Silviu Serban

Limhajul cinEmatngrafir

in Era filmului mut

pnlfrnls

Iuprins

PRELIMINARil.......... ...................... 13

Premisele credrii ,,imaginilor in miqcare" ....... 15

Aparitia cinematografului........... ..................... 20

I. PRIMELE FILME .,...29Le voyage tlans la Lune (Georges M6liBs, 1902) ...............29The Great Train Robhery (Edwin S. Porter, 1903) ............. 33

La vie et la passion de Jdsus Christ (Ferdinand Zecca,Lucien Nonguet, 1903).......... ..................... 36

EXPANSTNEA TNTERNATTONALA ................ ....,........ 4 tRescuerl by Rover (Cecil M. Hepworth,

Lewin Fitzhamon, 1905) ......... ................... 41

L'assussinat du Duc de Guise (Charles Le Bargy,Andrd Calmettes, 1908) ..........

El hotel eldctrico (Segundo de Chorn6n, 1908)

Afgrunden (Urban Gad, 1 9l 0) ...............

llr. CINEMATOGRAFTTLE NATrONALE .............................. 56

Ma4 professettr de tango (Max Linder, l9l2) ................... 56

Gli ultimi gioni di Pompeii (Mru'io Caserini,Eleuterio Rodolfi, 1913).......... ,................. 59

Cabiriu (Giovanni Pastrone, 1914).......... ....... 63

F-antOma,s (Louis Feuillade, l9l3-I914) ......... 66

[.

45

49

52

IV. HOLLYWOOD-uI CLASIC ........70The Birth of a Nation (D.W. Griflirh, 1915)....................... 70Intolerttnce (D.W Griffith, 1916) ....................73

V. IMPRESIONISMUL FRANCEZ ..,,....,....,.......77ElDorado(MarcelLHerbier, f921)"......... .....77LaJemme de nulle part (Louis Delluc, 1922) ..................... 80Ln souriante Madame Bettdet (Germaine Dulac, 1923)..... 83Napoleon (Abel Gance, 1927) ...... 87

vL FILMUL-SPECTACOL GERMAN .................................. 90Madame Dubarn, (Ernst Lubitsch, 19Iq) ......................... 90

VII. EXPRESIONISMUL GERMAN .,.,.....,........94Das Cabinet des Dr. Caligari (Robert Wiene, 1920) .........94Von Morgens bis Mitternacltt (Karl Heinz Martin, 1920) ..97Der Golem, wie er in die Welt kam (Carl Boese,

Paul Wegener, 1920) .............. 101

Der miitle Tod (Fitz Lang, 1921) .................. 104NosJeratu, eine Syrnphonie des Grunrens

(F.W Murnau,1922) ............. 108

YTIL. KAMMERSPIEL ..................... 112Hintertrcppe (Leopold Jessner, Paul Leni, lq2D ............. 112Scherben (Lupu Pick, I 921) ........... ............... I I5Der letzte Mann (F. W. Murnau,1924) .......... 119

IX. NOUA OBIECTIVITATE .,.,,,,.. 123Die freudlose Gasse (Georg Wilhelnr Pabst, 1925) .......... 123Menschen am Sonnta,g (Robert Siodmak,

Edgar G. Ulmer, 1930) ......... .................... 127

x. $coALA DE MONTAJ SOVrETrCA.......... . .............. 131

N e o bli c i ctint ie p rikl i uc enia M i ste ra Ve s t ct v st ranebol;evicov (Lev Kules<>v,1924) ............... 131

B rone no s e ! Po t i omkin (Serghei Eisenstein, 1925) ............ 13 4Mati (Ysevolod Pudovkin,1926) .................. 137Novti Vavilo,n (Grigori Kozin{ev, Leonid Trauberg, l92g) ..., 140Chelot,ek s kino-apprtrutom (Dziga Vertov, 1929)............ 143Zveni go ru (Aleksander Dovjenko, 1928) ......................... 146Ars enul (Aleksander Dov jenko, 192r!) ............................. t 49Zemlia (Aleksander Dovjenko, 1 930) .............................. 1 5 1

xI. ERA MUTA TARZIE HOLLyWOOD-iani ................... 1 55The Big Parude (King Vidor,1925) .............. 155Wirtg-t (WilliamA. Wellman. 1927).......... .... 158City Liglxs (ChzLrles Chaplin, 1931) .......... .... 161

xII. STILUL,,INTERNATIONAL" .................. 165Hdxan (Benjamin Christensen, 1922) ........... 165ln passirn de Jeanne d'Arc (Cu'l Theodor Dreyer, 1928) ... 168

