ivul
ui.
Pron
umel
e po
ate
fi de
mai
mul
te fe
luri:
•
pers
onal
= p
erso
nale
;
De
ex.:
El e
sim
patic
. = L
ui è
sim
patic
o.
• de
pol
iteţe
= d
i cor
tesi
a;
D
e ex
.: D
umne
avoa
stră
sînt
eţi a
casă
. = L
ei è
a c
asa.
•
refle
xiv
= ri
fless
ivo;
De
ex.:
Ea se
priv
eşte
în o
glin
dă. =
Lei
si g
uard
a ne
llo sp
ecch
io.
• po
sesi
v =
poss
essi
vo;
D
e ex
.: C
arte
a ta
e v
eche
, a m
ea e
nouă.
= Il
tuo
libro
è v
ecch
io,
il m
io è
nuo
vo.
• de
mon
stra
tiv =
dim
ostr
ativ
o;
D
e ex
.: A
cest
a e
prie
tenu
l meu
. = Q
uest
o è
il m
io a
mic
o.
• ne
hotă
rît =
inde
finito
;
De
ex.:
Cin
eva
m-a
anu
nţat
de
veni
rea
ta.
= Q
ualc
uno
mi
ha
annu
ncia
to il
tuo
arri
vo.
• in
tero
gativ
= in
terr
ogat
ivo;
De
ex.:
Cin
e e
el?
= C
hi è
lui?
•
rela
tiv =
rela
tivo;
De
ex.:
Dec
izia
pe
care
o ie
i tre
buie
să
fie c
orec
tă. =
La
deci
sione
ch
e pr
endi
dev
e es
sere
giu
sta.
PRO
NU
MEL
E PE
RSO
NA
L
(Il p
rono
me
pers
onal
e)
Este
par
tea
de v
orbi
re c
are
înlo
cuieşt
e un
sub
stan
tiv r
efer
itor
la
pers
oane
, dar
şi l
a an
imal
e, lu
crur
i etc
. Se
schi
mbă
în fu
ncţie
de
cazu
rile
pe c
are
le d
obîn
deşt
e în
com
unic
are.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
41
1. N
omin
ativ
(cin
e?)
io
tu
lu
i, le
i; es
so, e
ssa;
egl
i, el
la
noi
voi
loro
; ess
i, es
se
O
bs.:
La p
ers.
a II
I-a
sg.,
pent
ru p
erso
ane
folo
sim
de
obic
ei
“lui
”, “
lei”
. Pen
tru o
biec
te, a
nim
ale
etc.
, fol
osim
“es
so” şi
“es
sa”
la
sing
ular
, “es
si” şi
“es
se”
la p
lura
l. “E
gli”
şi “
ella
” sî
nt f
orm
e ar
haic
e,
care
se
mai
păs
trează
în li
mba
scr
isă,
în c
ores
pond
enţa
ofic
ială
, pen
tru a
ex
prim
a re
spec
tul p
roto
cola
r etc
.
Obs
.: Pr
onum
ele
pers
onal
din
ital
iană
nu
trebu
ie fo
losi
t obl
igat
o-riu
în faţa
ver
bulu
i, în
tim
p ce
-l co
njugăm
(aşa
cum
se
întîm
plă
în fr
ance
-ză
sau
în e
ngle
ză),
avîn
d în
ved
ere
că v
erbe
le it
alie
ne a
u fo
rme
dist
inct
e la
fiec
are
pers
oană
şi n
umăr
.
De
ex.:
cant
o, c
anti,
can
ta…
Folo
sim
pro
num
ele
pers
onal
în
faţa
ver
bulu
i do
ar a
tunc
i cî
nd
vrem
să in
sistăm
asu
pra
pers
oane
i car
e fa
ce a
cţiu
nea.
De
ex.:
io c
anto
(= e
u cî
nt, ş
i nu
altc
inev
a); t
u ca
nti (
= tu
cînţi,
şi
nu a
ltcin
eva)
etc
.
Util
izar
ea p
ronu
mel
ui e
totuşi
reco
man
dată
în faţa
anu
mito
r per
-so
ane
ale
mod
ului
con
junc
tiv, c
are
sînt
iden
tice,
pen
tru a
se
evita
am
bi-
guităţil
e.
D
e ex
.: Vo
glio
che
tu c
anti .
= V
reau
ca
tu să
cînţi.
Dar
: Vog
lio c
he lu
i can
ti . =
Vre
au c
a el
să c
înte
.
2.
Acu
zativ
(pe
cine
?, c
e?)
Pron
umel
e pe
rson
al în
Ac.
are
formă
acce
ntua
tă (f
orm
a to
nica
) şi
formă
neac
cent
uată
(fo
rma
aton
a). F
orm
a ac
cent
uată
se
folo
seşt
e at
unci
cî
nd d
orim
să in
sistăm
asu
pra
pers
oane
i res
pect
ive.
De
ex.:
Pe m
ine
mă
vede
, nu
pe ti
ne. =
Ved
e m
e, n
on te
.
Form
a ne
acce
ntua
tă s
e fo
loseşt
e at
unci
cîn
d do
rim să
expr
imăm
pe
rsoa
na, d
ar fă
ră a
insi
sta
asup
ra e
i.
De
ex.:
Ion
mă
vede
. = G
iova
nni m
i ved
e.
42
L
aszl
o A
lexa
ndru
Obs
.: Fo
rma
acce
ntua
tă a
pro
num
elui
în
Ac.
se
note
ază
după
ve
rb. Î
n sc
him
b fo
rma
neac
cent
uată
, mul
t mai
des
folo
sită
în it
alia
nă, s
e no
tează
în faţa
ver
bulu
i.
Obs
.: În
lim
ba ro
mână,
unu
l şi a
celaşi
ver
b po
ate
avea
pe
lîngă
el
un
pron
ume
pers
onal
at
ît la
fo
rma
acce
ntua
tă,
cît şi
la
fo
rma
neac
cent
uată
. În
limba
ital
iană
, un
verb
acc
eptă
o s
ingu
ră f
ormă
de p
ro-
num
e!
D
e ex
.: Mă
salu
tă p
e m
ine.
= M
i sal
uta.
sau:
Sal
uta
me.
Even
tual
a va
riantă
*“M
i sal
uta
me”
est
e gr
eşită
!
Obs
.: Ex
pres
ia “
A m
e m
i pia
ce...
” îi
aparţin
e lim
bii n
eglij
ente
şi
este
com
plet
ner
ecom
anda
bilă
.
Pron
umel
e pe
rson
al în
Ac.
est
e ur
măt
orul
:
a) fo
rma
acce
ntua
tă
b) fo
rma
neac
cent
uată
ve
de
me
mi
ve
de
- ” -
te
ti
- ” -
- ” -
lui,
lei
lo, l
a
- ” -
- ” -
noi
ci
- ”
- - ”
- vo
i vi
- ” -
- ” -
loro
li,
le
- ”
-
3.
Dat
iv (c
ui?)
Pron
umel
e pe
rson
al în
D. a
re fo
rmă
acce
ntua
tă (f
orm
a to
nica
) şi
formă
neac
cent
uată
(fo
rma
aton
a). F
orm
a ac
cent
uată
se
folo
seşt
e at
unci
cî
nd d
orim
să in
sistăm
asu
pra
pers
oane
i res
pect
ive.
De
ex.:
Mie
îmi s
pune
, nu ţie
. = L
o di
ce a
me,
non
a te
.
Form
a ne
acce
ntua
tă s
e fo
loseşt
e at
unci
cîn
d do
rim să
expr
imăm
pe
rsoa
na, d
ar fă
ră a
insi
sta
asup
ra e
i.
De
ex.:
Ion
îmi s
pune
cev
a. =
Gio
vann
i mi d
ice
qual
cosa
.
Obs
.: Fo
rma
acce
ntua
tă a
pro
num
elui
în
D.
se n
otea
ză d
upă
verb
. În
schi
mb
form
a ne
acce
ntua
tă, m
ult m
ai d
es fo
losi
tă în
ital
iană
, se
note
ază
în faţa
ver
bulu
i.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
43
O
bs.:
În li
mba
rom
ână,
unu
l şi a
celaşi
ver
b po
ate
avea
pe
lîngă
el
un
pron
ume
pers
onal
at
ît la
fo
rma
acce
ntua
tă,
cît şi
la
fo
rma
neac
cent
uată
. În
limba
ital
iană
, un
verb
acc
eptă
o s
ingu
ră f
ormă
de p
ro-
num
e!
D
e ex
.: Îm
i spu
ne m
ie. =
Mi d
ice.
sau:
Lo
dice
a m
e.
Pr
onum
ele
pers
onal
în D
. est
e ur
măt
orul
:
a) fo
rma
acce
ntua
tă
b)
form
a ne
acce
ntua
tă
dà
a m
e
mi
dà
- ”
- a
te
ti
- ”
- - ”
- a
lui,
a le
i
gli,
le
- ”
- - ”
- a
noi
ci
- ” -
- ” -
a vo
i
vi
- ”
- - ”
- a
loro
{
gli d
à dà
loro
Obs
.: La
for
mel
e ac
cent
uate
, si
ngur
a di
fere
nţă
între
Ac.
şi
D.
cons
tă în
apa
riţia
pre
poziţie
i “a”
(ca
re o
ricum
con
tribu
ie la
exp
rimar
ea
dativ
ului
) în
faţa
pro
num
elui
.
Obs
.: La
form
ele
neac
cent
uate
, dife
renţ
e în
tre A
c. şi
D. a
par d
oar
la p
ers.
a II
I-a
sg. ş
i pl.
(not
ate
cu li
tere
îngr
oşat
e în
list
ele
de m
ai s
us).
La A
c.: l
o, la
/ li,
le. L
a D
.: gl
i, le
/ gl
i sau
loro
.
Obs
.: La
dat
iv s
ingu
lar,
pers
. a II
I-a
neac
cent
uată
, lim
ba ro
mână
are
formă
unică
la m
ascu
lin ş
i fe
min
in: î
i. În
lim
ba i
talia
nă e
xistă
însă
fo
rme
dife
rite
la m
ascu
lin şi
fem
inin
: gli
/ le.
De
ex.:
Ion?
Îi s
pun
păre
rea
mea
înda
tă. =
Gio
vann
i? G
li di
co la
m
ia o
pini
one
subi
to.
D
ar: M
aria
? Îi
spun
păr
erea
mea
înda
tă. =
Mar
ia?
Le d
ico
la m
ia
opin
ione
subi
to.
În
lim
ba it
alia
nă v
orbi
tă s
e tin
de s
pre
folo
sire
a da
tivul
ui “
gli”
şi
la fe
min
in s
ingu
lar.
Tend
inţa
resp
ectivă
e ne
reco
man
dată
, însă,
din
pun
ct
de v
eder
e gr
amat
ical
.
De
ex.:
*“M
aria
? G
li di
co la
mia
opi
nion
e su
bito
.”
O
bs.:
Dat
ivul
, for
ma
neac
cent
uată
, la
pers
. a I
II-a
pl.
are
două
va
riant
e co
rect
e:
44
L
aszl
o A
lexa
ndru
a) în
lim
ba v
orbi
tă s
e fo
loseşt
e pe
rs. a
III
-a, m
., sg
., ne
acc.
, D.
(gli)
;
b) în
lim
ba o
ficia
lă s
e fo
loseşt
e pe
rs. a
III
-a, p
l., a
cc.,
D. (
loro
). D
ator
ită p
rove
nienţe
i di
ntr-
o fo
rmă
acce
ntua
tă,
pron
umel
e “l
oro”
se
no
tează
totd
eaun
a du
pă v
erb.
De
ex.:
Mîin
e le
exp
lic s
ituaţ
ia.
= a)
Dom
ani
gli
spie
go l
a si
tuaz
ione
, sau
: b) D
oman
i spi
ego
loro
la si
tuaz
ione
.
4. G
eniti
v (a
cui
?)
Fo
rmel
e pr
onum
elui
per
sona
l în
gen
itiv
coin
cid
cu f
orm
ele
ad-
ject
ivul
ui p
oses
iv (v
ezi a
colo
exp
licaţ
iile
resp
ectiv
e).
D
e ex
.: C
asa
este
a m
ea. =
La
casa
è m
ia.
T
OPI
CA
PR
ON
UM
EL
UI
(Pos
izio
ne d
el p
rono
me)
a) T
opic
a pr
onum
elui
nea
ccen
tuat
pe
lîngă
ver
b (P
osiz
ione
de
l pro
nom
e at
ono
acca
nto
al v
erbo
)
Pron
umel
e pe
rson
al (
sau
refle
xiv)
cu
formă
neac
cent
uată
se
no-
tează
de o
bice
i în
faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
Îţi d
au c
arte
a. =
Ti d
o il
libro
.
Sau:
Îmi c
umpă
r o în
gheţ
ată.
= M
i com
pro
un g
elat
o.
A
tunc
i cî
nd v
erbu
l es
te l
a in
finiti
v, g
erun
ziu
sau
impe
rativ
, pr
onum
ele
pers
onal
(sau
refle
xiv)
se
note
ază
la s
fîrşi
tul v
erbu
lui,
lipit
de
el.
D
e ex
.: A
-ţi c
umpă
ra o
car
te e
plă
cere
a m
ea. =
Com
prar
ti un
libr
o è
il m
io p
iace
re.
Cu
mpă
rîndu
-ţi c
arte
a, ai
citi
t-o c
u in
tere
s. =
Com
pran
doti
il lib
ro,
l’hai
letto
con
inte
ress
e.
Cum
pără
-ţi o
car
te î
n fie
care
zi!
= C
ompr
ati
un l
ibro
ogn
i gi
orno
!
b) T
opic
a pr
onum
elui
nea
ccen
tuat
pe
lîngă
ver
bul
serv
il (P
osiz
ione
del
pro
nom
e at
ono
acca
nto
al v
erbo
serv
ile)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
45
C
înd
verb
ul s
ervi
l (p
oter
e, v
oler
e, d
over
e, u
neor
i sa
pere
) es
te
urm
at d
e al
t ver
b la
infin
itiv,
pro
num
ele
pers
onal
în A
c. s
au D
. se
note
a-ză
fie
în faţa
cel
or d
ouă
verb
e, fi
e la
sfîrş
itul l
or, l
ipit
de u
ltim
ul.
D
e ex
.: V
reau
să-
l vă
d. =
a)
Lo v
oglio
ved
ere,
sau
: b
) Vo
glio
ve
derl
o.
A
lt ex
.: Tr
ebui
e să
-i vo
rbes
c. =
a) G
li de
vo p
arla
re, s
au: b
) Dev
o pa
rlar
gli.
DU
BLA
REA
CO
MPL
EMEN
TULU
I DIR
ECT
ŞI A
CO
MPL
EMEN
TULU
I IN
DIR
ECT
(Rad
dopp
iam
ento
del
com
plem
ento
dire
tto
e de
l com
plem
ento
indi
retto
)
1.
În li
mba
rom
ână,
C.D
. şi C
.I. se
dub
lează.
De
ex.:
Îl vă
d pe
Ion.
“Pe
cine
văd
?”; “
Pe e
l, îl”
; pro
num
ele
pers
onal
“îl”
est
e C
.D.
“P
e ci
ne văd
?”; “
Pe Io
n”; s
ubst
antiv
ul “
pe Io
n” e
ste
C.D
.
“Pe
Ion”
est
e C
.D. “
de b
ază”
, adi
că n
e co
mun
ică
max
imum
de
info
rmaţ
ie d
espr
e ob
iect
ul e
nunţ
ului
. “Î
l” r
epre
zintă
dubl
area
sa,
ne
aver
tizea
ză că
după
pre
dica
t va
urm
a un
C.D
. de
genu
l mas
culin
sing
ular
. M
odifi
care
a ge
nulu
i sau
a n
umăr
ului
C.D
. “de
bază”
impl
ică
adap
tare
a du
blur
ii sa
le. *
“Îl văd
pe
băieţi”
est
e un
enu
nţ g
reşi
t. Pr
imul
C.D
. va
tre-
bui
să p
reia
gen
ul ş
i nr
. cel
ui d
e-al
doi
lea
C.D
., ca
dov
adă
că, t
ocm
ai,
depi
nde
de e
l: “Î
i văd
pe
băieţi”
.
Alt
exem
plu:
Îi d
au băi
atul
ui o
car
te.
“C
ui d
au?”
; “Lu
i, îi”
; pro
num
ele
pers
onal
“îi”
est
e C
.I.
“C
ui d
au?”
; “bă
iatu
lui”
; sub
stan
tivul
“bă
iatu
lui”
est
e C
.I.
“Băi
atul
ui”
este
C.I.
“de
bază”
, adi
că n
e co
mun
ică
max
imum
de
info
rmaţ
ie d
espr
e ob
iect
ul in
dire
ct a
l enu
nţul
ui. “
Îi” re
prez
intă
dub
lare
a sa
, ne
ave
rtize
ază
că d
upă
pred
icat
va
urm
a un
C.I.
la si
ngul
ar. M
odifi
care
a nu
-măr
ului
C.I.
impl
ică
adap
tare
a du
blur
ii sa
le. *
“Îi d
au băi
eţilo
r o c
arte
” es
te
un e
nunţ
greşit
. Prim
ul C
.I. v
a tre
bui să
prei
a nr
. cel
ui d
e-al
doi
lea
C.I.,
ca
dova
dă că,
tocm
ai, d
epin
de d
e el
: “Le
dau
băi
eţilo
r o c
arte
”.
2.
În li
mba
ital
iană
, de
obic
ei, C
.D. ş
i C.I.
nu
se d
uble
ază:
De
ex.:
Îl vă
d pe
Ion.
= V
edo
Gio
vann
i.
46
L
aszl
o A
lexa
ndru
Sau:
Îi d
au băi
atul
ui o
car
te. =
Do
al ra
gazz
o un
libr
o.
Ex
plic
aţie
: pro
num
ele
pers
onal
nea
ccen
tuat
car
e, în
lim
ba ro
mâ-
nă, p
rean
unţă
com
plem
entu
l dire
ct s
au in
dire
ct, î
n ita
liană
nu
se m
ai tr
a-du
ce!
3.
Tot
uşi,
în it
alia
na v
orbi
tă (s
au p
entru
a s
e at
rage
ate
nţia
asu
pra
obie
ctul
ui e
nunţ
ului
), C
.D. s
e du
blea
ză a
tunc
i cîn
d “b
aza”
se
află
în faţa
pr
edic
atul
ui:
D
e ex
.: Pe
Ion
îl vă
d m
îine.
= G
iova
nni l
o ve
do d
oman
i.
Sau:
Pe
băia
t îl î
ntîln
esc
în o
raş.
= Il
raga
zzo
lo in
cont
ro in
citt
à.
4.
Dub
lare
a C
.D. d
upă
pron
umel
e re
lativ
“pe
car
e”, d
in ro
mână,
es
te in
terz
isă
în it
alia
nă. D
e ex
.:
Băi
atul
pe
care
îl c
unos
c...
= Il
raga
zzo
che
cono
sco.
.. Fa
ta p
e ca
re o
văd
...
= L
a ra
gazz
a ch
e ve
do...
Băi
eţii
pe c
are
îi aş
tept
...
= I r
agaz
zi c
he a
spet
to...
Fe
tele
pe
care
le in
vit..
. =
Le ra
gazz
e ch
e in
vito
...
PRO
NU
MEL
E C
OM
BIN
AT
(Il p
rono
me
com
bina
to)
Se re
aliz
ează
prin
întîl
nire
a di
ntre
două
pron
ume
pers
onal
e ne
ac-
cent
uate
. Prim
ul e
în c
azul
dat
iv, a
l doi
lea
în a
cuza
tiv.
D
e ex
.: C
aiet
ul?
Mi-l
adu
ce im
edia
t. =
Il qu
ader
no?
Me
lo p
orta
su
bito
.
Pron
umel
e în
dat
iv p
oate
ave
a de
ase
men
i val
oare
refle
xivă
, sau
po
ate
fi im
pers
onal
ul “
si”.
Pro
num
ele
în d
ativ
se
poat
e co
mbi
na ş
i cu
pa
rticu
la “
ne”.
De
ex.:
Film
ul?
Mi -a
vor
bit d
espr
e el
înde
lung
. = Il
film
? M
e ne
ha
par
lato
a lu
ngo.
Form
ele
pron
umel
ui c
ombi
nat s
înt u
rmăt
oare
le:
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
47
mi +
lo
la
li le
ne
}m
e lo
m
e la
m
e li
me
le
me
ne
ti
+lo
la
li le
ne
} te
lo
te la
te
li
te le
te
ne
gl
i +lo
la
li le
ne
}gl
ielo
gl
iela
gl
ieli
glie
le
glie
ne
ci +
lo
la
li le
ne
}ce
lo
ce la
ce
li
ce le
ce
ne
vi
+lo
la
li le
ne
} ve
lo
ve la
ve
li
ve le
ve
ne
O
bs.:
Pron
umel
e în
dat
iv, l
a pe
rs. I
şi a
II-a
, sg.
şi p
l. (m
i, ti,
ci,
vi)
schi
mbă
voc
ala
“-i”
în
“-e”
. Pr
onum
ele
com
bina
t ca
re r
ezul
tă s
e sc
rie d
espă
rţit,
în faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
Ziar
ul?
Vi-l
dăm
cu
plăc
ere.
= I
l gio
rnal
e? V
e lo
dia
mo
vole
ntie
ri.
O
bs.:
Pron
umel
e în
dat
iv, n
eacc
entu
at, l
a pe
rs. a
III
-a s
g. ş
i pl.
(gli)
îşi
ada
ugă
voca
la “
-e”.
Pro
num
ele
com
bina
t ca
re r
ezul
tă s
e sc
rie
lega
t, în
faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
Ziar
ul?
I-l d
ăm c
u plăc
ere.
= I
l gio
rnal
e? G
lielo
dia
mo
vole
ntie
ri.
Pr
eciz
are:
în
situ
aţia
pro
num
elui
com
bina
t, pr
onum
ele
în d
ativ
gl
i se
folo
seşt
e at
ît pe
ntru
mas
culin
cît şi
pen
tru fe
min
in.
O
bs.:
Pron
umel
e în
dat
iv, n
eacc
entu
at, l
a pe
rs. a
III
-a p
l. (lo
ro)
poat
e in
tra d
e as
emen
i în
com
binaţie
cu
alt p
ronu
me
în a
cuza
tiv, s
au c
u pa
rticu
la n
e. În
să, a
vînd
u-se
în v
eder
e pr
oven
ienţ
a sa
din
form
a ac
cent
ua-
tă, p
ronu
mel
e lo
ro v
a co
ntin
ua să
se n
otez
e du
pă v
erb.
48
L
aszl
o A
lexa
ndru
De
ex.:
Ziar
ul?
Li-l
dăm
cu
plăc
ere.
= a
) Il
gior
nale
? Lo
dia
mo
loro
vol
entie
ri, s
au b
) Il g
iorn
ale?
Glie
lo d
iam
o vo
lent
ieri
.
Alt
ex.:
Cai
etel
e? L
i le
adu
cem
mîin
e. =
a)
I qu
ader
ni?
Li
port
iam
o lo
ro d
oman
i, sa
u b)
I qu
ader
ni?
Glie
li po
rtia
mo
dom
ani.
A
lt ex
.: Ro
man
ul p
oliţi
st? L
e vo
rbeş
te d
espr
e el
cu
entu
zias
m. =
a)
Il ro
man
zo g
iallo
? Ne
par
la lo
ro c
on e
ntus
iasm
o, s
au b
) Il r
oman
zo g
iallo
? G
liene
par
la co
n en
tusia
smo.
Atu
nci c
înd
pron
umel
e “s
i” in
tră în
com
binaţie
cu
un p
ronu
me
pers
onal
sau
cu p
artic
ula
“ne”
, se
obţin
următ
oare
le fo
rme:
si +
lo
la
li le
ne
} se
lo
se la
se
li
se le
se
ne
D
e ex
.: D
espr
e ac
east
a ni
ci n
u po
ate
fi vo
rba.
= D
i que
sto
non
se
ne p
arla
nem
men
o.
T
OPI
CA
PR
ON
UM
EL
UI C
OM
BIN
AT
(P
osiz
ione
del
pro
nom
e co
mbi
nato
)
a) T
opic
a pr
onum
elui
com
bina
t pe
lîn
gă v
erb
(Il
pron
ome
com
bina
to a
ccan
to a
l ver
bo)
Pr
onum
ele
com
bina
t se
note
ază
de o
bice
i în
faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
Car
tea?
Ţi-o
dau
mîin
e. =
Il l
ibro
? Te
lo d
o do
man
i.
Alt
ex.:
Îngh
eţat
a? M
i-o c
umpă
r im
edia
t. =
Il ge
lato
? M
e lo
co
mpr
o su
bito
.
Atu
nci
cînd
ver
bul
este
la
infin
itiv,
ger
unzi
u sa
u im
pera
tiv,
toat
e pr
onum
ele
com
bina
te se
not
ează
la sf
îrşitu
l ver
bulu
i, lip
ite d
e el
.
De
ex.:
A ţi
-l cu
mpă
ra e
o p
lăce
re. =
Com
prar
telo
è u
n p
iace
re.
C
umpă
rîndu
-ţi-l ,
l-ai
citi
t im
edia
t. =
Com
pran
dote
lo, l
’hai
letto
su
bito
.
Cum
pără
-ţi-l
neapăr
at! =
Com
prat
elo
asso
luta
men
te!
b)
Top
ica
pron
umel
ui c
ombi
nat p
e lîn
gă v
erbu
l ser
vil (
Il pr
o-no
me
com
bina
to a
ccan
to a
l ver
bo se
rvile
)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
49
C
înd
verb
ul
serv
il (“
pote
re”,
“v
oler
e”,
“dov
ere”
, un
eori
“sap
ere”
) est
e ur
mat
de
alt v
erb
la in
finiti
v, p
ronu
mel
e co
mbi
nat s
e no
-te
ază
fie în
faţa
cel
or d
ouă
verb
e, fi
e la
sfîrş
itul l
or, l
ipit
de u
ltim
ul.
D
e ex
.: V
reau
să ţi-
l adu
c. =
a) T
e lo
vog
lio p
orta
re, s
au b
) Vo-
glio
por
tart
elo.
Alt
ex.:
Treb
uie
să-i
vorb
esc
desp
re a
sta.
= a
) G
liene
dev
o pa
r-la
re, s
au b
) Dev
o pa
rlar
glie
ne.
PRO
NU
MEL
E D
E PO
LITE
ŢE
(Il p
rono
me
di c
orte
sia)
Se
fol
oseş
te în
exp
rimar
ea p
oliti
coasă
faţă
de
o pe
rsoa
nă m
ai în
vî
rstă
sau
o pe
rsoa
nă su
perio
ară
iera
rhic
.
În li
mba
rom
ână
exis
tă u
rmăt
oare
le fo
rme
de p
oliteţe
:
- dum
neav
oast
ră +
ver
b la
per
s. a
II-a
pl.
(= re
spec
t max
im);
- d
umne
ata
+ ve
rb la
per
s. a
II-a
sg. (
= re
spec
t int
erm
edia
r).
În
ital
iană
, pen
tru e
xprim
area
resp
ectu
lui f
olos
im:
- L
ei +
ver
b la
per
s. a
III-
a sg
.
De
ex.:
Dum
neav
oast
ră v
eniţi
la n
oi?
= Le
i vie
ne d
a no
i?
O
bs.:
Pron
umel
e de
pol
iteţe
Lei
se
folo
seşt
e at
ît pe
ntru
băr
baţi,
cî
t şi p
entru
fem
ei.
Fo
rmel
e pr
onum
elui
de
polit
eţe
coin
cid,
la
toat
e ca
zuril
e, c
u fo
rmel
e pr
onum
elui
per
sona
l de
genu
l fem
inin
, per
s. a
III-
a si
ngul
ar (l
ei).
C
azul
a)
form
a ac
cent
uată
b)
form
a ne
acce
ntua
tă
N.
Lei
- A
c.
Lei
La
G.
di L
ei
Suo,
Sua
, Suo
i, Su
e D
. a
Lei
Le
De
ex.:
Dom
nule
, aş
vre
a să
vă
văd.
=
a) S
igno
re,
vorr
ei
vede
rLa ,
sau:
b) S
igno
re, L
a vo
rrei
ved
ere.
50
L
aszl
o A
lexa
ndru
Alt
ex.:
Dom
nule
dire
ctor
, aş
vre
a să
vă
expl
ic s
ituaţ
ia.
= a)
D
iret
tore
, vo
rrei
spi
egar
Le l
a si
tuaz
ione
, sa
u: b
) D
iret
tore
, Le
vor
rei
spie
gare
la si
tuaz
ione
.
Obs
.: Pr
onum
ele
de p
oliteţe
treb
uie
scris
cu
maj
uscu
lă, c
hiar
da-
că s
e af
lă în
inte
rioru
l cuv
întu
lui.
E ad
evăr
at că
acea
stă
regu
lă ti
nde
să
disp
ară
în li
mba
ital
iană
de
azi.
O
bs.:
Une
ori s
impl
a fo
losi
re a
ver
bulu
i la
pers
. a I
II-a
sin
gula
r, cî
nd n
e ad
resă
m u
nui i
nter
locu
tor p
reze
nt, e
xprim
ă re
spec
tul.
D
e ex
.: C
e m
ai fa
ci?
= C
ome
stai
?
Dar
: (D
umne
avoa
stră
) ce
mai
faceţi ?
= C
ome
sta?
Ate
nţie
: Tra
duce
rea
expr
imăr
ii po
litic
oase
din
rom
ână
prin
ver
b la
per
s. a
II-a
plu
ral,
în it
alia
nă, e
ste
greş
ită, î
ntru
cît a
r îns
emna
că
de fa
pt
ne a
dresăm
mai
mul
tor p
erso
ane.
De
ex.:
(Voi
) ce
mai
faceţi ?
= (V
oi) c
ome
stat
e?
O
bs.:
Atu
nci c
înd
ne a
dresăm
cui
va n
umin
d m
eser
ia s
au f
uncţ
ia
pe c
are
o oc
upă,
ace
asta
pre
supu
ne a
utom
at v
orbi
rea
polit
icoa
să ş
i nu
m
ai t
rebu
ie să
incl
udem
nic
i tit
ulat
ura
“Sig
nore
”, “
Sign
ora”
sau
“Si
-gn
orin
a”, n
ici p
ronu
mel
e de
pol
iteţe
“Le
i”. Î
n sc
him
b sî
ntem
obl
igaţ
i să
folo
sim
ver
bul l
a pe
rs. a
III-
a si
ngul
ar, î
n se
mn
de re
spec
t.
De
ex.:
Dom
nule
doc
tor ,
puteţi
să-m
i sp
uneţ
i ade
văru
l? =
Dot
-to
re, m
i può
dir
e la
ver
ità?
Sa
u: D
oam
nă a
voca
t , vr
eţi
să m
ă înţe
legeţi?
= A
vvoc
ates
sa, m
i vu
ole
capi
re?
În
exp
rimar
ea p
oliteţii
la
plur
al,
limba
ita
liană
con
tem
pora
nă
opte
ază
tot
mai
mul
t pe
ntru
om
itere
a or
icăr
ui p
ronu
me
de p
oliteţe
. În
ca
zuri
de fo
rmal
ism
exa
gera
t, se
poa
te fo
losi
totuşi
loro
+ v
erb
la p
ers.
a II
I-a
plur
al.
D
e ex
.: D
omni
lor,
vreţ
i să
ne d
aţi o
mînă
de a
juto
r? =
Sig
nori
, (v
oi) v
olet
e da
rci u
na m
ano?
, sau
: Sig
nori
, lor
o vo
glio
no d
arci
una
ma-
no?
O
bs.:
Voi
+ v
erb
la p
ers.
a II
-a p
lura
l se
poat
e ut
iliza
(mai
ale
s în
cen
trul ş
i sud
ul It
alie
i) pe
ntru
a e
xprim
a po
liteţ
ea la
sin
gula
r, în
ech
i-va
lenţă
cu ro
mân
escu
l “du
mne
ata”
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
51
D
e ex
.: D
omnişo
ară,
dum
neat
a eş
ti fo
arte
am
abilă
. = S
igno
rina
, vo
i sie
te m
olto
gen
tile.
Obs
.: “E
lla”
se fo
loseşt
e în
form
ulel
e ep
isto
lare
de
mar
e fo
rma-
lism
, în
situ
aţiil
e ac
adem
ice
de m
aximă
reve
renţă şi
im
pune
aco
rdul
la
fem
inin
sing
ular
, ind
ifere
nt d
e se
xul c
oloc
utor
ului
.
De
ex.:
Stim
ate
Dom
nule
Pro
feso
r, D
omni
a V
oast
ră e
ste
aşte
pta-
tă î
n ca
drul
Uni
vers
ităţii
noa
stre
. =
Egre
gio
Prof
esso
re,
Ella
è a
ttesa
pr
esso
la n
ostr
a U
nive
rsità
.
PRO
NU
MEL
E R
EFLE
XIV
(Il p
rono
me
rifle
ssiv
o)
Con
tribu
ie la
form
area
dia
teze
i ref
lexi
ve. C
u ex
cepţ
ia p
ers.
a II
I-a
sg. ş
i pl
., ca
re s
e ex
primă
prin
“si
”, p
ronu
mel
e re
flexi
v ar
e ac
eleaşi
fo
rme
ca şi
pro
num
ele
pers
onal
: mi,
ti, si
, ci,
vi, s
i.
Ate
nţie
: per
soan
a şi
num
ărul
pro
num
elui
ref
lexi
v tre
buie
să
co-
inci
dă o
blig
ator
iu c
u pe
rsoa
na ş
i nu
măr
ul v
erbu
lui
care
-i ur
mea
ză!
De
ex.:
m
i (=
I sg.
) gua
rdo
(= I
sg.)
→
mă
priv
esc
ti (=
II sg
.) va
nti (
= II
sg.)
→
te la
uzi
si (=
III s
g.) s
pave
nta
(= II
I sg.
) →
se
sper
ie
ci (=
I pl
.) la
men
tiam
o (=
I pl
.) →
ne
plîn
gem
vi
(= II
pl.)
ved
ete
(= II
pl.)
→
vă
ved
eţi
si (=
III p
l.) in
cont
rano
(= II
I pl.)
→
se
întîl
nesc
Reg
ulă:
Dia
teza
ref
lexi
vă,
la t
impu
rile
com
puse
, se
con
jugă
do
ar c
u au
xilia
rul e
sser
e!
Tr
ebui
e să
fim
ate
nţi ş
i să
recu
noaş
tem
cor
ect d
iate
za r
efle
xivă
, pe
ntru
a ş
ti ce
aux
iliar
ave
m d
e ut
iliza
t. (V
ezi şi
, m
ai j
os,
Tim
puri
le
com
puse
ale
dia
teze
lor
verb
ale.
) U
neor
i dife
renţ
ele
sînt
min
ime,
de
o si
ngură
literă,
încî
t vor
bito
rul d
e lim
bă ro
mână
riscă
să
greş
ească
folo
si-
rea
auxi
liaru
lui.
D
e ex
.: Ţi
-ai c
umpă
rat o
îngh
eţată.
= T
i sei
com
prat
o un
gel
ato.
(+
ESS
ERE)
52
L
aszl
o A
lexa
ndru
Dar
: Ţi-a
m c
umpă
rat o
îngh
eţată
= Ti
ho
com
prat
o un
gel
ato.
(+
AV
ERE)
Obs
.: La
mod
ul i
nfin
itiv,
ver
bul
italia
n de
dia
teză
ref
lexi
vă s
e en
unţă
pun
îndu
-se
pron
umel
e la
sfîrşi
t. În
tim
pul c
onju
gării
, pro
num
ele
refle
xiv
trece
însă
în faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
guar
dars
i (=
a se
priv
i): m
i gua
rdo,
ti g
uard
i, si
gua
rda.
..
Sau:
van
tars
i (=
a se
lăud
a): m
i van
to, t
i van
ti, si
van
ta...
Sau:
spa
vent
arsi
(=
a se
spe
ria):
mi
spav
ento
, ti
spav
enti,
si
spav
enta
...
Pr
onum
ele
refle
xiv
se n
otea
ză d
e as
emen
i la
sfîrş
itul v
erbe
lor l
a ge
runz
iu sa
u la
impe
rativ
(per
s. a
II-a
sg.,
I şi a
II-a
pl.)
.
De
ex.:
Sper
iindu
-se,
n-a
mai
ven
it. =
Spa
vent
ando
si, n
on è
più
ve
nuto
.
Alt
ex.:
Să n
e pr
ivim
cu
atenţie
! = G
uard
iam
oci c
on a
ttenz
ione
!
PAR
TIC
ULE
LE “
CI”
, “V
I”, “
NE”
; PR
ON
UM
ELE
“LO
”
(Le
parti
celle
“ci
”, “
vi”,
“ne
”; il
pro
nom
e “l
o”)
1) P
artic
ulel
e “c
i”, “
vi”
(Le
parti
celle
“ci
”, “
vi”)
Sînt
ega
le c
a va
loar
e, s
e po
ate
utili
za fi
e un
a, f
ie c
eala
ltă.
Ten-
dinţ
a de
azi
e to
tuşi
spr
e fo
losi
rea
mai
fre
cven
tă a
lui “
ci” şi
mai
rară
a
lui “
vi”.
Ţin
locu
l unu
i cuv
înt s
au a
l une
i sin
tagm
e in
trodu
se d
e pr
epoz
iţi-
ile “
a” sa
u “i
n” sa
u “s
u”.
D
e ex
.: - Q
uest
’ann
o an
date
in m
onta
gna ?
/ - S
ì, ci
and
iam
o. =
- A
nul a
cest
a m
ergeţi
la m
unte
? / -
Da,
mer
gem
.
Expl
icaţ
ie: Î
n lim
ba ro
mână
nu m
ai re
luăm
cuv
inte
sau
sin
tagm
e ex
prim
ate
ante
rior,
ci l
e su
bînţ
eleg
em.
În l
imba
ita
liană
ace
ste
cuvi
nte
sau
sint
agm
e, c
are
nu m
ai s
înt r
elua
te în
vor
bire
, tre
buie
înlo
cuite
cu
o pa
rticu
lă, î
n ca
zul d
e faţă
“ci
”.
A
lte e
x.: -
Pro
vate
a p
arla
re c
on il
dir
etto
re?
/ - S
ì, ci
pro
viam
o.
= - Î
ncer
caţi
să v
orbiţi
cu d
irect
orul
? / -
Da,
înce
rcăm
.
Sau:
Vie
ni d
oman
i, m
i ra
ccom
ando
! C
i co
nto!
(→
con
to s
u qu
esto
) = V
ino
mîin
e, te
rog
fum
os! M
ă ba
zez
(→ p
e as
ta)!
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
53
A
tenţ
ie:
Întru
cît
parti
cule
le “
ci”
sau
“vi
” di
n it
alia
nă n
u c
o-re
spun
d în
mod
dire
ct u
nui
anum
it cu
vînt
din
lim
ba r
omână,
fol
osir
ea
lor,
de
cele
mai
mul
te o
ri, tr
ebui
e in
tuită
.
Parti
cula
“ci
” ap
are şi
în a
num
ite e
xpre
sii c
onsa
crat
e.
D
e ex
.: Q
uella
per
sona
non
ci v
ede
(→ è
cie
ca).
= Pe
rsoa
na a
ce-
ea n
u ve
de (→
e o
arbă
).
Dav
anti
ci se
nto
meg
lio. =
În faţă
aud
mai
bin
e.
C
i ho
mes
so d
ue o
re p
er s
trad
a. =
Am
avu
t nev
oie
de d
ouă
ore
pe d
rum
.
Ci v
uole
paz
ienz
a. =
Est
e ne
voie
de
răbd
are.
Lui
è un
ing
enuo
, ci
cas
ca s
ubito
. =
El e
nai
v, s
e la
să păcăl
it im
edia
t.
I doc
umen
ti no
n ce
li h
o. =
Act
ele
nu le
am
(→ la
min
e).
Obs
.: A
dese
ori,
în li
mba
vor
bită
, par
ticul
a “c
i” e
fol
osită
ple
o-na
stic
– m
ai a
les
atun
ci c
înd
cuvî
ntul
sau
sin
tagm
a ca
re tr
ebui
a în
locu
ită
se a
flă în
faţa
pre
dica
tulu
i.
De
ex.:
Al m
are
io c
i vad
o sp
esso
. = L
a m
are
eu mă
duc
dese
ori.
Sa
u: A
lle tu
e pr
omes
se io
non
ci c
redo
più
. = În
pro
mis
iuni
le ta
le
eu n
u m
ai c
red.
Obs
.: Pa
rticu
lele
“ci
” sa
u “v
i” n
u tre
buie
con
fund
ate
cu p
ronu
-m
ele
pers
onal
e-re
flexi
ve “
ci”
sau
“vi”
, cu
care
coi
ncid
doa
r din
pun
ct d
e ve
dere
form
al, d
ar d
e ca
re s
e di
stin
g ne
t prin
val
oare
gra
mat
icală şi
sem
-ni
ficaţ
ie.
D
e ex
.: C
i vad
o. =
Mă
duc
(→ a
colo
). (i
.e. P
AR
TIC
ULA
“C
I”)
C
i ved
iam
o. =
Ne
vede
m. (
i.e. P
RO
NU
MEL
E R
EFLE
XIV
“C
I”).
Gru
pul “
c’è”
, “ci
son
o”
A
re s
ensu
l “ex
istă
”, “
se a
flă”.
Dacă
subi
ectu
l se
află
în faţa
pre
-di
catu
lui,
parti
cula
“ci
” nu
se m
ai fo
loseşt
e.
D
e ex
.: Pe
masă
este
car
tea.
= S
ul ta
volo
c’è
il li
bro.
Dar
: Car
tea
este
pe
masă.
= Il
libr
o è
sul t
avol
o.
A
lt ex
.: Pe
masă
sînt
cărţil
e. =
Sul
tavo
lo c
i son
o i l
ibri
.
Dar
: Cărţil
e sî
nt p
e m
asă.
= I
libri
sono
sul t
avol
o.
54
L
aszl
o A
lexa
ndru
Obs
.: G
rupu
l “c
’è”,
“ci
son
o” d
in i
talia
nă e
ste
echi
vale
nt,
ca
sens
şi r
egul
i de
folo
sire
, gru
puril
or “
ther
e is
”, “
ther
e ar
e” d
in e
ngle
ză,
resp
ectiv
“il
y a”
din
fran
ceză
.
