Limba Literatura Ro Ru

1G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ă

Ministerul Educaţ ie i a l Republ ici i MoldovaProiectul Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova

Ghid de implementare a curriculumului modernizat

pentru treapta liceală

Limba și literatura românăpentru instituţiile cu predare în limba rusă

2 Limba şi literatura română

Elaborat și editat în cadrul Proiectului Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova, finanţat de Banca Mondială.

Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr.12 din 5 noiembrie 2010. Aprobat prin Ordinul nr.810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei.

Recenzenţi:Lilia Frunze, doctor în pedagogie, profesoară, LT „A. Puşkin”, or. ChişinăuLiuba Objelean, profesoară, grad didactic superior, DGETS, or. Chişinău

Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: [email protected]

www.cartier.md

Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel./fax: 34 64 61. E-mail: [email protected]

Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: [email protected]

Librăria 9, str. Pușkin, nr. 9, Chișinău. Tel.: 22 37 83. E-mail: [email protected]

Colecţia Cartier educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-OnofreiEditor: Gheorghe Erizanu

Autori: Tamara Cazacu, Veronica Roşcovanu, Rodica FeteascoLector: Inga Druţă

Coperta: Vitalie CorobanDesign/tehnoredactare: Rodica Plămădeală

Prepress: Editura CartierTipărită la Tipografia Centrală (nr. 3532)

Tamara Cazacu, Veronica Roşcovanu, Rodica FeteascoLIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU INSTITUŢIILE CU PREDARE ÎN LIMBA RUSĂ

GHID DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT PENTRU TREAPTA LICEALĂ.

Ediţia I, decembrie 2010

© 2010, Ministerul Educaţiei, pentru prezenta ediţie.Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiLimba și literatura română: Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală:

pentru instituţiile cu predare în lb. rusă/Tamara Cazacu, Veronica Roşcovanu, Rodica Feteasco. – Ch.: Cartier, 2010 (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 116 p.

(Colecţia „Cartier educaţional”).ISBN 978-9975-79-658-3.

37.016.046:811.135.1+821.135.1.09C 32


S u m a r

1. Structura și funcțiile curiculumului modernizat ................................. 5

2. Concepția didactică a disciplinei ................................................................. 9

3. Metodologia formării competențelor ...................................................... 153.1 Definiția competenței .................................................................................. 153.2 Structura competenței ................................................................................. 153.3 Taxonomia competențelor ......................................................................... 163.4 „Pașii” formării competențelor ................................................................ 17

4. Corelarea competențelor-subcompetențelor-conținuturilor- activităților de învățare .................................................................................. 19

5. Proiectarea didactică ........................................................................................205.1 Proiectarea didactică de lungă durată. Modele ....................................245.2 Proiectarea curentă. Proiectul unei unități de învățare. Modele. ...26

5.2.1 Limba română .....................................................................................275.2.2 Literatura română ............................................................................. 34

6. Strategii didactice de predare-învățare .................................................. 436.1 Însușirea eficientă a lexicului ................................................................... 436.2 Metode eficiente de învățare ..................................................................... 466.3 Mijloace audiovizuale ................................................................................. 646.4 Prezentări Power Point ............................................................................... 656.5 Documente video. Modele .......................................................................... 69

7. Strategii de evaluare ......................................................................................... 757.1 Metode și procedee de evaluare orală ..................................................... 757.2 Teze semestriale. Modele ............................................................................ 95

8. Recomandări metodice de utilizare a manualelor .............................. 99

9. Normele/criteriile de apreciere/notare a competențelor ................. 100

B i b l i o g r a fi e .................................................................................................... 116


A u t o r i :

Tamara CAZACU, doctor în pedagogie,

Institutul de Științe ale Educației

Veronica ROȘCOVAN, profesoară gr. did. superior,

Liceul „D. Cantemir”

Rodica FETEASCO, profesoară gr. did. 1,

Liceul „V. Lupu”

5G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăLimba şi literatura română

1. Structura și funcțiile curriculumului modernizatCurriculumul modernizat reprezintă un document de monitorizare eficien-

tă a procesului educaţional. Modernizarea curriculumului la limba şi literatura română, axat pe conceptul formării de competenţe şi centrat pe elev, reprezintă o prerogativă a timpului, determinată de necesităţile reformei învăţămîntului în Republica Moldova, în conformitate cu standardele europene. Din această pers-pectivă, Ministerul Educaţiei, prin Ordinul nr. 352 din 14 mai 2009, a aprobat planul de acţiuni comune cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei privind evaluarea şi modernizarea curriculumului şcolar în anii 2009-2010, care intră în vigoare la 01.09.2010.

Modernizarea s-a realizat pe mai multe planuri:• Racordarea curriculumului la cerinţele reale ale vieţii, asigurarea calităţii edu-

caţiei şi ralierii sistemului educaţional la valorile şi standardele europene.• Valorificarea competenţelor pentru viaţă: modul în care elevii ştiu să gîndeas-

că, să acţioneze, să înveţe, să găsească, în mod independent, soluţii noi şi ori-ginale în rezolvarea problemelor concrete.

• Abordarea diferenţiată, individualizată a elevului pentru instituirea unei şcoli prietenoase copilului, centrate pe elev.

• Dezvoltarea abilităţii de a acţiona independent, de a folosi adecvat instrumen-te de învăţare, de a activa în grupuri socialmente eterogene, de a-şi dezvolta deprinderi necesare vieţii sociale.

• Asigurarea însuşirii valorilor naţionale reprezentative cu deschidere spre valo-rile europene şi universale.

• Asigurarea coerenţei treptelor de învăţămînt.• Deschiderea şi liberalizarea actului didactic, dezvoltarea, la nivelul strategii-

lor, a tehnologiilor de predare-învăţare; promovarea intensă a metodelor inter-active.

• Reflectarea pilonilor învăţării:▷ a învăţa să cunoşti,▷ a învăţa să faci,▷ a învăţa să munceşti cu ceilalţi,▷ a învăţa să fii,▷ a învăţa să te transformi şi să schimbi societatea.Potenţialul disciplinei, în formarea competenţelor-cheie (transversale), se ex-

ploatează la maximum:1. în primul rînd, procesul de învăţare a limbii române contribuie la o sporire a

calităţii însuşirii atît a limbilor străine, cît şi a limbii materne;


2. metodele de predare-învăţare sînt conforme aspectului a învăţa să înveţi, în special metodele asociative, de analiză ş.a. folosite la memorarea lexicului, la înţelegerea şi însuşirea materiei gramaticale etc.;

3. domeniile ce ţin de autocunoaştere şi realizare, civice, interpersonale, morale şi antreprenoriale se realizează din plin prin varietatea subiectelor examinate, studiate; prin caracterul cognitiv, incitant al informaţiilor, textelor; prin me-todele interactive aplicate etc.;

4. competenţele de formare a valorilor prin cultură reprezintă o arie imensă de realizare, în primul rînd, prin însuşi statutul disciplinei (literatura), dar şi prin unităţile de conţinut nou-introduse în curriculum:▷ Reprezentanţi remarcabili ai minorităţilor naţionale/etniilor conlocuitoare

din Republica Moldova;▷ Obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor naţionale/etniilor conlocuitoare din

Republica Moldova;5. învăţarea unei limbi contribuie substanţial la dezvoltarea vorbirii şi gîndirii în

general.

Menţionăm şi unele principii pe care se bazează curriculumul modernizat (apud N. Bucun):• principiul democratizării şi umanizării educaţiei;• principiul unităţii şi diversităţii în educaţie;• principiul valorizării personalităţii umane prin educaţie;• principiul centrării educaţiei pe valorile celui educat;• principiul individualizării traseului educaţional;• principiul responsabilităţii faţă de propria devenire;• principiul binelui personal prin raportarea la binele social;• principiul dragostei necondiţionate faţă de cei în formare;• principiul democratizării relaţiei educator-educat;• principiul echităţii sociale şi al egalităţii şanselor;• principiul educaţiei pentru o viaţă împlinită şi competenţe utile pe toată dura-

ta vieţii.

Curriculumul modernizat (2010) nu diferă substanţial de varianta precedentă şi conţine: Preliminarii, Concepţia didactică a disciplinei, Competenţe-cheie/trans-versale, competenţe transdisciplinare pe trepte de învăţămînt, Competenţe specifi-ce ale disciplinei, Repartizarea temelor pe clase şi unităţi de timp, Subcompetenţe, Conţinuturi, Activităţi de învăţare şi evaluare pe clase, Strategii didactice: orientări generale, Strategii de evaluare.

Componentele obligatorii care se aplică fără modificări sînt: Concepţia didac-tică a disciplinei, Competenţele-cheie, Competenţele transdisciplinare, Subcompe-


tenţele, Conţinuturile lingvistice, Aria tematică la limbă şi literatură (capitolele şi temele). Cu toate acestea, trebuie evidenţiate, conştientizate aspectele de noutate:1. Curriculumul modernizat a fost elaborat în termeni de competenţe, spre deosebire

de varianta precedentă, la baza căreia erau obiectivele, deşi a fost formulat şi obi-ectivul major al studierii limbii române: formarea competenţei de comunicare în limba română a alolingvilor în vederea integrării socioprofesionale plenare.

2. Sînt indicate competenţele-cheie şi cele transdisciplinare.3. Sînt modificate unele unităţi de conţinut:

▷ au fost excluse, de exemplu, curentele literare expresionismul, existenţia-lismul, postmodernismul, opera Istoria ieroglifică de D. Cantemir, clasa a XII-a;

▷ au fost transferate din clasa a X-a în clasa a XII-a: poemul Luceafărul de Mihai Eminescu, Descrierea Moldovei de D. Cantemir ş.a.

4. Se propune un model de repartizare a numărului de ore pe unităţi de conţinut, pe care profesorul îl va modifica în funcţie de nivelul verbal al elevilor, de rit-mul de lucru, de preferinţele acestora şi de alţi factori.

5. Se propun modele de corelare a subcompetenţelor cu unităţile de conţinut şi cu activităţile de învăţare. Atît autorii de manuale, cît şi profesorii îşi vor crea mo-dele proprii în funcţie de viziunea personală a corelării acestor aspecte, cu con-diţia să fie realizate subcompetenţele stabilite şi respectat conceptul didactic al disciplinei.

6. Se propune un număr impunător de activităţi de învăţare pe care profesorul le va utiliza conştient, adecvat, cu maxim randament.

Avantajele perfecţionării curriculumului:• Armonizarea finalităţilor educaţiei din Republica Moldova cu finalităţile din

sistemele de învăţămînt europene, mondiale.• Conceptul de competenţă implementat în Curriculumul şcolar oferă calea cea

mai sigură de dezvoltare. Anume competenţele integrează domeniul cognitiv, psihomotor, atitudinal şi social.

• Şcoala continuă să formeze cetăţeni productivi şi rămîne un prieten al copilului.• Competenţele devin funcţionale şi îi pregătesc pe elevi pentru viaţă.• Raportează achiziţiile dobîndite de către elev la contexte concrete.• Sporeşte libertatea profesorului.• Evaluarea devine formativă la fiecare etapă a învăţării.• Oferă elevului libertate în manifestarea şi valorificarea intelectului personal.• Exprimă şi dimensiunea socială a educaţiei, astfel încît absolvenţii înzestraţi

cu competenţe funcţionale vor rezolva cu succes unele probleme de comunica-re în viaţa cotidiană.


• Favorizează proiectarea şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva unui sistem de valori educaţionale.

• Promovează prin toate formele şi dimensiunile educaţiei referenţialul axiolo-gic.

• Reflectă aşteptările sociale referitoare la ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la o anumită treaptă de învăţămînt într-un anumit domeniu de studii.

Ţinem să semnalăm atît profesorilor, cît şi autorilor de manuale că documen-tul prevede şi anumite libertăţi, care se referă la:1. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp – informaţia concretă este

indicată în curriculum la pagina respectivă, o altă structurare a consecutivi-tăţii materiei de studiu. Numărul de ore indicat este orientativ, profesorul îl stabileşte individual, în funcţie de condiţiile concrete de aplicare.

2. Subtemele de la Limbă (de exemplu, Sănătatea e de preţ, Ce înseamnă să fii original etc., clasa a X-a, pot fi modificate, la dorinţă, de către profesor).

3. Unităţile de conţinut la Literatură (de exemplu, selectarea operelor din cele propuse şi altele în baza cărora pot fi formate competenţele/subcompetenţele indicate în curriculum.

4. Selectarea altor fragmente decît cele propuse de către autorii de manuale în cazul în care acestea sînt dificile ca mesaj, volum, din punctul de vedere al accesibilităţii unităţilor lexicale etc.

5. Modalitatea de corelare a subcompetenţelor, a unităţilor de conţinut şi a acti-vităţilor de învăţare.

6. Selectarea metodelor şi formelor de învăţare şi evaluare.7. Stabilirea rubricilor opţionale ale proiectului de lungă durată.8. Determinarea structurii proiectului didactic (în baza unei unităţi de învăţare).


2. Concepția didactică a disciplineiReperele conceptuale ale disciplinei se axează în continuare pe:

• principiul comunicativ al predării-învăţării ca fiind unul de esenţă;• funcţionalitatea materiei lingvistice şi a celei literare;• exersarea abilităţilor formate în situaţii noi de comunicare, similare celor reale;• caracterul de recomandare al subiectelor în baza cărora urmează să se formeze

subcompetenţele/competenţele;• realizarea integrării materiei pe două planuri: pe deprinderi integratoare (în-

ţelegere după auz, vorbire, lectură şi scriere) şi limbă plus literatură;• textul care se pretează unei explorări funcţionale, fiind un factor de informare

şi modelare a comunicării aflate sub semnul valorii.

Ţinem să creionăm reperele învăţării materiei lingvistice în plan funcţional. Este vorba de o abordare practică la însuşirea materiei lingvistice, acesta fiind un instrument/mijloc de formare a competenţei de comunicare, şi nu un scop în sine.

De exemplu: nu este necesar ca elevul să cunoască doar că avem adjective cu patru, trei, două, una terminaţii, principalul este ca să le poată folosi corect, spon-tan în diferite situaţii de comunicare. Această competenţă se formează nu prin învăţarea pe de rost a regulii respective, ci prin numeroase exersări în contexte variate şi actuale de comunicare.

Abordarea integrată limbă-literatură la orele de literatură se manifestă şi prin realizarea aspectului de evaluare numit corectitudinea exprimării, care este o sinteză a aplicării fenomenelor gramaticale învăţate. Comunicînd în baza unui subiect literar, elevii comit greşeli gramaticale sau de pronunţie. Profesorul nu va aştepta ora de limbă ca să explice, să corecteze aceste greşeli, ci va organiza un moment de gramatică, explicînd şi exersînd fenomenul gramatical cu pricina.

Predarea-învăţarea limbii române se realizează în baza unor repere concep-tuale şi conţinuturi unice indiferent de profilul ales de către elevi. Abordarea dată ia în considerare faptul că toţi elevii, ca cetăţeni activi ai țării, trebuie să cunoască limba oficială a statului la acelaşi nivel.

„Momentele” de gramatică la orele de literatură(vezi Curriculumul la rubrica Conţinuturi educaţionale. Literatura română.)Disciplina se numeşte Limba şi literatura română. Deşi formal curriculumul

prevede separat ore de limba română şi ore de literatura română în clasele X-XII, predarea-învăţarea limbii române se realizează integrat pe două planuri: în baza deprinderilor integratoare şi prin conexiunile limbii şi literaturii: la orele de limbă exploatăm texte (literare), iar la orele de literatură se abordează subiecte lingvisti-ce din prisma corectitudinii exprimării.


Unii profesori consideră că la orele de literatură nu avem prevăzute teme de gramatică. Dacă studiem atent curriculumul şi anume componenta Conţinuturi, stabilim că materia lingvistică ocupă rubrica a treia, paralel cu Aria tematică la Limbă şi Literatură. Atenţionăm că diferă doar structura „momentului” de gra-matică. Cum ar trebui să procedăm?

Studiem, de exemplu (o situaţie posibilă), textul Basm de Geo Bogza (cl. a XI-a, tema Eminesciana): elevii răspund la întrebări, formulează întrebări, redau con-ţinutul textului etc. La un moment dat, profesorul observă că elevii comit greşeli utilizînd verbele a se spăla, a se şterge, a se ruga, a dormi, a-şi vedea, a sfîşia la mo-dul conjunctiv, persoana a treia; a da, a face, a lua la imperativ (tu). Pot avea loc cîteva situaţii separate sau toate împreună cînd elevii greşesc la folosirea acestor verbe. Este util să examinăm cît mai frecvent şi cu atenţie fenomenul gramatical folosit incorect de către elevi.

Profesorul încheie activitatea de comunicare/exerciţiul respectiv şi atenţionea-ză elevii asupra formelor incorecte:1. ale verbelor menţionate la conjunctiv;2. ale verbelor a da, a face, a lua la imperativ;3. ale verbului reflexiv în dativ a-şi vedea;4. ale verbului a sfîşia la conjunctiv prezent, persoanele 1, 3;5. ale verbului al doilea din: ce-ai vrea să fac ş.a.

Să examinăm cele cinci situaţii posibile.1. Verbele reflexive a se spăla, a se şterge, a se ruga

Profesorul le aminteşte elevilor cum se conjugă/se folosesc aceste verbe la pre-zent indicativ (vezi schema de mai jos, dar şi Gramatica limbii române în scheme şi tabele, autori T. Cazacu, D. Vrabie, pag. 45; Cheia comunicării. Utilizarea verbelor în vorbire, autori T. Cazacu, I. Iordăchescu).

Prezent indicativ Conjunctiv

A se spăla, a se ruga

Eu mă spăl, mă rogTu te speli, te rogiEl, ea se spală, se roagăNoi ne spălăm, ne rugămVoi vă spălaţi, vă rugaţiEi, ele se spală, se roagă

Algoritmul:Verbul I + să + mă/te... + verbul II

Vreau să mă spăl, să mă rogVrei să te speli, să te rogiVrea să se spele, să se roageVrem să ne spălăm, să ne rugămVreţi să vă spălaţi, să vă rugaţiVor să se spele, să se roage

A. Prezentul indicativ: în primul rînd, verbul cu desinenţa -a, la persoana a treia singular şi plural, are -ă, în al doilea rînd, dacă verbul este reflexiv, trebuie să


păstrăm, la persoana a III-a, se. Apoi la conjunctiv + să (semnul conjuncti-vului, de obicei, două verbe), în al treilea rînd, la conjunctiv, persoana a III-a, desinenţa este -e.

Exersaţi!1. Indică formele verbelor date după model (în perechi): a juca – a se juca;

a îmbrăca – a se îmbrăca; a culca – a se culca etc.Model: Profesorul: a spăla; primul elev: el spală (indicativ prezent), al doilea: el vrea să spele (conjunctiv)

2. Completează propoziţiile cu formele verbelor la persoana a III-a.Frăţiorul meu este mic, dar ... (a se îmbrăca) singur, nu vrea ca mama să-l ajute,

insistă ... (a se îmbrăca) fără ajutor. Cînd tata ... (a se îmbrăca), frăţiorul aleargă şi începe ... (a se îmbrăca) şi el. Şi seara ... (a se culca) singur, nu vrea ... (a se culca) cu cineva, doar să-i spună o poveste.3. Alcătuieşte o propoziţie cu verbul a se şterge.

▷ Tradu propoziţia în limba rusă. Ce ai observat?4. Conjugă, la timpul prezent, imperfect şi perfectul compus, verbele: a se juca, a se distra, a se veseli, a-şi îmbrăca.5. Povesteşte ce faci în fiecare dimineaţă.

Repere: a se trezi, a se scula, a-şi face patul, a se îmbrăca, a se spăla, a se pieptăna, a mînca.6. Folosind verbele de mai sus, formulează şase întrebări pentru:

▷ colegul tău;▷ o persoană adultă.

B. Dacă la infinitiv terminaţia este -e sau -i (a dormi), la prezent indicativ, la persoana a treia este -e, iar la conjunctiv este -ă. Este un fapt invers (tabelul al doilea, verbul a se şterge).


A se şterge

Eu mă ştergTu te ştergiEl, ea se ştergeNoi ne ştergemVoi vă ştergeţiEi, ele se şterg

Algoritmul:Verbul I + să + mă/te... + verbul IIPot să mă ştergPoţi să te ştergiPoate să se şteargăPutem să ne ştergemPuteţi să vă ştergeţiPot să se şteargă


Ex.: Le-au dat (ştergare, prosoape) să se şteargă. A dormi: el doarme → ... să doarmă; în text: „i-au dus să doarmă”.

-ă → -e-e → -ă

Se mai exersează şi verbul a mînca (mănîncă → să mănînce). Completaţi:

A mînca

Andrei (ce face?) ... Andrei (ce vrea să facă?)...

Ana (ce face?) ... Ana (ce vrea să facă?)...

Andrei şi Ana (ce fac?) ... Andrei şi Ana (ce vor să facă?)...

2. Verbele a da, a lua, a face la imperativ, forma afirmativă (din text)(Gramatica limbii române în scheme şi tabele, pag. 46, 48 sau Cheia comunică-

rii. Utilizarea verbelor în vorbire, pag. 90, 96, 146)

Verbul Persoana Prezent indicativ Imperativ

A daIII singular (el) dă Dă!

II plural (voi) daţi Daţi!

A luaIII singular (el) ia Ia!

II plural (voi) luaţi Luaţi!

Atenție la verbul A face

A faceIII singular (el) face Fă!

II plural (voi) faceţi Faceţi!

Exersaţi!• Ca să ajungeţi la circ, (a lua)... troleibuzul nr. 10. Ana (a lua)... 50 de lei,

(a face)... un drum pînă la alimentară şi (a cumpăra)... două pîini, lapte, smîntî-nă şi un pachet de brînză de vaci Gingăşie. (A face)..., vă rog, mai mult loc, ca să încapă mai multe persoane. (A da)... masa mai la dreapta, acolo este umbră!

Verbul reflexiv în dativ a-şi vedea(Gramatica limbii române în scheme şi tabele, pag. 45 sau Cheia comunicării.

Utilizarea verbelor în vorbire, pag. 13, 106)



A vedea

El, ea vedeEi, ele văd

... să vadă

... să vadă

Ex.: „fă-i ca+să+îşi+vadă ...→ fă-i ca să-şi vadă sufletul”Exersaţi! Formulaţi întrebări pentru răspunsurile date.– ?– Eu vreau să-mi văd viitorul.– ?– Colegii mei vor să vadă Orheiul Vechi.

3. Verbul a sfîşia la conjunctiv prezent, pers. I, III(de tipul a întîrzia, a învia, a zgîria etc.)Trebuie reţinut că aceste verbe au aceeaşi formă de prezent indicativ şi con-

junctiv la persoana a III-a.


A sfîşia

El, ea sfîşieEi, ele sfîşie

... să sfîşie

... să sfîşie

Ex.: „Cîinele s-a repezit să-i sfîşie.”Exersaţi!Vecinii mei au un cîine foarte rău. Ieri a venit la ei poştaşul, le-a adus cotidia-

nul Vîntul. Cîinele s-a repezit la poştaş şi a vrut ... (a-l sfîşia). Acesta s-a ascuns repede după poartă. Atunci răutatea aceasta de cîine a înhăţat ziarul şi a început ... (a-l sfîşia) cu atîta ciudă... A avut mult noroc poştaşul.

4. Folosirea incorectă a verbului al doilea din: ce-ai vrea să facE de reţinut că, indiferent de timpul la care se folosesc construcţiile de tipul:

a putea + a citi; a vrea + a face etc., verbul al doilea se foloseşte doar la timpul prezent, indicativ. Compară!

Indicativul Conjunctivul

Eu fac mîncare. (timpul prezent) Eu pot să fac mîncare.

Eu făceam mîncare. (timpul trecut, imperfect) Eu puteam să fac mîncare.

Eu voi face mîncare. (timpul viitor) Eu voi putea să fac mîncare.

Eu am făcut mîncare. (timpul trecut, perfectul compus) Eu am putut să fac mîncare.


Exersaţi!Înlocuieşte formele verbelor evidenţiate cu cele de conjunctiv, folosind şi ver-

bele a începe, a putea, a hotărî, a încerca (ca primul verb). Ghiceşte apoi poveştile!Model: Într-o seară împăratul îşi adună feciorii. → Într-o seară împăratul

hotărî să-şi adune feciorii.• Capra a alergat prin toată pădurea după iarbă pentru iezii săi.• Într-o zi ursul murea de foame.• Îl cheamă atunci pisica pe şoricel.• Lupul se culcă în pat, se înveleşte şi aşteaptă.• ...de la urs eu am fugit, de la lup eu am fugit şi de la tine, vulpe dragă, tot voi

fugi.• Cine a mîncat din farfuria mea, cine a băut din ceaşca mea, cine a dormit în

pătucul meu...?• Şi ieşeau din punguţă vaci, oi, porci, cai...

N.B. Explicînd elevilor fenomenul gramatical, profesorul va avea grijă să nu facă abuz de terminologie gramaticală, dar să prezinte fenomenul succint, simplu, accesibil, iar în cazurile mai dificile – în limba rusă (limba de instruire) sau în limba maternă a elevilor, dacă profesorul o cunoaşte.


3. Metodologia formării competențelor

3.1. Definiția competențeiCe este o competenţă? Există numeroase definiţii ale acestei noţiuni. Vom exa-

mina cîteva dintre ele, punctînd unele elemente-cheie.• Una foarte simplă, generală, ar fi: capacitatea elevului/persoanei de a rezolva

cu succes o problemă de viaţă. Referindu-ne la disciplina limba şi literatura română, aceeaşi noţiune ar fi următoarea: capacitatea elevului de a rezolva cu succes o problemă de comunicare într-o situaţie cotidiană.Alte definiţii:

• Cunoaşterea de către orice vorbitor al unei limbi a mecanismelor şi regulilor gramaticale care permit a recunoaşte şi a produce o infinitate de fraze corecte din punct de vedere sintactic. (N. Chomski)

• Competenţele sînt capacităţi puse în mişcare în rezolvarea diverselor situaţii, în realizarea la nivel superior ca rezultat al exersării progresive, oferind garanţia unui înalt nivel rezolutiv.

• Cunoştinţe potenţiale, mobilizabile într-un mare număr de situaţii diferite de acelaşi tip, mobilizînd savoir-dire, savoir-faire, savoir-etre. (M. Minder)

• Ceea ce cunosc şi ceea ce pot face în realitate elevii. (A. Birch)• Cunoştinţe care trebuie mobilizate. (E. Joiţa)• Cunoştinţe, capacităţi şi atitudini funcţionale şi dinamice. (Tamara Cazacu)

Analizînd definiţiile sus-menţionate, ajungem la concluzia că se evidenţiază unele elemente comune, cum ar fi: cunoştinţele, abilităţile, funcţionalitatea etc. Trebuie însă adăugate, în mod obligatoriu, şi atitudinile.

3.2 Structura unei competențe

Cunoștințe (a ști)

20% – 30%

Capacități (a ști, a face) 70% – 80%

Atitudini

Competență

Pentru claritate vom exemplifica, în mod special, acest element, atitudinile.Admitem că o persoană are anumite probleme de sănatate (hipertensiune ar-

terială) şi se adresează medicului. Se adresează, la început, unui medic, apoi unui alt medic.

Primul medic îl ascultă cu atenţie, îl examinează şi îi prescrie pastile ca să-i scadă tensiunea. Al doilea medic îl examinează, îi prescrie un tratament temporar, dar îi recomandă să facă un examen medical complex: să-şi verifice rinichii, va-sele sangvine, starea psihologică etc. După examenul aprofundat îi prescrie trata-


mentul şi îi cere să se prezinte la policlinică peste două săptămîni. În cazul în care ceva nu-i va merge bine, să se prezinte imediat sau să-l contacteze la telefon.

Cu siguranţă că aţi observat diferenţa dintre cele două abordări ale medicilor. Şi această diferenţă ţine de atitudine, care, după cum v-aţi convins, este deosebit de importantă. Atitudinile, în contextul dezvoltării competenţelor, sînt la fel de importante ca şi cunoştinţele şi capacităţile. Sau poate mai importante?!

În textul curriculumului modernizat se operează cu diferite tipuri de compe-tenţe, care formează o taxonomie a competenţelor.

3.3 Taxonomia competențelor

• Competențe transversale (competențe-cheie, recomandate de Consiliul Europei, valabile pentru toată perioada de școlarizare)

• Competențe transdisciplinare (pe trepte de învățămînt)

• Competențe specifice (disciplinare, valabile pentru toată perioada de studii)

• Subcompetențe (pentru fiecare an de studiu)

Să examinăm cîteva operaţii/acte pe care le îndeplineşte un elev. Care dintre ele sînt competenţe, subcompetenţe sau nişte operaţii didactice primare?

Competență – Subcompetență – ... ?!(Reflectăm, analizăm)1. Eelevul știe poezii pe de rost în limba română, dar nu înțelege româna, n-o

vorbește.2. Elevul cunoaște substantive de genul masculin, feminin, neutru, dar nu le

folosește corect în vorbire.3. Elevul poate folosi corect, adecvat, prompt în vorbire diferite structuri verbale.4. Elevul știe să citească, dar nu înțelege ceea ce citește.5. Elevul citește conștient, expresiv, dar comite unele greșeli.6. Elevul înțelege situații cotidiene, dar nu vorbește.

Situaţia (1) ne vorbeşte despre unele abilităţi de memorare ale unui elev, dar nu putem spune că elevul are formată o anumită competenţă, deoarece el nici nu vor-beşte româna, nici nu înţelege nimic în limba română. Următorul caz, (2), presu-pune că elevul are anumite cunoştinţe de gramatică, dar aceste cunoştinţe nu sînt funcţionale, nu-i servesc la nimic, oricum nu le foloseşte în comunicare. Alta este


situaţia (3), care ne convinge că elevul are cunoştinţe funcţionale (ştie cuvinte, structuri), are capacităţi de a vorbi, selectînd prompt şi adecvat structurile învăţa-te şi posibil anumite atitudini, constituind competenţa de a produce mesaje. Fap-tul că elevul ştie să citească, situaţia (4), demonstrează că acesta cunoaşte literele, regulile de îmbinare a literelor, silabelor etc. Lipseşte însă capacitatea definitorie, în acest context. Este vorba despre citirea/lectura conştientă, adică înţelege ceea ce citeşte, situaţie descrisă la punctul (5). Doar în aceste condiţii poate fi vorba de o competenţă. Şi elevul din situaţia dată (6) are formate competenţe ce ţin de dome-niul înţelegerea după auz, dar nu are competenţe din domeniul vorbirii.

