Embed Size (px)
Citation preview
Acord privind servicii de
Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță(P156889)
Livrabil nr. 5Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale
Iulie 2018
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020
Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.
Declinarea responsabilității
Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.
Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Drepturi de autor
Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.
Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, București, România).
Cuprins
1. Context........................................................................................................................................12. Misiune și viziune.......................................................................................................................123. Obiective strategice, programe, măsuri, indicatori.....................................................................13
Obiectivul Strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și a ocupării informale...................................................................13
Program 1.1: Ocupare pentru toți................................................................................................19Program 1.2: Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.................24
Program 1.3: Condiții de muncă...................................................................................................25Obiectivul Strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil................................................32
Program 2.1: Adecvare și echitate în sistemul de pensii..............................................................37Program 2.2: Managementul sistemului de pensii.......................................................................40
Obiectivul Strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate...................41
Programul 3.1: Protecția copilului................................................................................................46Programul 3.2: Beneficii de asistență socială și inspecție socială.................................................49
Programul 3.3: Servicii sociale......................................................................................................52Programul 3.4: Drepturile persoanelor cu dizabilități..................................................................54
Programul 3.5: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie..........................................56Obiectivul Strategic 4: Consolidarea dialogului social.................................................................59
Program 4.1. Întocmirea hărții anticipative a riscurilor................................................................65Program 4.2. Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social....................................................................66
Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate................69
Program 5.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială...........................................................................................................................................74Program 5.2: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetica (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC................................................................................................................................................76
4. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI.........................................845. Resurse financiare......................................................................................................................87Anexa 1a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021..........................................89Anexa 1b: Bugetul pe programe și măsuri pentru perioada 2018-2021...........................................91Anexa 2: Obiective și indicatori (tabel rezumativ).........................................................................104Anexa 3: Programe și măsuri (tabel rezumativ)............................................................................114Anexa 4: Legislație națională și internațională.............................................................................141
i
Listă de acronime
ANC Autoritatea Națională pentru Calificări
ANES Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANPD Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
ANPIS Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară
BAȘ Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj
BASS Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
CE Comisia Europeană
CNP Comisia Națională de Prognoză
CNPP Casa Națională de Pensii Publice
DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
EUROSTAT Oficiul European de Statistică
EESSI Electronic Exchange of Social Security Information
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
G20 Grupul celor 20 de state cele mai dezvoltate ale lumii
HG Hotărâre de Guvern
IM Inspecția Muncii
INSSE Institutul Național de Statistică
MEN Ministerul Educației Naționale
MCPDS Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social
MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale
MS Ministerul Sănătății
OIM Organizația Internațională a Muncii
ONU/UN Organizația Națiunilor Unite (United Nations)
PG Programul de Guvernare
POCU Programul Operațional Capital Uman
POR Programul Operațional Regional
PSI Plan Strategic Instituțional
ROF Regulament de Organizare și Funcționare
SSM Securitate și Sănătate în Muncă
ii
SPAS Serviciu Public de Asistență Socială
UE Uniunea Europeană
VMI Venitul Minim de Inserție
VMG Venitul Minim Garantat
iii
Listă de figuri
Figura 1. Structura personalului angajat în MMJS și instituțiile aflate în subordine / sub autoritate, inclusiv demnitarii..................................................................................................................................9
Figura 2. Rata de ocupare și ponderea salariaților în total ocupare (%, 20-64 ani)..............................13
Figura 3. Sărăcia în muncă (procentul persoanelor ocupate în risc de sărăcie, 16-64 ani)...................14
Figura 4. Evoluția curentă și prognozată a salariului minim.................................................................15
Figura 5. Evoluția curentă și prognozată a raportului dintre salariul mediu din sectorul privat și cel bugetar.................................................................................................................................................16
Figura 6. Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor (peste 65 ani)..................................................33
Figura 7. Rata deprivării materiale severe............................................................................................33
Figura 8. Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România.......................................................35
Figura 9. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (%)................................................................41
Figura 10. Rata riscului de sărăcie și excluziune socială pe medii (%)...................................................42
Figura 11. Alți indicatori ai sărăciei, 2010-2017 (%)..............................................................................42
Figura 12. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială pe grupe mari de vârstă și sexe (%, 2016). .43
Figura 13. Rata de unionizare în România (2002-2013)........................................................................62
Figura 14. Rate de unionizare într-o serie de țări europene.................................................................62
Figura 15. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MMJS......................................................85
Listă de tabele
Tabelul 1. Principalele categoriile de cetățeni cărora li se adresează activitatea MMJS........................1
Tabelul 2. Puncte tari și slabe ale MMJS și instituțiilor aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare.............................................................................................................................................9
Tabelul 3. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 1.................................................16
Tabelul 4. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2.................................................35
Tabelul 5. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 3.................................................43
Tabelul 6. Numărul de contracte colective de muncă și acte adiționale încheiate la nivel de unitate. 61
Tabelul 7. Conflictele de muncă și participarea salariaților..................................................................63
Tabelul 8. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 4.................................................63
Tabelul 9. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 5.................................................74
Tabelul 10. Evenimentele de viată din răspunderea MMJS și gradul corespunzător de sofisticare în prezent.................................................................................................................................................77
Tabelul 11. Abordare în timp a Obiectivului specific 5.2.1...................................................................79
iv
Tabelul 12. Abordare în timp a Obiectivului specific 5.2.2...................................................................81
Tabelul 13. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON).............................87
Tabelul 14. Sume bugetare alocate pentru fiecare Obiectiv strategic (2018-2021).............................88
Listă de casete
Caseta 1. Structura organizatorică a Ministerului Muncii și Justiției Sociale..........................................7
Caseta 2. Lista de acte normative referitoare la drepturile reparatorii cu caracter necontributiv și pensiile de serviciu (suportate de la bugetul de stat)...........................................................................39
Listă de diagrame
Diagrama 1. Arhitectura funcțională a SMI la nivelul MMJS și instituțiilor din subordinea / sub autoritatea MMJS.................................................................................................................................78
Diagrama 2. Interoperabilitatea actuală, cu relații punctuale de unul la unul (de tip „spaghetti”)......78
Diagrama 3. Interoperabilitatea viitoare, de implementat pe termen mediu prin abordare graduală 78
v
Mulțumiri
Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Cătălin Păuna (TTL, Economist Superior), Geomina Turlea, Mihai Vîlnoiu, Costel Todor și Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a beneficiat de comentariile atente ale dlui Gary Reid și Sandor Karacsony (Banca Mondială).
Dl. Lucian Novak (Comisia Națională de Prognoză), dna Andreea Cambir (Institutul Național de Statistică) și dl. Vlad Grigoraș (Banca Mondială) au sprijinit proiectul cu expertiză legată de date, indicatori și prognoze.
Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special secretarului de stat Oana-Elena Pintilei și directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.
Totodată, echipa dorește să mulțumească Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru excelenta colaborare, în mod special dnei Secretar General Adjunct Daniela Moroșanu și dlui Ion Liviu Stochița, manager public în cadrul Unității de Politici Publice și membrilor grupurilor de lucru tematice.
vi
1. Context
1.1. Delimitarea conceptuală a sectorului muncă și justiție socială și principalele categorii de cetățeni cărora li se adresează politicile promovate de minister și de instituțiile subordonate, aflate sub autoritate sau în coordonare
În România, sectorul muncă și justiție socială acoperă următoarele domenii de politică socială: muncă (ocupare și mobilitate, formare profesională, relații de muncă, securitate și sănătate în muncă), familie (protecția copilului și familiei), protecție socială (pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, asistență și incluziune socială, protecția persoanelor vârstnice, protecția persoanelor cu dizabilități), justiție socială și dialog social.
Tabelul 1. Principalele categoriile de cetățeni cărora li se adresează activitatea MMJS
2017 Număr persoane, din care % în risc de sărăcie sau excluziune socială
Persoane ocupate (15-64 ani)8 363 00029% (18-64 ani)
Șomeri 518 449 000 – șomeri OIM67,6% (estimare EUROSTAT)374 650 – șomeri înregistrați la ANOFM1
Tineri NEETs (15-24 ani) 323 000
Femei (15-64 ani) 6 469 60834,4% (18-64 ani)
Persoane vârstnice (peste 64 ani)2 085 75437,9%
Persoane în risc de sărăcie și excluziune socială 6 999 000 (estimare EUROSTAT)
Persoane cu dizabilități797 1042 (31.12.2017)39.4%3 (estimare EUROSTAT)
Copii (0-15 ani)
3 057 024 40,3%
Sursa datelor: EUROSTAT
1 Sursă: ANOFM, Raport de activitate 2017.2 Sursă: ANPD, Buletin Statistic, decembrie 2017.3 Sursă: EUROSTAT – având în vedere diferențe de definiție și metodologie, vis-a-vis de raportarea numerică a persoanelor cu dizabilități de mai sus, rata de risc de sărăcie sau excluziune socială are doar un caracter estimativ.
1
1.2. Principalele tendințe pe plan intern și internațional din sectorul muncă și justiție socială
În cel mai recent raport asupra tendințelor mondiale pe piața muncii și în domeniul social4, Organizația Internațională a Muncii (OIM) trece în revistă modul în care s-a materializat în ultimii ani interdependența dintre creșterea globală, pe de o parte, și evoluțiile pieței muncii și problematica socială, pe de cealaltă parte și prezintă tendințele viitoare probabile. Economia globală a înregistrat o creștere mai pronunțată în 2017, decât în anii anteriori, care va rămâne stabilă dar destul de redusă (sub 4%). Pe plan mondial, numărul șomerilor va crește, dar datorită creșterii simultane a ratei de activitate, rata șomajului urmează să scada în 2018, pentru prima oară în ultimii trei ani și este estimată să rămână constantă in 2019. Înrăutățirea condițiilor de muncă reprezintă o tendință prezentă în majoritatea regiunilor lumii. Creșterea prognozată a sectorului serviciilor la nivel mondial este așteptată să pună presiuni pe calitatea locurilor de muncă, în special asupra celor care necesită calificare redusă. Există în continuare discriminare de gen, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni ale lumii.
În Europa, reducerea șomajului în rândul tinerilor și a celui pe termen lung ca și competențele adaptabile sunt prioritățile de pe Agenda Comisiei Junker. Comisia Europeană își concentrează eforturile actuale pe echitatea și solidaritatea intergenerațională5. Și in 2017, creșterea economică (deși moderată) a fost însoțită de creșteri importante ale ocupării, iar rata de activitate a crescut, astfel încât la acest moment, obiectivul de ocupare al programului Europa 2020 pare posibil de atins. Șomajul rămâne o problemă în Europa, deși situația tinerilor pe piața muncii s-a îmbunătățit. Raportul Anual al Comisiei Europeane (CE) privind Creșterea (2018)6 recomandă tuturor statelor membre continuarea eforturilor legate de stimularea celor trei elemente ale cercului virtuos al politicii economice – investițiile, reformele structurale și politici bugetare responsabile. La data de 17 noiembrie 2017 Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană au proclamat pilonul european al drepturilor sociale. Pilonul prevede 20 de principii și drepturi de care ar trebui să beneficieze cetățenii în UE și care ar urma să garanteze desfășurarea cu success a unui proces reînnoit de convergență către condiții de muncă și de viață mai bune.
În ultimul Raport Anual referitor la Piața muncii și Salarii (2017)7, CE menține opinia exprimată în raportul anterior conform căreia, în ciuda accelerării evoluțiilor pozitive de pe piețele țărilor membre ale Uniunii Europene (UE) de după 2013 și a menținerii creșterii economice rămâne necesar să se continue implementarea măsurilor destinate susținerii absorbției efective a șomajului, și în special a celor destinate prevenirii șomajului structural și de lungă durată, cum ar fi o reformă mai amplă a piețelor, a impozitării și a sistemelor de beneficii sociale, dar și a măsurilor specifice, cum ar fi formarea profesională și susținerea creării de locuri de muncă.
În ceea ce privește România, anul 2017 a adus o schimbare în paradoxul observat în anii anteriori legat de creștere economică semnificativă însoțită de o stagnare a nivelului ocupării. În anul 2017, România înregistra a doua cea mai mare rată de creștere a PIB din UE (aproape 7%) și cea mai mare valoare din perioada de după criză. Această performanță este alimentată de creșterea consumului privat aflat în plină expansiune, la rândul său fiind stimulat de creșterile salariale din sectorul public și din cel privat și de reducerile de impozite indirecte. Raportul de Țară al CE (2018)8 definește aceste evoluții relansare
4http://www.ilo.org/global/research/global-reports/weso/2018/lang--en/index.htm 5 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8030&furtherPubs=yes 6 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-comm-690_en_0.pdf 7 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7935&furtherPubs=yes8 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-romania-ro.pdf
2
ciclică, și prognozează o reducere a acestei rate de creștere în 2018. De aeastă data însă, creșterea economică a fost însoțită de o creștere clară a ratei de ocupare (de la 66,3% in 2016 la 68,8% în 2017) și de o reducere semnificativă a ratei șomajului, până la cel mai scăzut nivel în ultimii 20 de ani. Rata de sărăcie în rândul persoanelor ocupate a scăzut semnificativ, dar este pobabil că se mentine cea mai ridicată din EU (la momentul publicării acestui document nu toate țările membre ale UE publicaseră datele pentru 2017). Pe S-au înregistrat progrese și în combaterea sărăciei și excluziunii sociale.
Conform aprecierii CE, România întâmpină dificultăți în ceea ce privește mai mulți indicatori din Tabloul de bord social pe care se sprijină Pilonul european al drepturilor sociale9, mai precis: rata de abandon școlar, procentul tinerilor NEETs, disparitatea dintre femei și bărbați la nivelul ratei ocupării, riscul de sărăcie și excluziune socială, nivelul de descurajare la nivelul persoanelor inactive, impactul transferurilor sociale, inegalitatea veniturilor, nivelul de competențe digitale. In același timp, România se situează între țările cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește creșterea venitului disponibil brut la nivel de gospodărie, și peste medie în ceea ce privește rata șomajului.
Creșterea economică a anului 2017, s-a reflectat mai ales în profit și creșteri salariale în primul rând pentru angajații din domeniul public. Impozitarea acestor categorii și ca și a noilor angajați, s-a reflectat în veniturilor bugetare suplimentare. În același timp, s-a recurs la reducerea taxelor indirecte în 2017, și a impozitului pe venit pentru persoanele fizice în ianuarie 2018 și s-au majorat cheltuielile bugetare pe fondul evoluției punctului de pensii. Nu este clar unde se află România pe curba lui Laffer și dacă pe viitor fiscalitatea redusă va stimula dezvoltarea activităților economice suficient cât să reechilibreze situația bugetară. Deocamdată, desi remunerarea salariaților este scăzută față de media UE, deficitele bugetare nominale și structurale se situează pe o traiectorie ascendentă. Mai mult, Comisia Europeană apreciază în cadrul ultimului Raport de Țară că în urma creșterii puternice a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu 16% a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, există riscul să apară presiuni asupra competitivității și inflației dacă nu vor fi promovate mai activ măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității.
Inegalitatea veniturilor este ridicată, iar efectul de redistribuire al sistemului fiscal și de prestații sociale se situează sub media UE. Sărăcia în rândul copiilor este la un nivel ridicat desi pentru anul 2017 este estimate o scădere de peste 8% a ratei ricului de sărăcie și excluziune social pentru copiii de sub 16 ani. Pentru anumite grupuri vulnerabile, cum ar fi tinerii, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă, cele din mediul rural și inactive, rata de sărăcie și excluziune socială se menține ridicată. Furnizarea de servicii integrate către aceste categorii rămâne limitată, deși se prevăd schimbări în acest sens.
Aceste tendințe de evoluție a veniturilor și redistribuirii lor nu este specifică României. Deși pe plan mondial, sărăcia extremă s-a redus semnificativ din 2000, progresele au început să încetinească din 2013, în special în țările cele mai puțin dezvoltate. Tot mai mulți oameni trăiesc la un nivel de sărăcie medie, iar în Europa pare să fi a continuat să crească sărăcia în muncă10. Îmbătrânirea populației și creșterea ratei de dependență a vârstnicilor complică pe mai departe situația punând presiuni pe sistemele de pensii. Migrația s-a intensificat pe fundalul situației geopolitice și al liberalizării circulației forței de muncă în Uniunea Europeană. Astfel, în cazul țărilor gazdă, imigrația poate fi o cale de reechilibrare a balanței demografice în condițiile în care se realizează absorbția eficientă pe piața muncii și integrarea socială a unui număr mare de persoane într-un interval de timp scurt. Totodată, în cazul
9 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-romania-ro.pdf10 Majoritatea țărilor UE care au furnizat EUROSTAT date referitoare la sărăcia în muncă pâna la data de 01.07.2018 raportează creșteri ale nivelurilor sărăciei în muncă în anul 2017.
3
țărilor de origine, efectul emigrației asupra resurselor de muncă interne, în special a celor înalt calificate, poate deveni un factor de vulnerabilitate economică și poate accentua îmbătrânirea populației. În această a doua situație se regăsește și România.
OIM atrage atenția asupra necesității reorientării politicilor economice și de ocupare către consolidarea instituțiilor pieței muncii, dar și către o regândire a sistemelor de protecție socială în condițiile tendințelor de încetinire a creșterii veniturilor salariale minime și medii. Pe plan mondial, OIM consideră de o importanță crucială efortul concertat de reducere a inegalității socio-economice prin intermediul creșterii numărului locurilor de muncă și a calității acestora. In particular, ultimul raport OIM, susține necesitatea de a stimula angajarea formală, calitatea locurilor de muncă și creșterea productivității în sectorul serviciilor. Recomandările de țară ale CE pentru România (iulie 2017) referitoare la domeniul muncii și justiției sociale sunt: “Să dezvolte politicile de activare pe piața muncii și să promoveze servicii publice integrate, centrate pe categoriile care întămpina cele mai mari dificultăți în integrarea pe piața muncii. Să definească, în consultare cu partenerii sociali, criterii obiective pentru stabilirea salariului minim. […]. Să adopte legea privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femeiSă combată munca nedeclarată, inclusiv prin recurgerea la controale integrate sistematice”11. În Raportul de țară referitor la progresele înregistrate în implementarea recomandărilor specifice de țară publicat în data de 07.03.2018 în cadrul Semestrului European, CE apreciază că ”s-au înregistrat unele progrese în privința combaterii muncii nedeclarate și progrese limitate în legătură cu consolidarea măsurilor specifice de activare a forței de muncă. Nu au existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim și egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei”. Recomandările de Țară ale CE pentru România (mai 2018) referitoare la domeniul muncii și justiției sociale reiterează importanța stabilirii salariului minim pe bază de criterii obiective. O altă recomandare vizează finalizarea implementării venitului minim de incluziune. O recomandare nouă, care a reieșit de pe urma analizelor din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, este: “Să îmbunătățească funcționarea dialogului social”12.Potrivit prevederilor Programului de Guvernare 2018 – 2020, Guvernul României are ca prioritate asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene”, obiectiv realizabil ”prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente”.Programului de Guvernare 2018 – 2020 este pe deplin aliniat atât cu situația de pe piața muncii, cât și cu recomandările CE, obligațiile asumate de România ca stat membru al UE și practicile internaționale moderne.
1.3. Analiza factorilor politici, economici, sociali și tehnologici relevanți pentru sectorul muncă și justiție socială
Facilitând adaptarea la piața unică europeană și la realitatea tendințelor demografice și a fluxurilor migratorii intra și extra-europene, cadrul strategic și programatic existent la nivelul Uniunii Europene și
11 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX%3A32017H0809%2822%29 12 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-specific-recommendation-commission-recommendation-romania-en.pdf
4
ONU (Strategia Europa 2020, Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030) are un impact major în orientarea politicilor din domeniile de activitate ale ministerului.
Există o optimizare a cooperării interinstituționale prin implicarea tuturor factorilor în procesul de elaborare a legislației specifice sectorului muncă și justiție socială și o disponibilitate crescută a societății civile și a celorlalți factori interesați de a coopera în vederea unei bune formulări și aplicări a politicilor în domeniile de competență ale ministerului, potențate de o angajare a statului român în adoptarea și implementarea unor măsuri pentru asigurarea bunei guvernări. Pe de altă parte, cheltuielile de la bugetul de stat pentru politicile în domeniul muncă și justiție socială sunt relativ reduse în raport cu nevoile identificate, iar utilizarea surselor externe (Fondul Social European și Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri) este deficitară. Creșterea gradului de conștientizare a societății civile și a partenerilor de dialog social, precum și a implicării acestora în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite cetățenilor este lentă, iar capacitatea instituțională a partenerilor sociali este redusă.
Necunoașterea de către cetățeni a responsabilităților care le revin și respectiv a obligațiilor instituțiilor statului în vederea soluționării problemelor sociale, ca și a drepturilor și obligațiilor prevăzute de legislația muncii alimentează lipsa de încredere a acestora față de instituțiile statului în general și a unei părți a populației în reformele propuse în domeniile ocupării și al protecției sociale.
Analiza contextului economic aduce în prim plan fenomenul de relocare a forței de muncă spre sectoare economice cu valoare adăugată mare. În mare parte sunt schimbările tehnologice rapide, cele care generează reajustări structurale importante, dar reconversia profesională nu se poate face întotdeauna la timp. Mai mult, se menține o slabă corelare între prioritățile pieței muncii și alinierea dezirabilă cu viziunea asupra dezvoltării economice, pe de o parte, și programa de învățământ, pe de alta. Economia socială este slab dezvoltată, iar discriminarea și accesibilitatea fizică redusă afectează rata de ocupare a persoanelor din categoriile vulnerabile.
Piața muncii din România s-a dovedit rezilientă la criză, nivelul salariului și timpul de lucru preluând cea mai mare parte din șocuri comparativ cu ocuparea. Acest fenomen s-ar putea menține și chiar amplifica în viitor dacă nu se vor înregistra suficiente progrese la nivelul cantității și calității ofertei de forță de muncă, respectiv dacă se vor menține rata de abandon școlar crescută, rata scăzută de promovabilitate în învățământul secundar, migrația externă și schimbările demografice nefavorabile: creșterea numărului de pensionari, declinul demografic, scăderea populației active. Pe de altă parte, condițiile de muncă au fost îmbunătățite, iar scăderea indicelui de frecvență a accidentelor de muncă este doar una dintre tendințele care susțin acest argument, totodată inflația în scădere fiind un semnal important de stabilitate macroeconomică.
Societatea românească este caracterizată de disparități regionale și rural-urban semnificative în nivelul de dezvoltare economică, ocupare, salarizare și sărăcie și comunități marcate de segregare și lipsă de solidaritate și coeziune, deși este vizibilă o anumită creștere a gradului de conștientizare al cetățenilor pentru implicarea în acțiuni de voluntariat în vederea susținerii persoanelor aflate în dificultate. Sistemul de suport familial puternic pentru persoanele cu dizabilități favorizează politica de dezinstituționalizare.
1.4. Cadrul legal și strategic al sectorului muncă și justiție socială
Principalele acte normative sunt din domeniul muncii și justiției sociale sunt (a se vedea lista extinsă anexa 4.1 ): Legea nr 53/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare - Codul Muncii;
5
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 292 / 2011 - Legea asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 27 /2004 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
cu modificările și completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare; Legea nr. 319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările
ulterioare; Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 248/2013 – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de întreprindere Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie
socială (comitetele sectoriale) România este parte semnatară a unui număr important de tratate și convenții internaționale în sectorul muncă și justiție socială, descrise în Anexa 4.2. Prezentul Plan Strategic Instituțional se corelează cu: Programul de guvernare 2018-202013, documentele rezultate în urma procesului Semestrul European, Legea bugetului de stat14 și Legea bugetului asigurărilor sociale15, aprobate anual, Planul Strategic Instituțional al Ministerului Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2014-2016 și 2017, precum și cu cele nouă documente strategice relevante pentru acest sector, aflate în implementare sub coordonarea MMJS, și anume: Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 și Planul de acțiuni pentru
perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale; Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 și
Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020; Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–
2020 și Planul strategic de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020;
Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017;
Strategia Națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și Planul Operațional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020;
Strategia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014-2017; Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" pentru perioada
2016-2020 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naționale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020;
Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020;
13 http://gov.ro/ro/obiective/programul-de-guvernare-2018-202014 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_2_2018.pdf15 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/ProiectLegeBASS2017Anexe_27012017.pdf
6
Planul privind Sistemul de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială.
1.5. Cadrul instituțional, modelul de livrare al serviciilor în sectorul muncă și justiție socială, resursele umane și financiare mobilizate
Documentele de politică publică și actele normative din acest sector sunt elaborate de MMJS în colaborare cu alte autorități ale administrației publice centrale și sunt implementate cu precădere de agențiile/instituțiile aflate în subordonare sau sub autoritate, în colaborare cu alte instituții și autorități publice centrale și locale, dar și prin subcontractare/colaborare/parteneriate cu sectorul privat și partenerii sociali.
Atunci când nu este reglementată prin norme de aplicare a unor legi sau stabilită în cadrul planurilor de implementare a strategiilor, conlucrarea cu alți actori se desfășoară în baza protocoalelor de colaborare. În anumite cazuri, acest tip de colaborare se dovedește a fi insuficient de performant pentru a asigura implementarea eficientă a programelor și proiectelor comune, cu atât mai mult atunci când documentele strategice nu detaliază responsabilitatea fiecărui partener, măsurile și acțiunile se suprapun, programele nu sunt însoțite de mecanisme stricte de monitorizare, nu asociază sancțiuni pentru întârzieri în atingerea obiectivelor sau pentru nerealizarea acestora, nu prioritizează din punct de vedere bugetar măsurile și nu angajează resurse financiare clare. Unul dintre obiectivele PSI este să adreseze aceste limitări din perspectivă bugetară.
