Isabelle DUVERNOIS

Limbajulcorpului

Atenlie, gesturile vorbesc pentru noil

Traducere: $tefania lordan

LAROUSSE INICULESCU

Descrierea CIP a Bibliotecil Nalionale a RomanieiDIIVERNOI$ ISABELLE

Limbaiul corpului : Atentle, g€stsrllc vorb.tc pe tu noll / Isabelle Duvernois ;

trad.: $teaanta loldan. - Bucuretti: Editura Niculescu,2020

Contine bibliografeISBN 978-606-38-0481"6

l. lordan, Stefania (trad.)

159.9

@ Larou$e 2013

Titfu otilin7+ Ddeodet la langage du corPs, Atbntlon, vos gPstes pane Pour wus!par Isabdle Duvernois

Pour l'ddnbn origiaalq Dneclion de lc p!6li..tlon : k.belL tdS!-Mtv..d .l Ghklti!. sbq DlEdiotldllditL :

Crth.rine Dllpat R.sponstble d adllton : B.lh8b,. AhneL La.lr.'.oftclio. : lan-Pl'rt Blrll llludhlioN :-{LlnB"y.q Dn ct;. .d t$e , rmm.lucl Ch..Pout cor4Flon d€ t. n.qudt. : vioLtte B"ll'n; Mii'

'n Pa8' : En'li'

L.udri4coN.rturc:vero.iqu.L.PorlqF bric..lon:Mt ._l.uGv.llla

@ Editun NICULESCU, 2020Bd- Regiei 6D 060204 - BucuE$ti, Romania

Teldon: 021 312 97 8a Fa)L O2r 31297 83

E mail editura@niculescu.roInternd: wniculescu.rc

Cornenzi oDlift : www.niculescu.roCoinenzi e-mail vanzati@niculesctlroComenzi relefonice 0724 505 3A5,O2l tI2 9? 82

Redactoi Anca Natalia Flo!€a

Tehnoredactor: DragoS Dumitr€sc!Ilustratii: Alain Bo)€rCoperta Carmen Lucaci

TipSrit la Tipografia REAL

ISBN 978-606-38-0481'6

Toate dr€ptuils l6zeNrt6. Nlcio Pad6 t ac€slei cldi nu posis fi rsprodula ssu kansmisE .ub nido,omS

si pdn nioun mijloc. elactronlc sai/ mecanlc, incluliv pnn folocoPi6E lnt€gisltara sau pnn od6 3lsl6m d6

srocarc giaccssarc a dalalor, fel. P€mldunea Editudl NICULESCUoice ;r€sp€clarc 6 ac€slot prsvedad conduco ln mod aulom.l la dsPund6raa p€nall falE de l€gll€

nallonal€ sl intomslional€ pdvind prcprlslalaa lnl.l6cl"tl!

EdtnE NICUIE€CU ssts psdrns ti dislrbultor ofcial OXFORD tf,{l'ERsffY FRESS tn Romani6'

E rnll: ofib.denhllor'l!; Ittrfl.t ssw'otracllLlll..ou.ro

Cuprins

INTRODUCERE

1. PRECAUTil CARE SE rMPUN............

Nonverbalul, at6t de greitor!....................

Feri!i-v; de excesul de generalizdril

O reguld fundamenta16: conStientizarea sinelui

Cum sd-l observi pe celSlalt ti si-l inlelegi

Empatia: un atu major

Luali in calcul anumili factori specifici!

Rdmaneli vigilenii!

Atenlie la concomitenta gesturilorl

Cateva combinalii de gesturi semnificative

12

16

20

25

29

32

35

37

41

43

2. DIN CAP PANAIN

CE NE DEZVALUIE

PIC. .ARE:

CORPUL NOSTRU

SEMNELE CELE MAI REVELATOARE

Gesturile autonome

MiSc;rile picioarelor 5i ale t6lpilor

Gesturile de autolini5tire sau de autoatin9ere............................

Gesturile revelatoare 5i mi5cdrile palmelor

50

54

54

55

61

65

71Coerenla intre verbal 5i nonverbal

SEMNE PARTIAL REVETATOARE

Gesturile emblematice

CELELALTE GESTURI

Vocea (intona!ie, debit, sonoritate)

Strdnqerea de m6nd

Proxemica sau distanla corecti intr-o rela!ie............................ 103

Tlnuta vestimentard: haina il face pe om?