Să examinăm şi paşii de formare a competenţelor:• stabilirea competenţei;• identificarea obiectivelor;• selectarea unor conţinuturi adecvate;• selectarea instrumentarului didactic: metode, mijloace de învăţămînt, forme

de învăţare etc.;• evaluarea la finele unui capitol, modul ş.a.;• formularea concluziilor corespunzătoare dacă rezultatele obţinute (prin eva-

luare) constituie un succes, apoi se reia procesul cu stabilirea altor obiective, a unor noi conţinuturi, selectarea metodelor şi procedeelor adecvate ş.a.m.d.;

• obţinerea unor rezultatele negative implică examinarea cauzelor, reluarea obiec-tivelor stabilite iniţial (în totalitate sau parţial), completarea cu altele necesare, selectarea, posibil, a altor conţinuturi sau a unui alt instrumentar mai eficient etc. Vezi schema de mai jos. O cauză posibilă a insuccesului poate fi şi cunoaşterea insuficientă a elevilor: stilurile de învăţare, nivelul de stăpînire a limbii române, capacităţile intelectuale în general, ritmul individual de lucru etc.

3.4 Formarea competențelor

Competențe

Obiective

Concluzii/cauze

Instrumente (conținut + tehnologie)

Evaluare Succes/ insucces


Algoritmul de formare a competenţelor stabileşte de asemenea anumite con-diţii care trebuie prevăzute, respectate în procesul de predare-învăţare a limbii române. Schema de mai jos confirmă ideile enunţate anterior cu referire la for-marea de competenţe. Cunoştinţele şi capacităţile elevului, însoţite de atitudini sau comportamente, fiind puse în mişcare, adică în exersare, îl conving că el într-adevăr învaţă ceva foarte necesar pentru comunicare (funcţional). Conştientizînd necesitatea învăţării, începe să-şi aplice capacităţile în diferite situaţii de comu-nicare, de la cele mai elementare pînă la cele mai complexe, formîndu-şi astfel (şi împreună cu profesorul, desigur) competenţa de comunicare în limba română. (Schemă adaptată după N. Bucun.)

Cunoștințe/capacități

Comportamente/atitudini Funcționalitate

Conștientizare Aplicabilitate Competență

Elevii vor trebui:• să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în funcție de proble-

ma care va trebui rezolvată în final;• să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le

înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;• să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în acest mod cunoştinţele

funcţionale în viziunea proprie;• să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite pro-

bleme din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.


4. Corelarea competențelor – subcompetențelor – conținuturilor – activităților de învățareAtît autorii de manuale, cît şi profesorii folosesc competenţele, conţinuturile,

activităţile de învăţare, materialele didactice etc. pentru formarea competenţei de comunicare în limba română. În acest scop, reuşita desfăşurării procesului edu-caţional depinde, în mare măsură, şi de gradul de corelare a componentelor sus-numite.

Curriculumul disciplinar stabileşte 11 competenţe specifice pentru toată pe-rioada şcolară, elaborate în baza competenţelor-cheie (=competenţelor transver-sale). În temeiul competenţelor transversale şi al celor transdisciplinare au fost formulate subcompetenţele pentru un an de studiu, adică pentru fiecare clasă. Anume la nivelul clasei este necesară corelarea adecvată a componentelor enume-rate în primul alineat, corelarea la nivel de manual şi de lecţie sau de unitate de învăţare, sau de proiect didactic de lungă durată etc.

Determinarea competenţei şi, respectiv, a subcompetenţelor pentru fiecare cla-să permite actorilor didactici să selecteze acele conţinuturi care oferă posibilitatea de a forma cît mai eficient competenţele. La selectarea conţinuturilor se vor lua în considerare condiţiile concrete: gradul de corespundere subcompetenţelor, nivelul de dezvoltare verbală a elevilor, disponibilitatea materialelor didactice, interesele tematice ale elevilor, ba chiar şi preferinţele profesorului etc. Propunem un model de corelare a componentelor didactice indicate pentru clasa a X-a, vezi pag. 109.


5. Proiectarea didacticăPentru facilitarea proiectării activităţilor, propunem profesorului un tabel care

prezintă tabloul acoperirii prevederilor curriculare de manualele în vigoare.CLASA a X-a

Limba română Literatura română

În curriculum În manual În curriculum În manual

Adolescentul și societateaOameni şi caractere• Moment autocritic (Căl-

cîiul lui Ahile)• Eu – văzut dintr-o parte• Sănătatea e de preţ ş.a.Arta comunicării• Comunicarea cere res-

ponsabilitate• Anunţuri şi reclame

– corectitudine şi creati-vitate ş.a.

Moda şi eu• Ce înseamnă să fii origi-

nal?• Cum să-ţi găseşti stilul

propriuSă nu uităm de cei mai trişti ca noi• Cum pot fi ajutaţi cei

aflaţi în dificultate?• Acţiunile de caritate

Lipseşte (su-biectele sub-liniate)

Lipseşte

Lipsesc

Lipsesc

Oameni şi caractere• Meşterul Manole• Tinereţe fără bătrîneţe

şi viaţă fără de moarte etc.

Mari nume ale culturii româneşti

• Gr. Ureche, M. Costin, Ion Neculce (privire generală)

• Personalităţi marcante: D. Cantemir, Gh. Asa-chi, dinastia Hasdeu (privire generală)

Pro Patria• V. Alecsandri, Dan, că-

pitan de plai (fragment)• M. Eminescu, Scrisoa-

rea III

La tema Mari nume ale culturii româ-neşti în manual mai sînt informaţii despre Varlaam, Dosoftei, P. Movilă – decide profesorul dacă foloseşte acest material.Descrierea Moldo-vei de D. Cantemir este transferată în cl. a XII-a, în clasa a X-a se învaţă des-pre personalitatea scriitorului, privire generală.

Adolescentul și lumeaCălătorii• Vechi monumente ro-

mâneşti (Castelul Peleş, Castelul Bran, Cetatea Suceava, Mănăstirile din nordul Moldovei sau alte subiecte potrivite)

• O călătorie într-o ţară exotică ş.a. Lipseşte

Toată natura e numai artă• V. Alecsandri, Concer-

tul în luncă, Legenda crinului (o operă la alegere)


Adolescentul și arta, culturaPreferinţe• Teatru. Film• Emisiunea TV preferatăCodul bunelor maniere• Binele şi răul sînt noţiuni

relative

Dragostea – destin stră-vechi...• Iulia Hasdeu, Prinţesa-

fluture M. Eminescu, Dorinţa,

Şi dacă..., Pe lîngă plopii fără soţ, De ce nu-mi vii (două opere la alegere)

Manualul propune şi poemul Luceafă-rul. În curriculum nu este prevăzut, este transferat pen-tru cl. a XII-a.

Adolescentul și patria1. Mari nume româneşti

din trecut2. Mari nume româneşti

din prezent3. Locuri memorabile4. Meşteşuguri populare5. File de istorie

• Cel mai impresionant moment din istoria ţării

• Dacia – cultură şi ci-vilizaţie

• Imperiul Roman – cultură şi civilizaţie

6. Reprezentanţi remar-cabili ai minorităţilor naţionale/etniilor conlo-cuitoare din Republica Moldova

Lipseşte

Lipsesc

Binele şi răul: noţiuni relative• I. Slavici, Moara cu

noroc• I. L. Caragiale, În vre-

me de război, Bacalau-reat (la alegere)

• V. Alecsandri, Istoria unui galben (fragment)

• I. Creangă, Dănilă Pre-peleac

La această temă manualul mai pro-pune:a. Gr. Alexandres-

cu, Cîinele şi căţelul,

b. A. Donici, Doi cîini.

Scriitorii sus-numiţi au fost transferaţi în cl. a XII-a (vezi curriculum).

Materia lingvisticăîn manualul pentru clasa a zecea este, în mare, realizată, circa 85%. Deşi sînt şi unele teme care nu se examinează în manual, sperăm să fie cunoscute de către elevi la această etapă. Cu toate acestea, profesorul trebuie să le includă atît în proiectul de lungă durată, cît şi în cel al lecţiei. Este vorba de următoarele teme:• viitorul popular;• gradele de comparaţie ale adjectivelor, adjectivele fără grade de comparaţie;• numeralul distributiv;• interjecţia.

CLASA a XI-a

Limba română

În general, manualul acoperă toate conţinuturile indicate de curriculum (aria tematică). Au-torii manualului au propus şi alte subteme, decide profesorul dacă le foloseşte, cînd şi cum.


N.B. Autorii manualului indică, la Cuprins, şi titlurile unor texte care sînt parte compo-nentă a exerciţiilor, nefiind denumirea temei, şi anume: Mucius Scavoda, Alexan-dru Macedon, Vrăjitorul, Ce ţi-e scris..., Zeiţele destinului, Un mărgăritar al înţelep-ciunii, Două poloboace, Copacul darnic, Protecţia aerului..., Tehnologii energetice..., Domnu’ Trandafir, Bătrînul învăţător, Bună ziua, Limbajul gesturilor, Un bătrîn sub clar de lună, Tatăl şi rabinul, Bătrînul tată, Copiii fără copilărie, În casele de copii, Mitropolitul Varlaam, Ştefan Luchian.

Profesorii nu vor utiliza aceste titluri nici în proiectul de lungă durată, nici în cel al lecţiei.

Literatura română

În curriculum În manual

Adolescentul și valorile tradițieiÎn drum spre o formulă contemporană: „semănătorii viitoru-lui”• G. Coşbuc: Trei, doamne, şi toţi trei• O. Goga: Bătrîni• M. Sadoveanu: Baltagul

Manualul propune şi poezia Mama, nu este în curriculum.

Poeţi filozofi – întemeietori ai literaturii contemporane• L. Blaga: Martie; Autoportret; Eu nu strivesc corola de minuni

a lumii (o operă la alegere)• T. Arghezi: Testament etc.

Poezia sensibilităţii pureG. Bacovia: Amurg violet; Monosilab de toamnă; Pastel; Rar (două opere la alegere)

Lipsesc: Monosilab de toamnă; Rar.

Adolescentul și valorile lumii moderneEminescianaI. Vatamanu: Eminescu în noi; Gr. Vieru: Legămînt; D. Matcovs-chi: Eminescu; V. Romanciuc: De parcă te ascultă Eminescu; Geo Bogza: Basm; N. Stănescu(3 opere la alegere pentru tema Eminesciana)

Lipsesc: D. Matcovschi: Eminescu; N. Stănescu.

Elanul romantic şi notaţia realistă• D. Matcovschi: Părinţii; Chipul tău; Doar femeia (2 poezii la

alegere)• I. Vatamanu: Mama; Gr. Vieru: Casa mea; Tu• A. Păunescu: Repetabila povarăProza lirică de respiraţie rurală• I. Druţă: Frunze de dorEcologia sufletului şi a naturii• I. Druţă. Păsările tinereţii noastre, Pămîntul, apa şi virgulele

(fragmente)

Lipseşte: Doar femeia

Lipseşte: Casa mea


• N. Dabija: De dragoste, Recital la o casă de copii, Paşii lui Orfeu (două opere la alegere)

• N. Labiş: Moartea căprioarei• L. Lari: Testament, Doina, Teii înfloriţi (două opere la alegere)

Lipsesc: Recital la o casă de copii, Paşii lui OrfeuLipsesc: Testament, Doina

Materia lingvistică

În curriculum În manual

În etapa liceală se reia materia gramaticală în aspectul unor structuri morfosintactice care asigură perfecţionarea abilităţilor de comunicare. Se propun cele mai funcţionale structuri în cadrul părţilor de vorbire:Verbul. Modurile nepersonale. Infinitivul (situaţii de utilizare). Modul imperativ. Diateza reflexivăAdverbul. OrtografiaSubstantivul. Declinarea substantivelor propriiAdjectivul. Flexiunea adjectivalăNumeralul. Numeralele colectivePronumele. Pronumele nehotărîteSintaxa. Sinonimia comunicativ-contex-tuală, bazată atît pe elemente strict ling-vistice ale comunicării, cît şi pe cele mai frecvente tipuri de transformare (dezvol-tare şi contragere) a enunţurilor în fraze şi a frazelor în propoziţii (la nivelul exersării practice şi al însuşirii unor reguli generale; terminologia – la nivel de recunoaştere)Cultivarea exprimării

Manualul nu reflectă toate aspectele de conţinut lingvistic. De aceea profesorul trebuie să-şi proiecteze materia lipsă şi în proiectul de lungă durată, şi în cel de lecţie.Temele lipsă:• Modurile nepersonale. Infinitivul

(situaţii de utilizare).• Adjectivul. Flexiunea adjectivală.• Pronumele nehotărîte.• Unele aspecte de sintaxă şi de cultivare

a exprimării.Autorii propun unele conţinuturi lingvis-tice pe care curriculumul nu le indică, şi anume: timpul prezent, indicativ; pronu-mele personal; condiţionalul; conjunctivul; gradele de comparaţie ale adjectivului, interjecţia.Profesorul poate folosi acest material la momentul oportun: pentru repetare, concretizare a unor aspecte, pentru unele exersări individuale etc.

CLASA a XII-a


În manual

Menţionăm că manualul acoperă, la nivel de conţinuturi, subiectele prevăzute.A fost elaborat chiar şi subiectul nou-propus de curriculumul modernizat: Obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor naţionale/etniilor conlocuitoare din Republica Moldova.Materia lingvistică, de asemenea, este în

Din manual lipsesc doar:• Mioriţa• Cezara, Mihai Eminescu• Alte lucrări de G. BacoviaManualul conţine, de asemenea, informaţii despre curentele literare. Amintim profesori-lor stipilările curriculumului:


strictă concordanţă cu stipulările curriculare, se repetă unele teme studiate, dar utile (con-junctivul, condiţionalul).Lipsesc subiectele:• Şomajul• Rolul guvernelor în rezolvarea problemelor

sociale• Cum să-ţi alegi o profesie

Notă: Autorii de manuale şi profesorii nu vor propune elevilor studierea specifi-cului curentelor literare, acestea fiind prevăzute pentru studiere la limba şi literatura maternă. În prezentul curri-culum, curentele literare servesc drept principiu de structurare a materiei (vezi Curriculum, cl. a XII-a, rubrica Conţinuturi educaţionale).

5.1 Proiectarea didactică de lungă durată. Modele

La proiectarea didactică, în loc de fostele obiective de referinţă folosim sub-competenţele. Acestea „se aleg” astfel încît să fie conforme cu conţinuturile se-lectate, cu specificul lor. Subcompetenţele se structurează, în mod obligatoriu, pe deprinderi integratoare (înţelegere după auz, vorbire, lectură şi scriere). A se avea grijă ca toate subcompetenţele să fie puse în funcţiune. Profesorul va fi atent ca să nu se întîmple situaţii de tipul celei de mai jos. Este vorba, de exemplu, de subcom-petenţa caracterizarea unui personaj real, iar ca unitate de conţinut se propune poezia Revedere de Mihai Eminescu.

Proiectul didactic de lungă duratăPartea generală conţine:

• Denumirea instituţiei de învăţămînt.• Numele şi prenumele profesorului.• Anul de studii, clasa.

În funcţie de indicaţiile specifice ale direcţiilor generale de învăţămînt raiona-le/municipale sau ale administraţiei liceului, mai pot fi prevăzute şi alte rubrici.

De exemplu: • Materie lingvistică.• Resurse didactice.• Repetare.• Evaluare (sumativă) etc.

Ar fi indicat ca proiectul de lungă durată să fie dactilografiat, bine structurat, în-tocmit estetic, cu grijă şi responsabilitate, luîndu-se în considerare toţi factorii con-creţi: experienţa profesorului, cerinţele administraţiei, nivelul de dezvoltare verbală a elevilor, interesele elevilor şi ale profesorului materialele didactice disponibile etc.

Structura propriu-zisă a proiectului• Subcompetenţele structurate pe deprinderi integratoare.• Unitatea de învăţare. Conţinuturile vizate.


• Numărul de ore: inclusiv pentru recapitulare – 1-2 ore: 1 oră de sinteză pentru capitolul respectiv; 1 oră de sinteză pentru capitolele anterioare.

• Ore de evaluare (iniţială, sumativă la capitol, semestru, an).• Data, Resurse didactice.

Subcompetenţele Unitatea tematică

Conţi-nuturi

Nr. de ore

Data Resurse didactice

Înţelegere după auz

Vorbire Lectură Scriere

Proiectul de lungă durată (PLD) poate avea şi o introducere de sinteză utilă pentru orice verificator, dar şi pentru dările de seamă curente sau finale, solicitate profesorului cu diferite ocazii. Vă propunem un astfel de model.

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVADEPARTAMENTUL EDUCAŢIE, TINERET ŞI SPORT

LICEUL TEORETIC „ ”CATEDRA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

APROBAT AVIZATDirector al liceului , director adjunct ,

2010 2010

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂla Limba şi literatura română pentru clasa a -a

Anul școlar 2010 – 2011Profesor , grad didactic

Repartizarea orelor


Total

Semestrul I ore (evaluări – )

ore (evaluări – )


Semestrul II ore (evaluări – )



Anual ore (evaluări – )



Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat, 2010Manualul de bază:

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei Proces-verbal nr. din 2010

Şefa catedrei

Proiect didactic de lungă durată, model, vezi Anexe.


5.2 Proiectarea didactică curentă în baza unei unități de învățare, centrată pe formarea competențelor elevilor

Unitatea de învăţare este un capitol, un modul sau o temă. Particularităţile unei activităţi de învăţare:• este coerentă în raport cu competenţele;• are caracter unitar tematic;• are desfăşurare continuă pe o perioadă de timp (3-9 ore, de exemplu);• operează prin intermediul unor modele de învăţare-predare;• subordonează lecţia, ca element operaţional, adică mai multe lecţii de 45 de

minute formează o unitate de învăţare (vezi schema de mai jos);• este finalizată prin activităţi de sinteză/generalizare, dar şi evaluare sumativă

(iar în cadrul lecţiilor – evaluare curentă, formativă).

Unitatea de învățare

Lecț

ia 1

Lecț

ia 2

Lecț

ia 3

Lecț

ia 4

Lecț

ia 5

Lecț

ia 6

Lecț

ia 7

Etapele unei lecțiiVariante de organizare didactică:

• Evocare – Realizare – Reflecţie – Extindere (în cheia gîndirii critice);• Familiarizare – Structurare – Aplicare (cadru simplificat) sau:• Încălzirea/Actualizarea – Introducerea temei noi – Prezentarea – Practicarea

– Evaluarea – Aplicarea (în baza ciclului de învăţare prin experimentare).1. Evocare: etapa în care profesorul îşi proiectează activităţi menite să coreleze

cunoştinţele, capacităţile elevilor formate la temele anterioare. Profesorul sta-bileşte nivelul de cunoaştere a temei, oferind pretexte-problemă, creînd con-flicte cognitive, situaţii-problemă în care elevii îşi demonstrează cele însuşite anterior, folosind idei din temele efectuate acasă etc. Etapa dată trebuie să fie zveltă, adică să ia relativ puţin timp (2-4 minute), aplicînd o metodă adecvată şi să aibă randament maxim. Metode adecvate: Asaltul de idei, Linia valorii, Asocieri libere etc.

2. Realizarea (sensului): etapa esenţială. Profesorul proiectează activităţi care vin să exploreze un text, o idee, să exprime ceea ce au observat, să formuleze


concluzii, să-şi exprime opinia personală etc., în funcţie de subcompetenţele care urmează a fi realizate.

3. Reflecţie: nu este doar faza pentru a trage concluzii, a indica/explica temele pentru acasă. Este mai mult decît atît: prevede aplicarea cunoştinţelor recent însuşite, a abilităţilor formate, dar şi integrarea acestora în sistemul de cu-noştinţe, capacităţi formate anterior. Activităţile propuse vin să aprofundeze subiectul învăţat, să facă conexiuni cu alte discipline. Se clădesc, altfel spus, competenţele. Metode pentru această etapă deosebit de importantă: Păianje-nul, Dezbateri, Scaunul autorului, Linia valorii, Cubul etc., etc.

4. Extindere: etapa finală de suplimentare a celor realizate la oră, anunţarea te-mei de acasă şi a unor detalii de informare şi formare adiţională.

Proiect didactic la Limba română (model)Clasa: a XII-aData:Subiectul: Oameni şi caractere. Eu sînt autorul caracterului meuNumărul de ore: 3Subcompetenţele vizate:

Înţelegerea după auz: A1 – utilizarea informaţiei audiate în situaţii noi de co-municare; A2 – exprimarea opiniei personale despre cele audiate.

Vorbirea: V1 – prezentarea unei informaţii expunîndu-şi opinia; V2 – expri-marea unei opinii folosind drept argument situaţii similare sau experienţa proprie; V3 – stăpînirea materiei gramaticale şi sintactice în plan funcţional; V4 – partici-parea la o conversaţie făcînd generalizări, sinteze, propunînd argumente etc.

Lectura: L1 – stabilirea aspectelor comune dintre textul citit şi lecturile an-terioare la nivel global şi de detaliu; L2 – citirea corectă, conştientă, expresivă şi fluentă a unui text; L3 – depistarea unităţilor lexicale noi în text, integrîndu-le în propriile contexte; L4 – identificarea ideilor principale din informaţiile propuse.

Scrierea: S1 – construirea unor mesaje, exprimînd şi argumentînd opinia proprie.

Etap

ele

lecţ

iei

Subc

ompe

tenţ

e-le

viz

ate

Activităţi de învăţare(secvenţele de bază)

Res

urse

(m

ater

iale,

pro

ce-

dura

le, d

e tim

p)

Act

ivită

ţi de

ev

alua

re c

uren

tă

O r a 1

V1• Completarea afirmaţiei lui V. Hugo: Fiecare om are trei caractere: unul pe care , altul pe

care şi, în sfîrşit, al treilea, cel care .


Capt

area

ate

nţiei A2

S1• Compararea cu originalul (Fiecare om are trei caracte-

re: unul pe care i-l atribuie alţii, altul pe care el însuşi şi-l atribuie şi, în sfîrşit, al treilea, cel care este în reali-tate.)

• Comentarea afirmaţiei.

3´

Intro

duce

rea

V2V3A2

• Argumentarea opiniilor.– Completaţi arborele genealogic al caracterului.

Plasaţi la locul potrivit următorii factori: eredita-tea, familia, societatea, şcoala, banii, epoca etc.

• Anunţarea temei şi a subcompetenţelor vizate.

3´

L3A1

Însuşirea unităţilor lexicale:• prezentarea listei de cuvinte (sîmbure, celestă, perspica-

citate, sociabilitate, exigenţă, candelă etc.);• pronunţarea cuvintelor; • semantizarea lexicului prin demonstrare (sîmbure, can-

delă), sinonimie (celestă – cerească, perspicacitate – iste-ţime, agerime), tălmăcire (sociabilitate – capacitatea de a stabili cu uşurinţă relaţii cu alţi oameni);

• determinarea sensului cuvîntului pe baza contextului. (exigenţă: Un profesor exigent are cerinţe mari şi nicio-dată nu va dărui note.)

4´

Prez

enta

rea

mat

eriei

noi

A1L3V3L4

Antrenarea funcţională a cuvintelor:• formarea îmbinărilor de cuvinte: Sîmbure de ., ., .;• identificarea sensului propriu şi figurat al cuvîntului

sîmbure;• selectarea din şirul de cuvinte dat a antonimului cuvîn-

tului celestă: dumnezeiască, ideală, obişnuită, sacră;• înlocuirea cuvintelor evidenţiate cu sinonimele lor: Lumina cerească ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii. Perspicacitatea este o necesitate a vremii.• formarea familiei lexicale a cuvîntului sociabilitate;• formarea adjectivelor de la substantivele perspicacitate,

sociabilitate, exigenţă;• formarea îmbinărilor de cuvinte prin selectarea sub-

stantivelor potrivite;

…… exigent…

• continuarea enunţului cu trei informaţii. Un părinte exigent ., ., ..

10´


L2L3L4L2L3L4

Lectura textului, verificarea gradului de înţelegere a con-ţinutului, a celor mai semnificative aspecte:• lectura în lanţ (sarcina primei lecturi: Notaţi numele

personalităţilor marcante menţionate în acest text);• lectura selectivă (selectarea şi citirea enunţurilor care

conţin sinonimele cuvintelor cerească şi agerime);• lectura individuală (corelarea cuvintelor din coloana A

cu cele din coloana B, identificarea în text a informa-ţiilor corespunzătoare).

Fişa 115´

Coloana A Coloana BAl. Einstein scriitorI. Minulescu inventatorJ. London pictorG. Di. Bondone fizicianD. Papin poet

Prac

ticar

ea

V2V3V1V4S1

Interpretarea textului (Gîndeşte-perechi-prezintă)• formularea şi argumentarea răspunsurilor la întrebări:

– Pentru ce trebuie să lupte fiecare om? De ce?– Cum credeţi, ce calităţi au ajutat aceste personali-

tăţi să devină celebre?– De ce avem nevoie ca să reuşim în viaţă?

• selectarea din text a enunţurilor ce conţin un îndemn, argumentarea acestora (în prima coloană a Jurnalului triplu).

5´

GPP

Jurn

alul

trip

lu

Eval

uare

a

V2V3V1V4S1L4

Generalizarea prin intitularea textului:• cu o propoziţie din text, cu titlu-temă, titlu-idee;• cu una dintre afirmaţiile propuse şi argumentarea ale-

gerii:a) Cînd vorbim despre personalitate, subînţelegem

cîteva particularităţi: caracterul, temperamentul şi capacităţile.

b) Chiar şi cele mai rele caractere au adesea în ele un oarecare principiu al binelui.

c) Omul e ceva nedesăvîrşit care tinde necontenit spre ceva mai bun şi mai mare decît el însuşi.

Anunţarea temei pentru acasă, utilizarea informaţiei în-suşite în propriile acte de comunicare:Expune, în 10 enunţuri, părerea personală cu privire la actualitatea îndemnului: „Omule, îţi este dat să străluceşti! Cerul şi pămîntul ţi-au dat daruri minunate cu care să cîş-tigi glorie, bogăţie, fericire, lumină. Caută-ţi drumul către înălţare! Aprinde candela din sufletul tău!”. Completează coloana a doua a Jurnalului triplu.

5´


Actu

aliz

area

O r a 2

V1V2S1L2

• Prezentarea propriului caracter printr-un simbol. Ar-gumentarea opţiunii.

• Verificarea temei de acasă (Păstrează ultimul cuvînt pentru mine!). Formularea concluziilor.

5´

10´

Aso

cier

i lib

ere

Prac

ticar

ea

Exprimarea opiniei personale faţă de afirmaţia expusă în fişa de lucru.

Citeşte afirmaţia: Omul adevărat trebuie să aibă ur-mătoarele calităţi: Bunătatea, Adevărul, Dragostea, Cură-ţenia, Modestia, Munca, Ascultarea, Reţinerea, Necondamnarea, Chibzuirea, Regretul, Desăvîrşirea.

3´

V1V2V3V4S1L4

Fişe de lucru (activitate în perechi)1. Plasează calităţile morale date mai jos în ordinea în-

semnătăţii lor pentru tine. Argumentează. Care dintre aceste calităţi îţi sînt proprii, pe care ai vrea să ţi le mai dezvolţi. Argumentează. (6 enunţuri)

2. Continuă şirul calităţilor unui om adevărat. Exclude-o pe cea de prisos. Argumentează în 6 enunţuri.

3. Alege una dintre calităţi pe care o consideri esenţială pentru un om. Prezintă, în 6 enunţuri, un discurs în care ai defini noţiunea. Poţi începe astfel: Eu sînt bu-nătatea. Rolul meu este să-i fac pe oameni mai fericiţi.

4. Alege două calităţi pe care le consideri cartea de vizită a unui om adevărat. Spune cum se manifestă ele la colegi, la prieteni, în societate (6-10 enunţuri).

5. Alege cîte un simbol pentru trei dintre calităţile enu-merate. Argumentează alegerea în 6-10 enunţuri.

Scrie cîte un antonim pentru trăsăturile enunţate.6. Improvizaţi, în 10 replici, un dialog între două persoa-

ne ce posedă trăsături de caracter contradictorii. Spre exemplu, un dialog între o persoană modestă şi alta impertinentă.

22´

Eval

uare

a V1V2V3V4S1

• Generalizarea prin completarea piramidei personali-tăţii (plasarea trăsăturilor de caracter în ordine ascen-dentă).

• Anunţarea temei pentru acasă, utilizarea informaţiei însuşite în propriile acte de comunicare:

Completează coloana a treia a Jurnalului triplu cu o adresare colegilor: Tu eşti autorul caracterului tău! (10 enunţuri).

5´

Pira

mid

a per

sona

lităţ

ii


O r a 3Ac

tual

izar

ea

V1V2V3V4

Autocaracterizare, în baza reperelor propuse, prin selec-tarea a 6 structuri şi încadrarea acestora într-un text cu tema: Eu sînt autorul caracterului meu.Repere:Prefer... căciNu insist... cu toate căÎmi/nu-mi place... darNu suport... de aceeaDetest... deoareceSînt entuziasmat/-ă de... deşiŢin mult la... fiindcăSînt pasionat/-ă de... indiferent deAdor... însăMă bucur de... întrucîtTind să... pentru că

5´

Scrie

re li

beră

Prac

ticar

ea te

mei

V1V2V3V4L4

Comentarea afirmaţiei:Reînnoirea vieţii nu se poate face prin apăsare ori prin re-forme, ci numai prin reînnoirea personalităţii omeneşti, a sufletului, prin îmblînzirea inimilor şi retrezirea conştiinţei.