2)
Par
ticul
a “n
e” (L
a pa
rtice
lla “
ne”)
Ţine
locu
l unu
i cuv
înt s
au u
nei s
inta
gme
intro
duse
de
prep
oziţi
i-le
“di
” sa
u “d
a”.
D
e ex
.: -
Parl
ate
di m
e ? /
– Sì
, ne
parl
iam
o. =
- V
orbiţi
desp
re
min
e? /
- Da,
vor
bim
(→ d
espr
e tin
e).
Ex
plic
aţie
: În
limba
rom
ână
nu m
ai re
luăm
cuv
inte
sau
sin
tagm
e ex
prim
ate
ante
rior,
ci l
e su
bînţ
eleg
em.
În l
imba
ita
liană
ace
ste
cuvi
nte
sau
sint
agm
e, c
are
nu m
ai s
înt r
elua
te în
vor
bire
, tre
buie
înlo
cuite
cu
o pa
rticu
lă, î
n ca
zul d
e faţă
“ne
”.
A
lt ex
.: H
o vi
sto
anch
’io l
o sp
etta
colo
e n
e so
no r
imas
to
affa
scin
ato
(→ d
a es
so).
= A
m văz
ut ş
i eu
spec
taco
lul ş
i am
răm
as fa
sci-
nat (→
de
el).
A
tenţ
ie:
Întru
cît
parti
cula
“ne
” di
n ita
liană
nu
core
spun
de î
n m
od d
irect
unu
i an
umit
cuvî
nt d
in l
imba
rom
ână,
fol
osir
ea s
a, d
e ce
le
mai
mul
te o
ri, tr
ebui
e in
tuită
.
Parti
cula
“ne
” ap
are şi
în a
num
ite e
xpre
sii c
onsa
crat
e.
D
e ex
.: N
on n
e va
le la
pen
a. =
Nu
mer
ită o
bose
ala.
Che
ne
è di
Gio
rgio
? =
Ce
mai
e c
u G
eorg
e?
O
bs.:
Ade
seor
i, în
lim
ba v
orbi
tă, p
artic
ula
“ne”
e f
olos
ită p
leo-
nast
ic –
mai
ale
s at
unci
cîn
d cu
vînt
ul s
au s
inta
gma
care
treb
uia
înlo
cuită
se
află
în faţa
pre
dica
tulu
i.
De
ex.:
Di q
uei l
ibri
, ne
vedo
tant
i. =
Cărţi
din
acel
ea văd
o m
ul-
ţime.
Di q
uest
a co
sa n
on s
e ne
par
la p
ropr
io. =
Des
pre
aşa
ceva
nic
i nu
poa
te fi
vor
ba.
O
bs.:
Atu
nci c
înd
parti
cula
“ne
” ţin
e lo
cul u
nui c
ompl
emen
t di-
rect
, im
pune
aco
rdul
obl
igat
oriu
al p
artic
ipiu
lui d
in ti
mpu
rile
com
puse
.
De
ex.:
Di q
uei l
ibri
, ne
ho v
isti
tant
i. =
Cărţi
din
acel
ea a
m vă-
zut o
mulţim
e.
A
lt ex
.: -
Vuoi
un’
aran
cia?
/ -
No,
gra
zie,
ne
ho m
angi
ate
già
due.
= -
Vre
i o
porto
cală
? /
- N
u, m
ulţu
mes
c, a
m m
înca
t de
ja (→
din
ac
este
a) d
ouă.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
55
Ex
cepţ
ie: A
tunc
i cîn
d pr
epoz
iţia
“da”
intro
duce
un
acuz
ativ
de
depl
asar
e sp
re p
erso
ană,
se în
locu
ieşt
e cu
par
ticul
a “c
i” şi
nu
cu “
ne”.
De
ex.:
- And
iam
o do
man
i da
Mar
ia?
/ - S
ì, ci
and
iam
o. =
Mer
-ge
m m
îine
la M
aria
? –
Da,
mer
gem
.
Se m
enţin
e ac
eeaş
i par
ticulă şi
în v
orbi
rea
pleo
nast
ică.
De
ex.:
Da
Mar
ia io
ci v
ado
spes
so. =
La
Mar
ia e
u m
erg
ades
ea.
Ate
nţie
: Fol
osire
a pa
rticu
lei “
ci”
sau
a pa
rticu
lei “
ne”
nu d
epin
-de
de
cuvî
ntul
sau
sint
agm
a în
locu
ită, c
i exc
lusi
v de
pre
poziţia
car
e stă
în
faţa
cuv
întu
lui s
au a
sint
agm
ei re
spec
tive!
De
ex.:
- And
ate
a Ro
ma
e to
rnat
e da
Mila
no?
/ - S
ì, ci
and
iam
o e
ne to
rnia
mo.
= -
Mer
geţi
la R
oma şi
vă
înto
arceţi
de la
Mila
no?
/ - D
a,
mer
gem
(→ a
colo
) şi n
e în
toar
cem
(→ d
e ac
olo)
.
Expl
icaţ
ie: A
tît “
Rom
a” c
ît şi
“M
ilano
” sî
nt s
ubst
antiv
e pr
oprii
, şi
totuşi
o d
ată
se în
locu
iesc
cu
“ci”
, iar
alte
ori c
u “n
e”. S
ituaţ
ia s
e da
to-
rează
prep
oziţi
ei d
iferit
e di
n faţa
lor,
întru
cît c
uvin
tele
intro
duse
cu
“a”,
sa
u “i
n”, s
au “
su”
sînt
sub
stitu
ite d
e pa
rticu
la “
ci”,
în s
chim
b cu
vint
ele
intro
duse
cu
“di”
sau
“da
” sî
nt s
ubst
ituite
de
parti
cula
“ne
”. Î
n ac
este
co
ndiţi
i, pu
tem
chi
ar să
inve
rsăm
cel
e do
uă o
raşe
între
ele
, situ
aţia
gra
-m
atic
ală
din
cadr
ul ră
spun
sulu
i nu
se v
a sc
him
ba.
D
e ex
.: - A
ndat
e a
Mila
no e
torn
ate
da R
oma?
/ - S
ì, ci
and
iam
o e
ne to
rnia
mo.
= -
Mer
geţi
la M
ilano
şi vă
înto
arceţi
de la
Rom
a? /
- Da,
m
erge
m (→
aco
lo) ş
i ne
înto
arce
m (→
de
acol
o).
O
bs.:
Parti
cula
“ne
” nu
exp
rimă
idee
a de
neg
aţie
. Ea
nu tr
ebui
e co
nfun
dată
cu
conj
uncţ
ia n
egat
ivă
“né”
, cu
care
sea
mănă
form
al, d
ar d
e ca
re se
dis
tinge
prin
val
oare
gra
mat
icală şi
sem
nific
aţie
.
De
ex.:
Di q
uest
i film
io n
e ho
vis
ti pa
recc
hi. =
Ase
men
ea fi
lme
eu a
m văz
ut o
mulţim
e. (i
.e. P
AR
TIC
ULA
“N
E”)
N
on v
edo
né lu
i, né
lei.
= N
u-i v
ăd n
ici p
e el
, nic
i pe
ea. (
i.e.
CO
NJU
NCŢI
A N
EGA
TIVĂ
“N
É”)
3)
Pro
num
ele
“lo”
(Il p
rono
me
“lo”
)
Ţine
loc
ul u
nui
cuvî
nt c
are
nu e
int
rodu
s de
nic
i o
prep
oziţi
e.
Poat
e ţin
e lo
cul,
de a
sem
eni,
unui
gru
p de
cuv
inte
, une
i pr
opoz
iţii
sau
chia
r unu
i gru
p de
pro
poziţii
.
De
ex.:
Gio
vane
? Lo
sono
stat
o! =
Tînăr
? A
m fo
st!
Ex
plic
aţie
: se
evită
repe
tiţia
cuv
întu
lui “
giov
ane”
prin
înlo
cuire
a sa
cu
pron
umel
e “l
o”.
56
L
aszl
o A
lexa
ndru
Alt
ex.:
Sai c
he s
iam
o st
ati d
alla
non
na e
le a
bbia
mo
port
ato
dei
fiori
? / –
Sì,
lo s
o. =
Ştii
că
am f
ost l
a bu
nica
şi i
-am
dus
flo
ri? /
– D
a,
ştiu
(→ că
aţi f
ost…
).
Expl
icaţ
ie: s
e ev
ită re
petiţ
ia p
ropo
ziţii
lor s
ubor
dona
te, p
rin în
lo-
cuire
a lo
r cu
pron
umel
e “l
o”.
O
bs.:
În li
mba
vor
bită
s-a
gen
eral
izat
folo
sire
a pl
eona
stică
a pr
o-nu
mel
ui “
lo”,
în a
celaşi
en
unţ c
a şi
cuv
întu
l sau
sin
tagm
a ca
re tr
ebui
a în
locu
ită.
D
e ex
.: Lo
so c
he v
iene
. = Ş
tiu că
vine
.
PRO
NU
MEL
E PO
SESI
V
(Il p
rono
me
poss
essi
vo)
Este
par
tea
de v
orbi
re c
are
indi
că p
oses
orul
unu
i obi
ect ş
i obi
ec-
tul p
osed
at. A
re a
cele
aşi f
orm
e ca
şi a
djec
tivul
pos
esiv
(vez
i aco
lo e
xpli-
caţii
le).
Cîn
d ap
are
alăt
uri
de s
ubst
antiv
şi
îl de
term
ină,
are
val
oare
de
adje
ctiv
. Cîn
d ţin
e lo
cul s
ubst
antiv
ului
, are
val
oare
de
pron
ume.
De
ex.:
Cas
a m
ea e
frum
oasă
. = L
a m
ia c
asa
è be
lla. (
= A
DJE
C-
TIV
PO
SESI
V)
D
ar:
Cas
a fr
umoa
să e
a m
ea. =
La
bella
cas
a è
mia
. (=
PRO
-N
UM
E PO
SESI
V)
PRO
NU
MEL
E D
EMO
NST
RA
TIV
(Il p
rono
me
dim
ostra
tivo)
Este
par
tea
de v
orbi
re c
are
înlo
cuieşt
e un
sub
stan
tiv ş
i in
dică
po
ziţia
de
apro
pier
e sa
u de
părta
re faţă
de
vorb
itor.
Are
ace
leaş
i for
me
ca
şi a
djec
tivul
dem
onst
rativ
(ve
zi a
colo
exp
licaţ
iile)
. Cîn
d ap
are
alăt
uri d
e su
bsta
ntiv
şi
îl de
term
ină,
are
val
oare
de
adje
ctiv
. C
înd ţin
e lo
cul
subs
tant
ivul
ui, a
re v
aloa
re d
e pr
onum
e.
D
e ex
.: C
asa
acea
sta
e fr
umoa
să. =
Que
sta
casa
è b
ella
. (=
AD
-JE
CTI
V D
EMO
NST
RA
TIV
)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
57
D
ar:
Cas
a fr
umoa
să e
ace
asta
. =
La b
ella
cas
a è
ques
ta.
(=
PRO
NU
ME
DEM
ON
STR
ATI
V)
Sî
nt d
es f
olos
ite f
orm
ele
ques
to,
ques
ta,
ques
ti, q
uest
e (p
entru
ap
ropi
ere)
şi q
uello
, que
lla, q
uelli
, que
lle (p
entru
depăr
tare
).
Var
iant
ele
arha
ice
ale
dem
onst
rativ
ului
sî
nt
cost
ui,
cost
ei,
cost
oro
(de
apro
pier
e) şi
col
ui, c
olei
, col
oro
(de
depă
rtare
).
Obs
.: Ex
prim
area
gen
erică
se r
ealiz
ează
în li
mba
rom
ână
cu g
e-nu
l fem
inin
sing
ular
. În
italia
nă –
cu
genu
l mas
culin
sing
ular
.
De
ex.: Şt
ii as
ta?
= Sa
i que
sto?
, sau
: Lo
sai?
Obs
.: Fo
rma
ques
ti +
vb. l
a si
ngul
ar i
ndică,
în
limba
lite
rară
, ul
timul
ele
men
t al u
nei e
num
eraţ
ii.
D
e ex
.: I-
am în
tîlni
t pe
Mar
cel ş
i pe
Adr
ian.
Ace
sta
din
urmă
îmi
păre
a ca
m tr
ist.
= H
o in
cont
rato
Mar
cello
e A
dria
no. Q
uest
i mi s
embr
ava
un p
o’ tr
iste
.
PRO
NU
MEL
E N
EHO
TĂR
ÎT
(Il p
rono
me
inde
finito
)
Este
par
tea
de v
orbi
re c
are
indi
că în
mod
gen
eric
fiinţe
sau
lu-
crur
i.
Următ
oare
le p
ot fi
atît
pro
num
e, c
înd
înlo
cuie
sc s
ubst
antiv
ul, c
ît şi
adj
ectiv
e ne
hotă
rîte,
cîn
d în
soţe
sc s
ubst
antiv
ul:
alcu
no (
= vr
eunu
l),
alqu
anto
(= c
eva,
cîtv
a), c
erto
(= o
arec
are)
, mol
to (=
mul
t), p
oco
(= p
u-ţin
), ta
nto
(= m
ult),
trop
po (=
pre
a m
ult),
tutto
(= to
tul)
etc.
Următ
oare
le p
ot f
i doa
r pr
onum
e ne
hotă
rîte şi
au
doar
for
mă
de
sing
ular
: chi
unqu
e (=
oric
ine)
, cia
scun
o (=
fie
care
), ne
ssun
o (=
nim
eni,
nici
unu
l), o
gnun
o (=
fiec
are)
, qua
lcun
o (=
car
eva)
, uno
(= u
nul).
De
ex.:
Fiec
are şi
-a s
pus
păre
rea.
= C
iasc
uno
/ Ogn
uno
ha d
etto
il
suo
pare
re.
PRO
NU
MEL
E IN
TER
OG
ATI
V
(Il p
rono
me
inte
rrog
ativ
o)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e in
trodu
ce o
între
bare
.
58
L
aszl
o A
lexa
ndru
Are
următ
oare
le f
orm
e: c
hi?
(= c
ine?
), ch
e? (
= ce
?), c
he c
osa?
(=
ce?
), qu
ale?
(= c
are?
), qu
anto
? (=
cît?
).
De
ex.:
Ce
vrei
să-m
i spu
i? =
Che
cos
a vu
oi d
irm
i?
O
bs.:
Cîn
d e
urm
at d
e ve
rbul
ess
ere
la p
ers.
a II
I-a
sing
ular
(è)
, pr
onum
ele
inte
roga
tiv “
qual
e” tr
unch
iază
voc
ala
“-e”
fin
ală.
Eve
ntua
la
folo
sire
a a
post
rofu
lui a
r fi g
reşi
tă.
D
e ex
.: C
are
e pă
rere
a ta
? =
Qua
l è la
tua
opin
ione
?
PRO
NU
MEL
E R
ELA
TIV
(Il p
rono
me
rela
tivo)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e, ţi
nînd
locu
l unu
i sub
stan
tiv, i
ntro
du-
ce to
toda
tă o
pro
poziţie
subo
rdon
ată.
De
ex.:
Băi
atul
car
e vi
ne e
ste
prie
tenu
l m
eu.
= Il
raga
zzo
che
(sau
: il q
uale
) vie
ne è
il m
io a
mic
o.
C
ele
mai
frec
vent
e pr
onum
e re
lativ
e di
n lim
ba it
alia
nă sî
nt c
he şi
qu
ale.
For
mel
e lo
r, în
fun
cţie
de
cazu
l pr
onum
elui
rel
ativ
din
rom
ână,
sî
nt u
rmăt
oare
le:
1.
Nom
inat
iv (c
ine?
)
În ro
mână
(CA
RE
) În
ital
iană
(C
HE
) În
ital
iană
(Q
UA
LE
)
care
che
il la
}
qual
e i le
}
qual
i
De
ex.:
Băi
eţii
care
vin
sîn
t prie
teni
i mei
. = I
raga
zzi c
he (s
au: i
qu
ali)
veng
ono
sono
i m
iei a
mic
i.
Obs
.: Pr
onum
ele
rela
tiv c
he e
ste
inva
riabi
l în
gen şi
num
ăr, aşa
-da
r e m
ai uşo
r de
folo
sit.
Pron
umel
e re
lativ
qua
le s
e sc
him
bă la
plu
ral î
n qu
ali ş
i e p
rece
dat d
e ar
ticol
ul h
otăr
ît: il
, la,
i, le
.
2. A
cuza
tiv (p
e ci
ne?,
ce?
)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
59
În ro
mână
(CA
RE
) În
ital
. (C
HE
)În
ital
iană
(Q
UA
LE
)
care
che
il la
}
qual
ei le
}
qu
ali
desp
re, î
n...
care
di
, in.
.. cu
i de
l, ne
l…de
lla,
nella
… }
qu
ale
dei,
nei…
de
lle,
nelle
…
}
qual
i
De
ex.:
Băi
eţii
pe c
are
îi vă
d sî
nt p
riete
nii m
ei. =
I r
agaz
zi c
he
(sau
: i q
uali )
ved
o so
no i
mie
i am
ici.
Băi
eţii
desp
re c
are
vorb
im s
înt s
impa
tici.
= I r
agaz
zi d
i cui
(sau
: de
i qua
li ) p
arlia
mo
sono
sim
patic
i.
Băi
eţii
cu c
are ţi-
am t
rans
mis
mes
ajul
sîn
t st
udenţi.
= I
raga
zzi
con
cui (
sau:
con
i qu
ali)
ti ho
tras
mes
so il
mes
sagg
io so
no st
uden
ti.
O
bs.:
Ace
l pe
care
în r
omână
intro
duce
com
plem
entu
l dire
ct în
ca
zul a
cuza
tiv, î
n ita
liană
NU
se tr
aduc
e.
D
e ex
.: Îl
văd
pe Io
n. =
Ved
o G
iova
nni.
Fa
ta p
e ca
re o
cun
osc.
.. =
La ra
gazz
a ch
e co
nosc
o…
O
bs.:
Pent
ru a
-l fo
losi
cor
ect p
e ch
e în
Ac.
cu
prep
oziţi
e: a
) tra
-du
cem
pre
poziţia
din
rom
ână
în it
alia
nă; b
) îl s
chim
băm
pe
che
în c
ui.
Pe
ntru
a-l
folo
si c
orec
t pe
qual
e în
Ac.
cu
prep
oziţi
e: a
) tra
du-
cem
pre
poziţia
din
rom
ână
în it
alia
nă; b
) adă
ugăm
arti
colu
l hotăr
ît (il
, la,
i,
le);
c) d
acă
e ne
voie
, efe
ctuă
m a
ltern
anţa
de
număr
(qua
le /
qual
i).
3.
Dat
iv (c
ui?)
În ro
mână
(CA
RE
) În
ital
iană
(C
HE
) În
ital
iană
(Q
UA
LE
)
căru
ia, căr
eia,
că-
rora
a
cui
al
alla
}
qu
ale
ai
alle
}
qual
i
D
e ex
.: Băi
atul
căr
uia
îi vo
rbes
c e
sim
patic
. = I
l rag
azzo
a c
ui
(sau
: al q
uale
) par
lo è
sim
patic
o.
Fa
ta căr
eia
îi vo
rbes
c e
frum
oasă
. = L
a ra
gazz
a a
cui (
sau:
alla
qu
ale)
par
lo è
bel
la.
60
L
aszl
o A
lexa
ndru
Băi
eţii
căro
ra le
vor
besc
sîn
t cur
ioşi
. = I
rag
azzi
a c
ui (
sau:
ai
qual
i) pa
rlo
sono
cur
iosi
.
Fete
le căr
ora
le v
orbe
sc s
înt
drăg
uţe.
= L
e ra
gazz
e a
cui
(sau
: al
le q
uali )
par
lo so
no c
arin
e.
4.
Gen
itiv
(a c
ui?)
În ro
mână
(CA
RE
) În
ital
iană
(C
HE
) În
ital
iană
(Q
UA
LE
) al
a ai
ale
}
căru
i, că
rei,
căro
r
il
la i le
} cui
del
dei
D
espr
e }
al a ai
ale
}că
rui,
căre
i, că
ror
del,
della
, de
i, de
lle
} cui
della
}
qual
e de
lle
}
qual
i
D
e ex
.: Băi
atul
, al căr
ui f
rate
e e
lev,
ne
salu
tă. =
a)
Il ra
gazz
o, il
cui
fr
atel
lo è
alli
evo,
ci s
alut
a, s
au: b
) Il
raga
zzo,
il fr
atel
lo d
el q
uale
è a
l-lie
vo, c
i sal
uta.
Băi
atul
, a căr
ui s
oră
e el
evă,
ne
salu
tă. =
a)
Il ra
gazz
o, l
a cu
i so
rella
è a
lliev
a, c
i sal
uta,
sau
: b)
Il ra
gazz
o, la
sor
ella
del
qua
le è
al-
lieva
, ci s
alut
a.
Băi
atul
, ai căr
ui f
raţi
sînt
ele
vi, n
e sa
lută
. = a
) Il
raga
zzo,
i cu
i fr
atel
li so
no a
lliev
i, ci
sal
uta,
sau
: b) I
l rag
azzo
, i fr
atel
li de
l qua
le s
ono
allie
vi, c
i sal
uta.
Băi
atul
ale
căr
ui s
uror
i sîn
t ele
ve, n
e sa
lută
. = a
) Il
raga
zzo,
le
cui s
orel
le s
ono
allie
ve, c
i sal
uta,
sau
: b) I
l rag
azzo
, le
sore
lle d
el q
uale
so
no a
lliev
e, c
i sal
uta.
Obs
.: La
caz
ul g
eniti
v, în
tre p
ronu
mel
e ch
e şi
pro
num
ele
qual
e av
em d
ifere
nţă
de to
pică
şi d
e ac
ord:
1) c
he p
rece
dă s
ubie
ctul
din
sub
ordo
nată
şi s
e ac
ordă
cu
aces
ta
(aco
rdul
spre
dre
apta
, la
fel c
a în
lim
ba ro
mână)
.
2) q
uale
se n
otea
ză d
upă
subi
ectu
l din
subo
rdon
ată,
dar
se a
cordă
cu s
ubie
ctul
din
prin
cipa
lă (a
cord
ul s
pre
stîn
ga).
În p
lus
mai
treb
uie
să
folo
sim
arti
colu
l hotăr
ît şi
să a
cordăm
num
eric
pro
num
ele
qual
e / q
uali.
De
ex.:
Băi
atul
ai căr
ui fr
aţi..
. = a
) Il r
agaz
zo i
cui f
rate
lli...
dar
: b)
Il ra
gazz
o, i
frat
elli
del q
uale
...
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
61
A
vînd
în
vede
re t
oate
ace
ste d
ificu
ltăţi
supl
imen
tare
în
utili
zare
a pr
onum
elui
qua
le, s
e re
com
andă
folo
sirea
pre
pond
eren
tă a
pro
num
elui
che.
Iată
şi o
ser
ie d
e ex
empl
e di
n a
doua
cat
egor
ie, c
înd
pron
umel
e re
lativ
în g
eniti
v e
prec
edat
de
prep
oziţi
e:
Băi
atul
des
pre
al căr
ui f
rate
vor
bim
e s
impa
tic. =
a)
Il ra
gazz
o de
l cui
frat
ello
par
liam
o è
sim
patic
o, s
au: b
) Il
raga
zzo,
del
frat
ello
del
qu
ale
par
liam
o, è
sim
patic
o.
Băi
atul
des
pre
a că
rui
soră
vor
bim
e s
impa
tic.
= a)
Il
raga
zzo
della
cui
sor
ella
par
liam
o è
sim
patic
o, s
au: b
) Il
raga
zzo,
del
la s
orel
la
del q
uale
par
liam
o, è
sim
patic
o.
Băi
atul
des
pre
ai căr
ui f
raţi
vorb
im e
sim
patic
. = a
) Il
raga
zzo
dei c
ui fr
atel
li pa
rlia
mo
è si
mpa
tico,
sau
: b)
Il ra
gazz
o, d
ei fr
atel
li de
l qu
ale
par
liam
o, è
sim
patic
o.
Băi
atul
des
pre
ale
căru
i sur
ori v
orbi
m e
sim
patic
. = a
) Il r
agaz
zo
delle
cui
sor
elle
par
liam
o è
sim
patic
o, s
au:
b) I
l ra
gazz
o, d
elle
sor
elle
de
l qua
le p
arlia
mo,
è si
mpa
tico.
Obs
.: La
caz
ul g
eniti
v cu
pre
poziţie
, înt
re p
ronu
mel
e ch
e şi
pro
-nu
mel
e qu
ale
avem
dife
renţă
de to
pică
şi d
e ac
ord:
1) c
he p
rece
dă s
ubie
ctul
din
sub
ordo
nată
şi s
e ac
ordă
cu
aces
ta
(aco
rdul
spre
dre
apta
, la
fel c
a în
lim
ba ro
mână)
.
2) q
uale
se n
otea
ză d
upă
subi
ectu
l din
subo
rdon
ată,
dar
se a
cordă
cu s
ubie
ctul
din
prin
cipa
lă (a
cord
ul s
pre
stîn
ga).
În p
lus
mai
treb
uie
să
folo
sim
arti
colu
l hotăr
ît şi
să a
cordăm
num
eric
pro
num
ele
qual
e / q
uali.
De
ex.:
Băi
atul
des
pre
ai căr
ui f
raţi.
.. =
a) I
l ra
gazz
o de
i cu
i fr
atel
li...
dar
: b) I
l rag
azzo
, dei
frat
elli
del q
uale
...
A
vînd
în
vede
re t
oate
ace
ste d
ificu
ltăţi
supl
imen
tare
în
utili
zare
a pr
onum
elui
qua
le, s
e re
com
andă
folo
sirea
pre
pond
eren
tă a
pro
num
elui
che.
Obs
.: al
, a, a
i, al
e şi
cel
, cea
, cei
, cel
e se
tra
duc
în i
talia
nă c
u re
spec
tivul
arti
col h
otăr
ît: il
, la,
i, le
.
De
ex.:
al căr
ui =
il c
ui; a
le căr
ui =
le c
ui; Ş
tefa
n ce
l Mar
e =
Ste-
fano
il G
rand
e; c
ea d
intîi
= la
pri
ma
etc.
Exis
tă d
e as
emen
i pro
num
ele
rela
tiv c
hi, m
ai ra
r fol
osit,
car
e ţin
e lo
cul u
nei p
erso
ane.
Poa
te fi
urm
at d
e ve
rb d
oar l
a si
ngul
ar.
D
e ex
.: (p
rov.
) C
hi d
orm
e, n
on p
iglia
pes
ci. =
Cin
e do
arm
e, n
u pr
inde
peş
te. (
i.e. N
u lă
sa să
-ţi sc
ape
ocaz
ia)
VER
BUL
(Il v
erbo
)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
car
e ex
primă
o acţiu
ne, o
miş
care
, un
pro-
ces e
tc.
Pr
in in
term
ediu
l ver
bulu
i află
m c
um s
e de
sfăş
oară
(mod
ul),
cînd
se
pet
rece
(tim
pul) şi
cin
e fa
ce a
cţiu
nea
(per
soan
a şi
num
ărul
). A
cţiu
nea
sigu
ră, e
vide
ntă,
se e
xprim
ă cu
aju
toru
l mod
ului
indi
cativ
, iar
dacă
ea se
re
aliz
ează
în m
omen
tul v
orbi
rii, s
e fo
loseşt
e tim
pul p
reze
nt.
M
OD
UR
ILE
VE
RB
AL
E
Sche
mă
gene
rală
(I
mod
i ver
bali.
Sch
ema
gene
rale
)
RO
. - p
erso
nale
(se
conj
ugă)
:
- ind
icat
iv;
- c
ondiţio
nal-o
ptat
iv;
- c
onju
nctiv
;
- im
pera
tiv;
- nep
erso
nale
(nu
se c
onju
gă):
- i
nfin
itiv;
- ger
unzi
u;
- p
artic
ipiu
;
- sup
in.
IT.
- fin
iti (s
i con
iuga
no):
- i
ndic
ativ
o;
- c
ondi
zion
ale;
- con
giun
tivo;
- im
pera
tivo;
- i
ndef
initi
(non
si c
oniu
gano
):
- inf
inito
;
- ger
undi
o;
- p
artic
ipio
.
În d
icţio
nar
verb
ele
sînt
enu
nţat
e la
mod
ul in
finiti
v. E
xprim
area
un
ui a
num
it m
od, t
imp,
per
soană
sau
număr
ţine
de
inte
nţiil
e vo
rbito
ru-
lui,
prec
um şi
de
com
pete
nţa
sa g
ram
atic
ală.
Pent
ru m
ai b
una
recu
noaş
tere
a v
erbe
lor,
ele
sînt
cla
sific
ate
pe
conj
ugăr
i. În
rom
ână
exis
tă p
atru
con
jugă
ri, în
funcţie
de
term
inaţ
ia v
er-
belo
r la
infin
itiv.
În it
alia
nă e
xistă
trei c
onju
gări.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
63
RO
. - c
onj.
I: a
cînt
a ;
- con
j. a
II-a
: a v
edea
; - c
onj.
a II
I-a:
a c
rede
; - c
onj.
a IV
-a: a
fugi
; a u
rî.
IT.
- con
j. I:
cant
are ;
- c
onj.
a II
-a: c
rede
re;
- con
j. a
III-
a: a
prir
e .
IND
ICA
TIV
UL
PREZ
ENT
(L’in
dica
tivo
pres
ente
)
Pr
ezen
tul i
ndică
o acţiu
ne d
erul
ată
în m
omen
tul v
orbi
rii. E
ste
un
timp
sim
plu.
A. V
ERBE
LE R
EGU
LATE
(I v
erbi
rego
lari)
Ace
astă
cat
egor
ie c
uprin
de m
ajor
itate
a ve
rbel
or la
indi
cativ
pre
-ze
nt. S
înt v
erbe
reg
ulat
e de
oare
ce f
orm
ează
per
soan
ele
după
o a
num
ită
regu
lă. C
riter
iul d
e fo
rmar
e es
te u
rmăt
orul
: după
ce tă
iem
term
inaţ
ia d
e co
njug
are
(-ar
e, -e
re, -
ire)
, obţ
inem
rădă
cina
ver
bulu
i, ca
re ră
mîn
e in
va-
riabi
lă p
entru
toat
e pe
rsoa
nele
.
cant
are :
cr
eder
e:
aprir
e:
cant
- cr
ed-
apr-
ca
nt-
cred
- ap
r-
cant
- cr
ed-
apr-
ca
nt-
cred
- ap
r-
cant
- cr
ed-
apr-
ca
nt-
cred
- ap
r-
La
rădăc
ina
astfe
l obţin
ută
adău
găm
ter
min
aţia
. C
onju
gare
a co
mpl
etă
a ve
rbel
or re
gula
te la
indi
cativ
pre
zent
est
e ur
măt
oare
a:
ca
ntar
e cr
eder
e ap
rire
ca
nto
cred
o ap
ro
cant
i cr
edi
apri
cant
a cr
ede
apre
ca
ntia
mo
cred
iam
o ap
riam
o ca
ntat
e cr
edet
e ap
rite
cant
ano
cred
ono
apro
no
64
L
aszl
o A
lexa
ndru
Un
sfat
: est
e pr
ea o
bosi
tor să
învăţă
m p
e de
rost
(= să
“toc
im”)
de
trei
ori
cîte
şas
e te
rmin
aţii
(adi
că 1
8 fo
rme
verb
ale
dist
inct
e). E
mai
si
mpl
u să
reţin
em o
pt p
rinc
ipii
unita
re d
e fo
rmar
e a
pers
oane
lor.
1)
toat
e ve
rbel
e la
per
s. I s
g. a
u ac
eeaş
i ter
min
aţie
: -o ;
ca
nto
cred
o ap
ro
2)
toat
e ve
rbel
e la
per
s. a
II-a
sg. a
u ac
eeaş
i ter
min
aţie
: -i;
cant
i cr
edi
apri
3)
la c
onj.
I, pe
rs. a
III-
a sg
. rei
a vo
cala
din
con
juga
re: -
a;
cant
a –
–
4) la
con
j. a
II-a şi
a III
-a, p
ers.
a III
-a sg
. au
acee
aşi t
erm
inaţ
ie: -
e;
– cr
ede
apre
5) to
ate
verb
ele
la p
ers.
I pl.
au a
ceeaşi
term
inaţ
ie: -
iam
o;
cant
iam
o cr
edia
mo
apria
mo
6)
la p
ers.
a II
-a p
l., v
erbe
le îş
i rei
au v
ocal
a di
n re
spec
tiva
conj
u-ga
re;
cant
Ate
cred
Ete
aprI
te
7)
la p
ers.
a II
I-a
pl.,
verb
ul d
e co
nj. I
îşi r
eia
voca
la d
in c
onju
ga-
re;
cant
Ano
– –
8)
la p
ers.
a II
I-a
pl.,
verb
ele
de c
onj.
a II
-a ş
i a II
I-a
prim
esc
în
term
inaţ
ie v
ocal
a -o
; –
cred
Ono
ap
rOno
Obs
.: V
erbe
le d
e co
nj. I
term
inat
e în
-car
e şi
-gar
e pr
imes
c lit
era
-h- l
a pe
rs. a
II-a
sg.
şi I
pl.
înai
nte
de te
rmin
aţie
, pen
tru a
nu-şi
sch
imba
co
nsoa
na d
in ră
dăci
nă.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
65
cerc
are
preg
are
cerc
o pr
ego
cerc
hi
preg
hi
cerc
a pr
ega
cerc
hiam
o pr
eghi
amo
cerc
ate
preg
ate
cerc
ano
preg
ano
B.
VER
BELE
INC
OA
TIV
E (I
ver
bi in
coat
ivi)
Sî
nt a
cele
ver
be d
e co
njug
area
a II
I-a
(dec
i ter
min
ate
la in
finiti
v în
-ire
) car
e pr
imes
c gr
upul
-ISC
- înt
re ră
dăci
nă şi
term
inaţ
ie, l
a pe
rs. I
, a
II-a
, a II
I-a
sg. ş
i a II
I-a
pl.
fin
ire
a se
com
para
cu:
do
rmir
e fin
ISC
o
dorm
o fin
ISC
i
dorm
i fin
ISC
e
dorm
e fin
iam
o
dorm
iam
o fin
ite
do
rmite
fin
ISC
ono
do
rmon
o
Alte
ver
be i
ncoa
tive
mai
fre
cven
te s
înt:
arri
cchi
re (
= a
îmbo
-găţi)
, ca
pire
(=
a înţe
lege
), ch
iari
re (
= a
clar
ifica
), co
lpir
e (=
a l
ovi),
co
stru
ire
(= a
con
stru
i), d
efin
ire
(= a
def
ini),
dis
trib
uire
(=
a di
strib
ui),
feri
re (=
a ră
ni),
fiori
re (=
a în
flori)
, for
nire
(= a
furn
iza)
, gar
antir
e (=
a
gara
nta)
, gua
rire
(= a
se
vind
eca)
, obb
edir
e (=
a s
e su
pune
), pr
efer
ire
(=
a pr
efer
a), p
roib
ire
(= a
inte
rzic
e), p
ulir
e (=
a c
urăţ
a), r
estit
uire
(=
a
rest
itui),
sos
titui
re (
= a
înlo
cui),
spa
rire
(=
a di
spăr
ea),
sped
ire
(= a
ex-
pedi
a), s
tabi
lire
(= a
sta
bili)
, sug
geri
re (=
a s
uger
a), t
rasf
erir
e (=
a tr
ans-
fera
), un
ire
(= a
uni
) etc
.
Obs
.: V
erbe
le in
coat
ive
se d
istin
g de
cel
elal
te v
erbe
reg
ulat
e de
co
njug
area
a I
II-a
, pr
in a
dăug
area
gru
pulu
i –I
SC–
, do
ar l
a in
dica
tiv
prez
ent,
la c
onju
nctiv
pre
zent
şi la
impe
rativ
. La
alte
mod
uri ş
i tim
puri
nu p
rezi
ntă
deos
ebiri
.
66
L
aszl
o A
lexa
ndru
Obs
.: D
enum
irea
însăşi
, de
ver
be “
inco
ativ
e”,
e co
ntes
tată
cu
argu
men
te c
redi
bile
în
dife
rite
gram
atic
i. Fe
nom
enul
den
umit
răm
îne
însă
nes
chim
bat.
C
. VER
BELE
AU
XILI
AR
E (I
ver
bi a
usili
ari)
Sî
nt v
erbe
le c
u aj
utor
ul căr
ora
formăm
tim
puril
e co
mpu
se.
În
italia
nă e
xistă
două
ver
be a
uxili
are:
ess
ere
(= a
fi) şi
ave
re (
= a
avea
), ca
re a
u şi
înţe
les d
e si
ne stătăt
or.
es
sere
av
ere
sono
ho
se
i ha
i è
ha
siam
o ab
biam
o si
ete
avet
e so
no
hann
o
Obs
.: Li
tera
“h”
se sc
rie, d
ar n
u se
pro
nunţă.
D. V
ERBE
LE N
EREG
ULA
TE L
A I
ND
ICA
TIV
PR
EZEN
T (I
ver
bi ir
rego
lari
all’i
ndic
ativ
o pr
esen
te)
C
îteva
ver
be f
recv
ent
folo
site
au
indi
cativ
ul p
reze
nt n
ereg
ulat
(a
dică
nu
au a
ceeaşi
rădă
cină
la to
ate
pers
oane
le).
1) L
a co
njug
area
I av
em tr
ei v
erbe
ner
egul
ate
mai
impo
rtant
e:
- a
ndar
e (=
a m
erge
): va
do, v
ai, v
a, a
ndia
mo,
and
ate,
van
no.
- d
are
(= a
da)
: do,
dai
, dà,
dia
mo,
dat
e, d
anno
.
- sta
re (=
a st
a): s
to, s
tai,
sta,
stia
mo,
stat
e, st
anno
.
2) O
cat
egor
ie d
e ve
rbe
se c
onju
gă lu
îndu
-se
ca e
talo
n in
finiti
vul
din
limba
latină:
- far
e (=
a fa
ce →
face
re):
facc
io, f
ai, f
a, fa
ccia
mo,
fate
, fan
no.
- d
ire
(= a
spun
e, a
zic
e →
dic
ere )
: dic
o, d
ici,
dice
, dic
iam
o, d
ite,
dico
no.
-
bere
(=
a be
a →
bev
ere )
: be
vo, b
evi,
beve
, bev
iam
o, b
evet
e,
bevo
no.
O
bs.:
Une
le v
erbe
răm
în to
tuşi
reg
ulat
e în
con
juga
re, c
hiar
dacă
prei
au ră
dăci
na d
in li
mba
latină
(ele
apa
rţin
tot c
onj.
a II
-a):
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
67
- c
ondu
rre
(= a
con
duce
→ c
ondu
cere
): co
nduc
o, c
ondu
ci, c
on-
duce
...
-
prod
urre
(=
a pr
oduc
e →
pro
duce
re):
prod
uco,
pro
duci
, pro
-du
ce...
- tra
durr
e (=
a tr
aduc
e →
trad
ucer
e ): t
radu
co, t
radu
ci, t
radu
ce...
3) U
nele
ver
be p
rimes
c co
nsoa
na -g
- la
pers
. I sg
. şi a
III-
a pl
.:
- ten
ere
(= a
ţine
): te
ngo,
tien
i, tie
ne, t
enia
mo,
tene
te, t
engo
no.
-
veni
re (
= a
veni
): ve
ngo,
vie
ni, v
iene
, ven
iam
o, v
enite
, ven
-go
no.
-
rim
aner
e (=
a răm
îne)
: rim
ango
, rim
ani,
riman
e, r
iman
iam
o,
riman
ete,
rim
ango
no.
-
speg
nere
(=
a st
inge
): sp
engo
, sp
egni
, sp
egne
, sp
egni
amo,
sp
egne
te, s
peng
ono.
- sal
ire
(= a
urc
a): s
algo
, sal
i, sa
le, s
alia
mo,
salit
e, sa
lgon
o.
-
sceg
liere
(=
a al
ege)
: sc
elgo
, s
cegl
i, s
cegl
ie,
sce
glia
mo,
sceg
liete
, sce
lgon
o.
4)
Ver
bul s
aper
e (=
a ş
ti) s
e tru
nchi
ază
la s
ingu
lar,
dar
îşi
du-
blea
ză c
onso
ana
la p
ers.
I pl. şi
a II
I-a
pl.:
- s
aper
e: so
, sai
, sa,
sapp
iam
o, sa
pete
, san
no.
5)
Ver
bul
piac
ere
(= a
plă
cea)
alte
rnea
ză î
n ră
dăci
nă c
onso
ana
sim
plă şi
cea
dub
lă:
- p
iace
re: p
iacc
io, p
iaci
, pia
ce, p
iacc
iam
o, p
iace
te, p
iacc
iono
.
Alte
ver
be n
ereg
ulat
e la
indi
cativ
pre
zent
, car
e îş
i sch
imbă
rădă
-ci
na, s
înt:
-
appa
rire
(=
a apăr
ea):
appa
io, a
ppar
i, ap
pare
, app
aria
mo,
ap-
parit
e, a
ppai
ono.
- m
orir
e (=
a m
uri):
muo
io,
muo
ri, m
uore
, m
oria
mo,
mor
ite,
muo
iono
.
- usc
ire
(= a
ieşi
): es
co, e
sci,
esce
, usc
iam
o, u
scite
, esc
ono.
Obs
.: To
ate
verb
ele
deriv
ate
prin
pre
fixar
e se
con
jugă
la fe
l ca şi
ve
rbul
de
bază
.
De
ex.:
cont
ener
e (=
a c
onţin
e), r
itene
re (
= a
reţin
e), s
oste
nere
(=
a su
sţin
e) a
u ac
eleaşi
ner
egul
arităţi
de c
onju
gare
ca şi
tene
re (=
a ţi
ne).