74

77

85

87

Privi

s.oPTrMrzATr-vA

lnterviul de angajar

REU$rTA PROFESTONALA!............................. I 78

182

Buzele, gura

Z6mbetele

Posturile disonante sau nedisonante

95

96

96

100

CONCLUZIE 216

221BIBLIOGRAFIE

Emoliile ;i exprimarea lor

3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI?

108

112

120

136

140

Cum sd vi cunoaSteti mai bine $i sA ve acceptalj...,..,..,................ 124

Acceptali ftri sd judecali, in loc sa-l dominali pe celi lalt ........ 127

Cum si comunicali mai bine, purtendu-vi fi resc .......................... 1 30

Cum sd vd armoniza!i pentru a comunica mai bine .................... '133

Cum $ calmali tensiunile

Cum si detectali minciuna

Pasul 1:Cum sd vd puneliin valoare in public 1f0

163

Pasul 2:Cum sd atraqeli atentia persoanei pe care dorill

s; o seduceti

Pasul 3: Cum s; stabilili contactul cu un posibil partener........ 168

Pasul 4: Cum se face.ti ca relalia si evo1ue2e.......................... ... ...... 173

NONVERBALUL, ATAT DE GRAITOR!

Oricare ar fi cuvintele pe care le rosti{i, chiar daci gtili si

le insofi{i de gesturile cele mai potrivite, trupul dumnea-

voastri va profita, indiferent daci dori{i sau nu asta' pentru

a vi afiga gindurile sau emoliile cele mai intime, Sensibil la

elocvenla acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumnea-

voastri, constient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenlie'

Un interes de lung6 durati

inci din Grecia antici, filozofii Aristotel ;i Plator.r au dezbi-

tut conceptul de irexls (obignuin{n), din care va deriva cel de

habitus rehal de antropologul Marcel Mauss Ei de sociologul

Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneazd prin termenul

de,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate",

deoarece sunt impertiEite de toate persoanele dintr-un anumit

grup social qi care sunt dobindite qi interiorizate prin educafie'

intr-adevar, in prezent, numero;ispecialiSti in comunicare sunt de acord

cu ideea ca mai mult de 70%

ointr'un mesaj este l"ansnisprin limbajul corPUlui.

Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din acereagi

clasd, au adesea orientiri, ,,stiluri de viali'l gusturi, comporta-

mente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de

a crea rn habitus de clas6. Habitusul ii permite astfel unui indi

vid si se miqte in lumea sociali 9i si o interpreteze intr-un

16 LIMBAJUL CORPULUI I'RECAUTII CARE SE Ii\4PUN

rnod propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte

rrcnfi.

O transmitere efi<ientiDelinim ca limbaj al corpului orice factor implicat in fer.ro-

rrrenul de comunicare, care nu are o leglturi directd cu scrisul

;i vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar

si distanla care ne separi umrl de celilalt, postura globali (de

,rrsamblu) sau parliald, precum qi accesoriile create de om:

irrbricdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-r ile care spun ceva despre noi, uneori impotriva voinJei noastre.

DE STIUT

Regula sau Teoria lui Mehrabian

,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-

diul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in

1969, ci), atunci c6nd gesturile 5i cuvintele unei per-

soane sunt contradictorii, alegem sd ne ?ncredem mai

mult in gestu rile sa le.

Albert Mehrabia n, in prezent profesor de psihologie

$i cercetdtor emerit la Universitatea din California(UCLA), a su blin iat, la 16ndul sdu, importanla limbajululn o nverba l-

Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le a rea-

lizal in 1967, comunicarea nonverbald, care este

alcdtuiti in proportie de 55olo din elemente corporale(gesturi, mers, atitudine etc.) 5i de 38% din voce(intonalie, debit, intensitate etc.), reprezint; 93o/o dinimpactul unui mesaj in momentul in care judecdm

un individ. De fapt, in cazul in care limbajul corporal

nu reuge5te sd-i convingi, pulini oameni au rdbdarea

de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au

demonstrat ci Mehrabian a minimalizat importanta

contextului, de care depinde in mare mSsur; inte-

resul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal. Astfel,

in cazul unei conferinle publice lmportante, distri-

bulia surselor de influen{d este inversatS.

intr-adevdr, in prezent, numerosi specialiqti in comunicare

sunt de acord asupra faptului ci mai mult de 70% diltr-unnesaj este transmis prin limbajul corpului. Cu toate ci nu ni se

explici originea acestui procent, el este punctul de pornire

pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limba-

jului gesticii) gi chiar pentru unele discipline ca morlbpsiholo-

giaI, sinergologia2 etc.

Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va

putea fi transmis daci cel care il livreazi nu are talentul de

a se face in{eles. Dacd acesta se bAlbiie, repeti des sau face prea

multe gesturi ezitante, transmiterea il.rformaJiei va fi afectatd,

parazitate, chiar poate de neinfeles.

Cet de mulli oameni consideri, in mod eronat, ci simplul

fupt de a "pLrne

ceva garcnle,r/d iaptul ca au 1r fost irrtelesi? in

zadar se miri atunci cind aceasta nu se intimpli, uitand si-9i

asume gi partea lor de rispundere.

1 Morfupsihologia este gtiinla care lle ajute si inlelegem personalitatea

celo.ialli studiindu le trdseturile. (r. red.)2 Srnergologia este gtiinta care se ocupe cu sernnificalia gesturilor pe care

1e laccm inconstient. (n. rcd.)

18 LIMBA]UL CORPULUI I'I]ECAUT ICARE SE IMPUN 19

Gesturi conttiente sau inconttiente?

in general, nu va stipini{i (sau o faceli intr-o mici misuri)lin.rbajul corpului. Felul in care reugili acest control adesea

inconqtient - este rezultatul unor interdiclii culturale gi sociale

rilre reglementeazi exprimarea publici a emoJiilor qi o conduitisociali adecvati. Gesturile, comportamentele sau atitudinea

rlumneavoastri respecti, intr-adever, un cocl normatir'. Pe unele

lc executali cu buni qtiinli.Dar, ca urmare a utilizirii lor repetate, anumite astful de

rnanif'estdri devin pentru dulnneavoastri o a doua naturi. Ele se

lransfomi aproape in reflexe: atunci c6nd vreau si salut, mAna

rrca se intinde {hri si fiu nevoit si mi gindesc la ielul in care fac

.rccst lucru. Numai in cazul in care nu vreau si salut in mod

|rtentionat, decid, conEtient, si nu intind mAna, qtiind ci iitransmit celuilalt un mesaj clar, pe care va putea si il priceaPi.

Bernard Rim6, doctor in psihologie, a subliniat(in discursul unei persoane) influenta bogdliei voca-

bularului unui individ asupra calitAlii gesticii acestuia,

in acest caz mai precise Si mai accentuate. Cu toate

acestea, nu trebuie si ignordm influenla mediului gi

a culturii asupra limbajului corpului, gesturile relinute,

de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educatii

mai degrabd burgheze.

Agadar, suntefi interesali de limbajul corpului dumnea-

voastri. in situalii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcali un

trrtru social sau cind incercali si minlili. Cu toate acestea,

DE STrUT

controlul pe care dorili si I exercitaii asupra acestuia este

departe de a fi unul absolut.

Gesturile incon$tiente au fost studiate pe larg de discipline

precum reuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii

constatim cu surprindere ci interpretdrilor serioase li se adaugi

altele, dintre cele mai fantezisie, gi va li necesar sd separim

inforna{iile for.rdate de cele arbitrare sau chiar bizare.

FERTTT-VA DE EXCESULDE GENERALIZARI!

Descifrarea limbajul corpului este o arti complexi. Ar Iipericulos si creclem contrariul qi, pornind de Ia observalii

subjective nedovedite, si formulim sofisme. ,,CAnd minte, de

obicei lipui ista se scarpine in barbi. Si acesta se scarpini inbarbi, a5aclar minte."

Convingeri ti interpretiri pripite

Potlivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul

gtiinlelor cognitive qi al trnatomiei, 8070 din informaliile pe

care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai putin

conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate

sau false, care constituie filtre personale de perceplie a realiti

1ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre

zentare despre iume pe anumite convingeri acceptate ca fiind

adevdrate, lirl a fi fost verificate in prealabil. Considerim,

asadar, ca liind obiectivi o realitate subiective.

