61
1 PROIECT Tehnologia de montaj a liniilor axiale la nava Intocmit; Ing. Calciusca Adrian Coordonator; Ing. Vlad Gigel

Linie Axiala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

g hvjgfcu

Citation preview

Page 1: Linie Axiala

1

PROIECT

Tehnologia de montaj a liniilor axiale la nava

Intocmit;

Ing. Calciusca Adrian

Coordonator;

Ing. Vlad Gigel

Page 2: Linie Axiala

2

Cuprins

1. Procesul tehnologic de montare a postamentilor pentru lagarele arborilor intermediari……..3.

2. Procesul tehnologic de montare a duzelor……………………………………………………5

3. Procesul tehnologic de montare a tuburilor etambou………………………………………..12

4. Procesul tehnologic de montare a placilor pentru postamentii motoruloarelor

principale…………………………………………………………………………………………19

5. Procesul tehnologic de montare a postamentilor pentru reductoarele pompelor Fi-Fi……...22

6. Procesul tehnologic de montare a postamentilor generatoarelor pe ax……………………...25

7. Prelucrarea prin aschiere a bucselor tuburilor etambou……………………………………..28

8. Procesul tehnologic de presare a bucselor ……………………………………………….….37

9. Procesul tehnologic de amenajare a tuburilor etambou…………………………….………..45

10. . Introducerea arborilor portelice………………………………………………………….….48

11. Lucrari de finalizare a montarii instalatiei de propulsie a navei……………………………..58

Page 3: Linie Axiala

3

1. Procesul tehnologic de montare a postamentilor pentru

lagarele arborilor intermediari.

Scule si dispozitive folosite la executia lucrarii:

- Struna

- Rola cu suport, pentru ghidarea strunei.

- Profile metalice ( platbanda, cornier). etc

Faze de lucru.

- Identificarea pozitiiei pentru sudarea rolei R2 in prova blocului 2.

- Identificarea pozitiei si sudarea platbenzii Pb1.

- Materializarea axei de rotatie intre rola R1 si platbanda Pb1.

- Identificarea pozitiilor pentru postamentii lagarelor .

- Sudarea postamentilor .

- Verificarea pozitiei postamentilor si completarea fiselor de masuratori

Page 4: Linie Axiala

4

Descrierea operatiilor de montare a postamentilor.

Lucrarea de montare a postamentilor se poate face inaintea

cuplarii blocului 2 cu celelalte blocuri astfel:

1. In prova blocului 2 se pozitioneaza rola de ghidare R1

avand punctul de reper la cotele Hpv fata de planul de

baza si Bpv fata de planul diametral, conform proiectului

de executie, figura 1.1.

Figura 1.1.

2 Pe prima coasta de pe directia axei de rotatie se sudeaza

in pozitie verticala o platbanda Pb1 , iar la cotele Hpp fata de

planul de baza si Bpp fata de planul diametral si marcheaza pe

muchia platbenzii Pb1 printr-o crestatura.

in V, punctul de intersectie al axei de rotatie,figura 1.2.

3 Pe directia axei de rotatie se executa in peretii despartitori

gauri cu diametrul de aproximativ 200 mm, pentru a se

permite vizarea diferitelor puncte ale axei de rotatie. Figura 1.2.

4 Intre rola R1 si platbanda Pb1 se intinde o struna 1, care va constituii un segment de axa

materializat .

5 Se pozitioneaza postamentii pentru lagarele arborilor intermediari avand axa longitudinala

paralela cu struna 1 si cotele fata de struna 1 specificate in proiectul de executie.

6 Dupa pozitionare, postamentii se sudeaza .

7 Se verifica pozitionarea postamentilor se completeaza fisele de masuratori si se preda la CTC,

DNV si beneficiar

Page 5: Linie Axiala

5

Avantajele si dezavantaje metodei de executie:

1. Precizia ridicata a lucrarii.

2. Simplitate in executie,

3. Folosirea de personal mediu calificat

4. Cheltuieli materiale minime.

Ca dezavantaj precizez productivitatea scazuta a lucrarii, fata de metodele moderne.

2.Procesul tehnologic de montare a duzelor.

Scule si dispozitive folosite la executia lucrarii:

- Palane,

- Chingi,

- Luneta pentru vizarea optica,

- Struna,

- Role cu suport, pentru ghidarea strunei.

- Profile metalice ( platbanda, cornier). etc

Faze de lucru.

- Materializarea axei de guvernare, prin struna 1.

- Se intinde struna 2, in plan vertical.

- Identificarea si marcarea axei de rotatie in limita pupa .

- Vizarea si marcarea unui punct de pe axa de rotatie..

- Intindere struna 3 intre rola R2 si platbanda Pb2.

- Pozitionare duza in timp ce se ajusteaza dimensiunile cavaletilor.

- Sudarea duzelor conform conditiilor tehnice de sudarea specifice.