Cetățenii interacționează cu MMJS fie direct, prin intermediul structurilor teritoriale ale instituțiilor subordonate sau aflate sub autoritate, fie prin autoritățile locale. Toate aceste instituții au sisteme funcționale prin care cetățenii li se pot adresa pentru consultare sau soluționare de probleme specifice. De asemenea, au fost adoptate o serie de măsuri destinate creșterii transparenței, eficienței operaționale, nivelului de informatizare și reducerii sarcinii administrative, precum și sporirii performanței planificării strategice, măsuri al căror progres este însă lent16.
Caseta 1. Structura organizatorică a Ministerului Muncii și Justiției Sociale
Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) este principalul actor instituțional, care realizează politica guvernamentală în domeniile muncii și justiției sociale. MMJS organizează, coordonează, îndrumă activitățile specifice și urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea instituțiilor aflate în subordine. Celor două instituții sub autoritate le sunt delegate atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale pentru ordonatorul principal de credite. Instituții în subordinea MMJS sunt:ANPD - Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități coordonează la nivel central activitățile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. ANPD este desemnată autoritatea centrală de coordonare a implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007 și ratificată prin Legea nr. 221/2010. ANPDCA - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție monitorizează respectarea drepturilor tuturor copiilor și ia toate măsurile pentru a contribui la crearea unei societăți demne pentru copii, implicând în acest proces autoritățile administrației publice locale și centrale, societatea civilă, părinții și copiii.
16 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en
7
ANES - Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale, și elaborează, coordonează și aplică strategiilor și politicile Guvernului în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, ANPD, ANPDCA și ANES sunt coordonate la nivel de Secretar de Stat și nu dețin structuri teritoriale, iar în exercitarea atribuțiilor sale colaborează la nivel local cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, instituții publice aflate în subordinea autorităților locale, dar și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS.ANPIS - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială asigură administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, și implementate la nivel local de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială și a municipiului București în colaborare cu instituții ale administrației publice locale.IM - Inspecția Muncii asigură, prin intermediul structurilor teritoriale proprii, exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, supravegherii pieței și acționează pentru asigurarea protecției sociale a muncii în baza prevederilor art. 41 din Constituția României, republicată, și, respectiv, a prevederilor Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii nr. 81/1947 și 129/1969. Instituții sub autoritatea MMJS sunt:ANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură coordonarea implementării politicilor și strategiilor privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, elaborate de MMJS, prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene (41) și a municipiului București, a centrelor regionale de formare profesională a adulților (8), a centrelor județene de formare profesională a adulților și a Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu Râșnov.CNPP – Casa Națională de Pensii Publice administrează sistemul public de pensii și cel de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, acorda pensii și alte prestații de asigurări sociale, prin intermediul caselor teritoriale de pensii și în colaborare cu persoanele fizice și juridice cu drepturi și obligații în domeniu.Instituții sub coordonarea MMJS:INCSMPS - Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (înființat în 1990) desfășoară activitate de cercetare științifică în domeniul pieței muncii și protecției sociale, sprijinind eforturile României de creare și dezvoltare a unei economii durabile, bazate pe principii moderne, europene. Astfel, studiile elaborate de colectivele institutului sunt orientate cu prioritate către solicitările administrației centrale și se înscriu în obiectivele strategiilor naționale, contribuind la fundamentarea politicilor în domeniu.
Notă: Alte informații despre structura instituțională și modelul de livrare al serviciilor se găsesc în Anexa 4.3
Resursele instituționale (bugete și personal) sunt limitate în raport cu dimensiunea domeniilor de politică publică cuprinse în sectorul muncă și justiție socială.
În structura de personal a MMJS figurează în anul 2017 un număr de 10 322 de poziții, respectiv 8,5% din total poziții ocupate în instituțiile și autoritățile publice17. Nu trebuie însă omis faptul ca o parte din măsurile legislative și strategice sunt implementate cu ajutorul altor instituții (în mod notabil
17 Conform MF în aprilie 2018 numărul total de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a fost de 1 218 631 persoane http://www.mfinante.gov.ro/salariati.html?pagina=domenii
8
administrația locală), prin subcontractare sau în colaborare cu alții parteneri. Resursele umane rămân însă vizibil subdimensionate, îndeosebi în cazul agențiilor teritoriale.
Figura 1. Structura personalului angajat în MMJS și instituțiile aflate în subordine / sub autoritate, inclusiv demnitarii
Sursa: MMJS și instituțiile aflate în subordine/sub autoritate. Numărul total de angajați din instituții cuprinde și persoanele angajate în agențiile teritoriale
MMJS se confruntă cu aceleași provocări în ceea ce privește resursele umane ca și administrația publică în ansamblul ei. Multe dintre acestea ar urma să fie rezolvate prin clarificarea rolului și mandatului funcționarilor publici, perfecționarea sistemelor de evaluare a performanțelor, creșterea transparenței și obiectivității în procesele de selectare a personalului și o abordare integrată a formării profesionale a personalului din administrația publică.
Specific acestui domeniu este faptul că MMJS îi revine sarcina de a elabora legislația privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. La data de 1 iulie 2017 a intrat in vigoare Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a cărei implementare rezolvă o parte importnată dintre provocările la nivelul resurselor umane.
Tabelul 2. Puncte tari și slabe ale MMJS și instituțiilor aflate în subordine, sub autoritate sau în coordonare
Puncte tari Puncte slabe
1. Reglementare cuprinzătoare a domeniilor aflate în responsabilitatea MMJS și un număr adecvat de proceduri pentru implementarea politicilor
1. Lipsa de analize de impact și de mecanisme de monitorizare, de implementare, în parte cauzată de lipsa unor baze de date interconectate, dar și de existența a încă puține sisteme adecvate de
9
evaluare a nevoilor și de management al informațiilor, care sunt și sub-utilizate.
2. Existența unui segment de personal cu experiență în domeniile gestionate de minister
2. Lipsa continuității în modalitatea de implementare a politicilor adoptate.
3. Existenta unui set coerent de strategii pe domeniile de reglementare
3. Fluctuație mare de personal și sistem neatractiv pentru atragerea de personal nou deja calificat, mai ales la nivel local, în condițiile existenței unor oportunități reduse de promovare și de dezvoltare a carierei pentru persoanele angajate, la rândul său datorată lipsei resurselor financiare necesare implementării strategiei de formarea resurselor umane, dar și a unui sistem de management al resurselor umane inflexibil și puțin deschis către metode inovative i.e: program de lucru flexibil, întărirea relațiilor de echipă prin activități de tip teambuilding.
4. Organizarea coerentă a structurilor din cadrul aparatului propriu care să asigure realizarea obiectivelor propuse; reprezentativitate teritorială mare și implicare județeană/locală și existența unor structuri descentralizate prin intermediul cărora MMJS își poate îndeplini mandatul și poate oferi servicii pentru toți beneficiarii
4. Intensitatea și eficienta cooperării dintre MMJS și alte instituții și actori la nivel local sunt neuniforme: de exemplu, cooperarea dintre serviciile de asistență socială și primării/școli este bine organizată și funcțională, cooperarea dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat este insuficient dezvoltată.
5. Cooperări eficiente cu organismele europene și internaționale care activează în sectorul de activitate al ministerului, ca și cu alte instituții similare din alte țări; un cadru legal/de reglementare propice colaborării inter-instituționale
5. Unele spatii/ sedii unde își desfășoară activitatea personalul ministerului și instituțiilor din structură sunt neadecvate; anumite activități/operațiuni sunt măsuratehnologizate insuficient; situații de decizii incoerente (în timp sau între structuri), neasumarea responsabilității și lipsa lucrului în echipă.
6. Elaborarea în sistem participativ de politici publice; disponibilitate de dialog cu parteneri sociali în cadrul unor structuri instituționalizate de dialog social la nivel central și teritorial; comunicare eficientă cu mass-media și cetățenii
6. Existența unei anumite fragmentări intrainstituționale în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale și în privința serviciilor pentru adulți; de exemplu, nu există o abordare interinstituțională integrată în ceea ce privește intervenția de urgență în cazuri de abuz și neglijență.
10
7. Capacitate de identificare a problemelor din domeniul social prin structurile descentralizate ale ministerului și relaționarea permanentă cu autoritățile administrației publice locale, școli/inspectorate, cu organizațiile neguvernamentale și cu cetățenii
7. Sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilități folosește exclusiv criterii medicale; barierele ce îngrădesc participarea în societate și, în mod deosebit, angajarea în muncă nu sunt definite, ceea ce nu oferă posibilitatea intervențiilor prin servicii diversificate.
8. Existența capacității de a atrage, de a coordona, implementa și monitoriza resurse financiare externe
8. Lipsa de protecție efectivă a angajaților care lucrează direct cu anumite categorii de beneficiari și/sau efectuează activități de control.
9. Existența unui cadru instituțional care a facilitat creșterea numărului și amplorii serviciilor sociale oferite prin parteneriate public-private
9. Cheltuielile naționale pentru politicile active în domeniul pieței forței de muncă au scăzut în perioada crizei economice la circa jumătate din nivelul înregistrat înainte de aderarea la UE, ulterior înregistrând un trend crescător, comparabil cu valorile de dinaintea integrării în UE.Finanțarea unor măsuri active în domeniul ocupării se bazează și pe FESI însă, în condițiile în care nu există un parcurs continuu și uniform în lansarea/contractarea de proiecte, această dependență ar putea crea discontinuități în sustenabilitatea acestor politici, mai ales în situația în care ANOFM menține o capacitate relativ limitată de a atrage ofertele de locuri de muncă sau de a oferi servicii atractive pentru angajatori.
10. Capacitatea de a implementa și gestiona un proces accelerat de reformare și îmbunătățire a sistemului de asistență socială, cu efecte de creștere a calității și diversificării serviciilor furnizate
11
2. Misiune i viziuneș
Programul de guvernare 2018-2020 prezintă următoarea viziune a Guvernului pentru sectorul muncii și justiției sociale:
„Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare”18.
Misiunea instituțiilor cu prerogative în sectorul muncii și justiției sociale este:
„Misiunea MMJS constă în identificarea, elaborarea și promovarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale, persoanelor vârstnice, egalității de șanse, relațiilor de muncă prin aplicarea principiului justiției sociale și în deplină concordanță cu politicile comunitare, prevederile Programului de Guvernare și principiile ordinii de drept și ale democrației. În contextul promovării principiului justiției sociale, MMJS acționează pentru asigurarea unei interacțiuni pozitive și dinamice a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială prin asigurarea unui sistem social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii“19.
18 http://gov.ro/ro/obiective/programul-de-guvernare-2018-202019http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/ Ministerul_Muncii_Familiei_Justitiei_Sociale.pdf
12
3. Obiective strategice, programe, măsuri, indicatori
Obiectivul Strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care
să ducă la reducerea sărăciei în muncă și a ocupării informale
Potrivit Institului Național de Statistică și EUROSTAT, în anul 2017, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,8%, la o distanță de 1,2 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită pentru anul 2020 în contextul Strategiei Europa 2020.
În ceea ce privește rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), aceasta a fost de 63,9%, în creştere faţă de anul anterior cu 2,3 puncte procentuale. Creșterea a fost distribuită relativ uniform pe categorii de vârstă, sexe, medii de rezidență și nivelul de educație. Astfel, rata de ocupare se menține mai mare la bărbaţi (71,8%, faţă de 55,8% la femei). Pe medii de rezidență, exista o diferență de peste 2 puncte procetuale între rata de ocupare din mediul urban si cea din mediul rural.
Totodată, în același an de referință, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 44,5%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (87,9%). Dintre persoanele cu nivel mediu de educație erau ocupate 67,5% iar dintre cele cu nivel scăzut de educație, 42,5%.
De asemenea, a crescut ponderea salariaților în ocupare (dar care și în 2017 rămâne cel mai scăzut din UE) și nivelul productivității.
Figura 2. Rata de ocupare și ponderea salariaților în total ocupare (%, 20-64 ani)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201760.0
65.0
70.0
75.0
80.0
85.0
90.0
60.0
62.0
64.0
66.0
68.0
70.0
72.0
74.0
83.7 84.0 84.0 84.1 84.2 84.6 84.8 85.168.6 70.5 70.2 70.7 71.3 74.1 76.3 76.7
68.6 68.6 68.4 68.469.2
70.171.1
72.2
64.863.8
64.8 64.765.7 66.0 66.3
68.8
Ponderea salariaților UE 28 RomâniaRata de ocupare UE 28 România
Sursa datelor: EUROSTAT
Rata tinerilor NEETs a înregistrat o scădere importantă în 2017 (de la 18,1% în 2015 și 17,4% în 2016, la 15,2% în 2017). A scăzut atât ponderea șomerilor pe termen lung, cât și numărul persoanelor
13
descurajate în a mai căuta un loc de muncă. Există disparități importante în funcționarea pieței muncii între mediul urban și cel rural și între regiuni, iar economia informală este încă foarte ridicată.
Comparativ cu alte țări șomajul în România nu pare un fenomen îngrijorător. Conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM), în 2017 rata șomajului a fost de 4,9% 20, iar rata șomajului înregistrat la ANOFM în luna decembrie 2017 a fost de 4,02%21. Totodată, în România, rata totală de inactivitate (de 32,7% , în 2017) este a doua cea mai ridicată din UE.Astfel, analizarea șomajului redus în corelație cu rata ridicată de inactivitate poate conduce la concluzia că valorile mici ale șomajului nu sunt o reflecție a unei ocupări înalte, ci a unei forțe de muncă descurajate - 252 mii persoane inactive se declară descurajate22 - de unde și recomandarea CE de a întări politicile de activare. În dinamică însă, creșterea ocupării din ultimul an a fost însoțită nu doar de reducerea numărului de șomeri ci și a numărului de persoane inactive. Așadar, implementarea politicilor de activare și de stimulare a populației în vârstă de muncă de către ANOFM contribuie la ameliorarea prezentei situații.
În ceea ce privește rata de risc de sărăcie în muncă în rândul salariaților, aceasta este mult mai mică în România față de media UE. Per total însă, sărăcia în muncă (dublă față de cea din UE) este generată de persoanele care au un alt tip de ocupare decât cea salarială, respectiv de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, mai ales din mediul rural/agricultură de subzistență și inclusiv de o parte a celor aflați în ocupare informală (în măsura în care se declară în sondaje), care au o pondere importantă în ocupare. Pe lângă venituri scăzute și volatile și deci nivel ridicat de sărăcie în muncă, în mare parte, lucrătorii pe cont propriu și cei familiali neremunerați nu participă la scheme contributive de asigurări de șomaj sau pensii și nu sunt protejați împotriva riscului de accident în muncă. În ultimii ani a scăzut ponderea lucrătorilor pe cont propriu și a celor familiali neremunerați în total ocupare, pondere care însă se menține încă la niveluri foarte ridicate (aproape 24% din total persoane ocupate în 201723).Figura 3. Sărăcia în muncă (procentul persoanelor ocupate în risc de sărăcie, 16-64 ani)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
8.3 8.8 8.9 9.0 9.5 9.5 9.6
17.818.9 18.9 18.3
19.8 18.8 18.816.9
6.3 6.7 6.9 6.9 7.4 7.4 7.4
5.5 5.8 5.9 4.9 5.8 5.2 5.84.8
Populația ocupată UE28 RomâniaSalariați UE28 România
20 EUROSTAT, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_rt_a&lang=en. 21 ANOFM, Comunicat de presă, decembrie 2017.22 Conform EUROSTAT, în 2017 existau în România 4.3 mil de persoane inactive în vârstă de muncă (15-64). Dintre acestea, 5.9% (respectiv 252.5 mii) consideră ca nu există locuri de muncă disponibile pentru ele (România ocupa astfel locul șase la nivel UE). Acestea sunt aici considerate ca și descurajate, deși este probabil un minim estimat direct. România ocupă locul 26 din punctul de vedere al ponderii persoanelor inactive aflate în educație și formare profesională, iar aproape 20% dintre persoanele inactive sunt încadrate de către EUROSTAT la categoria ‘alte motive’. 23 Date EUROSTAT.
14
Sursa datelor: EUROSTAT
În același timp, nu trebuie omis faptul că rata de risc de sărăcie în muncă este un indicator relativ la media națională. Astfel, pe cale de consecință, și conform cu practica internațională, politicile de combatere a sărăciei în muncă care pot fi promovate de MMJS se concentrează pe trei linii mari 24. Prin politica salarială se asigură menținerea salariului minim la un nivel peste limita de sărăcie absolută, și aceasta cu efecte negative cât mai mici asupra creării de locuri de muncă salariate, iar distribuția salariilor în sectorul public are un impact asupra distribuției salariaților din mediul privat. Combaterea ocupării informale este esențială pentru că aduce acești lucrători în zona muncii salariale. În plus, politica de ocupare în general are, în cazul României, și cel puțin deocamdată chiar fără măsuri special dedicate combaterii sărăciei în muncă, un efect direct asupra acesteia în măsura în care încurajează munca salariată. Nu în ultimul rând, beneficiile sociale care fie susțin familia lucrătorului, fie compensează salariatul în caz de venituri mici, realizează o redistribuție cu efect asupra sărăciei în muncă.
Dar, deși politicile de stimulare a ocupării formale rămân o prioritate fundamentală, acestea trebuie coroborate cu politicile destinate stimulării ofertei interne, respectiv a celor orientate către creșterea investițiilor în afaceri și dezvoltarea în continuare a serviciilor și a agriculturii.
Figura 4. Evoluția curentă și prognozată a salariului minim
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 20200
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%
Salariu mediu brutPolynomial (Salariu mediu brut)Salariul minimPolynomial (Salariul minim)Raportul dintre salariul minim si salariul mediu brut pe țarăLinear (Raportul dintre salariul minim si salariul mediu brut pe țară)
Prognoză
Sursa datelor: INSEE, CNP, Programul de Guvernare, HG salariu minim, 2006-2017
Având în vedere ponderea salariaților din domeniul public în total număr de salariați, nivelul și distribuția salariilor pe categorii de salariați, niveluri de educație, poziții etc. în domeniul public are un impact direct nu numai asupra salariului mediu, dar și a distribuției acestuia. Prin Programul de guvernare se urmărește ca o creștere inițială importantă a salariilor din domeniul public să atragă ulterior după sine o creștere aproape la fel de importantă a salariilor din domeniul privat și o reducere a asimetriei distribuției. Mai mult, pentru a combate emigrarea personalului calificat din domenii publice cheie au fost adoptate recent măsuri de majorare a salariilor în învățământ și sănătate.
24 https://www.oecd.org/els/43650040.pdf
15
Figura 5. Evoluția curentă și prognozată a raportului dintre salariul mediu din sectorul privat și cel bugetar
20002001
20022003
20042005
20062007
20082009
20102011
20122013
20142015
20162017
20182019
20200
1000
2000
3000
4000
5000
6000
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%70.0%80.0%90.0%
Salariul mediu brut - Proprietate publica Salariul mediu brut - Proprietate privataRaport salariu brut - privat/public
Sursa datelor: INSEE, CNP, Programul de Guvernare
În ceea ce privește structura sectorială a ocupării, se observă tendințe pozitive: se reduce numărul persoanelor cu nivel scăzut de calificare angajate în agricultură și industrie și crește ocuparea în servicii, construcții și în sectorul public. România se confruntă totuși cu un deficit de competențe, cu precădere în domeniile: TIC, învățământ, sănătate și servicii, care este generat de performanța slabă a sistemului de învățământ, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, la care se adaugă condițiile de muncă și de salarizare neatractive comparativ cu cele oferite în afara țării. În acest sens, programele de formare profesională strâns legate de evoluția pieței muncii de tipul celor oferite de ANOFM au un rol deosebit în armonizarea cererii și ofertei de forță de muncă. Mobilitatea internă a forței de muncă este redusă25, dar reformarea măsurilor de stimulare a acesteia pot contribui la echilibrarea deficitului de competențe și la reducerea disparităților regionale în materie de ocupare. Pe termen mediu și lung, șomajul și rata scăzută de ocupare în rândul tinerilor, combinate cu îmbătrânirea populației și creșterea ratei de dependență a vârstnicilor (care este prognozată să se dubleze până în 2050), rămân amenințări reale. Tabelul 3. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 1
Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 1
Valoare totală ,00
0 Lei
Eșalonare totală pe an ,000 Lei
2018 2019 2020 2021
Programul 1.1. Ocupare pentru toți 1.870.292 426.094 458.043 487.623 498.532Programul 1.2. Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
1.914.560 509.330 482.826 461.202 461.202
Programul 1.3. Condiții de muncă 877.426 156.977 259.198 228.524 232.727 Programul 1.4. Asigurări accidente de muncă și boli profesionale 612.899 125.008 150.309 168.791 168.791
Total OS 1 5.275.177 1.217.409 1.350.376 1.346.140 1.361.252(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoilor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
25 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en
16
Prognoză
17
Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și
ocuparii informale
Program 1.1: Ocupare pentru toți
Măsuri Program 1.1.Măsura 1.1.1.1.: Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFMMăsura 1.1.1.2.: Furnizarea de servicii de informare şi consiliere profesionalăMăsura 1.1.1.3.: Furnizarea de servicii de medierea munciiMăsura 1.1.1.4.: Furnizarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceriMăsura 1.1.1.5.: Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomajMăsura 1.1.1.7.: Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de instalareMăsura 1.1.1.8.: Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de relocareMăsura 1.1.1.9.: Acordarea de prime de inserție absolvenților de învățământMăsura 1.1.1.10.: Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizațiMăsura 1.1.1.11.: Acordarea de acompaniament social personalizat Măsura 1.1.2.1.: Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare Măsura 1.1.2.2.: Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanțeiMăsura 1.1.2.3.: Programe de ucenicieMăsura 1.1.3.1.: Furnizarea serviciilor de formare profesională Măsura 1.1.3.2.: Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formaleMăsura 1.1.4.1: Subvenţionarea angajatorilor pentru creşterea și diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă Măsura 1.1.4.2: Servicii de preconcediere în vederea reducerii riscului de şomajMăsura 1.1.5.1.: Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii socialeMăsura 1.1.5.2.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvențiMăsura 1.1.5.3.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicapMăsura 1.1.5.4.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEETsMăsura 1.1.5.5.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de aniMăsura 1.1.5.6.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă duratăMăsura 1.1.5.7.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicapMăsura 1.1.5.8.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensieMăsura 1.1.5.10.: Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale
Program 1.2: Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
Măsuri Program 1.2.
Măsura 1.2.1.1.: Plata indemnizațiilor/prestațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat pentru beneficiarii indemnizațiilor de şomaj
Măsura 1.2.1.2.: Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective
18
Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale
Program 1.3: Condiții de muncă
Măsuri Program 1.3.Măsura 1.3.1.1.: Salarii decente și motivanteMăsura 1.3.1.2.: Implementarea legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publiceMăsura 1.3.2.1.: Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate şi Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJSMăsura 1.3.2.2.: Realizarea obiectivelor asumate prin Planul Anual de Lucru al GuvernuluiMăsura 1.3.3.1.: Intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuriMăsura 1.3.3.2.: Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hartuire si hărțuire sexuală pe piața Măsura 1.3.3.3.: Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncăMăsura 1.3.3.4.: Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii şi acordării drepturilor cuvenite salariaţilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncăMăsura 1.3.3.5.: Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă
Program 1.4: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale
Măsuri Program 1.4.Măsura 1.4.1.1.: Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiariMăsura 1.4.1.2.: Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicaleMăsura 1.4.1.3.: Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BPMăsura 1.4.2.1.: Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincopeMăsura 1.4.2.2.: Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europeneMăsura 1.4.3.1.: Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație naționalăMăsura 1.4.3.2.: Orientarea activității de prevenire către IMM-uriMăsura 1.4.3.3.: Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri
Obiectivul strategic 1 vizează rezultate pe termen lung în creșterea ratei de ocupare. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos:
Program 1.1: Ocupare pentru toți
Motivație: Reducerea decalajelor de ocupare între România și UE, creșterea ponderii persoanelor salariate în total ocupare răspund nevoii de a îmbunătăți gradul de utilizare a resurselor de muncă interne (vezi și Figura 2 și comentariile care o însoțesc).
Ținta de ocupare de 70% a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani pentru anul 2020 a fost asumată de România în contextul Strategiei Europa 2020, COM(2010) 2020 final Communication from the Commission, ”EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive growth”.