Aceste ,,adeviruri" se bazeazi pe experienlele noastre qi

pe educalia pe care am primit o. Ele pot alimenta numeroase

20 IIMBA IIJL CORPULUI I,RECAUIII CARE SE IMPUN 21

ricneralizdri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafii\unt aEa... ", ,,Femeile sunt pe dincolo. ..'l ,,Femeia la volan este

rrn pericol public'l in realitate, primele de asigurare au fost

pentru multi vrente mai scumpe pentru birbafi, deoarece'

iontbrm statisticilor, aceqtia sunt nult mai des autorii unor

,rr:cidente grave decit femeile.

DF SI t]T

Cdteva <onvingeri gretite cu privire la gesturi

,,C6nd cineva i5i incruci5eazi bra{ele inseamni cd

adoptS o atitudine defensivi? Nu intotdeauna. Acest

gest poate insemna doar c; vrea sd se apere impotriva

frigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul

rdsucirii verighetei pe deget poate insemna atat o pro-

blem; de artritd, cat $i un conflict marital.'in

fine, dacd pentru un copil a-$i privi pdrintii in

ochi atunci cand vorbegte cu ei este in Franta un semn

de respect, in Africa, dimpotrivS, existd obiceiul ca el

sd-5i plece privirea in semn de respect.

intrebali-vi pur gi simplu daci ceea ce crede{i este adevirat

irr toate imprejurlrile qi vi veli da seama ca adevirul dintr un

.rrumit context se poate dovedi complet fals intr un altui.

O semnifi catie relativd...

Suntem adesea tentali sA atribuim unui gest sau altuia o sem-

nilicalie definitivl. Pentru unii, decriptarea Iimbajului nonver-

lul ar insemna si dim fuga la un diclionar al gesturilor 9i s.l

ceutem rispunsuri de fiecare dati cind identificim o anu-

miti atitudine sau mimici. Cu toate acestea, este greqit si

credem ci orice gest are un sens ul.tivoc. Niciun gest llu este

purtitorul unei semnifica!ii universale gi unice, in.rediat iden-

tificabili qi valabila in toate impreiurlrile. Niciun semnal al

limbajului corporal privire, mimici, miqcare etc. - nu are

sens daci este izolat.

Doar in relalie cu alte semnale

observate intr-u n context specifi c,

la o anumita persoan;, un gest Poate,everrudl, s) aiba sens.

O persoani care igi mAr.rgiie ceafa o poate face fiindci are

o stare de anxietate sau, la fel de bine, hindci incearci si viseduci sau a fost inlepati cle un lenlar.

...care nu este suficiente pentru a (aracterizao personalitate

Fiecare persoani este unici prin n'rigcirile sale. Legitura

dintre expresiile corporale qi sine este complexA. De aceea, nu ne

putem forma o pirere corecti despre cineva pornind doar de la

unul dintre gesturile sale. Ar fi simplist ca, pornind de la cAteva

semnale, si-i atribuim interlocutorului caracteristici menite si-1

eticheteze Ei si ne condilioneze relalia cu acesta. Funclionarea

fiinlei umane este mult mai conplexi decit se crede.

DE 5T UT

O persoanS,,riguroasi"

Etichetarea este o formd de generalizare. Probabil

ca vi s-a'intAmplat deja si experimentati acest lucru.

in cu rsu I unei int6lniri profesionale, ali cerut o serie de

l;muriri'in legdturi cu ceea ce a fost prezentat. Ati fost

caracterizat pe loc drept o persoand ,,rig u roasd'i Cred

cd sunteti de acord ca o astfel de etichetare este una

simplistd, deoarece nu face decet s5 vd defineasci

comportamentul pornind de la un context profesional

particular. Vd comportali a5a in mod sistematic $i in

alte domenii ale vie{ii dumneavoastr;? Acest calificativ

vi definegte cu adevirat? inchipuili-va ca, in loc de

,,riguros'j ati fi fost nu mit,,tipicar'1 Eticheta ar fr fost mult

mai neplicutd.