Page 6: Linie Axiala

6

- Dupa sudarea duzelor se verifica pozitionarea, se completeaza fisele de masuratori si se preda la

CTC, DNV si beneficiar.

Schema pentru vizarea liniei de axe la montarea duzelor

Page 7: Linie Axiala

7

Descrierea operatiilor de montare a duzelor

Montarea duzelor se poate face dupa cuplarea blocurilor 1 si 2 ale navei si cuprinde urmatoarele

etape:

1. Se sudeaza urechi de ridicare, atat pe corpul navei cat si pe duza, astfel incat sa fie posibila

ridicarea si pozitionarea duzelor.

2. De urechile de ridicare se prind palanele

pentru ridicarea si pozitionarea duzelor.

3. Se suspenda duza la o inaltime oarecare,

astfel incat axa teoretica a liniei axiale sa trea-

ca prin interiorul ei, ca in figura 2.1.

4. Din centrul tubului etambreu se coboara Figura 2.1.

struna 1 a carei lungime va permite masurarea

cotelor X3 si X4 dintre duza si struna,

figura 2.2.

Figura 2.2.

In plan orizontal la cota H fata de planul de baza si intinde o struna 2 ce va intersecta

axele de guvernare, lungimea strunei va permite masurarea cotelor X1 si X2 ca in figura 2.3.

Page 8: Linie Axiala

8

Figura 2.3

5. In plan orizontal, spre bordaj, la o cota x fata de intersectia strunelor 1 si 2 se identifica

si semarcheaza punctul C, prin care va trece axa de rotatie, figura 2.4.

Figura 2.4.

6. La o distanta oarecare fata de rola R2 si punctul C, de preferat pe primul postament de lagar,

se pozitioneaza suportul lunetei, ca in figura 2.5

Page 9: Linie Axiala

9

..

Figura 2.5.

7. Din suruburile aflate pe postamentul lunetei se fac ajustari astfel incat privind prin luneta

centram , spre pupa punctul C, iar spre prova punctul de reper al rolei R1.Figura 2.5.

8. Cu ajutorul lunetei se pozitioneaza rola R2 din continoarea spre pupa a punctului C, figura 2.6.

Figura 2.6.

Page 10: Linie Axiala

10

9. Intre punctul C si corpul navei se sudeaza o platbanda Pb2, pe directia axei de rotatie, iar la

intersectia axei de rotatie cu muchia superioara a platbenzii se face un marcaj printr-o crestatura

in V, ca in figura 2.7.

Figura 2.7.

10. Intre platbanda Pb2 si rola R2 se intinde struna 3, care va constituii axa de rotatie, materializata,

neceasara la centrarea duzei, ca in figura 2.8.

Figura 2.8.

Page 11: Linie Axiala

11

11. Se ridica duza in timp ce se ajusteaza formele si lungimile cavaletilor de pe corpul navei, figura

2.9. si 2.10.

Figura 2.9. Figura 2.10.

12. Dupa ajustarea pozitiei duzei astfel incat cotele X1, X2, X3, X4 , si razele de la struna sa

corespunda cu cele specificate in proiectul de executie , se prelucreaza muchiile cavaletilor si se

fixeaza duza cu ajutorul unor bracheti, ca in figura 2.11.

Figura 2.11.

13. Dupa pozitionarea si fixarea duzelor se incep lucrarile de sudare conform procedeului tehnic de

sudare specific.

15. Dupa sudarea se verifica pozitionarea duzei, se completeaza fisa de masuratori, se preda CTC,

DNV si beneficiar.

Page 12: Linie Axiala

12

Avantaje si Dezavantaje.

- Folosirea tehnicii din dotare.( palane )

Dezavantaje:

- Lucrari suplimentare pentru pregatirea ridicarii cu palane.

- Asumarea unor riscuri din partea salariatilor, prin folosirea palanelolor

- Efort fizic crescut.

- Precizi scazuta in manevrarea si pozitionarea duzelor, cu palanele.

Propuneri imbunatatire.

- Proiectarea si executia unei platforme pentru ridicarea si pozitionarea duzelor.

3.Procesul tehnologic de montare a tuburilor etambou,

Dispozitive utilizate la operatia de montare a tuburilor etambou:

- Luneta pentru vizarea optica,

- Struna,

- Role cu suport, pentru ghidarea strunei,

- Profile metalice ( platbanda, cornier). Etc

- Palane pentru ridicare,

- Chingi,

Fazele lucrarii:

- Amplasarea si sudarea in pozitie verticala a cornierului C1,in compartimentul masinilor.

- Identificarea si marcarea punctul de intersectie al axei de rotatie cu latura cornierului.,

- Identificarea si sudarea in pozitie verticala a cornierului C2 de pe postamentul reductorului.

Page 13: Linie Axiala

13

- Vizarea pentru identificarea si marcarea intersectiei axei de rotatie cu muchia superioara a

cornierului C2.