19
Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani. Țintă 2020: 70%Rata de sărăcie în muncă. Țintă 2020: 16%
Impact
(1.1.1) Facilitarea integrării tinerilor NEETs prin măsuri și programe specifice: Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu. Țintă 2020: 75%(1.1.2) Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului: Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM. Țintă 2020: 75%. Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM. Țintă 2020: 40%. (1.1.3) Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii: Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie din total persoanel în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM; Țintă 2020: 0,02%. Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu din total absolvenții cu studii superioare intrați în evidența ANOFM în anul de referință. Țintă 2020: 1,5% (1.1.4) Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională: Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire din total persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM; Țintă 2020: 35%. Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire din total persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM. Țintă 2020: 40%(1.1.5): Prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă: Ponderea persoanelor beneficiare de serviciii de preconcediere din total persoane concediate colectiv; Țintă 2020: 20% Ponderea subvențiilor acordate angajatorilor pentru programe de formare profesionalã a angajaților proprii din total solicitări. Țintă 2020: 40%(1.1.6) Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante: Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor din numărul total de persoane ocupate prin masurile oferite de ANOFM. Țintă 2020: 15%(1.2.1) Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj: Ponderea șomerilor indemnizați în total șomeri înregistrați (stoc mediu). . Țintă 2020: 20%(1.3.1) Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale: Raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut. Țintă: NA(1.3.2) Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă şi asigurarea cadrului legal şi organizatoric pentru punerea la dispoziţie a produselor din domeniul de competenţă al MMJS, conforme cu cerinţele esențiale de securitate: Numărul de sesiuni de conștientizare adresate agenților economici, lucrătorilor și reprezentanților. . Țintă 2021: 490%(1.3.3) Asigurarea aplicării de către angajatori a prevederilor legale in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, sănătate, securitate în muncă, supravegherea pieței produselor și egalitate de șanse pe piața muncii: Număr petiții/1000 de salariați. Țintă 2021: 40%(1.3.4) Orientarea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații: Diversificarea prestațiilor acordate - Ponderea prestațiilor acordate beneficiarilor la 100 salariați. Țintă 2020: 4.5(1.4.1) Armonizarea cerintelor regulamentelor europene prin prisma modificarilor impuse de sistemul EESSI cu legislatia si practica nationala: Cresterea gradului de conformare al angajatorilor la cerintele regulamentelor europene - Ponderea cazurilor neconforme raportat la total solicitări. Țintă 2020: 20%(1.4.2) Sprijinirea angajatorilor in realizarea activitatii de prevenire: Imbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în muncă al întreprinderilor - Ponderea măsurilor implementate in raport cu măsurile recomandate. Țintă 2020: 35%
Rezultatele programelor
Principalul document strategic în domeniul ocupării, ce vizează atingerea țintei menționate, este Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, aprobată, împreună cu Planul de implementare, prin Hotărârea de Guvern nr. 1071/2013.
Documentul strategic în domeniul ocupării tinerilor este Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020, aprobat prin Memorandum de către Guvernul României în luna iulie 2017. Acest document strategic continuă măsurile și programele puse în aplicare prin Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014-2015, elaborat ca urmare a Recomandării Consiliului către Comisie și Statele Membre privind înființarea Garanției pentru tineret, dar propune și o serie de reforme și inițiative noi.
Măsurile de activare și de sprijin din cadrul Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020 au fost planificate în concordanță cu legislația națională în domeniu, respectiv: Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare.
Rata de ocupare (pentru grupa de vârstă 20-64 ani 26) a continuat, în anul 2017, evoluția ascendentă începută în 2013 pe fondul creșterii economice accelerate. Nivelul de 68.8% este în creștere cu 2,5 puncte procentuale față de anul precedent și se află la 2,2 puncte procentuale față de ținta de 70% asumată la nivel național în contextul Strategiei Europa 2020.
Valoarea de 68,8% reprezintă cel mai ridicat nivel atins de acest indicator în ultimii 10 ani, superior valorilor înregistrate în perioada pre-criză (2007-2008).
În acest context, pentru valorificarea la maximum și în condiții de justiție socială a perspectivelor economice pozitive, Programul 1.1. Ocupare pentru toți se adresează, în mod nediscriminatoriu, tuturor persoanelor înregistrate în evidențele ANOFM, având scopul de a le spori șansele de ocupare, prin acordarea de măsuri personalizate. În mod prioritar sunt vizate următoarele categorii de persoane ale căror șanse de ocupare sunt reduse: tineri, absolvenți, șomeri de lungă durată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, romi, persoane cu handicap, tineri cu risc de marginalizare socială, persoane eliberate din detenție etc. La aceste categorii se adăugă lucrătorii concediați colectiv, precum și alte persoane amenințate de riscul de a deveni șomeri.
În cadrul Programului 1.1. Ocupare pentru toți se promovează aplicarea unor programe/pachete de servicii integrate, adaptate fiecărei persoane în funcție de nivelul de ocupabilitate (ușor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil, foarte greu ocupabil), stabilit în urma parcurgerea procedurii de profilare, care constau în informare și consiliere profesională, mediere a muncii, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, formare profesională gratuită, servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, formare profesională la locul de muncă,stimulare a mobilității, acordarea de prime de activare, acompaniament social personalizat, includerea în scheme de ucenicie, stagii pentru absolvenții de învățământ superior, ocuparea unui loc de muncă prin subvenționarea angajatorilor.
Liniile de politică definitorii ale Programului 1.1. Ocupare pentru toți sunt: 1) prevenirea șomajului și stimularea ocupării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, respectiv: informare și
26 Grupă de vârstă utilizată pentru ținta de ocupare asumată la nivel European în contextul Strategiei Europa 2020
20
consiliere profesională, medierea muncii, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, acordarea de: prime de mobilitate, prime de relocare, prime de activare, prime de încadrare, acompaniament social personalizat; 2) îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională, adaptate la cerințele pieței muncii, inclusiv prin includerea în trasee de formare flexibile și care permit realizarea tranziției de la școală la piața muncii (ucenicie la locul de muncă și stagii pentru absolvenții de studii superioare), precum și prin furnizarea de servicii de evaluarea a competențelor dobândite în sistem non-formal și informal; 3) prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă; 4) stimularea angajatorilor prin măsuri de subvenționare a locurilor de muncă pentru anumite categorii de persoane; 5) suport specific tinerilor din categoria NEET.
Programul 1.1. Ocupare pentru toți reflectă de asemenea obligațiile asumate de România în urma Recomandării Consiliului (2013/C 120/01) din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret și urmărește să se asigure că toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea studiilor primesc, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Prin urmare, între categoriile ce beneficiază de o atenție specială în cadrul Programului 1.1. Ocupare pentru toți se numără tinerii NEETs, cărora le sunt dedicate măsuri specifice, cu finanțare atât din Bugetul asigurărilor pentru șomaj (BAȘ), cât și din Fondul Social European (FSE) și din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (ILMT). Aceste măsuri sunt fundamentate pe baza datelor statistice, care relevă o rată a șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) de 18,3% în 2017, ce situează România pe locul 11/28 (în ordine crescătoare) între țările UE, în timp ce, din punctul de vedere al ratei ocupării pentru aceeași categorie, cu valoarea de 24,5% în anul 2017, România se afla pe locul 21/28 (în ordine descrescătoare). Explicația rezidă într-o rată de activitate scăzută a tinerilor, cu 11pp sub media europeană.
În anul 2017, rata tinerilor NEETs27 a înregistrat un nivel de 15,2%, în scădere pronunțată față de valoarea din anul precedent (17,4%), dar cu 4,3 pp peste media UE 28 (10,9%). Scăderea se datorează reducerii șomajului și nu creșterii ratelor de activitate, ceea ce accentuează nevoie de a întări politicile de activare a tinerilor NEETs. Pentru a răspunde mai bine acestui deziderat, ANOFM, în parteneriat cu MMJS, MEN și ANPIS, derulează proiectul INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare. În cadrul proiectului, în fiecare județ au fost constituite echipe locale de intervenție formate din experți de ocupare, asistenți sociali, consilieri școlari/mediatori școlari, care au rolul de a spijini tânărul NEET în funcție de nevole concrete ale acestuia28.
În ceea ce privește diferențele de gen, la nivelul anului 2017, în cazul femeilor tinere, se observă un nivel mult mai ridicat – 18,4%, comparativ cu 11,1% în UE 28, iar în cazul tinerilor bărbați, valoarea înregistrată în România, de 12,1% este cu doar 1,5 pp mai mare decât media UE 28 (10,6%). Aceste date statistice atrag atenția asupra nu numai asupra nevoii de a combate discriminarea de gen la locul de muncă, dar și asupra celei de a susține familiile tinere cu copii în vederea atingerii unui echilibru familie-loc de muncă.
Principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata șomajului și rata tinerilor NEETs sunt: nivelul scăzut de educație și pregătire a tinerilor în momentul tranziției spre piața muncii, neconcordanța dintre calificările tinerilor și abilitățile cerute de angajatori, așteptările
27 Tineri cu vârsta între 16-24 ani, neîncadrați pe piața muncii sau care nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională. Date EUROSTAT.28 http://www.anofm.ro/expertii-de-ocupare-din-echipele-locale-de-interventie-intespo
21
ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă (salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitată de locuri de muncă29.
Descurajarea dependenței de măsurile de asistență socială este văzută ca principalul mijloc de combatere a inactivității, și se va realiza prin: a) întărirea legăturii cu ocuparea, diminuarea treptată a măsurilor pasive și dezvoltarea măsurilor active de asistență socială; b) introducerea beneficiarilor de măsuri de asistență socială ca și categorii prioritare pentru măsurile active de ocupare (a se vedea obiectivul 3).
Politica în domeniul ocupării forței de muncă este elaborată de MMJS, prin Direcția Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională, în colaborare cu diverși parteneri instituționali.
Programul 1.1. este finanțat din următoarele surse:1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj (BAȘ)3. Programul Operațional POCU, Axele 1,2 și 34. (Potențial) alte surse
Obiective: Programul 1.1 are cinci obiective specifice ale căror rezultate sunt măsurate până în 2021 prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P1.1.1: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului
(1.1.1_1) Procentul tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în mai puțin de 4 luni de la înregistrarea la ANOFM
(1.1.1_2) Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM din total locuri de muncă declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM
(1.1.1_3) Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM din total persoane în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM
Obiectiv specific P1.1.2: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii
(1.1.2_1) Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie din total persoane în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM
(1.1.2_2) Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu din total absolvenți cu studii superioare intrați în evidența ANOFM în anul de referință
Obiectiv specific P1.1.3: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională
(1.1.3_1) Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire din total persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM
(1.1.3_2) Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire din total persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM
Obiectiv specific P1.1.4: Prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă
29 Memorandumul cu tema: Aprobarea Planului de implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020.
22
(1.1.4_1) Ponderea subvențiilor acordate angajatorilor pentru programe de formare profesională a angajaților proprii din total solicitări
(1.1.4_2) Ponderea persoanelor beneficiare de servicii de preconcediere din total persoane concediate colectiv
Obiectiv specific P1.1.5: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante
(1.1.5_1) Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor din numărul total de persoane ocupate prin măsurile oferite de ANOFM
Măsuri de realizat: Programul 1.1. include măsuri prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 279/ 2005 privind ucenicia la locul de muncă de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu modificările și completările ulterioare, Planul de implementare al Garanției pentru Tineret 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(1.1.1) Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului
1.1.1.1 Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM
1.1.1.2 Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională
1.1.1.3 Furnizarea de servicii de medierea muncii
1.1.1.4 Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri
1.1.1.5 Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj
1.1.1.6 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de încadrare
1.1.1.7 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de instalare
1.1.1.8 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de relocare
1.1.1.9 Acordarea de prime de inserție absolvenților de învătământ
1.1.1.10 Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați
1.1.1.11 Acordarea de acompaniament social personalizat
(1.1.2) Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii
1.1.2.1 Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare
1.1.2.2 Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței
1.1.2.3 Programe de ucenicie
(1.1.3) Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională
1.1.3.1 Furnizarea serviciilor de formare profesională
1.1.3.2 Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale
23
(1.1.4) Prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă
1.1.4.1 Subvenționarea angajatorilor pentru creșterea și diversificarea competențelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă
1.1.4.2 Servicii de preconcediere în vederea reducerea riscului de șomaj
(1.1.5) Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante
1.1.5.1 Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale
1.1.5.2 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți
1.1.5.3 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap
1.1.5.4 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEETs
1.1.5.5 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de ani
1.1.5.6 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale
1.1.5.7 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată
1.1.5.8 Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap
1.1.5.9 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie
1.1.5.10 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale
Factori de succes: Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o mai bună corelare a cererii cu oferta de forță de muncă; b) o informare eficientă a grupurilor țintă cu privire la măsurile active astfel încât acestea să înțeleagă beneficiile; c) o bugetare optimă a măsurilor, prin alocări adiționale din FESI; d) continuarea implementării măsurilor de sporire a capacității ANOFM; e) angrenarea și responsabilizarea partenerilor de implementare.
Implementarea acestor măsuri depinde în principal de dezvoltarea economică în ansamblu și de ritmul de creare a unor locuri de muncă sustenabile în sectoare ale economiei cu competivitate crescută. Conform Raportului CE de Țară pentru România, 2018, reforma Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nu a fost încă pusă în aplicare și va trebui sprijinită pe termen lung, printr-un angajament politic ferm.
Program 1.2: Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
Motivație: Potrivit datelor EUROSTAT, în anul 2017, rata şomajului a fost de 4,9%, în scădere față de anul precedent, când s-a înregistrat o valoare de 5,9% .
De asemenea, datele administrative ale ANOFM aferente anului 2017 indică un număr mediu de șomeri înregistrați de 374 650, în scădere marcată față de anul anterior. Dintre aceștia, 73 066 (cca 20%) au fost șomeri indemnizați. Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie au ieșit din perioada de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra pe piața muncii, fie nu întrunesc condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile agenției pentru ocuparea forței de muncă competente pentru a-și găsi un loc de muncă.
Persoanele care au calitatea de șomeri sunt îndreptățite să solicite indemnizația de șomaj, conform Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, care are rolul de a asigura o compensație
24
parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă.
Totodată, persoanele disponibilizate prin concediere colectivă pot beneficia, pe lângă indemnizația de șomaj, și de un venit de completare, care are un caracter compensatoriu.
Programul 1.2. Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă se referă la plata indemnizațiilor de șomaj și a veniturilor de completare și este implementat exclusiv de ANOFM, prin structurile sale teritoriale.
Programul 1.2. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj (BAȘ)
Obiective: Programul 1.2 are un obiectiv specific ale cărui rezultate sunt măsurate până în 2021 prin următorul indicator:
Obiectiv specific P 1.2.1: Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj
(1.2.1_1) Ponderea șomerilor indemnizați în total șomeri înregistrați30
Măsuri de realizat: Programul 1.2. include măsuri de sprijin financiar prevăzute Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, și de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013 - 2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, cu modificările și completările ulterioare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(1.2.1) Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj
1.2.1.1 Plata îndemnizațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj
1.2.1.2 Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective
Factori de succes. Pentru implementarea cu succes a programului este nevoie de : a) o bugetare și secvențializare a aplicării măsurilor adecvată; b) continuarea măsurilor de întărire a capacității ANOFM.
Program 1.3: Condiții de muncă
Motivație: Conceptul de condiții de muncă de calitate pe care îl utilizăm în acest document cuprinde următoarele aspecte sub responsabilitatea MMJS:
a. salarizare motivantă și echitabilă; b. lipsa discriminării și a hărțuirii sexuale la locul de muncă; c. muncă informală puțin răspândită; d. un nivel ridicat de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor precum și condiții legale pentru
punerea la dispoziție și utilizare a produselor din domeniul de competență al MMJS (echipamente tehnice - mașini, echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în
30 Este superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, iar ponderea acestora în total ieșiri a crescut. În același timp însă, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM pe parcursul anului 2016 a fost cu 33,25% mai mic decât în anul 2015.
25
atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice), conforme cu cerințele esențiale de securitate;
Salarizare motivantă și echitabilă
Salariul este stabilit liber pe piață în condițiile legii și cu respectarea drepturilor acordate părților prin lege. MMJS are totuși la îndemână două instrumente de politică prin care poate influența dinamica salarială: salariul minim și salariile din sectorul bugetar, iar prin implicarea politicilor fiscale se poate asigura o reglare fină a pieței.
Ritmul de majorare a salariilor s-a accelerat în ultimii ani, cauzată de acutizarea deficitului de forță de muncă calificată și stimulată de creșterile salariului minim brut, cu 16 %, la 1 450 RON (circa 315 EUR) și de creșterile salariale din sectorul public. Se preconizează că salariile vor continua să crească în 2018, deoarece salariul minim net a fost majorat cu încă 9% în luna ianuarie. În ultimii 11 ani ponderea salariului minim în salariul mediu a avut o tendință ascendentă, deși se menține sub media europeană. Ponderea angajaților cu salarii sub 2/3 din mediana națională, deși în foarte ușoară scădere, rămâne aproape 25%, a doua din UE. Aproximativ 30 % din lucrători au fost plătiți cu salariul minim în 201631. Aceasta înseamnă ca și la acest nivel relativ scăzut, salariul minim ca și instrument de politică are o capacitate limitată de a influența evoluția salariului mediu.
Conform reglementărilor Codului Muncii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este decis prin Hotărâre de Guvern, inițiată de ministrul muncii și justiției sociale, ministrul economiei și ministrul finanțelor publice, în urma consultărilor cu partenerii sociali. Hotărârea Guvernului nr. nr. 846/2017 stabilește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2018, în conformitate cu Programul de Guvernare.
Un studiu realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, furnizează informații detaliate asupra profilului celor care beneficiază de salariul minim. La momentul realizării studiului, 13,5% din gospodăriile din România aveau cel puțin un membru salariat la nivel de salariu minim.
Lipsa discriminării și a hărțuirii sexuale la locul de muncă
În ceea ce privește discriminarea femeilor la locul de muncă, specificitatea României este ca aceasta este mai ales vizibilă în ratele de ocupare: 16pp diferență între femei și bărbați în categoria de vârstă 15-64 de ani, printre cele mai ridicate din Europa în 2017, dar este ca și inexistentă atunci când este vorba de salariu, 4pp, cea mai scăzută din Europa. Pentru nivelul de directori și peste, România este lider european cu cea mai mică diferența între salariile bărbaților și femeilor. 40% dintre managerii români sunt femei, România ocupând locul patru între țările UE în funcție de acest indicator32.
Fenomenul de hărțuire și hărțuire sexuală la locul de muncă are un grad scăzut de vizibilitate și este greu de demonstrat, având consecințe fizice și psihologice cu impact negativ asupra vieții profesionale a victimei, asupra performanțelor acesteia la locul de muncă. Fenomenul îmbracă forme diverse de manifestare și, chiar dacă creează victimei disconfort și nesiguranță la locul de muncă, sentimentele de teamă și de vinovăție conduc, cel mai frecvent, la nesemnalarea acestuia. Dacă în medie în Europa 55% dintre femei au trăit o formă de hărțuire sexuală, în România doar 11% dintre respondente au recunoscut că au suferit hărțuire sexuală33. Astfel, stimularea ocupării femeilor (vezi Programul 1.1.), analiza cauzelor discriminării la angajare și conștientizarea atât a
31 Estimat pe baza http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect.pdf. Studiul PIAROM, realizat pe baza datelor REVISAL, publicat iulie 2018 estimează că ponderea lucrătorilor salarizați la nivelul salariului minim este în prezent de 36,59% https://www.piarom.ro/dinamica-pietei-muncii-la-nivelul-principalelor-industrii-angajatoare-2016-201732 http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7896990/3-06032017-AP-EN.pdf/ba0b2ea3-f9ee-4561-8bb8-e6c803c24081 33 PSI 2014-2020.
26
angajaților și angajatorilor, cât și a inspectorilor IM asupra manifestărilor și consecințelor discriminării și hărțuirii sexuale sunt principalele linii de acțiune pentru combaterea acestor fenomene. Raportul de Țară al CE pentru România 2018 consideră că dialogul social prezintă un potențial neexploatat în domeniul combaterii discriminării de gen.
Promovarea egalității de șanse este fundamentată la nivel de strategie și reglementare de către ANES, care urmărește inclusiv eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale. ANES exercită astfel controlul asupra integrării active și vizibile a perspectivei de gen în toate politicile și programele naționale, în timp ce controlul efectiv al respectării legislației în implementare este exercitat de IM. ANES colaborează cu alți parteneri instituționali, inclusiv administrația locală, în realizarea de programe specifice.
Un nivel ridicat de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor precum și condiții legale pentru punerea la dispoziție și utilizare a produselor din domeniul de competență al MMJS (echipamente tehnice - mașini, echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice), conforme cu cerințele esențiale de securitate.
Pentru persoanele care au încheiat incapacitatea de muncă în anul 2017, indicele de durată medie (numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat) a fost de 52,28 zile, cu 6,1% mai mic față de anul 2016, când a fost de 55,68 zile. Indicele de gravitate (numărul total de zile de incapacitate de muncă, raportat la 1000 de angajaţi) a fost de 38,02 ‰, cu 16,1 % mai mic faţă de anul 2016, când a fost 45,32 ‰.
În anul 2017, a fost înregistrat un număr de 4 804 persoane accidentate, cu 7,5 % mai puțin decât în anul 2016. Indicele de frecvență (numărul de accidentați care revine la 1 000 de lucrători) a fost 0,93‰ pentru totalul persoanelor accidentate, în scădere cu 6,1% față de anul 2016, când a fost 0,99‰.
În anul 2017 a fost înregistrat un număr de 172 persoane accidentate mortal, cu 38,1% mai puţin decât în anul 2016, când au fost 278 persoane accidentate mortal. Indicele de frecvenţă (numărul de accidentaţi mortal care revine la 1 000 de lucrători) a fost 0,03‰ pentru totalul persoanelor accidentate mortal, în scădere cu 40 % faţă de anul 2016, când a fost 0,05 ‰. În 2014, EUROSTAT situa România pe locul întâi în ceea ce privește indicele de frecvență a accidentelor mortale, dar pe ultimul loc în ceea ce privește indicele de frecvență totală.
O analiză detaliată a acestei statistici este necesară pentru concentrarea mai precisă a eforturilor de definire/înregistrare/raportare a accidentelor de muncă dar și a regândirii standardelor de securitate și a măsurilor de prevenire. În 2017, cei mai mulți accidentați mortal s-au înregistrat în sectoarele: construcții de clădiri, transporturi terestre și transporturi prin conducte, silvicultură și exploatare forestieră, agricultură, vânătoare și servicii anexe34.
Abordarea corectă a problematicii securității și sănătății în muncă oferă oportunități pentru îmbunătățirea eficienței întreprinderii și/sau unității, precum și pentru protejarea lucrătorilor.
La nivel macro-economic, costurile estimate pentru Statele Membre ale UE, ca urmare a accidentelor în muncă, variază între 1% și 3% din produsul intern brut. Realizarea activității de prevenire la nivel național și sectorial are o influență semnificativă asupra costurilor generate de accidentele de muncă și bolile profesionale.
Promovarea politicilor și strategiilor naționale privind securitatea și sănătatea în muncă sunt atribuții ale MMJS prin Direcția Asigurări Sociale - Serviciul Securitate și Sănătate în Muncă. MMJS stabilește, de asemenea, cadrul legal și organizatoric pentru asigurarea condițiilor de punere la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de securitate.
34 Toate datele referitoare la accidentele de muncă sunt preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/conditii_an_2017.pdf.
27
IM este autoritatea competentă în ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitatea și sănătatea în muncă și supraveghere a pieței pentru produsele din domeniul de competență al MMJS.
MMJS și instituțiile din subordinea și sub autoritatea sa, colaborează în implementarea politicilor și strategiilor în domeniul securității și sănătății în muncă cu Ministerul Sănătății și Direcțiile Județene de Sănătate, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Muncii "Alexandru DARABONT"(INCDPM), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă Petroșani (INSEMEX) și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), organismul național de acreditare RENAR și organismul național de standardizare ASRO.
Evaluarea implementării Strategiei europene 2007-2012 privind securitatea și sănătatea în muncă, a confirmat faptul că implementarea acesteia a fost în general eficace și că principalele sale obiective au fost atinse, contribuind astfel la îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației în domeniul ssm, precum și la clarificarea reglementărilor Uniunii Europene. În anul 2014, Comisia Europeană a adoptat „Cadrul strategic european privind securitatea și sănătatea la locul de muncă 2014-2020”. Tinând cont de pricipalele provocări identificate la nivelul Uniunii Europene precum și de obiectivele strategice stabilite în Comunicarea Comisiei Europene, sub coordonarea structurii cu atribuții din cadrul MMJS și implicarea tuturor celorlalte entități cu atribuții în domeniu, a fost elaborată Strategia națională în domeniul securității și sănătății în muncă pentru perioada 2018 – 2020, adoptată de Guvernul României prin Hotărârea nr. 191/2018. Strategia stabilește, pe baza consensului tuturor părților implicate, cadrul comun al acțiunilor ce se vor desfășura de către toate autoritățile competente, instituțiile cu atribuții în domeniu și partenerii sociali pentru atingerea obiectivelor prevăzute.
În scopul de a promova, gestiona, monitoriza și ajusta de o manieră sistematică, bazată pe dovezi, o serie de acțiuni din cadrul Planului național de implementare a Strategiei naționale în domeniul securității și sănătății în muncă pentru perioada 2018 – 2020, MMJS va utiliza ca instrument financiar Planul Sectorial de Cercetare-Dezvoltare 2019-2020.