68
L
aszl
o A
lexa
ndru
REC
API
TULA
RE:
O p
rivire
de
ansa
mbl
u as
upra
cel
or m
ai im
-po
rtant
e ve
rbe
nere
gula
te la
indi
cativ
pre
zent
ne
dă u
rmăt
oare
a im
agin
e:
Pr
inci
pale
le v
erbe
ner
egul
ate
la in
dica
tiv p
reze
nt
(I p
rinci
pali
verb
i irr
egol
ari a
ll’in
dica
tivo
pres
ente
)
anda
re
dare
st
are
fare
di
re
vado
do
st
o fa
ccio
di
co
vai
dai
stai
fa
i di
ci
va
dà
sta
fa
dice
an
diam
o di
amo
stia
mo
facc
iam
o di
ciam
o an
date
da
te
stat
e fa
te
dite
va
nno
dann
o st
anno
fa
nno
dico
no
ve
nire
te
nere
sa
pere
be
re
piac
ere
veng
o te
ngo
so
bevo
pi
acci
o vi
eni
tieni
sa
i be
vi
piac
i vi
ene
tiene
sa
be
ve
piac
e ve
niam
o te
niam
o sa
ppia
mo
bevi
amo
piac
ciam
o ve
nite
te
nete
sa
pete
be
vete
pi
acet
e ve
ngon
o te
ngon
o sa
nno
bevo
no
piac
cion
o
E.
VER
BELE
SER
VIL
E (I
ver
bi se
rvili
)
Sînt
ver
be c
are
nu a
u înţe
les
de s
ine
stătăt
or, c
i con
tribu
ie la
nu-
anţa
rea
sens
ului
ver
belo
r pe
lîngă
care
sta
u. N
u e
acel
aşi
lucr
u să
spu
-ne
m, d
e ex
empl
u: “
eu c
înt”
; “eu
treb
uie
să c
înt”
; “eu
pot
să
cînt
”; “
eu
vrea
u să
cîn
t”. Î
n to
ate
situ
aţiil
e acţiu
nea
răm
îne
acee
a şi
(a c
înta
), da
r nu
anţe
le în
depl
iniri
i acţ
iuni
i dife
ră.
V
erbe
le se
rvile
în it
alia
nă n
u sî
nt u
rmat
e ni
ciod
ată
de p
repo
ziţie
.
Cîn
d ve
rbul
ser
vil ş
i ver
bul d
e du
pă e
l au
acel
aşi s
ubie
ct, u
ltim
ul
verb
se fo
loseşt
e în
ital
iană
la m
odul
infin
itiv.
De
ex.:
Vre
au să
văd
. (i.e
. eu
vrea
u; e
u vă
d) =
Vog
lio v
eder
e.
Poţi
scrie
. (i.
e. tu
poţ
i; tu
scrii
) = P
uoi s
criv
ere.
Treb
uie
să d
oarmă .
(i.e
. el/e
a tre
buie
; el/e
a do
arm
e) =
Dev
e do
r-m
ire.
Ver
bele
serv
ile it
alie
ne sî
nt u
rmăt
oare
le:
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
69
dove
re
pote
re
vole
re
devo
po
sso
vogl
io
devi
pu
oi
vuoi
de
ve
può
vuol
e do
bbia
mo
poss
iam
o vo
glia
mo
dove
te
pote
te
vole
te
devo
no
poss
ono
vogl
iono
Obs
.: Si
ngur
ul v
erb
serv
il ca
re p
oate
ave
a înţe
les
de s
ine
stătăt
or
este
dov
ere
(cîn
d ar
e se
nsul
de
“a d
ator
a”):
D
e ex
.: Io
ti d
evo
una
spie
gazi
one.
= Îţ
i dat
orez
o e
xplic
aţie
.
Obs
.: U
neor
i şi v
erbu
l sap
ere
(= a
şti)
poat
e av
ea v
aloa
re s
ervi
lă,
şi a
num
e at
unci
cîn
d nu
anţe
ază
înţe
lesu
l altu
i ver
b în
faţa
căr
uia
se a
flă:
D
e ex
.: Lu
igi s
a pa
rlar
ben
e. =
Lui
gi şt
ie să
vor
beas
că b
ine.
Obs
.: V
erbu
l “a
treb
ui”
în ro
mână
este
impe
rson
al, n
u-şi
sch
im-
bă f
orm
a du
pă d
iver
sele
per
soan
e di
n co
njug
are:
eu
trebu
ie...
, tu
trebu
-ie
..., e
l tre
buie
... e
tc. Î
n lim
ba i
talia
nă, î
nsă,
ver
bul
dove
re s
e co
njugă:
de
vo, d
evi,
deve
etc
.
PER
FEC
TUL
CO
MPU
S
(Il p
assa
to p
ross
imo)
Ex
primă
în it
alia
nă o
acţ
iune
rece
ntă şi
ale
căr
ei e
fect
e se
pre
lun-
gesc
în p
reze
nt. E
ste
un ti
mp
com
pus ş
i se
folo
seşt
e fo
arte
frec
vent
.
În ro
mână şi
în it
alia
nă, s
e co
nstru
ieşt
e cu
ver
bul a
uxili
ar la
pre
-ze
nt +
par
ticip
iul v
erbu
lui d
e co
njug
at.
D
e ex
.: am
cîn
tat,
ai c
înta
t, a
cînt
at...
= h
o ca
ntat
o, h
ai c
anta
to,
ha c
anta
to…
Sau:
am
ven
it, a
i ven
it, a
ven
it...
= so
no v
enut
o (-
a),
sei
venu
to
(-a)
, è v
enut
o (-
a)…
Pent
ru a
con
stru
i per
fect
ul c
ompu
s în
italia
nă, t
rebu
ie să
lăm
urim
m
ai î
ntîi
cum
se
form
ează
par
ticip
iul
trecu
t şi
apo
i ca
re e
ste
prob
lem
a ve
rbel
or a
uxili
are.
70
L
aszl
o A
lexa
ndru
A. P
AR
TIC
IPIU
L TR
ECU
T A
L V
ERBE
LOR
REG
ULA
TE
(I
l par
ticip
io p
assa
to d
ei v
erbi
rego
lari)
Se
obţ
ine
înlo
cuin
d te
rmin
aţia
de
infin
itiv
cu te
rmin
aţia
de
parti
-ci
piu,
în fu
ncţie
de
conj
ugar
ea căr
eia
îi ap
arţin
e ve
rbul
:
Infin
itivu
l: ca
ntar
e cr
eder
e pa
rtire
Te
rmin
aţia
de
parti
cipi
u:
-ATO
-U
TO
-ITO
Fo
rma
verb
ului
la p
artic
ipiu
: ca
ntat
o cr
edut
o pa
rtito
B. P
RO
BLEM
A V
ERBE
LOR
AU
XILI
AR
E
(Il p
robl
ema
dei v
erbi
aus
iliar
i)
În r
omână
expr
imăm
per
fect
ul c
ompu
s fo
losi
nd a
celaşi
aux
iliar
(a
ave
a), p
e ca
re-l
conj
ugăm
în
funcţie
de
pers
oană
sau
num
ăr:
eu a
m
ştiu
t; tu
ai v
enit;
el a
învăţa
t; no
i am
mer
s; v
oi aţi
cînt
at; e
i au
mîn
cat.
În
ital
iană
ave
m d
ouă
verb
e au
xilia
re: e
sser
e (=
a fi
) şi a
vere
(= a
av
ea).
Une
le v
erbe
se
conj
ugă
cu e
sser
e, ia
r alte
le c
u av
ere.
Ba
mai
mul
t, un
ul ş
i ace
laşi
ver
b po
ate
fi co
njug
at u
neor
i cu
esse
re, i
ar a
lteor
i cu
ave-
re. A
ceas
tă p
robl
emă
repr
ezin
tă o
difi
culta
te p
entru
vor
bito
rul d
e lim
bă
rom
ână,
obişn
uit să
folo
seas
că u
n si
ngur
aux
iliar
în c
onst
ruire
a pe
rfec
tu-
lui
com
pus.
Treb
uie
găsi
t pr
inci
piul
după
care
se
alte
rnea
ză î
n ita
liană
ce
le d
ouă
auxi
liare
.
Vom
şti
să f
olos
im c
orec
t au
xilia
rele
doa
r ţin
înd
seam
a de
TR
AN
ZITI
VIT
ATE
A v
erbu
lui d
e co
njug
at, ş
i anu
me:
VE
RB
TR
AN
ZIT
IV →
cu
AV
ER
E
VE
RB
INT
RA
NZ
ITIV
→ c
u E
SSE
RE
V
erbu
l tr
anzi
tiv e
ste
verb
ul c
are
poat
e pr
imi
com
plem
ent
di-
rect
, adi
că i
se p
oate
apl
ica
form
ula:
vb. +
ce?
Ver
bul i
ntra
nziti
v nu
poa
te p
rimi c
ompl
emen
t dire
ct, d
eci n
u i
se p
oate
apl
ica
form
ula:
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
71
vb
. + c
e?
E
XE
MPL
UL
1:
Să l
uăm
ver
bul
a lu
cra
(= l
avor
are)
. Po
ate
prim
i C.D
.? “
Ion
lucr
ează
ce?
”; “
Cîm
pul!”
. Da,
ver
bul a
lucr
a es
te tr
an-
zitiv
, po
ate
prim
i C
.D.,
deci
în
italia
nă s
e co
njugă
folo
sind
aux
iliar
ul
aver
e. P
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i lav
orar
e (în
locu
ind
term
inaţ
ia d
e la
in
finiti
v -a
re c
u -a
to)
este
lavo
rato
. La
perf
ect c
ompu
s vo
m a
vea
urmă-
toar
ea c
onju
gare
(aux
iliar
ul a
vere
la in
dica
tiv p
reze
nt +
par
ticip
iul t
recu
t al
ver
bulu
i de
conj
ugat
):
lavo
rare
ho
lavo
rato
ha
i lav
orat
o ha
lavo
rato
ab
biam
o la
vora
to
avet
e la
vora
to
hann
o la
vora
to
EX
EM
PLU
L 2
: Să
luăm
ver
bul a
mer
ge (=
and
are)
. Poa
te p
rimi
C.D
.? “
Ion
mer
ge c
e?”.
Nu
pute
m răs
pund
e la
ace
astă
înt
reba
re!
(“Io
n m
erge
cîn
d?”,
“Io
n m
erge
cu
cine
?”, “
Ion
mer
ge c
u ce
sco
p?”,
“Io
n m
er-
ge d
in c
e ca
uză?
” –
dar n
u: “
Ion
mer
ge c
e?”)
. Rez
ultă
că
verb
ul a
mer
ge
este
intra
nziti
v, n
u po
ate
prim
i C.D
., de
ci în
ital
iană
se c
onju
gă c
u au
xili-
arul
ess
ere.
Par
ticip
iul t
recu
t al v
erbu
lui a
ndar
e (în
locu
ind
term
inaţ
ia d
e la
infin
itiv
-are
cu
-ato
) est
e an
dato
. La
perf
ect c
ompu
s vo
m a
vea
urmă-
toar
ea c
onju
gare
(aux
iliar
ul e
sser
e la
indi
cativ
pre
zent
+ p
artic
ipiu
l tre
cut
al v
erbu
lui d
e co
njug
at):
an
dare
so
no a
ndat
o (-
a)
sei a
ndat
o (-
a)
è an
dato
(-a)
si
amo
anda
ti (-
e)
siet
e an
dati
(-e)
so
no a
ndat
i (-e
)
72
L
aszl
o A
lexa
ndru
Obs
.: C
înd
verb
ul a
uxili
ar e
ste
esse
re,
parti
cipi
ul s
e ac
ordă
cu
subi
ectu
l în
gen şi
num
ăr.
D
e ex
.: Il
raga
zzo
è an
dato
via
.
La
raga
zza
è an
data
via
.
I r
agaz
zi so
no a
ndat
i via
.
Le
raga
zze
sono
and
ate
via.
Tran
zitiv
itate
a ve
rbul
ui e
det
erm
inan
tă în
fol
osire
a un
ui a
num
it au
xilia
r. Să
com
pară
m u
rmăt
oare
le s
ituaţ
ii în
car
e un
ul ş
i ace
laşi
ver
b îş
i sc
him
bă a
uxili
arul
, înd
ată
ce îş
i sch
imbă
tran
zitiv
itate
a.
În
exe
mpl
ele
a), c
), e)
, g),
verb
ele
a co
borî
, a te
rmin
a, a
trec
e, a
ur
ca sî
nt in
tranz
itive
(adi
că n
u ră
spun
d la
între
bare
a “c
e?” şi
nu
pot p
rimi
com
plem
ent d
irect
). În
ital
iană
se c
onju
gă la
per
fect
ul c
ompu
s cu
auxi
lia-
rul e
sser
e.
În
exe
mpl
ele
b), d
), f)
, h),
acel
eaşi
ver
be a
cob
orî,
a te
rmin
a, a
tr
ece,
a u
rca
sînt
tran
zitiv
e (a
dică
răsp
und
la în
treba
rea
“ce?
” şi
prim
esc
com
plem
ent d
irect
). În
ital
iană
se c
onju
gă la
per
fect
ul c
ompu
s cu
auxi
lia-
rul a
vere
.
a) A
m c
obor
ît di
n tra
mva
i. =
Sono
sces
o da
l tra
m.
b) A
m c
obor
ît va
liza
din
tram
vai.
= H
o sc
eso
la v
alig
ia d
al tr
am.
c) L
ecţia
s-a
term
inat
. =
La le
zion
e è
finita
. d)
Pro
feso
rul a
term
inat
lecţ
ia.
= Il
prof
esso
re h
a fin
ito la
lezi
one.
e) A
m tr
ecut
pe
la v
oi.
= So
no p
assa
to d
a vo
i. f)
Am
trec
ut g
raniţa
. =
Ho
pass
ato
la fr
ontie
ra.
g) A
m u
rcat
pe
scăr
i. =
Sono
salit
o pe
r le
scal
e.
h) A
m u
rcat
scăr
ile.
= H
o sa
lito
le sc
ale.
EXC
EPŢI
I: un
ele
verb
e di
n lim
ba i
talia
nă s
e co
njugă
totuşi
cu
aver
e, d
eşi s
înt i
ntra
nziti
ve: a
ttrav
ersa
re (=
a tr
aver
sa),
balla
re (=
a d
an-
sa),
buss
are
(= a
bat
e la
uşă
), ca
mm
inar
e (=
a u
mbl
a),
dorm
ire
(= a
do
rmi),
gir
are
(= a
hoi
nări)
, nu
otar
e (=
a î
nota
), pa
rlar
e (=
a v
orbi
), pa
sseg
giar
e (=
a s
e pl
imba
), so
rrid
ere
(= a
zîm
bi),
ride
re (
= a
rîde)
, vi
aggi
are
(= a
călăt
ori)
etc.
De
ex.:
parl
are:
ho
parla
to, h
ai p
arla
to, h
a pa
rlato
…
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
73
A
lt ex
.: vi
aggi
are:
ho
viag
giat
o, h
ai v
iagg
iato
, ha
viag
giat
o…
O
bs.:
Următ
oare
le v
erbe
din
lim
ba it
alia
nă s
e co
njugă
totd
eaun
a cu
aux
iliar
ul e
sser
e: a
ndar
e (=
a m
erge
), ar
riva
re (=
a a
jung
e), c
ader
e (=
a
căde
a), e
ntra
re (=
a in
tra),
esse
re (=
a fi
), na
scer
e (=
a se
naş
te),
part
ire
(= a
ple
ca),
rim
aner
e (=
a ră
mîn
e), r
iusc
ire
(= a
reuş
i), st
are
(= a
sta,
a se
si
mţi)
, tor
nare
(= a
se în
toar
ce),
usci
re (=
a ieşi
), ve
nire
(= a
ven
i) et
c.
O
bs.:
Ver
bele
“m
eteo
rolo
gice
” se
pot
con
juga
atît
cu
esse
re c
ît şi
cu
ave
re: f
ulm
inar
e (=
a fu
lger
a), n
evic
are
(= a
nin
ge),
piov
ere
(= a
plo
-ua
), tu
onar
e (=
a tu
na) e
tc.
D
e ex
.: Ie
ri è
pio
vuto
. = Ie
ri h
a pi
ovut
o.
R
ECA
PITU
LAR
E: P
erfe
ctul
com
pus
se
form
ează
în
lim
ba
italia
nă c
u ve
rbul
aux
iliar
ave
re s
au e
sser
e la
indi
cativ
pre
zent
+ p
artic
i-pi
ul tr
ecut
al v
erbu
lui d
e co
njug
at. D
e ex
.:
cant
are
anda
re
ho c
anta
to
sono
and
ato
(-a)
ha
i can
tato
se
i and
ato
(-a)
ha
can
tato
è
anda
to (-
a)
abbi
amo
cant
ato
siam
o an
dati
(-e)
av
ete
cant
ato
siet
e an
dati
(-e)
ha
nno
cant
ato
sono
and
ati (
-e)
C
. PE
RFE
CTU
L C
OM
PUS
AL
VER
BELO
R A
UXI
LIA
RE
(I
l pas
sato
pro
ssim
o de
i ver
bi a
usili
ari)
Reg
ulă:
Fie
care
ver
b au
xilia
r (e
sser
e şi
ave
re)
se
conj
ugă
în
italia
nă c
u el
însuşi
.
Parti
cipi
ul tr
ecut
al v
erbe
lor a
uxili
are
este
următ
orul
:
esse
re →
stat
o av
ere
→ a
vuto
Perf
ectu
l com
pus a
l ver
belo
r aux
iliar
e es
te aşa
dar u
rmăt
orul
:
74
L
aszl
o A
lexa
ndru
esse
re
aver
e so
no st
ato
(-a)
ho
avu
to
sei s
tato
(-a)
ha
i avu
to
è st
ato
(-a)
ha
avu
to
siam
o st
ati (
-e)
abbi
amo
avut
o si
ete
stat
i (-e
) av
ete
avut
o so
no st
ati (
-e)
hann
o av
uto
D
. PA
RTI
CIP
IUL
TREC
UT
NER
EGU
LAT
(Il p
artic
ipio
pas
sato
irre
gola
re)
Nu
toat
e ve
rbel
e fo
rmea
ză p
artic
ipiu
l tre
cut d
upă
regu
la p
reze
n-ta
tă a
nter
ior.
Pute
m re
cuno
aşte
trei
mar
i cat
egor
ii de
ner
egul
arităţi:
1) p
artic
ipii
term
inat
e în
-so ;
de
ex.:
pren
dere
(= a
lua)
→ p
reso
.
2) p
artic
ipii
term
inat
e în
-tto
; de
ex.:
legg
ere
(= a
citi
) → le
tto.
3)
par
ticip
ii te
rmin
ate
în c
onso
ană
+ to
; de
ex.:
risp
onde
re (
= a
răsp
unde
) → ri
spos
to.
A
lte v
erbe
nu
se i
nclu
d ni
ci î
n ac
este
cat
egor
ii şi
îşi
mod
ifică
in
clus
iv ră
dăci
na.
D
e ex
.: es
sere
(= a
fi) →
stat
o; v
iver
e (=
a trăi
) → v
issu
to e
tc.
Ce
le m
ai im
porta
nte v
erbe
ner
egul
ate
la p
artic
ipiu
sînt
următ
oare
le:
-so
-tto
co
ns +
to
acce
nder
e: a
cces
o co
rreg
gere
: cor
retto
ap
rire:
ape
rto
atte
nder
e: a
tteso
cu
ocer
e: c
otto
co
prire
: cop
erto
ch
iude
re: c
hius
o di
re: d
etto
ch
iede
re: c
hies
to
corr
ere:
cor
so
fare
: fat
to
dipi
nger
e: d
ipin
to
deci
dere
: dec
iso
frig
gere
: fri
tto
giun
gere
: giu
nto
dife
nder
e: d
ifeso
le
gger
e: le
tto
mor
ire: m
orto
di
ffon
dere
: diff
uso
rom
pere
: rot
to
nasc
onde
re: n
asco
sto
divi
dere
: div
iso
scriv
ere:
scri
tto
offr
ire: o
ffert
o m
orde
re: m
orso
st
ringe
re: s
tret
to
pian
gere
: pia
nto
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
75
offe
nder
e: o
ffeso
co
ndur
re: c
ondo
tto
porg
ere:
por
to
pren
dere
: pre
so
prod
urre
: pro
dotto
pu
nger
e: p
unto
re
nder
e: re
so
tradu
rre:
trad
otto
ria
ssum
ere:
rias
sunt
o rid
ere:
riso
riman
ere:
rim
asto
sc
ende
re: s
ceso
risol
vere
: ris
olto
sp
ende
re: s
peso
rispo
nder
e: ri
spos
to
ucci
dere
: ucc
iso
sc
eglie
re: s
celto
sp
egne
re: s
pent
o
to
glie
re: t
olto
ve
dere
: vis
to
vinc
ere:
vin
to
O
bs.:
verb
ele
subl
inia
te s
chim
bă la
par
ticip
iu v
ocal
a di
n ră
dăci
-nă
.
Alte
ver
be c
u pa
rtici
piu
nere
gula
t sîn
t următ
oare
le:
bere
: bev
uto
disc
uter
e: d
iscu
sso
esse
re: s
tato
m
ette
re: m
esso
m
uove
re: m
osso
na
scer
e: n
ato
piac
ere:
pia
ciut
o su
cced
ere:
succ
esso
ve
nire
: ven
uto
vive
re: v
issu
to
O
bs.:
verb
ele
subl
inia
te îş
i mod
ifică
la p
artic
ipiu
incl
usiv
rădă
cina
.
E. A
CO
RD
UL
PAR
TIC
IPIU
LUI T
REC
UT
(L’a
ccor
do d
el p
artic
ipio
pas
sato
)
1)
Cîn
d ve
rbul
aux
iliar
e “
esse
re”,
par
ticip
iul t
recu
t se
acor
dă c
u su
biec
tul.
D
e ex
.: I r
agaz
zi so
no v
enut
i.
Sau:
Le
raga
zze
sono
ven
ute.
2) C
înd
verb
ul a
uxili
ar e
“av
ere”
, par
ticip
iul t
recu
t de
obic
ei n
u se
aco
rdă.
De
ex.:
Le ra
gazz
e ha
nno
vist
o lo
spet
taco
lo.
76
L
aszl
o A
lexa
ndru
3) T
otuş
i, cî
nd v
erbu
l au
xilia
r e
“ave
re”,
par
ticip
iul
trecu
t se
ac
ordă
cu
pron
umel
e pe
rson
al în
caz
ul a
cuza
tiv C
.D. c
are-
l pre
cedă
, după
cum
urm
ează
:
a)
aco
rd o
blig
ator
iu –
cu
pers
. a II
I-a
sg./p
l. (la
, li,
le):
De
ex.:
La ra
gazz
a? L
’ho
cono
sciu
ta ie
ri.
Sau:
I ra
gazz
i? L
i ho
inco
ntra
ti ie
ri.
Sau:
Le
raga
zze?
Le
ho v
iste
ieri
.
b)
aco
rd fa
culta
tiv –
cu
pers
. I ş
i a II
-a s
g./p
l. (m
i, ti,
ci,
vi):
De
ex.:
Gin
a! T
i ho
vist
o (s
au: t
i ho
vist
a) p
er st
rada
.
Sa
u: R
agaz
zi! V
i ho
vist
o (s
au: v
i ho
vist
i) pe
r str
ada.
F.
AU
XILI
AR
UL
VER
BELO
R S
ERV
ILE
(L’a
usili
are
dei v
erbi
serv
ili)
V
erbe
le s
ervi
le (
“pot
ere”
, “v
oler
e”,
“dov
ere”
şi
uneo
ri “s
a-pe
re”)
pre
iau
auxi
liaru
l ver
bulu
i de
bază
.
De
ex.:
ho c
anta
to =
am
cîn
tat;
ho
pot
uto
cant
are
= am
put
ut să
cîn
t;
ho v
olut
o ca
ntar
e =
am v
rut să
cînt
;
ho
dov
uto
cant
are
= a
trebu
it să
cîn
t.
De
ex.:
sono
ven
uto,
-a =
am
ven
it;
sono
pot
uto,
-a v
enir
e =
am p
utut
să v
in;
sono
vol
uto,
-a v
enir
e =
am v
rut să
vin;
so
no d
ovut
o, -a
ven
ire
= a
trebu
it să
vin
.
Obs
.: în
faţ
a ve
rbul
ui “
esse
re”
prec
edat
de
verb
ser
vil
folo
sim
au
xilia
rul “
aver
e”.
D
e ex
.: H
o vo
luto
ess
ere
gent
ile c
on lu
i. =
Am
vru
t să
fiu a
ma-
bil/ă
cu
el.
DIA
TEZE
LE V
ERBA
LE
(Le
voci
del
ver
bo)
Ver
bul a
re tr
ei d
iate
ze, î
n fu
ncţie
de
rapo
rtul c
are
se c
reea
ză în
tre
subi
ect ş
i obi
ectu
l/age
ntul
acţ
iuni
i.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
77
D
iate
za a
ctivă:
sub
iect
ul
face
acţiu
nea şi
altc
inev
a o
supo
rtă
(S. →
Obi
ect)
D
e ex
.: Eu
văd
maş
ina.
Dia
teza
pas
ivă:
altc
inev
a f
ace
acţ
iune
a şi
sub
iect
ul o
sup
ortă
(S
. ←
Age
nt)
D
e ex
.: Eu
sînt
văz
ut d
e că
tre u
n pr
iete
n.
D
iate
za r
efle
xivă
: sub
iect
ul f
ace
acţ
iune
a ş
i to
t el
o s
upor
tă
( S
.)
D
e ex
.: Eu
mă
văd
în o
glin
dă.
O
bs.:
Doa
r ver
bele
tran
zitiv
e po
t tre
ce, d
in d
iate
za a
ctivă,
în d
ia-
teză
pas
ivă
sau
refle
xivă
. Prin
urm
are,
ver
bele
intra
nziti
ve n
u au
dia
teză
pa
sivă
sau
refle
xivă
.
De
ex.:
Eu v
in a
casă
.
Ver
bul
“a v
eni”
e i
ntra
nziti
v (n
u po
ate
răsp
unde
la
între
bare
a “C
e?”
– “C
e vi
n?”)
. Aşa
dar
nu p
utem
con
stru
i pen
tru a
cest
ver
b di
atez
a pa
sivă
sau
refle
xivă
.
De
ex.:
*“Eu
sîn
t ven
it ac
asă
de căt
re u
n pr
iete
n” (v
aria
ntă
impo
-si
bilă
).
Sau:
*“E
u mă
vin
acasă”
(var
iantă
impo
sibi
lă).
În
ital
iană
exp
rimăm
cel
e tre
i dia
teze
la in
dica
tiv p
reze
nt în
felu
l ur
măt
or:
ve
dere
vo
ce a
ttiv
a:
voce
pas
siva
: vo
ce r
ifles
siva
: ve
do
sono
vis
to (-
a)
mi v
edo
vedi
se
i vis
to (-
a)
ti ve
di
vede
è
vist
o (-
a)
si v
ede
vedi
amo
siam
o vi
sti (
-e)
ci v
edia
mo
vede
te
siet
e vi
sti (
-e)
vi v
edet
e ve
dono
so
no v
isti
(-e)
si
ved
ono
El
emen
te d
e id
entif
icar
e:
- d
iate
za p
asivă
se c
onst
ruieşt
e to
tdea
una
cu a
uxili
arul
ess
ere.
De
ex.:
sono
loda
to (-
a);
sei a
ppre
zzat
o (-
a);
è r
icom
pens
ato
(-
a).
78
L
aszl
o A
lexa
ndru
- di
atez
a re
flexi
vă s
e co
nstru
ieşt
e to
tdea
una
cu a
juto
rul p
ronu
-m
elui
refle
xiv.
(Tre
buie
să
coin
cidă
, în
mod
obl
igat
oriu
, per
soan
a şi
nu-
măr
ul p
ronu
mel
ui re
flexi
v cu
per
soan
a şi
num
ărul
ver
bulu
i car
e-i u
rmea
-ză
!) D
e ex
.:
mi (
= I s
g.) g
uard
o (=
I sg
.) →
mă
priv
esc
ti (=
II sg
.) va
nti (
= II
sg.)
→
te la
uzi
si (=
III s
g.) s
pave
nta
(= II
I sg.
) →
se
sper
ie
ci (=
I pl
.) la
men
tiam
o (=
I pl
.) →
ne
plîn
gem
vi
(= II
pl.)
ved
ete
(= II
pl.)
→
vă
ved
eţi
si (=
III p
l.) in
cont
rano
(= II
I pl.)
→
se
întîl
nesc
Obs
.: La
mod
ul i
nfin
itiv,
ver
bul
italia
n de
dia
teză
ref
lexi
vă s
e en
unţă
pun
îndu
-se
pron
umel
e la
sfîrşi
t. În
tim
pul c
onju
gării
, pro
num
ele
refle
xiv
trece
însă
în faţa
ver
bulu
i.
De
ex.:
guar
dars
i (=
a se
priv
i): m
i gua
rdo,
ti g
uard
i, si
gua
rda.
..
Sau:
van
tars
i (=
a se
lăud
a): m
i van
to, t
i van
ti, si
van
ta...
Sau:
spa
vent
arsi
(=
a se
spe
ria):
mi
spav
ento
, ti
spav
enti,
si
spav
enta
...
Ti
mpu
rile
com
puse
ale
dia
teze
lor v
erba
le
(I te
mpi
com
post
i del
le v
oci v
erba
li)
Ti
mpu
l com
pus
se re
aliz
ează
în it
alia
nă c
u ve
rbul
aux
iliar
ave
re
sau
esse
re +
par
ticip
iul t
recu
t al v
erbu
lui d
e co
njug
at. L
a m
odul
indi
cativ
av
em u
rmăt
oare
le ti
mpu
ri co
mpu
se:
- p
assa
to p
ross
imo
(= p
erfe
ct c
ompu
s);
- t
rapa
ssat
o re
mot
o (=
mai
mul
t ca
perf
ect î
ndepăr
tat –
tim
p in
e-xi
sten
t în
limba
rom
ână)
;
- tra
pass
ato
pros
sim
o (=
mai
mul
t ca
perf
ect);
- fut
uro
ante
rior
e (=
viit
or a
nter
ior)
.
La d
iate
za a
ctivă,
ver
bul t
ranz
itiv
se c
onju
gă c
u au
xilia
rul “
ave-
re”
(de
ex.:
ho c
anta
to, h
ai s
critt
o, h
a le
tto...
). La
dia
teze
le p
asivă şi
re-
flexi
vă, v
erbu
l îş
i pie
rde
tranz
itivi
tate
a şi
se
conj
ugă
doar
cu
auxi
liaru
l “e
sser
e” (d
e ex
.: m
i son
o gu
arda
to; t
i sei
scri
tto; è
stat
o le
tto...
).
Obs
.: V
erbe
le in
tranz
itive
nu-şi
pot
pie
rde
tranz
itivi
tate
a (d
eoa-
rece
, toc
mai
, nu
o au
...) ş
i în
cons
ecinţă
nu
pot a
vea
diat
eză
pasi
vă ş
i re-
flexi
vă!
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
79
C
ON
CLU
ZIE:
Doa
r ver
bele
con
juga
te la
dia
teza
act
ivă
cu “
ave-
re”
pot a
vea
diat
eză
pasi
vă ş
i ref
lexi
vă, s
ituaţ
ie în
car
e îş
i sch
imbă
aux
i-lia
rul î
n “e
sser
e”.
D
e ex
empl
u ve
rbul
ved
ere
(= a
ved
ea)
la p
erfe
ctul
com
pus
are
următ
oare
le fo
rme,
în fu
ncţie
de
cele
trei
dia
teze
:
- în
rom
ână:
am
văz
ut –
am
fost
văz
ut –
m-a
m văz
ut;
- î
n ita
liană
: ve
dere
vo
ce a
ttiv
a:
voce
pas
siva
: vo
ce r
ifles
siva
: ho
vis
to
sono
stat
o (-
a) v
isto
(-a)
m
i son
o vi
sto
(-a)
ha
i vis
to
sei s
tato
(-a)
vis
to (-
a)
ti se
i vis
to (-
a)
ha v
isto
è
stat
o (-
a) v
isto
(-a)
si
è v
isto
(-a)
ab
biam
o vi
sto
siam
o st
ati (
-e) v
isti
(-e)
ci
siam
o vi
sti (
-e)
avet
e vi
sto
siet
e st
ati (
-e) v
isti
(-e)
vi
siet
e vi
sti (
-e)
hann
o vi
sto
sono
stat
i (-e
) vis
ti (-
e)
si so
no v
isti
(-e)
Obs
.: Şi
cel
elal
te ti
mpu
ri co
mpu
se (m
ai m
ult c
a pe
rfec
t înd
epăr
-ta
t, m
ai m
ult c
a pe
rfec
t şi v
iitor
ant
erio
r) s
e re
aliz
ează
după
acel
aşi m
o-de
l, fo
losi
ndu-
se d
oar a
uxili
arul
la ti
mpu
l nec
esar
(vez
i dia
gram
a cu
axa
tim
puril
or la
indi
cativ
).
Aux
iliar
ul d
iate
zei
refl
exiv
e, î
n pr
ezenţa
ver
bulu
i se
rvil
(L
’aus
iliar
e de
lla v
oce
rifle
ssiv
a, a
ccan
to a
l ver
bo se
rvile
)
Dia
teza
ref
lexi
vă l
a tim
p co
mpu
s, în
pre
zenţ
a ve
rbul
ui s
ervi
l, po
ate
fi ex
prim
ată
core
ct în
două
felu
ri:
1)
cu
pron
umel
e re
flexi
v în
faţă
şi c
u au
xilia
rul “
esse
re”.
De
ex.:
Non
ci
siam
o po
tuti
inco
ntra
re.
(= N
u ne
-am
put
ut
întîl
ni.)
2)
cu
pron
umel
e re
flexi
v la
sfîrş
it şi
cu
auxi
liaru
l “av
ere”
.
De
ex.:
Non
abb
iam
o po
tuto
inc
ontr
arci
. (=
Nu
ne-a
m p
utut
în
tîlni
.)
Fals
ul re
flex
iv (I
l fal
so ri
fless
ivo)
80
L
aszl
o A
lexa
ndru
Dia
teza
refle
xivă
ne
prec
izea
ză că
subi
ectu
l fac
e acţiu
nea şi
tot e
l o
supo
rtă. Î
n lim
ba it
alia
nă, r
efle
xivu
l se
conj
ugă,
la ti
mpu
rile
com
puse
, cu
aux
iliar
ul “
esse
re”.
De
ex.:
Eu m
-am
văz
ut în
ogl
indă
= Io
mi s
ono
vist
o ne
llo s
pec-
chio
. (i.e
.: “E
u am
văz
ut şi
pe
min
e m
-am
văz
ut”.
)
Însă
în li
mba
rom
ână
s-a
gene
raliz
at e
xprim
area
unu
i fal
s re
fle-
xiv.
De
ex.:
Eu m
i-am
vîn
dut m
aşin
a.
Su
biec
tul f
ace
acţiu
nea,
dar
nu
tot e
l o ş
i sup
ortă
(i.e
.: “E
u am
vî
ndut
maş
ina”
, dar
nu
“mie
mi-a
m v
îndu
t-o, c
i altc
uiva
”). F
alsu
l ref
le-
xiv
prov
ine
din
adje
ctiv
ul p
oses
iv “
mea
” (i.
e.:
“Eu
am v
îndu
t m
aşin
a m
ea”)
.
În li
mba
ital
iană
ace
astă
mod
ifica
re a
pos
esiv
ului
nu
are
loc,
iar
pent
ru e
xprim
area
fals
ului
refle
xiv
se fo
loseşt
e în
tim
puril
e co
mpu
se a
u-xi
liaru
l “av
ere”
.
De
ex.:
Eu m
i-am
vîn
dut
maş
ina
= Io
ho
vend
uto
la m
ia m
ac-
chin
a.
EXPR
ESIA
IMPE
RSO
NA
LĂ
(L’e
spre
ssio
ne im
pers
onal
e)
Es
te a
cea
cons
trucţ
ie s
inta
ctică
al căr
ei s
ubie
ct n
u e
form
ulat
în
mod
exp
licit.
Se
poat
e re
aliz
a în
div
erse
var
iant
e:
1)
Dic
ono
che
è si
mpa
tico.
(= S
e sp
une
că e
sim
patic
.) →
form
a im
pers
onală
este
reda
tă p
rin v
erb
la p
ers.
a II
I-a
pl.
2)
Dic
iam
o ch
e ha
ragi
one
lui.
(= Să
spun
em /
Să a
dmite
m că
are
drep
tate
el.)
→ f
orm
a im
pers
onală
este
red
ată
prin
ver
bul d
ire
la p
ers.
I pl
.
3) P
rove
rb:
Paes
e ch
e va
i , us
anza
che
tro
vi (
= Ţa
ra î
n ca
re
mer
gi, o
bice
iul p
e ca
re-l
găseşt
i – tr
aduc
ere
liter
ală
a pr
over
bulu
i rom
â-ne
sc “
Cîte
bor
deie
, atît
ea o
bice
ie”)
→ fo
rma
impe
rson
ală
este
reda
tă p
rin
verb
la p
ers.
a II
-a sg
.
4) Q
uand
o un
o st
a m
ale,
va
dal m
edic
o. (=
Cîn
d ci
neva
se
sim
te
rău,
mer
ge l
a m
edic
.) →
for
ma
impe
rson
ală
este
red
ată
de p
ronu
mel
e ne
hotă
rît u
no.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
81
5)
In a
ereo
si a
rriv
a pr
ima.
(= C
u av
ionu
l se
ajun
ge m
ai re
pede
.) →
form
a im
pers
onală
este
reda
tă c
u pr
onum
ele
“si”
urm
at d
e vb
. la
pers
. a
III-
a sg
.
Exis
tă a
poi
verb
e im
pers
onal
e, c
are
nu a
u un
sub
iect
cla
r de
-te
rmin
at şi
se fo
lose
sc d
oar l
a pe
rs. a
III-
a sg
.
De
ex.:
acca
de (=
se
întîm
plă)
, bis
ogna
(= e
nev
oie)
, occ
orre
(=
se în
tîmplă)
, nev
ica
(= n
inge
), pi
ove
(= p
louă
), tu
ona
(= tu
nă) e
tc.
Ex
istă
de
asem
enea
num
eroa
se e
xpre
sii ş
i loc
uţiu
ni im
pers
ona-
le.
D
e ex
.: è
ben
e (=
e b
ine)
, è m
ale
(= e
rău
), è
utile
(=
e ut
il), è
fa
cile
(=
e uş
or),
è po
ssib
ile (
= e
posi
bil),
è p
roba
bile
(=
e pr
obab
il), è
gi
usto
(= e
just
), si
dic
e (=
se
spun
e), f
a ca
ldo
(= e
cal
d), f
a fr
eddo
(= e
fr
ig),
fa b
uio
(= e
întu
neric
), fa
bel
lo (=
e fr
umos
) etc
.
Obs
.: A
tunc
i cîn
d “s
i” im
pers
onal
se
întîl
neşt
e cu
“si
” re
flexi
v,
rezu
ltă c
ombi
naţia
ci s
i .
De
ex.:
Non
ci s
i sta
nca
mai
di p
arla
re. (
= Lu
mea
nu
obos
eşte
ni
ciod
ată
să v
orbe
ască
.) →
ech
ival
ează
cu:
La
gent
e n
on si
stan
ca m
ai d
i pa
rlar
e.
O
bs.:
Pron
umel
e pe
rson
al (l
o, la
, li,
le) s
e no
tează
în faţa
lui “
si”
impe
rson
al.
D
e ex
.: Q
uest
o lo
si s
a, m
a no
n lo
si d
ice.
(= A
sta
se ş
tie, d
ar n
u se
spun
e.)
Sa
u: L
a te
mpe
sta
la s
i asp
etta
ent
ro d
oman
i. (=
Fur
tuna
se
aş-
teap
tă să
vină
pînă
mîin
e.)
A
cord
ul p
artic
ipiu
lui
trec
ut d
in e
xpre
siile
im
pers
onal
e
(L’a
ccor
do d
el p
artic
ipio
pas
sato
nel
le e
spre
ssio
ni im
pers
onal
i)
În ti
mpu
rile
com
puse
ale
ver
belo
r im
pers
onal
e, p
artic
ipiu
l tre
cut
răm
îne
la m
ascu
lin s
ingu
lar,
dacă
ver
bul s
e co
njugă
de o
bice
i cu
“ave
-re
”, ş
i se
acor
dă la
mas
culin
plu
ral,
dacă
ver
bul s
e co
njugă
de o
bice
i cu
“ess
ere”
.
De
ex.:
Qua
ndo
si è
man
giat
o m
olto
, ci
si r
ipos
a. (
= D
upă
ce
lum
ea a
mîn
cat m
ult,
se o
dihn
eşte
.) →
ech
ival
ează
cu:
Qua
ndo
la g
ente
ha
man
giat
o m
olto
, si r
ipos
a.
82
L
aszl
o A
lexa
ndru
Dar
: Qua
ndo
si è
usc
iti p
er s
trad
a, s
i dev
e st
are
atte
nti.
(= C
înd
lum
ea a
ieşi
t pe
stra
dă, t
rebu
ie să
fie a
tentă.
) → e
chiv
alea
ză c
u: Q
uand
o la
gen
te è
usc
ita p
er st
rada
, dev
e st
are
atte
nta.
DIF
EREN
ŢELE
DE
CA
Z
(Le
diff
eren
ze d
i cas
o)
U
nele
ver
be m
ai fr
ecve
nte
impu
n re
gim
caz
ual d
iferit
în ro
mână,
faţă
de
italia
nă.
a sfăt
ui, a
în
treb
a, a
învăţa
, a
împi
edic
a
} +
Ac.
co
nsig
liare
, ch
iede
re, d
oman
-da
re, i
nseg
nare
, im
pedi
re
}
+ D
.
De
ex.:
a în
treba
pe
cine
va (
+ A
c.)
= do
man
dare
, ch
iede
re a
qu
alcu
no (+
D.)
Aşa
dar:
Îl în
treb
ceva
. = G
li ch
iedo
/ do
man
do q
ualc
osa.
a
mulţu
mi
}
+ D
.
ring
razi
are
}
+ A
c.
De
ex.:
a m
ulţu
mi c
uiva
(+ D
.) =
ring
razi
are
qual
cuno
(+A
c.)
Aşa
dar:
Îi m
ulţu
mes
c pe
ntru
fru
moa
sa s
urpr
iză.
= L
o /
La r
in-
graz
io p
er la
bel
la so
rpre
sa.
Ex
pres
ie: Î
i mulţu
mim
lui D
umne
zeu .
= R
ingr
azia
mo
Dio
.
