MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETANU

Eugenia HRISTACHE Silvia LUCAN Carmen NEAGU

.Edm&e defdmdmanual pentru clasa a XI-a

ffiffi

CUPRINS

PRIMUM CAPITULUM - MARCUS TULLIUS CICERO

PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARA

PROFILUL SCRIITORULUIOPERA

ORATIONES - DISCURSURIConsennln lur Cnnuu

ln Catilinam ontio Nima (planul discutsului)E<ordium ex abrupto

GRAMMATICA- Repetitio. Substantivul. Adiectivul

PROIECT: Exordium in discursurile ciceronienePeroratio

GRA,MMATICA - Repetitio. Pronumele

OPERA FILOSOFTCACum ia nagrere virfuta

GRAMMATICA - Repetitio. Verbul

Srnrul - RespualrcnConducdtorul iful

GRAMMATICA- Repetitio. Verbul (continuane)

PROIECT Valori morale in opere ciceronienl - virtrtre qi prieteniaOPERA RETORrcA*

PROIECT Optimus oratorEP|STU|-AE - SCRISORI*

PROIECT Cicero - omul. Un discurspru Cditirro?CONCLUZIIEvllumr

SECUNDUM CAPITULUM - TITUS LNIUS

PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA

Ritual de incheierc a tafafre/o,,

GRAMMATICA - Repetitio. Propozitiile participiele

J

3

4

5

5

9

t212

t720

26

27

30

37

39

43

50

50

52

55

59

59

62

63

64

68

72

72

76

77

78

r98

8l

Abolira regalittfiGRAMMATICA- RePetitio. PropoziFa subordoneti rchlivl

Porfa.etul lui HannihlGRAMMATICA- RePetitio. Propozitiile comPletive

PROIECTE (la alegere): TirenulEroiiCoriolenus, Cincirmetus qi Camillus

GRAMMATICA. Propozifiile completive (conlinuerc)

. Concordanta timpurilor

coNcLUzllEvet-ulne

TERTIUM CAPITULUM - TITUS PETRONIUS NIGER

PERIOADA ISTORCA 9l LITERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA

Domus ftimalchionisGRA.MM,{TICA. Propozitiile circumstenf,ele

Trimalchio et ForfitnabGRAMi}IATICA. Propozitiile circumstanlirle (continuere)

Ascensiunea lui fiimalchioGRAMMATICA. Propozitiile circumstenliele (continuere)

coNcLUzllEvru-uaRe

QUARTUM CAPITULUM - LUCIUS ANNAEUS SENECA

PERTOADA ISTORICA $l LITERARAPROFILUL SCRIITORULUIOPERA

PROIECT Irabrevistorur

GRAMMATICA. Propoziliile circumstenFale (continuere)

PROIECT De trenquilitatc enimi ed Serenum

88

89

92

95

96

98

100

103

105

t07

109

109

110

l1l113

117

ll9

r22

t24

t27

129

130

131

131

132

132

133

135

136

GRAMNIATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)

c0NcLUzlt

QUTNTUM CAPTTULUM - PUBUUS COnXnr,rus Th"crrusPERTOADA ISTORICA $l LTTERARAPROFILUL SCRIITCIRULUIOPERA

PROIECT: Voluptas lectiones annalium

GL{MMATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)

PROIECT: Portrete feminine in opera lui Tacitus

GRAMMATICA. Propozifiile circumstanfiale (continuare)

CONCLUZII

SEXTUM CAPITULUM _ LUCIUS APULEIUS

PERTOADA TSTOR|CA gt LTTERARAPROFILUL SCR!ITORULUIOPERA

PROIECT Amor qi Psyche

GRAMh{ATICA. Stilul indirect

PROIECT; Inilierea in cultut lui Isis

GRAN{MATICA - Repetitio

CONCLUZII

RecepruunE $ EvALUARE FtritALA

Anexe literarePrincipalele qcoli ale filosofiei $eee$ti

Anexe grnmaticaleDeclinarea substantivelor

Pronumele

Numeralul

Verbul

Vocabular latin-romin

137

140

t4tt4t142

142

143

t45

147

148

150

151

151

152

152

154

156

157

158

159

160

t62

167

168

t7t174

190

200

PRIMT]M CAPITI]LUM

- PERIOADA ISTORICA $I LITERARA *

PenroaDA rsronrcA

102 aChr. incepe p.i-uf rizboi civilintne Sull4 qeful partidei optima$loqgi Marius, qeful partideiinceputul crizei Republicii rcflrane;

102-81 aChr. Se desfiqoarl rizboaielecivile dinte Marius qi Sulla;