XIII. FILMUL EXPERIMENTAL ...,,.....,...,.,,...172S 1,mp honie diag onal e (Viking Eggeling, 1924) ................ 17 2Entr'acte (Ren6 Clair,1924) ...... 175Un chien undalou (Luis Bufluel,1929) ......... 178

XIV. FILMUL MUT JAPONEZUmarete wet mita keredo (Yasujiro O2u,1932)Titki No Shiraito (Kenji Mizoguchi, 1933) .........

OtsSERVATII FINALE

r82182185

189

I]IISLIOGRAFIEGENERALA ....... 195

I. PRIMELE FILME

le voyage dans la lune(EeorgBs MEliEs,lS[2)

IncepAnd cu 1897, fragii Lumidre inlesnesc rdspdndirea verti-

-einoasd a cinematografului permigdnd vdnzarea aparatelor lorCinematographe. Urmdnd succesul initial al acestora, qi alte com-panii producdtoare de film au apdrut in Fran[a. Printre ele se aflasi o micd firm[ infiinlat6 de un om care va deveni, poate, cel maiimportant cineast al perioadei cinematografului timpuriu: Georges

M61iEs. ActivAnd ca magician in propriul sdu teatru, M6libs este

cucerit de inventia fra.tilor Lumibre din 1895 si decide s[ adauge

filme propriului sdu program. intrucAt Lumibre nu vindea inc[aparate, M6liEs, la inceputul lui 1896, obline un proiector de lainventatorul englez Robert W. Paul si studiindu-l reugeqte s6-qi

construiasc[ propria sa camer6. in mai 1896, M6liEs a inceput sd

producd primele sale filme, insd cel mai important succes al slu,Le voyage dans la lune, va veni la aproape qapte ani de la primaproiectie publicX a fra,tilor LumiEre, lacare M6lids participase.

intdiul film important din istoria cinematografiei, in primulrind datoritd lungimii sale de 13 minute, Le voyage dans la Lunese situeazd incl la r[scrucea dintre filmele alcdtuite dintr-un singurcadru qi cele care utilizeazd, montajul. Sau, in termenii lui TomGunning 9i Andr6 Gaudreault, am putea spune cd filmul lui M6lidsface trecerea dintre o esteticd a atracliei, care impresiona prin

=emnificant (actul proiecfiei in sine), qi o esteticd a naraliunii,:mportanti prin semnificat (povestea care se proiecta). Cdldtoria:c Ltmd este alcltuit din mai multe cadre, ins[ acestea nu sunt

1(}

alipite prin intermediul montajului propriu-zis, iar conlinutul fie-cdruia dintre cadre este mai degrab[ autonom in raport cu predece-sorul sau succesorul sdu. Aceastd independenfd a cadrelor esteoarecum mai pufin vizibild, din catza modalitdtii in care M6lidsdecide sd le inldnpie, imaginile ,,dizolvdndu-se,'unele in altele,similarprocedeului de editare care mai tdrziuvaprimi numele dee nc hatnd . Motivul pentru care realizatorul de film francez a creato astfel de legdturd este insi unul practic. in epocd filmele alcr-tuite din mai multe cadre, datoritr autonomiei de continut a aces-tora, puteau fi proiectate sau vAndute separat, cadru cu cadru.Intrucat pa4i din filmele sale erau copiate ilegal pe scard rargi,mai ales in Statele Unite, M6liEs a ales acest tip de aldtutare acadrelorpentru a evita,,imprumutul', vreunuia dintre ele. fn ciudaacestei precautii, Le voyage dans la Lune afost copiat ilegal deSiegmund Lubin qi produs sub un alt nume, A Trip to Mars). Refe_ritor la numirul cadrelor folosite, deqi cu ochiul liber se pot dis-tinge doar 17 ,,tablouri", ,,Complete Catalogue of Genuine andOriginal Star Films", catalogul intocmit de M6lids cu privire lafilmele produse de propria sa companie, Star Films, indicd unnumlr de 30 de scene toate filmate cu camera fixd, din pozitiestaticd, si legate intre ele printr-un procedeu descoperit de MdliEssi denumit ulterior ,,stop-camera,'. in 1g9g, filmdnd o trdsuri inPlace de la Bastille, o defectiune temporard a camerei a impusintreruperea pentru catva timp a filmdrilor. Lavizionare, M6lids afost surprins si observe ci la un moment dat in film trdsura setransformr brusc intr-un dric. Acesta a fost doar unul dintre proce-deele inventate de magicianul francez. Filmele lui Mdlids veneaucu o noud opticd despre cinema prin comparatie cu cele ale fralilorLumibre. in timp ce productiile acestora din urm6, filmate in aerliber, inregistrau in stil documentar aspecte ale realitdtii, cele aleprimului, produse in studio, erau filme de fictiune. in acest sens,