IM
PER
FEC
TUL
(L’im
perf
etto
)
Ex
primă
o acţiu
ne t
recu
tă ş
i re
peta
tă,
de d
urată,
sau
o a
cţiu
ne
sim
ulta
nă c
u un
alt
trecu
t. Es
te u
n tim
p si
mpl
u şi
fără
mul
te n
ereg
ular
i-tăţi.
Poa
te fi
recu
nosc
ut d
upă
cons
oana
“-v
-” d
in te
rmin
aţie
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
83
Se
for
mea
ză d
e la
mod
ul in
finiti
v,
căru
ia
îi tă
iem
te
rmin
aţia
“–
re” şi
îi a
dăugăm
term
inaţ
iile
spec
ifice
de
impe
rfec
t: -
vo,
-vi,
-va
,
-vam
o, -v
ate,
-van
o.
A
. Ver
bele
reg
ulat
e (I
ver
bi re
gola
ri)
ca
ntar
e cr
eder
e ap
rire
cant
avo
cred
evo
apriv
o ca
ntav
i cr
edev
i ap
rivi
cant
ava
cred
eva
apriv
a ca
ntav
amo
cred
evam
o ap
rivam
o ca
ntav
ate
cred
evat
e ap
rivat
e ca
ntav
ano
cred
evan
o ap
rivan
o
B
. Ver
bele
aux
iliar
e (I
ver
bi a
usili
ari)
Es
sere
est
e ne
regu
lat î
n co
njug
are,
în s
chim
b av
ere
nu p
rezi
ntă
dific
ultăţi.
esse
re
aver
e er
o av
evo
eri
avev
i er
a av
eva
erav
amo
avev
amo
erav
ate
avev
ate
eran
o av
evan
o
C. V
erbe
le n
ereg
ulat
e (I
ver
bi ir
rego
lari)
Ver
bele
car
e la
indi
cativ
pre
zent
se
form
ează
de
la in
finiti
vul d
in
latină
au a
celaşi
pun
ct d
e pl
ecar
e ş i
la im
perf
ect.
-
fare
(=
a fa
ce →
fac
ere )
: fa
cevo
, fa
cevi
, fa
ceva
, fa
ceva
mo,
fa
ceva
te, f
acev
ano.
- di
re (
= a
spun
e, a
zic
e →
dic
ere )
: di
cevo
, di
cevi
, di
ceva
, di
ceva
mo,
dic
evat
e, d
icev
ano.
84
L
aszl
o A
lexa
ndru
- be
re (
= a
bea →
bev
ere)
: bev
evo,
bev
evi,
beve
va, b
evev
amo,
be
veva
te, b
evev
ano.
- co
ndur
re (
= a
cond
uce →
con
duce
re):
cond
ucev
o, c
ondu
cevi
, co
nduc
eva,
con
duce
vam
o, c
ondu
ceva
te, c
ondu
ceva
no.
-
prod
urre
(=
a pr
oduc
e →
pro
duce
re):
prod
ucev
o, p
rodu
cevi
, pr
oduc
eva,
pro
duce
vam
o, p
rodu
ceva
te, p
rodu
ceva
no.
-
trad
urre
(=
a tra
duce
→ tr
aduc
ere )
: tra
duce
vo, t
radu
cevi
, tra
-du
ceva
, tra
duce
vam
o, tr
aduc
evat
e, tr
aduc
evan
o.
MA
I MU
LT C
A P
ERFE
CTU
L
(Il t
rapa
ssat
o pr
ossi
mo)
Ex
primă
o acţiu
ne tr
ecută şi
înch
eiată,
des
făşu
rată
înai
ntea
une
i al
te a
cţiu
ni tr
ecut
e.
D
e ex
.: Lu
i era
ven
uto
da n
oi, m
a po
i è a
ndat
o vi
a fu
rios
o. (=
El
veni
se la
noi
, dar
apo
i a p
leca
t fur
ios.)
În it
alia
nă e
ste
un ti
mp
com
pus.
Se f
orm
ează
cu
verb
ul a
uxili
ar
la im
perf
ect +
par
ticip
iul t
recu
t al v
erbu
lui d
e co
njug
at.
ca
ntar
e ve
nire
av
evo
cant
ato
ero
venu
to (-
a)
avev
i can
tato
er
i ven
uto
(-a)
av
eva
cant
ato
era
venu
to (-
a)
avev
amo
cant
ato
erav
amo
venu
ti (-
e)
avev
ate
cant
ato
erav
ate
venu
ti (-
e)
avev
ano
cant
ato
eran
o ve
nuti
(-e)
Obs
.: V
erbe
le a
uxili
are
se c
onju
gă f
ieca
re c
u el
îns
uşi,
la t
oate
tim
puril
e co
mpu
se.
es
sere
: ero
sta
to (-
a), e
ri st
ato
(-a)
, era
sta
to (-
a),
erav
amo
sta
ti (-
e), e
rava
te st
ati (
-e),
eran
o st
ati (
-e).
av
ere:
ave
vo a
vuto
, ave
vi a
vuto
, ave
va a
vuto
, ave
vam
o av
uto,
av
evat
e av
uto,
ave
vano
avu
to.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
85
PER
FEC
TUL
SIM
PLU
(Il p
assa
to re
mot
o)
Expr
imă
o acţiu
ne t
erm
inată
în t
recu
t. E
un t
imp
des
folo
sit
în
limba
vor
bită
din
cen
trul ş
i sud
ul It
alie
i. Es
te d
e as
emen
i tim
pul n
araţ
iu-
nii,
în l
itera
tură
. D
e ce
le m
ai m
ulte
ori,
il
pass
ato
rem
oto
poa
te
fi
trans
pus
în li
mba
rom
ână
prin
per
fect
ul c
ompu
s. Pr
ezin
tă n
umer
oase
ne-
regu
larităţ
i în
form
area
sa.
A
. Ver
bele
reg
ulat
e (I
ver
bi re
gola
ri)
pa
ssar
e cr
eder
e ca
pire
pa
ssai
cr
edei
(-et
ti)
capi
i pa
ssas
ti cr
edes
ti ca
pist
i pa
ssò
cred
è (-
ette
) ca
pì
pass
amm
o cr
edem
mo
capi
mm
o pa
ssas
te
cred
este
ca
pist
e pa
ssar
ono
cred
eron
o (-
ette
ro)
capi
rono
Obs
.: D
acă
priv
im ta
belu
l de
mai
sus
pe
oriz
onta
lă, o
bser
văm
că
toat
e pe
rs. I
sg.
, a II
-a s
g., I
pl.,
a II
-a p
l. ş i
a II
I-a
pl. a
u te
rmin
aţii
iden
ti-ce
, alte
rnîn
d do
ar v
ocal
a co
njugăr
ii a
/ e /
i. Pe
rsoa
nele
a I
II-a
sg.
de
la
conj
. a II
-a ş
i a II
I-a
se te
rmină
în v
ocal
a ac
cent
uată
a c
onju
gării
-è
/ -ì.
Pers
oana
a II
I-a
sg. d
e la
con
j. I s
e te
rmină
în v
ocal
a ac
cent
uată
-ò.
O
bs.:
Con
juga
rea
a II
-a p
rezi
ntă
cele
mai
mul
te p
robl
eme
de n
e-re
gula
ritat
e la
pas
sato
rem
oto.
E în
aşa
măs
ură
“ins
tabi
lă”,
încî
t pînă şi
ca
tego
ria v
erbe
lor
regu
late
conţin
e si
tuaţ
ii la
car
e tre
buie
să
fim a
tenţ
i. D
ificu
ltăţil
e ap
ar, d
e ob
icei
, la
pers
. I s
g., a
III-
a sg
. şi a
III-
a pl
ural
. Ver
-be
le r
egul
ate
de c
onj.
a II
-a a
u do
uă f
orm
e, a
mbe
le c
orec
te, l
a pe
rs. I
sg
., a
III-
a sg
. şi
a I
II-a
plu
ral
(cre
dei şi
cre
detti
; cr
edè şi
cre
dette
; cr
eder
ono şi
cre
dette
ro).
B
. Ver
bele
aux
iliar
e (I
ver
bi a
usili
ari)
V
erbu
l ess
ere
îşi m
odifi
că to
ată
răd ă
cina
la p
assa
to re
mot
o. V
er-
bul a
vere
e n
ereg
ulat
la o
bişn
uite
le p
erso
ane
“cu
prob
lem
e”: I
sg.
, a II
I-a
sg. ş
i a II
I-a
plur
al (s
ublin
iate
în c
onju
gare
a de
mai
jos)
.
86
L
aszl
o A
lexa
ndru
esse
re
aver
e fu
i eb
bi
fost
i av
esti
fu
ebbe
fu
mm
o av
emm
o fo
ste
aves
te
furo
no
ebbe
ro
C
. T
rei
verb
e ne
regu
late
de
conj
. I
(Tre
ver
bi i
rreg
olar
i di
pr
ima
coni
ugaz
ione
)
Ver
bul f
are
(= a
face
) se
form
ează
ca
un v
erb
de c
onju
gare
a a
II-
a (lu
îndu
-şi c
a et
alon
infin
itivu
l din
lim
ba la
tină:
face
re);
în p
lus,
la p
er-
soan
ele
“cu
prob
lem
e”, s
ublin
iate
mai
jos
(I s
g., a
III
-a s
g., a
III
-a p
l.),
schi
mbă
voc
ala
“-a-
” în
“-e
-”.
V
erbe
le s
tare
(= a
sta
, a s
e si
mţi)
şi d
are
(= a
da)
îşi s
chim
bă în
to
ată
conj
ugar
ea v
ocal
a “-
a” î
n “-
e-”.
Ver
bul
dare
, la
per
soan
ele
“cu
prob
lem
e” (
I sg
., a
III-
a sg
., a
III-
a pl
.), m
ai a
re î
ncă
o fo
rmă
core
ctă:
di
edi …
die
de …
die
dero
.
fare
st
are
dare
fe
ci
stet
ti de
tti (d
iedi
) fa
cest
i st
esti
dest
i fe
ce
stet
te
dette
(die
de)
face
mm
o st
emm
o de
mm
o fa
cest
e st
este
de
ste
fece
ro
stet
tero
de
ttero
(die
dero
)
D. V
erbe
le n
ereg
ulat
e de
con
j. a
II-a
şi a
III
-a (I
ver
bi ir
rego
-la
ri di
seco
nda
e te
rza
coni
ugaz
ione
)
Maj
orita
tea
verb
elor
ner
egul
ate
la p
assa
to r
emot
o ap
arţin
con
ju-
gării
a I
I-a.
Exi
stă
doar
tre
i ve
rbe
nere
gula
te m
ai f
recv
ente
de
conj
. I
(fare
, sta
re ş
i dar
e –
le-a
m văz
ut m
ai s
us) şi
trei
ver
be n
ereg
ulat
e m
ai
frec
vent
e de
con
j. a
III-
a (v
enir
e, d
ire şi
app
arir
e –
le v
om v
edea
mai
jo
s).
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
87
În
aint
e de
toat
e, tr
ebui
e în
să c
larif
icat
con
cept
ul d
e “n
ereg
ular
ita-
te”,
pen
tru v
erbe
le d
e la
pas
sato
rem
oto.
Doa
r p
erso
anel
e “
cu
pro
-bl
eme”
(I
sg.,
a II
I-a
sg.,
a II
I-a
pl.)
prez
intă
deo
sebi
ri faţă
de
form
a de
ba
ză, a
inf
initi
vulu
i, fii
nd n
ereg
ulat
e. Aşa
dar
cele
lalte
per
soan
e (a
II-
a sg
., I p
l, a
II-a
pl.)
sînt
reg
ulat
e, a
vînd
o c
onju
gare
pre
vizi
bilă
.
Mer
gem
mai
dep
arte
în o
bser
vaţii
le n
oast
re. P
erso
anel
e “c
u pr
o-bl
eme”
(I s
g., a
III-
a sg
., a
III-
a pl
.) nu
pre
zintă
o ne
regu
larit
ate
haot
ică.
În
fun
cţie
de
pers
. I s
g. s
e fo
rmea
ză p
ers.
a II
I-a
sg. ş
i a I
II-a
pl.,
prin
m
odifi
care
a te
rmin
aţie
i.
De
ex.:
aver
e (=
a a
vea)
: ebb
i … e
bbe
… e
bber
o;
Sa
u: fa
re (=
a fa
ce):
feci
… fe
ce …
fece
ro;
Sa
u: d
are
(= a
da)
: die
di …
die
de …
die
dero
.
Găs
im a
stfe
l sol
uţia
de
prin
cipi
u pe
ntru
a re
zolv
a pr
oble
ma
nere
-gu
larităţ
ilor d
e la
pas
sato
rem
oto:
e s
ufic
ient
să
cuno
aşte
m fo
rma
ver-
bulu
i la
pers
. I s
g.!
Cel
elal
te p
erso
ane
nere
gula
te (
a II
I-a
sg. ş
i a I
II-a
pl
.) se
form
ează
după
pers
. I sg
., ia
r per
soan
ele
a II
-a s
g., I
pl.
si a
II-a
pl.
sînt
oric
um re
gula
te.
C
ON
CLU
ZIE:
Ver
bul n
ereg
ulat
la p
assa
to r
emot
o se
con
jugă
în
funcţie
de
două
mod
ele
dife
rite:
jumăt
ate
din
pers
oane
sîn
t reg
ulat
e (a
II-
a sg
., I
pl, a
II-
a pl
.), f
orm
îndu
-se
după
rădăc
ina
infin
itivu
lui;
jumă t
ate
din
pers
oane
sîn
t ner
egul
ate
(I s
g., a
III
-a s
g., a
III
-a p
l.), d
ar îş
i iau
ca
mod
el d
e co
njug
are,
tocm
ai, p
ers.
I sg.
Iată
, de
ex.,
verb
ul a
vere
con
juga
t din
nou
, în
funcţie
de
aces
te
prec
izăr
i: pe
rsoa
nele
reg
ulat
e sî
nt n
otat
e cu
lite
re m
ajus
cule
, în
schi
mb
pers
oane
le n
ereg
ulat
e sî
nt sc
rise
cu li
tere
îngr
oşat
e.
av
ere:
eb
bi
AV
ESTI
eb
be
AV
EMM
O
AV
ESTE
eb
bero
După
cum
se
obse
rvă,
per
soan
ele
scris
e cu
maj
uscu
le (A
VES
TI,
AV
EMM
O, A
VES
TE)
se f
orm
ează
reg
ulat
, fol
osin
d ră
dăci
na in
finiti
vu-
lui
(AV
ERE)
şi
term
inaţ
iile
spec
ifice
. Per
soan
ele
scris
e în
groş
at (
ebbi
, eb
be,
ebbe
ro)
se f
orm
ează
de
asem
eni
în m
od p
revi
zibi
l, lu
îndu
-şi
ca
etal
on p
erso
ana
I sin
gula
r (eb
bi) ş
i alte
rnîn
d te
rmin
aţiil
e sp
ecifi
ce.
88
L
aszl
o A
lexa
ndru
PRIN
CIP
IU: C
unos
cînd
per
soan
a I s
g. a
ver
bulu
i ner
egul
at, v
om
pute
a co
njug
a fă
ră d
ificu
ltăţi
între
gul v
erb.
În f
uncţ
ie d
e ac
est
prin
cipi
u sî
nt g
rupa
te î
n co
ntin
uare
ver
bele
ne
regu
late
, ţin
îndu
-se
seam
a de
term
inaţ
ia p
erso
anei
I s
g. la
pas
sato
re-
mot
o.
1)
Ver
be n
ereg
ulat
e cu
-SI l
a pe
rs. I
sg.
a)
ren
d ere
, pr
ende
re,
scen
dere
, ac
cend
ere,
spe
nder
e, t
ende
re,
risp
onde
re;
Ex
plic
aţie
: joc
ul d
e ne
regu
larit
ate
se re
aliz
ează
în ju
rul g
rupu
lui
“-nd
-”, c
are
cade
la p
erso
anel
e ne
regu
late
(I
sg.,
III
sg.,
III
pl.),
dar
se
păst
rează
la p
erso
anel
e re
gula
te (I
I sg.
, I p
l., II
pl.)
.
De
ex.:
resi
, ren
d est
i, re
se, r
ende
mm
o, re
ndes
te, r
eser
o.
b)
rid
ere,
per
dere
, de
cide
re,
chiu
dere
, ch
iede
re,
mor
dere
, co
r-re
re;
Ex
plic
aţie
: joc
ul d
e ne
regu
larit
ate
se r
ealiz
ează
în ju
rul g
rupu
ri-lo
r “-
dere
” sa
u “-
rere
”, c
are
cad
la p
erso
anel
e ne
regu
late
(I s
g., I
II s
g.,
III
pl.),
dar
rev
in c
u pr
ima
sila
bă la
per
soan
ele
regu
late
(II
sg.
, I p
l., I
I pl
.).
D
e ex
.: ris
i, rid
e sti,
rise
, rid
emm
o, ri
dest
e, ri
sero
.
c) c
onvi
ncer
e; c
ostr
inge
re; r
iman
ere;
Expl
icaţ
ie: j
ocul
de
nere
gula
ritat
e se
rea
lizea
ză în
juru
l gru
puri-
lor “
-cer
e ”,“
-ger
e” s
au “
-ner
e”, c
are
cad
la p
erso
anel
e ne
regu
late
(I s
g.,
III
sg.,
III
pl.),
dar
rev
in c
u pr
ima
sila
bă la
per
soan
ele
regu
late
(II
sg.
, I
pl.,
II p
l.).
D
e ex
.: co
nvin
si,
conv
ince
sti,
conv
inse
, co
nvin
cem
mo,
con
-vi
nce s
te, c
onvi
nser
o.
d)
cog
l iere
, sce
glie
re, s
ciog
liere
, tog
liere
; spe
gner
e;
Ex
plic
aţie
: joc
ul d
e ne
regu
larit
ate
se r
ealiz
ează
în ju
rul g
rupu
ri-lo
r “-g
l -” s
au “
-gn-
”, c
are
pier
d co
nsoa
na “
-g-”
la p
erso
anel
e ne
regu
late
(I
sg.,
III s
g., I
II p
l.), d
ar o
păs
trează
la p
erso
anel
e re
gula
te (I
I sg.
, I p
l., II
pl
.).
D
e ex
.: co
lsi,
cogl
iest
i, co
lse,
cog
liem
mo,
cog
liest
e, c
olse
ro.
e)
- m
ette
re: m
isi,
met
test
i, m
ise,
met
tem
mo,
met
test
e, m
iser
o.
- f
onde
re: f
usi,
fond
esti,
fuse
, fon
dem
mo,
fond
este
, fus
ero.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
89
Ex
plic
aţie
: ve
rbel
e m
ette
re (
= a
pune
) şi
fon
dere
(=
a to
pi)
schi
mbă
voc
ala
din
rădă
cina
per
soan
elor
ner
egul
ate
(I s
g., I
II s
g., I
II p
l.),
dar răm
în n
emod
ifica
te în
rădă
cină
, la
pers
oane
le re
gula
te (I
I sg.
, I p
l., II
pl
.).
2)
Ver
be n
ereg
ulat
e ca
re d
uble
ază
cons
oana
din
rădăc
ină
(la
pers
. ner
eg.)
- v
oler
e, te
nere
, cad
ere,
ven
ire (c
onj.
a II
I-a!
);
Expl
icaţ
ie:
jocu
l de
ner
egul
arita
te s
e re
aliz
ează
prin
dub
lare
a co
nsoa
nei d
in rădăc
ina
pers
oane
lor
nere
gula
te (
I sg
., II
I sg
., II
I pl
.), d
ar
păst
rare
a ne
mod
ifica
tă, l
a pe
rsoa
nele
regu
late
(II s
g., I
pl.,
II p
l.).
D
e ex
.: vo
ll i, v
oles
ti, v
olle
, vol
emm
o, v
oles
te, v
olle
ro.
A
lt ex
.: ve
nni,
veni
sti,
venn
e, v
enim
mo,
ven
iste
, ven
nero
.
O
bs:
Ver
bul
sape
re (
= a şt
i) nu
doa
r du
blea
ză c
onso
ana,
dar
sc
him
bă ş
i voc
ala
din
rădă
cina
per
soan
elor
ner
egul
ate
(I s
g., I
II s
g., I
II
pl.).
De
ex.:
sepp
i, sa
pest
i, se
ppe,
sape
mm
o, sa
pest
e, se
pper
o.
O
bs.:
Ver
bul p
iove
re (=
a p
loua
) e d
efec
tiv, a
re d
oar p
ers.
a II
I-a
sg. ş
i pl.
D
e ex
.: pi
ovve
, pio
vver
o.
3) V
erbe
ner
egul
ate
cu C
Q (l
a pe
rs. n
ereg
.)
- pia
cere
, tac
ere,
nas
cere
, gia
cere
;
Expl
icaţ
ie:
jocu
l de
ner
egul
arita
te s
e re
aliz
ează
prin
adă
ugar
ea
grup
ului
“-c
q-”
în ră
dăci
na p
erso
anel
or n
ereg
ulat
e (I
sg.
, III
sg.
, III
pl.)
, da
r păs
trare
a ne
mod
ifica
tă, l
a pe
rsoa
nele
regu
late
(II s
g., I
pl.,
II p
l.).
D
e ex
.: pi
acq u
i, pi
aces
ti, p
iacq
ue,
piac
emm
o, p
iace
ste,
pia
c-qu
ero.
4) V
erbe
ner
egul
ate
cu S
S (la
per
s. ne
reg.
)
- viv
ere,
scr
iver
e, le
gger
e, d
ire (c
onj.
a II
I-a!
), di
rige
re, c
uoce
re,
muo
vere
, per
cuot
ere;
Expl
icaţ
ie:
jocu
l de
ner
egul
arita
te s
e re
aliz
ează
prin
adă
ugar
ea
grup
ului
“-s
s-”
în rădăc
ina
pers
oane
lor
nere
gula
te (
I sg
., II
I sg
., II
I pl
.),
dar păs
trare
a ne
mod
ifica
tă, l
a pe
rsoa
nele
regu
late
(II s
g., I
pl.,
II p
l.).
D
e ex
.: vi
ssi,
vive
sti,
viss
e, v
ivem
mo,
viv
este
, vis
sero
.
Obs
.: V
erbu
l dir
iger
e (=
a d
irija
) sch
imbă
voc
ala
la p
ers.
nere
g.
90
L
aszl
o A
lexa
ndru
De
ex.:
dire
ssi,
dirig
esti,
dire
sse…
Obs
.: V
erbe
le c
uoce
re (
= a
coac
e),
muo
vere
(=
a m
işca
), pe
r-cu
oter
e (=
a lo
vi) p
ierd
dift
ongu
l la
pers
. ner
eg.
D
e ex
.: m
oss i
, muo
vest
i, m
osse
…
5)
Ver
be n
ereg
ulat
e cu
BB
, PP,
VV
(la
pers
. ner
eg.)
Ex
plic
aţie
: jo
cul
de n
ereg
ular
itate
se
real
izea
ză p
rin a
dăug
area
gr
upul
ui “
-bb-
” sa
u “-
pp-”
, sau
“-v
v-”
în ră
dăci
na p
erso
anel
or n
ereg
ula-
te (I
sg.,
III s
g., I
II p
l.), d
ar păs
trare
a ne
mod
ifica
tă, l
a pe
rsoa
nele
regu
late
(I
I sg.
, I p
l., II
pl.)
.
De
ex.:
cono
scer
e (=
a c
unoaşt
e): c
onob
b i, c
onos
cest
i, co
nobb
e,
cono
scem
mo,
con
osce
ste,
con
obb e
ro.
Sa
u: c
resc
ere
(= a
creşt
e): c
rebb
i, cr
esce
sti,
creb
be, c
resc
emm
o,
cres
cest
e, c
rebb
ero.
De
ex.:
rom
pere
(=
a ru
pe,
a sp
arge
): ru
ppi,
rom
pest
i, ru
ppe,
ro
mpe
mm
o, r
ompe
ste,
rup
p ero
. (O
bs.:
schi
mbă
şi
voc.
din
rădăc
ină,
la
pers
. ner
eg.!)
De
ex.:
bere
(= a
bea
): be
vvi,
beve
sti,
bevv
e, b
evem
mo,
bev
este
, be
vver
o.
6)
Ver
bul V
ED
ER
E
Ex
plic
aţie
: joc
ul d
e ne
regu
larit
ate
se r
ealiz
ează
prin
sch
imba
rea
voca
lei d
in ră
dăci
na p
erso
anel
or n
ereg
ulat
e (I
sg.,
III s
g., I
II p
l.).
D
e ex
.: vi
di, v
edes
ti, v
ide,
ved
emm
o, v
edes
te, v
ider
o.
7)
Ver
bul P
AR
ER
E
Ex
plic
aţie
: jo
cul
de n
ereg
ular
itate
se
real
izea
ză p
rin a
dăug
area
co
nsoa
nei “
-v-”
în ră
dăci
na p
erso
anel
or n
ereg
ulat
e (I
sg.,
III s
g., I
II p
l.).
D
e ex
.: pa
rvi,
pare
sti,
parv
e, p
arem
mo,
par
este
, par
vero
.
8) V
erbu
l APP
AR
IRE
(con
j. a
III-
a!)
Ex
plic
aţie
: jo
cul
de n
ereg
ular
itate
se
real
izea
ză p
rin a
dăug
area
co
nsoa
nei “
-v-”
în ră
dăci
na p
erso
anel
or n
ereg
ulat
e (I
sg.,
III s
g., I
II p
l.).
D
e ex
.: ap
parv
i, ap
paris
ti, a
ppar
ve,
appa
rimm
o, a
ppar
iste
, ap
-pa
rver
o.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
91
RE
CA
PIT
UL
AR
E
(Rip
assa
ta)
Pe
rfec
tul s
impl
u (I
l pas
sato
rem
oto)
Este
un
timp
des
folo
sit î
n ce
ntru
l şi s
udul
Ital
iei.
Prez
intă
num
e-ro
ase
dific
ultăţi
de n
ereg
ular
itate
mai
ale
s la
con
juga
rea
a II
-a. Î
n sc
him
b co
njug
area
I ş
i con
juga
rea
a II
I-a
au d
oar
cîte
trei
ver
be n
ereg
ulat
e m
ai
frec
vent
e.
În
cad
rul c
onju
gării
a I
I-a,
treb
uie
să f
im a
tenţ
i mai
ale
s la
per
-so
anel
e I s
g., a
III-
a sg
. şi a
III-
a pl
., ca
re s
e co
njugă
după
altă
par
adig
mă
decî
t cel
elal
te p
erso
ane,
for
mat
e du
pă m
odel
ul in
finiti
vulu
i (a
II-a
sg,
I
pl, a
II-a
pl.)
.
Ner
egul
arita
tea
pers
oane
lor I
sg.
, a II
I-a
sg. ş
i a I
II-a
pl.
nu e
ste
haot
ică,
ci p
ers.
I sg
. îşi
“tra
nsm
ite”
rădă
cina
şi căt
re c
elel
alte
per
soan
e ne
regu
late
.
PRIN
CIP
IU D
E C
ON
JUG
AR
E: Să
învăţă
m c
um s
e fo
rmea
ză
pers
. I s
g. D
e ac
olo
pute
m d
educ
e fo
rmel
e pe
ntru
per
s. a
III-
a sg
. şi a
III-
a pl
. În
schi
mb
cele
lalte
per
soan
e (a
II-a
sg.
, I p
l. şi
a II
-a p
l.) s
e co
njugă
regu
lat,
luîn
du-ş
i ca
mod
el ră
dăci
na d
e in
finiti
v.
În
baz
a ac
estu
i prin
cipi
u un
itar,
se d
istin
g m
ai m
ulte
cat
egor
ii de
ve
rbe
nere
gula
te, c
are
au fo
st d
escr
ise
pe la
rg în
cad
rul e
xplic
aţiil
or a
nte-
rioar
e.
MA
I MU
LT C
A P
ERFE
CTU
L ÎN
DEP
ĂR
TAT
(Il t
rapa
ssat
o re
mot
o)
Este
apr
oape
inex
iste
nt în
ital
iana
de
azi.
Se în
tîlneşt
e în
să fr
ec-
vent
în o
pere
le li
tera
re (d
e pi
ldă
în D
ivin
a C
omed
ie a
lui D
ante
). N
u ar
e un
cor
espo
nden
t în
lim
ba r
omână,
und
e se
poa
te t
radu
ce c
u pe
rfec
tul
sim
plu
sau
cu m
ai m
ult c
a pe
rfec
tul.
Es
te u
n tim
p co
mpu
s. Se
rea
lizea
ză c
u ve
rbul
aux
iliar
la p
erfe
c-tu
l sim
plu
(pas
sato
rem
oto)
+ p
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
92
L
aszl
o A
lexa
ndru
cant
are
veni
re
ebbi
can
tato
fu
i ven
uto
(-a)
av
esti
cant
ato
fost
i ven
uto
(-a)
eb
be c
anta
to
fu v
enut
o (-
a)
avem
mo
cant
ato
fum
mo
venu
ti (-
e)
aves
te c
anta
to
fost
e ve
nuti
(-e)
eb
bero
can
tato
fu
rono
ven
uti (
-e)
O
bs.:
Ver
bele
aux
iliar
e se
con
jugă
fiec
are
cu e
l îns
uşi.
es
sere
: fui
sta
to (
-a),
fost
i sta
to (
-a),
fu s
tato
(-a
), f
umm
o s
tati
(-
e), f
oste
stat
i (-e
), fu
rono
stat
i (-e
).
aver
e: e
bbi
avut
o, a
vest
i av
uto,
ebb
e av
uto,
ave
mm
o av
uto,
av
este
avu
to, e
bber
o av
uto.
Folo
sire
a tim
pulu
i mai
mul
t ca
per
fect
înde
părt
at (
L’us
o de
l tra
pass
ato
rem
oto)
Pent
ru î
ntre
buinţa
rea
aces
tui
timp,
tre
buie
ca
următ
oare
le t
rei
cond
iţii să
fie în
truni
te:
1)
Să
se a
fle în
cad
rul u
nei s
ubor
dona
te te
mpo
rale
de
ante
riorit
a-te
(int
rodu
să p
rin d
opo
che,
app
ena,
qua
ndo)
;
2) R
egen
ta a
cest
ei s
ubor
dona
te să
fie la
per
fect
sim
plu
(pas
sato
re
mot
o);
3)
Sub
iect
ul re
gent
ei să
fie
dife
rit d
e su
biec
tul s
ubor
dona
tei.
D
e ex
.: D
upă
ce e
l aju
nse ,
eu
îi ex
plic
ai s
ituaţ
ia. =
Dop
o ch
e fu
ar
riva
to, i
o gl
i spi
egai
la si
tuaz
ione
.
Difi
culta
tea
întru
nirii
tutu
ror c
elor
trei
con
diţii
de
mai
sus
repr
e-zi
ntă şi
o e
xplic
aţie
pen
tru d
esue
tudi
nea
aces
tui t
imp,
per
cepu
t ca
fiind
pr
ea g
reoi
în c
omun
icar
ea c
onte
mpo
rană
.
VII
TOR
UL
(Il f
utur
o)
Expr
imă
o acţiu
ne c
are
se v
a re
aliz
a du
pă m
omen
tul
vorb
irii.
Este
un
timp
sim
plu.
Se fo
rmea
ză d
e la
infin
itivu
l ver
bulu
i, că
ruia
i se
taie
voc
ala
fina-
lă “
-e” şi
i se
ada
ugă
term
inaţ
iile
spec
ifice
.
De
ex.:
scriv
ere →
scriv
er →
scriv
erò
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
93
O
bs.:
Ver
bele
de
conj
ugar
ea I
schi
mbă
voc
ala
“-a-
” di
n de
sine
n-ţa
infin
itivu
lui î
n “-
e-”.
De
ex.:
cant
a re →
can
ter →
can
terò
A. V
erbe
le r
egul
ate
(I v
erbi
rego
lari)
cant
ArE
cr
eder
E
apri
rE
cant
erò
cred
erò
aprir
ò ca
nter
ai
cred
erai
ap
rirai
ca
nter
à cr
eder
à ap
rirà
cant
erem
o cr
eder
emo
aprir
emo
cant
eret
e cr
eder
ete
aprir
ete
cant
eran
no
cred
eran
no
aprir
anno
Obs
.: D
acă
exam
inăm
tabe
lul d
e m
ai su
s pe
oriz
onta
lă, o
bser
văm
că
term
inaţ
iile
de la
ace
eaşi
per
soană şi
ace
laşi
num
ăr n
u se
mod
ifică
, de
la o
con
juga
re la
alta
. Per
soan
ele
I sg.
şi a
III-
a sg
. se
term
ină
cu v
ocală
acce
ntua
tă.
B
. Ver
bele
aux
iliar
e (I
ver
bi a
usili
ari)
V
erbu
l ess
ere
îşi m
odifi
că to
ată
rădă
cina
la v
iitor
. Ver
bul a
vere
pi
erde
voc
ala
“-e-
” di
n de
sine
nţă.
es
sere
av
ere
sarò
av
rò
sara
i av
rai
sarà
av
rà
sare
mo
avre
mo
sare
te
avre
te
sara
nno
avra
nno
C
. Ver
bele
ner
egul
ate
(I v
erbi
irre
gola
ri)
Ex
istă
două
tipur
i de
nere
gula
rităţ
i la
viito
r:
1) V
erbe
ner
egul
ate
care
, pe
lîngă
voc
ala
finală,
îşi p
ierd
şi v
oca-
la d
in c
onju
gare
.
- an
dArE
(=
a m
erge
): an
drò,
and
rai,
andr
à, a
ndre
mo,
and
rete
, an
dran
no.
-
dovE
rE (
= a
trebu
i): d
ovrò
, dov
rai,
dovr
à, d
ovre
mo,
dov
rete
, do
vran
no.
94
L
aszl
o A
lexa
ndru
- po
tErE
(=
a pu
tea)
: po
trò,
potra
i, po
trà,
potre
mo,
pot
rete
, po
trann
o.
-
sapE
rE (
= a şt
i): s
aprò
, sa
prai
, sa
prà,
sap
rem
o, s
apre
te,
sapr
anno
.
- ve
dErE
(=
a ve
dea)
: ve
drò,
ved
rai,
vedr
à, v
edre
mo,
ved
rete
, ve
dran
no.
-
vivE
rE (
= a
trăi):
viv
rò,
vivr
ai,
vivr
à, v
ivre
mo,
viv
rete
, vi
vran
no.
2)
Ver
be t
erm
inat
e în
“-n
ere”
, “-
lere
” şi
ver
bul
“ven
ire”
. Pe
lîn
gă f
enom
enul
con
sem
nat
la p
unct
ul a
nter
ior
– ad
ică
îşi
pier
d vo
cala
fin
ală şi
pe
cea
din
conj
ugar
e –,
con
soan
a “-
n-”
sau
“-l-”
din
rădă
cină
se
trans
formă
în “
-r-”
sub
pre
siun
ea te
rmin
aţie
i. (Î
n fo
netică,
ace
st p
roce
s se
num
eşte
“as
imila
re re
gres
ivă”
.)
- te
nErE
→ t
enr →
ter
r: t
errò
, te
rrai
, te
rrà,
ter
rem
o, t
erre
te,
terr
anno
.
- ven
IrE
→ v
enr →
ver
r: v
errò
, ver
rai,
verr
à, v
erre
mo,
ver
rete
, ve
rran
no.
-v
olE
rE →
vol
r →
vor
r: v
orrò
, vor
rai,
vorr
à, v
orre
mo,
vor
rete
, vo
rran
no.
În
ace
astă
cat
egor
ie se
incl
ude şi
ver
bul b
ere:
- ber
e →
bev
ErE
→ b
evr →
ber
r: b
errò
, ber
rai,
berr
à, b
erre
mo,
be
rret
e, b
erra
nno.
Obs
.: Tr
ei v
erbe
impo
rtant
e de
con
j. I
nu s
chim
bă v
ocal
a “-
a-”
în “
-e-”
la v
iitor
:
- far
e (=
a fa
ce):
farò
, far
ai, f
arà,
fare
mo,
fare
te, f
aran
no.
- d
are
(= a
da)
: dar
ò, d
arai
, dar
à, d
arem
o, d
aret
e, d
aran
no.
- s
tare
(= a
sta)
: sta
rò, s
tara
i, st
arà,
star
emo,
star
ete,
star
anno
.
Obs
.: V
erbe
le d
e co
nj. I
term
inat
e în
“-c
are”
şi “
-gar
e” p
rimes
c la
viit
or li
tera
“-h
-” în
tre rădăc
ină şi
term
inaţ
ie, p
entru
a n
u-şi
sch
imba
pr
onunţia
.
- ce
rcar
e (=
a î
ncer
ca,
a că
uta)
: ce
rche
rò,
cerc
hera
i, ce
rche
rà,
cerc
here
mo,
cer
cher
ete,
cer
cher
anno
.
- pr
egar
e (=
a
(se)
ru
ga):
preg
herò
, pr
eghe
rai,
preg
herà
, pr
eghe
rem
o, p
regh
eret
e, p
regh
eran
no.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
95
VII
TOR
UL
AN
TER
IOR
(Il f
utur
o an
terio
re)
Expr
imă
o acţiu
ne v
iitoa
re, d
ar c
are
prec
edă
o al
tă a
cţiu
ne e
xecu
-ta
tă în
viit
or. P
oate
apă
rea
în p
ropo
ziţii
sub
ordo
nate
tem
pora
le d
e an
teri-
orita
te (d
e ob
icei
intro
duse
prin
dop
o ch
e), c
are
depi
nd d
e o
prin
cipa
lă la
vi
itor.
D
e ex
.: D
opo
che
sarà
arr
ivat
o , p
arle
rò c
on lu
i. =
După
ce v
a aj
unge
, voi
vor
bi c
u el
.
În li
mba
rom
ână,
am
bele
acţ
iuni
se
expr
imă
cu ti
mpu
l viit
or (“
va
ajun
ge”,
“vo
i vor
bi”)
. În
limba
ital
iană
se
face
dis
tincţ
ia în
tre m
omen
tele
vi
itoar
e de
des
făşu
rare
a c
elor
două
acţiu
ni (
el “
mai
întîi
va
ajun
ge”,
iar
eu a
bia
“pe
urmă
voi v
orbi
cu
el”)
. Prin
urm
are
în p
ropo
ziţia
subo
rdon
ată
din
italia
nă se
folo
seşt
e vi
itoru
l ant
erio
r.
Este
un
timp
com
pus.
Se fo
rmea
ză c
u vi
itoru
l ver
bulu
i aux
iliar
+
parti
cipi
ul tr
ecut
al v
erbu
lui d
e co
njug
at.
ca
ntar
e ve
nire
av
rò c
anta
to
sarò
ven
uto
(-a)
av
rai c
anta
to
sara
i ven
uto
(-a)
av
rà c
anta
to
sarà
ven
uto
(-a)
av
rem
o ca
ntat
o sa
rem
o ve
nuti
(-e)
av
rete
can
tato
sa
rete
ven
uti (
-e)
avra
nno
cant
ato
sara
nno
venu
ti (-
e)
O
bs.:
Ver
bele
aux
iliar
e se
con
jugă
fiec
are
cu e
l îns
uşi.
es
sere
: sar
ò st
ato
(-a)
, sar
ai s
tato
(-a)
, sar
à st
ato
(-a)
, sar
emo
stat
i (-
e), s
aret
e st
ati (
-e),
sara
nno
stat
i (-e
).
aver
e: a
vrò
avut
o, a
vrai
avu
to, a
vrà
avut
o, a
vrem
o av
uto,
avr
ete
avut
o, a
vran
no a
vuto
.
Obs
.: V
iitor
ul ş
i viit
orul
ant
erio
r sî
nt a
dese
a fo
losi
te în
ital
iană
pe
ntru
a e
xprim
a o
ipot
eză,
o p
roba
bilit
ate,
o p
osib
ilita
te:
- F
utur
o →
ipot
eză
la p
reze
nt (=
pre
zum
tiv p
reze
nt);
- F
utur
o an
terio
re →
ipot
eză
la tr
ecut
(= p
rezu
mtiv
trec
ut).
D
e ex
.: M
a ca
pirà
anc
he l
ui q
uest
a si
tuaz
ione
? =
Dar
o f
i înţe
legî
nd şi
el a
ceas
tă si
tuaţ
ie?
96
L
aszl
o A
lexa
ndru
Sau:
Ma
avrà
cap
ito a
nche
lui q
uest
a si
tuaz
ione
? =
Dar
o fi
înţe
-le
s şi e
l ace
astă
situ
aţie
?
Tim
pul
futu
ro a
nter
iore
apa
re î
n pr
opoz
iţie
prin
cipa
lă d
oar
atun
ci c
înd
expr
imă
o ip
oteză
la tr
ecut
. Altm
inte
ri se
poa
te f
olos
i, du
pă
cum
ară
tam
mai
sus
, doa
r în
prop
oziţi
ile s
ubor
dona
te te
mpo
rale
de
ante
-rio
ritat
e (d
e ob
icei
intro
duse
prin
dop
o ch
e), c
are
depi
nd d
e o
prin
cipa
lă
la v
iitor
.
MO
DU
L C
ON
DIŢ
ION
AL
(Il m
odo
cond
izio
nale
)
Ex
primă
o acţiu
ne a
căr
ei în
depl
inire
dep
inde
de
o co
ndiţi
e, d
e o
nesi
gura
nţă.
Se
mai
folo
seşt
e şi
în re
aliz
area
une
i exp
rimăr
i pol
itico
ase.
De
ex.:
Aş v
rea
să vă
între
b ce
va =
Vor
rei c
hied
erLe
qua
lcos
a.
A
re d
ouă
timpu
ri: c
ondiţio
nal p
reze
nt şi
con
diţio
nal t
recu
t.
C
ON
DIŢ
ION
ALU
L PR
EZEN
T
(Il c
ondi
zion
ale
pres
ente
)
Es
te u
n tim
p si
mpl
u. S
e fo
rmea
ză d
e la
rădă
cina
viit
orul
ui +
ter-
min
aţiil
e sp
ecifi
ce.
D
e ex
.: sc
river
e →
scriv
erò →
scriv
erei
.
Obs
.: V
erbe
le d
e co
njug
area
I sc
him
bă v
ocal
a “-
a-”
de la
infin
i-tiv
în “
-e-”
.