4´

Arg

umen

te

pe ca

rtele

V1V2V3V4S1

Determinarea portretului moral al unei personalităţi prin examinarea fişei Arta de a deveni om.Echipa 1: Expuneţi-vă opinia: e posibil ca în zilele noastre o persoană să posede toate calităţile enumerate?Echipa 2: Prezentaţi printr-un simbol grafic două dintre calităţile prezentate în schemă.Echipa 3: Stabiliţi elementele comune şi cele distincte din-tre textul studiat la prima oră şi fişa Arta de a deveni om.Echipa 4: Faceţi portretul unui OM cu literă mare, uti-lizînd fişa Arta de a deveni om. Model: Un OM cu literă mare trebuie să...

Lucrul în grupFişa 2

10´

Dia

gram

a Ven

n

Prac

ticar

ea

A1

Repetarea fenomenului gramatical:• Stabilirea corectitudinii utilizării modului conjunctiv

al verbului. • Reactualizarea algoritmului de conjugare a verbelor la

modul conjunctiv.• Exersarea fenomenului gramatical:

a) Completează spaţiile punctate cu verbele date la modul conjunctiv.

Învaţă de la nufăr (a fi).......... mereu curat.Învaţă de la ape (a nu da)........ înapoi.Învaţă de la stîncă (a îndura) ... furtuna grea.Înlocuieşte verbele evidenţiate cu formele adecvate ale modului conjunctiv:Oricine-ai fi, nu cere ce nu ţi-e dat să ai!


A2V3

Oricine-ai fi, nu rîde de nefericitul strai!Oricine-ai fi, nu stinge lumina nimănui!Oricine-ai fi, ajută pe orb în calea lui!Oricine-ai fi, nu crede că-i veşnic locul tău!Oricine-ai fi, ajută-ţi aproapele la rău!

15´

V1V2V3V4

a) Descrie portretul moral al unui profesor de vocaţie, al unui părinte modern, al unui prieten devotat, al unui elev sîrguincios, utilizînd verbe la modul conjunctiv.

b) Elaborează algoritmul formării unui caracter puternic, utilizînd verbe la modul conjunctiv.

5´

Eval

uare

a

V1V2V3V4

• Generalizare, prin rezolvarea testului de personalitate.• Formularea concluziilor, prin comentarea sloganului:

„Omule, îţi este dat să străluceşti! Aprinde candela din sufletul tău!”.

Fişa 3´5´

Licit

aţie

de

idei

S1A1A2

• Anunţarea temei pentru acasă, utilizarea informaţiei însuşite în propriile acte de comunicare:

Imaginează-ţi că astăzi la lecţie au asistat bunătatea şi răutatea, adevărul şi minciuna, munca şi lenea, dragos-tea şi ura.

Scrie, în 12 enunţuri, ce ar spune fiecare despre ultimele trei lecţii de limba română.

1́

Resursele unităţii de învăţare:Fişa 1În fiecare om, chiar şi în cel mai rău, există un sîmbure care merită ajutat de

lumina celestă. Fiecare este dator să lupte pentru lumina din el, precum a făcut-o Albert Einstein, corigent la fizică, cu toate acestea, teoria sa a revoluţionat fizica. Ion Minulescu a fost corigent la limba română, dar opera sa literară ne încîntă şi azi. Jack London a fost un simplu aventurier marinar, căutător de aur, dar a deve-nit unul dintre cei mai mari scriitori ai omenirii. Marele pictor G. Di. Bondone a fost cioban. Denis Papin, inventatorul maşinii cu abur, a fost medic. W. Shakes-peare a fost pedagog, apoi notar.

Deci pentru a reuşi în viaţă, avem nevoie de caracter puternic: inteligenţă, in-tuiţie, memorie, perspicacitate, curaj, optimism, sociabilitate, exigenţă, altruism, creativitate, disciplină.

Dacă aş avea posibilitate, aş instala în centrul fiecărui oraş cîte o imensă placă de marmură albă, pe care aş scrie: „Omule, îţi este dat să străluceşti! Cerul şi pă-mîntul ţi-au dat daruri minunate cu care să cîştigi glorie, bogăţie, fericire, lumină. Caută-ţi drumul către înălţare! Aprinde candela din sufletul tău!”

Pavel Coruţ


Fişa 2

Conștiința omului adevărat preferă:

Dragostea A iubi

din inimăRegretul

A te căi la greșeală,

a n-o repeta

Chibzuirea A gîndi rațional orice pas, faptă

Munca A munci, a fi harnic

Bunătatea A face, a vorbi

de bine ori-cînd, oricuiAscultarea

A-i asculta pe părinți,

a respecta legile statului

Reținerea A te stăpîni de la tot ce-i

rău

Modestia A fi cuminte, liniștit, blajin

Adevărul A spune adevă-rul, a fi exact,

corectCurățenia A fi pur, deschis

Fişa 3Răspunde la întrebările testului. Examinează apoi răspunsurile colegului, co-

legei. Spune ce ai aflat despre el/ea.1. Doreşti să schimbi puţin aspectul în camera ta, dar eşti pus în condiţii dure:

sînt numai tapete roşii şi galbene. Îţi convine culoarea galbenă?2. Te sfătuieşti cu cineva din rude, prieteni înainte de a lua o decizie importantă?3. De obicei, ţii cu mîna uşa de la intrare pentru a evita zgomotul?4. Îţi place să rişti?5. Depinde dispoziţia ta de starea vremii?6. Îţi place iarna?7. Memorizezi bine persoanele necunoscute?8. Cum consideri: e corectă afirmaţia nu haina îl face pe om?9. Minţi uneori?10. Poţi să mergi singur/singură la teatru?11. Moda actuală joacă vreun rol în sistemul tău de valori?12. Îţi plac animalele?

Pentru fiecare răspuns „da” primeşti un punct, pentru răspunsul „nu” – zero puncte.


8-12 puncte:Inteligenţa şi educaţia sînt trăsăturile tale de caracter, dar uneori nesiguranţa te împiedică în viaţă şi la şcoală. Dacă ai dori, ai pu-tea uşor să înlături această nesiguranţă.

4-7 puncte:Eşti hotărît. Cu toate aces-tea, poţi să apreciezi cu răbdare situaţia. Eşti corect cu oamenii din jur.

0-3 puncte:Eşti prea serios, chiar per-severent. Rareori asculţi părerea celor din jur. Pe primul loc pui treburile cotidiene. Despre astfel de oameni se spune „om fără îndoieli”.

Proiect didactic la Literatura română (model)Clasa: a X-aData:Subiectul: Oameni şi caractere. Balada Meşterul ManoleNumărul de ore: 5Subcompetenţele vizate:Înţelegerea după auz: A1/L1 – evidenţierea, în mesaje orale, a celor mai reprezen-

tative aspecte (7); A2/L2 – perceperea succesiunii secvenţelor în mesajul audiat (4)Vorbirea: V1 – nararea la timpul prezent, trecut şi viitor (2); V2 – utilizarea

unui lexic adecvat temei abordate, situaţiei de comunicare etc. (4); V3 – relatarea succintă a elementelor-cheie ale unui eveniment/ale unei întîmplări etc. (6); V4/S3 – utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de comunicare (5)

Lectura: L3 – alcătuirea dialogurilor dintre două personaje ale unui text (10);Scrierea: S1/V5 – construirea de mesaje cu exprimarea propriei opinii (5), S2/

V6 – caracterizarea personajelor (6).

Etap

ele le

cţie

i

Subc

ompe

ten-

ţele

viza

te

Activităţi de învăţare(secvenţele de bază)

Resu

rse (

mat

e-ria

le, p

roce

du-

rale,

de t

imp)

Activ

ităţi

de ev

alua

re

cure

ntă

Not

e

Capt

area

aten

-ţie

i V2

O r a 1Identificarea aşteptărilor.– Citiţi secvenţa de reclamă a unei agenţii de

turism. Spuneţi ce aţi dori să vedeţi, să auziţi şi să faceţi în cazul unei eventuale călătorii.

Fişa 1

Intro

duce

re

Anunţarea subiectului şi a subcompetenţelor vizate.– Vom face o călătorie virtuală la Mănăstirea

Argeşului ca să vedem şi să aflăm cele dorite prin studiul baladei Meşterul Manole...

Însuşirea unităţilor lexicale (Caruselul cu-vintelor):


– prezentarea listei de cuvinte;– pronunţarea cuvintelor;– semantizarea lexicului prin sinonime:

V2

(a dura, a jertfi, a se ivi, a se îndura, a se sili, a se surpa, a zidi, biet, neisprăvit, temelie), tăl-măcire (a despoia, a geme, a jura, a lătra, a se repezi, a urla, aievea, calfă, doinaş), demonstra-re a imaginilor (aluniş, grindiş, pîraie, schele, şiroaie);

Nota bene! pag.

111

Prez

enta

rea t

emei

noi

V2

• formarea familiilor lexicale ale cuvintelor evidenţiate;

• completarea Clusteringului, repartizînd cuvintele noi pe cele trei domenii indicate: Mănăstire, Meşter, Natură;

• antrenarea funcţională a cuvintelor (alcă-tuirea de îmbinări, propoziţii, microtexte, plasîndu-se cuvintele noi în contexte cunos-cute, în situaţii noi de comunicare, precizate de către profesor).

Fişa 2

Clus

terin

gA1

L1

A2L2

Lectura textului, verificarea gradului de înţe-legere a conţinutului, a celor mai semnificative aspecte:• lectura în lanţ;• lectura selectivă;• asocierea evenimentelor cu fragmente de

text:– Citiţi fragmentele corespunzătoare eve-

nimentelor baladei (locul zidirii, po-runca domnitorului, surparea zidurilor, visul lui Manole, drumul Anei, zidirea Anei, lauda meşterilor, decizia finală a domnitorului).

Ex. 10, pag. 112 Le

ctur

a ghi

dată

Prac

tica-

rea t

emei

S1V5

Interpretarea textului, exprimarea opiniilor faţă de anumite evenimente ale baladei. (Gîn-deşte – perechi – prezintă)

Ex. 11, 14 pag. 112 GP

P

Eval

uare

a

V4S3

Generalizare: stabilirea celui mai dramatic epi-sod al baladei.Formularea concluziilor (se revine la fișa 1 şi se stabileşte care dintre aşteptările enunţate la începutul orei au fost realizate).Anunţarea temei pentru acasă, utilizarea infor-maţiei însuşite în propriile acte de comunicare.

Ex. 16, pag. 113

Com

enta

rii o

rale


– Întocmiţi un anunţ, reclamă, articol despre o călătorie la Mănăstirea Argeşului sau despre lansarea unei noi ediţii a baladei „Meşterul Manole” (la alegere).

Actu

aliz

area

cuno

ştinţ

elor,

capa

cităț

ilor

V2

O r a 2Tălmăcirea cuvintelor (tălmăcirea sensului unui cuvînt, extras din pungă, fără a-l numi; ghicirea cuvîntului şi alcătuirea cu acesta a unei propoziţii): a dura, a isprăvi, a jura, a lătra, a putrezi , a se îndura, a se surpa, aievea, zid, schele, temelie.Verificarea temei pentru acasă.Analiza activităţii:

Fişe de-cupate, pungă

Jocu

l did

actic

Ghi

ci

cuvî

ntul

V4S3

– Ce discurs v-a plăcut mai mult? De ce?– Cum credeţi, în ce măsură v-a reuşit tema

pentru acasă? Argumentaţi.– Ce dificultăţi aţi întîmpinat?– Ce lucruri utile aţi învăţat, realizînd tema?

Activ

ităţi

de

eval

uare

re

cipro

că

Introducerea Anunţarea subiectului şi a subcompetenţelor vizate.

Prac

ticar

ea te

mei V3

Verificarea gradului de cunoaştere a conţinutu-lui baladei, prin formularea întrebărilor în baza textului (Cine? De ce? Cum? Unde? Cînd?) şi formularea răspunsurilor. Ex

ploz

ia

stela

ră

L3

Improvizarea dialogurilor între personajele textului în baza unui fragment:fr. 1: Negru-Vodă şi meşterii, fr. 2: Meşterul Manole şi zidarii, fr. 4: Meşterul Manole şi Ana, fr. 5: Negru-Vodă şi meşterii, Meşterul Manole şi zidarii.

Ex. 18, pag. 113

Evalu

area

V3Stabilirea atmosferei din baladă prin asocierea conţinutului baladei cu o culoare (fişele colorate respective se plasează pe tablă, se argumentează opţiunile prin lectura versurilor respective).

Fişe colo-rate As

ocier

i fo

rţate

S1

Identificarea tonalităţilor pieselor muzicale, ra-portîndu-le la atmosfera dominantă a baladei:• audierea baladei „Meşterul Manole” în in-

terpretarea lui Emil Gavriş şi a formaţiei „Phoenix”;

• identificarea tonalităţii pieselor muzicale (major sau minor);

Înregis-trări audio D

iscuţ

ie

liber

ă


V5 • stabilirea melodiei adecvate atmosferei do-minante în baladă.

S1V5

Generalizare: comentarea titlului baladei.Formularea concluziilor, identificarea învăţă-mintelor (ex. 24, pag. 113).

Ex. 1, pag. 111

Com

en-

tarii

ora

le

V4S3

Anunţarea temei pentru acasă, utilizarea infor-maţiei însuşite în propriile acte de comunicare.

– Învăţaţi pe de rost un fragment ce v-a impre-sionat mai mult.

– Improvizaţi un dialog între un posibil martor al întîmplării cu sătenii săi: despre mănăsti-re, despre frumuseţea ei, despre Negru-Vodă, despre finalul tragic ş.a.

Capt

area

at

enţie

i A2V1

O r a 3Identificarea momentelor-cheie ale baladei prin asocierea unei imagini cu un eveniment descris în text (se alege imaginea, se descrie evenimentul).

Fişa 3

Turu

l gal

eriei

Introducerea Anunţarea subiectului şi a subcompetenţelor vizate.

Actu

aliz

area

cu

noşti

nţelo

r

V4S3

Verificarea temei pentru acasă.Formularea concluziilor, menţionîndu-se ati-tudinea interlocutorilor faţă de evenimentele descrise în baladă. Co

men

tarii

or

ale

Prac

ticar

ea te

mei

A2L2

Diferenţierea părţilor componente ale textului:• împărţirea textului în fragmente semnifica-

tive; întocmirea planului, utilizînd:• versuri (echipa 1), întrebări (echipa 2), enun-

ţuri proprii (echipa 3), îmbinări de cuvinte (echipa 4), cuvinte (echipa 5);

• citirea planurilor şi efectuarea redactărilor de rigoare la indicaţiile profesorului.

Caracterizarea personajelor în baza fişelor de lucru, utilizînd textul baladei şi Barome-trul analitic, pag. 114;

• prezentarea răspunsurilor;• argumentarea opiniilor (elevii sînt atenţio-

naţi că fiecare argument trebuie să conţină

Fişa 4sau ex. 12, pag. 112, Sc

aunu

l au

toru

lui


S2V6

toate componentele (vezi capitolul 7, pag. 76);• formularea concluziilor, menţionîndu-se

trăsătura esenţială a fiecărui personaj.

ex. 15, 23/21,

pag. 113

Eval

uare

a

S1V5

Identificarea atitudinii fiecărui personaj al ba-ladei faţă de zidirea mănăstirii, ţinîndu-se cont de argumentele enunţate în cadrul dezbaterilor precedente.

Fişa 5

Şase

De c

e?

Anunţarea temei pentru acasă (o variantă, la alegere).– Comentaţi, în 12 enunţuri, un fragment al

baladei, menţionînd:

V2V4S3

• evenimentul, acţiunile personajelor;• starea de spirit a acestora;• trăsăturile de caracter manifestate;• motivul comportamentului personajelor.– Pregătiţi o informaţie despre Mănăstirea

Argeşului (de dorit prezentare Power Point), menţionînd: aşezarea geografică, istoricul, arhitectura, ce merită văzut.

Capt

area

aten

ţiei

S1V5V2

O r a 4Argumentarea afirmaţiei, utilizînd mesajul baladei: În viaţă există două tragedii: una este să nu obţii ceea ce doreşti, cealaltă este să obţii.Anunţarea subiectului şi a subcompetenţelor vizate.Verificarea temei pentru acasă:• prezentarea informaţiei despre Mănăstirea

Argeşului şi completarea tabelului propus cu cîte o informaţie;

Fişa 6

Argu

men

te pe

carte

le

• formularea concluziilor, menţionîndu-se măreţia edificiului şi valoarea arhitecturală a acestuia, de asemenea faptul că anume legenda face mănăstirea impresionantă;

Actu

aliz

area

cuno

ş-tin

ţelo

r

V2

• prezentarea comentariilor fragmentelor preferate;

• formularea concluziilor, menţionîndu-se că numai prin sacrificiu s-a putut realiza un adevărat monument de artă.

Dezbateri pe tema: Orice operă durabilă şi de valoare are nevoie de sacrificii. D

ezba

tere

a, Ci

tatu

l


V4S3

N.B. În cadrul dezbaterilor, profesorul îi orientează pe elevi spre ideea că orice realizări, succese (un copil educat, o familie unită, o prietenie trainică, o per-formanţă sportivă, o invenţie etc.) sînt însoţite de sacrificii: timp, efort, răbda-re, umilinţă, sănătate, ... viaţă chiar.

Eval

uare

a

S1V2

Analiza activităţii în care se menţionează punctele tari şi slabe ale participanţilor la dez-bateri şi sugestiile pentru lichidarea lacunelor. SW

OT

Anunţarea temei pentru acasă: Prezentaţi-vă oral opinia, în 10-12 enunţuri, cu privire la afirmaţia lui Tudor Arghezi:

V4S3

„Meşterul Manole este fiecare creator de artă, fiecare întemeietor care trebuie să îngroape în efortul lui ce are mai scump; nu se poate viaţă nouă fără jertfă” (Rubrica Enigma cuvîntului).

pag. 107

O r a 5

Eval

uare

a

Subc

ompe

tenţ

ele u

nită

ţii

Lecţia de evaluare se realizează în formula concursului de inteligenţă, Careul cu întrebări (vezi mai jos). Se pregăteşte un panou, pe care sînt anexate plicuri cu întrebări, 1-2 elevi înde-plinesc rolul juriului. Fiecare elev (pereche sau echipă) alege domeniul şi nivelul de dificultate a întrebării. Dacă se lucrează în echipe, răspun-sul se discută timp de 20-30 sec. Pentru fiecare răspuns corect se acordă puncte conform nive-lului ales. În final se face o analiză a activităţii.

Care

ul cu

între

bări

DomeniulNivelul

Interpretarea versurilor

Conţinutul baladei Personajele

Nivelul 1(1 punct)

Şi Manole – zece,Care-i şi întrece.Cîinii, cum îl văd,La el se repăd...

De ce a fost nevoie de jurămînt?Cine de fapt este ctitorul mănăstirii Argeşului?Demonstraţi că „Meşterul Manole” este o baladă.

Numeşte 3 trăsături de caracter ale lui Manole.Numeşte 3 trăsături de ca-racter ale lui Negru-Vodă.Numeşte 3 trăsături de caracter ale meşterilor.

Nivelul 2(2 puncte)

O şoaptă de susAievea mi-a spus…

Care este ideea baladei?De ce Manole şi-a dorit

De ce Manole turbase cînd o văzuse pe Ana venind?


Pe zid o puneaŞi, glumind, zicea...

să zidească această mă-năstire?De ce Negru-Vodă a dorit să zidească o mănăstire pe un loc blestemat?

Cum puteţi explica com-portamentul Anei?De ce meşterii susţineau că pot să zidească o mă-năstire mai frumoasă?

Nivelul 3(3 puncte)

Mîndra n-o oprea,Ci ea tot venea...

Manole, Manole,Mestere Manole!

Ce semnificaţie are zidi-rea unei fiinţe vii în zidu-rile mănăstirii?

Ce semnificaţie are astăzi mănăstirea Argeşului?

Ce concluzii ai tras în urma studiului baladei?

Cum puteţi dovedi că în zbuciumul lui Manole se contopesc dragostea pen-tru soţie şi sacrificiul în numele artei?De ce Negru-Vodă i-a lăsat pe meşteri sus, pe acoperiş: pentru că aceştia nu i-au îndeplinit porunca sau pentru că era un des-pot sau altă variantă?De ce în final meşterii se prefac în pietre, iar Mano-le – în izvor?

Resursele unităţii de învăţare

Oraş mic, dar cu trecut mare. Cetate de scaun, prima Capitală a Ţării Româ-neşti, oraşul Curtea de Argeş este asaltat în orice sezon de sute de turişti. Legenda mănăstirii lui Manole a trecut dincolo de hotarele ţării şi aduce străini din toată lumea, dornici să vadă celebrul zid unde a fost prinsă pe vecie soţia meşterului. Şi nu e singurul lu-cru pentru care merită să ajungi la Curtea de Argeş...

Fişa 1

să văd…

să aflu…

să fac:

Vreau

Fişa 2

Mănăstire

Natură

Meșter

:

:

:

Fişa 5

Mănăstirea

Negru-Vodă

Manole

Meșterii

Ana


Fişa 3

Mănăstirea Argeșului (foto)

Peretele în care a fost zidită Ana

Ruga Meșterului Mano-le (muzeul „V. Blendea”,

Dîmbovița)

Fîntîna Meșterului Manole, Curtea de Argeș

Igor Vieru, Făurire (diptic: „Balada despre meșterul

Manole”)

Igor Vieru, Baladă (diptic: „Balada despre meșterul

Manole”)

Fişa 4Echipa 1: Identificaţi starea de spirit a Meşterului Manole în diferite împreju-

rări.

Evenimentul Verbele sugestive Starea de spirit

Alegerea locului … …

Promisiunile lui Negru-Vodă

Surparea zidurilor

Sosirea Anei

Zidirea Anei

Laudele meşterilor


Echipa 2: Caracterizaţi personajul, utili-zînd schema.

Echipa 3: Din şirul de cuvinte selectaţi 5-6 trăsături caracteristice lui Negru-Vodă. Argumentaţi opţiunile.Ambiţios, despotic, ipocrit, obiectiv, prag-matic, stăpînit, arogant, evlavios, nerecu-noscător, orgolios, sensibil, tenace.

Echipa 4: Exprimaţi-vă atitudinea faţă de cei nouă meşteri. Alegeţi varianta de răs-puns şi argumentaţi-vă opţiunea:• Vă sînt simpatici.• Nu vă plac oamenii ca ei.• Îi condamnaţi.• Îi acceptaţi aşa cum sînt.• Le indicaţi anumite condiţii.

Echipa 5: Dovediţi, utilizînd fragmente de text, că Manole este alesul destinului şi al divinităţii.Menţionaţi şi necesitatea sau absurditatea unor astfel de oameni, cum aţi reacţiona dacă cineva dintre membrii familiei voa-stre ar avea o astfel de soartă şi, în general, aceste lucruri sînt reale sau sînt poveşti? Cunoaşteţi exemple similare din viaţa cotidiană? Nu neapărat cazuri tragice, cel puţin jertfire.

Fişa 6

Mănăstirea Argeșului

Aşezarea geografică …

Istoricul …

Arhitectura …

Ce merită văzut …

Impresiile personale …


6. Strategii didactice de predare-învățareDefiniţii ale sugestiilor metodologice şi ale strategiilor didactice:

„Dimensiunile conceptului pedagogic de metodologie a procesului de învăţă-mînt reflectă, pe de o parte, capacitatea metodelor-procedeelor-mijloacelor didac-tice de angajare la nivelul unui proiect de acţiune coerentă şi eficientă; pe de altă parte, vizează capacitatea [...] profesorului de a aplica teoria instruirii la condiţiile concrete ale clasei de elevi prin angajarea resurselor fiecărei metode şi ale fiecărui procedeu şi mijloc de instruire.”

„Strategiile didactice reprezintă un grup de două sau mai multe metode şi procedee integrate într-o structură operaţională, angajată la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare, pentru realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice şi concrete ale acesteia, la parametrii de calitate superioară.”

(Sorin Cristea. Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, 1998)

Selectarea strategiei/metodei potrivite pentru formarea/evaluarea competenţelor cere respectarea unor paşi.

Paşii:• Citim cu atenţie şi reflectăm în profunzime asupra competenţelor/subcompe-

tenţelor stabilite;• studiem în detalii descrierea metodei, procedeului, tehnicii de lucru;• analizăm minuţios potenţialul verbal al elevilor;• examinăm în detalii unităţile de conţinut;• formulăm sarcini, activităţi comunicative, itemi în funcţie de cele sus-indicate

şi ... S U C C E S!

6.1. Modalităţi de însuşire eficientă a lexiculuiLexicul sau vocabularul este totalitatea cuvintelor unei limbi. Dintre cele mai

importante principii puse la baza însuşirii lexicului menţionăm următoarele:1. Însuşirea cuvîntului ca unitate complexă. După cum se ştie, în sistemul limbii cuvîntul, avînd o latură sonoră şi o

latură de conţinut, se defineşte foarte larg. În legătură cu aceasta trebuie avut în vedere că în foarte multe cazuri corespondenţa sensurilor a două cuvinte, unul din limba maternă şi altul din limba română, nu înseamnă şi coinciden-ţa utilizării lor. Deci pentru o folosire corectă trebuie să cunoaştem nu numai echivalentul lui în limba maternă, ci şi caracteristicile lui semantice, morfo-logice şi combinatorii în limba română. Ex.: стоять şi a sta: în limba rusă are sensul doar de a sta în picioare, pe cînd în română are şi sensul de a locui, sau: aplicarea verbului брать în limba rusă nu coincide întotdeauna cu utilizarea verbului a lua în limba română, care este mult mai largă. De exemplu: a lua micul dejun, a lua o decizie etc.


2. Învăţarea cuvintelor în context. Învăţămîntul modern al limbilor străine a pus la baza predării lexicului

ideea că elementele limbii nu pot fi studiate izolat. Argumentele care pledează în favoarea predării şi învăţării lexicului în cadrul unui context sînt următoarele:a) Sensul unui cuvînt este actualizat în cadrul unui context. Datorită acestui

fapt sensul cuvintelor poate fi dedus dintr-un context lingvistic sau situa-ţional.

b) Contextul permite delimitarea sensului în cazul cuvintelor polisemantice.De exemplu: Vlad se împacă bine cu toţi colegii. Un adolescent modern trebuie

să se împace cu şcoala.c) Contextul poate uneori schimba sensul cuvîntului.De exemplu: Aluatul se plămădeşte cu apă caldă. – Un specialist bun nu se

plămădeşte într-o zi.Prin sensul, forma şi locul său, cuvîntul participă la construirea sensului în-

tregului enunţ. Astfel, cuvîntul nu poate fi conceput ca o unitate izolată a limbii, ci ca un element integrat unei structuri.3. Unitatea temporală a însuşirii auditive, vorbite, vizuale şi scrise a cuvintelor.

Conform acestui principiu, pentru a se fixa cît mai eficient în memoria de lun-gă durată, orice cuvînt urmează să fie auzit, rostit, citit şi scris.

Pornind de la cele menţionate mai sus, ţinem să menţionăm că vocabularul elevului are o mare însemnătate în procesul de studiere a limbii române. Acest vocabular nu este doar un caiet în care elevii îşi notează traducerea cuvintelor noi. El trebuie conceput ca un suport pentru însuşirea, consolidarea şi repetarea lexicului, ca un model al structurilor verbale. Una dintre cele mai comode şi optime forme de vocabular este cea care se completează la fiecare lecţie.Vă propunem cîteva modalităţi de sistematizare a lexicului în vocabularele

elevilor.Modelul 1: Clasa a X-a, Unitatea Oameni şi caractere, subiectul Moment auto-

critic

Cuvîntul Sinonim Antonim Derivate Structuri Proverbe, zicători, maxime

A de

testa

a urîa dispreţui

a iubia prefera

detestaredetestabil

a detesta minciuna, trădarea, făţărnicia.

Detestarea macină sufletul.

Viciu

neajunsdefectcusur

demnitatevirtute

viciosviciatviciabil

viciu în-născutLenea este

Viciul ştirbeştevaloareaomului.


un viciu.Imperti-nenţa în zilele noas-tre e un viciu sau o necesitate?

Caută la alţii vir-tuţile, iar la tine viciile.

Dem

n

vredniccapabil destoinic

nedemn demnitatedemnitar

Demn este omul care merită, inspiră apreciere, respect.

Argintuleste mai puţin valo-ros decît aurul, iar aurul – decît dem-nitatea.

A su

port

a

a accepta a ceda suportabilinsuporta-bilsuportare

situaţie insuporta-bilă,a nu supor-ta presiuni

Dumnezeu dă omu-lui atîtea încercări cîte le poate suporta.

Vani

tate

orgoliutrufieîngîmfareînfumu-rare

modestiesimplitate

vanitos Nu putemrăbda vanitatea altora, fiindcă o jigneşte pe a noastră.

Vanitatea nu-i altceva decît încer-carea de a căpăta o mare popularitate înainte de a meri-ta-o.

N.B. Ultima rubrică elevii o pot completa şi la alte ore.Modelul 2

Cuvinte ce descriu însuşiri

Structuri ce descriuatitudini

Cuvinte ce descriustări psihice

Cult Îmi place ... Bucuros

Educat Mă satisface ... Fericit

Brutal Nu suport ... Îngîndurat

Impertinent Nu sînt sigur/sigură ... Trist

Generos Mi-e greu să spun ... Abătut

Avar Nu am nimic împotrivă ... Voios

Lacom Sînt absolut de acord ... Iritat


Sociabil Sînt dispus să refuz ... Impulsiv

Insuportabil Nu aprob ... Agreabil

N.B. Cuvintele mai pot fi înscrise şi după părţi de vorbire.