- Pentru a fi posibila intindere strunei 4 se sudeaza platbanda Pb3 din pupa,

- Vizarea pentru identificarea intersectiei axei de rotatie cu muchia superioara a platbenzii Pb3.

- Intre platbanda Pb3 si rola R2 se intinde struna 4.

- Se marcheaza si decupeaza elementul de corp avand ca centru struna 4, astfel incat sa permita

introducerea bucsei prova a tubului etambou.

- Se ridica tubul etambou iar bucsa prova se introduce in elementul de corp al navei decupat

anterior.

- Intre platbanda Pb3 si rola R2 se intinde din nou struna 4.

- Ajustarea pozitiei tubului conform cotelor din proiectul de executie simultan cu ajustarea formei

si lungimilor cavaletilor de pe corpul navei,

- Dupa pozitionare, tubul se fixeaza cu ajutorul unor bracheti punctati prin sudura si se incepe

sudarea.

- Se verifica pozitionarea tuburilor se completeaza fisele de masuratori si se preda la CTC, DNV

si beneficiar.

Page 14: Linie Axiala

14

Schema pentru vizarea liniei de axe pentru montarea tuburilor etambou

Page 15: Linie Axiala

15

Descrierea operatiilor de montare a tuburilor etambou.

Odata cu alinierea si sudarea blocurilor 1,2 si 3 se incep lucrarile pregatitoare montarii tuburilor

etambou.

Procesul tehnologic de montare a tuburilor etambou cuprinde urmatoarele etape:

1.Se sudeaza in pozitie verticala un cornier C1

, in compartimentul masini spre prova postamentelor

pentru montarea, pe directia axei de rotatie,

ca in figura 3.1.

Figura 3.2. Figura 3.1.

2.Conform cotelor din proiectul de executie se identifica si se marcheaza printr-un cherner punctul

de intersectie al axei de rotatie cu latura cornierului C1, ca in figura 3.2.

2. Pe postamentul reductorului, la cotele specificate in proiectul de executie se sudeaza in pozitie

verticala un cornier .C2

3. Pe primul postament de lagar se ajusteaza pozitia postamentului lunetei astfel incat cornierul C1

sa fie pe aceeasi axa cu rola R2.

4. Cu ajutorul lunetei se identifica punctul de intersectie al axei de rotatie cu muchia superioara a

cornierului C2, punct care se materializeaza printr-o crestatura in V, ca in figura 3.3

Page 16: Linie Axiala

16

Figura 3.3

5. Spre pupa in dreptul celei de a doua coaste ale navei pe directia axei de rotatie se sudeaza in

pozitie orizontala o platbanda Pb3, avand muchia superioara la intersectia cu axa de rotatie, ca in

figura 3.4.

Figura 3.4

6. Cu luneta se identifica si se marcheaza printr-o crestatura in V, punctul de intersectie al axei de

rotatie cu muchia superioara a platbenzii Pb3,

Page 17: Linie Axiala

17

7. Intre crestatura platbenzii Pb3 si rola R2 se intinde o struna 4 ; struna constituie un sector de axa

materializat.

8. Pe elementul de corp al navei se marcheaza conturul bucsei prova a tubului etambou , utilizand

ca punct de reper pentru masurare, struna 4 ,.iar dupa marcare se decupeaza si se sanfreneaza

elementul de corp . ca in figura 3.5.

Figura 3.5

9. Se indeparteaza struna 4 si se incep

lucrarile de prindere a tubului etambou

cu ajutorul palanelor fixate intre urechile

de ridicare de pe corpul navei si chingile

infasurate pe tubul etambou.ca in figura 3.6.

Figura 3.6

Page 18: Linie Axiala

18

10. Se ridica tubul etambou si se introduce cu bucsa prova in elementul de corp al navei decupat

anterior, ca in figura 3.7. iar prin interiorul tubului se intinde din nou struna 4.

Figura 3.7

11. Se modifica pozitia tubului etambou ( spre pupa sau spre prova) astfel incat distanta dintre fata

bucsei pupa a tubului si centrul duzei sa fie cea specificata in proiectul de executie.

12. Formele si dimensinile cavaletilor de pe corpul navei se ajusteaza in timp ce se centreaza tubul

etambou fata de struna 4, ca in figura 3.8.

Figura 3.8

Page 19: Linie Axiala

19

13. Dupa ce tubul a fost pozitionat si centrat, se fixeaza pe pozitie cu ajutorul unor bracheti punctati

prin sudura si se incep lucrarile de sudare, mai intai se sudeaza bucsa prova cu corpul navei, iar

apoi bucsa pupa cu cavaletii si pinteni , conform conditiilor tehnice de sudare.

Figura 3.9.

14. Se verifica pozitionarea tuburilor se completeaza fisele de masuratori si se preda la CTC, DNV

si beneficiar.

3. Procesul tehnologic de montare a placilor

pentru postamentii motoarelor.