De
ex.:
cant
a re →
can
terò
→ c
ante
rei.
ca
ntA
rE
cred
erE
ap
rirE
ca
nter
ei
cred
erei
ap
rirei
ca
nter
esti
cred
eres
ti ap
rires
ti ca
nter
ebbe
cr
eder
ebbe
ap
rireb
be
cant
erem
mo
cred
erem
mo
aprir
emm
o ca
nter
este
cr
eder
este
ap
rires
te
cant
ereb
bero
cr
eder
ebbe
ro
aprir
ebbe
ro
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
97
O
bs.:
Dacă
exam
inăm
tabe
lul d
e m
ai su
s pe
oriz
onta
lă, o
bser
văm
că
term
inaţ
iile
de la
ace
eaşi
per
soană şi
ace
laşi
num
ăr n
u se
mod
ifică
, de
la o
con
juga
re la
alta
.
B. V
erbe
le a
uxili
are
(I v
erbi
aus
iliar
i)
Ver
bul
esse
re îşi
mod
ifică
toa
tă rădăc
ina.
Ver
bul
aver
e pi
erde
vo
cala
“-e
-” d
in d
esin
enţă
.
esse
re
aver
e sa
rei
avre
i sa
rest
i av
rest
i sa
rebb
e av
rebb
e sa
rem
mo
avre
mm
o sa
rest
e av
rest
e sa
rebb
ero
avre
bber
o
C. V
erbe
le n
ereg
ulat
e (I
ver
bi ir
rego
lari)
Tipu
rile
de n
ereg
ular
ităţi
de la
viit
or s
e re
găse
sc în
mod
iden
tic
şi la
con
diţio
nal p
reze
nt. S
e sc
him
bă d
oar t
erm
inaţ
ia s
peci
fică
de p
erso
a-nă
şi n
umăr
.
1) V
erbe
ner
egul
ate
care
, pe
lîngă
voc
ala
finală,
îşi p
ierd
şi v
oca-
la d
in c
onju
gare
.
- an
dArE
(=
a m
erge
): an
drei
, an
dres
ti, a
ndre
bbe,
and
rem
mo,
an
dres
te, a
ndre
bber
o.
-
dovE
rE (
= a
trebu
i): d
ovre
i, do
vres
ti, d
ovre
bbe,
dov
rem
mo,
do
vres
te, d
ovre
bber
o.
-
potE
rE (
= a
pute
a):
potre
i, p
otre
sti,
pot
rebb
e,
potre
mm
o,
potre
ste,
pot
rebb
ero.
- sa
pErE
(=
a
şti):
sa
prei
, sa
pres
ti,
sapr
ebbe
, sa
prem
mo,
sa
pres
te, s
apre
bber
o.
-
vedE
rE (
= a
vede
a):
vedr
ei,
vedr
esti,
ved
rebb
e, v
edre
mm
o,
vedr
este
, ved
rebb
ero.
- vi
vErE
(=
a
trăi):
vi
vrei
, vi
vres
ti,
vivr
ebbe
, vi
vrem
mo,
vi
vres
te, v
ivre
bber
o.
2)
Ver
be te
rmin
ate
în “
-ner
e”, “
-lere
” şi
ver
bul v
enir
e. P
e lîn
gă
feno
men
ul c
onse
mna
t la
punc
tul a
nter
ior –
adi
că îş
i pie
rd v
ocal
a fin
ală şi
pe
cea
din
con
juga
re –
, con
soan
a “-
n-”
sau
“-l-”
din
rădăc
ină
se tr
ans-
98
L
aszl
o A
lexa
ndru
tra
nsfo
rmă
în “
-r-”
sub
pre
siun
ea te
rmin
aţie
i. (Î
n fo
netică,
ace
st p
roce
s se
num
eşte
“as
imila
re re
gres
ivă”
.)
- te
nErE
→ t
enr →
ter
r: t
erre
i, te
rres
ti, t
erre
bbe,
ter
rem
mo,
te
rres
te, t
erre
bber
o.
- v
enIr
E →
ven
r →
ver
r: v
erre
i, ve
rres
ti, v
erre
bbe,
ver
rem
mo,
ve
rres
te, v
erre
bber
o.
-v
olE
rE →
vol
r →
vor
r: v
orre
i, vo
rres
ti, v
orre
bbe,
vor
rem
mo,
vo
rres
te, v
orre
bber
o.
În
ace
astă
cat
egor
ie se
incl
ude şi
ver
bul b
ere:
- be
re →
bev
ErE
→ b
evr →
ber
r: b
erre
i, be
rres
ti, b
erre
bbe,
be
rrem
mo,
ber
rest
e, b
erre
bber
o.
O
bs.:
Trei
ver
be im
porta
nte
de c
onj.
I nu
sch
imbă
voc
ala
“-a-
” în
“-e
-” la
con
diţio
nal p
reze
nt:
-
dare
(=
a da
): da
rei,
dare
sti, d
areb
be, d
arem
mo,
dar
este
, dar
eb-
bero
.
- far
e (=
a fa
ce):
fare
i, fa
resti
, far
ebbe
, far
emm
o, fa
reste
, far
ebbe
ro.
-
star
e (=
a s
ta):
star
ei,
star
esti,
sta
rebb
e, s
tare
mm
o, s
tare
ste,
st
areb
bero
.
Obs
.: V
erbe
le d
e co
nj. I
term
inat
e în
“-c
are”
şi “
-gar
e” p
rimes
c la
con
diţio
nal
prez
ent
liter
a “-
h-”
între
rădăc
ină şi
ter
min
aţie
, pen
tru a
nu
-şi s
chim
ba p
ronu
nţia
.
- ce
rcar
e (=
a î
ncer
ca,
a că
uta)
: ce
rche
rei,
cerc
here
sti,
cer-
cher
ebbe
, cer
cher
emm
o, c
erch
eres
te, c
erch
ereb
bero
.
- pr
egar
e (=
a (
se)
ruga
): pr
eghe
rei,
preg
here
sti,
preg
here
bbe,
pr
eghe
rem
mo,
pre
gher
este
, pre
gher
ebbe
ro.
Obs
.: Tr
ebui
e ev
itată
con
fuzi
a fr
ecve
ntă
dint
re in
dica
tiv v
iitor
şi
cond
iţion
al p
reze
nt, c
are
se d
ator
ează
ase
mănăr
ii di
ntre
term
inaţ
iile
lor,
la a
num
ite p
erso
ane.
ca
ntar
e la
indi
cativ
viit
or
a se
com
para
cu:
ca
ntar
e la
con
diţio
nal p
reze
nt
cant
erò
ca
nter
ei
cant
erai
cant
eres
ti ca
nter
à
cant
ereb
be
cant
erem
o
cant
erem
mo
cant
eret
e
cant
eres
te
cant
eran
no
ca
nter
ebbe
ro
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
99
cred
ere
la in
dica
tiv v
iitor
a
se c
ompa
ra c
u:
cred
ere
la c
ondiţio
nal p
reze
nt
cred
erò
cr
eder
ei
cred
erai
cred
eres
ti cr
eder
à
cred
ereb
be
cred
erem
o
cred
erem
mo
cred
eret
e
cred
eres
te
cred
eran
no
cr
eder
ebbe
ro
apri
re
la in
dica
tiv v
iitor
a
se c
ompa
ra c
u:
apri
re
la c
ondiţio
nal p
reze
nt
aprir
ò
aprir
ei
aprir
ai
ap
rires
ti ap
rirà
ap
rireb
be
aprir
emo
ap
rirem
mo
aprir
ete
ap
rires
te
aprir
anno
aprir
ebbe
ro
CO
ND
IŢIO
NA
LUL
TREC
UT
(Il c
ondi
zion
ale
pass
ato)
Ex
primă
nu d
oar
îndo
iala
, nes
igur
anţa
sau
pre
supu
nere
a, la
tim
-pu
l tre
cut,
ci u
neor
i redă şi
situ
aţia
de
post
erio
ritat
e faţă
de
trecu
t (ve
zi
conc
orda
nţa
timpu
rilor
la in
dica
tiv).
Este
un
timp
com
pus.
Se f
orm
ează
cu
ver
bul a
uxili
ar la
con
diţio
nal p
reze
nt +
par
ticip
iul t
recu
t al v
erbu
lui d
e co
njug
at.
ca
ntar
e ve
nire
av
rei c
anta
to
sare
i ven
uto
(-a)
av
rest
i can
tato
sa
rest
i ven
uto
(-a)
av
rebb
e ca
ntat
o sa
rebb
e ve
nuto
(-a)
av
rem
mo
cant
ato
sare
mm
o ve
nuti
(-e)
av
rest
e ca
ntat
o sa
rest
e ve
nuti
(-e)
av
rebb
ero
cant
ato
sare
bber
o ve
nuti
(-e)
O
bs.:
Ver
bele
aux
iliar
e se
con
jugă
fiec
are
cu e
l îns
uşi.
es
sere
: sa
rei
stat
o (-
a),
sare
sti
stat
o (-
a),
sare
bbe
stat
o (-
a),
sare
mm
o st
ati (
-e),
sare
ste
stat
i (-e
), sa
rebb
ero
stat
i (-e
).
100
Lasz
lo A
lexa
ndru
aver
e: a
vrei
avu
to, a
vres
ti av
uto,
avr
ebbe
avu
to, a
vrem
mo
avut
o,
avre
ste
avut
o, a
vreb
bero
avu
to.
REC
API
TULA
RE
(Rip
assa
ta)
Tim
puri
le m
odul
ui in
dica
tiv
(I te
mpi
del
l’ind
icat
ivo)
R
O.
- pre
zent
(cîn
t) - t
recu
t →
per
fect
com
pus (
am c
înta
t)
→ im
perf
ect (
cînt
am)
→
per
fect
sim
plu
(cîn
tai)
→
m.m
.c.p
. (cî
ntas
em)
- viit
or
→ si
mpl
u (v
oi c
înta
)
→ a
nter
ior (
voi f
i cîn
tat)
IT.
- pre
sent
e (c
anto
) - p
assa
to→
pas
sato
pro
ssim
o (h
o ca
ntat
o)
→
impe
rfet
to (c
anta
vo)
→
pas
sato
rem
oto
(can
tai)
→
trapa
ssat
o pr
ossi
mo
(ave
vo c
anta
to)
→
trap
assa
to re
mot
o (e
bbi c
anta
to)
- fut
uro→
sem
plic
e (c
ante
rò)
→
ant
erio
re (a
vrò
cant
ato)
Ti
mpu
rile
mod
ului
indi
cativ
pot
fi d
ispu
se p
e ax
a cr
onol
ogică,
în
funcţie
de
mom
entu
l pe
care
-l ex
primă,
după
cum
urm
ează
:
Expl
icaţ
ie:
sta
bilim
po
ziţia
pr
ezen
tulu
i la
ju
măt
atea
ax
ei.
D
epla
sînd
u-ne
spr
e st
înga
pe
săge
ată,
mer
gem
tot m
ai d
epar
te în
trec
ut.
Dep
lasî
ndu-
ne sp
re d
reap
ta, î
nain
tăm
spre
viit
or.
Trapassato prossimo
Passato prossimo
Presente
Futuro
Futuro anteriore
Trapassato remoto
Passato remoto
Impe
rfet
to
IND
ICA
TIV
O
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
101
C
el m
ai a
prop
iat,
în s
tînga
pre
zent
ului
, est
e pe
rfec
tul c
ompu
s (il
pa
ssat
o pr
ossi
mo)
, car
e în
ital
iană
exp
rimă
de o
bice
i o a
cţiu
ne r
ecen
tă,
sau
ale
căre
i efe
cte
influ
enţe
ază
prez
entu
l.
Perf
ectu
l si
mpl
u (il
pas
sato
rem
oto)
redă
o acţiu
ne t
recu
tă, î
n-ch
eiată,
înde
părta
tă d
e m
omen
tul v
orbi
rii. Î
n st
înga
sa
găsi
m m
ai m
ult c
a pe
rfec
tul
înde
părta
t (il
tra
pass
ato
rem
oto)
, un
tim
p fă
ră e
chiv
alen
t în
lim
ba ro
mână,
ext
rem
de
rar f
olos
it az
i în
italia
nă, d
oar p
entru
a e
xprim
a an
terio
ritat
ea faţă
de
pass
ato
rem
oto.
Impe
rfec
tul î
l pla
săm
, în
mod
con
venţ
iona
l, de
asup
ra a
xei.
Ace
st
timp
redă
o a
cţiu
ne d
e du
rată
, neî
nche
iată
, rep
etată,
car
e se
poa
te p
etre
ce
într-
un tr
ecut
mai
rece
nt, s
au în
tr-un
ul m
ai în
depă
rtat.
D
e ex
.: Ie
ri e
ro u
n po
’ tri
ste.
(= Ie
ri er
am c
am tr
ist.)
Dar
: Mio
non
no, d
a gi
ovan
e, e
ra u
n br
avo
raga
zzo.
(=
Bun
icul
m
eu, î
n tin
ereţ
e, e
ra u
n bă
iat c
umse
cade
.)
Aşa
dar i
mpe
rfec
tul s
e “d
epla
sează”
pe
axă,
mai
apr
oape
sau
mai
de
parte
de
prez
ent,
în fu
ncţie
de
real
itate
a pe
car
e tre
buie
s-o
exp
rime.
În
stîn
ga i
mpe
rfec
tulu
i pl
asăm
mai
mul
t ca
per
fect
ul (
il tr
apas
sato
pro
s-si
mo)
, car
e în
ital
iană
exp
rimă
o acţiu
ne tr
ecută,
înch
eiată
înai
ntea
une
i al
te a
cţiu
ni d
in tr
ecut
, şi s
e fo
loseşt
e pe
ntru
exp
rimar
ea a
nter
iorităţ
ii faţă
de
tim
puril
e tre
cutu
lui.
În
dre
apta
pre
zent
ului
ave
m v
iitor
ul, c
are
dese
mne
ază
o acţiu
ne
post
erio
ară
mom
entu
lui v
orbi
rii (i
l fut
uro)
.
Între
cel
e do
uă (
prez
entu
l şi v
iitor
ul)
se găs
eşte
viit
orul
ant
erio
r (il
fut
uro
ante
rior
e),
care
exp
rimă
o acţiu
ne u
lterio
ară
prez
entu
lui,
dar
totuşi
pre
cede
ntă
faţă
de
o al
tă a
cţiu
ne d
in v
iitor
.
De
ex.:
Dop
o ch
e gl
ielo
avr
ò sp
iega
to, l
ui c
apir
à. =
După
ce îi
vo
i fi e
xplic
at, e
l va
înţe
lege
.
Dacă
adm
item
ace
astă
dis
pune
re c
onve
nţio
nală
a ti
mpu
rilor
indi
-ca
tivul
ui p
e ax
a cr
onol
ogică,
obs
ervă
m că
ele
se g
rupe
ază
în p
erec
hi d
e cî
te d
ouă,
de
la s
tînga
spr
e dr
eapt
a: t
imp
com
pus
- tim
p si
mpl
u; t
imp
com
pus
- tim
p si
mpl
u; ti
mp
com
pus
- tim
p si
mpl
u; ti
mp
com
pus
- tim
p si
mpl
u. (T
impu
rile
com
puse
sînt
mar
cate
pe
axă
prin
înce
rcui
re.)
102
Lasz
lo A
lexa
ndru
Mai
mul
t dec
ît at
ît! Î
n lim
ba it
alia
nă, t
impu
rile
com
puse
– a
ici
înce
rcui
te –
se
form
ează
în a
celaşi
fel:
se fa
ce u
n pa
s sp
re d
reap
ta lo
r, pe
axă,
se
ia d
e ac
olo
resp
ectiv
ul ti
mp
al a
uxili
arul
ui, l
a ca
re s
e ad
augă
par
-tic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
De
ex.:
cant
are
(= a
cîn
ta) –
se
conj
ugă
cu a
uxili
arul
ave
re:
- pas
sato
pro
ssim
o: h
o ca
ntat
o (p
rese
nte
+ pa
rtici
pio
pas-
sato
);
-
trapa
ssat
o re
mot
o: e
bbi
cant
ato
(pas
sato
rem
oto
+ pa
rtici
pio
pass
ato)
;
-
trapa
ssat
o pr
ossim
o: a
vevo
can
tato
(im
perf
etto
+ p
ar-
ticip
io p
assa
to);
- fu
turo
ant
erio
re:
avrò
can
tato
(fu
turo
+ p
artic
ipio
pas
-sa
to).
D
e ex
.: ve
nire
(= a
ven
i) –
se c
onju
gă c
u au
xilia
rul e
sser
e:
- pa
ssat
o pr
ossi
mo:
son
o ve
nuto
, -a
(pr
esen
te +
par
-tic
ipio
pas
sato
);
-
trapa
ssat
o re
mot
o: f
ui v
enut
o, -
a (p
assa
to r
emot
o +
parti
cipi
o pa
ssat
o);
- tra
pass
ato
pros
simo:
ero
ven
uto,
-a
(impe
rfet
to +
par
-tic
ipio
pas
sato
);
-
futu
ro a
nter
iore
: sa
rò v
enut
o, -
a (f
utur
o +
parti
cipi
o pa
ssat
o).
Tr
ebui
e pr
eciz
at că
acea
stă
diag
ramă
cu d
ispu
nere
a tim
puril
or p
e ax
a in
dica
tivul
ui a
re în
prim
ul r
înd
o fin
alita
te d
idac
tică.
Îşi
pro
pune
să
Trapassato prossimo Impe
rfet
to Trapassato remoto
Passato remoto
Passato prossimo
Presente
Futuro anteriore
Futuro IND
ICA
TIV
O
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
103
ofer
e o
mai
bună
imag
ine
asup
ra s
ituaţ
iei g
loba
le, î
n ca
drul
pro
cesu
lui d
e în
văţa
re. E
la fe
l de
adevăr
at că
exis
tă, î
n lim
ba it
alia
nă, s
ituaţ
ii în
car
e se
fo
loseşt
e un
tim
p ve
rbal
şi n
u al
tul d
in raţiu
ni s
inta
ctic
e (ti
mpu
l res
pec-
tiv e
ste
ceru
t de
cont
extu
l în
care
apa
re), şi
nu
din
raţiu
ni s
eman
tice
(al
cron
olog
iei p
e ca
re tr
ebui
e s-
o en
unţe
).
Însă
, ca
imag
ine
de a
nsam
blu,
ave
m to
t dre
ptul
să
subl
inie
m s
i-m
etria
logi
că a
formăr
ii tim
puril
or v
erba
le it
alie
ne3 .
C
ON
CO
RD
ANŢA
TIM
PUR
ILO
R L
A IN
DIC
ATI
V
(La
conc
orda
nza
dei t
empi
all’
indi
cativ
o)
C
onco
rdanţa
e u
n pr
oces
prin
car
e an
umite
tim
puri
verb
ale
“se
pun
de a
cord
” cu
alte
tim
puri
verb
ale,
în c
adru
l com
unicăr
ii. S
ituaţ
ia p
re-
zintă
oare
care
difi
culta
te p
entru
vor
bito
rul d
e lim
bă r
omână,
obişn
uit c
u re
lativ
a lib
erta
te î
n fo
losi
rea
verb
elor
. În
ita
liană
, în
să,
exis
tă a
num
ite
regu
li de
fol
osire
a t
impu
rilor
, ca
re t
rebu
ie r
espe
ctat
e pe
ntru
a d
oved
i bu
na s
tăpî
nire
a li
mbi
i, pr
ecum
şi p
entru
com
unic
area
nua
nţată şi
cor
ectă
a
inte
nţiil
or.
Si
ntet
izăm
regu
lile
de c
onco
rdanţă
la in
dica
tiv în
exp
licaţ
iile
ca-
re u
rmea
ză:
1)
În tr
aduc
erea
din
rom
ână
în it
alia
nă n
u sc
him
băm
tim
pul p
re-
dica
telo
r din
pro
poziţii
le p
rinci
pale
.
De
ex.:
Ion
e si
mpa
tic. =
Gio
vann
i è si
mpa
tico.
Mar
ia a
ven
it di
n Ita
lia.=
Mar
ia è
ven
uta
dall’
Italia
.
Mih
ai v
a fi
cam
pion
. = M
iche
le sa
rà c
ampi
one.
2) În
trad
ucer
ea d
in ro
mână
în it
alia
nă n
u sc
him
băm
tim
pul p
re-
dica
telo
r din
subo
rdon
atel
e ca
re d
epin
d de
o re
gentă
la p
reze
nt sa
u vi
itor.
D
e ex
.: Şt
iu că
erai
aca
să. =
So
che
eri a
cas
a.
V
oi c
umpă
ra c
arte
a pe
car
e ai
văz
ut-o
. = C
ompr
erò
il lib
ro c
he
hai v
isto
.
Exce
pţie
: Cîn
d pr
inci
pala
est
e la
viit
or, î
n su
bord
onat
a te
mpo
rală
de
ant
erio
ritat
e fo
losi
m v
iitor
ul a
nter
ior.
3 S
chem
a pr
ivin
d ax
a tim
puril
or, p
recu
m ş
i înt
reag
a de
mon
straţie
afe
rentă,
pre
-lu
crea
ză in
tuiţi
a pu
să în
pra
ctică
la c
ated
ra d
e ita
liană
a L
iceu
lui “
G. B
ariţi
u” d
in
Clu
j de
către
pro
f. A
na C
ovac
iu, î
n pr
imii
ani d
e du
pă 1
990.
104
Lasz
lo A
lexa
ndru
De
ex.:
Îl vo
i sun
a, d
upă
ce s
e va
term
ina
mec
iul =
Lo
chia
mer
ò,
dopo
che
(sau
: app
ena,
qua
ndo)
la p
artit
a sa
rà fi
nita
.
3) C
onco
rdanţa
tim
puril
or s
e re
aliz
ează
doa
r în
pro
poziţii
le
subo
rdon
ate,
şi a
num
e în
ace
le s
ubor
dona
te c
are
depi
nd d
e o
rege
ntă
la
trecu
t. În
funcţie
de
situ
aţiil
e de
com
unic
are
exis
tent
e, p
utem
ave
a ur
mă-
toar
ele
varia
nte:
a) S
IMU
LT
AN
EIT
AT
E (=
acţ
iune
a di
n su
bord
onată
se p
etre
ce
în a
celaşi
tim
p cu
acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
, ca
re e
ste
la t
recu
t) →
IM
-PE
RFE
CT
(IM
PER
FETT
O).
De
ex.:
A
m şt
iut
Ştia
m
Ştiu
i Şt
iuse
m
}
că v
ine .
H
o sa
puto
Sa
pevo
Se
ppi
Avev
o sa
puto
}
ch
e ve
niva
.
Aşa
dar
prez
entu
l (v
ine )
din
pro
poziţia
sub
ordo
nată
rom
ânea
scă
se s
chim
bă o
blig
ator
iu în
impe
rfec
t (ve
niva
), su
b acţiu
nea
trecu
tulu
i din
pr
inci
pală
.
b) A
NT
ER
IOR
ITA
TE
(=
acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
dev
rem
e de
cît a
cţiu
nea
din
prin
cipa
lă, c
are
este
la tr
ecut
) →
MA
I M
ULT
CA
PER
FEC
T (T
RA
PASS
ATO
PR
OSS
IMO
). D
e ex
.:
Am
ştiu
t Şt
iam
Şt
iui
Ştiu
sem
}
că
a
veni
t.
Ho
sapu
to
Sape
vo
Sepp
i Av
evo
sapu
to
}
che
era
venu
to.
Aşa
dar
perf
ectu
l co
mpu
s (a
ven
it ) d
in p
ropo
ziţia
sub
ordo
nată
ro
mân
ească
se s
chim
bă o
blig
ator
iu în
mai
mul
t ca
perf
ect (
era
venu
to),
sub
acţiu
nea
trecu
tulu
i din
prin
cipa
lă.
c)
PO
STE
RIO
RIT
AT
E (
= acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
tîr
ziu
decî
t acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
, car
e es
te la
trec
ut) →
VII
TOR
ÎN
TR
ECU
T (F
UTU
RO
NEL
PA
SSA
TO).
De
ex.:
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
105
Am
ştiu
t Şt
iam
Şt
iui
Ştiu
sem
}
că
va
veni
.
Ho
sapu
to
Sape
vo
Sepp
i Av
evo
sapu
to }
ch
e sa
rebb
e ve
nuto
.
N
OTĂ
: În
limba
ital
iană
, viit
orul
în tr
ecut
(il f
utur
o ne
l pas
sato
) se
exp
rimă
prin
con
diţio
nal t
recu
t (il
cond
izio
nale
pas
sato
).
Aşa
dar v
iitor
ul (v
a ve
ni) d
in p
ropo
ziţia
sub
ordo
nată
rom
ânea
scă
se s
chim
bă o
blig
ator
iu în
con
diţio
nal t
recu
t (sa
rebb
e ve
nuto
), su
b acţiu
-ne
a tre
cutu
lui d
in p
rinci
pală
.
Obs
.: Ex
pres
iile
avea
să
+ vb
. şi u
rma
să +
vb.
red
au în
lim
ba
rom
ână
viito
rul î
n tre
cut ş
i se
tradu
c în
ital
iană
prin
con
diţio
nal t
recu
t.
De
ex.:
Mi s
-a s
pus
că u
rma
să v
ină şi
sor
a ta
. = M
i han
no d
etto
ch
e sa
rebb
e ve
nuta
anc
he tu
a so
rella
.
REC
API
TULA
RE
(Rip
assa
ta)
Con
cord
anţa
tim
puri
lor l
a in
dica
tiv
(La
conc
orda
nza
dei t
empi
all’
indi
cativ
o)
Es
enţa
pro
cesu
lui d
e co
ncor
danţă
a tim
puril
or c
onstă
în fa
ptul
că,
at
unci
cîn
d pr
opoz
iţia
prin
cipa
lă e
ste
la t
recu
t, în
sub
ordo
nată
nu
pute
m f
olos
i dec
ît to
t un
tre
cut.
Să v
izua
lizăm
situ
aţia
, rea
ducî
nd s
ub
priv
iri a
xa ti
mpu
rilor
. Im
edia
t în
stîn
ga p
reze
ntul
ui v
om în
chip
ui o
“ba
ri-eră”
(rep
reze
ntată
aici
de
linia
pun
ctată)
:
Presente
Trapassato prossimo
Trapassato remoto
Impe
rfet
to
Passato remoto
Passato prossimo
Futuro anteriore
Futuro
Futuro nel passato
IND
ICA
TIV
O
106
Lasz
lo A
lexa
ndru
Pent
ru a
fi şi
mai
exp
liciţi
, fo
rmulăm
reg
ula
de c
onco
rdanţă
a
timpu
rilor
ast
fel:
atun
ci c
înd
pred
icat
ul p
rinci
pale
i se
află
în st
înga
bar
ie-
rei,
pred
icat
ul su
bord
onat
ei tr
ebui
e să
fie
de a
sem
eni î
n st
înga
bar
iere
i.
În l
imba
rom
ână,
ace
astă
bar
ieră
nu
exis
tă ş
i, du
pă u
n ve
rb l
a tre
cut,
pute
m fo
losi
fără
pro
blem
e pr
ezen
tul s
au v
iitor
ul.
D
e ex
.: Şt
iam
că
vine
. Ştiu
sem
că
va v
eni.
Am
ştiu
t că
va v
eni
etc.
În i
talia
nă a
sem
enea
situ
aţii
sînt
cu
totu
l in
core
cte,
iar
con
cor-
danţ
a se
rea
lizea
ză p
rin
depl
asar
ea s
pre
stîn
ga p
e ax
a tim
puri
lor:
pr
ezen
tul d
in ro
mână
se s
chim
bă în
impe
rfet
to, p
erfe
ctul
com
pus
din
ro-
mână
se m
odifi
că în
trap
assa
to p
ross
imo,
iar v
iitor
ul d
in ro
mână
devi
ne
futu
ro n
el p
assa
to.
D
e ex
.: Sa
pevo
che
ven
iva.
Ave
vo s
aput
o ch
e sa
rebb
e ve
nuto
. Ho
sapu
to c
he sa
rebb
e ve
nuto
etc
.
O e
xplic
aţie
sup
limen
tară
treb
uie
form
ulată
în le
gătu
ră c
u tim
pul
futu
ro n
el p
assa
to,
care
nu-
i ap
arţin
e pr
opriu
-zis
mod
ului
ind
icat
iv,
ci
cons
titui
e o
soluţie
“de
împr
umut
” (e
ste
echi
vale
ntul
form
al a
l con
diţio
-na
lulu
i tre
cut).
Ace
st t
imp
este
un
futu
ro,
adică
se a
flă “
în v
iitor
”, l
a dr
eapt
a tu
turo
r tim
puril
or tr
ecut
e. T
otod
ată
este
un
pass
ato,
adi
că s
e af
lă
“la
trecu
t”, î
n st
înga
pre
zent
ului
şi a
viit
orul
ui d
e pe
axa
tim
puril
or.
Exce
pţii
la c
onco
rdanţa
tim
puri
lor
(Ecc
ezio
ni a
lla c
onco
rdan
za d
ei te
mpi
)
Exis
tă u
nele
situ
aţii
în c
are,
după
trecu
tul d
in p
rinci
pală
, nu
folo
-si
m to
tuşi
trec
utul
şi în
subo
rdon
ată.
1) A
tunc
i cîn
d su
bord
onat
a ex
primă
un a
devă
r gen
eral
val
abil.
De
ex.:
Gal
ileo
diss
e ch
e la
Ter
ra s
i muo
ve. =
Gal
ileo
a sp
us că
Păm
întu
l se
miş
că.
În
trucî
t e v
orba
de
o in
form
aţie
val
idă
nu d
oar p
entru
vre
mea
lui
Gal
ilei,
ci şi
în p
reze
nt sa
u vi
itor,
nu a
plicăm
con
cord
anţa
tim
puril
or.
2)
Atu
nci c
înd
subo
rdon
ata
se re
feră
la u
n re
al p
reze
nt (c
u co
ndi-
ţia c
a pr
edic
atul
prin
cipa
lei să
fie la
pas
sato
pro
ssim
o).
D
e ex
.: M
i hai
app
ena
detto
che
sei
occ
upat
o. =
Toc
mai
mi-a
i sp
us că
eşti
ocup
at.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
107
Li
psa
timpu
lui l
iber
, din
exe
mpl
ul d
e m
ai s
us, s
e re
feră
la a
cest
m
omen
t, al
vor
birii
. D
acă
se f
ace
totuşi
con
cord
anţa
în
subo
rdon
ată,
at
unci
sen
sul
fraz
ei s
e sc
him
bă,
iar
colo
cuto
rul
nu a
vea
timp
liber
în
mom
entu
l cîn
d af
irma
aces
t luc
ru (M
i hai
det
to c
he e
ri o
ccup
ato
= M
i-ai
spus
că
erai
ocu
pat).
3) A
tunc
i cîn
d su
bord
onat
a se
refe
ră la
un
real
viit
or.
D
e ex
.: G
li sc
ient
ifici
han
no s
tabi
lito
che
nel 2
020
il cl
ima
sarà
m
olto
più
cal
do. =
Oam
enii
de ş
tiinţă
au s
tabi
lit că
în 2
020
clim
a va
fi
mul
t mai
cal
dă.
Con
cord
anţa
la n
ivel
ul te
xtul
ui
(La
conc
orda
nza
del t
esto
)
Exis
tă o
situ
aţie
în c
are
conc
orda
nţa
timpu
rilor
nu
vize
ază
doar
pr
opoz
iţia
subo
rdon
ată,
ci c
hiar
o p
rinci
pală
. Atu
nci c
înd,
în li
mba
rom
â-nă
, ave
m u
n te
xt în
treg
situ
at la
trec
ut, d
ar în
cad
rul său
apa
r pr
opoz
iţii
răzl
eţe
cu p
redi
cate
la p
reze
nt s
au v
iitor
, tra
ducî
nd a
cel t
ext î
n ita
liană
va
trebu
i să
adap
tăm
pre
zent
ul la
impe
rfec
t, ia
r viit
orul
la v
iitor
în tr
ecut
.
De
ex.:
El a
ven
it ob
osit,
a v
orbi
t cu
noi o
vre
me,
a m
înca
t cev
a şi
apo
i s-a
odi
hnit.
Va
plec
a m
ulţu
mit
în z
iua
următ
oare
. = L
ui è
arr
ivat
o st
anco
, ha
par
lato
con
noi
un
po’,
ha m
angi
ato
qual
cosa
e p
oi s
i è
ripo
sato
. Sar
ebbe
par
tito
cont
ento
il g
iorn
o do
po.
MO
DU
L C
ON
JUN
CTI
V
(Il m
odo
cong
iunt
ivo)
Ex
primă
o în
doia
lă, o
nes
igur
anţă
, o d
orinţă
, o p
resu
pune
re e
tc.
Se fo
loseşt
e pr
epon
dere
nt în
pro
poziţii
le su
bord
onat
e.
În
lim
ba ro
mână
sînt
două
timpu
ri: c
onju
nctiv
pre
zent
(de
ex.:
eu
să c
înt) şi
con
junc
tiv tr
ecut
(de
ex.:
eu să
fi c
înta
t).
În
lim
ba it
alia
nă s
înt p
atru
tim
puri,
din
tre c
are
două
sîn
t sim
ple:
co
njun
ctiv
pre
zent
/ c
ongi
untiv
o pr
esen
te (
de e
x.:
che
io c
anti)
şi
con-
junc
tiv i
mpe
rfec
t /
cong
iunt
ivo
impe
rfet
to (
de e
x.:
che
io c
anta
ssi),
iar
108
Lasz
lo A
lexa
ndru
do
uă sî
nt c
ompu
se: c
onju
nctiv
trec
ut /
cong
iunt
ivo
pass
ato
(de
ex.:
che
io
abbi
a ca
ntat
o) ş
i con
junc
tiv m
ai m
ult c
a pe
rfec
t / c
ongi
untiv
o tra
pass
ato
(de
ex.:
che
io a
vess
i can
tato
).
Tim
puril
e co
mpu
se –
mar
cate
cu
cerc
în d
iagr
ama
de m
ai jo
s –
se o
bţin
folo
sind
ver
bul a
uxili
ar la
tim
pul d
in d
reap
ta p
e ax
a co
njun
ctiv
u-lu
i + p
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
De
ex.:
cant
are
(= a
cîn
ta) –
se c
onju
gă c
u au
xilia
rul a
vere
:
-
cong
iunt
ivo
pass
ato:
abb
ia c
anta
to (
cong
iunt
ivo
pre-
sent
e +
parti
cipi
o pa
ssat
o);
- co
ngiu
ntiv
o tra
pass
ato:
ave
ssi
cant
ato
(con
giun
tivo
impe
rfet
to +
par
ticip
io p
assa
to).
D
e ex
.: ve
nire
(= a
ven
i) –
se c
onju
gă c
u au
xilia
rul e
sser
e:
- co
ngiu
ntiv
o pa
ssat
o: s
ia v
enut
o, -
a (c
ongi
untiv
o pr
e-se
nte
+ pa
rtici
pio
pass
ato)
;
-
cong
iunt
ivo
trapa
ssat
o: f
ossi
ven
uto,
-a
(con
giun
tivo
impe
rfet
to +
par
ticip
io p
assa
to).
CO
NJU
NC
TIV
UL
PREZ
ENT
(Il c
ongi
untiv
o pr
esen
te)
Expr
imă
o acţiu
ne c
are
e po
sibil
să s
e re
aliz
eze
în m
omen
tul v
or-
birii
. Pe
rsoa
nele
cel
or t
rei
conj
ugăr
i se
for
mea
ză “
pe c
ruciş”
, ad
ică
verb
ele
de c
onj.
I pr
eiau
în te
rmin
aţie
voc
ala
“-i-”
de
la c
onj.
a III
-a; î
n sc
him
b ve
rbel
e de
con
j. a
II-a şi
a III
-a p
reia
u în
term
inaţ
ie v
ocal
a “-
a-”
de
la c
onj.
I.
Trapassato Impe
rfet
to
Presente
CO
NG
IUN
TIV
O
Passato
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
109
A
. Ver
bele
reg
ulat
e (I
ver
bi re
gola
ri)
ca
ntA
re
cred
ere
aprI
re
cant
i cr
eda
apra
ca
nti
cred
a ap
ra
cant
i cr
eda
apra
ca
ntia
mo
cred
iam
o ap
riam
o ca
ntia
te
cred
iate
ap
riate
ca
ntin
o cr
edan
o ap
rano
Obs
.: D
acă
exam
inăm
tabe
lul d
e m
ai s
us p
e ve
rtica
lă, o
bser
văm
că
toat
e pe
rs. I
, a II
-a ş
i a II
I-a
la s
ingu
lar s
înt i
dent
ice,
la a
ceeaşi
con
ju-
gare
. Toa
te p
erso
anel
e I
plur
al a
u te
rmin
aţia
“-ia
mo”
(pe
oriz
onta
lă, î
n ta
bel).
Toa
te p
erso
anel
e a
II-a
plu
ral a
u te
rmin
aţia
“-ia
te”
(pe
oriz
onta
lă,
în ta
bel).
Per
s. a
III-
a pl
. au
acee
aşi t
erm
inaţ
ie “
-ano
” la
con
j. a
II-a
şi a
II
I-a
(pe
oriz
onta
lă, î
n ta
bel).
Obs
.: V
erbe
le i
ncoa
tive
prim
esc
grup
ul -
ISC
- în
tre rădăc
ină şi
te
rmin
aţie
, la
pers
. I, a
II-a
, a II
I-a
sg. ş
i a II
I-a
pl.
D
e ex
.: fin
ire
(= a
ter
min
a):
finis
ca,
finis
ca,
finis
ca,
finia
mo,
fin
iate
, fin
isca
no.
B
. Ver
bele
aux
iliar
e (I
ver
bi a
usili
ari)
esse
re
aver
e si
a ab
bia
sia
abbi
a si
a ab
bia
siam
o ab
biam
o si
ate
abbi
ate
sian
o ab
bian
o
C. V
erbe
le n
ereg
ulat
e (I
ver
bi ir
rego
lari)
.
Ver
bele
ner
egul
ate
la in
dica
tiv p
reze
nt s
e pă
stre
ază
nere
gula
te ş
i la
con
junc
tiv p
reze
nt.
1)
La
conj
ugar
ea I
avem
trei
ver
be n
ereg
ulat
e m
ai im
porta
nte:
- an
dare
(=
a m
erge
): va
da,
vada
, va
da,
andi
amo,
and
iate
, va
dano
.
- dar
e (=
a d
a): d
ia, d
ia, d
ia, d
iam
o, d
iate
, dia
no.
- s
tare
(= a
sta)
: stia
, stia
, stia
, stia
mo,
stia
te, s
tiano
.
110
Lasz
lo A
lexa
ndru
2) O
cat
egor
ie d
e ve
rbe
se c
onju
gă lu
îndu
-se
ca e
talo
n in
finiti
vul
din
limba
latină:
- far
e (=
a fa
ce →
face
re):
facc
ia, f
acci
a, fa
ccia
, fac
ciam
o, fa
ccia
te,
facc
iano
.
- dir
e (=
a s
pune
, a z
ice →
dic
ere )
: dic
a, d
ica,
dic
a, d
icia
mo,
di-
ciat
e, d
ican
o.
-
bere
(=
a be
a →
bev
ere )
: bev
a, b
eva,
bev
a, b
evia
mo,
bev
iate
, be
vano
.
Obs
.: U
nele
ver
be c
ontra
se fo
rmea
ză c
onju
nctiv
ul to
t după
rădă
-ci
na d
in li
mba
latină,
ca şi
cel
elal
te v
erbe
de
conj
. a II
-a:
- c
ondu
rre
(= a
con
duce
→ c
ondu
cere
): co
nduc
a, c
ondu
ca, c
on-
duca
...
-
prod
urre
(=
a pr
oduc
e →
pro
duce
re):
prod
uca,
pro
duca
, pro
-du
ca...
- tra
durr
e (=
a tr
aduc
e →
trad
ucer
e ): t
radu
ca, t
radu
ca, t
radu
ca...
3) U
nele
ver
be p
rimes
c co
nsoa
na “
-g-”
la p
ers.
I, a
II-a
, a I
II-a
sg
. şi a
III-
a pl
.:
- t
ener
e (=
a ţi
ne):
teng
a, te
nga,
teng
a, te
niam
o, te
niat
e, te
ngan
o.
- v
enir
e (=
a v
eni):
ven
ga, v
enga
, ven
ga, v
enia
mo,
ven
iate
, ven
-ga
no.
- r
iman
ere
(= a
răm
îne)
: rim
anga
, rim
anga
, rim
anga
, rim
ania
mo,
rim
ania
te, r
iman
gano
.
- sp
egne
re (
= a
stin
ge):
spen
ga,
spen
ga,
spen
ga,
speg
niam
o,
speg
niat
e, sp
enga
no.
- s
alir
e (=
a u
rca)
: sal
ga, s
alga
, sal
ga, s
alia
mo,
salia
te, s
alga
no.
- s
cegl
iere
(= a
ale
ge):
scel
ga,
scel
ga,
scel
ga,
sceg
liam
o, s
ce-
glia
te, s
celg
ano.
4) V
erbu
l sap
ere
(= a
şti)
îşi d
uble
ază
cons
oana
:
- sap
ere:
sapp
ia, s
appi
a, sa
ppia
, sap
piam
o, sa
ppia
te, s
appi
ano.
5) V
erbu
l pia
cere
(= a
plă
cea)
dub
lează
cons
oana
:
- pi
acer
e: p
iacc
ia,
piac
cia,
pia
ccia
, pi
acci
amo,
pia
ccia
te,
piac
-ci
ano.
Alte
ver
be n
ereg
ulat
e la
con
junc
tiv p
reze
nt sî
nt:
-
appa
rire
(=
a apăr
ea):
appa
ia, a
ppai
a, a
ppai
a, a
ppar
iam
o, a
p-pa
riate
, app
aian
o.
-
mor
ire
(= a
mur
i): m
uoia
, m
uoia
, m
uoia
, m
oria
mo,
mor
iate
, m
uoia
no.
- u
scir
e (=
a ieşi
): es
ca, e
sca,
esc
a, u
scia
mo,
usc
iate
, esc
ano.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
111
O
bs.:
Toat
e ve
rbel
e de
rivat
e pr
in p
refix
are
se c
onju
gă la
fel c
a şi
ve
rbul
de
bază
.
De
ex.:
cont
ener
e (=
a c
onţin
e), r
itene
re (
= a
reţin
e), s
oste
nere
(=
a su
sţin
e) a
u ac
eleaşi
ner
egul
arităţi
de c
onju
gare
ca şi
tene
re (=
a ţi
ne).