30

n rr rltitudinea tehnicilor cinematografice descoperite de M6lids sunt

rr'zultatul cdutirii de cdtre acesta a diverselor mijloace vizuale de

:r sl)Lrne o poveste. in ciuda stilului s5u teatral (spatiul filmic laMclibs fiind unul asemdnltor scenei de teatru, domindnd planullr:ncral), accentul pus pe scenariu, inldntuirea cadrelor, costume,rrrrrchiaj, decoruri si jocul actorilor constituie elemente fundamen-t r r I c ale cinematografului modern. Povestea comic[ din Z e v oy a I e,ltrns la Lune ar avea, dupd pdrerea istoricilor de film, mai multesrrrse: romanele lui Jules Verne, De la PdmAnt h Lund qi in jurull,unii,;i cel al lui H.G. Wells Primii oameni tn Lund. Profesorulllarbenfouillis (ucat chiar de George M6libs) propune, in cadrulrrnei intdlniri la Clubul Astronomilor, o cll5torie pe Lund. Cu doarrrn singur oponent, propunerea profesorului este votatd de majori-tate. Sunt aduse costumele necesare cdldtoriei si presedintele

Ilarbenfouillis selecteazd cinci colegi pentru a-l insoti: Nostrada-rrrus, Alcofribas, Omega, Micromegas qi Parafaragamus. Cei sase

viziteazd. apoi atelierul unde nava, in forma unui glonte urias, este

pregdtitd pentru cilitoria in spaliu. in cadrul acestei scene Micro-rnegas este impins accidental intr-un vas cu acid nitric. Un munci-tur ii inviti pe astronomi si urce pe acoperiqul atelierului de unde

lrot vedea o splendidd priveliqte. in zare se vdd mai multe coqurirlin care iese un fum gros. in secvenlele urmdtoare, echipajul intrlin cabinS, tunul este pregdtit si incdrcat cu racheta-glon(. Un ofi1er

rli semnalul si vehiculul este proiectat cdtre Lund. Urmeazd.bine-cunoscuta secvenld in care in cadru vedem doar Luna care pe

nrlsur[ ce cre$te in magnitudine capdtd chip uman pentru ca inl'inal, brusc, racheta si se infigi in ochiul drept al Lunii. Efectulacestei imagini este oblinut de M6lids printr-o combinalie intreruiscarea de apropiere a chipului actorului fatd de camer5, dublacxpunere qi supraimpresiune. Racheta sosegte pe Lund iar astro-nomii sunt incdntati de peisaj. in fundal, P5mAntul iluminat

,'I

traverseazd pe vertical[ cadrul. in apropiere o explozie ii speriepe vizitatori. obositi dupd drumul lung, cei qase cil[tori se intindqi adorm' in vis le apare carur Mare cu chipuri de femeie iesinddin interiorul fiecdreia dintre cele qapte stele, apoi zeitaphoebeaqezatdpe semilund, precum qi Saturn cu inelul siu. O furtuni dezdpadd, ii trezeqte pe astronomi, care se addpostesc intr_o grotdplind cu ciuperci uriaqe. Aici sunt descoperiti si atacati de seleniti(locuitorii de pe Lunr). Aceqtia se dovedesc a fi insd usor de ucis,prin lovituri puternice care ii fac s[ dispard intr-un fum dens. Totuqidepdsiti numeric, pimdntenii sunt capturati qi adusi inaintearegelui l

selenililor. Barbenfouillis scapd din strdnsoare gi il aruncrputernic i

pe rege, acesta explodAnd. Prizonierii profitr de confuzie si eva- Ideazd, alerg0nd cltre racheta ancoratd pe marginea Lunii. pentru

I

a se lansa spre Pdmdnt, Barbenfouillis se agati de o frdnghie legatd. j

de varful rachetei qi o trage in spa{iu. urmitoarele patru cadre i,,schitreazd" drumul vehiculului inapoi pe pdmdnt, cdzAnd in mare, Iapoi pe fundul acesteia gi, in final, revenind la suprafatd, iar cei I$ase astronomi-ajungand labordul unei ambarcaliuni care-i trans- |porti la $rm. intoarcerea echipajului este slrbitoritd cu fast pe Istrdzile oraqului. Primarul roste$te un discurs qi-i decoreazd pe Ieroi. ultimul cadru cu statuia caricaturald a profesorului Barben- |fouillis ?ncheie aceastd satird a lui M6liEs care ridiculi zeazd,pre- |tentiile nerealiste, la acea vreme, ale oamenilor de stiinti de a Icdl5tori pe Lun[.