Scule si dispozitive folosite la executia lucrarii:

- Struna

- Rola cu suport, pentru ghidarea strunei.

- Profile metalice ( platbanda, cornier). etc

Faze de lucru.

- Materializare axei de rotatie prin pozitionarea si intinderea strunei 5, intre cornierul C1 si

cornierul C2.

- Pozitionarea si fixarea lainelor ajustabile .

- Sudarea lainelor pe pozitie .

- Verificarea si predarea lucrarii.

Page 20: Linie Axiala

20

-

Schema pentru vizarea liniei de axe pentru montarea lainelor

Page 21: Linie Axiala

21

Descrierea operatiilor de montare placilor.

1. Intre cornierul C1 sudat vertical spre prova postamentului pentru motoare si cornierul C2 , sudat pe

postamentul pentru reductor se intinde struna 5.

2. Lainele ajustabile se aseaza pe postamenti si se pozitioneaza la cote fata de struna specificate in

proiectul de executie.

3. Dupa pozitionare se incepe sudarea lainelor.

4. Se verifica pozitionarea placilor dupa sudura si se preda lucrarea.

Montarea placilor

Page 22: Linie Axiala

22

5. Procesul tehnologic de montare a postamentilor pentru

reductoarele pompelor Fi-Fi.

Scule si dispozitive folosite la executia lucrarii:

- Struna,

- Profile metalice ( platbanda, cornier, e.t.c.).

- Fir cu plumb.

Fazele de lucru:

- Sudarea reperului Cr3

- Sudarea reperului Cr3

- Materializarea axei de rotatie prin struna 6 dintre reperele Cr3 si Cr4.

- Ajustarea pozitiei strunei 6 fata de linia axiala.

- Pozitionarea postamentului pentru reductor.

- Se sudeaza postamentul reductorului.

- Completarea fiselor de masuratori si se predarea lucrararii

Descrierea lucrarii:

1. Pe postamentul pompei Fi-Fi se sudeaza in pozitie orizontala cornierul Cr3, sprijinit pe doua

corniere verticale, ca in figura 5.1.

Figura 5.1.

Page 23: Linie Axiala

23

2. Spre pupa pe directia cornierului Cr3 se sudeaza de peretele despartitor un cornier metalic Cr4,

ca in figura 5.2.

Figura 5.2.

3. Intre cornierul Cr3 si cornierul Cr4 se intinde o struna 6.

4. Se ajusteaza pozitia strunei la cotele W10 fata de chernerul de pe cornierul Cr1 si W11 fata de

cornierul Cr2.

5. Se pozitioneaza postamentul reductorului pentru pompa Fi-Fi, avand struna in centru la cotele

specificate in proiectul de executie;

6. Dupa pozitionare postamentul se fixeaza in puncte de sudura urmand sa fie sudat .

7. Dupa sudare se verifica pozitionarea postamentilor se completeaza fisele de masuratori si se

preda la CTC, DNV si beneficiar.

Page 24: Linie Axiala

24

Schema pentru vizarea liniei de axe pentru montarea postamentilor reductoarelor pentru pompele Fi-Fi

Page 25: Linie Axiala

25

6. Procesul tehnologic de montare a postamentilor generatoarelor pe ax.

Scule si dispozitive folosite la executia lucrarii:

- Struna

- Profile metalice ( platbanda, cornier, e.t.c.).

- Fir cu plumb.

Faze de lucru:

- Asezarea postamentul pentru reductorul pe ax.

- Materializarea axei de rotatie prin struna 6, dintre cornierele Cr3 si Cr4.

- Pozitionarea postamentului avand struna in centru.

- Fixearea postamentul in puncte de sudura.

- Sudarea postamentul.

- Completarea fiselor de masuratori si predarea lucrarii.

Page 26: Linie Axiala

26

Schema pentru vizarea liniei de axe pentru montarea postamentilor generatoarelor pe ax.

Page 27: Linie Axiala

27

Descrierea operatiilor de montare a postamentilor.

1. Se aseaza postamentul pe pozitia specificata in proiectul de executie.

2. Se pregatesc suprafetele de contact.

3. Se intinde struna 6 intre

cornierele Cr3 si Cr4, iar din

struna 6 se coboara doua fire

cu plumb, ca in figura 6.1.

Figura 6.1.

4. Se pozitioneaza postamentul avand firele cu plumb in centru .

5. Se ajusteaza pozitia postamentului spre prova sau spre pupa

6. Se fixeaza postamentul cu ajutorul unor bracheti punctati prin sudura.

7. Se sudeaza postamentul.

8. Dupa sudare se verifica pozitionarea postamentilor se completeaza fisele de masuratori si se

preda la CTC, DNV si beneficiar.