CO
NJU
NC
TIV
UL
TREC
UT
(Il c
ongi
untiv
o pa
ssat
o)
Expr
imă
o în
doia
lă, o
pre
supu
nere
, o s
pera
nţă
la tr
ecut
(în
cadr
ul
subo
rdon
atei
, se
află
în ra
port
de a
nter
iorit
ate
faţă
de
prez
entu
l din
rege
n-tă
). Es
te u
n tim
p co
mpu
s. Se
rea
lizea
ză c
u ve
rbul
aux
iliar
la c
onju
nctiv
pr
ezen
t + p
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
cant
are
veni
re
abbi
a ca
ntat
o si
a ve
nuto
(-a)
ab
bia
cant
ato
sia
venu
to (-
a)
abbi
a ca
ntat
o si
a ve
nuto
(-a)
ab
biam
o ca
ntat
o si
amo
venu
ti (-
e)
abbi
ate
cant
ato
siat
e ve
nuti
(-e)
ab
bian
o ca
ntat
o si
ano
venu
ti (-
e)
O
bs.:
Ver
bele
aux
iliar
e se
con
jugă
fiec
are
cu e
l îns
uşi.
es
sere
: sia
sta
to (-
a), s
ia s
tato
(-a)
, sia
sta
to (-
a), s
iam
o st
ati (
-e),
siat
e st
ati (
-e),
sian
o st
ati (
-e).
av
ere:
abb
ia a
vuto
, ab
bia
avut
o, a
bbia
avu
to,
abbi
amo
avut
o,
abbi
ate
avut
o, a
bbia
no a
vuto
.
FOLO
SIR
EA C
ON
JUN
CTI
VU
LUI
(L’u
so d
el c
ongi
untiv
o)
Mod
ul c
onju
nctiv
apa
re r
ar în
pro
poziţii
le p
rinci
pale
, iar
atu
nci
expr
imă
un o
rdin
, o c
erinţă
impe
rioasă,
un
dubi
u. În
ace
ste
situ
aţii,
poa
te
echi
vala
cu
impe
rativ
ul.
D
e ex
.: Si
acc
omod
i , pe
r fav
ore!
= L
uaţi
loc,
vă
rog!
112
Lasz
lo A
lexa
ndru
Mai
fre
cven
tă ş
i m
ai d
iver
sific
ată
e fo
losi
rea
conj
unct
ivul
ui î
n pr
opoz
iţiile
sub
ordo
nate
. În
italia
nă s
e ut
ilize
ază
conj
unct
ivul
în
subo
r-do
nată
:
a) d
in c
auza
unu
i ver
b sa
u a
unei
exp
resi
i din
rege
ntă;
b) d
in c
auza
val
orii
unei
subo
rdon
ate;
c) d
in c
auza
unu
i cuv
înt s
au a
une
i exp
resi
i car
e in
trodu
c su
bor-
dona
ta;
d)
din
cau
za to
pici
i fra
zei.
Po
trivi
t crit
eriil
or d
e m
ai s
us, e
xistă
următ
oare
le s
ituaţ
ii de
folo
-si
re a
mod
ului
con
junc
tiv în
pro
poziţia
subo
rdon
ată:
1. D
upă
verb
e ca
re în
reg
entă
exp
rimă
îndo
ială
, dor
inţă
, vo-
inţă
, tea
mă,
sper
anţă
sau
o al
tă st
are
sufle
teas
că.
→
dub
ito c
he (=
mă
îndo
iesc
că)
, vog
lio c
he (=
vre
au să)
, cre
do
che
(= c
red
că),
sper
o ch
e (=
sper
că)
, tem
o ch
e (=
mă
tem
că)
+ C
ON
J.
D
e ex
.: Mă
îndo
iesc
că
vine
. = D
ubito
che
ven
ga.
(În
rom
ână
subo
rdon
ata
este
la in
dica
tiv, î
n ita
liană
est
e la
con
junc
tiv.)
2.
După
verb
e ca
re în
reg
entă
exp
rimă
cert
itudi
nea,
dar
sîn
t la
form
a ne
gativă.
→ n
on so
no c
erto
che
, non
sono
sicu
ro c
he (=
nu
sînt
sigu
r că)
+
CO
NJ.
De
ex.:
Nu
sînt
sig
ur că
ajun
ge la
spe
ctac
ol. =
Non
son
o si
curo
ch
e ar
rivi
allo
spe
ttaco
lo. (
În r
omână
subo
rdon
ata
este
la
indi
cativ
, în
ita
liană
est
e la
con
junc
tiv.)
3.
După
verb
e sa
u ex
pres
ii im
pers
onal
e di
n re
gentă.
→ b
isog
na c
he (
= e
nevo
ie să)
, acc
ade
che
(= s
e în
tîmplă
să),
occo
rre
che
(= s
e în
tîmplă
să),
è fa
cile
che
(= e
uşo
r să)
, è p
ossi
bile
che
(=
e p
osib
il să
), è
prob
abile
che
(=
e pr
obab
il să
), è
bene
che
(=
e bi
ne
să),
è m
ale
che
(= e
rău
să)
, è g
iust
o ch
e (=
e ju
st să)
, si d
ice
che
(= s
e sp
une
că),
pare
che
(=
se p
are
că),
può
dars
i ch
e (=
se
întîm
plă
să)
+
CO
NJ.
De
ex.:
Se p
are
că a
re i
ntenţii
bun
e =
Pare
che
abb
ia b
uone
in
tenz
ioni
. (Î
n ro
mână
unel
e su
bord
onat
e di
n ac
eastă
cate
gorie
sîn
t la
in
dica
tiv, a
ltele
la c
onju
nctiv
. În
italia
nă sî
nt to
ate
la c
onju
nctiv
.)
Obs
.: D
upă
adve
rbul
fors
e fo
losi
m in
dica
tivul
!
De
ex.:
Poat
e că
are
inte
nţii
bune
= F
orse
ha
buon
e in
tenz
ioni
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
113
4.
După
num
ele
pred
icat
ive
ale
expr
esiil
or im
pers
onal
e, c
hiar
lip
site
de
verb
cop
ulat
iv.
D
e ex
.: Pă
cat că
nu e
ate
nt.=
Pec
cato
che
non
sia
atte
nto!
Expl
icaţ
ie: P
redi
catu
l prin
cipa
lei p
rovi
ne d
intr-
o ex
pres
ie im
per-
sona
lă (
“est
e pă
cat”
), di
n ca
re a
dis
păru
t ver
bul c
opul
ativ
“es
te”.
Lip
sa
verb
ului
cop
ulat
iv n
u in
fluenţe
ază
asup
ra fo
losi
rii c
onju
nctiv
ului
în s
ub-
ordo
nata
ital
iană
.
5. C
onju
ncţia
per
ché
intr
oduc
e su
bord
onată
cauz
ală
sau
fina-
lă. C
auza
la it
alia
nă a
re v
erbu
l la
indi
cativ
. Fin
ala
italia
nă a
re v
erbu
l la
con
junc
tiv.
D
e ex
.: V
in p
entru
că
vrei
să
mă
vezi
. = V
engo
per
ché
mi v
uoi
vede
re.
D
ar: V
in c
a să
-mi d
ai c
arte
a. =
Ven
go p
erch
é m
i dia
il li
bro.
Expl
icaţ
ie: E
ese
nţia
l să
deos
ebim
în it
alia
nă s
ubor
dona
ta c
auza
-lă
de
subo
rdon
ata
finală.
Prim
a ar
ată
mot
ivel
e pe
ntru
car
e se
des
făşo
ară
acţiu
nea
din
prin
cipa
lă.
A d
oua
indi
că s
copu
l cu
car
e s
e re
aliz
ează
acţiu
nea
din
prin
cipa
lă. M
otiv
ul d
e ob
icei
pre
cedă
acţ
iune
a. S
copu
l de
ob
icei
indi
că fi
nalu
l acţ
iuni
i.
O a
ltă m
etodă
prin
car
e le
put
em d
eose
bi e
ste
subs
titui
nd e
le-
men
tul s
ubor
dona
tor
cu c
onju
ncţia
“de
oare
ce”,
car
e in
trodu
ce d
oar
cau-
zală
. “V
in d
eoar
ece
vrei
să
mă
vezi
” –
frază
vala
bilă
. *“V
in d
eoar
ece
să-
mi d
ai c
arte
a” –
fra
ză im
posi
bilă
. Aşa
dar
prim
ul e
nunţ
conţin
e o
subo
r-do
nată
cau
zală
, iar
al d
oile
a nu
.
O a
ltă p
osib
ilita
te d
e de
oseb
ire a
cau
zale
i de
finală
e pr
in a
nalo
-gi
e, e
xam
inîn
d m
odul
lor v
erba
l din
lim
ba ro
mână:
cau
zala
→ in
dica
tiv;
final
a →
con
junc
tiv.
6.
Sub
ordo
nata
con
diţio
nală
est
e la
con
junc
tiv.
E
intro
dusă
de:
pur
ché
(= n
umai
să)
, a c
ondi
zion
e ch
e (=
cu
con-
diţia
să),
a pa
tto c
he (=
cu
cond
iţia
să).
D
e ex
.: Îţi
scr
iu c
u co
ndiţi
a să
mă
lase
. = T
i scr
ivo
a co
ndiz
ione
ch
e lu
i mi l
asci
.
7. S
ubor
dona
ta e
xclu
sivă
est
e la
con
junc
tiv.
E
intro
dusă
de
senz
a ch
e (=
fără
să) ş
i exp
rimă
o ex
clud
ere
lega
tă
de re
gentă,
nev
erifi
care
a un
ei c
ircum
stanţe
a a
cest
eia.
De
ex.:
A p
leca
t fără
să-l
pot v
edea
. = È
and
ato
via
senz
a ch
e lo
po
tess
i ved
ere.
114
Lasz
lo A
lexa
ndru
8. S
ubor
dona
ta te
mpo
rală
de
post
erio
rita
te e
ste
la c
onju
nctiv
.
E in
trodu
să d
e pr
ima
che
(= în
aint
e să
) şi e
xprim
ă fa
ptul
că
acţi-
unea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce m
ai tî
rziu
dec
ît ce
a di
n pr
inci
pală
.
De
ex.:
Azi
ter
min
tem
a în
aint
e să
aju
ngă
tata
aca
să.
= O
ggi
finis
co il
com
pito
pri
ma
che
il pa
dre
arri
vi a
cas
a.
Ex
plic
aţie
: A
cţiu
nea
din
subo
rdon
ată
(“so
sire
a ta
tălu
i”)
are
loc
după
acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
(“te
rmin
area
tem
ei”)
şi d
e ac
eea
este
o te
m-
pora
lă d
e po
ster
iorit
ate.
Obs
.: Su
bord
onat
a te
mpo
rală
de
ante
rior
itate
, in
trodu
să p
rin
dopo
che
(= d
upă
ce) s
au a
ppen
a (=
înda
tă c
e), s
e co
nstru
ieşt
e cu
mod
ul
indi
cativ
şi im
pune
con
cord
anţa
tim
puril
or!
D
e ex
.: D
upă
ce a
aju
ns, i
-am
exp
licat
situ
aţia
. = D
opo
che
era
arri
vato
, gli
ho sp
iega
to la
situ
azio
ne.
Si
tuaţ
ia f
olos
irii c
elor
două
mod
uri e
nes
chim
bată
faţă
de li
mba
ro
mână:
după
ce
+ IN
D.
în
aint
e să
+ C
ON
J.
9.
Sub
ordo
nata
int
rodu
să p
rin
pron
ume
/ ad
ject
iv /
adv
erb
neho
tărî
t est
e la
con
junc
tiv.
În
rom
ână
obţin
em p
ron.
/adj
./adv
. neh
otăr
ît adău
gînd
“or
i-” î
n faţa
pro
num
elui
rel
ativ
, sau
“-v
a” la
sfîrşi
tul său
. În
ital
iană
se
adau
gă
“-un
que”
după
pron
umel
e re
lativ
:
O
RI-
{ ce
ca
re
cine
cu
m
cînd
cî
t un
de
}
-VA
- qu
al
chi
com
qu
and
quan
t do
v
}
-UN
QU
E
D
e ex
.: O
ricum
mer
g lu
crur
ile, e
u sî
nt m
ulţu
mit.
= C
omun
que
vada
no le
cos
e, io
son
o co
nten
to.
(În
rom
ână
subo
rdon
ata
este
la in
dica
-tiv
, în
italia
nă e
ste
la c
onju
nctiv
.)
Obs
.: C
înd
pron
./adj
./adv
. ne
hotă
rît s
e af
lă l
a în
cepu
tul
unei
pr
inci
pale
, nu
folo
sim
con
junc
tivul
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
115
D
e ex
.: O
ricum
, eu
sînt m
ulţu
mit.
= C
omun
que,
io so
no c
onte
nto.
10. a
) Sub
ordo
nata
atr
ibut
ivă,
dep
inzî
nd d
e o
rege
ntă
cu s
u-pe
rlat
iv r
elat
iv, e
ste
la c
onju
nctiv
.
De
ex.:
Ea e
cea
mai
frum
oasă
fată
pe
care
am
văz
ut-o
. = L
ei è
la
più
bella
raga
zza
che
io a
bbia
vis
to.
A
lt ex
.: A
sta
e ce
a m
ai i
nter
esan
tă c
arte
pe
care
am
citi
t -o.
= Q
uest
o è
il pi
ù in
tere
ssan
te li
bro
che
io a
bbia
letto
. (În
rom
ână
subo
rdo-
nata
est
e la
indi
cativ
, în
italia
nă e
ste
la c
onju
nctiv
.)
b) S
ubor
dona
ta a
trib
utivă
care
exp
rimă
nesi
gura
nţa
este
la
conj
unct
iv.
D
e ex
.: C
aut
o se
cret
ară
care
să
mă
poată
ajut
a. =
Cer
co u
na
segr
etar
ia c
he m
i pos
sa a
iuta
re. (
Lim
ba r
omână
folo
seşt
e, în
ase
men
ea
situ
aţii,
tot m
odul
con
junc
tiv.)
11
. Sub
ordo
nata
con
cesi
vă e
ste
la c
onju
nctiv
.
E in
trodu
să d
e co
nj. s
au lo
c. c
onj.
benc
hé (
= deşi
), se
bben
e (=
deşi
), pe
r qua
nto
(= c
u to
ate
că),
nono
stan
te (=
în c
iuda
fapt
ului
că)
.
De
ex.:
L-am
asc
ulta
t cu
atenţie
, deş
i ştia
m că
min
te.
= L
’ho
asco
ltato
con
atte
nzio
ne, b
ench
é sa
pess
i che
men
tiva.
(În
rom
ână
subo
r-do
nata
est
e la
indi
cativ
, în
italia
nă e
ste
la c
onju
nctiv
.)
Obs
.: O
met
odă
frec
ventă
de o
colir
e a
conj
unct
ivul
ui d
in c
once
-si
vă e
cu
ajut
orul
lui a
nche
se
(= c
hiar
dacă)
, după
care
se
aplică
regu
la
lui “
se c
ondiţio
nal”
(vez
i mai
jos p
erio
ada
ipot
etică)
.
De
ex.:
L-am
asc
ulta
t cu
atenţie
, deş
i ştia
m că
min
te.
= L
’ho
asco
ltato
con
atte
nzio
ne, a
nche
se sa
pevo
che
men
tiva.
12. C
înd
com
plet
iva
dire
ctă
sau
subi
ectiv
a pr
ecedă
prin
cipa
-la
, sîn
t la
conj
unct
iv.
D
e ex
.: Şt
iu că
vii .
= So
che
tu v
ieni
.
DA
R: C
ă tu
vii ,
eu şt
iu. =
Che
tu v
enga
, io
lo so
.
13. S
ubor
dona
ta in
tero
gativă
indi
rectă
este
la c
onju
nctiv
.
De
ex.:
El î
ntre
abă:
“Şt
ii să
cînţi
bine
?”.
= Lu
i ch
iede
: “P
uoi
cant
ar b
ene?
”.
116
Lasz
lo A
lexa
ndru
DA
R: E
l înt
reabă
dacă
ştiu
cîn
ta b
ine.
= L
ui c
hied
e se
io p
ossa
ca
ntar
ben
e.
Ex
plic
aţie
: Sub
ordo
nata
inte
roga
tivă
indi
rectă
prov
ine
din
trece
-re
a un
ei p
ropo
ziţii
inte
roga
tive,
din
vor
bire
dire
ctă
(term
inată
cu s
emnu
l în
trebă
rii)
în v
orbi
re i
ndire
ctă
(term
inată
cu p
unct
). În
reg
entă
are
, de
ob
icei
, ver
be c
a do
man
dars
i, ch
iede
rsi,
inte
ress
arsi
etc
.
Ace
astă
ulti
mă
situ
aţie
de
folo
sire
a c
onju
nctiv
ului
se
regă
seşt
e do
ar în
lim
ba li
tera
ră, a
cade
mică
sau
prot
ocol
ară.
Pr
eciz
are:
Fol
osire
a m
odul
ui c
onju
nctiv
est
e ab
solu
t obl
igat
orie
în
anu
mite
situ
aţii
(în s
ubor
dona
ta c
once
sivă
, co
ndiţi
onală,
exc
lusi
vă,
tem
pora
lă d
e po
ster
iorit
ate
etc.
). A
lteor
i con
junc
tivul
mar
chea
ză li
mba
jul
îngr
ijit,
al u
nei p
erso
ane
educ
ate,
risc
înd
să fi
e pr
ivit
ca u
n se
mn
de p
re-
ţiozi
tate
. În
num
eroa
se c
onte
xte
de c
omun
icar
e di
n lim
ba v
orbi
tă, c
otid
i-ană,
e to
t mai
ext
insă
tend
inţa
de
evita
re a
mod
ului
con
junc
tiv.
D
e ex
.: C
red
că a
i dr
epta
te. =
Cre
do c
he t
u ab
bia
ragi
one
(în
limba
lite
rară
); C
redo
che
hai
ragi
one
(în li
mba
cot
idia
nă).
CO
NJU
NC
TIV
UL
IMPE
RFE
CT
(Il c
ongi
untiv
o im
perf
etto
)
Ex
primă
o acţiu
ne d
orită
, pre
supu
să, s
pera
tă e
tc. N
u ar
e un
tim
p co
resp
onde
nt în
lim
ba ro
mână.
Se
poat
e tra
duce
cu
indi
cativ
pre
zent
, in-
dica
tiv im
perf
ect,
cond
iţion
al p
reze
nt sa
u co
njun
ctiv
pre
zent
.
De
ex.:
Sper
avo
che
tu v
enis
si. =
Spe
ram
că
tu v
ii.
Te
mo
che
tu fo
ssi m
alat
a. =
Mă
tem
că
erai
bol
navă
.
Se a
vess
i tem
po, s
tudi
erei
. = D
acă
aş a
vea
timp,
aş s
tudi
a.
Vo
levo
che
tu p
orta
ssi q
uel l
ibro
. = V
oiam
ca
tu să
aduc
i car
tea
acee
a.
În
cad
rul
subo
rdon
atei
se
află
în
rapo
rt de
ant
erio
ritat
e faţă
de
prez
entu
l din
prin
cipa
lă, î
n ra
port
de s
imul
tane
itate
cu
trecu
tul d
in p
rin-
cipa
lă, s
au c
ontri
buie
la fo
rmar
ea p
erio
adei
ipot
etic
e.
Es
te u
n tim
p si
mpl
u. P
erso
anel
e ce
lor
trei
con
jugă
ri s
e fo
r-m
ează
cu
ajut
orul
gru
pulu
i “-s
s-”
(mai
puţ
in la
per
s. a
II-a
pl.)
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
117
cant
are
cred
ere
apri
re
cant
assi
cr
edes
si
apris
si
cant
assi
cr
edes
si
apris
si
cant
asse
cr
edes
se
apris
se
cant
assi
mo
cred
essi
mo
apris
sim
o ca
ntas
te
cred
este
ap
riste
ca
ntas
sero
cr
edes
sero
ap
risse
ro
O
bs.:
Dacă
exam
inăm
tabe
lul p
e or
izon
tală
, obs
ervă
m că
term
i-naţia
pen
tru u
na ş
i ace
eaşi
per
soană
se d
eose
beşt
e do
ar în
funcţie
de
vo-
cala
dife
rită
a co
njugăr
ii: a
/ e
/ i. P
ers.
I şi a
II-a
sin
gula
r sîn
t ide
ntic
e la
ac
eeaş
i con
juga
re (p
e ve
rtica
lă, î
n ta
bel).
Obs
.: V
erbe
le a
uxili
are
au u
rmăt
oare
le fo
rme:
esse
re: f
ossi
, fos
si, f
osse
, fos
sim
o, fo
ste,
foss
ero.
aver
e: a
vess
i, av
essi
, ave
sse,
ave
ssim
o, a
vest
e, a
vess
ero.
Obs
.: D
ouă
verb
e m
ai fr
ecve
nte
de c
onj.
I sch
imbă
voc
ala
“-a-
” di
n ră
dăci
nă în
“-e
-” la
con
junc
tiv im
perf
ect.
da
re (=
a d
a): d
essi
, des
si, d
esse
, des
sim
o, d
este
, des
sero
.
star
e (=
a s
ta, a
se
simţi)
: ste
ssi,
stes
si, s
tess
e, s
tess
imo,
ste
ste,
st
esse
ro.
O
bs.:
Ver
bele
car
e de
obi
cei îşi
iau
ca e
talo
n in
finiti
vul d
in li
mba
la
tină
îşi păs
trează
acea
stă
parti
cula
ritat
e şi
la c
onju
nctiv
impe
rfec
t.
- fa
re (
= a
face
→ f
acer
e ):
face
ssi,
face
ssi,
face
sse,
fac
essi
mo,
fa
cest
e, fa
cess
ero.
- di
re (
= a
spun
e, a
zic
e →
dic
ere )
: di
cess
i, di
cess
i, di
cess
e,
dice
ssim
o, d
ices
te, d
ices
sero
.
- ber
e (=
a b
ea →
bev
ere )
: bev
essi
, bev
essi
, bev
esse
, bev
essi
mo,
be
vest
e, b
eves
sero
.
- con
durr
e (=
a c
ondu
ce →
con
duce
re):
cond
uces
si, c
ondu
cess
i, co
nduc
esse
, con
duce
ssim
o, c
ondu
cest
e, c
ondu
cess
ero.
- pr
odur
re (
= a
prod
uce →
pro
duce
re):
prod
uces
si, p
rodu
cess
i, pr
oduc
esse
, pro
duce
ssim
o, p
rodu
cest
e, p
rodu
cess
ero.
- tra
durr
e (=
a tr
aduc
e →
trad
ucer
e ): t
radu
cess
i, tra
duce
ssi,
tra-
duce
sse,
trad
uces
sim
o, tr
aduc
este
, tra
duce
sser
o.
118
Lasz
lo A
lexa
ndru
CO
NJU
NC
TIV
UL
MA
I MU
LT C
A P
ERFE
CT
(Il c
ongi
untiv
o tra
pass
ato)
Expr
imă
o acţiu
ne d
orită
, pre
supu
să, s
pera
tă e
tc. N
u ar
e un
tim
p co
resp
onde
nt în
lim
ba r
omână.
Se
poat
e tra
duce
cu
indi
cativ
impe
rfec
t, pe
rfec
t co
mpu
s, m
ai m
ult
ca p
erfe
ct,
cond
iţion
al t
recu
t sa
u co
njun
ctiv
tre
cut.
D
e ex
.: Te
mev
o ch
e tu
foss
i sta
ta m
alat
a. =
Mă
tem
eam
că
erai
/ ai
fost
bol
navă
.
Sper
avo
che
tu fo
ssi v
enut
a . =
Spe
ram
că
tu a
i ven
it / v
enis
eşi.
Se
ave
ssi a
vuto
tem
po, a
vrei
stu
diat
o. =
Dacă
aş fi
avu
t tim
p, aş
fi st
udia
t.
Mi a
spet
tavo
che
tu fo
ssi g
ià a
rriv
ata.
= M
ă aş
tept
am c
a tu
să
fi so
sit d
eja.
În c
adru
l su
bord
onat
ei s
e af
lă î
n ra
port
de a
nter
iorit
ate
faţă
de
trecu
tul d
in p
rinci
pală
, sau
con
tribu
ie la
form
area
per
ioad
ei ip
otet
ice.
Este
un
timp
com
pus.
Se re
aliz
ează
cu
verb
ul a
uxili
ar la
con
junc
-tiv
impe
rfec
t + p
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
cant
are
veni
re
aves
si c
anta
to
foss
i ven
uto
(-a)
av
essi
can
tato
fo
ssi v
enut
o (-
a)
aves
se c
anta
to
foss
e ve
nuto
(-a)
av
essi
mo
cant
ato
foss
imo
venu
ti (-
e)
aves
te c
anta
to
fost
e ve
nuti
(-e)
av
esse
ro c
anta
to
foss
ero
venu
ti (-
e)
O
bs.:
Ver
bele
aux
iliar
e se
con
jugă
fiec
are
cu e
l îns
uşi.
es
sere
: fos
si s
tato
(-a
), fo
ssi s
tato
(-a
), fo
sse
stat
o (-
a), f
ossi
mo
stat
i (-e
), fo
ste
stat
i (-e
), fo
sser
o st
ati (
-e).
av
ere:
ave
ssi a
vuto
, ave
ssi a
vuto
, ave
sse
avut
o, a
vess
imo
avut
o,
aves
te a
vuto
, ave
sser
o av
uto.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
119
CO
NC
OR
DA
NŢA
TIM
PUR
ILO
R L
A C
ON
JUN
CTI
V
(La
conc
orda
nza
dei t
empi
al c
ongi
untiv
o)
C
onco
rdanţa
la
conj
unct
iv r
epre
zintă,
în
esenţă
, ac
elaş
i pr
oces
pr
in c
are
anum
ite ti
mpu
ri ve
rbal
e “s
e pu
n de
aco
rd”
cu a
lte ti
mpu
ri ve
r-ba
le,
în c
adru
l co
mun
icăr
ii. D
ifere
nţa
faţă
de
conc
orda
nţa
la i
ndic
ativ
co
nstă
doa
r în
fap
tul
că,
în p
ropo
ziţia
sub
ordo
nată
, fo
losi
m d
iferit
ele
timpu
ri al
e co
njun
ctiv
ului
. Ave
m u
rmăt
oare
le si
tuaţ
ii:
A
. Cîn
d pr
opoz
iţia
prin
cipa
lă e
ste
la p
reze
nt sa
u vi
itor.
a) S
IMU
LT
AN
EIT
AT
E (=
acţ
iune
a di
n su
bord
onată
se p
etre
ce
în a
celaşi
tim
p cu
acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
) → C
ON
JUN
CTI
V P
REZ
ENT
(CO
NG
IUN
TIV
O P
RES
ENTE
). D
e ex
.:
Mă
tem
Mă
voi t
eme
}
că v
ine .
Te
mo
Tem
erò
}
che
veng
a.
b)
AN
TE
RIO
RIT
AT
E (
= acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
dev
rem
e de
cît a
cţiu
nea
din
prin
cipa
lă) →
1)
CO
NJU
NC
TIV
TR
E-C
UT
(CO
NG
IUN
TIV
O P
ASS
ATO
) pen
tru o
acţ
iune
trec
ută şi
înch
eiată.
D
e ex
.:
Mă
tem
Mă
voi t
eme
}
că a
ven
it .
Tem
o Te
mer
ò }
ch
e si
a ve
nuto
.
→
2)
C
ON
JUN
CTI
V
IMPE
RFE
CT
(CO
NG
IUN
TIV
O
IMPE
RFE
TTO
) pen
tru o
acţ
iune
trec
ută,
de
dura
tă, r
epet
ată şi
con
tinua
-tă
. De
ex.:
Mă
tem
}
că
ven
ea.
Te
mo
}
che
veni
sse.
O
bs.:
După
viito
rul d
in p
rinci
pală
nu
pute
m f
olos
i im
perf
ect î
n su
bord
onată.
120
Lasz
lo A
lexa
ndru
De
ex.:
*“Mă
voi
tem
e că
ven
ea.”
(va
riantă
impo
sibi
lă)
= *“
Tem
erò
che
veni
sse.
” (v
aria
nte
impo
ssib
ile)
c)
PO
STE
RIO
RIT
AT
E (
= acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
tîr
ziu
decî
t acţiu
nea
din
prin
cipa
lă) →
IN
DIC
ATI
V V
IITO
R (
IN-
DIC
ATI
VO
FU
TUR
O).
De
ex.:
Mă
tem
Mă
voi t
eme
}
că v
a ve
ni.
Tem
o Te
mer
ò }
ch
e ve
rrà.
O
bs.:
În l
imba
aca
dem
ică,
pen
tru e
xprim
area
pos
terio
rităţ
ii se
po
ate
folo
si c
onju
nctiv
ul p
reze
nt,
însoţit
de
un d
eter
min
ant
cron
olog
ic
supl
imen
tar.
D
e ex
.: Te
mo
che
veng
a do
man
i. =
Mă
tem
că
vine
mîin
e.
B
. Cîn
d pr
opoz
iţia
prin
cipa
lă e
ste
la tr
ecut
.
a) S
IMU
LT
AN
EIT
AT
E (=
acţ
iune
a di
n su
bord
onată
se p
etre
ce
în a
celaşi
tim
p cu
acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
, car
e es
te la
trec
ut) →
CO
N-
JUN
CTI
V IM
PER
FEC
T (C
ON
GIU
NTI
VO
IMPE
RFE
TTO
). D
e ex
.: M
-am
tem
ut
Mă
tem
eam
Mă
tem
ui
Mă
tem
usem
}
că
vin
e .
Ho
tem
uto
Tem
evo
Tem
ei
Avev
o te
mut
o }
ch
e ve
niss
e .
Aşa
dar
indi
cativ
ul p
reze
nt (
vine
) di
n pr
opoz
iţia
subo
rdon
ată
ro-
mân
ească
se s
chim
bă o
blig
ator
iu î
n co
njun
ctiv
im
perf
ect
(ven
isse
), su
b acţiu
nea
verb
ului
la tr
ecut
din
prin
cipa
lă.
b)
AN
TE
RIO
RIT
AT
E (
= acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
dev
rem
e de
cît a
cţiu
nea
din
prin
cipa
lă, c
are
este
la tr
ecut
) → C
ON
-JU
NC
TIV
MA
I M
ULT
CA
PER
FEC
T (C
ON
GIU
NTI
VO
TR
APA
S-SA
TO).
De
ex.:
M-a
m te
mut
Mă
tem
eam
Mă
tem
ui
Mă
tem
usem
}
că
a v
e-ni
t.
Ho
tem
uto
Tem
evo
Tem
ei
Avev
o te
mut
o }
ch
e fo
sse
venu
to.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
121
Aşa
dar i
ndic
ativ
ul p
erfe
ct c
ompu
s (a
ven
it) d
in p
ropo
ziţia
sub
or-
dona
tă ro
mân
ească
se s
chim
bă o
blig
ator
iu în
con
junc
tiv m
ai m
ult c
a pe
r-fe
ct (f
osse
ven
uto )
, sub
acţ
iune
a ve
rbul
ui la
trec
ut d
in p
rinci
pală
.
c) P
OST
ER
IOR
ITA
TE
(=
acţiu
nea
din
subo
rdon
ată
se p
etre
ce
mai
tîr
ziu
decî
t acţ
iune
a di
n pr
inci
pală
, car
e es
te la
trec
ut) →
VII
TOR
ÎN
TR
ECU
T (F
UTU
RO
NEL
PA
SSA
TO).
De
ex.:
M
-am
tem
ut
Mă
tem
eam
Mă
tem
ui
Mă
tem
usem
}
că
va
veni
.
Ho
tem
uto
Tem
evo
Tem
ei
Avev
o te
mut
o }
ch
e sa
rebb
e ve
nuto
.
Aşa
dar
indi
cativ
ul v
iitor
(va
ven
i) di
n pr
opoz
iţia
subo
rdon
ată
rom
ânea
scă
se s
chim
bă o
blig
ator
iu în
viit
or în
trec
ut (i
.e. c
ondiţio
nal t
re-
cut)
(sar
ebbe
ven
uto )
, sub
acţ
iune
a ve
rbul
ui la
trec
ut d
in p
rinci
pală
.
Obs
.: În
lim
ba a
cade
mică,
pen
tru e
xprim
area
pos
terio
rităţ
ii faţă
de
trec
ut s
e po
ate
folo
si c
onju
nctiv
ul im
perf
ect,
însoţit
de
un d
eter
min
ant
cron
olog
ic su
plim
enta
r.
De
ex.:
Tem
evo
che
veni
sse
più
tard
i. =
Mă
tem
eam
că
vine
mai
tîr
ziu.
REC
API
TULA
RE
(Rip
assa
ta)
Con
cord
anţa
tim
puri
lor l
a co
njun
ctiv
(La
conc
orda
nza
dei t
empi
al c
ongi
untiv
o)
Es
enţa
pro
cesu
lui d
e co
ncor
danţă
a tim
puril
or la
con
junc
tiv c
on-
stă
în u
rmăt
oare
le:
1)
atu
nci c
înd
pred
icat
ul p
rinc
ipal
ei, v
aloa
rea
subo
rdon
atei
, el
emen
tul s
ubor
dona
tor
sau
topi
ca o
impu
n, fo
losi
m m
odul
con
junc
-tiv
în su
bord
onată;
2) a
tunc
i cîn
d pr
opoz
iţia
prin
cipa
lă e
ste
la t
recu
t, în
sub
or-
dona
tă n
u pu
tem
folo
si d
ecît
tot u
n tr
ecut
. Să
vizu
alizăm
situ
aţiil
e po
-si
bile
prin
următ
oare
a sc
hemă
gene
rală
:
122
Lasz
lo A
lexa
ndru
Situ
aţia
de
conc
orda
nţă
Prop
oziţi
a
prin
cipa
lă
Pr
opoz
iţia
su
bord
onată
Obs
ervaţii
sim
ulta
neita
te
la p
reze
nt
sau
viito
r
conj
. pre
zent
ro
. = it
.
an
teri
orita
te
la
pre
zent
{
conj
. tre
cut
conj
. im
perf
ect
ro. =
it.
post
erio
rita
te
la p
reze
nt
sau
viito
r
ind.
viit
or
ro. =
it.
sim
ulta
neita
te
la tr
ecut
conj
. im
perf
ect
conc
orda
nţă!
an
teri
orita
te
la tr
ecut
conj
. m.m
.c.p
. co
ncor
danţă!
po
ster
iori
tate
la
trec
ut
vi
itor î
n tre
cut
conc
orda
nţă!
D
e ex
.: Si
tuaţ
ia d
e
conc
orda
nţă
Prop
oziţi
a
prin
cipa
lă
Pr
opoz
iţia
su
bord
onată
Obs
ervaţii
si
mul
tane
itate
Mă
tem
/ Mă
voi t
eme
= Te
mo
/Tem
erò
că
vin
e =
che
veng
a ro
. = it
.
an
teri
orita
te
Mă
tem
= T
emo
{ că
a v
enit
= ch
e si
a ve
nuto
; că
ven
ea =
ch
e ve
niss
e
ro. =
it.
po
ster
iori
tate
Mă
tem
/ Mă
voi t
eme
= Te
mo
/Tem
erò
că
va
veni
=
che
verr
à
ro. =
it.
si
mul
tane
itate
M-a
m te
mut
/ Mă
tem
eam
/ Mă
tem
ui /
Mă
tem
usem
=
Ho
tem
uto
/ Tem
evo
/ Te
mei
/ Av
evo
tem
uto
}
că v
ine
=
che
veni
sse
co
ncor
danţă!
an
teri
orita
te
M-a
m te
mut
/ Mă
tem
eam
/ Mă
tem
ui /
Mă
tem
usem
=
Ho
tem
uto
/ Tem
evo
/ Te
mei
/ Av
evo
tem
uto
}
că a
ven
it =
che
foss
e ve
nuto
co
ncor
danţă!
po
ster
iori
tate
M-a
m te
mut
/ Mă
tem
eam
/ Mă
tem
ui /
Mă
tem
usem
=
Ho
tem
uto
/ Tem
evo
/ Te
mei
/ Av
evo
tem
uto
}
că v
a ve
ni =
ch
e sa
rebb
e ve
nuto
co
ncor
danţă!
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
123
ATR
ACŢI
A M
OD
UR
ILO
R Ş
I A T
IMPU
RIL
OR
(L’a
ttraz
ione
dei
mod
i e d
ei te
mpi
)
Es
te fe
nom
enul
prin
car
e m
odul
con
diţio
nal d
in re
gentă
“atra
ge”
în s
ubor
dona
tă fo
losi
rea
conj
unct
ivul
ui im
perf
ect (
pent
ru s
imul
tane
itate
) şi
a c
onju
nctiv
ului
m.m
.c.p
. (pe
ntru
ant
erio
ritat
e)4 .
Aş v
rea
Aş f
i vru
t
}
ca tu
să c
înţi .
ca tu
să fi
cîn
tat .
(s
imul
tane
itate
)
(ant
erio
ritat
e)
Vorr
ei
Av
rei v
olut
o
}
che
tu c
anta
ssi .
ch
e tu
ave
ssi c
anta
to.
(s
imul
tane
itate
)
(ant
erio
ritat
e)
Ex
plic
aţie
: în
limba
rom
ână,
con
diţio
nalu
l din
rege
ntă
e ur
mat
de
conj
unct
iv p
reze
nt (p
entru
sim
ulta
neita
te) s
au d
e co
njun
ctiv
trec
ut (p
en-
tru a
nter
iorit
ate)
. În
limba
ita
liană
, însă,
în
astfe
l de
situ
aţii
folo
sim
în
subo
rdon
ată
conj
unct
ivul
impe
rfec
t (pe
ntru
sim
ulta
neita
te) s
au c
onju
nc-
tivul
mai
mul
t ca
perf
ect (
pent
ru a
nter
iorit
ate)
.
Obs
.: D
acă
în re
gentă
avem
indi
cativ
pre
zent
, în
subo
rdon
ata
din
rom
ână şi
din
ital
iană
mod
ul şi
tim
pul răm
în n
esch
imba
te.
D
e ex
.: V
reau
să v
ii . =
Vog
lio c
he tu
ven
ga
.
PER
IOA
DA
IPO
TETI
CĂ
(“SE
” C
ON
DIŢ
ION
AL)
(Il p
erio
do ip
otet
ico
– il
“se”
con
dizi
onal
e)
Este
den
umit
astfe
l cup
lul d
e do
uă p
ropo
ziţii
, din
tre c
are
una
e pr
inci
pală
(sau
rege
ntă)
, iar
cea
laltă
e su
bord
onată
cond
iţion
ală.
4 T
erm
inol
ogia
şi
desc
riere
a ac
este
i pr
oble
me
gram
atic
ale
sînt
ins
pira
te d
e K
ater
in K
ater
inov
, La
lingu
a ita
liana
per
str
anie
ri, c
orso
sup
erio
re, 3
a ed
izio
ne,
Peru
gia,
Ed.
Gue
rra,
197
5, p
. 79.
124
Lasz
lo A
lexa
ndru
De
ex.:
Îţi sc
riu, d
acă
am ti
mp.
= T
i scr
ivo,
se h
o te
mpo
.
REG
ULĂ
(par
adox
ală)
: După
“se”
con
diţio
nal,
în it
alia
nă N
U
folo
sim
mod
ul c
ondiţio
nal!
În
funcţie
de
situ
aţiil
e co
mun
icăr
ii, p
utem
ave
a ur
măt
oare
le v
ari-
ante
:
1) Ip
oteză
reală
= IN
DIC
ATI
V P
REZ
ENT.
De
ex.:
Vin
dacă
pot.
= Ve
ngo
se p
osso
.
Obs
.: N
u ex
istă
deo
sebi
ri în
tre r
omână şi
ital
iană
, am
bele
fol
o-se
sc in
dica
tivul
pre
zent
.
2) I
pote
ză p
osib
ilă =
CO
ND
IŢIO
NA
L PR
EZEN
T →
CO
N-
JUN
CTI
V IM
PER
FEC
T.
D
e ex
.: Aş v
eni d
acă
aş p
utea
. = V
erre
i se
pote
ssi.
O
bs.:
În li
mba
rom
ână
folo
sim
ace
laşi
mod
şi t
imp
(con
diţio
nal
prez
ent),
atît
în p
rinci
pală
(aş
ven
i ), c
ît şi
în s
ubor
dona
tă (
aş p
utea
). În
lim
ba it
alia
nă, d
upă
“se”
con
diţio
nal n
u m
ai p
utem
folo
si m
odul
con
diţi-
onal
(ve
zi r
egul
a)!
Aşa
dar,
în p
ropo
ziţia
sub
ordo
nată
, sîn
tem
obl
igaţ
i să
schi
mbă
m c
ondiţio
nalu
l pre
zent
în c
onju
nctiv
impe
rfec
t (se
pot
essi
).
Expl
icaţ
ie: D
ificu
ltate
a no
astră
pro
vine
, în
situ
aţia
gra
mat
icală
a pe
rioad
ei ip
otet
ice,
din
tend
inţa
de
a fo
losi
ace
laşi
mod
şi a
celaşi
tim
p, în
pr
inci
pală
şi su
bord
onată,
în ro
mână şi
ital
iană
.
Dar
în it
alia
nă, s
pre
deos
ebire
de
rom
ână,
apa
re o
“fr
actu
ră”
între
ce
le d
ouă
prop
oziţi
i. Pr
inci
pala
răm
îne
la c
ondiţio
nal p
reze
nt, s
ubor
dona
-ta
se sc
him
bă în
con
junc
tiv im
perf
ect.
D
e ex
.: Aş d
orm
i dacă
aş a
vea
timp.
(con
d. p
rez.
– c
ond.
pre
z.)
D
ar: D
orm
irei
se a
vess
i tem
po. (
cond
. pre
z. ║
con
j. im
perf
.)
3) I
pote
ză i
reală
= C
ON
DIŢ
ION
AL
TREC
UT →
CO
NJU
NC
-TI
V M
AI M
ULT
CA
PER
FEC
T.
D
e ex
.: Aş
fi ve
nit d
acă
aş fi
put
ut. =
Sar
ei v
enut
o se
ave
ssi p
o-tu
to.
O
bs.:
În li
mba
rom
ână
folo
sim
ace
laşi
mod
şi t
imp
(con
diţio
nal
trecu
t), a
tît în
prin
cipa
lă (aş f
i ven
it ), c
ît şi
în su
bord
onată
(aş f
i put
ut).