Modelul 3, clasa a X-a, subiectul Binele şi răul sînt noţiuni relative

Substantive Adjective Verbe

binefacere binevoitor a sări în ajutor

caritate arogant a neglija

generozitate săritor la nevoie a ignora

indulgenţă irascibil a detesta

altruism ranchiunos a aprecia

indiferenţă avar a tinde

6.2. Metode eficiente de învățarePropunem o serie de metode care vor fi aplicate în funcţie de situaţiile concrete

de învăţare, la etapele potrivite ale lecţiei, adaptate la subiecte concrete.Tehnica Visul stimulează imaginaţia prin crearea de situaţii comparabile cu

cele existente în viaţa reală. Etapele aplicării metodei:• Organizarea elevilor în grupuri/perechi.• Stabilirea sarcinii didactice (în cadrul temei Oraşul meu, de exemplu, fiecare

elev îşi va imagina cum va arăta localitatea dacă ar fi: arhitect, naturalist, pri-mar, pădurar, etnograf, pictor, pensionar etc.).

• Realizarea sarcinii de lucru.• Prezentarea proiectelor: discurs, poster, desen, schiţă etc.

Aplicare. Scenariu posibilSă încercăm aplicarea acestei metode la unitatea Adolescentul şi Patria, tema

Locuri memorabile, clasa a X-a. Profesorul va avea grijă să aplice metoda la eta-pele de PRACTICARE sau EVALUARE, fiindcă doar la aceste faze elevii vor fi pregătiţi din punct de vedere lexical (cuvinte, structuri), vor cunoaşte structura orientativă a discursului (planul, aspectele importante) etc. Elevii ar putea să lu-creze și în perechi, deși nu este prea adecvat, deoarece oamenii, de obicei, vizează în mod individual. Chiar dacă la ore s-a discutat despre o localitate anume, înde-plinind această sarcină, elevii îşi vor alege locul preferat, de exemplu, Soroca.


Să examinăm cîteva roluri: al unei tinere mame şi al pădurarului. Elevii îşi pregătesc imagini, pot crea chiar nişte filmuleţe, pregătesc diferite scheme, hărţi şi redactează textul visului. Şi prezentările se realizează cît mai captivant, în funcţie de potenţialul creativ al elevului. Elevii, să zicem, şi-au selectat harta raionului, diferite imagini potrivite (pe Internet şi nu numai, găseşti orice).

Visul tinerei mame: Aş vrea din tot sufletul ca Soroca, oraşul meu iubit, să fie curat, verde, cu străzi moderne şi fără de gropi. Aş vrea să aibă clădiri frumoase, cu arhitectură originală, fiecare casă să-şi aibă faţa sa. Îmi doresc ca Soroca să fie minunată în orice anotimp: să mă pot plimba în linişte şi în siguranţă cu fetiţa mea, Cătălina, să fie cît mai multe locuri de joacă pentru copii, plaja de pe Nistru să fie curată şi amenajată. Vai, nu vreau să mă trezesc!

Visul pădurarului: Dragi colegi! Ce frumos am visat astă noapte! Se făcea că eram pădurar. Hoinăream prin pădure şi-n urechi îmi răsuna cîntecul:„Codrii mei bătrîni, prietenii mei buni...”. La un moment ajung lîngă cetatea Sorocii, care, vorba poetului Nicolae Dabija, „în zori răsare din rîu”. Credeam că m-am rătăcit. Slavă Domnului, nu! Pur şi simplu, în jurul oraşului erau păduri seculare, frumoase, pă-duri ca pe timpul lui Ştefan cel Mare. În oraş aerul era atît de curat! Nu mergeam, zburam! M-a impresionat mult oraşul, în special, oamenii. Erau fericiţi! Se plimbau prin parcuri-păduri cu familiile, iar rîsetele lor se amestecau cu trilurile păsărilor... Eram fericit... Vreau să fiu fericit în continuare. „Du-mă, dorule, în grabă/Unde-am mers copil prin iarbă...”


Scaunul autoruluiAceastă activitate urmăreşte:

• consolidarea abilităţilor privind caracterizarea în scris a unui personaj literar;• perfecţionarea capacităţii elevului de a-şi prezenta oral compunerea-eseu şi de

a răspunde la întrebări;• dezvoltarea competenţelor elevilor de a formula întrebări şi de a răspunde la

acestea;• dezvoltarea capacităţilor elevilor de a se exprima coerent.

Aplicare. Scenariu posibilPasul 1: Profesorul explică elevilor ce vor face la lecţia curentă şi descrie me-

toda de abordare. Elevilor li se comunică ce vor trebui să facă şi de ce materiale au nevoie. Elevii au de caracterizat un personaj literar folosind diferite metode şi procedee utilizate de scriitori. Se precizează că eseul nu trebuie să depăşească o ju-mătate de pagină sau o pagină, iar lectura să nu dureze mai mult de 5-7 minute.

Pasul 2: Profesorul împarte elevilor fişe de evaluare a compoziţiei, în care sînt indicaţi itemii specifici caracterizării unui personaj literar şi explică elevilor cum trebuie să-i folosească.

Pasul 3: Profesorul îl roagă pe un elev să numească „un autor”, adică un coleg de-al său, care trebuie să ia loc pe scaunul/fotoliul autorului, pregătit în faţa clasei, şi care îşi va citi compoziţia.

Pasul 4: „Autorul” citeşte. Ceilalţi elevi sînt atenţi şi-şi fac notiţe. „Autoru-lui”, care a terminat de citit, i se adresează întrebări de la colegi şi el răspunde la acestea, apoi numeşte un alt autor. Sînt audiate 2-3 persoane. Timp de lucru: 20 de minute.

Pasul 5: Elevii sînt invitaţi să discute cine a reuşit să utilizeze mai multe pro-cedee de caracterizare, dacă au fost comise greşeli, ce este important de ştiut cînd redactăm un astfel de eseu. Timp de lucru: 10 minute.

Metoda se poate aplica la caracterizarea unor personaje: Vitoria şi Nechifor Lipan, Gheorghiţă din Baltagul lui Mihail Sadoveanu, membrii familiei din bas-mul lui Geo Bogza, eroii druţieni etc., etc.


Cubul virtuţilorElevii sînt repartizaţi în grupuri, egale numeric, cel puţin cîte trei şi cel mult

cîte cinci. Profesorul va avea pregătit un cub de carton sau de plastic, pe ale că-rui faţete sînt scrise şase trăsături morale ale personajului din textul studiat (spre exemplu: generozitate, vitejie, spirit de sacrificiu, modestie, credinţă în Dumne-zeu, isteţime, curaj, hărnicie, tenacitate etc.).

Pentru fiecare echipă profesorul va arunca zarurile, pentru a identifica o tră-sătură pe care elevii trebuie s-o evidenţieze la personajul stabilit. Se precizează timpul alocat în echipă (şase minute) şi se dă startul.

Elevii vor dezbate, în cadrul grupului lor, subiectul fără să aibă voie să folo-sească manualul sau caietul. Cînd expiră timpul, profesorul le cere raportorilor să-şi prezinte oral răspunsurile. Se apreciază calitatea muncii fiecărui grup şi se fac completări sau, după caz, corectări.

Aplicare. Scenariu posibilDănilă Prepeleac de Ion Creangă. Pe laturile cubului se scriu/se lipesc fişe

cu cuvintele: TONT, NAIV, ISTEŢ, HARNIC, BOGAT, SĂRAC. Presupunem că, după aruncarea cubului, ne priveşte cuvîntul TONT.

Răspunsuri posibile: Tont este Dănilă Prepeleac. Ştim că prepeleac este o prăji-nă. Parcă un băţ poate să aibă minte? Sigur că nu! Şi faptele acestui erou ne vorbesc tot despre prostie. Nici un om cu capul pe umeri nu poate să schimbe doi boi frumoşi pe un car, fie el şi nou, şi din lemn de stejar! Tont e sinonim cu Dănilă Prepeleac…

Doi cîini de Alexandru Donici. Pe laturile cubului se scriu/se lipesc fişe cu cuvintele: CREDINCIOS, NOROCOS, TRIST, FLĂMÎND, ALINTAT, RĂBDĂ-TOR. Alegem, la întîmplare, cuvîntul ALINTAT.

Răspunsuri posibile: Alintat cred că se referă la Juju. Juju e căţelul care îşi duce viaţa în casă, pe covoare frumoase, curate şi moi. Ca şi stăpînii săi, mănîncă de toa-te, doarme cît vrea, se joacă pe saltele moi, iar „lucrul” său constă în a face apporte şi a juca ca omul în picioare. Nu păzeşte casa, nu stă afară pe ploaie şi ninsoare, nu-l bate vîntul, nu trebuie să-şi bată capul în privinţa hranei...

ZodiaculEste o metodă menită să dezvolte competenţele elevilor de a aplica unităţile lexi-

cale noi, de a caracteriza personajele literare, de a le asocia profilul cu unele trăsături de caracter/calităţi indicate, de a se exprima corect şi coerent, de a folosi expresii poetice, de a demonstra cunoaşterea conţinutului operei, de a-şi exprima opiniile.

Elevii sînt împărţiţi în trei sau patru grupuri, desemnîndu-se cîte un raportor. Activitatea poate fi îndeplinită şi individual.

Fiecare grup primeşte o coală de hîrtie, pe care sînt trecute cele 12 zodii, avînd menţionate cîte cinci-şapte trăsături (de exemplu, Vărsătorul: receptiv la nou, în-drăzneţ, generos, optimist, simpatic, altruist).


Elevilor li se oferă circa 10 minute şi li se cere să stabilească zodia cea mai po-trivită în care se încadrează personajul literar din textul studiat, argumentîndu-şi alegerea cu citate din text.

Raportorii numesc zodia selectată de grupul lor, justificînd fiecare trăsătură/calitate. Cîştigă echipa care susţine cel mai credibil/pertinent alegerea făcută. Cu toate acestea, se apreciază eforturile comunicative ale tuturor elevilor, se eviden-ţiază succesele remarcabile, se atrage atenţia asupra corectitudinii exprimării.

Aplicare. Scenariu posibilLuceafărul de Mihai Eminescu, personajul Cătălina. Răspuns posibil:În opinia noastră (mea), Cătălina face parte din zodia Berbecului. Am dori să

începem cu faptul că este egoistă: toate fetele frumoase sînt egoiste, căci, spune Mi-hai Eminescu: A fost odată ca-n poveşti,/A fost ca niciodată,/Din rude mari împă-răteşti,/O prea frumoasă fată. Şi nu doar atît! Dar despre ce ne vorbesc versurile: Pătrunde-n codru şi în gînd,/Norocu-mi luminează! Îl foloseşte! Îl foloseşte cu ne-ruşinare pe Luceafăr, nu se gîndeşte la sentimentele nimănui.

Este şi hotărîtă, plină de iniţiativă. Despre aceasta ne vorbesc acţiunile ei: vor-beşte, imaginaţi-vă! cu însuşi Luceafărul, îl cheamă în camera sa, în viaţă chiar, implorîndu-l: Cobori în jos, Luceafăr blînd,/Alunecînd pe-o rază,/Pătrunde-n casă şi în gînd/Şi viaţa-mi luminează. Am zice chiar că eroina este neortodoxă – cum să chemi pe Pămînt un spirit, din altă lume?! Despre extremism nici nu mai trebuie să aducem argumente, e clar ca bună ziua: se aruncă dintr-o extremă în alta; de la un Nemuritor, la altul muritor! Inimaginabil! Ş.a.m.d.

BERBEC(21.03 – 20.04)Trăsături:Plin de iniţiativăDinamicHotărîtEgoistExtremistNeortodoxCapricios VALOARE – idealismPERICOL – egoist

TAUR(21.04 – 21.05)Trăsături:TenaceStoicPrudentInflexibilConvenţionalÎncăpăţînatRigid VALOARE – hotărîrePERICOL – posesiv

GEMENI(22.05 – 20.06)Trăsături:MultilateralAltruistMagneticPerspicaceCapriciosAmbiguuVALOARE – înţelepciunePERICOL – împrăştiat

RAC(21.06 – 20.07)Trăsături:IntuitivAnaliticSociabilHipersensibilOstentativSusceptibilVALOARE – sensibilitatePERICOL –nesigur

LEU(21.07 – 21.08)Trăsături:Optimist

FECIOARA(22.08 – 21.09)Trăsături:Perfecţionist

BALANŢĂ (22.09 – 22.10)Trăsături:Intuitiv

SCORPION(23.10 – 22.11)Trăsături:Tenace


VivaceAmbidextruArogantOpulentOstentativImpetuosVALOARE – magnetismPERICOL –egoist

ObiectivAnaliticÎncăpăţînatPrecaut IndecisModestVALOARE – capa-citate analiticăPERICOL – hipercritic

LogicEsteticTemperatAutocompătimitorIndolentIndecisVALOARE – diplomaţiePERICOL – autocompătimitor

ÎntreprinzătorPasionatAgerArogantSenzualNemilosSarcasticVALOARE – scopPERICOL – nemilos

SĂGETĂTOR(23.11 – 20.12)Trăsături:Neinteresat IdealistProfeticCompătimitorRisipitorÎncăpăţînatLipsit de tactNeîncrezătorVALOARE – viziunePERICOL – împrăştiat

CAPRICORN(21.12 – 19.01)Trăsături:DiplomaticPragmaticProfundÎntreprinzătorAvarEgoistMaterialistCarieristVALOARE – ambiţiePERICOL –rigid

VĂRSĂTOR(20.01 – 18.02)Trăsături:OmenosMeditativOnorabilAltruistExcentricLipsit de simţ practicDe neînduplecatOptimistInteligent Pozitiv VALOARE – zelPERICOL – fanatic

PEŞTI(19.02 – 20.03)Trăsături:FilantropicCompătimitorAdaptabilSupersensibilCredulRisipitorCapriciosVALOARE – flexibilitatePERICOL – autocompătimitor

În căutarea autoruluiActivitatea are drept obiectiv formarea competenţelor/subcompetenţelor de

analiză şi sinteză a unor texte, fapte, întîmplări, în special a operelor literare, de artă. Să examinăm etapele desfăşurării activităţii de comunicare într-o clasă de liceu. Sarcina elevilor este de a stabili, în baza unui text literar necunoscut, iden-titatea autorului şi anume:• cine este;• cînd a trăit, în ce perioadă istorică;• de ce naţionalitate este;• cînd a fost scrisă lucrarea etc.

1. Pentru realizare elevii sînt repartizaţi în grupuri relativ egale atît din punct de vedere numeric, cît şi intelectual (nivelul de stăpînire a limbii).

2. Textul se repartizează fiecărui grup integral sau pe fragmente în funcţie de proporţiile acestuia, de timpul de lucru proiectat şi de alţi factori concreţi (fără a indica numele autorului!).


3. Textul se citeşte cu atenţie, fără grabă.4. Sarcina elevilor este de a găsi în text cît mai multe informaţii despre autor, care

ar sugera unele aspecte ale vieţii şi activităţii scriitorului. Elevii îşi creează o imagine despre autor, o impresie de ansamblu (dar şi unele detalii).

5. Timp de 5- 20 de minute elevii selectează informaţiile adecvate, le discută, le notează. Timpul se alocă în funcție de proiectul întocmit de către profesor.

6. Prezentarea, pe grupuri, a informaţiilor, argumentînd afirmaţiile prin exem-ple din text (!).

7. În timpul prezentărilor, profesorul adresează o serie de întrebări de concreti-zare, la care elevii trebuie să dea răspunsuri argumentate, folosind citate din operă şi imagini selectate din colecţia oferită de către profesor:– Este bărbat sau femeie?– Pe ce continent a locuit, în ce ţară, în ce perioadă (aproximativ anii), la ţară

sau la oraş?– Are copii sau nu?– Are fraţi, surori?– Ce evenimente, situaţii se întîmplau în ţară la acea vreme?– Ce trăsături de caracter/calităţi are? etc., etc.

8. Completări: se evidenţiază şi alte informaţii din text care nu au fost găsite de către elevi (le prezintă profesorul).

9. Prezentarea scriitorului de către profesor (viaţa şi activitatea) fără a da nume. Se examinează, în plan comparativ, toate informaţiile, se trag concluziile ne-cesare. Se menţionează răspunsurile elevilor, activitatea acestora.

10. Se anunţă numele, prenumele scriitorului/autorului, se prezintă fotografia acestuia.

Aplicare. Scenariu posibilSă exemplificăm această metodă în baza operei Moartea căprioarei de Nicolae

Labiş, clasa a XI-a. Este clar că profesorul nu va folosi manualul la realizarea aces-tei activităţi, avînd grijă ca elevii să nu bănuiască faptul că textul este în manual. Repartizăm fiecărui grup, din cele trei (profesorul poate proceda şi altfel), tot tex-tul (pentru a-i putea înţelege conţinutul), indicînd cîte un fragment al poemului cu care vor opera nemijlocit, oferind desigur şi unităţile lexicale necunoscute (se-mantizarea prin sinonime, antonime şi traducere):• Primul fragment/grup: de la Seceta a ucis orice boare de vînt... pînă la La ceas

oprit de lege şi de datini.• Al doilea: de la Ca pe-un altar ard ferigi cu flăcări vineţii ... pînă la Fugare roiuri

negre de mărgele.


• Al treilea: de la Împleticit m-am dus şi i-am închis ... pînă la Plîng. Ce gîndeşte tata? Mănînc şi plîng. Mănînc!Se procedează conform paşilor de aplicare a metodei, indicaţi mai sus.

Răspunsuri posibile:Primul grup: Noi considerăm că autorul descrie o experienţă proprie. Credem

că atunci era mic. În perioada aceea a fost o secetă mare, nici în fîntîni nu mai era apă. (Elevii prezintă, drept argumente, prima strofă, citind versurile respective.) Ardeau şi pădurile (strofa a doua). Credem că tatăl era vînător, trăiau în Carpaţi: sau în Ucraina, sau în România. Înclinăm spre România, căci sîntem la o lecţie de literatură română. Credem că e vorba despre un băiat, deoarece se spune amîndoi, şi mă simt legat prin sete. Conchidem că autorul este bărbat. Am ales imaginea cu pădure verde, deoarece se spune că aşteptăm într-un loc unde încă mai sună... izvoarele. Este vorba despre o persoană sensibilă, observă detaliile naturii.

Grupul al doilea: Noi am ajuns la concluzia că autorul a trăit lîngă pădure, într-o familie de vînători. Este o persoană miloasă, firavă, are o inimă bună. În-tîmplarea a avut loc pe la începutul verii, prin luna iunie (Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireş). Posibil, a fost o perioadă grea în viaţa ţării: nu e vorba de răz-boi, căci tata n-ar fi fost acasă. Poate s-au întîmplat acestea după război, ştim că a fost foamete atunci. E clar că voiau să mănînce, să bea. Foamete a fost în Moldova, România, Ucraina, Rusia. Credem că autorul este din România, trăia acolo unde sînt păduri. Am ales imaginea a doua, căprioara, fiindcă în fragmentul nostru se vorbeşte în special despre căprioară.

Grupul al treilea: Susţinem că autorul s-a născut într-o familie de oameni cum-secade, care nu omorau pur şi simplu animale, doar în cazul unor situaţii dificile (La ceas oprit de lege şi de datini..., cînd sora este bolnavă şi flămîndă). Avea o soră. Erau ani grei: nu aveau ce mînca. Presupunem că era foarte cald, era secetă. Dar poate era foamete?! Căci copilul mînca şi plîngea: mînca de foame şi plîngea de mila căprioarei. Credem că pe atunci autorul era copil (ultimele rînduri: Ce nalt e focul! Şi codrul...). Am ales ultimele imagini, căprioara şi focul.

Urmează completări şi prezentarea autorului de către profesor. Li se propune elevilor să deschidă manualele, să examineze unele fotografii. Acasă vor examina


spusele contemporanilor despre Nicolae Labiş, îşi vor alege 1-2 şi-şi vor argumenta alegerea. Îşi vor completa informaţiile despre scriitor cu informaţii din text. Se vor pregăti să-l prezinte pe scriitor cît mai amplu, folosind desigur şi citate din opera Moartea căprioarei, alte imagini, informaţii despre seceta din acel an, despre su-ferinţele oamenilor din timpul foamei, despre consecinţele psihice ale oamenilor. Ar fi util dacă elevii ar discuta cu părinţii, în special, cu bunicii, venind cu date concrete.

Manuscrisul pierdutO activitate de dezvoltare a competenţelor de redactare în scris a diferitor

compoziţii, de comparare a două lucrări, de a-şi exprima opiniile faţă de un text audiat, citit etc.

Etapele realizării:1. Elevii redactează un eseu/un text pe o anumită temă (la etapele de evaluare sau

aplicare, în clasă sau acasă).2. Se scriu pe foi, nu în caiet. 3. Cîţiva elevi îşi citesc compoziţiile, iar colegii îşi exprimă opiniile, predominant

pozitive, dar şi cu unele sugestii.4. Profesorul adună lucrările.5. Propune elevilor o activitate distractivă (poate un joc) de scurtă durată.6. Pe neobservate, ascunde foile/eseurile. Simulează situaţia: vrea să citească încă

vreo lucrare, dar nu le găseşte. Regretă şi cere cu amabilitate elevilor să-şi mai scrie o dată textul, oferindu-se circa 5-10 min. (depinde de text).

7. Se restituie lucrările şi se citesc unele dintre variantele secunde. Fiecare elev încearcă să compare conţinuturile ambelor variante. Colegii menţionează plu-surile variantei a doua, eventual şi unele aspecte mai puţin reuşite.

Condiţii:• La lansarea activităţii, toţi elevii trebuie să aibă un text scris la subiectul dat.• Redactînd varianta a doua, elevul are la dispoziţie doar foaia şi stiloul; nu poa-

te utiliza maculatoare şi notiţe de la varianta precedentă.• Elevii sînt atenţionaţi că nu trebuie să-şi amintească şi să reproducă prima

variantă, trebuie să scrie un alt text, poate din altă perspectivă.• La expirarea timpului, se citesc cîteva lucrări. E bine să se citească cîteva lucrări

(şi a doua variantă), dar şi ale elevilor care nu au citit încă.

Aplicare. Scenariu posibilRăspunsuri posibile la subiectul O minte sănătoasă într-un corp sănătos, clasa

a X-a, tema Oameni şi caractere.Titlul eseului: Tare-i bine şi frumos cînd e omul sănătos.


Varianta A: Sînt întru totul de acord cu această afirmaţie. Cunosc chiar şi o maximă latină care spune: Mens sana in corpore sano. Dacă omul este sănătos, el este fericit.

Cu cîtva timp în urmă am avut unele probleme de sănătate, m-am intoxicat. Vreo cinci zile am ştiut doar de injecţii, fiole, perfuzii, pastile, reţete. Chiar şi verbe-le au devenit triste: a se îmbolnăvi, a durea, a suferi, a prescrie, a înghiţi.

Cu ajutorul medicilor, slavă lor!, m-am însănătoşit. Ce fericit eram cînd am auzit: Te externăm mîine...

Varianta B: Sînt sigur că profesoara a ascuns lucrările noastre, dar... acesta este deja un alt subiect, eu trebuie să scriu despre sănătate şi anume: Tare-i bine şi fru-mos cînd e omul sănătos.

Mi-am amintit o întîmplare nefericită a unui verişor de-al meu. Venise din ar-mată şi a aflat că prietena lui s-a căsătorit. Nu vorbea cu nimeni, nu mînca. S-a îmbolnăvit... A stat la pat vreo două luni.

Cînd a ieşit pentru prima dată în curtea spitalului, ningea. Ningea superb, cu fulgi mari şi pufoşi. Verişorul meu a exclamat: Doamne, ce frumoasă e viaţa!... cînd eşti sănătos. A început să practice sportul. A devenit un voleibalist de invidiat, de talie europeană. Acum familia lui, chiar şi mezinul de numai 4 anişori, joacă volei.

Sînt ferm convins că sănătatea şi familia sînt cele mai mari valori.

Păstrează ultimul cuvînt pentru mine!Este o tehnică de discuţii în baza lecturii. Se folosesc texte literare sau ştiinţifi-

ce. Se exersează modalităţi de prezentare a ideilor într-o discuţie. Tehnica vizează şi educarea responsabilităţii pentru realizarea sarcinii comunicative.

Algoritmul utilizării:a) Activitatea se poate desfăşura pe parcursul mai multor ore consecutiv, de fie-

care dată ultimul cuvînt revenindu-i unui alt elev. Se aplică la textele care se studiază pe parcursul mai multor ore.

b) Se ia în discuţie un text artistic sau ştiinţific, utilizîndu-se pentru scriere fişe sau foi aparte.

c) Elevii extrag în timpul lecturii citatele care li se par mai interesante.d) Citatul extras se scrie pe o fişă sau foaie, iar pe verso se face un scurt comenta-

riu al acestuia (comentariul poate confirma sau contesta enunţul extras).e) Profesorul studiază citatele extrase şi selectează unul pentru discuţie.f) Desfăşurarea discuţiei.g) Toţi elevii au dreptul să-şi expună opinia în legătură cu enunţul dat, cu excep-

ţia elevului care l-a selectat.h) Cînd discuţia se încheie, are cuvîntul cel care a ales citatul, pentru a-şi citi/ex-

pune comentariul. Acesta este ultimul cuvînt în discuţie.


Aplicare. Scenariu posibilSubiectul Baltagul de Mihail Sadoveanu, clasa a XI-a, circa 5-6 ore (metoda se

aplică pe parcursul ultimelor 2-3 ore). Model de citate selectate pentru discuţie:• Dar voi, necăjiţilor, de ce aţi întîrziat?• Dragi îmi sînteţi, dar n-am ce vă face.• Nu vă pot da decît o inimă uşoară.• Dragi îmi sînteţi, dar aţi venit prea tîrziu, zise Domnul.• L-am visat rău, trecînd călare o apă neagră.• M-oi duce la stăpînire, dar nădejdea mea cea mare e în altă parte.• Toate pe lumea asta arată ceva.• Nu-mi plăcea că se ducea la drum asupra nopţii.• Îngenunchind cu grabă, îi adună ciolanele şi-i deosebi lucrurile.• Gheorghiţă, de ce m-ai lăsat?• Îi era ruşine să bocească faţă de bărbaţi, ca o femeie.• Mi-a spus Lipan, cît am stat cu dînsul, atîtea nopţi, în rîpă.• Mi se pare că pe baltag e scris sînge.• Mă duc şi eu după Nechifor Lipan şi trebuie să mă ierţi.• Dumnezeu să te ierte!

Explozia stelarăStarbursting (engl. star = stea; engl. burst = a exploda) este o metodă nouă de dez-

voltare a creativităţii, similară brainstormingului (asaltul de idei). Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare.

Cum se procedează: se scrie ideea sau problema pe o foaie de hîrtie şi se înşiră cît mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl consti-tuie întrebările de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Cînd?

Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer o concen-trare mai sporită.

cine?

ce?

cînd? de ce?

unde?Problema

Scopul metodei este de a obţine cît mai multe întrebări şi astfel cît mai multe conexiu-ni între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.

Organizată în grup, metoda facilitează participarea întregului colectiv, sti-mulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă con-strucţia de idei pe idei.


Etape:1. selectarea subiectului;2. repartizarea elevilor în grupuri preferenţiale, în perechi sau individual;3. elaborarea unei liste cu cît mai multe întrebări şi cît mai diverse;4. prezentarea rezultatelor activităţii;5. stabilirea celor mai interesante întrebări şi aprecierea activităţii în grup (par-

ţial sau total);6. instituirea unui grup de elevi (1-2) care urmează să aprecieze la final activita-

tea elevilor, să facă bilanțul, să propună unele sugestii;7. aprecierea de către profesor, notarea.

Variante:a. Fiecare grup (din cele cinci) îşi alege una din întrebări, prin tragere la sorţi şi

formulează doar un tip de întrebare (de exemplu, ce? sau unde?, sau cînd?).b. Se pot oferi răspunsuri la unele dintre întrebări.c. Activitatea se poate organiza şi în formula unui concurs. Cîştigă echipa care va for-

mula mai rapid zece întrebări, de exemplu, cîte două de fiecare tip. (Pentru greşeli se aplică penalizări, se scad cîte 1-3 puncte, în funcţie de gravitatea greşelilor.)

d. Se adună pe fişe toate întrebările formulate de către elevi, se amestecă într-o pungă. Se extrag individual şi se dau răspunsuri sau se răspunde la întrebări pe echipe, în perechi. (Profesorul variază diferite aspecte ale metodei pentru a spori interesul elevilor.)

Aplicare. Scenariu posibilSubiectul Binele şi răul, clasa a XI-a, întrebări posibile.

? Cînd? De ce?

1. Cînd a început prietenia dintre Dola şi Babi?2. Cînd au făcut ele legămînt să se mărite cu doi

fraţi?3. Cînd Dola a sădit o nucă de cola?4. Cînd vitele au rupt copacul?5. Cînd au apărut primele neînţelegeri?6. Cînd Dola s-a plîns starostelui?7. Cînd au tăiat copacul? etc. (Decide profesorul

numărul de întrebări.)

1. De ce se minunau bătrînii?2. De ce fetele nu voiau să se despartă?3. De ce au hotărît să se mărite cu doi

fraţi?4. De ce trăiau în aceeaşi casă?5. De ce Dola plîngea amarnic?6. De ce s-a liniştit Dola?7. De ce Babi şi-a cerut înapoi gîtul ur-

ciorului? etc.


Metoda piramideiMetoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activi-

tăţii individuale cu cea desfăşurată prin cooperare, în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.

Fazele de desfăşurare a metodei:1. Faza introductivă: profesorul expune concret şi clar sarcina comunicativă şi

condiţiile concrete de realizare. De exemplu, subiectul Vorba dulce mult aduce, clasa a XI-a.

2. Faza lucrului individual: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea pro-blemei timp de cinci minute. La această etapă se notează întrebările legate de subiectul tratat: argumente, idei, citate, exemple concrete, unităţi lexicale, di-ferite structuri, scheme, imagini.

3. Faza lucrului în perechi: elevii formează perechi pentru a discuta rezultatele in-dividuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi. Se exami-nează materialele pregătite în mod individual, se iau decizii asupra planului de expunere, asupra tipului de prezentare, individual sau în duet, pe roluri.