IBrBLrocRAFrE I. Caranfil, Tudor (2009) , lstoria cinematografieiin capodopere. I

Vdrstele peliculei. l. De la ,,stropitorut stropit', ta ,,Rapacitate,, I(1895-1924), tagi, potirom, pp. 49-80 t

;;,fr",*T i?iii ; Eil"i,iTlli f,1itrl-3l1:fli;'#fi Jl:

I

Solomon, Matthew (editor) (2011), Fantastic Voyages of the

Cinematic lmagination. George Melies's Trip To the Moon,

Suny Press, New York

Thompson, Kristin; Bordwell, David (2003), Film History. An

I ntrod uction, 2nd ed ition, McG raw-Hil l, New York, pp. 24-25

The Ereat lrain llobbery(Edwin S. Porter,lS0S)

innoiri majore la nivelul narativitilii cinematografice va aduce

filmul datorat unui fost cameraman al Studiourilor lui Edison,

Edwin S. Porter. The Great Train Robbery, western-ul s6u lansat

pe 1 decembrie 1903, adic[ acumpeste 110 ani, amarcatun moment

de referinli in istoria cinematografiei universale.

La inceputul secolului al XX-lea, cea mai importantd com-

p anie americ an[ producdtoare de filme era Edison Manufacturing.

Doar American Mutoscope and Biograph rezistase repetatelor

procese prin care inventatorul fonografului incercase sdimpiedice

producerea filmelor in afara zonei sale de influenfd. Vitagraph,

Lubin Manufacturing sau Selig Polyscope, spre exemplu, ii pliteau

taxe importante lui Edison pentru a face filme. Spre deosebire de

Europa, unde M6libs qi Path6 FrEres, dar gi producdtorii englezi,

ddduserd un impuls serios trecerii de Ia ,,cinematograful de atrac-

lie" la,,cinemato graful narativ", in S tatele Unite aceast d tr anzilie

se desfiqura cu dificultate, in special din catza frdnelor datorate

patentelor lui Edison. Ludnd ca model produc,tiile europene, reali-

zatoii de la Biograph qi Edison au inceput sd inleleagd extraor-

dinarul potenfial narativ al cinematografului. Iar fostul cameraman

al Studiourilor lui Edison, Edwin S. Porter, a exploatat aceastl

capacitate din plin in The Great Train Robbery . Sursele de inspira,tie

J-1

Ehelovek s kino-apparaton(Dziga Vertov, lg2g)

Initiator al as a-numit ei kino' oki, miqcare cinemato grafi c[ ce-

gi propunea sd dezv[luie viala rea15, lipsitd de orice interventie din

partearegizorului, prin intermediul camerei de luat vederi, Dziga

Vertov propune ca unic[ modalitate de indeplinire a acestui obiec-

tiv filmul documentar, indepirtand orice instrument furnizat de

filmul artistic, adic[ actorii, scenariul ori film6ri1e programate in

studiouri. Non-intervenlia celui ce filmeaziin cadrul realitd,tii fil-

mate, propus[ de Vertov, constituia in mod evident o abordare

ineditd in cinematografia aflata in perioada,,marilof descoperiri"

la vremea aceea (anii '20), iar Chelovek s kino-apparatom (Omul

cu aparatul de filmat),un film documentar mut produs in 1929,

reprezint[ cel mai important film al acestei perspective radicale

asupra realizlrii fllmului. Este, aqa cum insuqi regizorul il numea,

un e xp e r ime nt tn c omun i c are a c ine mat o g r afi c d, ul fi lm de stinat

sd cristalizeze $i sd diferenlieze limbajul cinematografic de alte

limbaje artistice, precum cel al teatrului sau al literaturii. Caurmare,

filmarea realitdlii pure este posibila, dup[vertov, fSrd implicarea

actorilor, a scenariului qi chiar fdr[ intertitluri. Experimentul venea

mai ales dupfl ce regizorul rus fusese criticat cu ocazia unuia dintre

filmele sale anterioar e, $estaia ciasti mira (A qasea parte a lumii),

in1926,pentru inconsistenla dintre imagine qi text. Acesta a fost

si ultimul sdu film realizat la sovkino, incepand cl anrul 1927

vertovproducandu-gi filmele la studiourilevuFKU din Kiev, unde

iqi propune sd aplice principiile kino-oki. Astfel, dac[ in primul

film la VUFKU, Odinnadlatti (Al unsprezecelea an), fiilizeazd'

un numdr foarte redus de intertitluri ,in Chelovek s kino-apparatom

decide s[ comunice doar prin intermediul imaginilor captate de

camerade luat vederi.