Page 28: Linie Axiala

28

7. Prelucrarea prin aschiere a bucselor tuburilor etambou.

Dispozitive necesare realizarii lucrarii:

- Luneta pentru vizare

- Vizete;

- Bara de alezat;

- Lagare de sustinere si centrare bara de alezat;

- Suporti lagare

- Suruburi centrare lagare;

- Portcutite si cutite de strung

- Strunguri portabile;palane de ridicare

- Postamenti strunguri portabile.

-

Faze de lucru.

- Vizarea liniei axiale.

- Montarea postamentilor pentru lagarele barei de alezat .

- Echiparea barei de alezat.

- Pozitionarea barei de alezat in tubul etambou.

- Vizarea liniei axiale prin vizetele din bara de alezat.

- Centrarea barei de alezat pe linia axiala.

- Pozitionarea strungului.

- Strunjirea de ebosare interioara a bucselor pupa si prova ale tubului etambou.

- Strunjirea de ebosare frontala a bucselor pupa si prova ale tubului etambou

- Rectificarea suprafetelor interioare.

- Realizarea gaurilor frontale in bucsele tubului etambou.

Page 29: Linie Axiala

29

Descrierea operatiilor de prelucrare a tubului etambou;

1. Se pozitioneaza luneta in suportul de pe primul postament de lagar ( figura7.1.) si se verifica

pozitionarea fata de rola R2 si cornierele din compartimentul masinilor.

2. In dreptul gaurii de pe primul perete dinspre luneta se pozitioneaza pe directia axei o vizeta,

ca in figura 7.1.

Figura 7.1.

3. In pupa tubului etambou se centreaza si sudeaza un postament de lagar pentru bara de alezat,

ca in figura 7.2.

Figura 7.2

Page 30: Linie Axiala

30

4. Pentru a permite deplasarea cu usurinta a barei

pentru alezat in interiorul tubului, la capatul dinspre

prova se monteaza un carucior, ca in figura 7.3.

Figura 7.3.

5. De partea frontala a barei pentru alezat se prinde cu suruburi o bara ce va permite ghidarea prin

bucsa prova a tubului figura 7.4.

Figura 7.4.

6. Pe bara de alezat se fixeaza la pe pozitiile corespunzatoare, lagarele ce-i va permite centrarea in

interiorul tubului.

7. Cu ajutorul palanelor se pozitioneaza bara de alezat in tubul etambou ca in figura 7.5., dupa care se

scoate caruciorul si bara de bara de alezat.

Page 31: Linie Axiala

31

Figura 7.5.

8. La capatul dinspre prova al barei de alezat se pune un postament de lagar, ca in figura 7.6.

Figura 7.6

Page 32: Linie Axiala

32

9. Se monteaza lagarele din zona pupa si prova barei de alezat, ca in figura 7.8.

Figura 7.8.

10. Se fixeaza vizetele in orificiile frontale pupa si prova barei de alezat , ca in figura 7.9.

Figura 7.9.

Page 33: Linie Axiala

33

11. Se face centrarea barei de alezat cu ajutorul celor 3 vizete montate in interiorul acesteia, ajustandu-

se pozitia barei, prin intermediul suruburilor de pe postamentii lagarelor. Pe portiunea in care

lagarele intermediare sunt in tubul etambou, centrarea barei de alezat se executa cu ajutorul

suruburilor fixate pe tub, astfel incat punctele materializate de vizetele de pe bara de alezat sa fie pe

aceeasi linie.

12. Se pozitioneaza strungul in zona din pupa navei, in continuarea barei de alezat, ca in figura 7.10.

Figura 7.10

13. Se ajusteaza pozitia strungului din postamentii acestuia, astfel incat arborele strungului sa fie pe

acceasi axa bara de alezat.

14. Intre bara de alezat si strung se monteaza un cuplaj cardanic, ca in figura 7.11.

Figura 7.11.

Page 34: Linie Axiala

34

15. Pe bara de alezat se fixeaza lagarul port-cutit si se incepe strunjirea de degrosare interioara a bucsei

pupa, figura 7.11.

Figura 7.11.

16. Dupa strunjirea de degrosare se face o trecere de finisare si se realizeaza cotele finale.

17. Dupa strunjirea interioara sa face o vizare.

18. Pe bara de alezat se monteaza portcutitul pentru strunjit frontal si se incepe strunjirea suprafetelor

frontale, ca in figura 7.12.

Figura 7.12.

Page 35: Linie Axiala

35

19. Se masoara distanta dintre fata tubului si centrul duzei si se identifica cota finala a suprafetei

frontale.

20. La terminarea strunjirii si scoate strungul si bara de alezat si se finiseaza prin slefuire suprafetele

interioare prelucrate.

21. Pe suprafetele de etansare ale tubului se aseaza suportii pentru vizete, ca in figura 7.13.si se face o

revizare.

Figura 7.13

22. Se astupa gaurile filetate folosite la centrarea lagarelor din tubul etambou, figura 7.14.

Figura 7.14.

Page 36: Linie Axiala

36

Avantaje si dezavantaje:

- Metoda de ebosare pe pozitie este singura posibilitate tehnologica de executie a lucrarii, cu o

precizie buna.