4. Faza reuniunii în grupuri mai mari. De obicei, se alcătuiesc două grupuri, aproximativ egale ca număr de participanţi, alcătuite din cîteva mai mici exis-tente anterior şi se discută despre soluţiile la care s-a ajuns. Totodată, se dau răspunsuri la întrebările rămase nesoluţionate.

5. Faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă, reunită, analizează şi conclu-zionează asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vi-zualizate de către toţi participanţii şi pentru a fi comparate. Se formulează, cu aju-torul profesorului, şi răspunsurile la întrebările nerezolvate pînă la această fază.

6. Faza decizională. Se alege soluţia finală şi se trag concluziile asupra demersu-rilor realizate şi asupra participării elevilor la activitate.

Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul în perechi şi în colectiv, metoda piramidei are avantajele stimulării învăţării prin cooperare, sporirii încrederii în forţele proprii prin testarea ideilor emise individual, mai întîi în grupuri mici şi apoi în colectiv. Dezvoltă capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apărute, precum şi spiritul de echipă.

Dezavantajele înregistrate sînt de ordin evaluativ, deoarece este dificil de sta-bilit care a fost contribuţia fiecărui participant. Se poate apela la evaluarea reci-procă sau la autoevaluare.


Aplicare. Scenariu posibilSubiectul Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, clasa a XI-aElevii se împart în două grupuri mari, dar lucrează individual. Cei din primul grup

vor selecta cuvinte, îmbinări de cuvinte şi versuri la tema seceta, ceilalţi la tema foa-metea. Peste vreo 10 minute vor discuta în perechi, fiecare conform sarcinii grupului, mai întîi cuvintele selectate, apoi îmbinările de cuvinte, apoi versurile, verificînd co-rectitudinea realizării. În continuare se respectă cei şase paşi indicaţi mai sus.

Răspunsuri posibile selectate:

Seceta

cuvinte focul, secetă, soare, s-a topit, focuri, zgîrie, sete, beau, apă, să s-adape, ard

îmbinări de cuvinte mi-i sete, aer fierbinte, cer fierbinte, ard ferigi, flăcări vineţii, ameţitoare apă, legat prin sete etc.

versuri Strofele 1, 2 etc. ... Ce nalt îi focul!

Foametea

cuvinte carne, flămîndă

îmbinări de cuvinte vînătoarea foametei, soră flămîndă, mi-i foame

versuri Setea fierbe pe piatră, Avem carne! Cînd soră-mea-i bolnavă şi pe moarte; Mănînc şi plîng. Mănînc!

Linia valoriiEste o metodă care se aplică pentru aprecierea unui subiect discutat, aforism,

proverb, a unui text audiat/citit etc. Timp de lucru: 7-10 minute.Se construieşte o linie a valorii:

a) de la total de acord cu autorul (100%) lab) total dezacord (0%).

100% 0%

Fiecare dintre elevi îşi găseşte/stabileşte locul pe această linie a valorii, îl indică şi-şi argumentează alegerea printr-un text de o jumătate de pagină – o pagină. Poate începe în felul următor: Citind acest articol..., Reflectînd asupra subiectului propus..., Meditînd asupra afirmaţiei date... Se lucrează individual. Se prezintă.

Aplicare. Scenariu posibilVom examina cîteva exemple, răspunsuri posibile vizavi de afirmaţia: Profeso-

rul şi elevii la examenele orale: prinţ şi cerşetor.


Primul elev: Sînt total de acord cu autorul acestei afirmaţii. Deşi nu pot să mă consider cerşetor, totuşi nu pot să nu recunosc că mulţi elevi din clasa noastră sînt în rol de cerşetor, cerşindu-şi notele anuale. Chiar anul trecut, cînd eram în clasa a noua, colegul meu de bancă cerşea plîngînd o notă mai mare de 4 la limba germană, nu este în relaţii prea bune cu această disciplină...

Al doilea elev: 100% * 0% Eu mi-aş ocupa un locuşor pe la 25% de acord cu autorul afirmaţiei. Susţin acest lu-cru, deoarece observ comportamentul colegilor mei la sfîrşitul lecţiei. O parte dintre ei, circa 25%, cerşesc de la profesoara noastră note cît mai mari. Mi-e ruşine pentru ei, mai bine ar pune mîna pe carte, căci vreo doi au legat cartea de gard încă de prin clasa a şasea şi au uitat s-o dezlege... De aceea cerşesc, cerşesc. Cît priveşte partea a doua a afirmaţiei, care se referă la prinţ, sînt în total dezacord. Profesoara noastră este foarte exigentă, competentă şi nu-şi permite să o facă pe prinţesa...

6 De ce?• Se răspunde în scris sau oral la întrebarea De ce? cu referire la una dintre afir-

maţii.• După ce s-a scris primul enunţ sau s-a dat primul răspuns argumentativ deoa-

rece..., se adresează a doua întrebare De ce? • Se procedează similar pînă la 6 De ce?• Se citesc cîteva lucrări fără a citi întrebările.

Variantă• Elevii se repartizează în grupuri a cîte şase. Fiecare are în faţă o foaie de hîrtie

cu o afirmaţie, de exemplu: Nu există viaţă fără albine (subiectul Ecologia, de exemplu).

• Fiecare răspunde la întrebarea DE CE?• După ce răspunde, scrie întrebarea DE CE? şi transmite foaia, primind în

schimb alta, răspunzînd la argumentul celui care i-a transmis foaia.• Foaia revine la primul elev care citeşte argumentele şi-l prezintă pe cel mai

elocvent, reuşit, în viziunea sa.

Aplicare. Scenariu posibilModel pentru subiectul: Nicolae Labiş, viaţa şi activitatea, clasa a XI-a. La

etapa de evaluare, la o lecţie de sinteză, ca temă pentru acasă etc.Afirmaţia-start: Magicul poet Labiş ... a fost un Eminescu sau un Arghezi, dobo-

rît tocmai atunci cînd îşi lua zborul. (Nichita Stănescu)• Primul de ce?• Fiindcă a scris cu sufletul ca şi Eminescu.• De ce?• Deoarece a fost o persoană sensibilă, care observa minunile vieţii.• De ce?


• Părinţii au fost oameni cumsecade şi l-au educat să iubească natura, viaţa.• De ce?• Au fost profesori, au trăit pe meleaguri pline de creaţie.• De ce?• Fiindcă mama viitorului poet, Labiş, s-a născut într-un sat vecin cu Ion Crean-

gă, iar Mihail Sadoveanu i-a fost profesor.• De ce?• Aşa a dorit Bunul Dumnezeu.

Metoda cadranelorPresupune trasarea pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare, astfel încît

să se formeze cele patru ,,cadrane”. Elevii vor nota informaţiile solicitate pentru subiectul/textul indicat. Se poate lucra individual sau în grupuri şi atunci fiecare grup va primi cîte o fişă. Se pot propune diferite cerinţe în cadrul metodei cadra-nelor pentru a realiza subcompetenţele propuse.

Aplicare. Scenariu posibilModel pentru subiectul Prinţesa fluture de Iulia Hasdeu, clasa a X-a

Precizează toate personajele textului Prinţesa fluture de Iulia Hasdeu.

Stabileşte şi notează talentele prinţesei.

Scrie concluzia la care ai ajuns după lectura textului.

Reprezintă printr-un desen schematic (sau prin aplicaţii) un fragment din text.

Sau:

Enumeră darurile cu care zîna Darnica a înzestrat-o pe prinţesă.

Descrie portretul fizic al prinţesei, pătrun-să de sentimentul iubirii.

Precizează condiţiile puse de Darnica pen-tru a o ajuta pe prinţesă să obţină şi senti-mentul dragostei.

Indică darurile care îi lipseau prinţesei.

Scheletul de recenzieEste o metodă care se aplică pentru fixarea competenţelor, asigurînd astfel

feedbackul textului citit. Metoda este valoroasă, deoarece îmbină cititul, scrisul, comunicarea orală şi gîndirea critică. Pe fişele elevilor sau pe tablă se scriu o serie de cerinţe:


1. scrie într-o propoziţie despre ce este vorba în text (proză, poezie, publicistică);2. scrie o impresie pe care ţi-a lăsat-o lectura textului;3. exprimă printr-un cuvînt ideea textului;4. precizează culoarea cu care asociezi conţinutul;5. notează cel mai important aspect (idee, gînd, imagine);6. realizează un desen care să exprime esenţialul;7. exprimă, în cinci cuvinte, trăirile poetului;8. notează denumirea unui copac sacru (pentru Mihai Eminescu);9. intitulează poezia printr-o maximă, printr-un aforism.

Răspunsuri posibile în baza subiectului Pe lîngă plopii fără soţ de Mihai Eminescu:1. În poezia Pe lîngă plopii fără soţ de Mihai Eminescu se vorbeşte despre dragos-

tea neîmplinită a eroului liric.2. Lectura poeziei mi-a umplut inima de tristeţe.3. Se potrivesc mai multe cuvinte cu ajutorul cărora aş vrea să exprim ideea poe-

ziei: durere, supărare. Dar aleg regret.4. Asociez conţinutul poeziei cu violetul (cred că sub influenţa simbolistului

George Bacovia).5. M-a impresionat, m-a cutremurat expresia C-un rece ochi de mort.6. Aş desena un plop. Singuratic, ca poetul în acea perioadă.7. Dorinţă, durere, suferinţă, rece, regret.8. Aici plopul, în general – teiul.9. Dacă dragoste nu e, nimic nu e... sau: Dacă n-ar fi dragostea, m-aş teme de via-

ţă. (Grigore Vieru)

HotărîriElevii lucrează în perechi. Fiecare pereche va primi un text sau va viziona o

casetă video. Cei doi vor primi de asemenea:• Fişe-rezumat, care conţin rezumatul punctelor-cheie ale textului. Unele sînt

adevărate, altele false.• Fişe-consecinţă, care indică consecinţele faptelor descrise în text. Aceste con-

secinţe nu sînt formulate propriu-zis în cadrul textului. Unele sînt adevarate, altele false. Perechile vor hotărî care cartonaşe sînt corecte şi vor stabili greşe-lile, în cazul celor incorecte.

Aplicare. Scenariu posibilModel pentru subiectul Basm de Geo Bogza, clasa a XI-a. Indicaţi varianta

corectă şi cea incorectă. Argumentaţi, cu ajutorul textului, necoincidenţele cu va-rianta autorului.


Fişe-rezumat

Dumnezeu şi Sfîntul Petru erau bătrîni. Ei se plimbau pe Pămînt. Oamenii nu ştiau cine sînt ei şi nu-i primeau în casă. Mergeau pe ploaie şi pe frig. N-aveau ce mînca. Odată chiar i-au atacat nişte cîini...

Dumnezeu şi Sfîntul Petru, sub chipul unor moşnegi, umblau pe pămînt. Cînd se făcea noapte, băteau pe la uşile oamenilor. Se în-tîmpla să fie izgoniţi. Odată ploaia i-a udat tare şi ei au hotărît să bată la poarta unui om. Cîinii s-au repezit la ei, dar imediat a ieşit stăpînul...

Fişe-consecinţă

Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe, şi i-au ospătat, şi i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutui şi a busuioc.Au dormit foarte bine, liniştiţi şi bucuroşi că au întîlnit aşa oameni cumsecade.

Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe, şi i-au ospătat, şi i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutui şi a busuioc.N-au putut să doarmă căci era prea pu-ternic mirosul de busuioc şi lătra cîinele în ogradă.

Turul galerieiEste o tehnică eficientă pentru studierea subiectelor, a căror esenţă se poate

reprezenta grafic (pe tablă, pe poster). Ea solicită implicarea abilităţilor de prezen-tare grafică a informaţiei şi dezvoltă abilităţile de analiză, sinteză, de comunicare în general, de discuţie ştiinţifică. Pentru astfel de activităţi se alocă de la 20 pînă la 40 de minute.

Algoritmul utilizării1. Se formează grupuri din 3-4 elevi, care iau în discuţie un subiect, îşi exprimă

opinia în raport cu o problemă şi formulează soluţia. Se proiectează pentru lucru o singură problemă sau cîteva aspecte ale aceleiaşi probleme, în funcţie de cîte grupuri avem.

2. Esenţa celor discutate şi elaborate se exprimă printr-o schemă (diagramă, for-mulă verbală laconică, tabel).

3. Numărul posterelor pregătite coincide cu numărul grupurilor.4. Grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, examinează ideile notate de

elevii precedenţi, notînd şi observaţiile, întrebările, comentariile proprii.5. După încheierea turului, grupurile îşi examinează posterele, analizează notiţe-

le colegilor, le compară cu posterele altor echipe (dacă e aceeaşi problemă).6. Se face bilanțul activităţii, se trag concluziile de rigoare, se apreciază lucrul/

contribuţia grupurilor la elucidarea subiectului.


Note: La etapa cînd se începe circulaţia, în funcţie de tehnica propusă, echipele pot lăsa o persoană lîngă poster, ceilalţi examinînd alte postere; în alt caz circulă doar un reprezentant al echipei, iar ceilalţi rămîn să ofere explicaţii lîngă poster.

Aplicare. Scenariu posibilModel pentru subiectul: Stresul, clasa a XII-a, care se foloseşte la etapa de

evaluare, la o lecţie de sinteză.Pentru examinare se propune afirmaţia: Stresul ne distruge viaţa. Cum să depăşim

situaţiile de stres? Pentru analiză se stabilesc cinci subiecte pentru cinci grupuri a cîte 3-4 elevi. Primul aspect: pierderea fiinţelor dragi, a locuinţei din cauza calamităţilor naturale; al doilea aspect: probleme de sănătate din cauza accidentelor, invaliditate ş.a.; al treilea aspect: războaiele, conflictele interetnice; al patrulea aspect: ratarea examenului de absolvire a liceului sau la facultate; al cincilea aspect: drogurile.

Pe un poster separat se propun cîteva repere sub formă de citate, maxime, afo-risme, proverbe, imagini etc.

Repere:• Pentru viaţă trebuie să-ţi alegi un om bun, nu doar frumos.• Frumuseţea-i trecătoare, bunătatea e pe veci.• Viaţa unui om se conjugă între două verbe: a fi şi a avea (sau: a fi şi a nu fi).• Ce scurtă e viaţa şi cît de grozav de lungă este ziua!• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.• Dacă n-ar fi dragostea, m-aş teme de viaţă.• Învaţă la tinereţe ca să ai la bătrîneţe.

6.3. Mijloace audiovizualeDezvoltarea competenţelor de comunicare prin utilizarea audiovizualului

Avantajele utilizării audiovizualului în predarea limbii şi literaturii române în şcoala alolingvă sînt multiple:


• stimularea motivaţională a procesului de învăţare;• sporirea randamentului educaţional;• reducerea consumului de timp;• posibilităţi extinse de educaţie interdisciplinară;• implicarea tuturor receptorilor, care sporeşte randamentul competenţelor co-

municative;• dezvoltarea competenţelor de muncă intelectuală etc.

Printre activităţile şcolare care pot fi realizate cu ajutorul mijloacelor tehnice la lecţiile de limba şi literatura română în şcoala alolingvă enumerăm:• prezentarea informaţiei sub formă grafică (tabele, scheme, imagini, creaţii ar-

tistice etc.);• prezentarea diverselor modele de lectură;• simularea diverselor situaţii de comunicare;• vizionarea unor secvenţe video (film, spectacol, emisiune, interviu);• eficientizarea lucrului cu lexicul prin utilizarea dicţionarelor electronice etc.

6.4. Prezentările în programul Power PointRecomandări tehnice

Fiecare diapoxitiv are un titlu care permite elevilor să identifice dintr-o privi-re ideea acestuia. Dacă este nevoie, putem folosi şi un subtitlu, care să furnizeze explicaţii suplimentare.

Corpul diapozitivului trebuie să conţină maximum 4-6 rînduri de text şi 7-8 cuvinte pe rînd. Trebuie să evităm realizarea de diapozitive cu foarte multă in-formaţie, care sînt greu de citit. Fiecare rînd de text trebuie să descrie sau să argu-menteze ideea de bază prezentată în titlu.

Prin includerea pe diapozitive doar a ideilor principale vom reuşi să ne ab-ţinem de la tendinţa de a citi diapozitivele în timpul prezentării. Trebuie să ne reamintim că diapozitivele sînt doar un suport pentru ilustrarea mesajului pe care vrem să-l transmitem audienţei.

Trebuie să folosim fonturi mari, care pot fi citite din spatele sălii. Titlul prezen-tării are de obicei dimensiunea 48 şi subtitlul – 36. Textul din corpul diapozitivu-lui are dimensiunea 32. Astfel ne asigurăm că textul de pe diapozitive este vizibil în orice condiţii, chiar şi în săli mari.

Deosebit de importantă este gama de culori aleasă. Este recomandabil să fo-losim cel mult trei culori: un fond închis şi text de culoare deschisă pentru a nu obosi ochii elevilor.

Trebuie să păstrăm contrastul pentru a face textul uşor de citit: folosim pentru text culorile: alb, galben sau portocaliu pe fond închis, deseori albastru.


Imaginile, elementele grafice şi multimedia constituie sarea şi piperul oricărei prezentări, tabelele ne ajută să sistematizăm mai uşor informaţia, dar nu trebuie să obosim audienţa folosind tot felul de efecte spectaculoase care distrag atenţia.

Aplicaţii practice• Este important ca fiecare prezentare să dureze nu mai mult de 20 de minute.• La început este necesar să se formuleze clar sarcinile de lucru.• După realizarea individuală a sarcinii se face o analiză a activităţii, în care se

verifică corectitudinea realizării exerciţiului şi se fac redactările de rigoare.Subiectul: Nicolae Labiş, Moartea căprioarei, clasa a XI-aSursa: http://www.youtube.com

1. Reacţia ascultătorului (se aplică la etapa de prezentare a temei, după prima vizionare a prezentării).▷ Urmăreşte cu atenţie prezentarea. Identifică sunetele, imaginile şi senti-

mentele trăite.▷ Completează tabelul cu informaţii potrivite.

Aud (sunete) Văd (imagini) Simt (sentimente)

… … …

2. Fişa de observare (se aplică la etapa de practicare a temei, după lucrul cu tex-tul).▷ Urmăreşte cu atenţie prezentarea. Identifică imaginile ce ilustrează fiecare

vers.▷ Completează tabelul cu informaţii potrivite (rubrica a doua – în timpul

vizionării, rubrica a treia – după vizionare).

Versul Imaginea Comentariul(De ce anume această imagine ilu-

strează versul?)

Seceta a ucis orice boare de vînt.

Soarele s-a topit şi a curs pe pămînt.

A rămas cerul fierbinte şi gol.

Ciuturile scot din fîntînă nămol.

Peste păduri tot mai des focuri...

3. Lista de întrebări (se aplică la etapa de practicare).▷ Ce imagini ilustrează versul? Cum crezi, de ce?▷ Ce fragment, în opinia ta, este ilustrat mai adecvat? De ce?


▷ Prin ce mijloace artistice se exprimă starea sufletească a tatălui şi a copilului?▷ Identifică tempoul melodiei. Raportează-l la atmosfera dominantă a poe-

mului.▷ Ce sentimente ţi-a trezit prezentarea?

4. Sonorizarea (se aplică la etapa de evaluare: se închide sunetul şi elevii realizea-ză sarcinile propuse).Priviţi atent fragmentul. Pregătiţi textul pentru sonorizarea prezentării, şi

anume:• monologul căprioarei; • monologul copilului; • monologul tatălui.Subiectul: Ion Creangă, Dănilă Prepeleac, clasa a X-aEtapa de aplicare: evaluare.

Resurse: imagini scanate (Cartea ilustrată Dănilă Prepeleac, Aramis Print, Bucureşti, 2003), diafilmul Dănilă Prepeleac (Studioul Cine-matografic Animafilm, 1982)

1 2 3 4

5 12 3

4 5


Barem de evaluare

Runda Se acordă: Puncte

I. StructureazăPune imaginile în ordinea desfăşurării evenimentelor.Scrie planul textului, utilizînd enunţuri.

• 1 punct pentru ordonarea corectă a imaginilor (D, A, E, C, B);

• cîte 1 punct pentru intitularea adecvată a imagi-nii/fragmentului (5 puncte);

• cîte 1 punct dacă enunţul nu conţine greşeli (5 puncte).

11

II. ScrieScrie, în baza fiecărei imagini, de ce Dănilă face fiecare schimb.�

• 1 punct pentru logica enunţului (5 puncte);• 1 punct dacă enunţul nu conţine greşeli (5 puncte). 10

III. CiteşteCiteşte fragmentele ce corespund imaginilor.

N.B. Se prezintă diapozitivul, se acordă 20 de secunde pentru a găsi fragmentul corespun-zător imaginii şi a însrie primul şi ultimul cuvînt al fragmentului.

• pentru identificarea fiecărui fragment: cîte 2 puncte pentru realizarea corectă a sarcinii, cîte 1 punct pentru realizarea parţială a sarcinii (10 puncte);

• pentru lectură: 2 puncte pentru lectura corectă, fluentă şi expresivă, cîte 1 punct, dacă se comit greşeli neesenţiale.

12

IV. SonorizeazăAlege o imagine şi improvizează cu colegul de bancă un dialog în baza situaţiei prezentate (12 replici).

• cîte 1 punct pentru logica fiecărui enunţ (6);• 1 punct pentru originalitatea prezentării;• 3 puncte pentru corectitudinea exprimării

(3 puncte: 0-2 greşeli, 2 puncte: 3-4 greşeli; 1 punct: 5-6 greşeli).

10

V. RedacteazăRedactează şi prezintă, în numele lui Dănilă Prepeleac, un discurs cu genericul „Norocul nu îi ajută pe cei ce nu întreprind nimic” (6-7 enunţuri).

• cîte 1 punct pentru logica fiecărui enunţ (6);• 1 punct pentru coerenţa discursului;• 1 punct pentru utilizarea argumentului;• 1 punct pentru formularea concluziei;• 3 puncte pentru corectitudine (3 puncte:

0-2 greşeli, 2 puncte: 3-4 greşeli; 1 punct: 5-6 greşeli).

12

Total: 55


Fişa de evaluare a elevului/ei

Runda Răspuns Puncte

I

1. 2. 3. 4. 5.

II

1. 2. 3. 4. 5.

III

Nr. Primul cuvînt al fragmentului

Ultimul cuvînt al fragmentului

1.2.3.4.5.

Lectura fragmentului

IV• logica enunţurilor• originalitatea prezentării• corectitudinea exprimării

V

• logica enunţurilor• coerenţa discursului• utilizarea argumentului • formularea concluziei• corectitudine

Scor total: Nota:

Criterii de notareNota va fi calculată în baza următoarei formule: 10 : A x B, unde A reprezin-

tă punctajul maxim – 55, iar B – punctajul acumulat de către elev. Coeficientul calităţii îl calculăm o singură dată (10 : 55 = 0,18), apoi îl înmulţim cu punctajul acumulat de către fiecare elev. N.B. Vezi cap. IX, pag. 100.

6.5. Documentul videoÎn cadrul orelor de limba şi literatura română se pot utiliza filme artistice (sec-

venţe), filme documentare, spoturi publicitare, emisiuni TV, videoclipuri.


Filmele pot fi vizionate integral sau fragmentar în cadrul lecţiei, sugerînd elevilor o fişă de observare, propuse pentru vizionare individuală (acasă) în ca-litate de exerciţiu suplimentar (de exemplu: scrierea unei recenzii, compararea cu textul autentic etc.), utilizate în cadrul orelor facultative, săptămînilor limbii române etc.

Oricare ar fi documentul ales, el trebuie să corespundă capacităţilor grupului-ţintă şi, bineînţeles, să corespundă nevoilor grupului ales.

Documentul video este o sursă inepuizabilă de activităţi comunicative:• înţelegerea globală a mesajului audiovizual;• identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiovizual;• compararea limbajului cinematografic cu cel al textului scris; • constatarea diferenţelor dintre opera literară şi ecranizarea ei;• stabilirea rolului modalităţilor de exprimare cinematografică (imaginea,

coloana sonoră, poziţia, gestul, mimica, dialogul);• exprimarea propriilor opinii şi trăiri.

Tehnica prevede anumite cerinţe faţă de utilizarea mijloacelor didactice:1. Pregătirea elevilor pentru vizionarea documentului video (însuşirea lexicu-

lui necesar pentru realizarea activităţii, lucrul cu textul literar: caracterizarea personajelor, interpretarea momentelor-cheie, formarea deprinderilor de apli-care a tehnicii alese etc.).

2. Dirijarea receptării mesajului vizual sau sonor (profesorul intervine cu expli-caţii şi comentarii în caz de necesitate, propune vizionarea repetată a unor secvenţe dacă acestea au fost trecute cu vederea sau înţelese eronat).

3. Valorificarea observaţiilor elevilor (presupune analiza activităţii, formularea concluziilor).

Aplicaţii practiceSubiectul: I. Slavici, Moara cu noroc, clasa a XI-aDocumentul video: La Moara cu noroc, 1955; regia: Victor Iliu, distribuţia:

Ghiţă –Constantin Codrescu, Ana – Ioana Bulcă, Lică – Geo Barton, Pintea – Colea Răutu.


Secvenţa Activităţi de învăţare şi evaluare

(00.04.14 min. – 00.05.18 min.)

Identificaţi şi explicaţi:• atitudinea personajelor faţă de sosirea familiei la cîrciumă;• alternanţa prim-planurilor; (Ajută la înţelegerea stărilor sufleteşti ale personajelor.)• tonul vocii personajelor şi emoţiile exprimate cu ajutorul acestuia;• ritmul muzicii; (Ritmul lent al muzicii accentuează clipele de calm şi de înţelegere prin care trece familia.)• deosebirile dintre fragmentul ecranizat şi textul literar.

(01.05.49 min. – 01.10.40 min.)

Exprimaţi-vă opinia, aducînd argumente pro sau contra.(Gîndeşte–perechi–prezintă)• Dorinţa cîştigului rapid care să-l scape de sărăcie îl determină pe

Ghiţă să tăinuiască legătura de complicitate cu Sămădăul. (Mioara Adina Avram)

• Răzbunarea lui Ghiţă este aceea a unei individualităţi rănite, căci Lică a distrus imaginea şi încrederea cîrciumarului în sine. (Mioara Adina Avram)

• Vina lui Ghiţă este aceea de a fi pus mai presus de dragoste dorinţa cîştigului. (Mioara Adina Avram)

• Ghiţă este o fire slabă, se lasă mai mult în voia întîmplărilor, nu poate să-şi domine pofta de îmbogăţire. (Pompiliu Marcea)

• Personajul nu e doar interior dublu, dar el îşi creează pentru ceilalți aparenţe duble. (Ghiţă colaborează cu jandarmul Pintea, oferindu-i toate probele vinovăţiei lui Lică, dar păstrează jumătate din banii furaţi pe care i-i încredinţează Sămădăul.) (Magdalena Popescu)

• Ghiţă reprezintă procesul de distrugere a sufletului prin patima avariţiei care îl transformă treptat dintr-un om cinstit într-un uci-gaş. (Emil Alexandrescu)

(01.22.23 min. – 01.25.30 min.)

Exprimaţi-vă opinia, aducînd argumente pro sau contra.(Argumente pe cartele)• Ana apare ca o victimă a unui concurs de împrejurări, de care este

vinovat, în mare măsură, Ghiţă. Sfîrşitul Anei este, în raport cu faptele sale, nemeritat şi tragic. (D. Vatamaniuc)

• Soarta aşa de sfîşietoare a Anei este meritată. Ea n-a făcut aproape nimic ca să scape de ispită, dimpotrivă, se lasă în voia ei. (Pompiliu Marcea)

• Ceea ce face Ghiţă nu e de fapt un omor, ci o sinucidere comună şi salvatoare încercînd să scoată din rău fiinţa împinsă de el însuşi în păcat. (Magdalena Popescu)

• Omorul are înţelesul unui act de dragoste. Ghiţă vrea să-şi scape femeia din imensul chin al păcatului. (Magdalena Popescu)


(01.26.12 min. – 01.27.08 min.)

Comentează semnificaţia finalului.(Jurnalul dublu)

Evenimentul Comentariul

Moartea personajelor ...

Incendierea cîrciumiei ...

Desfăşurarea evenimentelor la Paşte

...

Sugestii pentru realizarea sarciniiIoan Slavici îşi pedepseşte exemplar toate personajele implicate în afaceri necinstite.În mod semnificativ, eroii sînt parcă judecaţi şi condamnaţi la mo-mentul Învierii, cînd cei buni sînt la biserică, iar cei răi fac cele rele, ca să se osîndească.Iar pentru a purifica locul afacerilor necurate şi al crimelor, un incen-diu mistuie în flăcări cîrciuma de la moara cu noroc, transformînd în scrum şi cele două corpuri lipsite de viaţă: al Anei şi al lui Ghiţă. Abia în final ni se dezvăluie semnificaţia dinamică a titlului: „Moara cu noroc”, care este, de fapt, „Moara fără noroc”, moara nefericirii şi a dramelor sufleteşti.

Subiectul: M. Sadoveanu, Baltagul, clasa a XI-aDocumentul video: Baltagul, 1969, regia: Mircea Mureșan, distribuţia: Vitoria

– Margarita Lozano, Calistrat Bogza – Folco Lulli, Gheorghiţă – Paul Misai.


(01.30.56 min. – 01.41.45 min.)

Urmăriţi secvenţa video şi răspundeţi la întrebări.(Discuţie în plen)1. Care este rolul peisajelor ce ilustrează spusele Vitoriei?2. Cum evoluează tonul vocii lui Calistrat Bogza în timpul alocu-

ţiunii Vitoriei?3. Prin ce cuvinte Vitoria dezlănţuie mînia lui Bogza?4. De ce Vitoria pretinde ca Bogza să mărturisească public motivul

crimei?5. Ce semnificaţie are fraza „Dumnezeu să te ierte!”: iertare con-

venţională sau iertare sinceră omenească?6. Cum credeţi, de ce pedepsirea vinovaţilor are loc la apusul soarelui?7. Imaginea baltagului apare de mai multe ori. Cînd anume? Ce

mesaj transmite baltagul la fiecare apariţie a sa?8. Cum a marcat deznodămîntul starea de spirit a personajelor?9. Finalul este moralizator. Ce concluzii aţi tras în urma vizionării

fragmentului?10. Cum vedeţi voi finalul romanului?