Programul 1.3. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)3. Programul Operațional POCU4. (Potențial) alte surse
Obiective: Programul 1.3. are trei obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P1.3.1: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale(1.3.1_1) Raportul între salariul minim brut pe țară și salariul mediu brut pe țară
Obiectiv specific P1.3.2: Îmbunătățirea cadrului legal în domeniul securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea măsurilor necesare aplicării legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor din domeniul de competență al MMJS (1.3.2_1) Numărul de sesiuni de conștientizare adresate agenților economici, lucrătorilor și reprezentanților acestoraObiectiv specific P1.3.3: Asigurarea respectării legislației în vigoare în domeniu protecției muncii, securitate și sănătate în muncă și lipsa discriminării(1.3.3_1) Număr de petiții/1 000 de salariați
Măsuri de realizat: Programul 1.4. include acțiuni prevăzute de strategiile sectoriale relevante, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizare prin Programul de Guvernare 2017-
28
2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(1.3.1) Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale
1.3.1.1 Salarii decente și motivante
1.3.1.2 Implementarea legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(1.3.2) Îmbunătățirea cadrului legal în domeniul securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea măsurilor necesare aplicării legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor din domeniul de competență al MMJS
1.3.2.1 Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate și Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJS
1.3.2.2 Realizarea obiectivelor asumate prin Planul Anual de Lucru al Guvernului
(1.3.3) Asigurarea respectării legislației in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, securitate și sănătate în muncă și lipsa discriminării
1.3.3.1 Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuri
1.3.3.2 Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală pe piața muncii
1.3.3.3 Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă
1.3.3.4 Intensificarea măsurilor de control asupra acordării drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă
1.3.3.5 Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă
Factorii de succes: Sustenabilitatea financiară a măsurilor de creștere a salariilor este un factor de succes important. Acest deziderat se va putea realiza cu o creștere economică însoțită de o creare de locuri de muncă în sectorul privat. Un factor de succes al programelor IM în general va fi astfel o foarte bună țintire a naturii și subiecților controalelor periodice în toate sub-domeniile IM, inclusiv în limitarea muncii informale. De exemplu, În domeniul SSM, IMM-urile suferă de dificultăți și lipsa de stimulente pentru respectarea legislației, în timp ce procesul de reclamare și descoperire a cazurilor de discriminare și hărțuire este unul lung și fără rezultate vizibile imediate.
Și în cazul acestui program este importantă asigurarea unei colaborări de succes cu partenerii intra- și extra- instituționali, având în vedere structura de implementare complexă cu articulări multiple.
Legislația în domeniul SSM este armonizată cu directivele CE și convențiile ILO din domeniu, inclusiv cele privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Revizuirea pe mai departe a legislației din domeniul securității și sănătății în munca în raport cu politica UE și aspectele relevante identificate la nivel național, așa cum este planificat, constituie un factor adițional de succes. Mai mult, pentru a veni în sprijinul întreprinderilor, MMJS pune la dispoziția acestora surse de informare suplimentare sub forma de ghiduri elaborate în cadrul Planului Sectorial de Cercetare Dezvoltare al MMJS de pentru aplicare a prevederilor actelor normative din domeniul SSM - Planul Sectorial al MMJS. Program 1.4: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale
29
Motivație: Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă o povară economică considerabilă pentru angajatori, lucrători și pentru societate, ca întreg (o analiză concisă a numărului accidentelor de muncă se poate găsi în descrierea programului 1.3.).
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale din România și este un sistem specializat dedicat riscurilor specifice, respectiv accidentele de muncă și bolile profesionale și este reglementată de legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005.
Casa Națională de Pensii Publice este autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale. Activitatea în domeniul accidentelor de muncă și a bolilor profesionale este organizată la nivel de direcție generală în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu reprezentare teritorială la nivel de județ. Liniile actuale de dezvoltare ale sistemului se referă la dezvoltarea pe mai departe a unui sistem eficient și transparent.Programul 1.4. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)2. (Potențial) alte surse
Obiective: Programul 1.4. are trei obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:Obiectiv specific P1.4.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații(1.4.1_1) Diversificarea prestațiilor acordateObiectiv specific P1.4.2.: Armonizarea cerințelor regulamentelor europene prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională(1.4.2_1) Creșterea gradului de conformare al angajatorilor la cerințele regulamentelor europeneObiectiv specific P1.4.3.: Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire(1.4.3_1) Îmbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în munca al întreprinderilor
Măsuri de realizat: Programul 1.4. include acțiuni prevăzute de legislația privind accidentele de muncă și alte documente relevante. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(1.4.1) Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații
1.4.1.1 Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari
1.4.1.2 Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale
1.4.1.3 Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP
(1.4.2) Armonizarea cerințelor regulamentelor europene (883 și 987) prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională
1.4.2.1 Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope
1.4.2.2 Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene
(1.4.3) Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire
1.4.3.1 Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație națională
30
1.4.3.2 Orientarea activității de prevenire către IMM-uri
1.4.3.3 Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri
Factori de succes: O concentrare mai mare pe activitățile de prevenire a accidentelor de muncă coroborată preluarea facilă în practică a noilor reglementări și cu un control mai riguros al implementării acestora ar permite reducerea cheltuielilor bugetului de asigurări împotriva accidentelor de muncă.
31
Obiectivul Strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil
Justiția socială, respectiv echitatea, în sistemul unitar de pensii publice presupune că persoanele care solicită drepturi de pensie să beneficieze de aceste drepturi calculate în raport de veniturile care au constituit baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, pe baza principiilor nediscriminării și contributivității.
Termenul contribuție nu trebuie înțeles strict financiar, ci și în termeni de costuri de oportunitate. Lipsa de echitate este percepută atât la nivel intergenerational (datorată modificărilor succesive în calculul valorii punctului de pensie), cât și între diferite categorii de pensionari (datorată sistemului de pensii speciale)35. Echitatea la nivel intergenerational este un obiectiv al actualului program de guvernare.
Pe de altă parte, reajustări ale sistemului, uneori cu efecte adverse asupra echității, sunt generate de nevoia de a menține nivelul de trai al tuturor cetățenilor (în cazul persoanelor vârstnice măsurat prin gradul de adecvare al pensiilor) și de nevoia de asigurare a sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice.
Conform raportului CE asupra îmbătrânirii populației 2015, România se numără printre țările în care creșterea totală a cheltuielilor legate de îmbătrânire (pensii, sănătate și îngrijire, educație) până în 2060 este considerată moderată comparativ cu celelalte state membre.
Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni de pensii, astfel:
• Pilonul I - sistemul public de pensii, respectiv sistemul de asigurări sociale de stat • Pilonul II - pensiile obligatorii administrate privat • Pilonul III - pensiile facultative administrate privat.
Sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergenerațională și funcționează conform principiului contributivității, conform căruia bugetul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este contributiv și obligatoriu pentru anumite categorii de angajați, dar nu se bazează pe solidaritate intergenerațională, ci pe eficiența investițională.
Pensiile facultative administrate privat au la bază principiul eficienței investiționale, dar au caracter facultativ.
Numărul total al pensionarilor la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 5 048 701 persoane, în scădere cu 31 971 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016. Din total, 92,93% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4 691 652 persoane) şi 7,07% pensionari agricultori (357 049 persoane). La sfârşitul lunii decembrie 2017, 7 042 180 persoane participau la fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, cu 235.626 persoane mai mult față de 31.12.2016. Cei mai mulţi participanţi la sistemul pensiilor private sunt cei cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani (4 919 744) 36. Conform Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România37 erau înregistrați 446 131 de participanți la pensile private Pilonul III.
35 http://store.ectap.ro/articole/514_ro.pdf, și citările din text.36 Informații preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/pensii_an2017.pdf . 37 http://www.asfromania.ro
32
În România, ca și în majoritatea țărilor UE, beneficiarii de pensii au o situație favorabilă din punctul de vedere al riscului de sărăciei relativ la media populației.
Figura 6. Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor (peste 65 ani)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201710.0
12.0
14.0
16.0
18.0
20.0
22.0
14.6
20.1
14.1
18.1
Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor UE28 RomâniaRata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor UE28 România
Sursa datelor: EUROSTAT
Rata deprivării materiale severe însă38, poziționează pensionarii din România mult peste nivelul mediu UE dar apropiat de media populației în general (19,4% în 2017). Rata deprivării materiale este un indicator de sărăcie absolut și în acest sens mai potrivit pentru a ținti măsuri specifice pentru diverse grupuri.
Figura 7. Rata deprivării materiale severe
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
6.77.3 7.4 7.0
6.35.6 5.8
5.2
32.4
29.228.5 28.4
26.5
21.522.5
20.6
UE28 România
Sursa datelor: EUROSTAT
38 Indicatorul ratei deprivării materiale exprimă lipsa capacității persoanelor vizate de a achiziționa anumite bunuri/servicii de care au nevoie sau și le doresc dintre următoarele categorii: 1 – chirie, credit imobiliar, plata utilităților, 2 – încălzire, 3 – cheltuieli neașteptate, 4 – vacanțe, 5 – aparat TV, 6 – mașină de spălat, 7 – autovehicule, 8 – telefon. Rata deprivării materiale severe este definită ca imposibilitatea de a achiziționa patru dintre aceste elemente.
33
Ultimul Raport CE privind Ocuparea și Evoluțiile Sociale (2017) este dedicat echității și solidarității intergenerationale39. Raportul se referă la modificările în structura cheltuielilor de protecție socială care nu sunt integral explicate de modificările demografice. La nivelul UE, pensiile pentru limită de vârstă și asistența medicală reprezintă o proporție tot mai mare a cheltuielilor sociale, în timp ce ajutoarele de familie și de șomaj de care beneficiază grupuri mai tinere de vârstă, au tendința de a scădea în pondere. Chiar dacă tinerii adulți și copiii din gospodăriile multigeneraționale au fost (indirect) co-beneficiari ai pensiilor pentru limită de vârstă, în special în unele țări din sudul Europei, acest lucru ridică întrebări privind echitatea intergenerațională40. Continuarea tendințelor demografice curente poate duce la acutizarea problemelor legate de modul în care venitul național creat se distribuie între generații.
Raportul propune câteva direcții de acțiune:1. Utilizarea judicioasă a resurselor de muncă prin a) stimularea ocupării tinerilor și încurajarea
participării acestora pe piața muncii b) stimularea îmbătrânirii active (inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare și acordarea de facilități fiscale pentru angajatorii persoanelor vârstnice).
2. Creșterea productivității muncii, care va deveni principala sursă a creșterii PIB, îndeosebi prin inovarea tehnologică. Absorbția schimbărilor tehnologice de către generațiile în vârstă trebuie susținută de programe de formare continuă. Investițiile în echipamente și tehnologii pot fi alimentate și din fondurile private de pensii.
3. Stimularea fertilității și a imigrației lucrătorilor tineri.
4. Identificarea soluțiilor care asigură maximizarea echității intergeneraționale prin dialog social.
La acestea se poate adăuga combaterea muncii nedeclarate. MMJS are prevăzute numeroase acțiuni dedicate stimulării ocupării (vezi Obiectivul 1), dar și politicilor familiale care să încurajeze participarea femeilor tinere pe piața muncii (vezi Obiectivul 3). Rolul dialogului social este inclus în Obiectivul 4. Însă, după cum susține și ultimiul Raport de Țară CE pentru România rămâne ca și prioritate nerealizată egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați. Aceasta nu înseamnă doar angajarea unei oferte potențiale suplimentare de forță de muncă, dar, din reducerea disparităților dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea, va însemna și reducerea decalajului actual de gen în ceea ce privește nivelul pensiilor, unul dintre cele mai ridicate din UE.
Balanța între asigurarea sustenabilității, a echității și a adecvării pensiilor rămâne, și în cazul României, un obiectiv social și politic dificil de atins.
Această problemă este ilustrată de comparația dintre doi indicatori fundamentali în analiza gradului de adecvare al pensiilor41: rata agregată de înlocuire (raportul dintre mediana venitului din pensii pentru persoanele în vârstă între 65-74 de ani și mediana veniturilor din muncă a persoanelor în vârstă de 50-59 de ani), folosită de CE și pentru a evalua potențialul de echitate inter-generațională, și rata de înlocuire la pensionare (prima pensie raportată la ultimul salariu), care evaluează la nivel individual capacitatea pensiei de a menține un nivel adecvat de trai al persoanei pensionate.
Standardele OIM și BM situează ratele de înlocuire optime la un nivel între 45% și 60%. În funcție de formula de calcul, în anul 2013, rata de înlocuire la pensionare se situa în cazul României la un nivel
39 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?&catId=89&furtherNews=yes&langId=en&newsId=2841 40Îmbunătățirea corectitudinii și eficienței sistemelor fiscale poate, de asemenea, să joace un rol important în susținerea corectitudinii intergeneraționale.
41http://eprints.lse.ac.uk/51270/1/__Libfile_repository_Content_Grech, %20AG_Grech_How_best_measure_2013.pdf
34
între 35,6% și 40,9%42 și este prognozată să se mențină până în 2060 la cca 38% (dar numai în condițiile prognozate de efect compensatoriu al pensiilor private). În schimb, la 70% în 2016, rata agregată de înlocuire a României este una dintre cele mai ridicate din UE, până nu demult întrecută doar de Luxemburg, ceea ce, împreună cu deficitul în creștere al bugetului de pensii publice, a determinat CE să tragă semnale de alarmă privind riscurile de sustenabilitate. Sursa acestor aparente discordanțe este un efect de cohortă, inclusiv generat de tendința de scădere a salariului, mai ales a celui pentru persoanele peste 50 de ani, și creșterea asimetriei distribuției sale.
Figura 8. Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România
2013 2020 2030 2040 2050 2060
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
0
10
20
30
40
50
60
24.128.8
32.7
41.8 41.7
51.8
Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții (Contribuții / Cheltuieli nete)
Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții în sistemul de pensii publice (Contribuții / Cheltuieli nete)
Rata de dependenţă a vârstnicilor (populatie peste 65 ani/populatie între 15-64 ani, %)
Sursa: Analize ale Comisiei Naționale de Prognoză, 2016Notă: aceste analize nu reflecta introducerea măsurilor din Programul de Guvernare 2017-2020
Tabelul 4. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2
Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2
Valoare totală , 000 Lei
Eșalonare totală pe an ,000 Lei
2018 2019 2020 2021
Programul 2.1. Adecvare și echitate în sistemul de pensii 5.236 1.232 1.284 1.332 1.388
Programul 2.2. Managementul sistemului public de pensii 361.658.718 73.522.653 87.681.549 99.735.485 100.719.030
Total OS 2 361.663.954 73.523.885 87.682.833 99.736.817 100.720.418
(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoilor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
42 Date furnizate de Comisia Națională de Prognoză.
35
36
Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil
Program 2.1: Adecvare și echitate în sistemul de pensii
Măsuri Program 2.1.Măsura 2.1.1.1.: Creșterea pensiei medii bruteMăsura 2.1.1.2.: Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari Măsura 2.1.1.3.: Stimularea sistemului privat de pensiiMăsura 2.1.2.1.: Corelarea prevederilor si aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților si neconcordantelor din sistemul de pensii
Program 2.2: Managementul sistemului public de pensii
Măsuri Program 2.2.Măsura 2.2.1.1.: O administrare adecvată a sistemului de pensii publiceMăsura 2.2.1.2.: Plata pensiilor și a beneficiilor asociate
Obiectivul strategic 2 vizează creșterea veniturilor pensionarilor fără a afecta sustenabilitatea sistemului de pensii, în paralel cu o creștere a echității. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.
Program 2.1: Adecvare și echitate în sistemul de pensii
Motivație: Riscul de sărăcie în rândul pensionarilor de peste 65 de ani din România este estimat de EUROSTAT la 22,3% în 2015 și până în 2017 inclusiv, cu peste 6pp peste media UE (16% în 2016). Între țările UE, România ocupă astfel poziția 6, în ordinea descrescătoare a acestui indicator. Pensionarii nu se numără printre categoriile de populație aflate în risc major, dar riscul lor de sărăcie este în creștere continuă din 2011.
Pensiile sunt calculate printr-o formulă bazată pe puncte, prin multiplicarea punctajului mediu anual obținut de către asigurat cu valoarea unui punct de pensie. La data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Politica în domeniul pensiilor, ceea ce include nu numai valoarea punctului de pensie, cât și toate măsurile care se iau în vederea asigurării echității și sustenabilității, este elaborată de MMJS prin intermediul Direcției Asigurări Sociale cu consultarea CNPP și ASF și este implementată de către CNPP, respectiv ASF.Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în cuprinsul art. 53 alin. (1), o limită de vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Pentru bărbați, limita de vârstă standard de 65 de ani a fost atinsă la data de 1 ianuarie 2015 în timp ce pentru femei, limita vârstei standard de 63 de ani, se va atinge gradual, în timp, în anul 2030.
În 2017, guvernul a revenit în parte asupra reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus sistemul de pensii cu mai mulți piloni, prin reducerea contribuțiilor la Pilonul II mult sub nivelul planificat, respectiv 3,75% din salariul brut față de 6% cât era prevăzut inițial. Această modificare, apreciază CE în Raport de țară din 2018 privind România (CE) va reduce deficitul fiscal-bugetar pe
37
Rata medie de înlocuire total/schema publică. Țintă 2021: 36.6/36.7%
Impact
(2.1.1) Asigurarea unei vieti decente pentru pensionari: Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor. Ținta 2021: 14%(2.1.2) Respectarea principiilor echității: Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați. Ținta 2021: 3%(2.2.1) Menținerea sustenabilității sistemului de pensii: Rata de acoperire a cheltuielilor nete din contributii. Ținta 2021: 80%
Rezultatele programelor
termen scurt, întrucât cel de al doilea pilon al sistemului de pensii este încadrat în afara sectorului administrației publice. Cu toate acestea, câștigul bugetar s-ar estompa pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale redirecționate de la al doilea pilon ar fi însoțite de obligația de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor. În plus, această modificare va avea drept rezultat pensii mai puțin diversificate și ar putea avea, de asemenea, consecințe negative asupra dezvoltării piețelor de capital.Programul 2.1. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul de stat2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
Obiective: Programul 2.1. are două obiective specifice ale căror rezultate, până în anul 2021, sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P2.1.1: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari(2.1.1_1) Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor
Obiectiv specific P2.1.2: Respectarea principiilor echității(2.1.2_1) Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați
Măsuri de realizat: Programul 2.1. include acțiuni prevăzute de legislația în vigoare, și include la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Efectele Programului 2.1 vor fi susținute și amplificate de măsuri fiscale în favoarea pensionarilor, respectiv: din 1 ianuarie 2017 impozit pe venit 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2 000 lei lunar; de la 1 ianuarie 2018 impozit de 10% pentru pensii mai mari de 2 000 lei lunar (calculat la suma ce depășește 2 000 lei); începând cu primul trimestru din 2017 eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru toți pensionarii, indiferent de nivelul pensiei. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se suportă din bugetul de stat.
Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(2.1.1) Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari
2.1.1.1 Creșterea pensiei medii brute
2.1.1.2 Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari
2.1.1.3 Stimularea sistemului de pensii privat
(2.1.2) Respectarea principiilor echității
2.1.2.1 Corelarea prevederilor și aplicarea corespunzătoare a actelor normativepentru eliminarea inechităților și neconcordantelor din sistemul de pensii
Factorii de succes. Pentru a nu afecta sustenabilitatea, principalul factor de succes al acestor măsuri este să poată fi finanțate fără genera o creștere a presiunii inflaționiste. Nu în ultimul rând, stabilitatea și coerența legislativă permite evitarea situațiilor de inechitate și creează condițiile pentru concentrarea pe analiză de impact și eficientizare administrativă. Ne referim la modificarea Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul actualizării, simplificării și corelării cu alte acte normative.
38
Caseta 2. Lista de acte normative referitoare la drepturile reparatorii cu caracter necontributiv și pensiile de serviciu (suportate de la bugetul de stat)
Acte normative care reglementează drepturile reparatorii cu caracter necontributiv:1) Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, 2) Legea nr. 49/1999, privind pensiile IOVR, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război,3) Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, 4) D.L. nr. 118/1990, și 5) Legea nr. 189/2000, ambele privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, 6) Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 7) Legea nr. 341/2004, privind acordarea unor drepturi eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, 8) Legea nr. 109/2005, privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din Romania, 9) Legea nr. 8/2006, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, 10) Legea nr. 578/2004, privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, 11) Legea nr. 196/2009, privind instituirea pensiei minime garantate,
Acte normative care reglementează pensia de serviciu: 12) Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic, 13) Legea nr. 215/2015, privind statutul funcționarului public parlamentar, 14) Legea nr. 83/2015, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, 15) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 47/1992, privind privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, 16) Legea nr. 130/2015, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, 17) Legea nr.7/2016, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și 18) Decizia CCR 297/2012, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
39
Program 2.2: Managementul sistemului de pensii
Motivație: Stimularea gradului de ocupare și creșterea salariului minim43, (atât timp cât nu se generează efecte inflaționiste și se evită asimetria excesivă a curbei salariale), dar și îmbunătățirea ratei de colectare a contribuțiilor și implementarea/extinderea/eficientizarea sistemelor de pensii alternative și suplimentare (pensii private și ocupaționale) ca și a altor instrumente de economisire 44 sunt soluțiile cadru ale problemei de sustenabilitate a sistemului de pensii.
Strategia adoptată de România în perioada aceasta de programare bugetară este să prioritizeze creșterea gradului de adecvare a pensiei pe baza creșterii prognozate a numărului de contribuabili și a veniturilor medii, continuând procesul de egalizare a vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, și o mai bună eficiență administrativă, cu asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor.
Programul 2.2. este implementat de CNPP, în conformitate cu legislația în vigoare și direcțiile de politică și strategie elaborate de sau în colaborare cu MMJS.
Programul 2.2. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul de stat
2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
Obiective: Programul 2.2 are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorul indicator de rezultat:
Obiectiv specific P2.2.1: Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor
(2.2.1_1) Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții
Măsuri de realizat: Programul 2.2 include măsuri de stabilizare a sistemului și plata pensiilor.
(2.2.1) Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor
2.2.1.1 O administrare adecvată a sistemului de pensii publice
2.2.1.2 Plata pensiilor și a beneficiilor asociate
Factori de succes: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii depinde crucial de atingerea obiectivului legat de o creștere economică sustenabilă și generatoare de locuri de muncă, și îndeosebi a ocupării salariale. Comisia Națională de prognoză estimează că până în 2060 75% din pensionari vor fi acoperiți și de pensii private, și asta fără a considera pensiile ocupaționale.
43https://www.ce-re.ro/upload/Alternative%20si%20compromisuri%20%C3%AEn%20sistemul%20romanesc %20de%20pensii%20pentru%20urmatorii%2020%20de%20ani.pdf44http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1331677X.2016.1169705
40
Obiectivul Strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine
coordonate
Din 2008 până în prezent, la nivel european, România și Bulgaria ocupă ultimele locuri în ceea ce privește nivelul sărăciei, într-o ordine care depinde de indicatorul folosit.
Figura 9. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (%)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201715.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
23.824.3
24.8 24.6 24.423.8 23.5
41.540.9
43.2
41.9
40.3
37.4
38.8
35.5
UE28 România
Sursa datelor: EUROSTAT
Pentru România, reducerea marcată a ratei populației în risc de sărăcie și excluziune socială în 2015 este datorată scăderii numărului persoanelor în risc de excluziune socială, în timp ce populația în risc de sărăcie a crescut ușor. În 2017, în schimb, și numărul persoanelor în risc de sărăcie a înregistrat o scădere foarte importantă, de cca 8%. Daca vom considera ca prag de sărăcie echivalentul a 60% din venitul mediu la nivel național (după transferurile sociale), în România erau în 2017 7 000 mii de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială, sau 35,5% din populație, cu aproape 700 mii mai puține decât în 2014. Dintre acestea, 4 637 mii persoane sunt estimate a fi în risc de sărăcie, cu aproape 400 mii mai puțini decât în anul precedent.
Dar nu doar amploarea sărăciei în sine este o problemă majoră, ci și persistența și structura acesteia.
Caracterul creșterii economice, care nu ajunge să se redistribuie către păturile sărace ale societății, riscă să afecteze potențialul de creștere pe termen lung al țării și coeziunea socială.
Diferențele dintre zona urbană și zona rurală, ca și dintre regiunile țării, se mențin sau sunt în creștere, cu rata de sărăcie și excluziune socială din zona rurală practic consantă la un nivel foarte ridicat din 2010 până în prezent.
41
Figura 10. Rata riscului de sărăcie și excluziune socială pe medii (%)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201715.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
50.0
55.0
60.0
29.1 28.8
31.2
33.0
27.2
24.1 24.3
19.7
39.6
41.3
35.3
33.432.5
30.5
33.3
30.2
48.848.0
56.6
52.751.9
50.851.7
48.1
Orașe mari Orașe mici/medii și suburbii Zona rurală
Sursa datelor: EUROSTAT
Alți indicatori statistici arată că, deși înregistrează fluctuații de la un an la altul, sărăcia este în general persistentă45. Progresele înregistrate în 2017 însă, par a defini un trend pozitiv mai degrabă decât o fluctuație ciclică.
Figura 11. Alți indicatori ai sărăciei, 2010-2017 (%)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201710.0
12.0
14.0
16.0
18.0
20.0
22.0
24.0
26.0
28.0
16.5
13.8
21.6
23.5
18.017.5
18.7
17.1
19.5 19.3
20.2
Rata riscului de sărăcie ancorat (2008)Rata riscului după transferurile sociale (60% din mediana veniturilor după transferurile sociale)Rata riscului de sărăcie persistentă
Sursa datelor: EUROSTAT
În ceea ce privește structura populației în risc de sărăcie sau excluziune socială, la nivelul anului 2017 aproape o cincime, adică peste 1,3 milioane sunt copii (sub 16 ani), și 12% persoane peste 65 de ani. Rata riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul persoanelor ocupate, 26,6% în 2017, este sub media națională pentru persoanele în vârstă de muncă (34,1%). Această rată înregistrează însă variații foarte mari între categoriile de persoane ocupate. Dacă numai 15% dintre salariați de află în risc de sărăcie și excluziune socială, 62% dintre persoanele în alt tip de ocupare (nesalariată) se află
45 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf
42
în risc de sărăcie și excluziune socială. (vezi și discuția de la Obiectivul strategic 1). Adulții din familiile monoparentale au un risc de sărăcie mult crescut.