În
limba
ital
iană
, după
“se”
con
diţio
nal n
u m
ai p
utem
folo
si m
odul
con
diţi-
onal
(ve
zi r
egul
a)!
Aşa
dar,
în p
ropo
ziţia
sub
ordo
nată
, sîn
tem
obl
igaţ
i să
schi
mbă
m c
ondiţio
nalu
l tre
cut
în c
onju
nctiv
mai
mul
t ca
per
fect
(se
av
essi
pot
uto )
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
125
În
ita
liană
, sp
re d
eose
bire
de
rom
ână,
apa
re o
“fr
actu
ră”
între
ce
le d
ouă
prop
oziţi
i. Pr
inci
pala
răm
îne
la c
ondiţio
nal t
recu
t, su
bord
onat
a se
schi
mbă
în c
onju
nctiv
m.m
.c.p
.
De
ex.:
Aş
fi do
rmit
dacă
aş
fi av
ut ti
mp.
(con
d. tr
ecut
– c
ond.
tr
ecut
)
Dar
: Avr
ei d
orm
ito s
e av
essi
avu
to te
mpo
. (co
nd. t
recu
t ║ c
onj.
m.m
.c.p
.)
În li
mba
ital
iană
vor
bită
, la
fel c
a în
rom
ână,
se
mai
poa
te fo
losi
ad
eseo
ri, î
n pe
rioad
a ip
otet
ică,
ind
icat
ivul
im
perf
ect
(în p
rinci
pală
şi
subo
rdon
ată)
.
De
ex.:
Ven
eam
dacă
pute
am. =
Ven
ivo
se p
otev
o. (i
nd. i
mpe
rf.
– in
d. im
perf
.)
Sau:
Dor
mea
m d
acă
avea
m ti
mp.
= D
orm
ivo
se a
vevo
tem
po.
Pe
ntru
exp
rimar
ea u
nei
situ
aţii
de p
oste
riorit
ate,
atît
în
rom
ână
cît ş
i în
italia
nă s
e po
ate
folo
si in
dica
tivul
viit
or (
în p
rinci
pală
şi s
ubor
-do
nată
).
De
ex.:
Voi
ven
i dacă
voi p
utea
. = V
errò
se
potr
ò. (i
nd. v
iitor
–
ind.
viit
or)
Sa
u: V
oi d
orm
i dacă
voi a
vea
timp.
= D
orm
irò
se a
vrò
tem
po.
C
ON
CLU
ZIE:
După
“se”
con
diţio
nal,
în it
alia
nă p
utem
fol
osi:
indi
cativ
pre
zent
, ind
icat
iv v
iitor
, ind
icat
iv im
perf
ect,
conj
unct
iv im
per-
fect
, con
junc
tiv m
ai m
ult c
a pe
rfec
t, da
r ni
ciod
ată
cond
iţion
al!
O
bs.:
Locuţiu
nile
ca şi
cum
, ca şi
cîn
d, d
e pa
rcă
se tr
aduc
prin
“c
ome
se”
+ re
gula
lui “
se”
cond
iţion
al (i
.e. c
ondiţio
nalu
l din
sub
ordo
na-
ta ro
mână
devi
ne c
onju
nctiv
în it
alia
nă).
D
e ex
.: V
orbeşt
e de
par
că a
r vre
a să
con
vingă
pe to
ată
lum
ea. =
Pa
rla
com
e se
vol
esse
con
vinc
ere
tutti
qua
nti.
O
bs.:
Locuţiu
nea
chia
r da
că s
e tra
duce
prin
“an
che
se”
+ re
gula
lu
i “s
e” c
ondiţio
nal
(i.e.
con
diţio
nalu
l di
n su
bord
onat
a ro
mână
devi
ne
conj
unct
iv în
ital
iană
).
De
ex.:
Îl as
cult,
chi
ar d
acă
nu s
înt d
e ac
ord
cu e
l. =
Lo a
scol
to,
anch
e se
non
sono
d’a
ccor
do c
on lu
i.
Dar
: L-
aş
ascu
lta,
chia
r d
acă
n-aş
fi
de
acor
d cu
el.
=
Lo
asco
ltere
i, an
che
se n
on fo
ssi d
’acc
ordo
con
lui.
126
Lasz
lo A
lexa
ndru
Obs
.: Su
bord
onat
a co
ndiţi
onală
e in
trodu
să,
uneo
ri, ş
i de
alte
co
njun
cţii
sau
locuţiu
ni (q
ualo
ra, n
el c
aso
che)
. După
aces
tea
pute
m fo
-lo
si şi
con
junc
tiv p
reze
nt sa
u co
njun
ctiv
trec
ut –
dar
nu
cond
iţion
al!
D
e ex
.: În
caz
că
vin ,
te a
nunţ
. = Q
ualo
ra io
ven
ga, t
i ann
unci
o.
VO
RBI
REA
DIR
ECTĂ
ŞI V
OR
BIR
EA IN
DIR
ECTĂ
(Il d
isco
rso
dire
tto e
il d
isco
rso
indi
retto
)
Sî
nt d
enum
ite a
stfe
l ce
le d
ouă
stra
tegi
i de
pre
zent
are
a af
irma-
ţiilo
r un
ui p
erso
naj.
În v
orbi
rea
dire
ctă
(mar
cată
prin
lini
uţă
de d
ialo
g sa
u in
clusă
între
ghi
limel
e) sî
nt re
date
înto
cmai
cuv
inte
le p
ronu
nţat
e de
o
altă
per
soană.
De
ex.:
El sp
use:
“Mă
gînd
esc
să v
in la
tine
”.
În
vor
bire
a in
dire
ctă,
în s
chim
b, c
uvin
tele
per
sona
julu
i sîn
t re-
lata
te d
e că
tre p
oves
titor
, car
e le
int
erm
edia
ză, l
e pr
ezin
tă d
in p
ropr
iul
său
punc
t de
vede
re.
D
e ex
.: El
spus
e că
se g
îndeşt
e să
vină
la m
ine.
În li
mba
ital
iană
vor
bire
a di
rectă
(mar
cată
prin
lini
uţă
de d
ialo
g sa
u in
clusă
între
ghi
limel
e) e
reda
tă e
xact
aşa
cum
a fo
st p
ronu
nţată,
fără
m
odifi
cări
de p
ronu
me,
per
soan
e, ti
mpu
ri ve
rbal
e et
c.
D
e ex
.: El
spu
se: “
Mă
gînd
esc
să v
in la
tine
”. =
Lui
dis
se: “
Pen-
so d
i ven
ire
da te
”.
V
orbi
rea
dire
ctă
bene
ficia
ză în
ital
iană
de
auto
nom
ie s
inta
ctică,
ad
ică
nu in
tr ă su
b in
cide
nţa
conc
orda
nţei
tim
puril
or c
u re
stul
dis
curs
ului
.
Atu
nci
cînd
tra
nspu
nem
vor
bire
a di
rectă
în v
orbi
re i
ndir
ectă
, sî
ntem
obl
igaţ
i să
aplicăm
toat
e st
rate
giile
gra
mat
ical
e pr
in c
are
se m
ar-
chea
ză c
omun
icar
ea in
term
edia
tă (
mod
ifica
rea
pers
oane
i, a
număr
ului
, a
dem
onst
rativ
elor
de
apro
pier
e/de
părta
re),
prec
um ş
i să
fol
osim
con
cor-
danţ
a tim
puril
or, d
acă
e im
pusă
de
situ
aţia
sin
tact
ică
a fr
azei
(adi
că d
acă
rege
nta
e la
trec
ut).
D
e ex
.: El
spu
se că
se g
îndeşt
e să
vină
la m
ine.
= L
ui d
isse
che
pe
nsav
a di
ven
ire
da m
e.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
127
MO
DU
L IM
PER
ATI
V
(Il m
odo
impe
rativ
o)
Expr
imă
o co
man
dă,
un î
ndem
n, o
int
erdi
cţie
. E
mar
cat
prin
se
mnu
l exc
lamăr
ii. A
re d
oar t
impu
l pre
zent
.
Întru
cît o
com
andă
poa
te f
i adr
esată
dire
ct p
erso
anei
cu
care
se
vorb
eşte
(tu
, voi
), sa
u po
ate
fi tra
nsm
isă
indi
rect
per
soan
ei d
espr
e ca
re
se v
orbeşt
e (e
l, ea
, ei,
ele)
, rez
ultă
că
mod
ul im
pera
tiv n
u ar
e pe
rsoa
na I
sing
ural
.
A. V
erbe
le r
egul
ate
(I v
erbi
rego
lari)
cant
are
cred
ere
aprir
e -
- -
cant
a!
cred
i! ap
ri!
cant
i! cr
eda!
ap
ra!
cant
iam
o!
cred
iam
o!
apria
mo!
ca
ntat
e!
cred
ete!
ap
rite!
ca
ntin
o!
cred
ano!
ap
rano
!
Obs
.: Pe
rsoa
nele
a I
I-a
sg. l
a co
nj. I
şi a
III
-a (
cant
a!, a
pri!)
îşi
păst
rează,
în te
rmin
aţie
, voc
ala
conj
ugăr
ii (a
/ i).
Per
soan
a a
II-a
sg.
de
la
conj
. a II
-a (c
redi
!) p
rimeş
te în
să te
rmin
aţia
“-i”
.
Obs
.: În
trucî
t e c
am in
com
od să
se o
rdon
e un
ei p
erso
ane
a II
I-a,
de
spre
car
e se
vor
beşt
e şi
car
e s-
ar p
utea
să
nici
nu
fie d
e faţă
, în
gram
a-tic
a ita
liană
se
recu
rge
la s
ervi
ciile
mod
ului
con
junc
tiv. A
şada
r per
soan
e-le
a II
I-a
sing
ular
şi p
lura
l, de
la to
ate
conj
ugăr
ile, s
ublin
iate
în ta
belu
l de
mai
sus,
au fo
rme
iden
tice
cu a
le m
odul
ui c
onju
nctiv
pre
zent
.
Obs
.: Pe
rsoa
nele
I şi
a II
-a p
lura
l, de
la to
ate
conj
ugăr
ile, a
u fo
r-m
e id
entic
e cu
ale
mod
ului
indi
cativ
pre
zent
.
Obs
.: V
erbe
le i
ncoa
tive
prim
esc
grup
ul -
ISC
- în
tre rădăc
ină şi
te
rmin
aţie
, la
pers
. a II
-a, a
III-
a sg
. şi a
III-
a pl
.
128
Lasz
lo A
lexa
ndru
De
ex.:
finir
e (=
a te
rmin
a): -
, fin
isci
!, fin
isca
!, fin
iam
o!, f
inite
!, fin
isca
no!
B
. Ver
bele
aux
iliar
e (I
ver
bi a
usili
ari)
es
sere
av
ere
- -
sii!
abbi
! si
a!
abbi
a!
siam
o!
abbi
amo!
si
ate!
ab
biat
e!
sian
o!
abbi
ano!
Obs
.: C
u ex
cepţ
ia p
ers.
a II
-a s
g. (s
ii!, a
bbi!)
, toa
te c
elel
alte
per
-so
ane şi
num
ere
ale
verb
elor
aux
iliar
e au
for
me
iden
tice
cu a
le m
odul
ui
conj
unct
iv p
reze
nt.
C
. Ver
bele
ner
egul
ate
(I v
erbi
irre
gola
ri)
Ex
istă
cin
ci v
erbe
ner
egul
ate
la im
pera
tiv, c
are
la p
erso
ana
a II
-a
sing
ular
se
form
ează
mon
osila
bic,
prin
trun
chie
re. C
elel
alte
per
soan
e şi
nu
mer
e nu
pre
zintă
prob
lem
e în
form
are:
per
soan
ele
a II
I-a
sg. ş
i pl.
sînt
id
entic
e cu
con
junc
tivul
pre
zent
, per
soan
ele
I şi a
II-a
pl.
sînt
iden
tice
cu
indi
cativ
ul p
reze
nt.
an
dare
da
re
dire
fa
re
star
e -
- -
- -
va’!
da
’!
di’!
fa
’!
sta’
! va
da!
dia!
di
ca!
facc
ia!
stia
! an
diam
o!
diam
o!
dici
amo!
fa
ccia
mo!
st
iam
o!
anda
te!
date
! di
te!
fate
! st
ate!
va
dano
! di
ano!
di
cano
! fa
ccia
no!
stia
no!
D
. Im
pera
tivul
la fo
rma
nega
tivă
(L’im
pera
tivo
nega
tivo)
Pers
oane
le a
II-
a si
ngul
ar (
cu f
ormă
tipică
de im
pera
tiv)
se e
x-pr
imă
prin
infin
itiv.
Cel
elal
te p
erso
ane şi
num
ere
nu se
mod
ifică
la fo
rma
nega
tivă.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
129
cant
are
cred
ere
aprir
e -
- -
non
cant
are!
no
n cr
eder
e!
non
aprir
e!
non
cant
i! n
on c
reda
! no
n ap
ra!
non
cant
iam
o!
non
cred
iam
o!
non
apria
mo!
no
n ca
ntat
e!
non
cred
ete!
no
n ap
rite!
no
n ca
ntin
o!
non
cred
ano!
no
n ap
rano
!
E. I
mpe
rativ
ul în
soţit
de
pron
ume
pers
onal
(L’im
pera
tivo
con
pron
ome
pers
onal
e)
R
egulă:
pro
num
ele
pers
onal
se
note
ază
la s
fîrşi
t, le
gat d
e ve
rbul
la
impe
rativ
. La
pers
oane
le a
III-
a sg
. şi p
l. (c
are
prov
in d
in c
onju
nctiv
ul
prez
ent),
pro
num
ele
pers
onal
se n
otea
ză în
faţa
ver
bulu
i.
cant
are
cred
ere
aprir
e -
- -
cant
aci!
cred
ici!
apric
i! ci
can
ti!
ci c
reda
! ci
apr
a!
cant
iam
oci!
cred
iam
oci!
apria
moc
i! ca
ntat
eci!
cred
etec
i! ap
ritec
i! ci
can
tino!
ci
cre
dano
! ci
apr
ano!
F. V
erbe
le n
ereg
ulat
e în
soţit
e de
pro
num
e pe
rson
al (
Il pr
o-no
me
pers
onal
e ac
cant
o ai
ver
bi ir
rego
lari)
Cel
e ci
nci v
erbe
ner
egul
ate
la im
pera
tiv, l
a pe
rs. a
II-
a si
ngul
ar,
dubl
ează
con
soan
a pr
onum
elui
. Cel
elal
te p
erso
ane
nu p
rezi
ntă
deos
ebiri
. an
dare
da
re
dire
fa
re
star
e -
- -
- -
vacc
i! da
cci!
dicc
i! fa
cci!
stac
ci!
ci v
ada!
ci
dia
! ci
dic
a!
ci fa
ccia
! ci
stia
! an
diam
oci!
diam
oci!
dici
amoc
i! fa
ccia
moc
i! st
iam
oci!
anda
teci
! da
teci
! di
teci
! fa
teci
! st
atec
i! ci
vad
ano!
ci
dia
no!
ci d
ican
o!
ci fa
ccia
no!
ci st
iano
!
De
ex.:
Spun
e-m
i ade
văru
l! =
Dim
mi l
a ve
rità
!
Fă-n
e un
des
en! =
Fac
ci u
n di
segn
o!
C
ară-
te! =
Vat
tene
!
130
Lasz
lo A
lexa
ndru
Stai
lîngă
min
e! =
Sta
mm
i vic
ino!
Obs
.: Pr
onum
ele
gli n
u du
blea
ză c
onso
ana
după
cel
e ci
nci v
erbe
.
De
ex.:
Spun
e-i a
devă
rul!
= D
igli
la v
erità
!
Fă-i
un d
esen
! = F
agli
un d
iseg
no!
G
. Exp
resi
i cu
valo
are
de im
pera
tiv (E
spre
ssio
ni im
pera
tive)
O t
endi
nţă
frec
ventă
a vo
rbito
rilor
de
limbă
rom
ână
este
de
a tra
duce
cuv
înt c
u cu
vînt
form
ula
de ru
găm
inte
.
De
ex.:
Te ro
g. =
Ti p
rego
; Vă
rog
= Vi
/ La
pre
go.
D
ar v
erbu
l “pr
egar
e” s
e fo
loseşt
e în
ital
iană
mai
ale
s în
situ
aţii
pate
tice.
De
ex.:
Ti p
rego
, sal
vam
i la
vita
! = T
e ro
g, sa
lvea
ză-m
i viaţa
!
Vi p
rego
, dite
mi l
a ve
rità!
= Vă
rog,
spun
eţi-m
i ade
văru
l!
Pent
ru r
ugăm
inţil
e ba
nale
, de
toa
te z
ilele
, se
fol
oses
c m
ai a
les
următ
oare
le e
xpre
sii:
“per
favo
re”,
“pe
r pia
cere
”, “
per c
orte
sia”
.
De
ex.:
Per
piac
ere,
che
ore
son
o? =
Te/
Vă
rog
frum
os,
cît
e ce
asul
?
Per
cort
esia
, qua
l è la
str
ada
gius
ta p
er il
mus
eo?
= Te
/Vă
rog
frum
os, c
are
e dr
umul
bun
căt
re m
uzeu
?
Per
favo
re, c
he c
osa
sign
ifica
que
sto?
= T
e/Vă
rog
frum
os, c
e în
seam
nă a
sta?
M
OD
UR
ILE
NEP
ERSO
NA
LE
(I m
odi i
ndef
initi
)
Sî
nt a
cele
mod
uri c
are
nu se
con
jugă
, aşa
dar n
u au
per
soan
e di
fe-
rite.
În
rom
ână
exis
tă p
atru
mod
uri
nepe
rson
ale:
inf
initi
vul,
geru
nziu
l, pa
rtici
piul
şi s
upin
ul. Î
n ita
liană
exi
stă
trei m
odur
i nep
erso
nale
: l’in
finito
, il
geru
ndio
, il p
artic
ipio
. Mod
ul s
upin
nu
are
echi
vale
nt it
alia
n, s
e tra
du-
ce d
e ob
icei
cu
prep
oziţi
a da
+ in
finiti
v .
D
e ex
.: A
m d
e în
văţa
t . =
Ho
da st
udia
re.
C
ele
trei
mod
uri
nepe
rson
ale
din
italia
nă a
u fie
care
cîte
două
timpu
ri: p
rese
nte şi
pas
sato
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
131
MO
DU
L IN
FIN
ITIV
(L’in
finito
)
Expr
imă
în m
od g
ener
ic a
cţiu
nea
verb
ului
. A
re d
ouă
timpu
ri:
l’inf
inito
pre
sent
e şi
l’in
finito
pas
sato
. Inf
initi
vul p
reze
nt c
onst
ituie
for
-m
a de
bază
a ve
rbul
ui, aşa
cum
îl găs
im e
nunţ
at şi
în d
icţio
nar.
D
e ex
.: a
cînt
a =
cant
are
(con
juga
rea
I);
a
cred
e =
cred
ere
(con
juga
rea
a II
-a);
a
desc
hide
= a
prir
e (c
onju
gare
a a
III-
a).
Fo
losi
rea
infin
itivu
lui (
L’us
o de
ll’in
finito
)
1) P
redi
catu
l sub
ordo
nate
i cu
acel
aşi s
ubie
ct c
a şi
rege
nta
se tr
a-du
ce d
in ro
mână
în it
alia
nă p
rin in
finiti
v.
D
e ex
.: Sp
er să
vin
. = S
pero
di v
enir
e.
Ex
plic
aţie
: “Eu
spe
r”; “
Eu să
vin”
– p
rinci
pala
şi s
ubor
dona
ta a
u ac
elaş
i su
biec
t. Aşa
dar
pred
icat
ul s
ubor
dona
tei
se t
radu
ce p
rin v
erb
la
infin
itiv.
Alte
exe
mpl
e: T
e că
utam
ca
să te
aju
t. =
Ti c
erca
vo p
er a
iuta
r ti.
Sa
u: A
m v
enit
să te
văd
. = S
ono
venu
to a
ved
erti.
În a
ceas
tă c
ateg
orie
intră
şi c
onst
rucţ
ia v
erb
serv
il +
infin
itiv .
De
ex.:
Vre
i să
cînţ
i. =
Vuoi
can
tare
.
Obs
.: D
acă
rege
nta şi
sub
ordo
nata
au
subi
ecte
dife
rite,
de
obic
ei
folo
sim
mod
ul c
onju
nctiv
în su
bord
onată.
De
ex.:
Sper
să v
ii. =
Spe
ro c
he tu
ven
ga.
Ex
plic
aţie
: “Eu
spe
r”; “
Tu să
vii”
– p
rinci
pala
şi s
ubor
dona
ta a
u su
biec
te d
iferit
e. P
redi
catu
l sub
ordo
nate
i se
tradu
ce p
rin v
erb
la c
onju
nc-
tiv.
A
lte e
xem
ple:
Te
căut
am c
a să
mă
ajuţ
i. =
Ti c
erca
vo p
erch
é tu
m
i aiu
tass
i .
Sau:
Am
ven
it ca
să
mă
vezi
. = S
ono
venu
to p
erch
é tu
mi
ve-
dess
i.
Sau:
Vre
i să
cînt
. = V
uoi c
he io
can
ti .
132
Lasz
lo A
lexa
ndru
Obs
.: În
situ
aţii
de d
ubiu
(fo
losi
m c
onju
nctiv
? fo
losi
m i
nfin
i-tiv
?), e
xam
inăm
sub
iect
ul re
gent
ei ş
i pe
al s
ubor
dona
tei.
Dacă
cele
două
subi
ecte
coi
ncid
, util
izăm
infin
itivu
l.
De
ex.:
Mă
tem
că
nu înţe
leg
acea
stă
idee
. = T
emo
di n
on c
apir
e qu
est’i
dea.
Expl
icaţ
ie: P
redi
catu
l reg
ente
i est
e “a
se
tem
e”, c
are
expr
imă
o st
are
sufle
teas
că ş
i im
pune
fol
osire
a co
njun
ctiv
ului
în s
ubor
dona
tă. D
ar,
toto
dată
, “Eu
mă
tem
” şi
“Eu
nu
înţe
leg”
, prin
cipa
la ş
i su
bord
onat
a au
ac
elaş
i su
biec
t. Aşa
dar
pred
icat
ul s
ubor
dona
tei
se t
radu
ce p
rin v
erb
la
infin
itiv.
Reg
ulă:
În
italia
nă in
finiti
vul e
ste
prio
rita
r în
faţa
con
junc
ti-vu
lui!
2)
Cîn
d re
gent
a şi
sub
ordo
nata
au
subi
ecte
dife
rite,
dar
tot
uşi
subi
ectu
l sub
ordo
nate
i est
e “p
reve
stit”
dej
a, c
u al
tă v
aloa
re s
inta
ctică,
în
rege
ntă
– fo
losi
m în
subo
rdon
ata
italia
nă m
odul
infin
itiv.
De
ex.:
a) E
uşo
r să
cînt
. = È
faci
le c
he io
can
ti . (+
CO
NJ.)
Dar
: b) M
i-e uşo
r să
cînt
. = M
i è fa
cile
can
tare
. (+
INF.
)
Expl
icaţ
ie:
În e
xem
plul
a)
avem
două
prop
oziţi
i: re
gent
a “E
uş
or”,
car
e co
nstit
uie
o ex
pres
ie i
mpe
rson
ală,
lip
sită
de
un s
ubie
ct c
lar
dete
rmin
at, ş
i sub
ordo
nata
“să
cîn
t”, u
nde
subi
ectu
l e in
clus
, se
înţe
lege
că
e v
orba
des
pre
pers
. I
sg.
“Eu ”
. În
trucî
t av
em s
ubie
cte
dife
rite,
în
subo
rdon
ata
italia
nă fo
losi
m m
odul
con
junc
tiv (c
anti )
.
În e
xem
plul
b)
avem
două
prop
oziţi
i: re
gent
a “M
i-e uşo
r”, c
are
cons
titui
e o
expr
esie
impe
rson
ală,
lips
ită d
e un
sub
iect
cla
r det
erm
inat
, şi
subo
rdon
ata
“să
cînt
”, u
nde
subi
ectu
l e in
clus
, se
înţe
lege
că
e vo
rba
de-
spre
per
s. I
sg. “
Eu”.
În
cele
două
prop
oziţi
i ave
m s
ubie
cte
dife
rite.
To-
tuşi
, în
rege
ntă
mai
ave
m ş
i com
plem
entu
l ind
irect
“m
i”, c
are
prea
nunţă
subi
ectu
l sub
ordo
nate
i şi d
e ac
eea
se s
impl
ifică
trad
ucer
ea it
alia
nă, p
rin
folo
sire
a in
finiti
vulu
i (ca
ntar
e ).
A
lt ex
.: c)
Eu
cer c
a tu
să
răm
îi. =
Io
chie
do c
he tu
rim
anga
. (+
CO
NJ.)
Dar
: d) E
u îţi
cer
să ră
mîi.
= Io
ti c
hied
o di
rim
aner
e . (+
INF.
)
Alt
ex.:
e) E
u nu
per
mit
ca fi
ul m
eu să
fum
eze.
= Io
non
per
met
to
che
mio
figl
io fu
mi .
(+ C
ON
J.)
D
ar: f
) Eu
nu-i
perm
it fiu
lui m
eu să
fum
eze.
= Io
non
per
met
to a
m
io fi
glio
di f
umar
e . (+
INF.
)
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
133
O
bs.:
Con
junc
tivul
e to
t mai
des
per
cepu
t în
limba
ital
iană
vor
bi-
tă c
a un
mod
gre
oi, p
roto
cola
r şi
tind
e a
fi în
locu
it pr
in in
finiti
v, c
are
e m
ai uşo
r, fii
nd im
pers
onal
(nu
are
per
soan
e şi
num
ere
de a
dapt
at), şi
e
mai
ade
cvat
prin
cipi
ului
de
“min
im e
fort”
în c
omun
icar
e. “
Prev
estir
ea”
subi
ectu
lui s
ubor
dona
tei,
prin
folo
sire
a sa
dev
iată
din
rege
ntă,
con
stitu
ie
una
din
stra
tegi
ile c
ele
mai
frec
vent
e al
e lim
bii i
talie
ne c
onte
mpo
rane
de
a oc
oli c
onju
nctiv
ul, p
rin fo
losi
rea
infin
itivu
lui.
3)
Oric
e ve
rb la
infin
itiv,
dacă
e pr
eced
at d
e ar
ticol
hotăr
ît, d
evi-
ne su
bsta
ntiv
.
De
ex.:
cant
are →
il c
anta
re =
cîn
tatu
l;
Sau:
man
giar
e →
il m
angi
are
= m
înca
tul.
D
e ex
.: Il
man
giar
e tr
oppo
fa m
ale
alla
sal
ute.
= M
înca
tul e
xce-
siv
dăun
ează
sănă
tăţii
.
Ver
bele
de
simţ (
I ver
bi d
ei se
nsi)
Reg
ulă:
După
anum
ite v
erbe
car
e ex
primă
simţu
rile:
auz
ul
(“ud
ire”
, “s
entir
e”,
“asc
olta
re”)
, vă
zul
(“ve
dere
”,
“oss
erva
re”,
“g
uard
are”
, “n
otar
e”,
“acc
orge
re”)
, pr
ecum
şi
după
ver
bele
“fa
re”,
“f
arsi
” (=
a (
se)
face
), “l
asci
are”
, “la
scia
rsi”
(=
a (s
e) lă
sa),
al d
oile
a ve
rb d
in it
alia
nă e
ste
la in
finiti
v –
chia
r dacă
în ro
mână
este
la g
erun
ziu
sau
parti
cipi
u.
D
e ex
.: Îl
văd
veni
nd. =
Lo
vedo
ven
ire.
Îl au
d cî
ntîn
d . =
Lo
sent
o ca
ntar
e.
Ex
plic
aţie
: ge
runz
iul
din
rom
ână
se t
radu
ce
prin
in
finiti
v î
n ita
liană
, înt
rucî
t dep
inde
de
verb
ul d
e si
mţ d
in re
gentă.
De
ex.:
Mă
las i
nvita
t = M
i las
cio
invi
tare
.
Expl
icaţ
ie:
parti
cipi
ul d
in r
omână
se t
radu
ce
prin
in
finiti
v în
ita
liană
, înt
rucî
t dep
inde
de
verb
ul “
lasc
iars
i” d
in re
gentă.
Infin
itivu
l tre
cut (
L’in
finito
pas
sato
)
Se fo
loseşt
e în
ace
leaş
i situ
aţii
teor
etic
e ca
şi i
nfin
itivu
l pre
zent
, în
să e
des
tinat
să e
xprim
e si
tuaţ
ia d
e an
terio
ritat
e faţă
de
rege
ntă.
Este
un
timp
com
pus.
Se fo
rmea
ză c
u ve
rbul
aux
iliar
la in
finiti
v şi
par
ticip
iul t
recu
t al v
erbu
lui d
e co
njug
at.
134
Lasz
lo A
lexa
ndru
cant
are
anda
re
aver
(e) c
anta
to
esse
r(e)
and
ato
(-a,
-i, -
e)
D
e ex
.: Mă
tem
că
am u
itat c
heile
. = T
emo
di a
ver
dim
entic
ato
le
chia
vi.
MO
DU
L G
ERU
NZI
U
(Il g
erun
dio)
Se f
olos
eşte
în
italia
nă c
u ac
eleaşi
val
ori
ca ş
i în
rom
ână.
Are
do
uă ti
mpu
ri: g
erun
dio
pres
ente
şi g
erun
dio
pass
ato.
Ger
unzi
ul p
reze
nt s
e fo
rmea
ză d
e la
infin
itiv,
căr
uia
îi în
depă
r-tă
m te
rmin
aţiil
e -a
re, -
ere,
-ire
şi îi
adă
ugăm
term
inaţ
iile
spec
ifice
. In
finiti
vul:
cant
are
cred
ere
parti
re
Term
inaţ
ia d
e ge
runz
iu:
-A
ND
O
-E
ND
O
-E
ND
O
Form
a ve
rbul
ui la
ger
unzi
u:
cant
ando
cr
eden
do
part
endo
Ger
unzi
ul v
erbe
lor a
uxili
are
este
regu
lat.
In
finiti
vul:
esse
re
aver
e Te
rmin
aţia
de
geru
nziu
:
-EN
DO
-EN
DO
Fo
rma
verb
ului
la g
erun
ziu:
es
send
o av
endo
Ver
bul l
a ge
runz
iu a
re d
e ob
icei
ace
laşi
sub
iect
ca şi
pre
dica
tul
prop
oziţi
ei re
gent
e.
D
e ex
.: M
unci
nd, m
ătuş
a mea
cîn
ta. =
Lav
oran
do, m
ia zi
a ca
ntav
a.
G
erun
ziul
trec
ut (I
l ger
undi
o pa
ssat
o)
Se
fol
oseş
te în
ace
leaş
i situ
aţii
teor
etic
e ca
şi g
erun
ziul
pre
zent
, în
să e
des
tinat
să e
xprim
e si
tuaţ
ia d
e an
terio
ritat
e faţă
de
rege
ntă.
Este
un
timp
com
pus.
Se fo
rmea
ză c
u ve
rbul
aux
iliar
la g
erun
ziu
şi p
artic
ipiu
l tre
cut a
l ver
bulu
i de
conj
ugat
.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
135
cant
are
anda
re
aven
do c
anta
to
esse
ndo
anda
to (-
a, -i
, -e)
De
ex.:
Pier
zînd
aut
obuz
ul, n
-a m
ai v
enit
la în
tîlni
re. =
Ave
ndo
pers
o l’a
utob
us, n
on è
più
ven
uto
all’a
ppun
tam
ento
.
MO
DU
L PA
RTI
CIP
IU
(Il p
artic
ipio
)
Es
te u
n m
od a
mbi
guu,
car
e co
mbi
nă c
arac
teris
tici a
le s
ubst
anti-
vulu
i şi a
le v
erbu
lui.
Are
două
timpu
ri: p
rese
nte şi
pas
sato
.
Parti
cipi
ul p
reze
nt e
fol
osit
rar
în i
talia
na d
e az
i, m
ai
ales
în
unel
e fo
rmulăr
i biro
crat
ice.
Se
form
ează
de
la in
finiti
v, căr
uia
îi în
depă
r-tă
m te
rmin
aţiil
e -a
re, -
ere,
-ire
şi îi
adă
ugăm
term
inaţ
iile
spec
ifice
. In
finiti
vul:
cant
are
cred
ere
parti
re
Term
inaţ
ia d
e pa
rtici
piu:
-AN
TE
-E
NTE
-EN
TE
Form
a ve
rbul
ui la
par
ticip
iu:
cant
ante
cr
eden
te
part
ente
Parti
cipi
ul p
reze
nt c
oinc
ide
uneo
ri fo
rmal
cu
subs
tant
ivul
(vez
i şi
“can
tant
e” sa
u “c
rede
nte”
).
Part
icip
iul t
recu
t (Il
parti
cipi
o pa
ssat
o)
Pr
oble
mel
e es
enţia
le p
rivin
d pa
rtici
piul
trec
ut a
l ver
belo
r reg
ula-
te, p
artic
ipiu
l tre
cut n
ereg
ulat
şi a
cord
ul p
artic
ipiu
lui t
recu
t au
fost
dej
a tra
tate
mai
sus
, în
cadr
ul e
xplic
aţiil
or p
rivin
d pe
rfec
tul c
ompu
s (il
pas
-sa
to p
ross
imo)
.
Parti
cipi
ul tr
ecut
al v
erbe
lor a
uxili
are
este
următ
orul
:
esse
re
aver
e st
ato
avut
o
Atu
nci c
înd
parti
cipi
ul tr
ecut
apa
re fă
ră v
erb
auxi
liar î
n fr
ază şi
e
acor
dat,
poat
e ţin
e lo
cul u
nei s
ubor
dona
te te
mpo
rale
.
136
Lasz
lo A
lexa
ndru
De
ex.:
Part
ita la
mad
re, i
bam
bini
com
inci
aron
o a
gioc
are.
=
După
ce a
ple
cat m
ama ,
cop
iii a
u în
cepu
t să
se jo
ace.
EX
PRES
II V
ERBA
LE
(Esp
ress
ioni
ver
bali)
a)
star
e +
geru
nziu
exp
rimă
o acţiu
ne în
cur
s de
desfăş
urar
e.
D
e ex
.: St
o ca
ntan
do. =
(Toc
mai
) cîn
t.
Sau:
Sto
par
land
o io
. = T
ocm
ai v
orbe
sc e
u.
b)
sta
re +
per
+ in
f. ex
primă
o acţiu
ne im
inen
tă, c
are
e pe
cal
e să
se re
aliz
eze.
De
ex.:
Mio
frat
ello
sta
per
div
enta
re in
gegn
ere.
= F
rate
le m
eu e
pe
cal
e să
dev
ină
ingi
ner.
c)
ven
ire
+ vb
. co
nstit
uie
o al
tă v
aria
ntă
pen
tru
expr
imar
ea
diat
ezei
pas
ive.
De
ex.:
Il ra
gazz
o vi
ene
loda
to (
= è
loda
to)
dall’
inse
gnan
te. =
C
opilu
l e lă
udat
de
prof
esor
.
d) f
are
+ vb
. es
te o
exp
resi
e pr
in c
are
subi
ectu
l de
term
ină
pe
altc
inev
a să
exe
cute
acţ
iune
a.
D
e ex
.: Il
prof
esso
re fa
ven
ire
gli a
lliev
i alla
lava
gna.
= P
rofe
so-
rul î
i sco
ate
la ta
blă
pe e
levi
(i.e
. îi d
eter
mină
să m
eargă
la ta
blă)
.
Sau:
Mi f
acci
o ta
glia
re i
cape
lli u
na v
olta
al m
ese.
= Îm
i tai
pă-
rul (
i.e. p
un fr
izer
ul să
mă
tundă)
o d
ată
pe lu
nă.
AD
VER
BUL
(L’a
vver
bio)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
inv
aria
bilă
car
e in
fluenţe
ază
sens
ul u
nui
verb
, al u
nui a
djec
tiv sa
u al
unu
i alt
adve
rb.
D
e ex
.: Sî
nt fo
arte
obo
sit.
= So
no m
olto
stan
co.
O
bs.:
Este
impo
rtant
să
face
m d
eose
bire
a di
ntre
un
adje
ctiv
şi u
n ad
verb
. În
limba
rom
ână,
ele
au
de m
ulte
ori
form
e id
entic
e. Î
n lim
ba
italia
nă, e
le a
u de
cel
e m
ai m
ulte
ori
form
e di
ferit
e şi
eve
ntua
la c
onfu
zie
devi
ne st
înje
nito
are.
De
ex.:
El e
ste
un o
m ră
u , c
are
vorb
eşte
de
rău
pe to
ată
lum
ea. =
Lu
i è u
n uo
mo
catti
vo, c
he p
arla
mal
e di
tutti
.
Expl
icaţ
ie: Î
n fr
aza
de m
ai s
us, c
uvîn
tul “
rău”
est
e o
dată
adj
ec-
tiv,
iar
altă
dată
adv
erb.
Deş
i în
rom
ână
are
valo
ri gr
amat
ical
e di
ferit
e,
cuvî
ntul
nu-şi
schi
mbă
form
a. În
să în
ital
iană
adj
ectiv
ul “
rău”
se
tradu
ce
prin
“ca
ttivo
”, ia
r adv
erbu
l “ră
u” se
trad
uce
prin
“m
ale”
.
1) A
dver
bul d
e m
od (L
’avv
erbi
o di
mod
o)
In
dică
felu
l în
care
se
desfăş
oară
o a
cţiu
ne. D
e ob
icei
se
form
ea-
ză a
dăug
înd
la a
djec
tiv su
fixul
-ME
NT
E.
A
djec
tivul
cu
patru
term
inaţ
ii pr
imeş
te s
ufix
ul -
men
te la
for
ma
de f
emin
in s
ingu
lar.
Cel
cu
două
ter
min
aţii
prim
eşte
suf
ixul
-m
ente
la
form
a de
sing
ular
.
De
ex.:
ones
to, o
nest
a, o
nest
i, on
este
→ o
nest
amen
te.
Sa
u: fe
lice,
felic
i → fe
licem
ente
.
Cîte
va a
dver
be m
ai fr
ecve
nte
sînt
următ
oare
le:
certo
→
ce
rtam
ente
(= d
esig
ur)
chia
ro
→
chia
ram
ente
(= în
mod
cla
r)
gius
to
→
gius
tam
ente
(= p
e bună d
rept
ate)
liber
o →
lib
eram
ente
(= în
mod
libe
r)
lung
o →
lu
ngam
ente
(= în
delu
ng)
nuov
o →
nu
ovam
ente
(= d
in n
ou)
ones
to
→
ones
tam
ente
(= c
u si
ncer
itate
) pi
eno
→
pien
amen
te (=
pe
depl
in)
sicu
ro
→
sicu
ram
ente
(= c
u si
gura
nţă)
ve
ro
→
vera
men
te (=
cu
adevăr
at)
138
Lasz
lo A
lexa
ndru
Adj
ectiv
ele
term
inat
e în
“-le
” şi
“-r
e” îş
i pie
rd v
ocal
a f
inală
“-
e” d
in faţa
sufix
ului
adv
erbi
al. D
e ex
.:
abile
→
ab
ilmen
te (=
cu
abili
tate
) di
ffic
ile
→
diffi
cilm
ente
(= c
u gr
eu)
faci
le
→
faci
lmen
te (=
cu
uşur
inţă
) m
aggi
ore
→
mag
gior
men
te (=
mai
ale
s)
rego
lare
→
re
gola
rmen
te (=
de
obic
ei)
A
lte a
dver
be d
e m
od: b
ene
(= b
ine)
, meg
lio (=
mai
bin
e), m
ale
(= ră
u), p
eggi
o (=
mai
rău)
, ins
iem
e (=
împr
eună
), ap
post
a (=
din
adin
s),
appo
sto
(= în
regu
lă),
così
(= aşa
), co
me
(= c
a şi
) etc
.
2) A
dver
bul d
e tim
p (L
’avv
erbi
o di
tem
po)
In
dică
tim
pul s
au fr
evenţa
cu
care
se
desfăş
oară
o a
cţiu
ne. C
ele
mai
fre
cven
te s
înt:
oggi
(=
azi),
ier
i, do
man
i (=
mîin
e),
ades
so (
= ac
um),
prim
a (=
mai
îna
inte
), do
po (
= du
pă a
ceea
), al
lora
(=
atun
ci),
finor
a (=
pînă
acum
), po
i (=
apoi
), m
ai (
= ni
ciod
ată)
, spe
sso
(= a
dese
-or
i), o
ra (=
acu
m),
subi
to (=
imed
iat),
sem
pre
(= to
tdea
una)
, qua
ndo
(=
cînd
) etc
.
Exp
resi
i tem
pora
le (E
spre
ssio
ni d
el te
mpo
)
Tre
gior
ni fa
. = A
cum
trei
zile
. (In
dică
un
mom
ent î
nche
iat a
l tre
cutu
lui)
D
a tr
e gi
orni
. = D
e tre
i zile
înco
ace.
(Ind
ică
un in
terv
al d
in tr
e-cu
t pînă
în p
reze
nt)
Fr
a tr
e gi
orni
. = P
este
trei
zile
. (In
dică
un
mom
ent d
in v
iitor
)
3) A
dver
bul d
e lo
c (L
’avv
erbi
o di
luog
o)
In
dică
locu
l în
care
se
desfăş
oară
o a
cţiu
ne. C
ele
mai
frec
vent
e sî
nt: q
ui (=
aic
i), q
ua (=
aic
i), lì
(= a
colo
), là
(= a
colo
), do
ve (
= un
de),
dent
ro (
= înău
ntru
), fu
ori (
= af
ară)
, sop
ra (
= de
asup
ra),
sotto
(=
dede
-su
bt),
vici
no (
= ap
roap
e), l
onta
no (
= de
parte
), su
(=
sus)
, giù
(=
jos)
, pr
esso
(= lî
ngă,
în c
adru
l) et
c.
4)
Adv
erbu
l de
cant
itate
(L’a
vver
bio
di q
uant
ità)
In
dică
o c
antit
ate
sau
o măs
ură.