Subiectul: L. Rebreanu, Ciuleandra, clasa a XII-aDocumentul video: Ciuleandra, 1985, regia: Sergiu Nicolaescu, distribuţia:

Puiu – Ion Riţiu, doctorul Ursu – Ştefan Iordache, Policarp Faranga – Gheorghe Cozorici, Mădălina – Anca Nicola.


(01.40.21 min. – 01.45.35 min.)

Urmăriţi secvenţa de film.1. Citeşte afirmaţia. Dacă afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera

A. Dacă afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F.A F Puiu singur îşi dă seama că doctorul a iubit-o pe Mădălina.A F Mădălina demult a şters din inimă dragostea pentru Ursu.A F Doctorul susţine că Puiu şi-a omorît soţia nu atunci cînd a strîns-o de gît.A F Puiu afirmă că a omorît-o pe Mădălina din pricina doctorului.A F Doctorul declară că tînărul boier este ucigaşul fericirii acestuia.A F Ursu vrea să se răzbune pe Puiu.

Sau:Citeşte afirmaţia. Dacă partea a doua explică de ce este adevărată prima parte, încercuieşte Da. În caz contrar, încercuieşte Nu.Da Nu La o întîlnire întîmplătoare doamna Faranga i-a întins domnului Ursu doar mîna, fără a-i spune nimic, pentru că nu-l recunoscuse.Da Nu Puiu şi-a omorît soţia, fiindcă nu voia ca aceasta să fie a altuia.Da Nu Doctorul Ursu îl consideră pe Puiu ucigaşul fericirii lui, de aceea vrea să se răzbune.Da Nu Puiu susţine că şi-a omorît soţia din pricina doctorului, căci simţea mereu prezenţa acestuia.Da Nu Ursu nu-l urăşte pe Puiu, pentru că acesta este cu adevărat bolnav.Da Nu Ursu nu a împiedicat-o pe Mădălina să plece cu boierii, pentru că nu era acasă.2. Transformaţi afirmaţiile false astfel încît să devină adevărate.3. Comentaţi fiecare afirmaţie, referindu-vă la secvenţa vizionată.

(01.48.49 min. – 01.50.27 min.)

Urmăriţi secvenţa de film.1. Identificaţi elementele comune

şi cele particulare ale secvenţei video şi ale textului artistic.

(Diagrama Venn)2. Improvizaţi un dialog (12 replici) în

care interlocutorii (unul care a vizionat filmul, altul care a citit ro-manul) îşi împărtăşesc impresiile despre finalul operei.


Alte activităţi de învăţare şi evaluare (sugestii)• Identificarea indicatorilor vizuali: locul unde se desfăşoară acţiunea, particu-

larităţile acestui loc, descrierea vremii, identificarea obiectelor, a categoriilor sociale etc.

• Completarea unui tabel, a unei scheme (Explozia stelară, Clustering, Diagrama Venn).

• Exprimarea opiniei în legătură cu subiectul abordat în secvenţă şi argumenta-rea ei.

• Jocul de rol.• Realizarea propriilor scenarii.• Sonorizarea unui fragment.• Caracterizarea personajului în baza mimicii, gesturilor, poziţiei, replicilor,

tonului vocii etc.• Presupunerea desfăşurării acţiunii în continuare, a finalului prin întreruperea

în momente-cheie a vizionării secvenţei.• Redactarea unei recenzii a filmului.

Toate activităţile date ca exemplu au un singur scop: incitarea elevilor la comunicare.


7. Strategii de evaluare.

7.1. Activități de evaluare oralăMacinstosh şi Hale sugerează trei mari domenii în care probele orale îşi dov-

edesc eficienţa:• excelenţa tehnică: claritatea vorbirii, fluenţa, calitatea vocii, bogăţia vocabula-

rului, corectitudinea informaţiei şi absenţa greşelilor gramaticale majore;• capacitatea de a comunica: abilitatea de a urmări, a dezvolta şi a susţine un ar-

gument şi abilitatea de a transmite clar şi coerent ideile către o altă persoană;• factorul uman: circulaţia naturală a ideilor, simțul umorului, originalitatea,

sinceritatea, interesul manifestat faţă de ceilalţi şi faţă de lumea înconjurătoare.Pentru eficientizarea probelor orale de evaluare este important să se stabilească

clar criteriile de evaluare în funcție de subcompetenţele vizate.

Sugestii

• Argumentarea opiniei,• calitatea întrebărilor,• coerenţa expunerii,• comportamentul civilizat,• elocvenţa exemplelor,• exprimarea opiniei proprii,• formularea concluziilor,• gradul de informare,• implicarea în activitate,• intervenţia verbală,• încadrarea în timp,• modul de prezentare,• oferirea sugestiilor,• prezentarea argumentelor,• succesiunea logică,

• aspectul grafic al informaţiilor prezentate (poster),• corectitudinea exprimării (pronunţie, gramatică),• fezabilitatea soluţiilor (caracterul realizabil),• formularea întrebărilor (purtătorului de cuvînt),• încadrarea în munca de echipă,• originalitatea tratării subiectului,• raportarea citatului la experienţa de viaţă (text),• răspunsul la întrebări suplimentare,• respectarea instrucţiunilor (reperelor),• respectarea volumului,• utilizarea unui vocabular adecvat, elevat,• utilizarea exemplelor,• validitatea ideilor,• valoarea răspunsului,• verbalizarea gîndurilor, viziunilor, emoţiilor.

Pentru desfăşurarea cu succes a tehnicilor descrise mai jos este important ca elevii să cunoască şi să poată opera cu o serie de structuri, modele de comunicare. Ele trebuie exersate la fiecare lecţie.

Modele (formule) de comunicare

Iniţierea unei discuţiiSă facem cunoştinţă!Îmi pare bine de cunoştinţă!Îmi pare bine să te (vă) văd.

MulţumiriVă sînt recunoscător.Pentru puţin.Cu plăcere.

Scuze şi regreteMă scuzaţi!Cer iertare!Regret!


Bine ai (aţi) venit!Nu ne-am văzut de-un car de ani.Ce mai faci? Cum o duci?Cum îţi merg treburile?Ce mai nou?

Îmi face plăcere.Plăcerea e de partea mea.Vă mulţumesc anticipat.E foarte drăguţ din partea ta/dumneavoastră.

Păcat!Îmi pare rău!Nu vă supăraţi!

ConsimţiriDesigur! Exact!Întocmai!Bineînţeles!Cu siguranţă!Fără îndoială!Neapărat!Indiscutabil!Aveţi dreptate.Sînt de acord.Se înţelege de la sine.N-am nimic împotrivă.Cu plăcere.

Refuzuri, negăriNu, mulţumesc.Nu sînt de acord.Aceasta nu-mi convine.În nici un caz!Este exclus!Nu aveţi dreptate.Cred că greşiţi/greşeşti.Poate aţi confundat ceva?Rămîn la părerea mea!Nu pot accepta!Sînt dispus(-ă) să refuz.Este inacceptabil!

ConvingeriOricînd...Oricum...Sînt convins(-ă) că...Nu mă îndoiesc...Fără îndoială...Am certitudinea că...E puţin probabil!Imposibil!Inacceptabil!

Exprimarea mirăriiImposibil!Incredibil!De necrezut!Oare e posibil aşa ceva?Aşa să fie?Aşa ceva nu se poate!De unde ai luat-o?Nu mai spune!Nu se poate!

Exprimarea admiraţieiExtraordinar!Minunat!Fantastic!Super!Nemaipomenit!Uimitor!Excelent!Magnific!Superb!

FelicităriÎţi urez succese în con-tinuare!La mai mult şi la mai mare!Felicitări!Bravo!Eşti un geniu!Într-un ceas bun!

Exprimarea opinieiDupă părerea mea…După mine…În opinia mea…Cred că…Consider că…Pot afirma că…Trebuie să recunosc că…

PresupuneriProbabil...Posibil că/să...Poate că...Oare nu cumva?Nu este exclus.S-ar putea să...Presupun că...

Formularea decizieiSînt decis(-ă) să...Am hotărît să...Hotărîrea mea e defi-nitivă.Nu am nici o îndoială!Sînt ferm convins (-ă).

Formularea unei rugăminţiVă/te rog...Fiţi/fii bun (-ă)...Fiţi/fii amabil (-ă)...Permiteţi-mi să...

Solicitarea ajutoruluiSituaţia e gravă!Sînt în dificultate!Vreau să mă salvezi!Te rog să mă scapi de...Pot conta pe tine?Nu mă descurc de unul singur.Ajută-mă, te rog!Ajutaţi-mă, Vă rog!

Oferirea ajutoruluiFii mai calm!Nu-i nimic, totul e bine.Nu-ţi face griji!Nu te deranja!Încearcă să depăşeşti situaţia!Trebuie să mai faci un efort.


Enunţarea punctelor tariNe-ai atras atenţia prin...Ne-a impresionat...Este de admirat modul în care...Mi-a trezit emoţii...Este impresionant...Cel mai incitant moment a fost...Ne-ai captat prin...

Enunţarea punctelor slabeSînt sigur (-ă) că ai fi putut evita greşeala...Îmi pare rău, dar...Nu am înţeles de ce...Mi-a fost neclar...

Formularea recomandărilorŢi-aş (v-aş) recomanda...Ţi-aş propune să...E cazul să...Trebuie să ţii/ţineţi cont de...Pune/puneţi accentul pe...Evită... Ţine/ţineţi cont de...

Jocul de rolJocul de rol implică prezentarea spontană a unei istorii scurte, care descrie o

situaţie din viaţa reală. Participanţii au roluri atribuite şi un scop bine conturat al acţiunii lor. Fiecare jucător îşi cunoaşte sarcina, decide personal în ce mod îşi va atinge scopul, ştie cu cine va intra în contact, dar nu ştie care va fi reacţia interlo-cutorilor. Anume acest fapt favorizează dezvoltarea competenţelor de comunicare promptă şi spontană.

După realizarea jocului se pun în dezbatere următoarele aspecte: • Cum s-au simţit elevii în rolurile respective?• De ce au tratat în acest mod situaţia?• Gradul de realizare a sarcinii prin prezentarea situaţiei.• Ce alte soluţii ar putea exista pentru situaţia dată?• Ce au învăţat din experienţa trăită?

Vom examina în detalii următoarele metode de evaluare orală: Judecata, Ziua schimbării, Clubul binefăcătorilor, Licitaţia de idei, Careul cu întrebări.

Jocul de rol „Judecata”SituaţiaÎn cadrul unei şedinţe de judecată vom pune în dezbatere, de pe poziţii ex-

treme: acuzare-apărare, unele aspecte problematice din opera literară studiată, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului administrativ-juridic.

Algoritmul aplicăriiEtapa de pregătire:

– familiarizarea cu etapele unui proces de judecată;– însuşirea unor sintagme specifice procesului/rolului;– fixarea temei;


– distribuirea rolurilor şi a sarcinilor legate de desfăşurarea procesului de jude-cată;

– recomandarea bibliografiei de studiat;– pregătirea alocuţiunilor ce vor fi utilizate ulterior la proces (probe convingă-

toare care să zugrăvească faptele săvîrşite de inculpat);– pregătirea pieselor de dosar (citate elocvente din operă, imagini care surprind

personajul – inculpat în ,,flagrant delict”);– stabilirea succesiunii de prezentare a alocuţiunilor purtătorilor de cuvînt şi a

locului de unde le vor rosti.

Etapele de bază ale procesului de judecată1. Grefierul anunţă dosarul pentru procesul ce urmează să aibă loc şi face apelul părţilor, dă

citire actului de acuzare.2. Judecătorul oferă cuvînt mai întîi reclamantului, apoi inculpatului.3. Se audiază martorii.4. Judecătorul dă cuvînt părţilor pentru dezbaterile de fond (acuzarea, apărarea, inculpatul).5. Curtea cu juraţi se retrage pentru deliberare, după care revine şi anunţă verdictul.6. Judecătorul comunică sentinţa.7. Grefierul anunţă încheierea procesului.

Rolurile

Judecătorul precizează adevărul.

• Declară deschisă şedinţa de judecată;• ia măsuri pentru menţinerea ordinii şi solemnităţii şedinţei

de judecată;• dă mai întîi cuvînt reclamantului/victimei pentru a-şi

susţine pretenţiile şi apoi inculpatului pentru a se apăra;• dă cuvînt părţilor pentru dezbaterile de fond;• dă ultimul cuvînt acuzatului/inculpatului;• comunică sentinţa.

Grefierul consemnează dezbateri-le instanţei judecătoreşti.

• Anunţă intrarea instanţei;• face apelul părţilor;• dă citire actului de acuzare;• întocmeşte dosarul care va cuprinde: o prezentare sumară

a cazului pus în dezbatere, depoziţiile acuzatorilor, apărătorilor şi anunţarea verdictului.

Procurorul susţine acuzarea în proces, reprezintă interesele victimei.

• Exprimă poziţia acuzării;• prezintă dovezi;• adresează întrebări martorilor;• în cadrul deliberării face o sinteză înainte de a se lua hotă-

rîrea definitivă.


Avocatul acordă asistenţă juridică inculpatului.

• Expune poziţia apărării;• prezintă dovezi;• adresează întrebări martorilor;• în cadrul deliberării face o sinteză înainte de a se lua hotă-

rîrea definitivă.

Inculpatul (acuzatul), persoana împotriva căreia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, învinui-tă de săvîrşirea unor crime.

• Îşi exprimă liber şi public poziţia;• răspunde la întrebările completului de judecată;• relevă fapte sau imprejurări esenţiale;• ia ultimul cuvînt.

Victima, persoana care suferă un prejudiciu ca urmare a unei fapte ilicite săvîrşite de altcineva.

• Îşi exprimă liber şi public poziţia;• răspunde la întrebările completului de judecată;• relevă fapte sau imprejurări esenţiale.

Martorii, persoanele ce au fost prezente la o întîmplare, discuţie şi sînt solicitate să dea informaţii în procesul de judecare a unui fapt penal.

• Se prezintă;• depun jurămînt;• răspund la întrebările completului de judecată;• explică desfăşurarea unor întîmplări importante pentru

stabilirea adevărului.

Curtea cu juraţi, cetăţeni aleşi pentru a participa la soluţionarea unor procese penale.

• Urmăreşte cu atenţie procedura, luînd notiţe;• nu discută cu nimeni în timpul procesului;• face un schimb de opinii, examinînd, analizînd şi sinteti-

zînd cazul în cadrul şedinţei de după deliberările părţilor;• se pronunţă prin verdict asupra existenţei infracţiunii şi a

vinovăţiei inculpatului.

Lexicul activităţii care trebuie însuşit(Unităţile lexicale sînt însuşite în cadrul unităţii de învăţare, treptat, timp de

cîteva ore, după care se poate aplica metoda)

a achitaa acuzaa agresaa elucidaa pretindea renunţaa se răzbunaalocuţiuneamendăcomplicedeliberaredepoziţiedosar

dovadăfraudăgrefierinculpatinfracţiuneinstanţăpledoariepremeditatprobăreclamantsentinţăverdictvictimă

a (se) comite o infracţiunea (se) exercita presiunea (se) face dreptatea acţiona în stare de afecta decădea din drepturia decedaa depune mărturiia face apelula fi de faţăa fi explicita intra în vigoarea nu avea habara se referi la...

act de acuzareasistenţă juridicăa-şi asuma vinacomplet de judecatăcu/fără drept de recurscurtea cu juraţifaptă ilicităîn flagrant delictmustrări de conştiinţăonorată asistenţăprim-juratprivaţiune de libertateproces penal


Scenariul activitățiiSubiectul: Liviu Rebreanu, CiuleandraClasa: a XII-a

N.B. Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/evaluare, după studiul operei şi anume: însuşirea lexicului, lectura şi interpretarea textului, carac-terizarea personajelor, dezbateri privitor la semnificaţia titlului etc., etc.

Grefierul: Începe şedinţa! Rugăm sala să se ridice! Intră instanţa! (avocaţii şi spectatorii se ridică în picioare, intră judecătorul şi ia loc, după care se aşază şi toţi ceilalţi). Intră pe rol dosarul numărul treisprezece, privind inculpatul Puiu Faranga, acuzat de strangularea soţiei sale, Mădălina.

Judecătorul: Să se facă apelul părţilor!Grefierul (face apelul părţilor, participanţii la proces răspund cu: „Prezent!”):– Reclamanta!– Avocatul!– Procurorul!– Martorii!– Curtea cu juraţi!– Onorată instanţă, toţi participanţii sînt prezenţi. Procesul se poate judeca!Judecătorul: Să se citească actul acuzării!Grefierul (dă citire actului de acuzare). Procesul acestei zile va avea ca dez-

batere crima săvîrşită de către inculpatul Puiu Faranga. Completul de judecată va stabili dacă Puiu Faranga a acţionat premeditat sau în stare de afect.

Judecătorul: Cuvînt are reclamanta, doamna Crainicu din Vărzari, mama de-cedatei.

Reclamantul (îşi exprimă opinia asupra cazului): Of, Doamne! Numai sufleţelul meu de mamă ştie cît amar m-a mîncat cînd am aflat că mi s-a prăpădit sărmana fată, şi încă de mîna boierului care mi-a luat-o de-acasă mîndră şi frumoasă ca floarea cea albă. Cer ca boierul să fie pedepsit după merit.

Judecătorul: Cuvînt are inculpatul.Inculpatul (îşi exprimă opinia asupra cazului): Declar, în faţa tuturor, pe

conştiinţa mea şi pe cuvînt de onoare, că nu sînt nebun şi că pentru ce am făcut doresc să ispăşesc!

Judecătorul: Cuvînt are acuzarea.Procurorul: Se invită în calitate de martor doamna Crainicu.Martorul: Jur pe onoare şi conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascun-

de nimic din ceea ce ştiu.Procurorul adresează întrebări pentru elucidarea cazului. Martorul răspunde

la întrebări.– Ce ştiţi dumneavoastră despre relaţiile dintre Mădălina şi Puiu Faranga?


– Nici n-aş putea spune prea multe. Mădălina avea 14 ani cînd venise boie-rul cu tatăl său. Domnul Policarp Faranga mi-a spus că Mădălina va fi adoptatăde sora sa, Matilda, că va primi o educaţie distinsă şi, cînd va sosi timpul, se va căsători cu Puiu. Striga sărmana: „Mămucă, nu mă da”, dar n-am ascultat-o.

– Domnul Faranga s-a ţinut de cuvînt?– Desigur. Cînd Mădălina împlinise optsprezece ani, s-a jucat nunta.– Credeţi că a fost o căsnicie fericită?– De cînd a plecat, n-am mai văzut-o pe Mădălina, dar pot spune cu si-

guranţă că nu le-a putut provoca nici o neplăcere oamenilor, care i-au făcut atîta bine.

– Mulţumesc. Eu am terminat.Judecătorul: Apărarea are întrebări?Avocatul: Da, domnule judecător. Avocatul adresează întrebări pentru elucidarea cazului. Martorul răspunde la

întrebări.– Din cîte ştiu, Policarp Faranga, pe lîngă adopţia Mădălinei, v-a mai dat

cincizeci de mii de lei drept zestre pentru fiica cea mai mică. De aici putem con-chide că, de fapt, aţi vîndut-o pe Mădălina. Aţi pierdut drepturile de părinte şi nu mai puteţi pretinde acest titlu.

– Am dat-o, dar nu ca să mi-o ucidă, că de ştiam, apoi nici pentru toate comorile din lume nu o dădeam. Străinului nu-i pasă, dar mama tot mamă e pînă la moarte.

– Mulţumesc. Eu am terminat.Judecătorul: Se invită martorul Policarp Faranga. Poftim, domnule avocat.Martorul: Jur pe onoare şi conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascun-

de nimic din ceea ce ştiu.Avocatul adresează întrebări pentru elucidarea cazului. Martorul răspunde la

întrebări.– De ce l-aţi internat pe fiul dumneavoastră la casa de sănătate? Credeţi că

inculpatul şi-a sugrumat nevasta, fiind în stare de afect?– Moartea vorbeşte mai elocvent ca toate frazele. Mereu mă întreb cum s-a

găsit un om, şi încă copilul meu, care să asasineze o fiinţă atît de bună ca Madelei-ne?.. Pe Mădălina noastră!... A fost o rătăcire, un moment de nebunie subită. Un Faranga nu poate fi un criminal de rînd! Şi dacă un Faranga a săvîrşit o crimă de rînd, n-a făcut-o decît din nebunie. Şi nici nu e de mirare.

– Vă rog să fiţi mai explicit. Ce aveţi în vedere?– Faranga este un neam al cărui sînge, prin vechime, s-a îngroşat prea

mult. Un moment de nebunie criminală e admisibil într-un neam de pe vremurile lui Vlad Ţepeş.

– Mulţumesc. Eu am terminat.


Judecătorul: Acuzarea are întrebări?Procurorul: Da, domnule judecător. Procurorul adresează întrebări pentru elucidarea cazului. Martorul răspunde

la întrebări.– Din mărturiile dumneavoastră am înţeles că îl credeţi pe inculpat mai

mult un nebun, decît un criminal. Fiul dumneavoastră a demonstrat în anii de căsnicie violenţă faţă de soţia sa?

– Puiu a crescut înfăşurat în dragostea mea idolatră, căci a rămas fără mamă la vîrsta de patru ani. Am căutat mereu să-l feresc de prieteni violenţi. Căl-cîndu-mi pe inimă, i-am dat voie să se ocupe cu vînătoarea, la urma urmelor, poate că e mai bine să-ţi împlineşti pofta de-a ucide împuşcînd iepuri şi prepeliţe.

– Mulţumesc. Eu am terminat.– Judecătorul: Se invită doctorul Ursu. Poftim, domnule avocat.Avocatul adresează întrebări pentru elucidarea cazului. Martorul răspunde la

întrebări.– Puiu Faranga s-a aflat sub observaţia dumneavoastră în perioada arestu-

lui preventiv. Cum apreciaţi în acest moment starea inculpatului?– De acum două săptămîni credeam că sînt decis asupra cazului. Am făcut şi

un referat, în care conchideam o iresponsabilitate rezultată dintr-o zdruncinare de nervi. Mi s-a părut liniştit, raţional, normal. Ieri însă am înţeles că nu mai e nici o speranţă. Minuni face numai Dumnezeu!

– Mulţumesc. Am terminat.Judecătorul: Să trecem la pledoariile finale! Cuvînt are acuzarea.�Procurorul: Domnilor juraţi, am demonstrat destul de clar că Puiu Faranga a

săvîrşit o crimă monstruoasă, manifestîndu-şi instinctul de ucidere. Acest fapt îl recunoaşte însuşi inculpatul. Acuzarea pretinde pedepsirea inculpatului cu priva-ţiune de libertate. Vă mulţumesc!

Judecătorul: Cuvînt are apărarea.Avocatul: Domnilor juraţi, inculpatul nu neagă faptul că a săvîrşit o crimă.

Mărturiile însă dovedesc că Puiu Faranga este bolnav şi necesită o îngrijire specială. Apărarea insistă ca inculpatul să fie internat la un sanatoriu şi să benefi-cieze de tratamentul necesar. Vă mulţumesc!

Judecătorul: Dau ultimul cuvînt inculpatului.Inculpatul: Sînt unicul vlăstar al familiei Faranga. Prin mine acest neam tre-

buia să se perpetueze, de aceea tata a insistat să mă căsătoresc cu Madeleine. Am iubit-o pe Madeleine! I-am înfipt degetele în gît de parc-aş fi vrut să înăbuş unrăspuns de care mă temeam. Am căutat o explicaţie a acţiunii mele şi am găsit-o! Doctorul Ursu e de vină! El e de vină! Cînd mă uitam în ochii ei nu mă vedeam pe mine, dar simţeam pe cineva! Melancolia ei nu mă cuprindea pe mine, ci regreta pe celălalt. Sufletul ei se închidea în faţa mea. Şi atunci, cînd am înţeles că e ursită să-mi rămînă totdeauna străină, decît să fie a altuia, mai bine am sfărîmat-o!.. Am


iubit-o atît de mult, încît am omorît-o!Judecătorul: Curtea cu juraţi poate începe deliberările!Curtea cu juraţi face un schimb de opinii, examinînd, analizînd şi sintetizînd

cazul în cadrul şedinţei de după deliberările părţilor.Prim-juratul(către judecător): Aducem la cunoştinţă verdictul. Puiu Faranga a strangulat-o pe soţia sa, Mădălina. Îl declarăm vinovat.Tăcerea soţiei l-a enervat şi a dus la producerea crimei. Însă fapta săvîrşită poa-

te fi pusă şi pe seama tatălui, care mereu a exercitat autoritate. Este firească dorinţa inculpatului de a se răzbuna. Toate nemulţumirile acumulate s-au răsfrînt asupra decedatei. Crima a fost săvîrşită inconştient, cu toate că inculpatul ajunge singur la concluziile dramatice privind motivul crimei. Crima e ca o încercare dată dom-nului Faranga, proba supremă pentru a se cunoaşte pe sine.

Cu toate acestea, nu putem nega faptul că Puiu Faranga este bolnav. Din acest motiv inculpatul merită indulgenţă.

Judecătorul: Acuzatul să se ridice în picioare pentru a asculta sentinţa. Puiu Faranga este vinovat, însă, ţinînd cont de starea de sănătate, este achi-

tat şi internat într-un sanatoriu specializat, primind asistenţa necesară. Hotărîrea rămîne definitivă, fără drept de recurs.

Inculpatul: Nu sînt nebun! Ştiu să dansez Ciuleandra! Ciuleandra, acest miste-rios diriguitor al destinelor, mi-a dăruit-o pe Madeleine!!!

Grefierul: Părăsiţi sala! Şedinţa a luat sfîrşit!

Analiza activităţii– Cum credeţi, în ce măsură v-a reuşit rolul? Argumentaţi.– Ce moment v-a părut mai dificil de interpretat?– Ce v-a impresionat în cadrul şedinţei?– Ce opinie aveţi privitor la sentinţa enunţată?– Numiţi punctele tari şi cele slabe ale evoluării personale.

7.1 Criterii de evaluare

Num

ele, p

renu

mele

elev

ului

/ei 1 punct – satisfăcător; 2 puncte – bine; 3 puncte – foarte bine

Punctajul

Nota

Org

aniz

area

logi

că a

idei

lor

Prez

enta

rea a

rgum

ente

lor,

prob

elor

Form

ular

ea co

nclu

ziilo

r

Util

izar

ea u

nui v

ocab

ular

ad

ecva

t, ele

vat

Core

ctitu

dine

a exp

rimăr

ii (p

ronu

nţie,

gra

mat

ică)

Prom

ptitu

dine

a şi s

pont

anei-

tate

a int

erve

nţiei

Part

icipa

rea l

a disc

uţia

fina

lă


Nota va fi calculată în baza următoarei formule: 10:A x B, unde A reprezintă punctajul maxim – 21 (7 aspecte x 3 puncte), iar B – punctajul acumulat de către elev.

Exemplu: Elevul a acumulat 16 puncte. Nota se calculează în felul următor: 10:21 x 16 = 7,61 (nota 8).

N.B. Vezi capitolul 9, pag. 100.

Sugestii pentru aplicarea metodei la alte subiecte

Clasa Opera Personajul Actul de acuzare

X Mănăstirea Argeşului

Meşterul Ma-nole Este acuzat de moartea soţiei sale, Ana.

Negru-Vodă Este învinuit de escrocherie.

X Moara cu norocde I. Slavici

Lică Sămădăul Este acuzat de o serie de infracţiuni: jaf, omucidere, spălare de bani.

Ghiţă

Este bănuit drept complice al lui Lică Sămădăul în spălarea de bani.Este învinuit de faptul că a pus în peri-col viaţa soţiei sale, Ana.

XI Baltagul de M. Sadoveanu

Calistrat Bogza şi Ilie Guţui

Sînt acuzaţi de asasinarea lui Nechifor Lipan.

Vitoria LipanEste învinuită de răfuială fără judecată, făcîndu-şi dreptate singură după legi nescrise.

Jocul de rol „Ziua schimbării” (adaptare)

Algoritmul aplicării1. Identificarea situaţiei ce urmează a fi simulată (să fie relevantă).2. Distribuirea rolurilor şi familiarizarea elevilor cu acestea.3. Proiectarea scenariului.4. Învăţarea rolului.5. Simularea propriu-zisă.6. Dezbaterea finală.

Scenariul activitățiiSubiectul: Proiecte de redresare a situaţiei ecologiceClasa: a XI-a


N.B. Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/evaluare, după studiul subiectului, şi anume: însuşirea lexicului, lucrul cu textul propus în manual, activităţi de identificare a problemelor ecologice (factorii ce au provocat pro-blema şi soluţiile pentru redresarea situaţiei), studii de caz, dezbateri privind contribuţia personală la redresarea situaţiei ecologice etc.).

Lexicul (unităţile lexicale sînt însuşite în cadrul unităţii de învăţare, treptat, timp de cîteva ore)

Ecologie – din greacă: oikos = cămin, loc de baştină, logos = a studia; ştiinţa care se ocu-pă cu studiul interacţiunii dintre organisme şi mediul în care trăiesc.

a (se) extindea absorbia adăpostia afectaa amelioraa ameninţaa asiguraa combatea dăunaa defrişaa favorizaa generaa intensificaa planta

a poluaa populaa protejaa se epuizaa se înnămolia sporia stopaamendăbraconajconsecinţăcontaminatdegradaredeşertecosistem

excesivfertilfluviuinsuficienţăinundaţiepotabilsecetăviolenţăa depune eforta lua măsuria pune în pericola purta responsabilitatealunecări de terenameliorarea situaţiei

artere de circulaţiea-şi da seamacalamităţi naturaleechilibru ecologicfactori de deciziefîşii forestieregaze de eşapamentmasive forestieremediu ambiantrezervaţie naturalăsemnal de alarmăsisteme de epurareteren arabilzi de salubrizare

SituaţiaPresupunem că deţineţi un post comunitar important (primar, asistent soci-

al, pădurar etc.). Sînteţi preocupat de redresarea situaţiei ecologice din localitate. Întocmiţi un program de activitate din perspectiva rolului atribuit. Prezentaţi-l şi decideţi care dintre punctele programului este mai relevant.