t43

Filmul este o prezentare avant-garde,fard,olinie narativd clard,

desfdsuratd pe doud niveluri tematice suprapuse; mai intii ,,descri-erea" yizttald a unei zile din viala unui oras, apoi descrierea degradul doi (,,descrierea descrierii") a modului de constructie cine-matografici prin evidentierea paqilor importanti ce trebuie strib5-tuli in realizarea unui film. Prin urmare, dincolo de ,,povesteaoragului" se afld ,,povestea filmului". Aldturi de Dziga Vertov, incalitate de ,,coordonator" (termenul de regtzor era considerat deVertov ca inadecvat concepfiei sale cinematografice), mai suntimplicati sofia sa, Elizaveta Svilova, asigurdnd montajul gi fratelesflu, Mihail Kaufman. Sunt utilizate imagini filmate din diverseorage, printre care Moscova, Kiev qi Odessa, neexistAnd astfel o

continuitate spalial5, iar in ceea ce priveqte continuitatea tempo-rald, in ciuda aparentei cronologii a zilei din viaqa oraqului, maimulte scene se repetd in diferite momente ale filmului qi in diversecombinalii. Ideatic totuqi, se sugereazd prin natura imaginilorseria odihni - activitate - recreere incadratd de construcqia insdsia acestei serii prin intermediul omului cu aparatul de filmat.Aceastd dubl6 semantic[ este descifrabild inc[ din primele scene

ale filmului: un cameraman isi monteazdaparattlde filmat deasu-pra unui alt aparat de filmat gigantic pentru a capta imagini dinviala oraqului; imediat, in scena urmdtoare, cameramanul (omulcu aparatul de filmat) intri in sala de cinema pregdtind proiectiafilmului, pe mlsurd ce publicul pitrunde in interior qi se aqazd pe

scaune; in fine, odatd ce sala se umple, luminile se sting, orchestraiqi pregdteqte instrumentele, becul aparatului de proiectie se aprinde,producdnd primul zgomot al filmului, dupd care se aude muzicaqi incepe proiec{ia filmului.

De-a lungul celor 68 de minute ale filmului trio-ul Vertov-Svilova-Kaufman construieste un adevlrat manual de tehnicd defilmare qi editare cinematograficd in spiritul principiilor kino-oki.

t44

Sunt combinate supraimpresiunea (utilizatdchiarin scena de debut

in suprapunerea cameramanului peste camera de filmat uriag[),

efecte de m[rire sau incetinire avitezei de derulare a imaginilor,oblinute prin filmare laviteze mai mici, respectiv mai mari decdt

viteza standard la care se proiecteazd filmul (fast qi slow motion),

stop-cadrul (freeTeframe), ecranul impa4it (split screen), redarea

invers[ a scenei (reverse motion), montajul prin trecerea bruscd

de la o scend la alta (jump cut) sarlfillizarca diferitelor unghiuride filmare plonjate qi racursi. Accentul pus pe tehnica de construc-

[ie este punctat de mai multe ori, prin imagine, in film. Sunt prezen-

tate in mod repetat cadre cu cameramanul filmAnd cu ajutorul

aparatului siu de filmatinvdrtind la maniveli, detalii cu modificdri

ale obiectivului camerei, scene descriptive referitoare la procedeul

de montaj al cadrelor prin tdierea qi apoi lipirea plrtjlor de pelicul5

in ordinea doritd, ori la pozitiile cameramanului Ei ale aparatului

de filmat in vederea filmdrii folosindu-se unghiuri plonjate sau

contraplonjate.

BIBLIOGRAFIE. Hicks, Jeremy (2007), Dziga Veftov. Defining Documentary

Film, Londra, New York, LB. Tauris, pp. 55-70. Thompson, Kristin; Bordwell, David (2003), Film History. An

lntroduction,2nd edition, McGraw-Hill, New York, pp. 119-142. Vertov, Dziga (1984) , Kino-Eye. The Writings of Dziga Vertov,

University of California Press

145