Cel
e m
ai f
recv
ente
sîn
t: po
co
(= p
uţin
), m
olto
(= m
ult;
foar
te),
tant
o (=
mul
t; fo
arte
), tr
oppo
(= p
rea;
pr
ea m
ult),
abb
asta
nza
(= d
estu
l; de
stul
de…
), ap
pena
(=
tocm
ai c
e),
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
139
affa
tto (
= de
loc)
, qua
si (
= ap
roap
e), n
ulla
(=
nim
ic),
nien
te (
= ni
mic
), al
men
o (=
măc
ar),
piut
tost
o (=
mai
deg
rabă
) etc
.
5) A
dver
bul d
e af
irm
aţie
(L’a
vver
bio
di a
ffer
maz
ione
)
Indi
că u
n co
nsimţă
mîn
t sau
o a
prob
are.
Cel
e m
ai fr
ecve
nte
sînt
: sì
(=
da),
appu
nto
(= t
ocm
ai),
cert
o, c
erta
men
te (
= si
gur)
, si
curo
, si
cura
men
te (=
des
igur
), da
vver
o (în
tr-ad
evăr
), in
fatti
(înt
r-ad
evăr
) etc
.
6) A
dver
bul d
e ne
gaţie
(L’a
vver
bio
di n
egaz
ione
)
Nea
gă a
cţiu
nea
expr
imată
de v
erb.
Cel
e m
ai f
recv
ente
sîn
t: no
, no
n (=
nu)
, nea
nche
(=
nici
măc
ar),
nem
men
o (=
nic
i măc
ar),
nepp
ure
(= n
ici m
ăcar
), m
ica
(= d
eloc
), af
fatto
(= d
eloc
) etc
.
N
egaţ
ia “
no”
/ “no
n”
În
ital
iană
exi
stă
două
adv
erbe
de
negaţie
fre
cven
t fol
osite
, dar
în
situ
aţii
clar
del
imita
te.
a)
adv
erbu
l “no
” ap
are
sing
ur în
enu
nţ, s
au d
espă
rţit d
e re
stul
en
unţu
lui p
rintr-
un s
emn
de p
unct
uaţie
.
De
ex.:
- Vie
ni d
a no
i? /
- No!
; Sau
: - V
ieni
da
noi?
/ - N
o, s
to a
ca
sa.;
Sau:
- Vi
eni d
a no
i? /
- No,
non
ven
go.
b)
adv
erbu
l “no
n” n
u e
urm
at d
e vr
eun
sem
n de
pun
ctuaţie
şi
se fo
loseşt
e de
obi
cei î
n faţa
ver
bulu
i sau
a a
ltui a
dver
b.
D
e ex
.: -
Vien
i da
noi?
/ -
Non
ven
go.;
Sau:
- V
ieni
da
noi?
/ -
Non
ogg
i.
Aşa
dar
form
e de
exp
rimar
e co
rectă
a ne
gaţie
i po
t fi:
- N
o. /
-
Non
ven
go. /
- N
o, n
on v
engo
.
D
ubla
neg
aţie
D
e ob
icei
exp
rimar
ea n
egaţ
iei e
ste
sim
ilară
, în
italia
nă ş
i în
ro-
mână.
Tot
uşi,
dacă
în r
omână
dubl
a ne
gaţie
apa
re în
faţ
a pr
edic
atul
ui,
în it
alia
nă n
u m
ai tr
aduc
em a
dver
bul “
non”
.
De
ex.:
Nu şt
iu n
imic
. = N
on s
o ni
ente
.
Dar
: Nim
ic n
u şt
iu. =
Nie
nte
so.
A
lt ex
.: N
u cu
nosc
pe
nim
eni.
= N
on c
onos
co n
essu
no.
D
ar: P
e ni
men
i nu
cuno
sc. =
Nes
suno
con
osco
.
7) L
ocuţ
iuni
le a
dver
bial
e (L
ocuz
ioni
avv
erbi
ali)
140
Lasz
lo A
lexa
ndru
Sînt
ace
le e
xpre
sii
care
au
funcţie
de
adve
rb ş
i co
mpl
etea
ză
sens
ul a
cţiu
nii.
Cel
e m
ai f
recv
ente
sîn
t: pe
r se
mpr
e (=
pen
tru to
tdea
u-na
), un
a vo
lta (=
odi
nioa
ră),
a vo
lte (=
une
ori),
tem
po fa
(= o
dini
oară
), al
l’im
prov
viso
(= p
e ne
aşte
ptat
e), d
i tan
to in
tant
o (=
din
cîn
d în
cîn
d),
per
filo
e pe
r se
gno
(= a
măn
unţit
, în
deta
liu),
nean
che
per
sogn
o (=
nic
i po
men
eală
) etc
.
Gra
dele
de
com
paraţi
e al
e ad
verb
ului
(I g
radi
del
l’avv
erbi
o)
La
fel
ca şi
adj
ectiv
ul,
adve
rbul
poa
te a
vea
dive
rse
grad
e de
co
mpa
raţie
.
1) P
oziti
v (P
ositi
vo)
A
dver
bul e
exp
rimat
ca
atar
e, fă
ră a
fi c
ompa
rat c
u ni
mic
.
De
ex.:M
iche
le p
arla
pre
sto .
= M
ihai
vor
beşt
e re
pede
.
2) C
ompa
rativ
(Com
para
tivo)
Adv
erbu
l e c
ompa
rat c
u al
te p
erso
ane,
lucr
uri,
anim
ale,
cal
ităţi
sau
acţiu
ni. Î
n fu
ncţie
de
situ
aţia
în c
are
e pl
asat
, adv
erbu
l poa
te fi
:
a)
de
supe
rior
itate
(di m
aggi
oran
za).
Se e
xprim
ă cu
: più
+ A
DV
+ d
i .
D
e ex
.: M
iche
le p
arla
più
pre
sto
di G
iova
nni.
= M
ihai
vo
rbeş
te m
ai re
pede
dec
ît Io
n.
b) d
e in
feri
orita
te (d
i min
oran
za).
Se e
xprim
ă cu
: men
o +
AD
V. +
di .
De
ex.:
Mic
hele
par
la m
eno
pres
to d
i G
iova
nni.
= M
ihai
vor
beşt
e m
ai p
uţin
repe
de d
ecît
Ion.
c)
de
egal
itate
(di u
guag
lianz
a).
Se e
xprim
ă cu
: (co
sì) +
AD
V. +
com
e .
De
ex.:
Mic
hele
par
la (
così
) pr
esto
com
e G
iova
nni.
= M
ihai
vor
beşt
e to
t atît
de
repe
de c
a şi
Ion.
3)
Sup
erla
tiv (S
uper
lativ
o)
In
dică
fap
tul că
adve
rbul
are
o c
alita
te e
xcepţio
nală
, ext
raor
di-
nară
.
Se e
xprim
ă cu
: il p
iù +
AD
V. ;
il m
eno
+ A
DV.
De
ex.:
Mic
hele
par
la i
l pi
ù ve
loce
= M
ihai
vor
beşt
e ce
l m
ai
repe
de.
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
141
Sa
u: M
iche
le p
arla
il
men
o ve
loce
= M
ihai
vor
beşt
e ce
l m
ai
puţin
repe
de.
A
dver
be c
u fo
rme
spec
iale
de
com
para
tiv ş
i su
perl
ativ
(C
ompa
rativ
i e su
perla
tivi p
artic
olar
i)
Pozi
tiv
Com
para
tiv
Supe
rlat
iv
bene
(= b
ine)
m
eglio
be
niss
imo
mal
e (=
rău)
pe
ggio
m
alis
sim
o m
olto
(= m
ult)
più
mol
tissi
mo
poco
(= p
uţin
) m
eno
poch
issi
mo
CO
NJU
NCŢI
A
(La
cong
iunz
ione
)
Es
te p
arte
a de
vor
bire
inv
aria
bilă
car
e le
agă
două
cuv
inte
sau
do
uă p
ropo
ziţii
.
Cel
e m
ai c
unos
cute
sînt
:
1) C
onju
ncţii
le s
impl
e: e
(= ş
i), o
(= s
au),
che
(= că)
, ma
(= d
ar),
né (=
nic
i), se
(= d
acă)
etc
.
2) C
onju
ncţii
le c
ompu
se:
cioè
(=
adică)
, ep
pure
(= şi
tot
uşi),
fin
ché
(= p
înă
cînd
), ne
mm
eno
(= n
ici m
ăcar
), op
pure
(= s
au),
perc
hé (=
că
ci),
perc
iò (=
de
acee
a), p
oich
é (=
întru
cît)
etc.
3) L
ocuţ
iuni
le c
onju
ncţio
nale
: an
che
se (
= ch
iar
dacă
), ap
pena
ch
e (=
înda
tă c
e), d
ato
che
(= a
vînd
în v
eder
e că
), do
po c
he (=
după
ce),
ogni
vol
ta c
he (=
de
fieca
re d
ată
cînd
), vi
sto
che
(= a
vînd
în v
eder
e că
), tr
anne
che
(= în
afa
ră d
e si
tua ţ
ia că)
etc
.
Dife
renţ
a di
ntre
“şi
” co
njun
cţie
/ “ş
i” a
dver
b de
întă
rire
1) C
onju
ncţia
cop
ulat
ivă
“şi”
lea
gă d
ouă
elem
ente
cu
acee
aşi
valo
are
gram
atic
ală.
Se
pron
unţă
fără
insi
stenţa
ton
ului
. Se
tra
duce
în
italia
nă p
rin “
e”.
D
e ex
.: Io
n şi
Mar
ia =
Gio
vann
i e M
aria
.
El v
ine şi
priv
eşte
. = L
ui v
iene
e g
uard
a.
M
ihae
la e
fru
moa
să ş
i deşt
eaptă.
=
Mic
aela
è b
ella
e i
ntel
li-ge
nte.
2) A
dver
bul “şi
” in
trodu
ce u
n si
ngur
ele
men
t pe
care
îl s
coat
e în
ev
idenţă
. Se
pron
unţă
pe
un to
n in
sist
ent,
acce
ntua
t. Se
trad
uce
în it
alia
nă
prin
“an
che”
.
De
ex.: Şi
Ion
este
ele
v. =
Anc
he G
iova
nni è
alli
evo.
Mar
ia e
şi fr
umoa
să. =
Mar
ia è
anc
he b
ella
.
INTE
RJE
CŢI
A
(L’in
terie
zion
e)
Este
sun
etul
sau
exc
lam
aţia
car
e ex
primă
un s
entim
ent n
eaşt
epta
t de
buc
urie
, dur
ere,
spe
ranţă,
supăr
are,
sau
un
ordi
n, u
n sa
lut,
un în
dem
n et
c.
Ex
istă
inte
rjecţ
ii si
mpl
e, fo
rmat
e di
ntr-
un si
ngur
cuv
înt.
D
e ex
.: ah
! (=
vai!)
, eh!
(= m
de!)
, boh
! (=
ei aş!
), m
ah! (
= de
h!)
etc.
Exis
tă in
terje
cţii
com
puse
, rea
lizat
e pr
in a
lipire
a a
două
ele
men
-te
.
De
ex.:
ahim
è! (
= va
i de
min
e!),
ecco
me!
(= şi
încă
cum
!), p
er-
bacc
o! (=
la n
aiba
!), s
uvvi
a! (=
ei,
haid
e!) e
tc.
Ex
istă
inte
rjecţ
ii im
prop
rii, r
ezul
tate
din
div
erse
sub
stan
tive,
ad-
ject
ive,
adv
erbe
etc
., fo
losi
te c
u va
loar
e ex
clam
ativă.
De
ex.:
acci
dent
i! (=
fir-
ar să
fie!)
, gr
azie
! (=
mer
si!)
, vi
a! (
= ca
ră-te
!), e
cco!
(= ia
tă!)
etc
.
Exis
tă l
ocuţ
iuni
exc
lam
ativ
e, r
ealiz
ate
din
două
sau
mai
mul
te
elem
ente
.
De
ex.:
Dio
ci
aiut
i! (=
Doa
mne
aju
tă!)
, pov
ero
me!
(=
vai
de
capu
l meu
!)
O
nom
atop
eea
(L’o
nom
atop
ea)
imită
sun
etel
e şi
zgo
mot
ele
din
natu
ră.
D
e ex
.: ba
u, b
au!
(= h
au!,
hau!
– lă
tratu
l cîin
elui
); ch
icch
iric
hì!
(= c
ucur
igu!
– c
înte
cul c
ocoş
ului
), ta
m, t
am! (
= bu
m, b
um! –
sun
etul
to-
bei)
etc.
Obs
.: A
tît in
terje
cţia
cît şi
ono
mat
opee
a se
trad
uc ş
i se
adap
tea-
ză, l
a tre
cere
a di
ntr-
o lim
bă î
n al
ta.
Ace
laşi
sen
timen
t sa
u zg
omot
din
na
tură
se
expr
imă
graf
ic, d
e ce
le m
ai m
ulte
ori,
în m
odur
i dife
rite,
în ro
-m
ână şi
ital
iană
.
III.
TABE
LE F
INA
LE D
E SI
NTE
TIZA
RE
Dif
erenţe
de
folo
sire
într
e pe
rfec
tul c
ompu
s
şi p
erfe
ctul
sim
plu
(Diff
eren
ze tr
a l’u
so d
el p
assa
to p
ross
imo
e
del p
assa
to re
mot
o)
C
riter
iul
Pass
ato
pros
sim
o Pa
ssat
o re
mot
o 1.
Cro
nolo
gic
Expr
imă
un t
recu
t ap
ropi
at (
pînă
la
4-5
ani
). D
e ex
: Ier
i son
o st
ato
in c
ittà.
Expr
imă
un
trecu
t m
ai
înde
părta
t (pe
ste
5 an
i).
De
ex:
Mio
no
nno,
da
gi
ovan
e,
fu
mol
to
cora
ggio
so.
2. G
eogr
afic
Se
folo
seşt
e în
Nor
dul I
talie
i. D
e ex
: So
no a
ndat
o a
fare
la
spes
a (a
Mila
no).
Se fo
loseşte
în S
udul
Ital
iei.
De
ex:
Anda
i a
fare
la
spes
a (a
Nap
oli).
3.
Afe
ctiv
R
edă
impl
icar
ea a
fect
ivă
a vo
rbi-
toru
lui
De
ex: D
ante
, il p
iù g
rand
e po
eta
italia
no,
è na
to a
Fir
enze
, ne
l 12
65.
Mar
chea
ză s
tilul
“ne
utru
”,
ştiinţif
ic.
De
ex:
Dan
te n
acqu
e a
Fire
nze,
nel
126
5.
4. V
alab
ilita
tea
în p
reze
nt
Expr
imă
o acţiu
ne tr
ecută,
înch
e-ia
tă, d
ar a
le căr
ei e
fect
e se
resi
mt
în p
reze
nt.
De
ex.:
Gli
antic
hi r
oman
i han
no
cost
ruito
de
lle
stra
de
che
si
usan
o an
cora
.
Expr
imă
o acţiu
ne tr
ecută,
în
chei
ată şi
ale
căr
ei e
fect
e nu
mai
inf
luenţe
ază
pre-
zent
ul.
De
ex: G
li an
tichi
rom
ani
fece
ro ta
nte
guer
re.
145
Lasz
lo A
lexa
ndru
146
Lasz
lo A
lexa
ndru
147
Lasz
lo A
lexa
ndru
VER
BUL
AU
XILI
AR
“ES
SER
E”
in
dica
tiv p
reze
nt
indi
cativ
per
fect
com
pus
indi
cativ
impe
rfec
t so
no
sono
stat
o (-
a)
ero
sei
sei s
tato
(-a)
er
i è
è st
ato
(-a)
er
a si
amo
siam
o st
ati (
-e)
erav
amo
siet
e si
ete
stat
i (-e
) er
avat
e so
no
sono
stat
i (-e
) er
ano
in
dica
tiv m
ai m
ult
ca p
erfe
ct
indi
cativ
per
fect
sim
plu
indi
cativ
m
ai
mul
t ca
per
fect
înde
părt
at
ero
stat
o (-
a)
fui
fui s
tato
(-a)
er
i sta
to (-
a)
fost
i fo
sti s
tato
(-a)
er
a st
ato
(-a)
fu
fu
stat
o (-
a)
erav
amo
stat
i (-e
) fu
mm
o fu
mm
o st
ati (
-e)
erav
ate
stat
i (-e
) fo
ste
fost
e st
ati (
-e)
eran
o st
ati (
-e)
furo
no
furo
no st
ati (
-e)
in
dica
tiv v
iitor
in
dica
tiv v
iitor
ant
erio
r co
ndiţi
onal
pre
zent
sa
rò
sarò
stat
o (-
a)
sare
i sa
rai
sara
i sta
to (-
a)
sare
sti
sarà
sa
rà st
ato
(-a)
sa
rebb
e sa
rem
o sa
rem
o st
ati (
-e)
sare
mm
o sa
rete
sa
rete
stat
i (-e
) sa
rest
e sa
rann
o sa
rann
o st
ati (
-e)
sare
bber
o
cond
iţion
al tr
ecut
co
njun
ctiv
pre
zent
co
njun
ctiv
trec
ut
sare
i sta
to (-
a)
sia
sia
stat
o (-
a)
sare
sti s
tato
(-a)
si
a si
a st
ato
(-a)
sa
rebb
e st
ato
(-a)
si
a si
a st
ato
(-a)
sa
rem
mo
stat
i (-e
) si
amo
siam
o st
ati (
-e)
sare
ste
stat
i (-e
) si
ate
siat
e st
ati (
-e)
sare
bber
o st
ati (
-e)
sian
o si
ano
stat
i (-e
)
148
Lasz
lo A
lexa
ndru
conj
unct
iv
impe
rfec
t co
njun
ctiv
mai
mul
t ca
per
fect
im
pera
tiv
foss
i fo
ssi s
tato
(-a)
-
foss
i fo
ssi s
tato
(-a)
si
i! fo
sse
foss
e st
ato
(-a)
si
a!
foss
imo
foss
imo
stat
i (-e
) si
amo!
fo
ste
fost
e st
ati (
-e)
siat
e!
foss
ero
foss
ero
stat
i (-e
) si
ano!
infin
itiv
prez
ent
geru
nziu
pre
zent
pa
rtic
ipiu
pre
zent
es
sere
es
send
o -
in
finiti
v tr
ecut
ge
runz
iu tr
ecut
pa
rtic
ipiu
trec
ut
esse
r sta
to (-
a, -i
, -e)
es
send
o st
ato
(-a,
-i, -
e)
stat
o
VER
BUL
AU
XILI
AR
“A
VER
E”
in
dica
tiv p
reze
nt
indi
cativ
per
fect
com
pus
indi
cativ
impe
rfec
t ho
ho
avu
to
avev
o ha
i ha
i avu
to
avev
i ha
ha
avu
to
avev
a ab
biam
o ab
biam
o av
uto
avev
amo
avet
e av
ete
avut
o av
evat
e ha
nno
hann
o av
uto
avev
ano
in
dica
tiv m
ai m
ult
ca p
erfe
ct
indi
cativ
per
fect
sim
plu
indi
cativ
mai
mul
t ca
pe
rfec
t înd
epăr
tat
avev
o av
uto
ebbi
eb
bi a
vuto
av
evi a
vuto
av
esti
aves
ti av
uto
avev
a av
uto
ebbe
eb
be a
vuto
av
evam
o av
uto
avem
mo
avem
mo
avut
o av
evat
e av
uto
aves
te
aves
te a
vuto
av
evan
o av
uto
ebbe
ro
ebbe
ro a
vuto
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
149
indi
cativ
viit
or
indi
cativ
viit
or a
nter
ior
cond
iţion
al p
reze
nt
avrò
av
rò a
vuto
av
rei
avra
i av
rai a
vuto
av
rest
i av
rà
avrà
avu
to
avre
bbe
avre
mo
avre
mo
avut
o av
rem
mo
avre
te
avre
te a
vuto
av
rest
e av
rann
o av
rann
o av
uto
avre
bber
o
cond
iţion
al tr
ecut
co
njun
ctiv
pre
zent
co
njun
ctiv
trec
ut
avre
i avu
to
abbi
a ab
bia
avut
o av
rest
i avu
to
abbi
a ab
bia
avut
o av
rebb
e av
uto
abbi
a ab
bia
avut
o av
rem
mo
avut
o ab
biam
o ab
biam
o av
uto
avre
ste
avut
o ab
biat
e ab
biat
e av
uto
avre
bber
o av
uto
abbi
ano
abbi
ano
avut
o
conj
unct
iv
impe
rfec
t co
njun
ctiv
mai
mul
t ca
per
fect
im
pera
tiv
aves
si
aves
si a
vuto
-
aves
si
aves
si a
vuto
ab
bi!
aves
se
aves
se a
vuto
ab
bia!
av
essi
mo
aves
sim
o av
uto
abbi
amo!
av
este
av
este
avu
to
abbi
ate!
av
esse
ro
aves
sero
avu
to
abbi
ano!
infin
itiv
prez
ent
geru
nziu
pre
zent
pa
rtic
ipiu
pre
zent
av
ere
aven
do
aven
te
in
finiti
v tr
ecut
ge
runz
iu tr
ecut
pa
rtic
ipiu
trec
ut
aver
avu
to
aven
do a
vuto
av
uto
150
Lasz
lo A
lexa
ndru
MO
DEL
DE
CO
NJU
GA
RE:
V
ERBU
L “C
AN
TAR
E”
(con
j. I)
indi
cativ
pre
zent
in
dica
tiv p
erfe
ct c
ompu
s in
dica
tiv im
perf
ect
cant
o ho
can
tato
ca
ntav
o ca
nti
hai c
anta
to
cant
avi
cant
a ha
can
tato
ca
ntav
a ca
ntia
mo
abbi
amo
cant
ato
cant
avam
o ca
ntat
e av
ete
cant
ato
cant
avat
e ca
ntan
o ha
nno
cant
ato
cant
avan
o
indi
cativ
mai
mul
tca
per
fect
in
dica
tiv p
erfe
ct si
mpl
u in
dica
tiv m
ai m
ult
ca p
erfe
ct în
depă
rtat
av
evo
cant
ato
cant
ai
ebbi
can
tato
av
evi c
anta
to
cant
asti
aves
ti ca
ntat
o av
eva
cant
ato
cant
ò eb
be c
anta
to
avev
amo
cant
ato
cant
amm
o av
emm
o ca
ntat
o av
evat
e ca
ntat
o ca
ntas
te
aves
te c
anta
to
avev
ano
cant
ato
cant
aron
o eb
bero
can
tato
indi
cativ
viit
or
indi
cativ
viit
or a
nter
ior
cond
iţion
al p
reze
nt
cant
erò
avrò
can
tato
ca
nter
ei
cant
erai
av
rai c
anta
to
cant
eres
ti ca
nter
à av
rà c
anta
to
cant
ereb
be
cant
erem
o av
rem
o ca
ntat
o ca
nter
emm
o ca
nter
ete
avre
te c
anta
to
cant
eres
te
cant
eran
no
avra
nno
cant
ato
cant
ereb
bero
cond
iţion
al tr
ecut
co
njun
ctiv
pre
zent
co
njun
ctiv
trec
ut
avre
i can
tato
ca
nti
abbi
a ca
ntat
o av
rest
i can
tato
ca
nti
abbi
a ca
ntat
o av
rebb
e ca
ntat
o ca
nti
abbi
a ca
ntat
o av
rem
mo
cant
ato
cant
iam
o ab
biam
o ca
ntat
o av
rest
e ca
ntat
o ca
ntia
te
abbi
ate
cant
ato
avre
bber
o ca
ntat
o ca
ntin
o ab
bian
o ca
ntat
o
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
151
conj
unct
iv
impe
rfec
t co
njun
ctiv
mai
mul
t ca
per
fect
im
pera
tiv
cant
assi
av
essi
can
tato
-
cant
assi
av
essi
can
tato
ca
nta!
ca
ntas
se
aves
se c
anta
to
cant
i! ca
ntas
sim
o av
essi
mo
cant
ato
cant
iam
o!
cant
aste
av
este
can
tato
ca
ntat
e!
cant
asse
ro
aves
sero
can
tato
ca
ntin
o!
in
finiti
v pr
ezen
t ge
runz
iu p
reze
nt
part
icip
iu p
reze
nt
cant
are
cant
ando
ca
ntan
te
in
finiti
v tr
ecut
ge
runz
iu tr
ecut
pa
rtic
ipiu
trec
ut
aver
can
tato
av
endo
can
tato
ca
ntat
o
MO
DEL
DE
CO
NJU
GA
RE:
V
ERBU
L “C
RED
ERE”
(con
j. a
II-a
)
indi
cativ
pre
zent
in
dica
tiv p
erfe
ct c
ompu
s in
dica
tiv im
perf
ect
cred
o ho
cre
duto
cr
edev
o cr
edi
hai c
redu
to
cred
evi
cred
e ha
cre
duto
cr
edev
a cr
edia
mo
abbi
amo
cred
uto
cred
evam
o cr
edet
e av
ete
cred
uto
cred
evat
e cr
edon
o ha
nno
cred
uto
cred
evan
o
indi
cativ
mai
mul
tca
per
fect
in
dica
tiv p
erfe
ct si
mpl
u in
dica
tiv m
ai m
ult
ca p
erfe
ct în
depă
rtat
av
evo
cred
uto
cred
ei /
cred
etti
ebbi
cre
duto
av
evi c
redu
to
cred
esti
aves
ti cr
edut
o av
eva
cred
uto
cred
è / c
rede
tte
ebbe
cre
duto
av
evam
o cr
edut
o cr
edem
mo
avem
mo
cred
uto
avev
ate
cred
uto
cred
este
av
este
cre
duto
av
evan
o cr
edut
o cr
eder
ono
/ cre
dette
ro
ebbe
ro c
redu
to
152
Lasz
lo A
lexa
ndru
indi
cativ
viit
or
indi
cativ
viit
or a
nter
ior
cond
iţion
al p
reze
nt
cred
erò
avrò
cre
duto
cr
eder
ei
cred
erai
av
rai c
redu
to
cred
eres
ti cr
eder
à av
rà c
redu
to
cred
ereb
be
cred
erem
o av
rem
o cr
edut
o cr
eder
emm
o cr
eder
ete
avre
te c
redu
to
cred
eres
te
cred
eran
no
avra
nno
cred
uto
cred
ereb
bero
cond
iţion
al tr
ecut
co
njun
ctiv
pre
zent
co
njun
ctiv
trec
ut
avre
i cre
duto
cr
eda
abbi
a cr
edut
o av
rest
i cre
duto
cr
eda
abbi
a cr
edut
o av
rebb
e cr
edut
o cr
eda
abbi
a cr
edut
o av
rem
mo
cred
uto
cred
iam
o ab
biam
o cr
edut
o av
rest
e cr
edut
o cr
edia
te
abbi
ate
cred
uto
avre
bber
o cr
edut
o cr
edan
o ab
bian
o cr
edut
o
conj
unct
iv
impe
rfec
t co
njun
ctiv
mai
mul
t ca
per
fect
im
pera
tiv
cred
essi
av
essi
cre
duto
-
cred
essi
av
essi
cre
duto
cr
edi!
cred
esse
av
esse
cre
duto
cr
eda!
cr
edes
sim
o av
essi
mo
cred
uto
cred
iam
o!
cred
este
av
este
cre
duto
cr
edet
e!
cred
esse
ro
aves
sero
cre
duto
cr
edan
o!
in
finiti
v pr
ezen
t ge
runz
iu p
reze
nt
part
icip
iu p
reze
nt
cred
ere
cred
endo
cr
eden
te
in
finiti
v tr
ecut
ge
runz
iu tr
ecut
pa
rtic
ipiu
trec
ut
aver
e cr
edut
o av
endo
cre
duto
cr
edut
o
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
153
MO
DEL
DE
CO
NJU
GA
RE:
V
ERBU
L “P
AR
TIR
E”
(con
j. a
III-
a)
in
dica
tiv p
reze
nt
indi
cativ
per
fect
com
pus
indi
cativ
impe
rfec
t pa
rto
sono
par
tito
(-a)
pa
rtivo
pa
rti
sei p
artit
o (-
a)
parti
vi
parte
è
parti
to (-
a)
parti
va
parti
amo
siam
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtiva
mo
parti
te
siet
e pa
rtiti
(-e)
pa
rtiva
te
parto
no
sono
par
titi (
-e)
parti
vano
indi
cativ
mai
mul
t ca
per
fect
in
dica
tiv p
erfe
ct si
mpl
u in
dica
tiv m
ai m
ult
ca
perf
ect î
ndepăr
tat
ero
parti
to (-
a)
parti
i fu
i par
tito
(-a)
er
i par
tito
(-a)
pa
rtist
i fo
sti p
artit
o (-
a)
era
parti
to (-
a)
partì
fu
par
tito
(-a)
er
avam
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtim
mo
fum
mo
parti
ti (-
e)
erav
ate
parti
ti (-
e)
parti
ste
fost
e pa
rtiti
(-e)
er
ano
parti
ti (-
e)
parti
rono
fu
rono
par
titi (
-e)
in
dica
tiv v
iitor
in
dica
tiv v
iitor
ant
erio
r co
ndiţi
onal
pre
zent
pa
rtirò
sa
rò p
artit
o (-
a)
parti
rei
parti
rai
sara
i par
tito
(-a)
pa
rtire
sti
parti
rà
sarà
par
tito
(-a)
pa
rtire
bbe
parti
rem
o sa
rem
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtire
mm
o pa
rtire
te
sare
te p
artit
i (-e
) pa
rtire
ste
parti
rann
o sa
rann
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtire
bber
o
cond
iţion
al tr
ecut
co
njun
ctiv
pre
zent
co
njun
ctiv
trec
ut
sare
i par
tito
(-a)
pa
rta
sia
parti
to (-
a)
sare
sti p
artit
o (-
a)
parta
si
a pa
rtito
(-a)
sa
rebb
e pa
rtito
(-a)
pa
rta
sia
parti
to (-
a)
sare
mm
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtiam
o si
amo
parti
ti (-
e)
sare
ste
parti
ti (-
e)
parti
ate
siat
e pa
rtiti
(-e)
sa
rebb
ero
parti
ti (-
e)
parta
no
sian
o pa
rtiti
(-e)
154
Lasz
lo A
lexa
ndru
conj
unct
iv im
perf
ect
conj
unct
iv m
ai m
ult
ca p
erfe
ct
impe
rativ
parti
ssi
foss
i par
tito
(-a)
-
parti
ssi
foss
i par
tito
(-a)
pa
rti!
parti
sse
foss
e pa
rtito
(-a)
pa
rta!
parti
ssim
o fo
ssim
o pa
rtiti
(-e)
pa
rtiam
o!
parti
ste
fost
e pa
rtiti
(-e)
pa
rtite
! pa
rtiss
ero
foss
ero
parti
ti (-
e)
parta
no!
in
finiti
v pr
ezen
t ge
runz
iu p
reze
nt
part
icip
iu p
reze
nt
parti
re
parte
ndo
parte
nte
in
finiti
v tr
ecut
ge
runz
iu tr
ecut
pa
rtic
ipiu
trec
ut
esse
r par
tito
(-a,
-i, -
e)
esse
ndo
parti
to (-
a, -i
, -e)
pa
rtito
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
155
BIBL
IOG
RA
FIE
- A
med
eo A
lber
ti, G
ram
mat
ica
italia
na, M
ilano
, Gar
zant
i Edi
tore
, 199
3;
- R
osel
la B
ozzo
ne C
osta
, Chi
ara
Ghe
zzi,
Mon
ica
Pian
toni
, Con
tatto
1.
Cor
so d
i ita
liano
per
stra
nier
i, To
rino,
Loe
sche
r Edi
tore
, 200
5;
- C
entro
Lin
guis
tico
Italia
no “
Dan
te A
lighi
eri”
, G
ram
mat
ica
italia
na,
vol.
1-2,
Fire
nze,
Ci.e
lle.i
ediz
ioni
, 199
0;
- A
ngel
o C
hiuc
hiù,
Fau
sto
Min
ciar
elli,
Mar
cello
Silv
estri
ni, I
n ita
liano
. C
orso
mul
timed
iale
di
lingu
a e
civi
ltà a
liv
ello
ele
men
tare
e a
vanz
ato,
Pe
rugi
a, E
dizi
oni G
uerr
a, 2
004;
-
Doi
na C
ondr
ea-D
erer
, G
ram
atic
a lim
bii
italie
ne,
Buc
ureş
ti, E
ditu
ra
Met
eor P
ress
(f.a
.);
- Fr
ance
sco
Di
Nat
ale,
And
are
oltr
e. D
ubbi
e p
robl
emi
di g
ram
mat
ica
italia
na p
er st
rani
eri,
Peru
gia,
Edi
zion
i Gue
rra,
199
7;
- Har
itina
Ghe
rman
, Rod
ica
Sârb
u, M
ică
gram
atică
a lim
bii i
talie
ne, B
u-cu
reşt
i, Ed
itura
ştiinţif
ică şi
enc
iclo
pedi
că, 1
986;
-
Kat
erin
Kat
erin
ov,
M.C
. B
orio
si K
ater
inov
, La
lin
gua
italia
na p
er
stra
nier
i, co
rso
elem
enta
re e
d in
term
edio
, vo
l. 1-
2, P
erug
ia,
Ediz
ioni
G
uerr
a, 4
a edi
zion
e, 1
985;
-
Kat
erin
Kat
erin
ov, L
a lin
gua
italia
na p
er s
tran
ieri
, cor
so m
edio
, Pe-
rugi
a, E
dizi
oni G
uerr
a, 3
a edi
zion
e, 1
976;
-
Kat
erin
Kat
erin
ov,
La l
ingu
a ita
liana
per
str
anie
ri,
cors
o su
perio
re,
Peru
gia,
Edi
zion
i Gue
rra,
3a e
dizi
one,
197
5;
- A
. Ron
cari
– C
. Brig
hent
i, La
ling
ua it
alia
na in
segn
ata
agli
stra
nier
i, Ed
izio
ni S
cola
stic
he M
onda
dori,
ven
tiset
tesi
ma
ediz
ione
, 197
1;
- Lu
ca S
eria
nni
(cu
cola
bora
rea
lui
Alb
erto
Cas
telv
ecch
i), G
ram
atic
a ita
liană
. Ita
liana
com
ună şi
lim
ba l
itera
ră,
tradu
cere
de
Elen
a Pî
rvu,
C
luj,
Editu
ra E
chin
ox, 2
004;
-
Ilean
a Tă
nase
, G
ram
atic
a lim
bii
italie
ne,
Buc
ureş
ti, E
ditu
ra B
ookl
et,
2005
; - P
ietro
Trif
one
– M
assi
mo
Pale
rmo,
Gra
mm
atic
a ita
liana
di b
ase,
Bol
o-gn
a, Z
anic
helli
Edi
tore
, 200
0.
CU
PRIN
S C
uvîn
t îna
inte
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
7 A
brev
ieri
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
9 I.
FON
ET
ICĂ
, O
RT
OG
RA
FIE
ŞI
EL
EM
EN
TE
DE
C
OM
UN
ICA
RE
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
11
Alfa
betu
l . .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
11
Sune
tele
spec
ifice
.
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. 1
2 A
ccen
tul .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
12
El
iziu
nea
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
13
Trun
chie
rea
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
13
Adă
ugar
ea .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
14
Elem
ente
de
com
unic
are
a tim
pulu
i . .
. .
. .
. .
.
14
II. M
OR
FOL
OG
IE .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
15
Su
bsta
ntiv
ul .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
15
A
rtic
olul
hotăr
ît .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
20
Art
icol
ul n
ehotăr
ît .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
22
Pr
epoz
iţiile
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
23
Prep
oziţi
ile a
rticu
late
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
26
A
rtico
lul p
artit
iv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
27
A
djec
tivul
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
28
A
djec
tivul
cal
ifica
tiv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
28
G
rade
le d
e co
mpa
raţie
ale
adj
ectiv
ului
. .
. .
. .
.
31
Adj
ectiv
ul p
oses
iv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
34
Adj
ectiv
ul d
emon
stra
tiv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
35
A
djec
tivul
neh
otăr
ît .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
36
A
djec
tivul
inte
roga
tiv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
37
Num
eral
ul c
ardi
nal
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. 3
8 N
umer
alul
ord
inal
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
40
Pron
umel
e .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
41
Pron
umel
e pe
rson
al .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
41
D
ubla
rea
C.D
. şi C
.I. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
46
Pr
onum
ele
com
bina
t .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
47
Pron
umel
e de
pol
iteţe
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
50
158
Lasz
lo A
lexa
ndru
Pron
umel
e re
flexi
v .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
52
Parti
cule
le “
ci”,
“vi
”, “
ne”;
pro
num
ele
“lo”
. .
. .
.
53
Gru
pul “
c’è”
, “ci
sono
” .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
54
Pr
onum
ele
pose
siv
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
57
Pr
onum
ele
dem
onst
rativ
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
57
Pron
umel
e ne
hotă
rît .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
58
Pr
onum
ele
inte
roga
tiv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
58
Pron
umel
e re
lativ
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
59
V
erbu
l .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. 63
In
dica
tivul
pre
zent
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
64
A
. Ver
bele
regu
late
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
64
B
. Ver
bele
inco
ativ
e .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
66
C
. Ver
bele
aux
iliar
e .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
67
D
. Ver
bele
ner
egul
ate.
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
67
E.
Ver
bele
serv
ile .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
69
Perf
ectu
l com
pus
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. 70
A
. Par
ticip
iul t
recu
t al v
erbe
lor r
egul
ate
. .
. .
. .
.
71
B. P
robl
ema
verb
elor
aux
iliar
e .
. .
. .
. .
. .
. .
71
C
. Per
fect
ul c
ompu
s al v
erbe
lor a
uxili
are
. .
. .
. .
74
D
. Par
ticip
iul t
recu
t ner
egul
at .
. .
. .
. .
. .
. .
.
75
E. A
cord
ul p
artic
ipiu
lui t
recu
t .
. .
. .
. .
. .
. .
. 76
F.
Aux
iliar
ul v
erbe
lor s
ervi
le .
. .
. .
. .
. .
. .
.
77
Dia
teze
le v
erba
le .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
77
Ti
mpu
rile
com
puse
ale
dia
teze
lor v
erba
le .
. .
. .
.
79
Aux
iliar
ul d
iate
zei
refle
xive
, în
pre
zenţ
a ve
rbul
ui
serv
il .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
80
Fa
lsul
refle
xiv
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
80
Ex
pres
ia im
pers
onală
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
81
A
cord
ul p
artic
ipiu
lui t
recu
t din
exp
resi
ile
impe
rson
ale
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
82
Dife
renţ
ele
de c
az .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
83
Impe
rfec
tul
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
83
Mai
mul
t ca
perf
ectu
l .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
85
Perf
ectu
l sim
plu
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
86
Mai
mul
t ca
perf
ectu
l înd
epăr
tat
. .
. .
. .
. .
. .
. 92
Mem
orat
or d
e lim
ba it
alia
nă
159
Viit
orul
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
93
V
iitor
ul a
nter
ior
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
96
Mod
ul c
ondiţio
nal
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
97
C
ondiţio
nalu
l pre
zent
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
97
C
ondiţio
nalu
l tre
cut
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
100
Rec
apitu
lare
: tim
puril
e m
odul
ui in
dica
tiv .
. .
. .
.
101
Con
cord
anţa
tim
puril
or la
indi
cativ
. .
. .
. .
. .
.
104
Rec
apitu
lare
: con
cord
anţa
tim
puril
or la
indi
cativ
. .
10
6 Ex
cepţ
ii la
con
cord
anţa
tim
puril
or .
. .
. .
. .
. .
.
107
Con
cord
anţa
la n
ivel
ul te
xtul
ui .
. .
. .
. .
. .
. .
10
8 M
odul
con
junc
tiv .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
108
Con
junc
tivul
pre
zent
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
109
Con
junc
tivul
trec
ut .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
11
2 Fo
losi
rea
conj
unct
ivul
ui .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
11
2 C
onju
nctiv
ul im
perf
ect
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
117
Con
junc
tivul
mai
mul
t ca
perf
ect
. .
. .
. .
. .
. .
11
9 C
onco
rdanţa
tim
puril
or la
con
junc
tiv .
. .
. .
. .
.
120
Rec
apitu
lare
: con
cord
anţa
tim
puril
or la
con
junc
tiv .
12
2 A
tracţ
ia m
odur
ilor ş
i a ti
mpu
rilor
. .
. .
. .
. .
. .
12
4 Pe
rioad
a ip
otet
ică
(“se
” co
ndiţi
onal
) .
. .
. .
. .
.
124
Vor
bire
a di
rectă şi
vor
bire
a in
dire
ctă
. .
. .
. .
. .
12
7 M
odul
impe
rativ
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
128
Mod
urile
nep
erso
nale
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
13
1 M
odul
infin
itiv
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
13
2 V
erbe
le d
e si
mţ
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
134
Mod
ul g
erun
ziu
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
135
M
odul
par
ticip
iu.
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
13
6 Ex
pres
ii ve
rbal
e .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
13
7 A
dver
bul
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
13
8 N
egaţ
ia “
no”
/ “no
n” .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
14
0 D
ubla
neg
aţie
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
14
0 G
rade
le d
e co
mpa
raţie
ale
adv
erbu
lui
. .
. .
. .
. .
141
C
onju
ncţia
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
143
Inte
rjecţia
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
14
4
160
Lasz
lo A
lexa
ndru
II
I. T
AB
EL
E F
INA
LE
DE
SIN
TE
TIZ
AR
E .
. .
. .
. .
14
5 D
ifere
nţe
de f
olos
ire î
ntre
per
fect
ul c
ompu
s şi
per
fect
ul
sim
plu
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
14
5 Pr
onum
ele
rela
tiv –
sche
mă
gene
rală
. .
. .
. .
. .
. .
. .
14
6 G
rade
le d
e co
mpa
raţie
ale
adj
ectiv
ului
. .
. .
. .
. .
. .
.
147
Mod
el d
e co
njug
are:
ver
bul a
uxili
ar “
esse
re”.
. .
. .
. .
. .
14
8 M
odel
de
conj
ugar
e: v
erbu
l aux
iliar
“av
ere”
. .
. .
. .
. .
14
9 M
odel
de
conj
ugar
e: v
erbu
l “ca
ntar
e” .
. .
. .
. .
. .
. .
.
151
Mod
el d
e co
njug
are:
ver
bul “
cred
ere”
. .
. .
. .
. .
. .
. .
15
2 M
odel
de
conj
ugar
e: v
erbu
l “pa
rtire
”. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
154
Bib
liogr
afie
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
.
156