Rolurile• Echipa primarului • Echipa redactorului ziarului raional• Echipa pădurarului • Echipa directorului de şcoală• Echipa clubului ecologic

Schema proiectului

Enunţarea problemelor. Care sînt problemele ecologice stringente din localitate?

Motivarea oportunităţii. De ce este motivată soluţionarea anume a acestor proble-me, în primul rînd?


Stabilirea strategiilor de realizare. Ce intenţionaţi să faceţi pentru asigurarea succesului?

Identificarea resurselor. De ce resurse aveţi nevoie?

Identificarea agenţilor ce ar putea spijini proiectul.

Pe cine veţi implica în realizarea proiectului?

Scopul proiectului. Care sînt beneficiile produsului final?

Analiza activităţii– Cum v-aţi simţit în rolul ales?– Ce etapă a proiectului vi s-a părut mai dificilă?– Ce proiect, credeţi, poate avea un viitor? – Poate o persoană să producă singură schimbările enunţate?– Aţi putea influenţa persoana reală (cea al cărei rol l-aţi jucat) să realizeze

schimbările propuse?Criterii de evaluare

Num

ele, p

renu

mele

elev

ului

/ei 1 punct – satisfăcător; 2 puncte – bine; 3 puncte – foarte

bine Punctajul

Nota

Resp

ecta

rea r

eper

elor

Coer

enţa

expu

nerii

Feza

bilit

atea

solu

ţiilo

r (c

arac

teru

l rea

lizab

il)

Util

izar

ea u

nui v

ocab

u-la

r ade

cvat

, elev

at

Core

ctitu

dine

a exp

ri-m

ării

(pro

nunţ

ie, g

ra-

mat

ică)

Part

icipa

rea l

a disc

uţia

fin

ală

… … … … … … … … …

Nota va fi calculată în baza următoarei formule: 10: A x B, unde A reprezintă punc-tajul maxim – 18 (6 aspecte x 3 puncte), iar B – punctajul acumulat de către elev.

Coeficientul calităţii (în exemplul nostru: 10:18 = 0,55) îl calculăm o singură dată (pentru situaţia respectivă), apoi îl înmulţim cu punctajul acumulat de către fiecare elev.

Exemplu:

Puncte acumulate 18 17 16 15 14 13 12

Nota fără rotunjiri 9,90 9,35 8,80 8,25 7,70 7,15 6,60

Nota finală 10 9 9 8 8 7 7


Puncte acumulate 11 10 9 7 – 8 5 – 6 3 – 4 1 – 2

Nota fără rotunjiri 6,05 5,50 4,95 3,85 – 4,40 2,75 – 3,30 1,65 – 2,20 0,55 – 1,10

Nota finală 6 6 5 4 3 2 1

Sugestii pentru aplicarea metodei

Clasa Subiectul Situaţia

X

Anunţuri şi re-clame

Se spune că reclama schimbă lumea. Pregătiţi o serie de reclame (afiş, pliant) pentru acţiunile:• Un mod sănătos de viaţă;• Cît citeşti, atîta eşti;• Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă;• Familia mea – cetatea mea.

Cum să-ţi găseşti stilul propriu

Direcţia liceului anunţă un concurs al uniformei şcolare. Realizaţi şi prezentaţi schiţa unui model al uniformei pentru tineri, domnişoare şi profesori, motivînd alegerea.

Emisiunea TV preferată

Postul regional de televiziune oferă elevilor de liceu o zi de emisie. Realizaţi programul de emisiuni şi prezentaţi o sec-venţă a emisiunii preferate.

XI Codul bunelor maniere

Sînteţi dispuşi să organizaţi Ziua Bunelor Maniere. În cadrul acestei zile veţi organiza în diferite clase semin-are, traininguri la care veţi informa colegii despre Codul bunelor maniere (la lecţie, în soluţionarea conflictelor, încomunicare etc.).

XII

Rolul guvernului în rezolvarea problemelor sociale

Presupunem că tatăl tău este candidat la postul de primar. Ajută-l să pregătească un discurs pentru o eventuală întîlni-re cu alegătorii, vizînd problemele sociale din teritoriu.

Jocul de rol „Clubul binefăcătorilor” (T. Siek-Piskobuz, adaptare)Algoritmul aplicării

Clubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi membri. Doritorii se prezintă la un interviu, demonstrînd că merită să devină membri ai clubului.

1. Anunţarea condiţiilor

Comisia de admitere descrie în linii mari activitatea Clubului binefăcătorilor şi aduce la cunoştinţă Regulamentul de primi-re a noilor membri.


2. Formarea echipelor

Elevii formează echipe şi îşi aleg un anumit domeniu de ac-tivitate.

3. Pregătirea discursurilor

Stabilesc reperele discursului şi lucrează la întocmirea aces-tora. Ulterior aleg strategia de prezentare la interviu (cine va prezenta echipa, cine va descrie domeniile de iniţiativă etc.).

4. Desfăşurarea interviului

Fiecare echipă se prezintă şi îşi motivează intenţia.Comisia de admitere chestionează pe rînd candidaţii pentru a stabili dacă merită să fie primiţi în rîndul binefăcătorilor.Întrebări posibile:– Care este activitatea de bază a colectivului dumneavoa-

stră?– Aveţi experienţă în domeniu? Care anume?– Ce activităţi de voluntariat aţi putea efectua?

5. Luarea deciziei

După audierea tuturor candidaţilor, comisia hotărăşte asupra admiterii sau respingerii candidaţilor, argumentînd deciziile.

Scenariul activitățiiSubiectul: Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate? Acţiunile de caritateClasa: a X-a

N.B. Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/evaluare, după studiul subiectului, şi anume: însuşirea lexicului, lectura articolelor de ziar, docu-mentarea privind acţiunile de caritate desfăşurate în ultimii ani (la nivel naţional, regional, local), studii de caz etc.

Lexicul (unităţile lexicale sînt însuşite în cadrul unităţii de învăţare, treptat, timp de cîteva ore)

a afectaa consolaa fondaa împărtăşia încurajaa înfruntaa neglijaa se afirmaa se descurcaa suferia susţine

azilcompătimireinsuportabilmărinimietoleranţăumilinţăviolenţăa colecta fonduria conta pe...a depăşi situaţiaa depune efort

a fi în dificultatea fi lipsit de grijă (atenţie...)a respecta/încălca drepturilea se bucura de dragoste părinteascăa solicita ajutora ţine cont de...acţiune de caritatea-şi asuma responsabilitateaindiferent de...om de bună-credinţă

SituaţiaClubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi

membri. Dorind să participaţi la acţiunile de caritate, vă prezentaţi la interviul de admitere. La interviu trebuie să demonstraţi că anume voi meritaţi să fiţi aleşi.


Rolurile• Comisia de admitere a Clubului binefăcătorilor• Echipa agenţilor economici• Echipa clubului de dans

• Echipa amatorilor de turism• Echipa mediatorilor începători• Echipa fanilor sportului

Comisia de admitere: Clubul binefăcătorilor „Floricica” desfăşoară diverse ac-ţiuni de caritate, aducînd o lumină de speranţă şi bucurie celor mai trişti ca noi. Echipele de voluntari, cu sprijinul oamenilor de bună-credinţă, vizitează copiii din familii defavorizate, de la internate şi case de copii. Nu lăsăm uitării şi bătrînii din aziluri. Fiecare vizită devine o adevărată sărbătoare cu cadouri, concerte, ac-tivităţi distractive. Intenţionăm să ne extindem activitatea, de aceea avem nevoie de noi membri: oameni oneşti, mărinimoşi şi dornici de a face bine.

În cadrul interviului vă rugăm să menţionaţi de ce calităţi dispuneţi şi ce acti-vităţi aţi putea realiza.

Sperăm să susţineţi interviul şi împreună să schimbăm lumea. Vă dorim succes!Echipa clubului de dans: Noi sîntem membrii colectivului de dansuri „Foc”.

Practicăm diverse stiluri de dans: hip-hop, R&B. Am participat la diverse concur-suri la nivel raional şi republican. Am luat şi un premiu valoros la festivalul raional de dansuri moderne. Sîntem firi vesele, energice, sociabile şi pline de iniţiativă.

Comisia de admitere:– Aţi participat la activităţi de caritate? Dacă da, cum anume?Echipa clubului de dans: Am participat anul curent la acţiunea „Caravana

de Crăciun”. Am pregătit cadouri pentru copiii de la internat şi un spectacol de dans. Am făcut cunoştinţă cu semeni, am comunicat, am făcut poze şi schimb de adrese. Cu mulţi dintre copii corespondăm.

Comisia de admitere:– Dacă vi s-ar propune mîine să participaţi la o acţiune, ce le-aţi putea oferi

copiilor?Echipa clubului de dans: În acest moment putem propune organizarea unui

concert, a unor lecţii de dans, a activităţilor de divertisment cu diverse concursuri.Comisia de admitere: Vă mulţumim!Urmează prezentarea celorlalte echipe.Comisia de admitere: Stimaţi candidaţi, vă mulţumim mult pentru receptivi-

tate. Fiecare echipă s-a prezentat onorabil la interviu. În mod special ne-a bucurat echipa clubului de dans, care ne-a demonstrat experienţa de voluntariat. Este o echipă generatoare de idei, de aceea îi spunem: „Bun venit!”.

Felicitări! Sperăm să avem o conlucrare fructuoasă şi să le îndulcim viaţa celor mai trişti ca noi.

Echipa clubului de dans: Vă mulţumim pentru încredere! Sîntem onoraţi!


Analiza activităţii– A fost uşor sau dificil să lucraţi în echipă? De ce?– Ce abilităţi v-au fost de folos?– Actorii au făcut faţă rolului?– Ce lucruri utile aţi învăţat din această activitate?

Criterii de evaluareChestionar de autoevaluare

1. În cadrul echipei am realizat următoarele acvtivităţi:

2. Prin rezolvarea acestei sarcini am învăţat:

3. La realizarea acestei sarcini am întîmpinat următoarele dificultăţi:

4. Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţa dacă:

5. Mi-au plăcut următoarele lucruri:

6. Cred că activitatea mea poate fi apreciată ca (calificativ, notă):


Clasa Subiectul Situaţia Echipele

X

Sănătatea e de preţ

În cadrul Zilei Modului Sănătos de Viaţă se intenţionează de a organiza o conferinţă la care se vor prezenta referate de propagare a unui mod sănătos de viaţă.

Temele referatelor:• Nu alcoolului şi fumatu-

lui!• Trăiască sportul!• Alimentarea sănătoasă• Cum să ne relaxăm• Regimul zilei

XI

Atitudinea faţă de cei în etate – tradiţie sau datorie?

Clubul binefăcătorilor anunţă o acţiune de caritate la 1 decem-brie, de Ziua Internaţională a Oamenilor în Etate.

Participanţi:• Părinţii, pedagogii• Clasele primare• Clasele gimnaziale• Liceenii

Clubul binefecătorilor vrea să editeze ghidul Despre tine şi pentru tine, adresat copiilor şi adolescenţilor în

Rubricile ghidului: • Declaraţia drepturilor

omului


XII

Drepturile omului: realitate sau aparenţă?

scopul informării acestora despre drepturile lor şi metodele de prevenire a abuzurilor.

• Organizaţii• Sondaje• Studiu de caz• Întrebări şi răspunsuri

Eşec şi reuşi-tă. Strategii de dezvoltare a carierei

Clubul binefăcătorilor organizează cursuri deschise cu genericul Paşi spre succes şi are nevoie de instructori ce vor oferi strategii de dezvoltare a carierei şi reţete ale reuşitei în cadrul seminarelor.

Temele seminarelor:• Sfaturile psihologului• Portretul unui om de

succes• Istorii reale• Eticheta în afaceri• Interviul de angajare• Perfectarea actelor

Licitaţia de ideiN.B. Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/evaluare, după studiul

subiectului, şi anume: însuşirea vocabularului tematic, a componentelor unui argument, lucrul cu textul propus în manual, studii de caz, schimb de experienţă etc.

Algoritmul aplicăriiEtapa de pregătire:

1. profesorul propune pentru dezbatere o afirmaţie (gînd, aforism, maximă);2. fiecare elev, timp de un minut, scrie pe fişă idei adiacente (fiecare idee pe o fişă

aparte);3. profesorul colectează toate ideile.

Desfăşurarea licitaţieiPentru licitaţie se propune o idee. Elevii o „cumpără” cu argumente. Al cui

argument este mai convingător, acela devine deţinătorul ideii. Cîştigă acel care a putut „cumpăra” mai multe idei. Ideile se „cumpără” doar cu argumente pro, dar nu contra, căci e logic să cumpărăm un obiect de care avem nevoie.

Componentele unui argument

Teză Un enunţ laconic, care afirmă o idee. Susţin că…/Consider că.../Ţin să men-ţionez că.../Sînt de părerea că...

Explicaţie2-3 propoziţii, menite să dezvăluie esenţa afirmaţiei, să explice termenii- cheie, principiile care stau la bază.

Bazîndu-mă pe următoarele argumen-te.../Totuşi.../Chiar dacă.../De fapt.../Cu toate că...

Dovadă Fapte, date statistice, opiniile experţi-lor, analogii etc. care justifică teza.

În sprijinul argumentelor, aduc următoa-rele dovezi.../Drept dovadă.../Este cazul să ţinem cont de faptul că.../Dimpotri-vă.../În caz contrar.../Cu toate acestea...


Concluzie O frază laconică şi clară, care accen-tuează veridicitatea tezei enunţate.

Deci…/Prin urmare.../Astfel.../Aşa-dar.../În fine.../În concluzie.../Ţinînd cont de cele expuse anterior, ajungem la concluzia că... (se reia ideea enunţată în afirmaţie).

Clasa Subiectul Afirmaţii pentru licitaţie

X

Comunicarea cere responsabi-litate

Dacă cineva foloseşte cuvinte înălţătoare – este nobil, dacă cineva foloseşte cuvinte tari – este puternic, dacă cineva foloseşte cuvinte ordinare – este grosolan. (Witold Gom-browicz)• Mai degrabă aruncaţi la întîmplare o piatră decît un

cuvînt de prisos sau fără de folos. (Pitagora)

Binele şi răul sînt noţiuni relative

• Trebuie să se manifeste răul pentru ca oamenii să înţe-leagă valoarea binelui. (P. Coelho)

• Oamenii ar fi buni, dar rele sînt timpurile. (Gr. Vieru)• Sîntem capabili să vedem ceea ce-i rău la alţii, dar cînd îl

făptuim noi înşine, nu ne dăm seama. (Sosiphanes)

Analiza activităţii– Ce idee ţi-a plăcut mai mult? De ce?– Licitaţia ţi-a schimbat viziunea asupra subiectului pus în discuţie? Cum anume?– Cum crezi, ce este important în argumentarea unei opinii?– Cum te-ai simţit în timpul activităţii?

Criterii de evaluareN.B. Ideea este vîndută numai în cazul în care se respectă toate componentele

argumentului. Fiecare elev calculează individual punctajul acumulat.Se acordă:

• cîte 1 punct elevilor ce au oferit argumente cu mici ezitări şi inexactităţi;• cîte 2 puncte elevilor ce au oferit argumente potrivite, dar nu au obţinut ideea;• cîte 3 puncte pentru fiecare idee „procurată”.

Pornind de la punctajul maxim acumulat, se construieşte baremul de notare după formula: 10:A x B, unde A reprezintă punctajul maxim, iar B – punctajul acumulat de către elev.

Exemplu: Punctajul maxim acumulat este 12. Elevul care a acumulat 6 puncte va lua nota 7 (10:12 x 8 = 6,66).



XI

Credeţi în soartă?

• Noi sîntem păpuşi, iar cerul păpuşarul. (Khayyam)• Omul trebuie să-şi aleagă şi nu să-şi accepte destinul.

(P. Coelho)• De ce învinuieşti soarta, cînd singur îţi faci rău?

(Menander)

Relaţia părinţi şi copii la diferite popoare

• Nu pentru că am ochi albaştri i-am fost mamei drag. (Gr. Vieru)

• Cel care a refuzat să înţeleagă ce i-au spus părinţii va înţelege ce îi va spune nenorocirea. (Proverb african)

XII

Eu sînt autorul caracterului meu

• Caracter înseamnă a înfrunta. (G. Călinescu)• Valoarea oamenilor se măsoară după greutăţile biruite

de ei. (Voltaire)• Cum poţi să te cunoşti? Niciodată contemplîndu-te,

totdeauna acţionînd. (Goethe)

Există oare dra-goste la prima vedere?

• Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere. (M. Eminescu)

• Bufniţa nu vede ziua, corbul nu vede noaptea. Ciudat orb e amorul că nu vede nici ziua, nici noaptea. (Bothlingk)

• Dragostea, ca şi focul, nu poate să se menţină fără o miş-care permanentă. (La Rochefoucauld)

• Dragostea înfrumuseţează toate ideile şi justifică toate obrăzniciile. (G. B. Shaw)

• Sînt om, pot iubi, deci pot totul. (Gr. Vieru)• Dragostea se manifestă numai prin faptă, iar fapta este

expresia dragostei. (M. Prişvin)

Careul cu întrebăriAlgoritmul aplicării

Se pregăteşte un panou, pe care sînt anexate plicuri cu întrebări. Fiecare elev (pereche sau echipă) alege domeniul şi nivelul de dificultate a întrebării. Pentrufiecare răspuns corect se acordă puncte conform nivelului ales.

DomeniulNivelul A B C D

Nivelul 1 (1 punct)

Nivelul 2 (2 puncte)

Nivelul 3 (3 puncte)


Scenariul activitățiiSubiectul: Personalităţi marcante: Dimitrie CantemirClasa: a X-a

N.B. Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/evaluare, după studiul subiectului, şi anume: însuşirea vocabularului tematic, lucrul cu textul pro-pus în manual, dezbateri etc.

Dom

eniu

l

N

ivelu

l

Date biografice Familia Domnia Personalitatea

Niv

elul 1

(1 p

unct

) Numeşte anii de viaţă ai lui D. Cantemir.

Cum s-a impus în istorie Antioh Cantemir – fiul?

Numeşte anii primei domnii.

Demonstrează că D. Cantemir a fost inventator.

Unde s-a născut savantul?

Vorbeşte despre mama savan-tului.

Numeşte anii domniei a doua.

Demonstrează că D. Cantemir a fost muzician.

Niv

elul 2

(2 p

unct

e)

Cine dintre cro-nicari descrie cu lux de amănun-te domnia luiD. Cantemir?

Vorbeşte des-pre Constantin Cantemir.

Cînd şi unde se încheie Tratatul de alianţă din-tre Moldova şi Rusia?

Numeşte 2 in-stituţii/locuri ce comemorează personalitatea lui D. Cantemir.

Cine i-a fost pri-mul profesor?

Cîţi copii a avut? Numeş-te-i.

Care au fost consecinţele luptei de la Stă-nileşti?

Numeşte cele mai reprezenta-tive opere ale lui D. Cantemir.

Niv

elul 3

(3 p

unct

e)

Descrie anii lui Cantemir petre-cuţi la Constan-tinopol.

Ce femei au marcat viaţa savantului?

De ce turcii l-au numit pe Cantemir domn al Moldovei fără plata obişnuită?

Povesteşte o legendă despre Dimitrie Cantemir.

Descrie anii lui Cantemir petre-cuţi în Rusia.

Ce ştii despre soarta Mariei Cantemir (fiica mai mare)?

Care a fost răs-punsul lui Petru I la cererea turcilor de a-l extrăda pe Cantemir?

Enunţă o afir-maţie a contem-poranilor despre personalitatea lui Dimitrie Cantemir.



Aspecte evaluate

Unităţile lexicale Portret de creaţie

Interpretarea textului

Caracterizarea personajului

Domenii(la alegere)

SinonimAntonimTălmăcireFamilia lexicalăLocuţiune

Date biograficeOpereTeme abordateDomenii de activitateAprecieri

LexicAcţiunePersonajeTeme abordate

LexicCalităţiComportamentRelaţia cu alte personaje

7.2. Teză semestrială. ModelClasa a X-а

Obiective de evaluareOE 1: să definească variaţiile de sens ale cuvintelor;OE 2: să alcătuiască două enunţuri în baza sensurilor cuvintelor;OE 3: să comenteze, în cinci enunţuri, o afirmaţie;OE 4: să caracterizeze un personaj;OE 5: să formuleze două concluzii în baza textelor studiate;OE 6: să identifice nouă informaţii corespunzătoare cerinţei;OE 7: să scrie un eseu nestructurat în baza sarcinii propuse;OE 8: să aplice corect regulile gramaticale în toate mesajele elaborate.

Matricea de specificaţii

Cunoştinţe Capacităţi Total

Vocabular8 % Itemul 1 – 3 puncteItemul 3 – 3 puncte

5 % Itemul 2 – 4 puncte

13 %10 puncte

Literatură

12 %Itemul 4 – 9 puncte

37 %Itemul 5 – 10 puncteItemul 6 – 8 puncteItemul 7 – 11 puncte

49 %38 de puncte

Limbă6 %Itemul 8 – 5 puncte

32 %Itemul 9 – 8 puncteItemul 10 – 17 puncte

38 %30 de puncte

Total 26 %20 de puncte

74 %58 de puncte

100 %78 de puncte


Varianta I Citeşte cu atenţie. Scrie răspunsurile pe care le consideri corecte. Cu siguranţă,

vei reuşi. Mult succes!1. Identifică şi scrie sinonimele cuvintelor: cult , răutăcios , a descrie . 3 p.2. Alcătuieşte două enunţuri cu perechile de antonime: prieten – duşman,

a se îmbolnăvi – a se însănătoşi. 4 p.3. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a cuvîntului prietenie: ,

, . 3 p.4. Completează tabelul cu cîte trei informaţii semnificative din viaţa şi activita-

tea personalităţilor menţionate. 9 p.

Mihai Eminescu

1.

2.

3.

Dimitrie Cantemir

1.

2.

3.

Bogdan-Petriceicu Hasdeu

1.

2.

3.

5. Comentează, în cinci enunţuri, afirmaţia: „Gh. Asachi este deschizător de dru-muri noi”. 10 p.

6. Formulează cîte două concluzii în baza operelor date mai jos:Balada „Meşterul Manole”; „Scrisoarea III” de M. Eminescu

8 p. 7. Descrie, în cinci enunţuri, portretul lui Dan din poemul „Dan, căpitan de plai”

de Vasile Alecsandri. 11 p.

8. Enumeră cinci calităţi umane. 5 p.9. Formulează patru sfaturi colegilor, care i-ar ajuta să ducă un mod sănătos de

viaţă. 8 p.10. Redactează, în opt enunţuri, un eseu pe tema: „Eu văzut dintr-о parte”, men-

ţionînd cum te văd părinţii, prietenii, profesorii. 17 p.


Varianta a II-aCiteşte cu atenţie. Scrie răspunsurile pe care le consideri corecte. Cu sigu-

ranţă, vei reuşi. Mult succes!1. Identifică şi scrie sinonimele cuvintelor: brutal , a ocroti , murdărire . 3 p.2. Alcătuieşte două enunţuri cu perechile de antonime: a oferi – a solicita;

bolnav – sănătos. 4 p.

3. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a cuvîntului bunătate: , , 3 p.4. Completează tabelul cu cîte trei informaţii semnificative din viaţa şi activita-

tea personalităţilor menţionate. 9 p.

Vasile Alecsandri

1.

2.

3.

Gheorghe Asachi

1.

2.

3.

Alexandru Hîjdeu

1.

2.

3.

5. Comentează, în cinci enunţuri, afirmaţia: „D. Cantemir este numit rege între filozofi şi filozof între regi”. 10 p.

6. Formulează cîte două concluzii în baza operelor date mai jos: Balada „Meşterul Manole”; „Dan, căpitan de plai” de Vasile Alecsandri.

8 p.7. Descrie, în cinci enunţuri, portretul lui Mircea cel Bătrîn, personajul din opera

lui Mihai Eminescu „Scrisoarea III”. 11 p.

8. Enumeră cinci vicii umane. 5 p.9. Formulează colegilor patru sfaturi, care i-ar ajuta să fie oameni culţi. 8 p.

10. Redactează, în opt enunţuri, un eseu pe tema: „Modul sănătos de viaţă – o necesitate sau o tendinţă a modei?”. 17 p.


Barem de corectare

Item Barem Punctaj total

1. Se acordă cîte 1 punct pentru fiecare sinonim identificat corect. 3 x 1 punct = 3 puncte

2. Se acordă pentru fiecare propoziţie cîte: – 1 punct, dacă include perechea de antonime;– 1 punct, dacă propoziţia conţine 0-2 greşeli;– 0 puncte, dacă este logică, dar nu include perechea de antonime.

2 x 2 puncte = 4 puncte

3. Se acordă cîte 1 punct pentru fiecare cuvînt identificat corect. 3 x 1 punct = 3 puncte

4. Se acordă cîte 1 punct pentru fiecare informaţie adecvată sarcinii. 9 x 1 = 9 p.

5. Se acordă cîte 2 puncte pentru fiecare enunţ:1punct – dacă este logic;1punct – dacă conţine 0-2 greşeli.

5 x 2 punct = 10 puncte

6. Se acordă cîte 2 puncte pentru fiecare concluzie: 1punct – dacă concluzia este logică, veridică;1punct – dacă propoziţia conţine 0-2 greşeli.


7. Se acordă pentru fiecare enunţ cîte 2 puncte:– 1 punct, dacă este logic;– 1 punct, dacă enunţul conţine 0-2 greşeli.Se va mai acorda 1punct pentru o abordare originală a subiectului.


1 punct

8. Se acordă cîte 1 punct pentru fiecare trăsătură adecvată. 5 x 1 punct = 5 puncte

9. Se acordă pentru fiecare enunţ cîte 2 puncte:– 1 punct, dacă este logic;– 1 punct, dacă enunţul conţine 0-2 greşeli.


10. Se acordă cîte 2 puncte pentru fiecare enunţ:– 1 punct pentru logica enunţului;– 1 punct, dacă fiecare enunţ conţine 0-2 greşeli.Se va mai acorda 1punct pentru o abordare originală a subiectului.

8 x 2 puncte= 16 puncte

1 punct

Total 78 puncte


8. Recomandări metodice de utilizare a manualelor, a echipamentului şi a altor materiale didactice existente (inclusiv a dotărilor din proiectul ECMRM) în procesul de implementare a curriculumului modernizatManualele elaborate pentru etapa de liceu corespund, în mare, curriculumului

modernizat, deoarece, în primul rînd, conţinuturile lingvistice nu au fost modifi-cate, iar, în al doilea rînd, aria tematică, conţinuturile la limbă şi literatură au su-ferit doar unele schimbări, în special, clasa a X-a şi a XII-a, iar autorii manualului nou pentru clasa a XII-a au reuşit să minimalizeze diferenţele, incluzînd temele transferate din clasa a X-a, cu excepţia baladei Mioriţa.


9. Criterii de notare a competențelor elevilorEtapa liceală

Înțelegerea după auz

Notele Indicii de apreciere și notare

1 Se acordă pentru nici un fel de răspuns.

2 Se acordă pentru realizarea neadecvată a sarcinii.

3 Se apreciază elevul care realizează greşit/eronat (în mod evident) doar cîteva sarcini.

4 Se apreciază elevul care realizează mai puţin de jumătate din sarcinile propuse, cu multiple greşeli grave.

5 Se apreciază elevul care:• discerne, cu un anumit efort, o bună parte din cele audiate dacă vorbirea este len-

tă, bine articulată şi conţine pauze lungi;• selectează parţial corect informaţii noi dintr-un text/mesaj audiat;• comunică cu un anumit grad de spontaneitate şi fluenţă, în baza celor audiate,

exprimîndu-şi opinia asupra conţinutului mesajului oral, fără argumentare.

6 Se apreciază elevul care:• înţelege sensul global al unui mesaj simplu/al unei conversaţii uzuale, cînd me-

sajul este clar, bine articulat, rostit relativ lent, dar identifică cu dificultate şi cu unele erori informaţii relevante necesare realizării sarcinii de lucru;

• selectează şi clasifică parţial informaţiile noi dintr-un text/mesaj audiat;• se exprimă spontan şi fluent asupra conţinutului unui mesaj oral cu argumentare

parţială.

7 Se apreciază elevul care:• înţelege sensul global şi în detaliu al unui mesaj audiat, clar articulat, rostit cu viteză

normală, identificînd cu puţine erori informaţiile necesare realizării sarcinii de lucru;

• selectează şi clasifică corect informaţiile noi dintr-un text/mesaj audiat;• exprimă opinii motivate/argumentate asupra conţinutului/a structurii/a semnifi-

caţiei unor mesaje orale.

8 Se apreciază elevul care:• înţelege sensul global şi în detaliu al unui mesaj audiat, clar articulat, cu viteză nor-

mală, identificînd corect informaţiile necesare realizării sarcinii de lucru;• selectează şi clasifică cu precizie informaţiile noi dintr-un text/mesaj audiat;• se exprimă cu inexactităţi nesemnificative, într-un mod bine structurat, distin-

gînd nuanţele fine de sens ale mesajelor complexe audiate.


9 Se apreciază elevul care realizează corect, coerent, adecvat, creativ sarcinile, cu mici inexactităţi.

10 Se apreciază elevul care realizează corect, coerent, adecvat, creativ sarcinile prevăzu-te pentru deprinderea respectivă.