Rata de risc de sărăcie este mai mică în rândul pensionarilor, 18,1% față de 20,1% pentru total populație peste 65 de ani, dar ambele rate au crescut semnificativ în 2015 față de 2014, când s-au stabilizat (vezi și discuția de la Obiectivul strategic 2). Aproape 1 mil de români cu dizabilități se află în risc de sărăcie și 1,7 mil în risc de sărăcie sau excluziune socială (2016). Cu o rată de risc de sărăcie sau excluziune socială de 40,3%, copiii rămân și în 2017 categoria de vârstă cea mai afectată 46. Riscul de sărăcie sau excluziune socială al copiilor se corelează stâns cu nivelul de educație al părinților.
Figura 12. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială pe grupe mari de vârstă și sexe (%, 2016)
B B F F B B F F B B F F B B F F B B F F B B F F< 16 < 16 < 16 < 16 16-24 16-24 16-24 16-24 25-54 25-54 25-54 25-54 55-64 55-64 55-64 55-64 > 65 > 65 > 65 > 65 Total Total Total TotalUE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro UE Ro
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
25.6
49.6
26.3
47.4
29.5
47.6
31.5
47.8
22.5
35.8
23.3
35.4
22.7
32.9
26.3
40.3
15.0
27.0
20.6
38.7
22.5
37.8
24.4
39.8
Sursa datelor: EUROSTAT
Aceste caracteristici structurale implică nevoia de accelerare a tranziției de la acordarea de beneficii sociale, care nu acționează direct asupra ciclului sărăciei în contextul familial și cel al comunității, către un sistem bazat pe servicii sociale cu efect de asistare persoanei și a familiei sale către integrare activă în societate. Obiectivul strategic 3 se va referi la măsuri transversale de integrare a persoanelor sărace și în situații vulnerabile, cu accent pe copiii și persoane cu dizabilități.
Tabelul 5. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 3
Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 3
Valoare totală ,000 Lei
Eșalonare totală pe an ,000 Lei
2018 2019 2020 2021
Programul 3.1. Protecția copilului 764.346 2.218 194.136 140.481 427.512
Programul 3.2. Beneficii de asistență socială și inspecție socială
58.068.055
14.042.990
14.957.923
14.576.753
14.490.389
Programul 3.3. Servicii sociale 409.868 78 308 160.902 121 907 48 751Programul 3.4. Drepturile persoanelor cu dizabilități 313.998 13.713 123.112 108.645 68.528
Programul 3.5. Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie
185.601 24.344 73.869 77.983 9.405
Total OS 3 59.741.868
14.161.572
15.509.941
15.025.769
15.044.586
46 Date EUROSTAT.
43
(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
44
45
Obiectiv strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate
Program 3.1: Protecția copilului
Măsuri Program 3.1.Măsura 3.1.1.1.: Înfiinţarea a cel puţin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritorialeMăsura 3.1.1.2.: Extinderea acordării pachetului minim de serviciiMăsura 3.1.1.3.: Creşterea calităţii serviciilor sociale destinate copiilorMăsura 3.1.2.1.: Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 şi înfiinţarea de case de tip familial şi apartamenteMăsura 3.1.2.2.: Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament
Program 3.2: Beneficii de asistență socială și inspecție socială
Măsuri Program 3.2.Măsura 3.2.1.1.: Finanţarea şi plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)Măsura 3.2.1.2.: Finanţarea şi plata beneficii sociale acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserţie)Măsura 3.2.1.3.: Finanţarea drepturilor alocate persoanelor cu handicapMăsura 3.2.1.4.: Creşterea ajutorului financiar acordat prin programul VMIMăsura 3.2.1.5.: Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocaţia pentru susţinerea familiei)Măsura 3.2.1.6.: Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocaţia de stat pentru copii/alocaţia de plasament/indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie)Măsura 3.2.1.7.: Preluarea plătii drepturilor acordate persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederile OUG 51/2016, pentru modificarea şi completarea unor acte normative.Măsura 3.2.1.8.: Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)Măsura 3.2.2.1.: Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială, prin diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilitățiMăsura 3.2.2.2.: Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinatăMăsura 3.2.2.3.: Realizarea de controale care au ca scop verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale în vederea consolidării capacității și eficienței actului de inspecție socială.Măsura 3.2.2.4.: Realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora.Măsura 3.2.2.5.: Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități
46
Obiectiv strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate
Program 3.3: Servicii sociale
Măsuri Program 3.3.Măsura 3.3.1.1.: Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor socialeMăsura 3.3.1.2.: Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județeanMăsura 3.3.1.3.: Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale Măsura 3.3.1.4.: Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social Măsura 3.3.1.5.: Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente si metodologii de lucru Măsura 3.3.1.6.:Dezvoltarea unui sistem național de incluziune socialMăsura 3.3.2.1.: Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice Măsura 3.3.2.2.: Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență Măsura 3.3.2.3.: Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de serviciiMăsura 3.3.2.4.: Dezvoltarea rețelei publice de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
Program 3.4: Drepturile persoanelor cu dizabilități
Măsuri Program 3.4.Măsura 3.4.1.1.: Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații.Măsura 3.4.1.2.: Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitateMăsura 3.4.1.3.: Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uriMăsura 3.4.2.1.: Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechiMăsura 3.4.2.2.: Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)Măsura 3.4.2.3.: Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii socialeMăsura 3.4.2.4.: Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabileMăsura 3.4.2.5.: Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006
Program 3.5: Egalitatea de șanse și combaterea violenței în familie
Măsuri Program 3.5.Măsura 3.5.1.1.: Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilorMăsura 3.5.1.2.: Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publiceMăsura 3.5.1.3.: Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populațieiMăsura 3.5.1.4.: Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse şi de tratament între femei şi bărbațiMăsura 3.5.1.5.: Organizarea de evenimente de conștientizare si sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen si a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajațilorMăsura 3.5.1.6.: Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populațieiMăsura 3.5.1.7.: Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelorMăsura 3.5.1.8.: Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie (25 noiembrie) și a zilei egalității de șanse între femei și bărbați (8 mai)Măsura 3.5.1.9.: Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilorMăsura 3.5.1.10.: Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilorMăsura 3.5.1.11.: Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie
Obiectivul strategic 3 vizează rezultate pe termen lung în reducerea ratei de risc de sărăcie și excluziune socială. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.
Programul 3.1: Protecția copilului
Motivație: Tendințele demografice din ultimele decade reflectă o scădere a numărului și ponderii copiilor, evidențiind accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Dar problema sărăciei în rândul copiilor români este una copleșitoare. Conform estimărilor EUROSTAT, în 2017, 40,3% dintre copii se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială, a doua dintre cele mai mari rate la nivel european. 31,3% dintre copiii români se află în risc de sărăcie. Caracteristicile situației din România care limitează impactul măsurilor directe destinate copiilor în situații de sărăcie se referă la rata ridicată de nivelul ridicat al transmiterii sărăciei între generații și la corelație între sărăcia în rândul copiilor și nivelul de educație al părinților. Astfel, politica de protecție a copilului trebuie să fie corelată cu politica de combatere a sărăciei si accesul la formare și piața muncii.
47
Rata riscului de săracie relativă. Țintă 2021: 34%Rata de risc de sărăcie în rândul copiilor. Țintă 2021: 29%
Impact
(3.1.1) Îmbunătăţirea accesului copiilor la servicii de calitate: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani). Țintă 2020: 1,5%(3.1.2) Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile: Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi - copii. Țintă 2020: 0,047%(3.2.1) Administrarea într-n sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat: Raportului dintre numărul plăților verificate și număr total de plăți. Țintă 2021: 90%(3.2.2) Reducerea erorii şi fraudei în sistemul de asistenţă socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activităţile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistenţă socială și de furnizare a serviciilor sociale: Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude si numărul total de plăți. Țintă 2021: 4%(3.3.1) Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT: Ponderea furnizorilor publici de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale. Țintă 2021: 80%(3.3.2) Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice. Țintă 2021: 3(3.4.1) Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării: Personalul angajat in institutiile publice va fi informat/format asupra necesitatii accesibilizarii mediului fizic, informational si comunicational. Țintă 2020: 30%(3.4.2) Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate: Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finantare POR. Țintă 2020: 35% (3.5.1) Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență: Procentul din populație care au cunostinta de existenta cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violență în rândul populației. Țintă 2021: 85%
Rezultatele programelor
Protecția copilului se desfășoară pe câteva linii majore de acțiune. În vederea prevenirii separării copilului de familie începând cu anul 1997 s-au realizat: reformarea cadrului normativ în domeniu, descentralizarea activităților de protecție a copilului, restructurarea și diversificarea instituțiilor de ocrotire a copilului, dezvoltarea de alternative de tip familial la ocrotirea de tip rezidențial și creșterea accentului pe politicile de prevenire a separării copilului de familie. În continuare, se va avea astfel în vedere asigurarea cadrului necesar dezvoltării serviciilor sociale în raport cu acordarea unor beneficii financiare directe, și dezvoltarea serviciilor sociale destinate sprijinirii creșterii și îngrijirii copiilor și adolescenților în familie, facilitându-se în același timp promovarea unor mecanisme de sprijin al părinților în vederea asigurării unui echilibru între viața de familie și cea profesională. Adopția este cea mai bună soluție de a oferi o familie permanentă copilului pentru care nu poate fi găsit un mediu corespunzător în familia sa de origine.
Aceste două linii de acțiune, în responsabilitatea MMJS, respectiv ANPDCA sunt completate de măsuri complexe de îmbunătățire a accesului la servicii de educație (inclusiv combaterea abandonului școlar) și sănătate, acoperite mai ales de ministerele de resort, în colaborare și cu consultarea ANPDCA.
La sfârșitul lunii decembrie 2017, erau 55 302 copii în sistemul de protecție specială, dintre care 18 197 copii (32,90%) beneficiau de măsură de protecție specială în servicii de tip rezidențial și 37 105 copii (67,10%) beneficiau de măsură de protecție specială în servicii de tip familial. Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și private (de la aproape 60 de mii în anul 2000), a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor. Reducerea intrării copiilor în sistemul de protecţie specială nu ar fi fost posibilă fără dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinţi (centre de zi, centre de recuperare, centre de consiliere, etc.). Începând cu 1 ianuarie 2005 serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale sunt principalele responsabile cu dezvoltarea acestora, ajungând la 31 decembrie 2017 să ofere servicii pentru 43,89% din copiii beneficiari de astfel de servicii, pentru 20,39% oferind organismele private acreditate, iar 35,72% sunt beneficiari ai serviciilor de prevenire oferite de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului47.
În cadrul monitorizării indicatorilor specifici ai Pilonului European al drepturilor sociale, CE așează România în rândul țărilor cu situație precară, dar în curs de îmbunătățire în ceea ce privește copii cu vârste de până la 3 ani aflați în situații formale de îngrijire. A fost elaborat un plan de închidere a instituțiilor de protecție a copilului, iar interesul copilului a fost așezat în centrul acestui proces. Planul va fi aplicat pentru un prim lot de 50 de instituții și promovează întreprinderea de acțiuni „croite pe măsură” pentru fiecare copil aflat în instituțiile în cauză, vizând în primul rând reintegrarea copiilor în familiile lor. Finanțarea actuală nu este încă suficientă pentru a permite atingerea obiectivelor.
Legislația privind protecția și promovarea drepturilor copilului, elaborată de MMJS în colaborare cu ANPDCA, este în prezent aliniată cerințelor europene și internaționale în materie. La nivel de implementare, asigurată de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și a Serviciilor Publice de Asistență Socială (SPAS), există o eterogenitate ridicată a structurilor organizaționale din teritoriu și a procedurilor de lucru utilizate la nivelul acestora, datorată în mare parte lipsei resurselor umane și a capacității administrative necesare aplicării integrale a cadrului legislativ existent48.Programul de Guvernare pune un accent deosebit pe măsuri care să ducă la îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, și reducerea
47 Informații preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/copil_an2017.pdf . 48 http://www.copii.ro/anpdca-content/uploads/2015/01/Anexa-1-Strategia-nationala-aprobata-de-Guvern.pdf
48
abandonului școlar, inclusiv prin introducerea Pachetului social garantat pentru educație. în al doilea rând se urmărește susținerea familiilor cu copii prin acordarea între 1 200 și 1 600 lei/ an pentru fiecare copil care nu lipsește de la școală, în funcție de veniturile părinților și numărul de copii și prin acordarea de deduceri fiscale. Serviciile de sănătate, îndeosebi de prevenție, vor fi mai bine direcționate către copii. Serviciile integrate înființate la nivelul primăriilor vor constitui o prioritate, cu implementare 2017–2020. Dezinstituționalizarea și tranziția către îngrijirea în comunitate este una dintre măsurile cuprinse atât în Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului, în cea privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, cât și în Programul de Guvernare 2017-2020, iar reușita acestui proces trebuie să fie în strânsă legătură cu dezvoltarea și finanțarea serviciilor adresate copiilor separați de familiile lor.Programul 3.1. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul MMJS2. Programul Operațional POCU 3. (Potențial) alte surse
Obiective: Programul 3.1. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:Obiectiv specific P3.1.1: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate(3.1.1_1) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani)Obiectiv specific P3.1.2: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile(3.1.2_1) Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi – copii
Măsuri de realizat: Programul 3.1. include măsurile din Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(3.1.1) Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate 3.1.1.1 Înființarea a cel puțin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități
administrativ teritoriale 3.1.1.2 Extinderea acordării pachetului minim de servicii 3.1.1.3 Creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor(3.1.2) Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile 3.1.2.1 Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în
structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 și înființarea de case de tip familial și apartamente
3.1.2.2 Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament
Factori de succes: Factori care ar asigura succesul acestor programe sunt în principali legați de disponibilitatea resurselor de personal necesare, dar și de o mai bună colaborare între sectoare sau autorități în implementarea cadrului legislativ existent. Sistemul de protecție socială din România este încă excesiv orientat pe dimensiunea beneficiilor bănești, și în consecință, asistența socială în familie și în comunitate, și în cadrul ei componenta de prevenire, este necesar să fie dezvoltată suplimentar. În acest scop este utilă stimularea transferului de bune practici în domeniul serviciilor și politicilor pentru copil.
49
Programul 3.2: Beneficii de asistență socială și inspecție socială
Motivație: Beneficiile de asistență socială, componentă a sistemului național de protecție socială, sunt măsuri de redistribuire financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege. Beneficiile de asistență socială (atât în bani, cât și în natură) trebuie să ofere beneficiarilor un venit sigur și, prin urmare, orice reformă a sistemului va trebui să consolideze și să optimizeze acest tip de sprijin. În prezent în România asistența socială are o contribuție importantă la reducerea incidenței sărăciei.
ANPIS administrează trei mari categorii de beneficii de asistență socială, respectiv: 1) sprijin acordat familiilor cu venituri reduse 2) politici familiale și 3) sprijin acordat persoanelor cu handicap. Cel mai mare număr de beneficiari revine alocației pentru copii, peste 3,6 mil persoane, un drept universal acordat copiilor. În 2017 suma aferentă alocației pentru copii a reprezentat 32,9% din totalul plăților de beneficii sociale. Peste 700 mii de persoane cu handicap au beneficiat de beneficii sociale în 2017 si 234 mii familii sunt beneficiare de venit minim garantat49. Finanțarea acestor beneficii se realizează de către Direcția Politici Beneficii Sociale.
Sistemul de asistență socială, ca și componentă a sistemului de protecție socială, contribuie prin elementele sale – beneficiile de asistență socială (transferurile financiare) și serviciile sociale, la promovarea, respectarea și garantarea drepturilor beneficiarilor la o viață independentă, împlinită și demnă, precum și la facilitarea participării acestora la viața socială, economică, politică și culturală, ca parte integrantă în procesul de incluziune socială.
Bugetul corespunzător, gestionat de MMJS pentru domeniul asistenței sociale a crescut continuu din 2005, iar programele din domeniu au fost revizuite în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate.
Din 2010 până în prezent, două reforme au marcat acest domeniu, respectiv:
adoptarea strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în 2011, și aprobarea Strategiei naționale pentru incluziune socială și reducerea sărăciei 2015-2020 și a
planului strategic de acțiuni al Guvernului României prin Hotărârea de Guvern nr. 383 din 27 mai 2015 în anul 2015 (denumită în continuare strategia pentru incluziune socială).
Programul de Guvernare 2017-2020 pune accent pe țintirea mai precisă a grupurilor vulnerabile și promovarea „incluziunii active”, împreună cu dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a politicilor de incluziune socială și a unui sistem național de indicatori de incluziune socială și calcularea anuală a acestora. Se urmărește de asemenea integrarea și corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenței sociale și crearea sistemului "e-asistență socială’’.
Plata beneficiilor sociale este un element cu pondere importantă în bugetul MMJS, și, în mod evident se urmărește cu atenție limitarea efectelor fraudei, corupției și erorilor. Controlul se realizează mai ales asupra programelor care au un grad relativ mai ridicat de risc de fraudă, cum ar fi venitul minim garantat, alocația pentru copii sau drepturile pentru persoanele cu dizabilități. Strategia strategia pentru incluziune socială recomandă dezvoltarea sistemului de semnalare a suspiciunii de fraudă, întărirea capacității de control și comunicarea publică a rezultatelor campaniilor de luptă împotriva fraudei.
În mod concret, activitatea de inspecție socială se referă la:
- realizarea campaniilor de control tematic, în conformitate cu planul de control al MMJS;
- verificarea prin controale inopinate a modului în care sunt respectate drepturile sociale ale cetățenilor;
49 Informații preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/asistenta_an2017.pdf .
50
- evaluarea serviciilor sociale, controlul și monitorizarea serviciilor sociale.
La nivelul anului 2015, cele mai multe dintre verificări (95%) au fost făcute prin controale tematice, dar controalele inopinate sunt cele care au cea mai mare rată de suspiciuni verificate (37%), urmat de controlul desfășurat la solicitarea camerelor de conturi (22%). Pe cale de consecință, ANPIS desfășoară activități de încurajare a cetățenilor de a sesiza aspecte neconforme cu cadrul legal și scăderea treptată a abordării controlului tematic50
Politica în domeniul asistenței sociale este elaborată de MMJS în colaborare mai ales cu MEN și MS și este implementată de către ANPIS, în colaborare cu autoritățile locale. Activitatea de inspecție socială se realizează de către ANPIS prin Direcția de Inspecție Socială reprezentanții acesteia la nivel local, respectiv, inspectorii sociali.
Programul 3.2. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale (BASS)
Din anul 2011, costurile cu asistența socială au fost acoperite integral de la bugetul central - modificare care a avut atât beneficii de distribuție cât și administrative - rata de eroare și de fraudă a scăzut de la 25% în 2010, la 12% în 201451.
Obiective: Programul 3.2. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P3.2.1: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat
(3.2.1_1) Raportului dintre numărul plăților verificate informatic și număr total de plăți
Obiectiv specific P3.2.2: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale
(3.2.2_1) Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude și număr total de plăți
Măsuri de realizat: Programul 3.2. include măsuri din Strategia națională antisărăcie 2014-2020 și care decurg din legislația în vigoare și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(3.2.1) Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat
3.2.1.1 Finanțarea și plate drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)
3.2.1.2 Finanșarea și plata beneficiilor acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)
3.2.1.3 Finașarea drepturilor alocate persoanelor cu handicap
1.Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea Număr 448/2006:
a. Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;
b. Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuat
50 Raport de activitate ANPIS, 2015.51 PSI 2014.
51
c. Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual
d. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA
2. Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA acordată potrivit Legii Număr 584/2002.
3.2.1.4 Creșterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI
3.2.1.5 Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)
3.2.1.6 Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)
3.2.1.7 Preluarea plătii drepturilor acordate persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederilo OUG 51/2016, pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
3.2.1.8 Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)
(3.2.2) Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale
3.2.2.1 Diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilități în vederea consolidării.apacității și eficienței actului de inspecție socială.
3.2.2.2 Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinată
3.2.2.3 Verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale prin realizarea de controale tematice.
3.2.2.4 Realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora.
3.2.2.5 Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități
Factori de succes: Principalul factor de succes legat de asistența socială este țintirea precisă a beneficiarilor și reducerea fraudei printr-un program de inspecție socială performant. Introducerea sistemelor complexe și personalizate de tip venitul minim de inserție/incluziune socială necesită un control precis și complex al informației caz cu caz, deci calitatea sistemului informatic este fundamentală.
52
Programul 3.3: Servicii sociale
Motivație: Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, a prevenirii și a combaterii riscului de excluziune socială, a promovării incluziunii sociale și a creșterii calității vieții52. Sărăcia monetară adâncește și mai mult vulnerabilitățile, însă doar prin acordarea de beneficii sociale nu se pot elimina actualele probleme sociale, beneficiile de asistență socială și serviciile sociale constituind un pachet unitar de măsuri corelate și complementare serviciilor sociale. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale presupune abordarea nevoilor individuale din perspectiva ciclurilor vieții, în context familial și comunitar. Aceasta nu se poate realiza fără o rețea complexă de servicii sociale, bine coordonată și integrată pentru a combate cele mai persistente probleme sociale ale României, precum nutriția precară a copiilor, neglijarea și abuzul copiilor, părăsirea timpurie a școlii și slaba dezvoltare a programelor de educație timpurie a copilului. Printre aceste probleme putem include și șomajul tinerilor, serviciile medicale primare și preventive insuficiente, numărul mic al locuințelor sociale și lipsa serviciilor de sprijin menite să răspundă diferitelor nevoi (precum dizabilități, dependență de droguri și alcoolism, violență domestică, lipsa unui adăpost și nevoile foștilor deținuți).
Există deja un spectru larg de politici, programe și intervenții sectoriale care urmăresc reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, iar experiența și instrumentele necesare identificării persoanelor și zonelor afectate de sărăcie au fost îmbunătățite în ultimii ani. În prezent se urmărește o mai bună coordonare a acestor politici, programe și intervenții în vederea eficientizării intervențiilor sociale, care să ofere populației acces la locurile de muncă, sprijin financiar și servicii.
Această secțiune vizează doar serviciile sociale din cadrul sistemului de asistență socială, dar trebuie avută în vedere conectarea funcțională cu celelalte tipuri de servicii (precum cele din sfera ocupării forței de muncă, a educației, a sănătății, a justiției și a locuirii).
Politica în domeniul asistenței sociale este elaborată de MMJS în colaborare mai ales cu MEN și MS și este implementată de către ANPIS, în colaborare cu autoritățile locale.
Furnizorii publici și privați acreditati pot oferi cetățenilor servicii sociale doar dacă acestea sunt licențiate de către MMJS, ANPDCA, ANES și ANPD. În decembrie 2016 existau 2550 servicii sociale licențiate, dintre care 1396 publice 1696 la sfârșitul anului) și 1154 private, și 2947 furnizori acreditați53.
Liniile curente de politică, așa cum sunt ele definite atât de Strategia Antisărăcie, cât și de Programul de Guvernare, se referă la a) modificarea accentului de la susținerea persoanei la susținerea familiei, b) tranziția către incluziunea activă, care combină politicile de integrare pe piața muncii cu acordarea unui venit suficient și cu dezvoltarea unui sistem de servicii sociale, și c) dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a politicilor de incluziune socială.
Prin prisma atribuțiilor ce revin MMJS în calitate de autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială și promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și ale oricăror altor persoane aflate în nevoie, în perioada 2017-2020, urmează să se elaboreze și sau revizuiască acte normative în domeniul asistenței sociale, respectiv: modificarea și completarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, inclusiv în vederea introducerii prestației de dependență, potrivit modelelor europene și modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr.292/2011 în vederea revizuirii/creării cadrului legislativ pentru implementarea măsurilor din Programul de guvernare 2017-2020, menționate anterior.
Programul 3.3. Servicii sociale este finanțat din următoarele surse:
52 Legii asistenței sociale nr. 292/2011.53 https://harta-furnizori.mmuncii.ro/
53
1. Bugetul MMJS
2. Bugetul Asigurărilor Sociale (BASS)
Obiective: Programul 3.3. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicator de rezultat:
Obiectiv specific P3.3.1: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT
(3.3.1_1) Ponderea furnizorilor publici de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale
Obiectiv specific P3.3.2: Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice
(3.3.2_1) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice
Măsuri de realizat: Programul 3.3. include măsuri din Strategia națională antisărăcie 2014-2020 și care decurg din legislația în vigoare, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(3.3.1) Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT
3.3.1.1 Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale
3.3.1.2 Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean
3.3.1.3 Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale
3.3.1.4 Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social
3.3.1.5 Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente și metodologii de lucru
3.3.1.6 Dezvoltarea unui sistem național de incluziune socială
(3.3.2) Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice
3.3.2.1 Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice
3.3.2.2 Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență
3.3.2.3 Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii
3.3.2.4. Dezvoltarea rețelei publice de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
Factori de succes: Pentru succesul funcțional al serviciilor sociale e necesară o abordare coordonată la nivelul implementării politicilor, programelor și intervențiilor adresate populației sărace și
54
vulnerabile, precum și zonelor marginalizate. Este de asemenea necesară îmbunătățirea capacității de evaluare a nevoilor la orice nivel și armonizarea și alinierea diferitelor programe și intervenții cu ajutorul unor asistenți sociali bine pregătiți și abilitați atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate. În implementarea intervențiilor, este important să fie abordate atât provocările de la nivelul ofertei, cât și cele legate de cerere. În comunitățile sărace și marginalizate, din mediul rural sau urban, dar și în rândul populației de etnie romă sau non-romă, furnizarea unei noi infrastructuri sau servicii nu înseamnă că acestea vor fi și folosite54.