86 aChr. Marius moare drryI ce obfnevictoria;

81 aChr. Sulla este numit dictator;7 3-7 I aChr. Riscoala sclavilor condus, i

de Spartacus;63 aChr. Conspirafia lui Catilina impo-

triva lui Cicero;6i0 aChr. Primul triumvirat - Caesar,

Pompei qi Crassus;58 aChr. Destrilmarea triumviratului -

moale Crassus;5&52 aChr. Caesar cucereste Gallia;

PenroaDA LTTERARA

PROZA

. IstoriografiaC. L Caesar (11n44 aChr.) - ProzA

istoric5- Memorii:

- De bello Gallico,- De beUo ciili;

C; Sallus{ius Crispus (87-34 aChr. ) -Prozn istoricS- Monografia - Deconiuratione Catilinae; De belloIugurthino;

Cornelius Nepos (D- 24 aChr.) - Pro-zi istorici- Biografia - De virisillustrihts.

. Elocinfa. Ptozaretorici gi fiIosoficiCtcero (10G43 aChr.) - discursuri, ope-

re de retoric5, de filosofig scrisori.

49-45 aChr. Cel de-al doilea rilzboicivil intre Caesar gi Pompei. CdgtigdCaesar;Pompei este ucis in Egipt;Caesar este numit dictator perpetuus;

44 aChr. Caesar este asasinat - sfarqi-tul Republicii romane;

43 aChr. Al doilea triumvirat -Antonius, Octavianus qi Lepidus.

POEZIA

Lucretius (98-55 aChr.) - Poemuldidactic - De rerum natura;

Catullus (84-54 aChr.) - Elegia, epi-grarna, poemul mitologic - Carmina.

* PROFILUL SCRIITORULUI *Vnln

- 3 ianuarie 106 aChr., se naqte Marcus Tirllius Cicero, la Arpinum intr-ofamilie de cavaleri - clasd de mijloc, compusi din proprietari bogafi, oameni deafaceri, bancheri.

- Deqi, dupd cum insuqi mirturiseqte, familia sa era antiquissima stirpe, niciun str[mog al sdu nu a ajuns la rangul de senator.

- Cicero a fost agadar un homo noyus - primul din familia sa care a devenitconsul.

SrupnNu se qtie unde a urmat Cicero qcoala

elementard gi cea medie, laArpinumsau la Roma;

81 aChr. - studiile superioare le face laRoma. Studiaz[:

- oratoria cu avoca{ii M. Antonius

Ei L. Crassus qi cu jurisconsulliiMucius Scaevola Augur qi MuciusScaevola Pontifex;

- filosofia cu neoacademicianulPhilon, epicureul Phaedrus qi stoiculDiodot;

- rosteqte primele discursuri;80-77 aChr. - cdlitoregte in Orient,

viziteazd Atena, unde trmeazdstudii de filosofie, apoi inAsia Miciqi insula Rhodos, unde il audiazdpe

AcrvrrnrEA PoLrrrcA

77 aChr.- se intoarce la Roma. Intri inviala politici qi parcur1e cursushonorum:

75 aChr. - quaestor in Sicilia; sicilieniiil numesc patronus - apdrdtor alintereselor lor la Roma.;

69 aChr. - aedilis;66 aChr. - praetor;63 aChr. - consul; complotul lui

Catilina, pedepsirea conjurafilor, i se

acordd titlul onorific de pater patriae;58 aChr. - Cicero este silit sd plece in

exil, deoarece Clodius, unul dintreconducdtorii fac{iunii popularilor,dugman neimpdcat al lui Cicero, apropus o lege care-l viza direct peorator sub ac;tzalia ci acesta

4

Apollonius Molo, vestitul profesor de

retoric[. Acesta are o mare influen!5asupra stilului s5u, temperdndu-i ex-cesele asianice ( curent retoric carac-teizat prin amploarea perioadelor,stil inflorit, teatralitate, retorism ;iapelul la sentimente. Asianismul a

fo st r epr ezentat de Hortensius. ).

condamnase la moarte cet[leni ro-mani (membrii conspiraliei luiCatilina), fdrfl proceduri legal[;

57 aChr. - este rechemat din qxil;56 aChr. - reintri in senat, fdrd a mai

juca un rol politic; se va dedicastudiilor de retoricd qi filosofie;

51 aChr. - proconsul in Cilicia;48 aChr. - este de partea lui Pompei in

rizboiul civil;46 aChr. - iertat de Caesar, reapare in

for, aplrindu-i pe unii dintre sus{i-nitorii lui Pompei;

44 aChr. * Caesar este asasinat Ei luiCicero ii reinvie speranfa regimuluirepublican. Se aruncd in lupta impo-triva lui Marcus Antonius, care se

voia succesorul dictaturii lui Caesar;7 decembrie 43 aChr. - Cicero este asa-

sinat, surprins la vila sa din Formiae,din porunca lui Marcus Antonius.Capul qi miinile , despirlite de trup, iisunt expuse pe tribuna din for.