4 Se apreciază elevul care realizează mai puţin de jumătate din sarcinile propuse, cu multiple greşeli grave.

5

Se apreciază elevul care:• realizează slab doar jumătate din numărul total de sarcini;• răspunde la întrebări simple;• formulează unele întrebări;• respectă în mare accentul şi normele ortoepice ale limbii române;• înţelege unele mesaje ale profesorului, elevilor; • comite greşeli de topică;• reproduce cu dificultate cele audiate;• îşi exprimă simplist opinia, fără argumentare;• susţine, prin analogie, unele dialoguri în situaţii familiare, descrie simplist, cu

greşeli, o persoană/un eveniment;• reproduce unele texte foarte succint, în baza reperelor, cu ezitări şi cu greşeli care

pot afecta înţelegerea textului;• comunică parţial corect pe teme cunoscute.

6

Se apreciază elevul care:• realizează slab, cu mici ezitări, doar jumătate din numărul total de sarcini;• răspunde la întrebări;• formulează întrebări cu unele ezitări;• respectă în mare accentul şi normele ortoepice ale limbii române;• susţine un dialog după formule de iniţiere, continuare sau încheiere;• reproduce unele texte foarte succint, în baza reperelor, cu greşeli care pot afecta

înţelegerea mesajului;• îşi exprimă sumar opinia, cu unele argumente nejustificate.

Vorbirea


7

Se apreciază elevul care:• realizează, cu mici ezitări, două treimi din numărul total de sarcini; • răspunde la întrebări şi le formulează cu mici ezitări;• caracterizează coerent persoane, personaje, cu greşeli neesenţiale, respectă în

linii mari condiţiile sarcinii comunicative;• îşi exprimă sumar opinia, cu argumente imprecise, cu unele exemple simpliste;• solicită şi oferă unele informaţii, folosind un vocabular sărac.

8

Se apreciază elevul care:• realizează corect, dar cu mici ezitări, două treimi din numărul total de sarcini;• răspunde la întrebări şi le formulează cu mici inexactităţi;• caracterizează coerent persoane, folosind un vocabular adecvat;• modifică şi continuă succint subiectul, folosind un lexic adecvat, dar puţin va-

riat, fără a folosi expresii frazeologice, maxime;• aplică cunoştinţele şi competenţele în situaţii noi de comunicare.

9 Se apreciază elevul care realizează coerent, corect toate sarcinile, cu mici inexactităţi.

10 Se apreciază elevul care realizează corect, coerent, adecvat, creativ sarcinile prevă-zute pentru deprinderea respectivă.

Lectura





4 Se apreciază elevul care realizează mai puţin de jumătate din sarcinile propuse, cu multi-ple greşeli grave.

5

Se apreciază elevul care:• realizează sarcinile, în baza reperelor, cu ezitări şi cu greşeli care pot afecta înţelegerea

textului;• citeşte parţial corect un text cunoscut;• comite greşeli la lectura unor grupuri de litere specifice limbii române, a unor diftongi;• respectă parţial accentul limbii române.

6

Se apreciază elevul care:• realizează, cu ezitări, sarcinile în baza reperelor;• comite greşeli la lectura unor grupuri de litere specifice limbii române, a unor diftongi,

greşeli care pot afecta înţelegerea mesajului;


• citeşte parţial corect un text cunoscut şi necunoscut;• respectă, în linii mari, accentul limbii române.

7

Se apreciază elevul care:• realizează coerent obiectivele, dar comite greşeli neesenţiale, respectă parţial condiţiile

sarcinii comunicative;• citeşte corect şi fluent un text cunoscut şi, cu unele ezitări, un text necunoscut;• citeşte cu intonaţia adecvată semnelor de punctuaţie.

8

Se apreciază elevul care:• realizează coerent şi parţial corect sarcinile, aplicînd cunoştinţele şi competenţele în

situaţii noi de comunicare;• citeşte corect, fluent şi expresiv un text cunoscut şi necunoscut.


10 Se apreciază elevul care realizează corect, coerent, adecvat, creativ sarcinile prevăzute pentru deprinderea respectivă.

Scrierea


1 Se acordă pentru fraudă.



4 Se apreciază elevul care realizează mai puţin de jumătate din sarcinile propuse, cu mul-tiple greşeli grave.

5 Se apreciază elevul care:• realizează parţial sarcinile de lucru, în baza reperelor, folosind un vocabular limitat,

cu greşeli majore de exprimare, care pot afecta înţelegerea mesajului;• utilizează greşit semnele ortografice şi de punctuaţie adecvate conţinutului;• comite abateri majore în organizarea discursului;• redactează, cu unele greşeli, texte utilitare în baza reperelor indicate.

6 Se apreciază elevul care:• realizează, pe baza elementelor de sprijin, sarcinile de lucru, folosind, cu ezitări şi cu

unele greşeli majore de exprimare, cuvinte, sintagme şi fraze simple; • utilizează cu greşeli semnele ortografice şi de punctuaţie adecvate conţinutului;• comite unele abateri în organizarea discursului;• redactează texte utilitare în mod satisfăcător, cu unele inexactităţi.


7 Se apreciază elevul care:• realizează, pe baza elementelor de sprijin şi fără ajutorul lor, cu unele ezitări, sarci-

nile de lucru, folosind un vocabular adecvat, fără greşeli care să afecteze înţelegerea mesajului;

• utilizează corect semnele ortografice şi parţial greşit pe cele de punctuaţie;• comite unele greşeli de organizare a discursului, care nu afectează înţelegerea mesa-

jului;• redactează cu detalii diverse texte utilitare, dar comite unele inexactităţi.

8 Se apreciază elevul care:• realizează, pe baza elementelor de sprijin şi fără ajutorul lor, cu foarte puţine ezitări/

greşeli, sarcinile de lucru, folosind o exprimare clară şi un vocabular adecvat;• utilizează corect semnele ortografice şi cele de punctuaţie;• comite greşeli neînsemnate în organizarea discursului;• redactează corect, cu detalii diverse, texte utilitare.


10 Se apreciază elevul care realizează corect, coerent, adecvat, creativ sarcinile prevăzute pentru deprinderea respectivă.

AnexeAnexa 1La aprecierea răspunsurilor elevului, profesorul ia în considerație diferite as-

pecte: dezvoltarea temei, coerenţa, volumul, corectitudinea etc. Nota pentru realizarea volumului unei sarcini poate fi calculată în baza urmă-

toarei formule: 10:A x B, unde A reprezintă volumul prevăzut, iar B – volumul realizat de către elev.

Exemplu:Elevul are de scris un eseu din 8 enunţuri, dar scrie doar 5 enunţuri. Nota pentru

realizarea acestui volum se calculează în felul următor: 10:8 x 5 = 6,25 (nota 6)Sau un alt exemplu:Un elev din clasa a XI-a trebuia să scrie un eseu (sau alt tip de compoziţie) din

12 enunţuri. Situaţia poate fi diferită: unii elevi scriu mai mult, alţii – mai puţin. Urmăriţi una din posibilităţile de rezolvare a situaţiei (conform metodei propuse) în tabelul de mai jos.

N.B. a. Notele pot fi rotunjite sau nu (în conformitate cu regulile matematice) în funcţie de scopul propus.

b. Coeficientul volumului (în exemplul nostru: 10:12=0,8) se calculează o singură dată (pentru situaţia respectivă), apoi se înmulţește cu numărul de enunţuri realizat.


Cerinţa a fost, de exemplu, de 12 enunţuri. Urmăriţi tabelul care indică meto-dologia de calculare a notei.

Nr. enunţuri scrise

Calcularea notei Nota fără ro-tunjiri

Nota cu ro-tunjiri

10 : 12 = 0,8 x numărul de enunţuri scrise

5 0,8 x 5 = 4 4 4

6 0,8 x 6 = 4,8 4,8 5

7 0,8 x 7 = 5,6 5,6 6

8 0,8 x 8 = 6,4 6,4 6

9 0,8 x 9 = 7,2 7,2 7

10 0,8 x 10 = 8 8 8

11 0,8 x 11 = 8,9 8,9 9

12 0,8 x 12 = 9,6 9,6 10

Calcularea notei sumative în baza baremului1. Notele primite pentru fiecare aspect separat al baremului se adună și se obţine

nota medie.2. Calculînd suma coeficienţilor, obţinem nota sumativă la acelaşi răspuns. Con-

siderăm că nota sumativă reflectă mai real îndeplinirea sarcinii.

N.B. Calculele sînt efectuate în baza variantei I.

Notele1

(exemplu) Baremul Variantele posibile,

în %Coeficientul 2

(se caută în următorul tabel)

III

7 *dezvoltarea temei 20 30 1,4

8 ** corectitudinea 40 40 2,8

8 *** volumul 20 10 1,6

8 **** exemple 10 5 0,8

9 ***** 10 15 0,9

Media: 8 Nota generală: 7,5 (vezi Paşii de mai jos)


Pașii calculării notei generale pentru o anumită sarcină de comunicare• Se calculează notele (după formule) pentru fiecare aspect al baremului.• Din fiecare notă pentru partea conform baremului se calculează coeficientul

(20% pentru dezvoltarea temei, a opiniei personale etc.).• Din tabelul de mai jos se iau de-a gata coeficienţii finali. Se sumează.• Pentru dezvoltarea temei elevul a luat nota 6, dar pentru nota sumativă se iau

doar 20%, adică 1,2 (nota 6) + 1,6 (40%) pentru corectitudine + 2 (20% pentru volum, de la nota 10) + 0,9 (10 % pentru exemple + 0,8 pentru opinia personală (10% de la nota 8).

Coeficien- tul, %

Notele

3 4 5 6 7 8 9 10

1 % 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1

5 % 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5

10 % 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 *****

0,9 ****

1

15 % 0,45 0,6 0,75 0,9 1,05 1,2 1,35 1,5

20 % 0,6 0,8 1 1,2 * 1,4 1,6 1,8 2 ***

25 % 0,75 1 1,25 1,5 1,75 2 2,25 2,5

30 % 0,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 2,7 3

35 % 1,05 1,4 1,75 2,1 2,45 2,8 3,15 3,5

40 % 1,2 1,6 ** 2 2,4 2,8 3,2 3,6 4

45 % 1,35 1,8 2,25 2,7 3,15 3,6 4,05 4,5

50 % 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5

Nota medie: 6+4+10+9+8=37:5= 7,4Nota sumativă: 1,2+1,6+2+0,9+0,8= 6,5

Anexa 2Nota pentru corectitudine poate fi calculată în baza formulei: A x B, unde A

reprezintă coeficientul însuşirii, iar B numărul de enunţuri. Astfel, obţinem nu-mărul de greşeli admis într-un răspuns (oral sau în scris) pentru o anumită notă (vezi tabelul de mai jos).


Coeficientul însușirii

Nota Ciclul primar Ciclul gimnazial (cl. V –VII)

Ciclul gimnazial (cl. VIII–IX)

Ciclul liceal

10 0 0 0 0

9 0,2-0,4 0,2-0,5 0,2-0,4 0,2-0,4

8 0,6-1,0 0,6-0,8 0,6-0,8 0,6-0,8

7 1,2-1,6 1,0-1,4 1,0-1,2 1,0-1,2

6 1,8-2,2 1,6-2,0 1,4-1,8 1,4-1,6

5 2,4-2,8 2,2-2,6 2,0-2,4 1,8-2,2

4 3,0-3,4 2,8-3,2 2,6-3,0 2,4-2,8

3 3,6-4,0 3,4-3,8 3,2-3,6 3,0-3,4

2 4,2-4,6 4,0-4,4 3,8-4,2 3,6-4,0

1 4,8-5,2 4,6-5,0 4,4-4,8 4,2-4,6

Notă: Pentru a acorda nota la corectitudine, profesorul trebuie mai întîi să alcătuiască baremul de notare pentru sarcina respectivă în baza formulei indicate mai sus.

Exemplu:Un elev de la etapa primară a scris un eseu din 5 enunţuri. Nota 9 se acordă pen-

tru 1-2 greşeli: coeficientul însuşirii corespunzător notei 9 se înmulţeşte cu numărul de enunţuri. Astfel, obţinem numărul de greşeli admis în cinci enunţuri: 0,2x5=1 greşeală; 0,4x5=2 greşeli.

Barem de notare pentru corectitudineEtapa liceală. Model

Not

a

Coef

icien

tul

însu

şirii

Numărul de greşeli admis în:

5 enu

nţur

i

6 enu

nţur

i

7 enu

nţur

i

8 enu

nţur

i

9 enu

nţur

i

10 en

unţu

ri

10 0 0 0 0 0 0 0

9 0,2 0,4 1 2 1 2 1 3 1 3 1 4 1 4

8 0,6 0,8 3 4 3 4 4 6 4 6 5 8 6 9

7 1,0 1,2 5 6 5 7 7 9 7 10 9 12 10 13


6 1,4 1,6 7 8 8 10 10 12 11 14 13 16 14 17

5 1,8 2,2 9 11 11 13 13 16 15 18 17 20 18 23

4 2,4 2,8 12 14 14 17 17 20 19 23 21 25 24 29

3 3,0 3,4 15 17 18 21 21 24 24 28 26 30 30 35

2 3,6 4,0 18 20 22 25 25 28 29 32 31 35 36 41

1 4,2 4,6 21 23 26 29 29 32 33 37 36 40 42 47

Anexa 3Gradația de evaluare (conform diferenţierii pe niveluri)

Nivelul de însuşire Coeficientul de însuşireScara de evaluare

(corespunzătoare în mare aprecierii cu note de la 1 la 10)

noN 1 n1 n2

Pînă la 0,40,4 – 0,70,8 – 0,9

345

noN 2 n1 n2

Pînă la 0,40,4 – 0,70,8 – 0,9

567

noN 3 n1 n2

Pînă la 0,40,4 – 0,7

0,8 – 0,9 – 1

78

9 – 10

Anexa 4Lucrul în grup. Notarea

Nr. ord. Acțiunea Punctajul

1.1.1.1.2.

Participarea la discuţie:în limba românăîn limba rusă

0 – 20 – 2

0

2.2.1.2.2.2.3.2.3.1.2.3.2.2.3.3.

Prezentarea produsului (rezultatului):volumul cerutcorectitudinea exprimăriitipul de prezentare:un elevpe roluri (în perechi)completări

0 – 80 – 10 – 2

0 – 20 – 20 – 1

Notă: Reperele se afişează Total (maxim) 10


Corelarea competenţelor-subcompetenţelor-conţinuturilor-activităţilor de învăţare. Model (clasa a X-a)

Competenţe SubcompetenţeConţinuturi Activităţi de învăţare

şi evaluarecomunicative lingvistice

Prod

ucer

ea ac

telo

r de c

omun

icare

pro

prii,

cu şi

fără

repe

re, p

rin d

escr

ierea

, pre

zent

area

şi ap

recie

rea f

apte

lor,

proc

eselo

r din

so

cieta

te şi

natu

ră.

Ope

rare

a şi t

rans

form

area

/mod

ifica

rea s

truc

turil

or li

ngvi

stice

adec

vat s

ituaţ

iei d

e com

unica

re.

Asocierea conţi-nutului mesajului audiat cu alte mesaje cunoscute, punctînd locurile comune (literatura română şi universa-lă, literatura etniilor conlocuitoare) şi argumentînd opinia (A)

Utilizarea unui lexic adecvat temei abordate, situaţiei de comunicare etc. (A, V, L, S).

Utilizarea infor-maţiei selectate în propriile acte de comunicare (V)

Relatarea succintă a elementelor-cheie ale unui eveniment/ale unei întîmplări etc. (V)alcătuirea de dialoguri între două personaje ale unui text (V)

Caracterizarea per-sonajelor (S);redactarea unor scrisori, felicitări cu respectarea rigori-lor de structurare a acestora (S)

Adolescentul şi Patria

• Mari nume româneşti din trecut

• Mari nume româneşti din prezent

• Locuri memo-rabile

• File de istorie

• Reprezentanţi remarcabili ai etniilor conlocuitoare din Republica Moldova

Verbul. Modul in-dicativ, per-fectul simplu (la nivel de recunoaştere a valorii de trecut)

Substantivul. Declinarea substantive-lor cu articol nehotărît şi hotărît

Locuţiuni prepoziţio-nale

Declinarea substantive-lor comune

Declinarea substantive-lor proprii

Se recomandă următoa-rele activităţi: 1. identificarea trăsă-

turilor, calităţilor;

2. compararea perso-najelor, evenimen-telor cu altele din texte cunoscute;

3. tehnica citatelor;4. tehnica Asocieri

libere;5. selectarea, dintr-o

listă dată, a calită-ţilor, trăsăturilor corespunzătoare;

6. tehnica SINELG;7. alcătuirea unei liste

de proverbe, care pot fi utilizate la descrierea unei per-soane/a unui perso-naj;

8. exersarea exprimării opiniei personale;

9. tehnica Linia valorii;10. piramida caracteri-

zării personajului;11. tehnica CINQUAIN.


Proiect didactic de lungă durată la Limba română, semestrul I – 15 oreCLASA a XI-a

Subcompetențe

Unita

tea

Tem

a/Co

nţin

utur

i

Mat

eria

lingv

istic

ă

Nr.

de o

re

Dat

a

Înţelegerea după auz

Vorbirea Lectura Scrierea

1. înţelegerea mesajului audiat

2. repro-ducerea informaţiei esenţiale din-tr-un mesaj audiat

5. redarea conţinutului unui mesaj la persoanele I, III

7. integrarea informaţiei audiate în contexte noi

3. utilizarea unui lexic adecvat temei abor-date, situa-ţiei etc.

4. nararea la timpul pre-zent, trecut şi viitor

5. susţinerea de dialo-guri, pu-nînd între-bări pentru a clarifica situaţia-problemă

4. stabilirea momente-lor comu-ne dintre textul citit şi lecturile anterioare la nivel de personaje principale şi secun-dare

7. alcătuirea dialoguri-lor dintre două personaje, utilizînd fraze din text

3. folosirea adecvată a unită-ţilor lexi-cale noi

5. clasifica-rea fapte-lor/per-sonajelor după anumite criterii (valoarea, circum-stanţele, trăsătu-rile de caracter etc.)

Adol

esce

ntul

și so

ciet

atea

Oam

eni ş

i car

acte

reEr

edita

tea

sau

educ

aţia

det

erm

ină

cara

cteru

l?

Adjecti-vul

Flexiunea adjecti-

valăModul

condiţio-nal-opta-tiv (repe-

tare)

3

Cred

eţi î

n so

artă

?

3

Subcompetențe prevăzute pentru unitate

Reca

pitu

lare

1

3. recunoaşte- rea şi corecta-rea erorilor de limbaj în fluxul vorbirii

6. distingerea diferitelor sensuri ale unui enunţ în funcţie de conturul intonaţional al acestuia

5. susţinerea de dialo-guri, pu-nînd între-bări pentru a clarifica situaţia-problemă

9. exprimarea unei opinii şi prezen-tarea de argumente

6. reprodu- cerea unui text la persoana I

7. alcătuirea dialogurilor dintre două personaje, utilizînd fraze din text

1. respec-tarea rigorilor de struc-turare a comuni-cărilor scrise

4. selectarea şi notarea unei in-formaţii conform

Adol

esce

ntul

și so

ciet

atea

Arta

com

unic

ării

Arta

de a

găsi

argu

men

te

VerbulModul imperativ

Părţi de propo-ziţie şi propoziţii subordo-nate de acelaşi fel

3


7. integrarea informaţiei audiate în contexte noi

13. iniţierea unor dialo-guri în baza situaţiilor de proble-mă, expu-nîndu-şi atitudinea personală faţă de cele relatate

8. modi-ficarea unui text conform sarcinilor propuse

9. refacerea unui text-monolog în text-dialog şi invers

sarcinii propuse

12. formu-larea de întrebari-cheie la un text nou

Vorb

a du

lce m

ult a

duce

(ton

ul co

n-ve

rsaţ

iei şi

impo

rtan

ţa lu

i)

Modul condiţio-nal-opta-tiv + con-junctiv (repetare)

3


Reca

pitu

lare

Flexiunea adjecti-valăModul imperativ

1


Eval

uare

Test

de în

ţeleg

ere a

lect

urii1

Proiect didactic de lungă durată la Literatura română, semestrul I – 45 de oreCLASA a XI-a

Subcompetențe

Unita

tea/

Tem

a

Conţ

inut

urile

Nr.

de o

re

Dat

a

Înţelegerea după auz

Vorbirea Lectura Scrierea

3. recunoaş-terea şi corectarea erorilor de limbaj în fluxul vorbirii

4. transmite-rea infor-maţiei au-diate altor persoane

1. aplicarea corectă în comunicarea orală a nor-melor limbii române literare

14. relatarea de eveni-mente, fapte şi compa-rarea

1. citirea corec-tă, conștientă, expresivă şi fluentă a unui text

10. comentarea unor frag-mente/opere, comparînd particulari-tăţile

2. utilizarea în expri-marea scrisă a materiei de limbă însușită anterior

13. realizarea unei des-crieri com-parative

Valo

rile

În d

rum

spre

o fo

rmul

ă con

tempo

rană

: „s

emăn

ător

ii vi

itoru

lui”

G. Coşbuc. Activi-tatea literară 1

G. Coşbuc. Trei, doamne, şi toţi trei 3

O. Goga. Activita-tea literară 1

O. Goga. Bătrîni 2


lor cu altele similare din viaţă/din opere litera-re, apreciind cele văzute/auzite

comune şi distincte ale acestora

a două ima-gini/perso-naje/eveni-mente

4. tr

ansm

itere

a inf

orm

aţiei

audi

ate a

ltor p

erso

a-ne 5. re

dare

a con

ţinut

ului

unu

i mes

aj la

pers

oana

I,

III

14. relatarea de eve-nimente, fapte şi compararea lor cu altele similare din viată/din opere litera-re, apreciind cele văzute/auzite

18 partici-parea la dialoguri, dezbateri

11. comentarea unei opere, argumentînd semnificaţia detaliilor, temei şi ideii centrale

12. reproduce-rea unui text în numele unui personaj imaginar

7. realiza-rea unei descrieri a unui eveniment/personaj/peisaj etc.

9. con-struirea de mesaje cu exprimarea opiniei proprii

Adol

esce

ntul

și va

lori

le tr

adiți

ei

M. SadoveanuActivitatea literară

1

M. SadoveanuBaltagul

5

1. înţe-legerea mesajului audiat

2. reprodu-cerea in-formaţiei esenţiale dintr-un mesaj au-diat

2. stăpînirea în plan funcţional a materiei gramaticale şi sintactice

7. prezentarea unei in-formaţii de bază, accen-tuînd deta-liile semnifi-cative

9. exprimarea unei opinii şi prezentarea de argu-mente

11. comentarea unei opere, argumentînd semnificaţia imaginilor, detaliilor, temei şi ideii centrale

10. comentarea unor fragmente/opere, comparînd particularită- ţile comune şi distincte ale acestora

9. constr-uirea de mesaje cu exprimarea opiniei proprii

11. realizarea comenta-riului unui text (poezie, fragment de proză etc.)

Poeţ

i filo

zofi

– în

tem

eieto

ri ai

lite

ratu

rii co

ntem

pora

ne L. BlagaActivitatea literară 1

L. BlagaEu nu strivesc

corola de minuni a lumii

3

T. ArgheziActivitatea literară 1

T. Arghezi Testament 3

6. distin-gerea diferitelor sensuri

6. realizarea unei des-crieri deta-liate

1. citirea corec-tă, conștientă, expresivă şi

7. realizarea unei des-crieri a unui P

oezia

sens

i-bi

lităţ

ii pu

re

G. Bacovia. Acti-vitatea literară 1


ale unui enunţ în funcţie de conturul intona-ţional al acestuia

12. tradu-cerea din limba-ţintă şi invers

5. susţinerea de dialo-guri, pu-nînd între-bări pentru a clarifica situaţia-pro-blemă

fluentă a unui text

2. distingerea relaţiilor semantice dintre diver-se cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie)

eveniment/personaj/peisaj etc.

11. realizarea comen-tariului unui text (poezie, fragment de proză etc.) Ad

oles

cent

ul și

valo

rile t

radi

ției

G. BacoviaAmurg violet 2

G. BacoviaPastel 2

Subcompetențe prevăzute pentru unitate Recapitulare 1

Subcompetențe prevăzute pentru unitate EvaluareTest de cunoştinţe

şi capacităţi

1

5. redarea conţinu-tului unui mesaj la persoana I, III

7. integrarea informa-ţiei audiate în contexte noi

8. compa-rarea de evenimente, fapte şi deducerea afinităţilor dintre ele

13. iniţierea unor dialo-guri în baza situaţiilor de problemă, expunîn- du-şi atitu-dinea perso-nală faţă de cele relatate

16. realizarea unui in-terviu

7. alcătuirea dialogurilor dintre două personaje, utilizînd fra-ze din text

9. refacerea unui text-monolog în text-dialog şi invers

5. clasi-ficarea faptelor/persona-jelor după anumite criterii (valoarea, circum-stanţele, trăsăturile de caracter etc.)

14. caracte-rizarea a două-trei personaje în plan comparativ

Adol

esce

ntul

și va

lori

le lu

mii

mod

erne

Ecol

ogia

sufle

tulu

i şi a

nat

urii

I. DruţăActivitatea literară

1

I. DruţăFrunze de dor

5

Subcompetențe prevăzute pentru unitate Recapitulare 1

Subcompetențe prevăzute pentru unitate Teză semestrială 2

Subcompetențe prevăzute pentru unitate Analiza tezei 1

2. reprodu-cerea in-formaţiei

7. prezentarea unei infor-maţii de

7. alcătuirea dialogurilor dintre două

2. utilizarea în expri-marea scrisă

I. DruţăPăsările tinereţii

noastre4


esenţiale dintr-un mesaj au-diat

3. recunoaş-terea şi corectarea erorilor de limbaj în fluxul vorbirii

bază, accen-tuînd deta-liile semni-ficative

14. relatarea de eve-nimente, fapte şi compararea lor cu altele similare din viată/din opere litera-re, apreciind cele văzute/auzite

personaje, utilizînd fra-ze din text

11. comentarea unei opere, argumentînd semnificaţia imaginilor, detaliilor, temei şi ideii centrale

a materiei de limbă însuşite anterior

12. formu-larea de întrebari-cheie la un text nou

I. DruţăPămîntul, apa şi

virgulele3

Proiect didactic de lungă durată. Model (Se indică cifrul subcompetenţei din curriculum)

Subcompetenţele

Unita

tea

de în

văţa

re

Conţinuturi

Nr.

de o

re

Dat

a

Resu

rse

dida

ctic

e

Înţelegere după auz

Vorbire Lectură Scriere

6. Distin-gerea di-feritelor sensuri ale unui enunţ în funcţie de con-turul intona-ţional al acestuia

7. Integra-rea in-formaţiei audiate în con-texte noi

3. Utilizarea unui lexic adecvat temei abor-date, situa-ţiei etc.

9. Exprima-rea unei opinii şi prezenta-rea de ar-gumente

16. Realiza-rea unui interviu

2. Stăpînirea în plan funcţional a materiei gramatica-le şi sintac-tice

3. Depistarea cuvintelor şi expresii-lor noi din text şi in-tegrarea lor în propriile enunţuri

10. Comen-tarea unor fragmen-te/opere, comparînd particu-larităţile comune şi distincte ale acestora

11. Comen-tarea unei opere,

9. Con-struirea de me-saje cu expri-marea opiniei proprii

11. Rea-lizarea comen-tariului unui text (poezie, frag-ment de proză etc.) (valabil şi la Vor-bire)

Adol

esce

ntul

și va

lori

le lu

mii

mod

erne

EminescianaOră introductivă

1 Biblioteca virtuală: filmul M. Eminescu

Prezentări Power Point

Casete audio (recital)

Operele scriitorilor

Album (foto)

Geo Bogza• Basm

2

I. VatamanuEminescu în noi

1

Gr. VieruLegămînt

1

D. Matcovschi• Eminescu

1

V. RomanciucDe parcă te ascul-

tă Eminescu

1

Lecţie de sinteză 1

Evaluare sumativă(test de cunoştin-ţe, capacităţi) Fo-toliul autorului

1To-tal: 9


1. Aplicarea corectă în comunica-rea orală a normelor limbii române literare (valabil şi la Scriere)

argumen-tînd sem-nificaţia imaginilor, detaliilor, temei şi ideii cen-trale

N.B. Modelul propune selectarea a 5 opere, luînd ore la dispoziţia profesorului, dar profesorii pot să folosească 3 sau 4 opere, în funcţie de condiţiile concrete.


B i b l i o g r a fi e

1. BONTAŞ, I., Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1995

2. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare, 2003 3. Temple, Charles, Steele, Jeannie L., Kurtis S. Meredith, Strategii de dezvoltare a gîndi- rii critice la diverse discipline, adaptare: Cartaleanu, Tatiana, Cosovan, Olga, Ghidul IV, Chişinău, 2003

4. CAZACU, Tamara, Nivelurile didactice de însuşire a limbii nematerne (limba româ-nă pentru şcolile alolingve), Chişinău, 1995

5. Curriculum de bază, Chişinău, 1996

6. Curriculum pentru învăţămîntul liceal, cl. X-XII. Limba şi literatura română, Editura Univers Pedagogic, Chişinău, 2006

7. Curriculum pentru şcolile alolingve, cl. I-IV. Limba română, Editura Prut Internaţio-nal, Chişinău, 1998

8. Curriculum pentru şcolile alolingve, cl. V-IX. Limba şi literatura română, Editura Univers Pedagogic, Chişinău, 2006

9. Învăţ să fiu, ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Colecţia Biblioteca Pro Didactica, 2008, pag. 19

10. Limba şi literatura română. Programa pentru cl. I-XII ale şcolilor alolingve, Editura Lyceum, Chişinău, 1997

11. Macinstosh, H. G., Hale, D. E., Assessement and the Secondary School Teacher, Kegan Paul, London, 1976

12. Portofoliul european al limbilor, 2003

13. STOICA, A., MUSTEAŢĂ, S., Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic, Edi-tura Lyceum, Chişinău, 1997

14. Siek-Piskobuz, T., Jocuri şi activităţi distractive în învăţarea limbilor străine, Polirom, Iaşi, 1997, pag. 110

Documents

Limba Literatura Ro Ru