Programul 3.4: Drepturile persoanelor cu dizabilități
Motivație: La 31 decembrie 2017 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, a fost de 797 104 persoane (sau 3,59% din populația României). Dintre acestea, 97,74 % (779 066 persoane) se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituționalizate) și 2,26 % (18 038 persoane) se află în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate) coordonate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități. Numărul instituțiilor publice de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități la 31 decembrie 2017 este de 475 (față de 448 la 31 decembrie 2016), dintre care: 417 rezidențiale (față de 388 la 31 decembrie 2016) și 58 nerezidențiale – de zi (față de același număr 60 la 31 decembrie 2016). Aproximativ două treimi (58,75%) din instituțiile rezidențiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilități sunt: a) centre de îngrijire și asistență (28,30%), având 6 535 de beneficiari, și b) locuințe protejate (30,46%), având 907 de beneficiari. Aceștia reprezentă 41,26% din numărul total de 18 038 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Un număr semnificativ de beneficiari există şi în cele 74 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.367 persoane (35,30%). În 2017 copiii cu dizabilități erau în număr de 62 53155.
Programul 3.4., Drepturile persoanelor cu dizabilități, urmărește crearea și dezvoltarea cadrului legal și instituțional necesar pentru exercitarea deplină și efectivă de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale.
Cele două linii de direcție fundamentate ale politicii de susținere și integrare a persoanelor cu dizabilități sunt: 1) promovarea accesului (inclusiv la servicii de educație, formare și sănătate) asigurarea accesibilității și eliminarea discriminării, și 2) dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate. Aceste linii de politică corespund obiectivelor Programului 3.5. și reflectă filosofia și structura Strategiei naționale “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” , aprobată prin HG nr. 655/2016. Strategia, își propune să asigure implementarea Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007, și ratificată prin Legea nr. 221/2010.Programul de Guvernare 2017-2020 reiterează importanța celor două linii de politică menționate mai sus. Măsuri adiționale se referă la măsuri de consiliere pe piața muncii, alternative de formare profesională (ateliere protejate, ateliere vocaționale, centre de terapie ocupațională etc.) pentru tinerii cu dizabilități și diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creșterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching (vezi Obiectivul 1), elaborarea unui plan pentru construcția și
54 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf 55 Informații preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/dizabilitati_an2017.pdf .
55
utilizarea eficientă de locuințe sociale destinate familiilor dezavantajate (fără adăpost, având printre membri persoane cu dizabilități etc), susținerea programelor de știri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreților și a costurilor generate de introducerea în cadrul acestora a prezentării duale, creșterea gradului de subvenționare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS, mai ales pentru copiii, dezvoltarea serviciilor sociale și îmbunătățirea reglementării statutului asistentului personal, creșterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități, dezvoltarea serviciilor de transport adaptat și sancționarea entităților care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilități. Se va pune accent crescut pe consultarea periodică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.
Politica în acest domeniu este centrată pe implementarea măsurilor enumerate mai sus și este elaborate de MMJS, în colaborare cu ANPD și o varietate de parteneri instituționali. Implementarea se realizează de către DGASPC/SPAS și ANPIS.
Programul 3.4. este finanțat din următoarele surse:1. Bugetul MMJS
Obiective: Programul 3.4. are două obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P3.4.1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării
(3.4.1_1) Personalul angajat in instituțiile publice informat/format asupra necesității accesibilizării mediului fizic, informațional și comunicațional
Obiectiv specific P3.4.2: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate
(3.4.2_1) Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finanțare POR - % din total obiectiv (516 persoane până în anul 2023)
Măsuri de realizat: Programul 3.4. include măsuri din Strategia națională O Societate fără Bariere pentru Persoanele cu Dizabilități și care decurg din legislația în vigoare, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(3.4.1) Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării
3.4.1.1 Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații.
3.4.1.2 Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitate
3.4.1.3 Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri
56
(3.4.2) Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate
3.4.2.1 Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea planului de restructurare a instituției de tip vechi
3.4.2.2 Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)
3.4.2.3 Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale
3.4.2.4 Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile
3.4.2.5 Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006
Factori de succes: Succesul implementărilor măsurilor de accesibilizare depinde pe de o parte de efectul sesiunilor de sensibilizare și conștientizare iar pe de altă parte se capacitatea de a aplica efectiv sancțiuni. Factori de succes esențiali pentru dezinstituționalizare sunt managementul eficient al fondurilor disponibile și stabilirea unei colaborări de succes cu administrațiile locale.
Programul 3.5: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie
Motivație: Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât și la nivelul politicilor publice. Studii recente în acest domeniu au relevat faptul că introducerea perspectivei de gen în politicile publice conduce la creșteri semnificative ale economiei și nivelului de trai al cetățenilor. În ultimii ani s-a putut observa că diferențele de gen s-au diminuat, însă nu suficient pentru a realiza de facto egalitatea de șanse între femei și bărbați56. Egalitatea de șanse poate fi privită din numeroase perspective. Dacă în momentul de față, în România nu există în general discriminare a femeilor la educație și sănătate, se observă diferențe în accesul pe piața muncii (vezi Obiectivul 1).
Raport de țară din 2018 privind România (CE) prezintă opinia conform căreia există totuși o serie de dificultăți specifice legate de egalitatea de șanse. Inegalitatea de șanse persistă în învățământ, în sănătate, în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și la servicii și este prevalentă mai ales în zonele rurale. Acest lucru se datorează și precarității dialogului social. Rata de ocupare și rata de activitate în rândul femeilor sunt în continuare mult sub media UE, în special în cazul femeilor mai în vârstă, în parte din cauza lipsei unor centre de îngrijire a copilului (30), a unor structuri de încadrare a copiilor după orele de școală și a unor servicii de îngrijire pe termen lung care să fie disponibile la prețuri accesibile. Guvernul a luat unele măsuri pentru a formaliza încadrarea în muncă a persoanelor care au grijă de copii și intenționează să finanțeze 2 500 de creșe.
Rata de risc de sărăcie sau excluziune socială în rândul femeilor în România este estimată de către EUROSTAT la 36,3% în 2017 (39,8% în 2016), mult peste nivelul mediu european de 24,4% (2016). De remarcat este însă că diferență dintre femei și bărbați în ceea ce privește rata de risc de sărăcie sau excluziune socială a devenit foarte similară cu media europeană (2pp față de 1,9pp în EU). Particularitatea României este că această diferență se datorează în cea mai mare parte diferențelor în ocupare, la rândul lor alimentate de modelul familial și balanța familie muncă mai în defavoarea femeilor din România decât celor din alte țări, și nu diferențelor în salarii.
56 http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mda1/~edisp/1010115116200005220.pdf
57
În România, ponderea reprezentării femeilor în poziții decizionale în administrația publică, la ambele niveluri, crește de la 27% în 2003 la 56% în 2011 și, în concordanță cu tendința descrescătoare la nivelul Uniunii Europene, la 51% în 2012. În fapt, se constată că procentul femeilor care ocupă poziții de decizie în administrația publică centrală depășește semnificativ media generală din UE, fapt care situează țara noastră printre primele locuri în ierarhia europeană57.
Pe de altă parte deși există la nivelul opiniei publice și al conștiinței colective certitudinea că hărțuirea este un fenomen răspândit, la acest moment nu există o conștientizare suficientă a dreptului și obligațiilor legate de combaterea acestui fenomen, atât din partea victimelor cât și a societății în general.
Drept urmare, având în vedere că măsuri de promovare a egalității de gen pe piața muncii sunt cuprinse în Obiectivul 1, iar diverse măsuri de natură socială în Obiectivul 2, Programul 3.5. va acoperi măsuri de educație, formare și conștientizare. Acestea corespund Strategiei naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014 – 2017, aprobată prin HG 1050/2014 principalul document strategic în acest domeniu.
Este de menționat ca experiența românească în domeniul egalității de gen include deja o legislație bine structurată, mecanisme instituționale care pun în aplicare acest principiu, o societate civilă în continuă dezvoltare și un important segment academic58.
În ceea ce privește violenta în familie, aceasta este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea românească. Datele recente arată că societatea românească contemporană, în lipsa unor modele progresiste, tinde să se orienteze în ceea ce privește construirea relațiilor dintre femei și bărbați în familie către un model patriarhal, influențat, din păcate, de scăderea nivelului de trai și de educație și de evoluțiile sociale negative ale tranziției românești. În acest context, prevenirea violenței în familie devine o prioritate în ceea ce privește promovarea modelelor relaționale bazate pe egalitatea de gen.
"Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice", adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 și ratificată de România prin Legea 30/2016 a stat la baza "Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013 - 2017", principalul document strategic din domeniul combaterii violenței.
Principalele linii de politică în domeniul combaterii violenței în familie sunt 1) acțiuni de educare și formare, inclusiv a personalului care are de a face cu aceste cazuri și 2) dezvoltarea unei rețele integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor. Programul de Guvernare reiterează importanța lansării unui semnal clar privind necesitatea de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor.
Facem precizarea ca in prezenta versiune a Planului Startegic Instituional elaborat pentru Ministerul Muncii si Justitiei Sociale nu a fost prinsa Strategia națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 elaborata de ANES si aprobata prin Hotărârea de Guvern nr. 365/24.05.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465/06.06.2018, aceasta urmand sa fie inclusa in noua versiune a PSI ce va fi elaborata incepand cu luna septembrie 2018.
ANES este principalul responsabil instituțional privind atât politicile împotriva discriminării pe criterii de gen și promovării egalității de șanse între femei și bărbați cât și cele împotriva violenței domestice. Implementarea acestor politici se face prin colaborare cu ANOFM și IM, MEN, MS, și organe ale administrației locale. ANES coordonează activitatea în teritoriu prin Comisiile Județene
57 PSI 2014,58http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mda1/~edisp/ 1010115116200005220.pdf.
58
pentru Egalitate de Șanse (COJES) și respectiv colaborează cu Direcțiile Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului din țară pentru combaterea violenței domestice.
Programul 3.5. este finanțat din următoarele surse:
1. Bugetul MMJS
2. Programul Operațional POCU
3. Mecanismul Financiar Norvegian (EEA and Norway Grants)
Obiective: Programul 3.5. are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P3.5.1: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență
(3.5.1_1) Procentul din populație care au cunoștința de existența cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violenta în rândul populației
Măsuri: Programul 3.6 include măsuri din “Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013 - 2017”. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.
(3.5.1) Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență
3.5.1.1 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor
3.5.1.2 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice
3.5.1.3 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației
3.5.1.4 Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați
3.5.1.5 Organizarea de evenimente de conștientizare și sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen și a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților
3.5.1.6 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației
3.5.1.7 Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelor
3.5.1.8 Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie
3.5.1.9 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor
3.5.1.10 Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor
3.5.1.11 Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie
59
Factori de succes: Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă a programelor către publicul țintă; b) angrenarea și responsabilizarea partenerilor de implementare, în special a administrației locale.
60
Obiectivul Strategic 4: Consolidarea dialogului social
Dialogul social este recunoscut ca fiind unul din pilonii principali ai modelului social european, model bazat pe performanţă economică, un nivel ridicat de protecţie socială, educaţie şi dialog social. În Europa, conceptul de dialog între reprezentanţii Guvernului, ai angajatorilor şi ai angajaţilor este acceptat în mod generalizat ca fiind parte a bunei guvernanţe, chiar dacă modalităţile de aplicare diferă substanţial de la o ţară la alta. Organizația Internațională a Muncii (OIM) consideră relațiile industriale sănătoase și dialogul social efectiv instrumente de negociere a unui nivel de salarizare echitabil, de promovare a îmbunătățirii permanente a condițiilor de muncă, dar și de susținere a păcii și justiției sociale.
Dialogul social instituționalizat se desfăşoară în prezent în două forme: tripartită şi bipartită.
Dialogul social tripartit instituționalizat se manifestă la diferite niveluri și ia forma consultării și a informării reciproce. Astfel:
- la nivel naţional:
Dialogul social tripartit se manifestă în cadrul instituţionalizat al Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, structură de consultare tripartită de interes naţional, constituită la nivelul Guvernului României în baza Legii nr. 62/2011 privind dialogul social.
- la nivel sectorial:
Dialogul social tripartit se manifestă în cadrul instituţionalizat al comisiilor de dialog social constituite la nivel central (în ministere şi alte instituţii publice centrale).
Comisiile de dialog social de la nivel central sunt constituite din reprezentanţi ai ministerului şi reprezentanţi numiţi de către confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional şi reprezintă cadrul de informare şi consultare a partenerilor sociali asupra iniţiativelor normative promovate de minister şi asupra altor probleme de interes pentru părţi din domeniul de competenţă al ministerului sau instituţiei publice centrale.
- la nivel teritorial:
Dialogul social tripartit se desfăşoară în cadrul comisiilor de dialog social constituite la nivelul prefecturilor.
Aceste comisii sunt formate din reprezentanţi ai administraţiei locale, precum şi din câte un reprezentant numit de fiecare dintre confederaţiile reprezentative la nivel naţional şi au ca scop informarea şi consultarea partenerilor sociali asupra deciziilor autorităţilor locale sau a altor probleme de interes în plan local. Conform Raport de țară din 2018 privind România (CE), și Eurofound59, aceste structuri sunt utilizate de către guvern mai ales pentru a furniza informații cu privire la inițiativele planificate, fără să existe un proces solid de implicare și cooperare.
Cu toate acestea, în anul 2016, conform raportului de activitate al Direcției Dialogului Social, dezbaterile pe marginea unor acte normative/proiecte de acte normative au ocupat doar 6% din ordinea de zi a şedinţelor Comisiilor de Dialog Social la nivel teritorial, în timp ce între cele mai importante subiecte discutate se numără aspecte sociale de nivel general cum ar fi: organizarea și funcționarea sistemului de sănătate din România, asigurări de sănătate, carduri de sănătate (8%), învățământ (7%), sănătate și siguranță publică/protecție civilă (5,5%), prestații sociale, asistență socială (4%) și subiecte de natură economică și mediu de afaceri cum ar fi: agricultură (5,5%), oportunitati de afaceri/mediu de afaceri/investiții (5%), ocupare (4,8%), acţiuni de identificare şi
59 https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef18028en.pdf
61
combatere a muncii fără forme legale, sănătate şi securitate în muncă (4,6%). Totodată, subiecte cum ar fi evoluția șomajului, legea salarizării, modificarea Legii 62/2011, Legea Dialogului Social, accesarea / absorbția fondurilor structurale, transporturile, legislația fiscală, protecţia consumatorilor, protecţia mediului, serviciile publice locale, siguranţa şi ordinea publică s-au aflat de asemenea în centrul atenţiei membrilor comisiilor de dialog social de la nivel teritorial.
Dialogul social bipartit instituţionalizat se manifestă cu predilecţie în cadrul negocierii colective, precum şi în cadrul procedurii de soluţionare a conflictelor colective de muncă.
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, negocierea colectivă are loc la nivel de sector de activitate, grup de unități și unități cu peste 21 de angajați. Legea stabileşte reprezentativitatea părţilor la negocierea colectivă, efectele şi aplicabilitatea contractelor colective de muncă încheiate, precum şi modul de soluţionare a conflictelor colective de muncă, cu respectarea normelor şi a convenţiilor internaţionale ale muncii.
Reforma Dialogului Social din 2011, prin Legea 62/2011 privind Dialogul Social a anulat negocierea colectivă la nivel național. Noul cadru legal descentralizează negocierile colective prin creșterea importanței contractelor colective la nivel de unitate. În ianuarie 2016, Legea nr. 1/2016 a modificat Legea privind dialogul social (nr. 62/2011) permițând unităților unde sindicatul nu este reprezentativ (mai puțin de 50% + 1 din angajații firmei), să încheie contractul colectiv cu federația sindicală la care sindicatul firmei este afliliat.
Anularea negocierilor colective la nivel național a lăsat aproximativ 1,2 milioane de angajați care lucrează în 450 000 de unități cu mai puțin de 21 de angajați neacoperiți, 60 deoarece în aceste cazuri negocierea colectivă nu este obligatorie prin lege. Înainte de intrarea în vigoare a Legii 62/2011, legea prevedea un mecanism de extindere a contractelor colective la societăți care nu erau afiliate federației semnatare. În conformitate cu legislația din 2011, un astfel de mecanism nu mai există. Cu toate acestea, conform Eurofound, în 2013 78% din salariați erau acoperiți de contracte colective de muncă.
În anul 2016 nu au fost încheiate contracte colective la nivel de sector. În 2013 și 2014, au fost semnate două contracte colective în sectorul public: unul pentru sectorul sănătății și activităților veterinare, și unul pentru sectorul învățământului preuniversitar. În 2016, contractul colectiv pentru sectorul sănătate și activități veterinare a fost prelungit automat până la începutul anului 2017. Cu toate acestea, niciuna dintre convențiile colective nu a fost extinsă la nivel sectorial, iar dispozițiile lor se aplică numai părților care au semnat contractele.
Printre principalele obstacole în calea unui dialog social mai eficace sunt pragurile ridicate de reprezentativitate și definirea neclară a sectoarelor. Au fost discutate modificările propuse a fi aduse Legii privind dialogul social, care vizează îmbunătățirea procesului de negociere și definirea sectoarelor economice, însă negocierile nu avansează. Și Strategia Națională pentru Dialog Social61 scoate în evidență problemele asociate actualului cadru legislativ în privinţa dialogul social, considerându-le ca principale cauze ale reducerii drastice a gradului de acoperire prin contracte colective de muncă. Ca urmare, se impune cu prioritate modificarea cadrului legislativ ce reglementează aspectele mai sus precizate pentru a creşte numărul salariaţilor acoperiţi de contracte colective şi totodată pentru a asigura premisele creşterii incluzivităţii pieţei muncii.
In prezent, cele mai multe dintre contractele colective se semnează la nivel de firmă.
60 https://www.eurofound.europa.eu/ro/country/romania#collective-bargaining 61 http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Strategia-Nationala-pentru-Dialog-Social.pdf
62
Tabelul 6. Numărul de contracte colective de muncă și acte adiționale încheiate la nivel de unitate
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Număr de contracte colective de muncă
și acte adiționale
încheiate la nivel de unitate
7 718 7 473 8 783 8 726 9 747 8 702 9 366 13 359
Număr de unități
înregistrate la ITM
118 292(109 180
prop. privată)
268 990 (258 034
prop. privată)
272 015 (259 111
prop. privată)
272 074 (259 212
prop. privată)
272 695 (259 785
prop. privată)
41 976 (30 301 prop.
privată)
42 645(30 756 prop.
privată)
34 729 (23 907 prop.
privată)
Sursa: MMJS, Buletin Statistic, Condiții de Muncă (edițiile 2010-2016) și date furnizate de Direcția de Dialog Social
De remarcat după anul 2015, raportul dintre numărul de numărul de unități cu peste 21 de salariați și numărul de contracte colective încheiate a scăzut puternic, de la 31 în 2012 și 2013 până la 2,6 în 2017. Aceasta înseamnă că, la nivel anului 2017, în marea majoritate a unităților pentru care legea prevede obligativitatea negocierilor colective, se și ajunge la încheierea unui contract colectiv.
Potrivit art. 141 din Legea 62/2011 a dialogului social, contractul colectiv de muncă se incheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai mare de 24 luni. Părtile pot hotarî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă o singura data, cu cel mult 12 luni. În cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă părțile pot conveni negocierea acestuia în orice moment. Strategia pentru Dialog Social argumentează pentu identificarea unor soluţii legislative care să vizeze un set de aspecte insuficient reglementate (ex. modul în care o companie, care nu este semnatară a unui contract colectiv la nivel de grup, poate adera la un astfel de contract), corelând astfel textele legale şi dând consistenţă instituţiilor juridice reglementate, pentru a evita numeroasele interpretări care apar pe acest domeniu.
România este percepută ca având unul dintre cele mai scăzute niveluri de cooperare din UE în relațiile angajat-angajator62. Capacitatea partenerilor sociali este limitată. Este însă necesară o analiză amănunțită a dimensiunii și impactului real al problemelor identificate, pentru a putea puncta factorii și piedicile reale care stau în calea dezvoltării dialogului social.
Proporția lucrătorilor înscriși în sindicate a scăzut de la aproximativ 90% în 1990 la aproximativ 2 5% în 2013. De remarcat este însă că rata de unionizare s-a menținut relativ constantă din 2002, dar a scăzut după reforma din 2011.
62 http://www3.weforum.org/docs/GCR2017-2018/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2017%E2%80%932018.pdf
63
Figura 13. Rata de unionizare în România (2002-2013)
2002 2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 201324.0
26.0
28.0
30.0
32.0
34.0
36.0
38.0
34.7 35.9 36.0 36.035.6
34.1
35.4
30.5
26.7
25.2
Rata de unionizare (%)
Sursa datelor: OIM (http://www.ilo.org/ilostat)
Totuși, conform evaluărilor OIM, considerând ultimele date disponibile pentru țările UE care sunt acoperite de baza de date a respectivei instituții (2013), în ceea ce privește ponderea salariaților care sunt membrii de sindicat (rata de unionizare), România se află în zona mediană.
Figura 14. Rate de unionizare într-o serie de țări europene
Danemarca (2
016)
Suedia (2015)
Finlanda (2016)
Malta (2
015)
Cipru (2014)
Italia
(2016)
Luxemburg (2
016)
Austria (2
016)
Slovenia (2
016)
Croația (2
016)
România (2013)
Irlanda (2
016)
Marea Britanie (2
016)
Grecia (2
016)
Olanda (2016)
Latvia (2
015)
Polonia (2016)
Slovacia
(2014)
Republica Cehă (2
016)
Ungaria (2
016)
Franța (2015)
Lituania (2
016)
Estonia (2
015)0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
67.267.064.6
51.447.7
34.432.026.926.925.825.224.423.5
18.617.312.612.112.010.5 8.5 7.9 7.7 4.5
Rata de unionizare (%)
Sursa datelor: OIM (http://www.ilo.org/ilostat)
Numărul conflictelor de muncă este relativ scăzut, și fluctuează de la un an la altul. După cum este de așteptat, cele mai multe conflicte se inregistrează în companii mici si medii, care au si gradul de participare cel mai ridicat, in timp ce puținele conflicte din întreprinderile mari, deși înregistrează rate de participare mai mici, acoperă numărul cel mai ridicat de salariați participanți.
64
Tabelul 7. Conflictele de muncă și participarea salariaților
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Număr conflicte de muncă 73 35 23 22 19 35 30Număr salariați implicați 61 682 55 647 10 540 7 678 7 818 30 236 14 760Grad de participare 54% 46% 72% 92% 59% 53% 63%
Sursa: MMJS, Buletin Statistic, Condiții de Muncă (edițiile 2010-2016)
Cele mai importante probleme discutate în timpul negocierii colective bipartide în România sunt salariile și plata pentru orele suplimentare. Aspecte precum învățarea de-a lungul vieții sau egalitatea de gen nu sunt la fel de importante63. Pilonul European al drepturilor Sociale, citat de Raportul de țară din 2018 privind România (CE)64, conchide că, persistența inegalității de șanse în învățământ, în sănătate, în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și la servicii, mai ales în mediul rural, se datorează și precarității dialogului social.Politica de dialog social se elaborează, implementează și monitorizează de către MMJS prin direcția de Dialog Social (în 2017, aceasta a fost sub responsabilitatea Ministerului pentru Dialog Social). Obiectivul Strategic 4 este elaborat pe baza Strategiei Naționale pentru Dialog Social (2015)65, a Raportului de activitate a Direcției de Dialog Social (2016), a recomandărilor Raportului de țară din 2018 privind România (CE) și a priorităților identificate de MMJS, Direcția de Dialog Social.
Obiectivul strategic nr. 4 vizează întărirea dialogului social și rolul important pe care îl joacă dialogul social pentru modelul social european prin promovarea competitivității, a echității, a prosperității economice și a bunăstării sociale. În cadrul Obiectivului strategic 4 sunt incluse două tipuri de măsuri. Programul 4.1 este destinat creării unui sistem de anticipare a conflictelor de muncă cu obiectivul de a preveni izbucnirea sau a facilita stingerea acestora cu un minim de pierderi economice. Programul 4.2 este destinat proceselor care contribuie la angrenarea atât a unei ponderi mai mari din populație cât și a unui număr mai mare de domenii și arii în dialogul social, prin intermediul întăririi capacității instituționale pentru dialogul social.
Tabelul 8. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 4
Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 4
Valoare totală ,000 Lei
Eșalonare totală pe an ,000 Lei
2018 2019 2020 2021
Programul 4.1. Întocmirea Hărții anticipative a riscurilor 12.719 891 3.143 4.326 4.359
Programul 4.2. Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social
8.211 2.079 1.967 2.044 2.121
Total OS 4 20.930 2.970 5.110 6.370 6.480
(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
63 https://www.eurofound.europa.eu/ro/country/romania#collective-bargaining . 64 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-romania-ro.pdf . 65 http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Strategia-Nationala-pentru-Dialog-Social.pdf .