Nu este nicio grabiGeneralizilile excesive sunt diunitoare, intrucat afecteazi.

l,crtinenla observaliilor noastre, contribuind la o interpretare

l,crsonali aproape imediati a lucrurilor pe care le percepem.

tii, cel mai adesea firi sa ne dim seama, vom lua drept adevi-

r.rli interpretarea noastri, cate s-a substituit observaliei.

Graba de a I cataloga pe celilalt nu este compatibili cu prir ilca curioasl ;i atenti la intdlnirea cu acesta. Este o atitudine, rrle vi poate face si treceli pe lingi un necunoscut pe care ve

rrrrigeali ci. il cunoasteti, Ihri a vd fi acordat timpul necesar

t,rrtru a-l descoperi. Aceasta se intimplir deoarece a1i substi-

rrit placerea intAlnirii cu graba de a vi liniqti introducandu-l

I MBAIUL CORPULU '1 C A UJII CARE 5E IMPUN 23

pe necunoscut printre cei din ,,categoria' sa, categorie deter-

minati doar pe baza citorva criterii arbitrare. Aqa se face ca

stereotipurile gi prejudecilile oferi reprezentlri convenlionale

qi iluzorii ale lumii inconjuritoare.

Nu vi temeli si vi lisali surprin;i de unicitatea persoanei

pe care tocmai ali intllnit-o. invilali sA apreciali ,,comorile" pe

care viala vi Ie scoate uneori in cale. Vefi avea sentimentul ci

o triili mult md intens qi deplin decit dacl v-a1i limita la cate-

goriile dumneavoastre prestabilite.

Adoptali o atitudine deschis6

Si priveEti lumea intr-un mod cu totul obiectiv pare foarte

greu, avAnd in vedere ci trecutul nostru, educalia gi cultura

ne-au modelat, fiecare intr un mod propriu Chiar 9i gemenii

au vie,ti care difer[ in multe privinte, conferindu-le unicitate'

Deoarece convingerile noastre sunt numeroase Ei bine anco-

rate, nu trebuie si incercim si le disecim una c6'te una, ci mai

degrabI si. ne amintim mereu cd fiecare persoanl il percepe pe

celilalt prin intermediul unor filtre 9i ci existi riscul ca celilalt

sa ne evalueze, la rAndul siu, in funclie de propriile filtre In

misura in care reuqim se le conEtientizim pe unele dintre ele,

vom putea nuan{a veridicitatea judecllilor sau convingerilor

pe care le alimenteazi.

Nu in ultimul rAnd, cu multi curiozitate si deschidere, si ne

strlduim si inlelegem gestica interlocutorului nostru atunci

cind comunicim cu el, ca si nu tragem concluzii pripite Ei ca

\a menfinem cat mai Lrine relalia care se creeaze'

PF SCURT

. Descifrarea limbajulcorpului nu este o Stiintd exactd.

. Trebuie sd ne canterim cu atentie observatiile ti s; leinterpretdm cu preca utie.

. Niciun qest nu are un sens izolat. Ca Si cuvintele, ges-

turile pot avea mai multe semnificalii.. Personalitatea unui individ nu poate fi redusd la unul

sau doud gesturi.

O REGULA FUNDAMENTALA:coN$TTENTTZAREA SrN ELUr

Descifrarea limbajului trupului nu funclioneazi in sens

trnic. Interlocutorul vi studiazi in acelaqi timp in care gi

dumneavoastri il studiafi pe el. Descifrarea gesturilor celui-

lalt necesiti o congtientizare a propriilor gesturi.

Adaptarea simultaniin comunicare, vizuti global, adicd incluzind limbajul

verbal Ei nonverbal, sunteli pe rdnd emilitor qi receptor al

trnui mesaj. Schimburile cu interlocutorul dumneavoastri igi

rirspund Ei se influenfeazi. reciproc, fiind unice pentru dialo-

r:ul pe care il purtali amendoi intr-un anumit moment. Acest

schimb unic presupune agadar o adaptare simultana intre voi:

, tr alte cuvinte, in timp ce incercali si decodali mesajul trans-

nis de citre interlocutor, acesta din urmi il analizeazi pe al

riumneavoastti.

LIMBAJUL CORPULUI I'RECAUTI] CARE SE IMPUN 2S