,* OPERA *. sutnmum al culturii latine .

QRA-E*QNES - &ISCE}RSIJR"*

- s-au pistrat qaizeci qi unu.

- caracterizate prin:. uis (for,ti),

: ",::::"5:Xt;#"tur argumentaliei)

- imbinS:. ingenium (talentul) cu. do ctrina (bazd teoretici, invi{itur[).

Tipuri de discurs. Judiciar - discursuri in procese penale (Pro Milone, Pro Archia poeta, Pro

Marcello, Pro Ligario etc.);. Deliberativ - discursuri in procese qi dezbateri politice (De imperio Cn. Pompei,

De provinciis consularibus);

Cicero, copil citind

. Demonstrativ (epidictic) - discurs de elogiere, panegiric, funebru - pulin

reprezentat de Cicero (elogiul ficut 1ui Cato Maior.).

Discursurile sale judiciare sunt atdt de acuzare In - ,,irrrpottiva", c6t 9i inapdrarea divergilor clienfi Pro -,,p€Iltfu", Ei sunt legate, de cele mai multe ori, de

procese cu caracter politic.

DISCURSURILE PRECONSULARE, privind corupfia sau abuzul de putere, i-au

asigurat prestigiul (dignitas), influenla qi starea materiald indispensabile

pentru obfinerea de magistraturi.DISCURSURILE CONSULARE dovedesc ceea ce l-a orientat pe Cicero de-a

lungul viefii - grijafa\dde Roma. El a vrut s5 asigure un echilibru de forle qi

o bund funclionare a statului. in toate discursurile din timpul consulatului,

Cicero se identilici cu interesele aristocra{iei senatoriale. De pe aceastl

pozilie, oratorul nu izbuteEte, totuqi, sd discearnd catzele economice ale

crizei republicii romane.DISCURSURILE POSTCONSULARE. Degi a avut o catierd.politici fluctuantS,

Cicero gi-a incheiat-o prin lupta indirjit[ cu Antonius, rostind celebrele

discursuri Phitlipicae. Cu ochii intor;i spre un trecut idealizat, identificat cu

suprema{ia formei republicane autentice, el se ridic[ indignat impotriva noiitiranii ce ameninla si se impunf. Tiiumvirii (Antonius, Octavianus Ei

Lepidus) il vor include printre proscriEi, la cererea expresi a lui Antonius.

Astfel, conduita sa politicd i-a adus lui Cicero gi pedeapsa exilului, qi, in cele

din urm6, proscrierea Ei moartea.

Selectim cele mai importante discursuri ciceroniene:

DISCURSURI PRECONSULARE81 aChr. - Pro Quinctio - primtrl siu discurs; un proces civll causa privata in stil

asianic in care il infruntd pe cel mai mare orator al vremii Q. Hortensius

Hortalus.80 aChr. - Pro Sesto Roscio Amerino - o

impotriva lui Chrisogonus, partizandictatorial instaurat de acesta.

70 aChr. - In Verrem orationes septem - ,sapte discursuri judiciare in apdratea

sicilienilor, impotriva lui Verres, membru al aristocraliei senatoriale, care, incalitate de guvernator al Siciliei, jefuise provincia.

66 aChr. - Pro lege Manilia sive de imperio Cn. Pompei - primul s[u discurs

propriu-zis politic, pentru investirea lui Pompeius at imperium maximum incampania din r[sirit impotriva lui Mithridates, regele Pontului.

DISCURSURI CONSULARE63 aChr. - De lege agraria - patru discursuri impotriva proiectului de lege agrard

propus de Rullus. Oratorul se identificase cu interesele aristocraliei senatoriale;

- In Catilinam orationes quattuor - patru discursuri rostite impotriva luiCatilina, prin care face cunoscutl senatului conspirafia acestuia qi cere

pedepsirea vinovafilor.

causa publica, cl implicalii politice,al lui Sulla, in care atacl regimul

DISCT]RSI]RI POSTCONSULARE62 aChr. - Pro Archia poeta - discurs rostit in apilrareapoetului Archias, n[scut in

Antiochia (Asia Mici), invinuit ci-qi dobindise ilegal ceti,tenia romanS.

Pledoaria este un amplu qi pasionat elogiu adus literaturii qi rolului acesteia insocietate.