65
66
Obiectivul strategic 4: Consolidarea dialogului social
Program 4.1:Întocmirea hărții anticipative a riscurilor
Măsuri Program 4.1:Măsura 4.1.1.1.: Dezvoltarea, cu implicarea partenerilor sociali, a unui set de indicatori si mecanisme de identificare anticipativa a riscurilor de conflicte sociale, precum si a măsurilor aferente pentru preventia conflictelor sociale și identificarea surselor de dateMăsura 4.1.1.2.: Stabilirea protocoalelor inter-instituționale necesare în vederea schimbului de informații și colaborareMăsura 4.1.1.3.: Elaborarea și adoptarea unei proceduri de decizie și activare a procedurilor de intervenție timpurie
Program 4.2: Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului
social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social
Măsuri Program 4.2:Măsura 4.2.1.1.: Organizarea și funcționarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor colective de muncăMăsura 4.2.1.2.:Constituirea și actualizarea continuă a bazelor de date privind organizațiile partenerilor sociali; constituirea bazelor de date privind conflictele colective de muncă și a contractelor colective de muncăMăsura 4.2.1.3.: Diversificarea canalelor de informare, a mijloacelor şi acţiunilor de comunicare; Elaborarea și diseminarea Anuarului Dialogului Social; Asigurarea unui sistem integrat de comunicare şi informare pentru partenerii socialiMăsura 4.2.1.4.: Coordonarea dialogul naţional, asigurarea suportului tehnic, raportare și monitorizare și alte activități curente
Ponderea conflictelor de muncă mediateȚinta 2021: 10%Notă: Trebuie menționat că în prezent nu se realizează medierea conflictelor de muncă (ci doar activitatea de conciliere). Deși cadrul legal există cadrul instituțional aferent nu este operaționalizat.
Impact
(4.1.1) Identificarea potențialului conflictogen: Ponderea conflicte potențiale identificate pentru care se decide luarea de măsuri de intervenție în fază incipientă. Țintă 2021: 20% (4.2.1) Creșterea eficienței procesului de mediere și arbitraj al conflictelor de muncă: Ponderea conflictelor de muncă stinse în total conflicte de muncă. Țintă 2021: 50%
Rezultatele programelo
r
Program 4.1. Întocmirea hărții anticipative a riscurilor
Motivație: În vederea creșterii capacității de dezamorsare a tensiunilor sociale generate de conflictele colective de muncă (de regulă asociate și cu efecte economice negative majore) se impune cunoașterea anticipată a potențialelor situații conflictogene în domeniul relațiilor industriale.
Posibilitatea realizării unei astfel de "Hărți" este dată de analiza tipurilor de conflicte colective de muncă care au avut loc în economia națională în ultimii ani, respectiv:
- conflictele colective de muncă cu caracter relativ periodic, de regulă cele legate de negocierile contractelor colective de muncă;
- conflicte colective de muncă așa zis "sistemice", generate de o opoziție de forță a unor structuri sindicale care utilizează sistematic conflictul colectiv de muncă ca mijloc de presiune asociat unei poziții de monopol într-un domeniu anume pentru a obține avantaje în cadrul negocierilor;
- conflictele de muncă "sezoniere", specifice sectorului bugetar, care se desfășoară de regulă în perioadele premergătoare adoptării bugetului de stat.
Toate aceste surse de informații asociate cu datele furnizate de către primării (care aprobă eventualele acțiuni publice de protest, Comisiile de dialog social teritoriale, informații media precum și informații din partea Autorităților centrale (MAI, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, etc.) precum și din alte surse nespecificate permit elaborarea unei proceduri integrate pentru constituirea unei baze de date naționale care să reflecte riscurile conflictogene la nivel național. Utilizarea tuturor informațiilor disponibile vor face obiectul prelucrării într-o baza de date unică la nivel național, integratorul căruia va fi Direcția Dialog Social.
Cunoașterea acestor situații permite o intervenție în faza incipientă a conflictului cu o probabilitate ridicată de dezamorsare a acestora. Proiectul presupune stabilirea următoarelor protocoale de colaborare: cu Inspecția Muncii privind înregistrarea conflictelor de muncă, cu Jandarmeria pentru anunțarea protestelor de stradă, cu Consiliul Economic și Social pentru a participa la ședințele Plenului;
Proiectul presupune elaborarea unui sistem informatic tip "Platformă" cu accesare în timp real și evidențierea zonelor de risc conflictogen. Realizarea acestui obiectiv reprezintă o prioritate pentru Direcția Dialog Social.
Programul 4.1. este finanțat din următoarele surse:
5. Fonduri Europene6. (Potențial) alte surse, non-bugetare
Obiective: Programul 4.1 un obiectiv specific ale cărui rezultate sunt măsurate până în 2021 prin următorul indicator de rezultat:
Obiectiv specific P4.1.1: Identificarea potențialului conflictogen în relațiile de muncă
(4.1.1_1) Ponderea conflicte potențiale identificate pentru care se decide luarea de măsuri de intervenție în fază incipientă
Măsuri de realizat: Programul 4.1 include măsuri identificate de către Direcția de Dialog Social în vederea realizării obiectivului asumat.
67
(4.1.1) Identificarea potențialului conflictogen în relațiile de muncă
4.1.1.1 Dezvoltarea, cu implicarea partenerilor sociali, a unui set de indicatori si mecanisme de identificare anticipativă a riscurilor de conflicte sociale, precum si a măsurilor aferente pentru preventia conflictelor sociale și identificarea surselor de date
4.1.1.2 Stabilirea protocoalelor inter-instituționale necesare în vederea schimbului de informații și colaborare (IM, Jandarmerie, CES)
4.1.1.3 Elaborarea și adoptarea unei proceduri de decizie și activare a procedurilor de intervenție timpurie și monitorizarea rezultatelor
Notă: Realizarea acestui program presupune implementarea unei platforme IT dedicate. Aceasta, împreună cu celelalte aspecte legate de implementarea suportului IT pentru Dialogul Social sunt incluse în programul 5.2, în timp ce componente de analize complexe sunt incluse în sistemul Big-Data și analize complexe (măsura 3.2).
Factori de succes: Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) disponibilitatea finanțării externe; b) implicarea angajată şi responsabilă a părţilor.
Program 4.2. Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social
Motivație: În cadrul Raportului de Țară din 2018 privind România (CE), CE apreciază că, cadrul pentru negocierile colective nu este pe deplin favorabil unei funcționări armonioase a sistemului de relații de muncă. Dialogul social este caracterizat de un nivel scăzut de negociere colectivă, în special la nivel de sector, și de o participare redusă a sindicatelor și a organizațiilor patronale. Strategia Națională pentru Dialog Social estimează că, la momentul elaborării acesteia (2015), dialogul social era văzut de partenerii sociali ca fiind unul formal, fără a i se acorda importanță, e un exercițiu care trebuie realizat doar pentru că așa prevede o lege, fără a se încerca să se dea utilitate acestui demers. Într-o proporţie consistentă, partenerii consideră că autorităţile publice sunt preocupate doar în mică măsură de dialogul social66. Această opinie este împărtășită și de Eurofound în cadrul analizei dedicate rolului partenerilor sociali în elaborarea și monitorizarea Planului Național de Reformă67.
Programul este dedicat acelor măsuri care să răspundă la rezolvarea anumitor puncte slabe și atenuarea anumitor disfuncționalități identificate in Strategia Națională pentru Dialog Social, respectiv:
- Înţelegerea conceptelor utilizate în procesul de dialog social este diferită de la un partener la altul și lipsa unor obiective, la nivelul diferitelor procese de dialog social, care să fie clare şi cunoscute, în sens larg social, ca şi lipsa unei reflectări corecte a dialogului social;
- Conectare insuficientă la procesele de dialog social european;
- Acoperire foarte slabă a salariaţilor prin contracte colective de muncă;
- Tensionarea relaţiilor de muncă, apariţia unor forme de protest spontan;
- Lipsa unui cadru instituţional şi legislativ bine definit şi adaptat se constituie într-o deficienţă majoră, de natură să compromită încercările de optimizare a dialogului social;
66 http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Strategia-Nationala-pentru-Dialog-Social.pdf 67 https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef18028en.pdf
68
- Dialogul social la nivel de sector nu este complet funcţional;
- Eficacitatea scăzută a proceselor de dialog social a generat neîncredere şi tensiune în rândul partenerilor sociali;
- Nu există o procedură de monitorizare a dialogului social, ca proces continuu, şi pe cale de consecinţă: Nu există transparenţă cu privire la partenerii sociali implicaţi, modificările intervenite în structura şi funcţionarea acestora, Nu există informaţii cu privire la rezultatele dialogului social, Nivelul actual de transparenţă nu concură la obţinerea unor rezultate vizibile / la nivel naţional / la nivel sectorial.
- Nu există o evaluare de impact care să se constituie într-un reper pentru fundamentarea, modificarea şi completarea cadrului legislativ și instituţional.
- Implicarea partenerilor sociali în politicile de ocupare, aşa cum rezultă şi din răspunsurile organizaţiilor sindicale şi patronale, reprezentative la nivel naţional, se face într-o proporţie semnificativă în zona de elaborare şi doar în cazuri mult mai reduse numericeşte în aria de implementare;
- Procesul de elaborare a politicilor publice este acoperit de fapt, în cvasitotalitatea cazurilor, de instituţiile publice; de cele mai multe ori partenerii sociali sunt doar informaţi despre intenţia de revizuire sau de elaborare a politicilor publice; Capacitatea partenerilor sociali de a realiza propuneri argumentate şi adaptate la realităţile socio-economice este limitată; Procesul de elaborare a devenit astfel un proces de informare.
Programul reflectă și principiul conform căruia promovarea soluţionării amiabile a conflictelor colective de muncă, încurajarea dialogului bipartit şi stimularea negocierii colective sunt elemente esențiale ale dezvoltării unui dialog social constructiv, garant al păcii sociale.
Programul 4.2. este finanțat din următoarele surse:
5. Bugetul MMJS6. Programul Operațional POCU7. (Potențial) alte surse
Programul 4.2 are două obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P4.2.1: Creșterea eficienței procesului de dialog social
(4.2.1_1) Ponderea conflictelor de muncă stinse
Măsuri de realizat: Programul 4.2 include măsuri identificate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dialog Social și de către Direcția de Dialog Social în vederea realizării obiectivelor asumate. Un rol deosebit revine înființării Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă.
Prin Legea nr.62/2011 privind dialogul social se prevede organizarea și funcționarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de MMJS în vederea promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor de muncă. În conformitate cu Legea nr. 62/2011, modalitatea de organizare şi funcţionare a Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă urmează a fi reglementată prin Hotărâre de Guvern. În cadrul Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă vor putea fi constituite corpul de mediatori şi corpul de arbitri ai conflictelor colective de muncă.
69
(4.2.1) Creșterea eficienței procesului de dialog social
4.2.1.1 Organizarea și funcționarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor colective de muncă
4.2.1.2 Constituirea și actualizarea continuă a bazelor de date privind organizațiile partenerilor sociali; constituirea bazelor de date privind conflictele colective de muncă și a contractelor colective de muncă
4.2.1.3Diversificarea canalelor de informare, a mijloacelor şi acţiunilor de comunicare; Elaborarea și diseminarea Anuarului Dialogului Social; Asigurarea unui sistem integrat de comunicare şi informare pentru partenerii sociali
4.2.1.4 Coordonarea dialogul național, asigurarea suportului tehnic, raportare și monitorizare și alte activități curente
Factori de succes. Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) îmbunătăţirea componentei de dialog social din cadrul ministerelor rămâne dependentă de implicarea angajată şi responsabilă a părţilor şi delimitarea atribuţiilor fiecărei structuri de dialog social, în vederea eficientizării acestora; b) este necesară adoptarea de noi măsuri legislative, cel puțin adoptarea HG pentru Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă; c) revizuirea cadrului legislativ existent pentru a putea înlătura unele obstacole identificate în înfiinţarea organizaţiilor sindicale sau patronale, în criteriile de reprezentativitate impuse partenerilor sociali pentru negociere, în modul de negociere şi în câmpul de aplicare a contractelor colective, în reglementarea dreptului de declanşare a acţiunilor colective, în reglementarea unor instituţii faţă de care actualele norme s-au dovedit a fi interpretabile sau contradictorii d) Iniţierea unor acorduri / pacte privind politica salarială, în general, şi aceea a salariului minim, în special.
70
Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de
activitate
Contextul instituțional care guvernează sectorul muncă și justiție socială în România este complex și prezintă o notabilă volatilitate. Politicile, respectiv legislația și cadrul strategic sunt elaborate în cadrul sau sub coordonarea MMJS. Măsuri comune sunt luate mai ales în colaborare cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății și cu autoritățile locale.
Pentru implementarea politicilor publice adoptate, ministerul folosește resursele bugetului național, bugetului de asigurări sociale, venituri proprii, Fondurile Structurale și de Investiții Europene, credite și granturi din partea altor instituții financiare internaționale. Fondurile alocate din bugetul de stat pentru MMJS, împreună cu cheltuielile bugetului de asigurări sociale (BASS), net de transferuri de la buget, se ridica la 80 mld. lei sau 9.7% din PIB-ul prognozat pentru anul 2017.
Lucrarea “Analiză cu privire la identificarea, planificarea și implementarea acțiunilor de reducere sau eliminare a disfuncționalităților din cadrul ministerelor”68 identifică următoarele probleme cu care s-a confruntat MMJS în perioada analizată (2004-2015), respectiv:
- Disfuncționalități în ceea ce privește fundamentarea proiectului de buget anual- Nivelul scăzut al gradului de realizare a bugetului definitiv- Deficiențe cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor operaliuni economice desfășurate
la nivelul ministerului- Disfuncționalități în ceea ce privește organizarea și desfășurarea controlul financiar preventiv
propriu - Nu au fost implementate în integralitate standardele de control și audit intem previzute de
cadrul legal- Nerealizarea unei monitorizări corespunzătoare a cheltuielilor de capital, cât și a programului
de investiții derulat la nivelul ordonatorului principal de credite- Menținerea nejustificată a unor raporturi de serviciu suspendate, aferente unor funcții publice
din structura organizatorică a ministerului- Nivelul ridicat de uzură fizică și morală a unor echipamente IT, care au depășit durata normală
de funcționare- Monitorizarea insuficientă a performanțelor manageriale la nivel nalional și județean pe baza
unor indicatori de performanță stabiliți la nivelul ministerului, întrucât aceștia nu au fost stabiliți și formalizați prin încheierea unui contract.
Este de observat că cele mai multe dintre recomandările Curtii ce Conturi se încadrează în trei categorii, respectiv: a) calitatea gestiunii economico-financiare (32,2% din total recomandări), b) Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiar-contabile (28% din din total) și c) Respectarea principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate în gestionarea și utilizarea resurselor (16,4% din total recomandări). Recomandări din categoria b sunt prezente în fiecare an. Gradul mediu anual de implementare a recomandărilor Curții de Conturi este estimat de autorii studiului la 67%69. Cel mai redus nivel al gradului de implementare a
68 Lucrarea este realizată de Academia Română în colaborare cu Curtea de Conturi a României pe baza unor studii individuale și a documentelor rezultate în urma misiunilor de audit public extem desfășurate de Curtea de Conturi a României în perioada 2004-2015, informațiilor din Legea bugetului de stat, Conturile de execuție bugetară și Planurile strategice instituționale
69 Pentru determinarea gradului de implementare a recomandărilor CCR la nivelul MMJS experții din echipa
71
recomandărilor CCR s-a inregistrat pentru recomandările din categoria "Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat, respectiv al plății obligațiilor fiscale", semnificând faptul că la această categorie au existat cele mai mari dificultăți în ceea ce privește implementarea lor.
Lucrarea citată identifică principalele direcții de acțiune pentru creșterea performanțelor și a capacitații de dezvoltare a ministerului. Aceste direcții se pot grupa în trei categorii astfel:
Resurse financiare și administrarea/monitorizarea implementării acestora (bugetarea pe programe și posibilitatea urmăririi execuției fiecăruia dintre acestea; urmărirea performanței programelor bugetate, prin stabilirea unor indicatori specifici de rezultate și performanței și monitorizarea acestora; creșterea fiabilității bugetului ministerului prin fundamentarea acestuia la un nivel cât mai aproape de valoarea reală a plăților ce urmează a fi efectuate; creșterea gradului de atragere și utilizare a resurselor provenind din fonduri exteme nerambursabile)
Personal și capacitate decizională (îmbunătățirea capacității decizionale la nivel de minister și implementarea unor instrumente funcționale de control managerial intern; Asigurarea necesarului de personal și inițierea unor programe de pregătire pentru salariații care ocupă funcții "sensibile", cu un ritm alert al schimbărilor tehnologice / legislative)
Tehnologia informației (Dotarea cu tehnici de calcul, aplicații informatice și instrumente de protecție și control a sistemelor informatice în conformitate cu prevederile legale în vigoare, utilizând, în acest scop, programele finanțate prin fonduri europene; creșterea gradului de integrare a aplicațiilor informatice utilizate la nivelul MMJS cu cele utilizate la nivelul altor ministere / instituții publice, pentru eficientizarea colectării datelor și utilizarea acestora într-un mod standardizat pentru generarea de rapoarte; asigurarea necesarului de personal și inițierea unor programe de pregătire pentru salariații care ocupă funcții "sensibile", cu un ritm alert al schimbărilor tehnologice/legislative (ex. utilizarea instrumentelor TIC; accesarea fondurilor europene; auditul public intem; aplicarea legislației financiar - contabile etc.);
Ținând cont de acestea, MMJS are nevoie de instrumente și resurse pentru a administra eficace aceste fonduri și de a implementa cu succes politicile sectoriale.
Prioritățile ce decurg din provocările instituționale se referă la: (i) dezvoltarea capacității de formulare de politici și strategii și operaționalizarea acestora; (ii) îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei informației și a comunicațiilor; (iii) dezvoltarea unei abordări integrate în domeniul politicilor sociale, inclusiv dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare a incluziunii sociale și a tuturor persoanelor care beneficiază de servicii și/sau beneficii; (iv) dezvoltarea unui sistem modern de plată al beneficiilor; (v) dezvoltarea mecanismelor și procedurilor de finanțare, coordonare și armonizare dintre mecanisme de finanțare în diferite sectoare (sănătate, educație, locuire și ocupare); (vi) dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă pentru profesioniștii care lucrează în sectorul muncă și justiție socială.
Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 5.1 și Programul 5.2 și își propune să creeze o administrație publică în sectorul muncă și justiție socială calibrată pe nevoile de funcționare din domeniu, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și
de cercetare alocați acestui minister au studiat documentele rezultate în urma misiunilor de audit public extem (Rapoarte de audit sau de control, Decizii ale CCR, Rapoarte de follow-up, Procese verbale de constatare, Adrese ale ministerelor privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizii etc.), în baza cărora au notat fiecare recomandare identificată cu un punctaj cuprins între 0 și 1 (0 pentru recomandirile neimplementate; 1 pentru recomandările implementate integral și un punctaj intermediar pentru recomandări implementate parțial). În perioada 2004-2015, la nivelul MMJS au fost implementate integral 43,8% din recomandări, 45,1% au fost implementate partial și 5,8% nu au fost implementate.
72
servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului muncă și justiție socială și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea neajunsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul facil la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței politicilor publice ale sectorului și a performanțelor personalului angajat; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului muncă și justiție socială; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici publice.
73
74
Obiectivul Strategic 5: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate
Program 5.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială
Măsuri Program 5.1.
Măsura 5.1.1.1.: Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIMăsura 5.1.1.2. : Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare/autorizare specifice sectorului de muncă și justiție socialăMăsura 5.1.1.3. : Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient şi eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerialMăsura 5.1.2.1. : Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socialăMăsura 5.1.2.2. : Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluareMăsura 5.1.2.3. : Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publiceMăsura 5.1.2.4. : Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal Măsura 5.1.3.1. : Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiMăsura 5.1.3.2. : Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
Program 5.2: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate
cibernetică (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și
modernizarea sistemelor TIC
Măsuri Program 5.2.Măsura 5.2.1.1.: Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TICMăsura 5.2.2.1.: Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc.)Măsura 5.2.2.2.: Modernizare și dezvoltare de sisteme cros-minister pentru întreg domeniul social: portal, interoperabilitate (data exchange), depozit de date (data warehouse - big data), sisteme de raportare și analiză complexe (analytics)Măsura 5.2.3.3.: Modernizare și/sau mentenanță evolutivă a sistemelor existente și dezvoltarea de sisteme/aplicații software (altele decât sistemele de raportare de la Măsura 3), care asigură suportul informatic pentru viitoarele servicii web din domeniul social
Obiectivul strategic 5 vizează rezultate pe termen lung în îmbunătățirea guvernanței publice a sectorului muncă și justiție socială. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.
75
Gradul de conformitate cu bugetul de stat: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul rectificat definitiv la 31 decembrie, anul curent. Țintă 2021: 100% Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie. Țintă 2021: 100%
Impact
(5.1.1) Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial: Număr modificări anuale în structura funcțională. Țintă 2020: 1; Număr anual devieri de management de la standardele sistemului de control intern. Țintă 2020: 16(5.1.2) Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact; Ponderea politicilor publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS. Țintă 2020: 20%(5.1.3) Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate. Ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister, din total personal sau număr zile de instruire per funcționar public. Țintă 2020: 85%; Număr incidente de integritate sau număr incidente de integritate la 100/1000 salariați. . Țintă 2020: 2(5.2.1) Întărirea guvernanței TIC, adoptarea cros-minister de standarde și politici TIC, precum și creșterea calității profesionale a specialiștilor TIC din sectorul muncă și protecție socială. Ponderea documentelor/politicilor aprobate/revizuite/auditate în total planificat. Țintă 2021: 100%; Procent instruiri și certificări TIC (pentru specialiști TIC) conform planului anual. Țintă 2021: 75%; Procent instruiri noțiuni/elemente TIC (pentru specialiști non-TIC) conform planului anual. Țintă 2021: 60% (5.2.2) Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor si echipamentelor TIC; modernizarea si simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității/ schimbului de date cros-minister; cresterea capacitații de analize complexe cros minister; precum și cresterea transparenței și datelor publice/deschise. Procent de implementare a evenimentelor de viața cu grad 5 (personalizare) de sofisticare TIC. Țintă 2021: 50%; Procent de interoperabilitate cros-minister si implementare, preluarea datelor privind evenimentele de viață, in depozitului de date cros-minister. Țintă 2021: 50%; Procent de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister. Țintă 2021: 60%; Procent din infrastructura IT cu vechime peste 8/7/6 ani. . Țintă 2021: 5% (peste 6 ani); Procent din infrastructura critică care beneficiază de mentenanță primară. . Țintă 2021: 100%
Rezultateleprogramelor
Tabelul 9. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 5
Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 5
Valoare totală ,000 Lei
Eșalonare totală pe an ,000 Lei
2018 2019 2020 2021
Programul 5.1. Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială
111 736 29 732 28 327 27 040 26 637
Programul 5.2. Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor și echipamentelor TIC; modernizarea și simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității/schimbului de date cros-minister; creșterea capacității de analize complexe cros-minister; precum și cresterea transparenței și datelor publice/deschise
331 944 8 184 56 269 130 883 136 608
Total OS 5 443 679 37 916 84 596 157 923 163 245
(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
Program 5.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială
Motivație: Furnizarea serviciilor din sistemul de muncă și justiție socială se bazează în principal pe capitalul uman existent. Dezvoltarea capitalului uman este fundamentul îmbunătățirii calității serviciilor. Un alt factor important îl constituie implementarea instrumentelor de bună practică în administrarea acestui sistem, precum: politicile publice, managementul performant al resurselor umane, planificarea strategică, sistemele de monitorizare și evaluare, mecanismele de finanțare și rambursare eficiente.
Programul 5.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea structurii instituționale, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.
Observarea acestor rezultate va fi posibilă dacă, în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite și informate în mod adecvat de date statistice, analize și prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschiderea spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date și documente; viii) utilizarea legală și
76
eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic și publicarea rezultatelor.
Obiective: Programul 5.1. are trei obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat :
Obiectiv specific P5.1.1: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial
(5.1.1_1) Număr modificări anuale în structura funcțională
(5.1.1_2) Numărul standardelor conforme ale sistemului la nivelul MMJS
Obiectiv specific P5.1.2: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact
(5.1.2_1) Ponderea politicilor publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS
Obiectiv specific P5.1.3: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate
(5.1.3_1) Ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister; Numărul de incidente de integritate
Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MMJS prin îmbunătățirea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MMJS. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamentare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltuielilor. Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.
Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(5.1.1) Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial
5.1.1.1 Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI
5.1.1.2 Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție socială
5.1.1.3 Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial.
77
(5.1.2) Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact
5.1.2.1 Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială
5.1.2.2 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare
5.1.2.3 Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice
5.1.2.4 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal
(5.1.3) Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate
5.1.3.1 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
5.1.3.2 Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
Factori de succes: Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea actualului statut privind funcția publică. Principalii factori interni de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă și eficientă a specialiștilor din sectorul muncă și justiție socială; b) realizarea unui management performant al resurselor umane; c) utilizarea/implementare soluțiilor TIC de suport al deciziei; d) Realizarea planului operațional pentru implementarea PSI; e) Nominalizarea unor profesioniști seniori cu experiență dovedită în managementul Programelor Bugetare.
Program 5.2: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetica (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC
Motivație: Furnizarea serviciilor din sistemul de muncă, protecție și justiție socială se bazează și, pe viitor, va trebui să se bazeze și mai mult, pe Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) pentru simplificare și de-birocratizare și, implicit, a creșterii calității serviciilor oferite de sistemul de muncă, justiție și protecție socială, precum și, creșterea productivității angajaților din sector. Programul își propune să asigure întărirea guvernanței TIC și, în consecință, îmbunătățirea continuă a strategiei TIC și a politicilor de resurse umane în domeniul TIC, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici din domeniul TIC. De asemenea programul urmărește modernizarea și/sau dezvoltarea sistemelor electronice de management al informației (SMI) din domeniul muncă și protecție socială astfel încât sisteme SMI-urile specifice (pensii, ocupare și somaj, asistență socială, dizabilitate și invaliditate, protecția copiilor, inspecția muncii, etc.) să devină sisteme performante în ecosistemul de e-guvernare din România.