- Necesita utilaje simple in vederea executiei.

- Necesita personal cu calificare medie

Ca dezavantaje putem mentiona:

- Timpul de pregatire si executie a lucrarii

- Avansul cutitului la strunjire este limitat de elementele care asigura acest avans

- La asigurarea avansului cu rozeta , cum se face in prezent punctele de schimbare a pozitiei

cutitului constituie o linie si din aceasta cauza in prezent se procedeaza la un avans manual, ceea

ce constituie un pericol pentru salariat.

- Strungul portabil si celelalte elemente (bara de alezat, lagare) trebuie sa fie montate sub nava fara

posibilitatea de amplasare a lor pe pozitie cu ajutorul macaralei.

Propuneri de imbunatatire a procedeului:

- Propun executia unei platforme de amplasare si pozitionare a strungului portabil fara a mai fi

necesara blocarea macaralei pe durata pozitionarea strungului

- Executia unui dispozitiv care asigura schimbarea avansului in mod aleatoriu si nu la punct fix,

evitand interventia muncitorului pentru aceasta operatie.

Page 37: Linie Axiala

37

8. Introducerea bucselor lagarelor prin presare.

Dispozitive necesare realizarii lucrarii.

- Dispozitiv de executie a gaurilor din zona frontala a tubului etambou (pupa,prova ).

- Fir cu plumb.

- Masina de gaurit cu talpa magnetica.

- Pompa hidraulica.

- Cilindri hidraulici

- Dispozitiv de presare (pupa, prova) bucse lagar.

Faze de lucru :

- Se monteaza dispozitivul de gaurire frontala ( pupa, prova) pe pozitie.

- Se realizeaza gaurile filetate de pe suprafetele frontale si de pe cele de etansare.

- Se curata si degreseaza interiorul tubului.

- Se masoara diametrele interioare ale bucselor tubului etambou in pozitii diferite.

- Se executa cotele finite ale lagarelor, asigurand o strangere de 0,020-0,040 mm, tinand seama si

de teemperatura exterioara si de temperatura pieselor .

- Se pozitioneaza bucsa lagar in bucsa tubului etambou si se fixeaza cu ajutorul prezoanelor si a

flansei pentru presare.

- Se monteaza cilindri hidraulici pe prezoane in continuarea flansei.

- Se face presarea lagarului pana la realizarea stopului mecanic pe umarul tubului.

Introducerea bucselor lagarelor prin presare.

Page 38: Linie Axiala

38

Descrierea lucrarii:

1. Se aseaza dispozitivul de gaurire a tubului pe partea frontala a bucsei tubului etambou, ca in figura

8.1.

Figura 8.1.

2. Se centreaza dispozitivul de gaurire cu ajutorul unui fir cu plumb si se blocheaza in pozitia finala, cu

ajutorul suruburilor de fixare, ca in figura 8.2.

Figura 8.2.

Page 39: Linie Axiala

39

3. Utilizand o masina de gaurit cu talpa magnetica se executa gaurile frontale ale bucsei tubului in

vederea filetarii ulterioare ,ca in figura 8.3.

Figura 8.3.

4. Gaurile facute se filetaza manual cu ajutorul unui set de tarozi.

5. Cu aceeasi masina de gaurit se reailizeaza si orificiile de pe suprafata interioara de etansare a

tubului, ca in figura 8.4.dupa care se realizeaza filetele, ca in figura 8.5.

Figura 8.4.

Page 40: Linie Axiala

40

Figura 8.5.

6. Se aspira aschiile din gaurile filetate si din tub, se curata si se degreseaza interiorul tubului in

vederea presarii bucselor lagar.

7. Folosind un micrometru de interior se masoara diametrul tubului in patru puncte diametral opuse pe

directiile:sus-jos, babord-tribord, si oblice la 450, figura 8.6.Cu valorile obtinute se stabilesete cota

finala a diametrului exterior a bucsei lagar, asigurand o strangere de 0,02-0,04 mm, tinand seama de

temperatura exterioara precum si de temperatura bucsei lagar, la prelucrare

Figura 8.5.

Page 41: Linie Axiala

41

8. Se strunjeste si se rectifica diametrul bucsei lagar, pentru obtinerea diametrului stabilit, figurile 8.6,

8.7.

Figura 8.6. Figura 8.7.

9. Dupa rectificare bucsa este transportata la nava, iar suprafata exterioara se pregateste in vederea

presarii prin curatare si degresare, figura 8.8.

Figura 8.8.

10. Interiorul bucsei se curata si se degreseaza, dupa care se lubrifiaza folosind un amestec de ulei cu

vaselina, figura 8.9.

Figura 8.9.

Page 42: Linie Axiala

42

11. Cu ajutorul unui palan se suspenda bucsa lagar si se introduce liber in bucsa tubului etambou, figura

8.10.