57 aChr. - Pro domo sna - discurs prin care Cicero igi revendici in fala pontificilorcasa de pe Palatin, dir6mat[ de Clodius, dupd plecarea sa in exil. Pledoariaridici importante probleme de drept public.

56 aChr. - Pro Caelio - aplr6ndu-l pe tdndrul siu prieten, Caelius, de acl.;z;atia de a

fi incercat s-o offSveasci pe Clodia, celebra sord a lui Publius Clodius, Cicero

abordeazd problema educaliei tinerilor.52 aChr. - Pro Milone (discurs rescris, cel mai frumos dintre toate discursurile

ciceroniene) - Cicero incearci sd-l apere pe Milo, care-l ucisese pe Clodius(celebrul fruntaq al partidei popularilor, duqmanul lui Cicero, om politiccontroversat, ales tribun in 59 aChr. cu ajutorul lui Caesar, apoi consul cu

sprijinul lui Pompei qi asasinat de oamenii lui Milo (conducitor al partideioptima{ilor, adversarul siu politic).

46 aChr. - Pro Marcello Ei Pro Ligario - iaapdrarea unor partizani ai lui Pompeiaflali in exil.

4443 aChr. - In Marcum Antonium oratio-nes XIV - discursuri impotriva luiMarcus Antonius numite qi Phillipicae,care, datoriti patosului acuza{iiloq fiindaseminate cu discursurile luiDemostene, celebrul orator atenian,impotriva lui Filip al Il-lea, regeleMacedoniei, i-au adus moartea.

Partes orationis - Pirtile discursuluiEXORDIUM - exordiul, cuprinde:

a) principiun - introducere in problema ce urmeazl a fi dezbdtntd;

b\ captatio benevolentiae (insinuatio) - cf,qtigarea bunivoin{ei auditoriului.

Principia autem dicendi semper cum accurata et acuta et instructasententiis, apta verbis, tum vero causarum propria esse debent.

Cicero, De oratore,II, LXXVIII, 315.

Exordiul trebuie tntotdeauna sd fie, mai tntdi, ingriiit ;i pdtrunzdtor ;ibine ordnduit tn privinla ideilor potrivit tn privinla cuvintelor apoi, tnsd,

trebuie sd fie specific fiecdrui tip de cauzd.

Exordiul trebuie: - s[ exprime esenfialul pe scurt;

- si atragd atenlia auditoriului;

- si dea tonul discursului.

NARRATIO - prezentarea faptelor; trebuie s[ fie, dupi cum spune Cicero:. brevis (scurtn);. aperta (clari);. prob abilis (demonstrabil[).

Narrationem [...] veri similem esse et apertam et brevem, recte nos

admonent.Cicero, De oratore, II, 19.

Mae;trii greci ne atrag atenlia, pe bund dreptate, ca naraliunea sd fieverosimild ;i clard ;i concisd.

Este constituitl din:a) partitio - prezentarea argumentirii;b) conftrmatio - argumentarea pe bazaprezentdrii probelor materiale (signa)

qi logice (argumenta). De obicei oratorul examineazd, la inceput,moralitatea clientului s5u pentru a sublinia injuste,tea aotza[iei, apoi aduce

probele propriu-zise.

c) reprehensio - respingerea argumentelor adversarului.

PERORATIO (CONCLUSIO) - incheierea:a) enumeratio (recapitulatio) - rezumarea ideilor principale;

b) indignatio - indignarea - aducerea de argumente in defavoarea adversa-

rului, menite s[ provoace indignarea judec[torilor;c) conquestio (miseratio) - pateticul, plf,ngerea - stirnirea milei, a compa-

siunii pentru cel acrzat.

ln ultima parte a unui discurs oratorul rccapltrileazd considerentele

cele mai importante, trage concluzia practici generall qi incearcfl s[ o

impun[ auditoriului, sd o faci acceptabil[.Referitor lapartea discursului in care orato-

rul face apel la sentimente, Quintilian, retor roman

din secolul I pChr., admirator al lui Cicero, dis-

tinge dou[ tipuri de miseratio.

Duplex est tamen miseratio, altera cuminvidia, altera cum deprecatione.

Quintilian, Institutio oratoria, Xl, 2, 17 l.De doud tipuri este miseratio, fie tncheindu-se

mai degrabd cu stdrnirea invidiei,fie cu rugdmin{i.

Oratorul poate face apel la compasiune pen-

tru a-l achita pe aotzat (discursuri de ap[rare) sau

incearci s[ stirneasci mdnia, ura qi si atragi con-

damnarea acuzatului (discursuri vehernente de

aauzare).Un orator in senat