Figura 8.10.

12. Se centreaza lagarul avand ca repere, gaurile filetate de pe circumferinta bucsei, figura 8.11.

Figura 8.11.

13. Se pozitioneaza dispozitivul de presare format din prezoane si flansa de presare, figura 8.12.

Figura 8.12.

Page 43: Linie Axiala

43

14. Se pregateste instalatia hidraulica, iar pe prezoane se monteaza cilindri hidraulici, figura 8.13.

Figura 8.13.

15. Se preseaza prin miscari sucesive, in functie de cursa cilindrilor hidraulici bucsa lagar, urmarind si

controland forta de presare, valorile presiunii de lucru si lungimea libera a lagarului se noteaza in

fisea de masuratori, figura 8.14.

Figura 8.14.

16. La capatul cursei, lagarul se preseaza usor pana face un stop mecanic pe umarul tubului, figura 8.15.

.

Figura 8.15.

17. La limita dintre lagar si tub se realizeaza gaurile filetate pentru introducerea suruburilor antirotire,

Page 44: Linie Axiala

44

Figura 8.16, 8.17.

Figura 8.16. Figura 8.17.

18. Se asigura lagarul prin montarea suruburilor antirotire, figura 8.18, 8.19.

Figura 8.18. Figura 8.19.

Avantaje si dezavantaje:

- Metoda de presare este o metoda simpla cu dispozitive obisnuite, executata cu precizie.

- Necesita personal cu calificare medie

- Dispozitivele folosite sunt universale si recuperabile

Propuneri de imbunatatire a procedeului:

- Dotarea lucratorilor cu un termometru electronic pentru preluarea temperaturilor bucselor tubului

etambou, precum si ale bucselor lagar la prelucrare.

Page 45: Linie Axiala

45

9.Amenajarea tuburilor etambou.

Faze de lucru :

- Sudarea suportilor de sustinerea a conductelor ungere si a senzorului de temperatura .

- Introducerea si imbinarea conductelor.

- Montarea stuturilor de cuplare a instalatiilor de ungere.

- Verificarea etanseitati conductelor.

- Montarea fitingurilor si a armaturilor intslatiilor de ungere.

Descrierea lucrarii ; 1. In interiorul tubului etambou se sudeaza suportii conductelor de ungere si a senzorului de

temperatura, figura 9.1. dupa sudare se polizeaza cordoanele de sudura si se aspira

impuritatile mecanice.

Figura 9.1.

2. Se introduc conductele prin suporti din interiorul tubului si prin canalele din lagare,

imbinarile dintre conducte se sudeaza, figura 9.2.

Figura 9.2.

Page 46: Linie Axiala

46

3. Se monteaza stuturile de cuplare la capetele conductelor de ulei , figura 9.3.

Figura 9.3.

4. Pentru verificarea etanseitatii conductelor de ulei prin obrurarea unui capat, figura 9.4.si 9.5.

Figura 9.4.

Page 47: Linie Axiala

47

Figura 9.5

5. In prova tubului etambou se fixeaza in suruburi inelul de distributie ulei si se armeaza cu

fitinguri, figura 9.6.

.

Figura 9.6.

Page 48: Linie Axiala

48

10. Montarea arborilor portelice

Dispozitive utilizate :

- Palane,

- Chingi

- Dispozitiv de sustinere a arborilor portelice.

- Electropalan,

- Micrometru de exterior.

Faze de lucru :

- Pregatirea arborilor portelice ;

- Introducerea pe arbore a etansarii pupa.

- Verificarea axelor inainte de montarea la nava.

- Montarea pe ax a dispozitivului de introducere a arborilor.

- Pregatitrea tuburilor etambou.

- Introducerea arborilor portelice.

- Montarea etansare prova.

- Fixarea arborelui portelice.

- Eliminarea batailor radiale

Page 49: Linie Axiala

49

Descrierea lucrarii :

1. Se curata suprafata arborelui portelice de vaselina conservanta.. Figura 10.1.

Figura 10.1.

2. Dupa curatarea si lubrifierea arborelui portelice se introduce pe ax etansarea pupa, ca in

figura 10.2.

Figura 10.2.

3. Dupa transportarea arborelui la nava acesta se degreseaza si se verifica cu micrometru

dimensiunile butonilor arborelui, completand datele in fisa de masuratori, figura 10.3.

Page 50: Linie Axiala

50

Figura 10.3.

4. Dispozitivul de ghidarea arborelui portelice se pregateste in vederea montarii pe arbore prin

curatarea si slefuirea suprafetelor de contact, figura 10.4.

Figura 10.4.

Page 51: Linie Axiala

51

5. Interiorul tubului etambou se curata si se degreseaza.

6. Pe arborele portelice se monteaza dispozitivul de ghidare a arborelui portelice, figura 10.5.

Figura 10.5.

7. Pentru sustinerea arborelui portelice la intrarea in tubul etambou, in pupa se monteaza un

dispozitiv cu rola de ghidare, care va ramane pe pozitie atat cat e posibil la operatia de

introducerea arborelui portelice, figura 10.6.

Figura 10.6.

Page 52: Linie Axiala

52

8. Arborele portelice se preia cu doua macarale si cu ajutorul a doua chingi plasate pe punctele

minima inflexiune a arborelui, figura 10.6.

Figura 10.6.

9. Se introduce arborele portelice in tubul etambou cu ajutorul macaralelor, atat cat e posibil

dupa care sarcina din prova axului va fi preluata cu ajutorul unui palan. Ghidarea arborelui

in interiorul tubului se executa cu ajutorul unui observator amplasat in zona prova a tubului

etambou, figura 10.7

Figura 10.7.

Page 53: Linie Axiala

53

10. In prova tubului etambou arborele portelice este preluat cu ajutorul unui palan, figura 10.8.

Intre operatiile de manevrare a arborelui cu palanul, acesta se va sprijinii pe un suport din

lemn.

Figura 10.8.

11. Dupa introducerea comleta a arborelui portelice in tubul etambou se scoate dispozitivul de ghidare,

se curata suprafetele arborelui, se lubrifiaza si se introduce eransarea prova, figura 10.9.

Figura 10.9.

Page 54: Linie Axiala

54

12. Se monteaza inelele de etansare pupa-prova conform plan, figura 10.10. si figura 10.11.

Figura 10.10.

Figura 10.11.

Page 55: Linie Axiala

55

13. Capatul de arbore in prova se sprijina pe un dispozitiv in vederea verificarii si eliminarii

bataii radiale a camasii de etansare, figura 10.12.

Figura 10.12.

14. Se monteaza un ceas comparator avand palpatorul in contact cu flansa casetei de etansare, figura

10.13.

Figura 10.13.

Page 56: Linie Axiala

56

15. Pentru rotirea arborelui portelice se foloseste un electropalan prins de structura navei(duza)

Figura 10.14.

16. Se verifica centrarea camasii casetei de etansare fata de inelele de etansare, urmarind valorile

obtinute pe ceasul comparator, figura 10.15. Dupa centrare se strang suruburile de fixare a

camasii fata de inelul de prindere despicat.

Figura 10.15.

Page 57: Linie Axiala

57

Avantaje si Dezavantaje :

- Metoda de montare a arborelui portelice ocupa un timp indelungat o macara.

- Pentru preluarea arborelui in vederea introducerii acestia se folosesc palane actionate manual,

conducand la un necesar mare de manopera

- La rotirea arborelui se foloseste un electropalan necesitand multe manevre.

Sugestii imbunatatire :

- Pentru montarea arborilor propun executia unei platforme specializate in aceasta operatie,

evitand blocarea unei macarale si lucrul cu palanele manuale.

- Pentru rotirea arborelui propun executia unui mecanism adaptabil la diversii arbori care

trebuiesc rotiti.

Page 58: Linie Axiala

58

11.Lucrari de finalizare a montarii instalatiei de propulsie a navei.

Fazele de lucru :

- Umplerea tubului cu ulei.

- Umplerea butucului cu ulei.

- Montarea instalatiei provizorie de ulei pentru mentinerea presiunii in tubul etambou.

- Amararea arborelui portelice in vederea transportului navei.

- Montarea semicoafelor de protectie.

Descrirea fazelor :

1. Perntru umplerea tubului etambou cu ulei se foloseste o instalatie compusa dintr-o pompa care

aspira uleiul direct din butoi si este refulat cu un furtun printr-o conexiune adecvata, ca in figura

11.1.

Figura 11.1.

2. Umplerea butucului cu ulei se executa cu aceeasi instalatie, figura 11.2. Introducerea uleiului se

face printr-unul din stuturi si in toate cazurile este necesara scoaterea aerului din instalatie

pentru umplerea completa cu ulei.

Page 59: Linie Axiala

59

Figura 11.2.

3. Dupa umplerea instalatiilor cu ulei este necesara mentinerea unei suprapresiuni in masa fluidului

si din acest motiv se executa o instalatie provizorie pentru transportul navei. Instalatia este

compusa dintr-un butoi cu ulei amplasat pe o punte superioara nivelului de pescaj si o tubulatura

de pexal, figura 11.3. si figura 11.4.

Figura 11.3. Figura 11.4.

Page 60: Linie Axiala

60

4. Amararea arborilor se executa pentru prevenirea deplasarii si rotirii acestuia in timpul

transportului navei. Operatia se executa atat in zona pupa cat si in zona prova arborelui, figura

11.5, 11.6.

.

Figura 11.5. Figura 11.6.

5. Montarea semicoafelor de protectie se face pe bucsa pupa a tubului etambou prin sudura, pentru

a proteja etansarea pupa, figura 11.7.

Figura 11.7.

Page 61: Linie Axiala

61