Informatizarea serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor din domeniul de activitate MMJS va trebui să simplifice și să permită de-birocratizarea proceselor de business, să asigure implementarea conceptelor EU de transmitere a documentelor o singură dată către administrație (once only) și utilizarea în comun (share and reuse), și să facilitize trecerea la noi tehnologii TIC (ex. "cloud guvernamental").
Sumarizând, programul specific TIC va susține strategic: creșterii transparenței actului administrativ; creșterii accesului la serviciile publice digitale; scăderii costurilor de administrare publică.
78
Lista evenimentelor de viață (din răspunderea MMJS) conform cu Agenda Digitală - SNADR 2020 și gradul lor de sofisticare în procesul de livrare automată și pro-activă a serviciilor electronice către cetățeni (la nivel European există 5 grade de sofisticare a serviciilor respectiv: informarea, interacțiunea, interacțiunea bidirecțională, tranzacționarea și personalizarea) este prezentată în Tabelul 10.
Tabelul 10. Evenimentele de viată din răspunderea MMJS și gradul corespunzător de sofisticare în prezent
Agenda Digitală - Eveniment de viață Instituții implicate Grad de sofisticare
Cautarea unui loc de muncă ANOFM Interacțiune
Pierderea locului de muncă ANOFM (IM și ANPIS) Interacțiune
Accidente de muncă și incapacitate de muncă CNPP, IM Informare
Pensionare CNPP Interacțiune bidirecțională
Înregistrarea persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale (indemnizației lunare/indemnizației de insoțitor, după caz) sau alte drepturi aferente
ANPD, Consiliile Județene (DSGASPC), ANPIS Informare
Beneficii de asistență socială:1. Obţinerea indemnizației pentru creşterea copilului împreună cu următoarele
2. Acordarea stimulentului pentru revenirea mamei la locul de muncă 3. Alocația de susținere a familiei (ASF) 4. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) 5. Alocația de stat pentru copii
ANPIS Informare
Adopții Consiliile Județene (DSGASPC), ANPCDA Informare
Încheierea de contracte IM Informare
În cadrul măsurilor TIC propuse, rolurile instituțiilor implicate sunt separate astfel:o MMJS, ca autoritate centrală în domeniul social, va răspunde de abordarea strategică, aspectele
generale de guvernanță TIC și va asigura sintetizarea informațiilor cu privire la procesele specifice domeniului și administrative (contabilitate, bugetare, logistică, etc.) implicate în muncă, justiție și protecție socială și evenimentele de viață aferente. MMJS va lua deciziile cu privire la modificările necesare proceselor specifice și administrative în sensul informatizării lor și va asuma opțiunile cu privire la ce servicii și beneficii sociale constituie efectiv evenimentele de viată din domeniu. Astfel, măsurile 1 și 3 sunt în raspunderea directă MMJS (departament IT).
o Instituțiile (ANPD, ANPDCA, ANPIS, CNPP, IM) aflate în subordine/sub autoritatea MMJS vor fi implicate direct în submăsuri/proiecte specifice de mentenanță primară, evolutivă sau modernizare de sisteme electronice de management al informației (SMI) din aria lor (SMI care răspund de evenimentele de viață) și care nu au o abordare centralizată coordonată de MMJS . Instituțiile vor asigura participarea efectivă alături de MMJS (și alți parteneri instituționali ex. MCSI) la (re)definirea proceselor administrative care vor constitui evenimentul/evenimentele de viată sau business de care sunt responsabile, concomitent cu asigurarea continuității și a evoluării sistemelor informatice proprii către noile procese.
79
Pentru furnizarea servicii de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și întreprinderilor din domeniul de activitate al MMJS cu grad mare de interacțiune electronică și pentru interoperabilizarea sistemelor informatice din MMJS și din instituțiile aflate în subordine/sub autoritatea MMJS prin măsurile/submăsurile din PSI, se propune implementarea următoarei arhitecturi funcționale și tranziția la o interoperabilitate modernă și eficientă între sistemele electronice de management al informației (SMI). Următoarea diagramă ilustrează arhitectura funcțională între SMI din MMJS și din instituțiile aflate in subordine/sub autoritatea MMJS.
Diagrama 1. Arhitectura funcțională a SMI la nivelul MMJS și instituțiilor din subordinea / sub autoritatea MMJS
Din punct de vedere interoperabilitate se va urmări tranziția prezentată în următoarea diagramă.
Diagrama 2. Interoperabilitatea actuală, cu relații punctuale de unul la unul (de tip „spaghetti”)
Diagrama 3. Interoperabilitatea viitoare, de implementat pe termen mediu prin abordare graduală
Notă: Digramele de mai sus au ca scop sublinierea importanței implementării unei soluții moderne de interoperabilitate (schimb de date) cros-minister. Aceste diagrame nu au ca scop reprezentarea tuturor schimburilor de date din cadru MMJS și instituțiile aflate in subordine/sub autoritatea MMJS.
80
Obiective: Programul 5.2. are două obiective specifice ale căror rezultate până în 2021 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:
Obiectiv specific P5.2.1: Întărirea guvernanței TIC, adoptarea cros-minister de standarde și politici TIC, precum și creșterea calității profesionale a specialiștilor TIC din sectorul muncă și protecție socială
(5.2.1_1) Pondere documentelor/politicilor revizuite/auditate în total planificat. Minimum de documente se consideră: (i) Strategia TIC (ii) procedurile operaționale (P.o.) (iii) P.o. Acces și securitate cibernetica, (iv) P.o. Continuitate (business continuity), (v) P.o. Protecția datelor personale (GDPR), (vi) Politici resurse umane și salariale pentru specialiștii TIC (6 documente/politici). Aceste documente/politici sunt fie adoptate fir în curs de adoptare. Ulterior se va trece la revizuire și audituri externe regulate la 2-4 ani.
(5.2.1_2) Procent instruiri și certificări TIC (pentru specialiști TIC) conform planului anual – va exista un sistem complet de evaluare și un plan de instruiri și certificări TIC anual începând cu 2020.
(5.2.1_3) Procent instruiri noțiuni/elemente TIC (pentru specialiști non-TIC) conform planului anual - va exista un plan de instruiri TIC pentru speciliștii non-TIC anual începând cu 2020.
Tabelul 11. Abordare în timp a Obiectivului specific 5.2.1
Abordare în timp 2018 2019 2020 2021Stadiu, elaborarea și adoptarea documentelor strategice si a politicilor specifice guvernanței TIC cros-minister
Strategie TIC nu existăversiune adoptată până la 31 Dec 2019
versiune revizuită până la 31 Dec 2021
Proceduri Operaționale Acces și securitate
cibernetică Continuitate (business
continuity) Protecția datelor
personale (GDPR)
nu există
versiuni adoptate preferabil în primul trimestru/ semestru
revizuire anuală
Politici resurse umane și salariale pentru specialiști TIC
nu existăversiune adoptată până la 31 Dec 2019
versiune revizuită până la 31 Dec 2019
Indicator: Numărul documentelor/politicilor specifice guvernanței TIC cros-minister
Evaluare indicator
trecere la urmărirea anuală (revizuire, adoptare și certificare standarde)
Evaluare și plan de instruire/certificare anuală pentru specialiștii TIC din MMJS și organizațiile coordonate/subordonate/sub autoritate; realizare instruiri și certificări
Evaluare și plan de instruire/certificare
Indentificare nevoi majore cros-minister de instruire pentru 2020
Evaluare anuală și plan de instruiri și certificări pentru 2021 (in baza documentelor strategice și a politicilor adoptate)
Evaluare anuală și plan de instruiri/certificări pentru anul următor 2022
Indicator: Evaluare anuala și Evaluare indicator trecere la
81
plan de instruiri si certificari TIC (pentru specialiști TIC)
urmărire anuală
Realizare instruiri și certificări specialiști TIC
Urgent, cel puțin instruire pentru Protecția datelor personale (GDPR); minim 2 persoane pe instituție.
InstruireInstruiri semi-planificate cros-minister
Instruiri și certificări conform planului anual
Indicator: Procent instruiri și certificări TIC (pentru specialiști TIC)
Evaluare indicator
Plan de instruire anual noțiuni / elemente TIC și realizare instruire pentru personalul MMJS și organizațiile coordonate / subordonate/sub autoritate (specialiști non-TIC);
Plan de instruire specialiști non TIC
Indentificare nevoi majore cros-minister de instruire specialiști non-IT pentru 2020
Plan anual de instruiri pentru specialiști non-IT pentru 2021 (in baza documentelor strategice și a politicilor adoptate)
Plan de instruiri/ pentru anul următor 2022
Indicator: Plan de instruiri despre noțiuni/elemente TIC (pentru specialiști non-TIC)
Evaluare indicatortrecere la urmărire anuală
Instruiri noțiuni/elemente TIC pentru specialiști non-TIC
Instruire semi-planificată
Instruire conform plan
Indicator: Instruiri despre noțiuni/elemente TIC (pentru specialiști non-TIC)
Evaluare indicator
Obiectiv strategic P5.2.2: Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor și echipamentelor TIC; modernizarea și simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității / schimbului de date cros-minister; cresterea capacitații de analize complexe cros-minister; precum și creșterea transparenței și datelor publice/deschise
(5.2.2_1) Procentul de implementare a evenimentelor de viața cu grad 5 (personalizare și pro-activ) de sofisticare TIC. Domeniile evenimentelor de viață în răspunderea MMJS se consideră (vezi actuala Agendă Digitală - SNADR 2020): (i) asistența socială (beneficii de asistență socială și servicii sociale), (ii) dizabilitate și invaliditate, (iii) pensionare, (iv) ocupare (căutarea și pierderea locului de muncă, accidente de muncă și incapacitate de muncă), (v) protecția drepturilor copilului și adopție, (vi) altele (egalitatea de sanse, dialogul social, etc). Revizuirea listelor evenimentelor de viață pe domenii se va realiza în Strategia TIC (Obiectiv 5.2.1 și măsura 5.2.1.1). Cele 6 domenii vor fi revizuite în 2020 după care se va trece la revizuiri regulate la 2-4 ani.
(5.2.2_2) Procentul de interoperabilitate cros-minister și implementare, preluarea datelor privind evenimentele de viață, în depozitului de date cros-minister
(5.2.2_3) Procentul de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister. Lista proceselor și procedurilor care vor fi modernizate și integrate dpdv TIC se va analiza și detalia în Strategia TIC (Obiectiv 5.2a și Măsura 5.2.1.1) simultan cu standardizarea și
82
simplificarea acestora. În această listă vor fi incluse procesele/procedurile referitoare la elementele de viață specifice domeniului în responsabilitatea MMJS cât și cele administrative (contabil, buget, logistic). Se va urmări implementarea principiului EU "O singură dată (Once - Only)" - un document se va furniza o singură dată către administrație sau nu se va mai furniza daca deja informațiile există în administrație. Modernizarea și integrarea dpdv TIC se va face prin (proiecte de) mentenanță evolutivă și/sau proiecte de implementare (dezvoltare, modernizare) de sisteme TIC.
(5.2.2_4) Procentul din infrastructura TIC cu vechime de peste 8/7/6 ani
(5.2.2_5) Procentul din infrastructura și sistemele critice TIC care beneficiază de mentenanță primară. Infrastructura critică include hardware (servere, echipamente de stocare, etc), licențe produse COTS (sisteme de operare, virtualizare, baza de date, web-aplicații, etc.) echipamente și software rețea WAN, cybersecurity, etc. precum și aplicații software din domeniile specifice MMJS: pensii, ocupare și somaj, asistență socială, dizabilitate și invaliditate, inspecția municii, protecția și drepturile copiilor, adopții, egalitate de sanse, dialog social, etc.
Tabelul 12. Abordare în timp a Obiectivului specific 5.2.2
Abordare în timp 2018 2019 2020 2021
Evenimente de viața și portal cros MMJS
Există lista actuală din Agenda Digitală - SNADR 2020
Revizuire listă simultan cu Strategia TIC
Atingere grad 5 - personalizare pentru toate evenimentele de viața care sunt acum la gradul 1, 2 sau 3
Evaluare indicator: Numărul domenii revizuite pentru evenimentele de viață în răspunderea MMJS
Evaluare indicator: Procentul de implementare a evenimentelor de viața cu grad 5 (personalizare și pro-activitate) de sofisticare TIC
Baza de date - depozit de date cros minister interoperabilitate
Strategia TIC va detalia nevoile si implementarea în timp
Cel putin 50% din evenimentele de viață
Evaluare indicator: Procentul de interoperabilitate cros-minister și implementare, preluarea datelor privind evenimentele de viață, în depozitului de date cros-minister - minim 50% in 2021
Infrastructura primară MMJS și instituții subordonate/coordonate/sub autoritate
Inventar Revizuire inventar în Strategia TIC
După caz, revizuire anuală inventar (prin revizuire Strategia TIC)
Evaluare anuală indicator: Vechime infrastructura primară MMJS și instituții subordonate/coordonate
83
Infrastructura și sistemele TIC critice Inventar Revizuire inventar în
Strategia TICDupă caz, revizuire anuala inventar (prin revizuire Strategia TIC)
Evaluare anuală indicator: Mentenanță primară infrastructură și sisteme critce MMJS și instituții subordonate/coordonate/sub-autoritate
Procese și proceduri care vor fi modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister, inclusiv portal, depozit de date și analize complexe (analytics) Implementarea principiului EU "O singură dată (Once - Only)" - un document se va furniza o singură dată sau nu se va mai furniza dacă există
Mentenanță evolutivă
Mentenanță evolutivă și începere implementare proiecte strategice complexe modernizare și/sau dezvoltare (majoritatea prin fonduri EU
Implementare prim set de proiecte strategice complexe
Evaluare anuală indicator: Procentul de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister
Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului 5.2. sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:
(5.2.1) Întărirea guvernanței TIC, adoptarea cros-minister de standarde și politici TIC, precum și creșterea calității profesionale a specialiștilor TIC din sectorul muncă și protecție socială
5.2.1.1 Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum și a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC.
(5.2.2) Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor și echipamentelor TIC; modernizarea și simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității/schimbului de date cros-minister; creșterea capacitații de analize complexe cros-minister; precum și cresterea transparenței și datelor publice/deschise 5.2.2.1 Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară;
echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare; data center; hardware și software de bază (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)
5.2.2.2 Modernizarea și dezvoltarea de sisteme cros-minister pentru întreg domeniul social: portal, interoperabilitate (data exchange), depozit de date (data warehouse- big data), sisteme de raportare și analiză complexe (analytics)
5.2.2.3 Modernizarea și/sau mentenanța evolutivă a sistemelor existente și dezvoltarea de sisteme/aplicații software (altele decât sistemele de raportare de la Măsura 3), care asigură suportul informatic pentru viitoarele servicii web din domeniul social
Măsurile propuse sunt detaliate într-o anexă separată.
84
Factori de succes: Principalii factori de succes pentru atingerea acestui program pentru TIC sunt următorii: Abordare strategică pentru reformă, standardizare și digitizare prin care obiectivele funcționale
din sectorul muncă și justiție socială (obiective de business) să fie susținute, dar și adaptate continuu la tehnologiile TIC moderne. Acest factor va presupune și: comunicare efectivă și eficientă (între specialiștii și decidenții din sectorul muncă și justiție socială și specialiști TIC), încurajarea de servicii publice electronice (simultan cu evitarea solicitării prezenței la ghișeu) și trasmiterea de date o singură dată de la cetățeni și alte organizații la MMJS (principiul EU "once-only"). Pentru acest factor trebuie subliniat ca sistemele TIC trebuie să fie facile și adaptate în primul rând pentru utilizatori externi (cetațeni, mediul de afaceri, organizațiile ne-guvernamentale și alte instituții publice).
Elaborarea, adoptarea și implementarea documentelor strategice privind: strategia TIC (care va include și lista revizuită de evenimente de viață, arhitectura TIC, aspecte de interoperabilitate, priorități de proiecte, etc), politicilor operaționale (operare sisteme TIC, securitate cibernetică, continuitate în operare, protecția datelor personale) și a politicilor de resurse umane și salariale pentru specialiștii TIC.
Asigurarea unui management TIC eficient cros-MMJS pentru îmbunatățirea guvernanței TIC și a lucrului în echipă TIC cros-minister.
Îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ prin creșterea performanței specialiștilor TIC (prin management, salarizare, motivare, evaluare și plan de instruire anual, instruire și certifcare efectivă), cât și din punct de vedere cantitativ prin creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare (prin angajarea de noi specialiști sau contractarea de servicii de tip externalizat - ousorcing).
Îmbunătățirea continua nivelului de cunoștințe despre noțiuni/elemente TIC și sistemele informatice ale specialiștilor (utilizatori) non-TIC (crearea unei culturi digitale cros-minister).
Mentenanța (sustenabilitate) și/sau dezvoltarea și/sau extinderea eficientă și prioritizată (la timp) după criterii obiective pentru sistemele TIC (inclusiv aplicațiile informatice) din sectorul muncă și justiție socială. Eficiența va fi asigurată și prin implementarea principiului EU de reutilizare și utilizare în comun de resurse TIC ("sharing and reuse"), modularizare, arhitectură orientată servicii (SOA), soluții "open-source", implementarea rapidă de noi tehnologii, etc. Acest factor va presupune măsuri financiare (alocări din bugetele naționale, finanțări din fondurile structurale, etc.) în acord cu necesitățile și prioritățile identificate împreună cu direcțiile funcționale și/sau cu măsuri pentru funcționarea cu riscuri minime a sistemelor TIC.
Comunicarea eficientă și adaptarea continuă la aspectele de guvernanță TIC, interoperabilitate, arhitectura de întreprindere (dpdv TIC) de la nivel guvernamental (cros-ministere) și național.
85
4. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea iș evaluarea PSI
Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și procesele de planificare financiară ale guvernului. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.
Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MMJS va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări.
Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare (vezi tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare. În măsura în care este posibil, și pentru a nu supraîncărca MMJS, cadrul de monitorizare al PSI a fost conceput astfel încât să se integreze pe deplin în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) care se aplică în mod obligatoriu programelor europene în 2017-2020.
Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.
Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se supraaglomereze direcțiile operaționale ale MMJS. În general, calendarul de raportare variază în funcție de indicatorii de performanță. Astfel:
- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial
- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial
- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual
- Indicatorii de impact se vor urmări anual
În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MMJS.
86
Ian. Apr. Iul. Oct.
analiză anuală a rezultatelor: toți indicatorii
Analiză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrareAnaliză trimestrială: Indicatori de Proces/ Produs și indicatori de intrare
analiză bi-anuală a rezultatelor: indicatori de rezultat imediat, produs și iNTRARE
Figura 15. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic Instituțional al MMJS
Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MMJS.
Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MMJS nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.
Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MMJS le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a programelor europene. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care se vor ocupa de Programul Operațional Capital Uman, creând astfel sinergii în activitatea de evaluare, având în același timp o viziune holistică asupra rezultatelor politicilor.
Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MMJS va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;- efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; și- adăugarea unui an în plus la plan.
87
An Stabilirea de noi ținte
2018 pentru 2021
2019 pentru 2022
2020 pentru 2023
Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic instutuțional actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.
88
5. Resurse financiare
Viabilitatea PSI 2017-20 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv specific.
În ciuda pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii relevante, fie din administrația sectorului sau din portofoliul altor agenții guvernamentale, rămân subfinanțate.
Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MMJS ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce trebuie alocate.
De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului învățământului.
O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.
Tabelul de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale necesare pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2018-2021.
Tabelul 13. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mii RON)
An Total 2018 2019 2020 2021
Sume estimate 427.145.608 88.943.752 104.632.856 116.273.019 117.295.981
Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cheltuielile administrative (99,5%), (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE (0,07%) și (iii) resursele de la bugetul UE (0,43%).
Bugetul pentru 2017 și Strategia Fiscal-Bugetară pe 2016-2018 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru cofinanțare, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politicile naționale. Cursul de schimb EUR-RON utilizat este acela utilizat pentru fundamentarea bugetului pe 2016.
Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.
Peste 84% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic 2 un sistem de pensii adecvat și sustenabil, iar obiectivul strategic 3 scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială are alocate fonduri de peste 14% din totalul resurselor pentru perioada 2018-2021. Obiectivele Strategice 2 și 3 acoperă aproximativ 98% din totalul resurselor, celorlalte obiective strategice, revenindu-le numai 2% din totalul resurselor.
89
Tabelul 14. Sume bugetare alocate pentru fiecare Obiectiv strategic (2018-2021)
Obiectiv strategic 2018 2019 2020 2021
OS 1 1.217.409 1.350.376 1.346.140 1.361.252
OS 2 73.523.885 87.682.833 99.736.817 100.720.418
OS 3 14.161.572 15.509.941 15.025.769 15.044.586
OS 4 2.970 5.110 6.370 6.480
OS 5 37.916 84.596 157.923 163.245
(Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.)
O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada. Execuția bugetară pe programe va aduce de asemenea schimbări importante la nivelul managementului structurilor MMJS, și anume direcția pentru buget.
90
Anexa 1a: Obiective i programe bugetare pentru perioada 2018-2021ș 70
Cod Obiectiv Strategic/ Program Valoare totală mii Lei
Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei
2018 2019 2020 2021
Total 427.145.608 88.943.752 104.632.856 116.273.019 117.295.981
OS 1
Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale
5.275.177 1.217.409 1.350.376 1.346.140 1.361.252
P 1. Ocupare pentru toți 1.870.292 426.094 458.043 487.623 498.532
P 1.2 Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă 1.914.560 509.330 482.826 461.202 461.202
P 1.3 Condiții de muncă 877.426 156.977 259.198 228.524 232.727
P 1.4 Asigurări accidente de muncă și boli profesionale 612.899 125.008 150.309 168.791 168.791
OS 2 Un sistem de pensii adecvat și sustenabil 361.663.954 73.523.885 87.682.833 99.736.817 100.720.418
P 2.1 Adecvare și echitate în sistemul de pensii 5.236 1.232 1.284 1.332 1.388
P 2.2 Managementul sistemului public de pensii 361.658.718 73.522.653 87.681.549 99.735.485 100.719.030
OS 3 Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și 59.741.868 14.161.572 15.509.941 15.025.769 15.044.586
70 Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.
91
Cod Obiectiv Strategic/ Program Valoare totală mii Lei
Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei
2018 2019 2020 2021
excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate
P 3.1 Protecția copilului 764.346 2.218 194.136 140.481 427.512
P 3.2 Beneficii de asistență socială și inspecție socialăsocial 58.068.055 14.042.990 14.957.923 14.576.753 14.490.389
P 3.3 Servicii sociale 409.868 78 308 160.902 121 907 48 751
P 3.4 Drepturile persoanelor cu disabilități 313.998 13.713 123.112 108.645 68.528
P 3.5. Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie 185.601 24.344 73.869 77.983 9.405
OS 4 Consolidarea dialogului social 20.930 2.970 5.110 6.370 6.480
P 4.1 Întocmirea hărții anticipative a riscurilor 12.719 891 3.143 4.326 4.359
P 4.2Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social
8.211 2.079 1.967 2.044 2.121
OS 5Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate
443.679 37.916 84.596 157.923 163.245
P 5.1 Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială 111.736 29.732 28.327 27.040 26.637
P 5.2Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetică (Cybersecurity) eficientă; politici performante de
331.944 8.184 56.269 130.883 136.608
92
Cod Obiectiv Strategic/ Program Valoare totală mii Lei
Credite bugetare - Eșalonare totală pe an - mii Lei
2018 2019 2020 2021
resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC
93
Anexa 1b: Bugetul pe programe i măsuri pentru perioada 2018-2021ș 71
Cod Obiectiv strategic/ Programe/Obiective specifice/Măsuri Valoare ,000 RON
Valoare/ani - ,000 RON
2018 2019 2020 2021
OS 1
Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale
5.275.177 1.217.409 1.350.376 1.346.140 1.361.252
P 1.1 Ocupare pentru toți 1.870.292 426.094 458.043 487.623 498.532
1.1.1.1 Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM 344.454 68240 91438 92388 92388
1.1.1.2 Furnizarea de servicii de informare şi consiliere profesională; 3.722 946 900 925 951
1.1.1.3 Furnizarea de servicii de medierea muncii; - - - - -
1.1.1.4 Furnizarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri; 2.164 519 533 548 564
1.1.1.5 Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj 136.174 31.822 32.284 36.034 36.034
1.1.1.6 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de încadrare 18.900 3.150 3.150 6.300 6.300
71 Sumele identificate pentru măsuri, programe bugetare și obiective strategice reprezită o estimare a nevoielor bugetare de la momentul elaborării documentului. Sumele vor fi revizuite la elaborarea propunerilor de buget.
94
1.1.1.7 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de instalare 39.925 3.725 12.300 11.950 11.950
1.1.1.8 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de relocare 16.200 2.160 3.240 5.400 5.400
1.1.1.9 Acordarea de prime de inserție absolvenților de învățămâm 6.500 1.500 1.500 1.750 1.750
1.1.1.10 Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați 65.000 15.000 15.000 17.500 17.500
1.1.1.11 Acordarea de acompaniament social personalizat
1.1.2.1 Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare 16.200 4.050 4.050 4.050 4.050
1.1.2.2 Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței - - -
- 0
1.1.2.3 Programe de ucenicie 16.200 4.050 4.050 4.050 4.050
1.1.3.1 Furnizarea serviciilor de formare profesională 325.262 93.429 72.335 76.612 82.886
1.1.3.2 Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale - - -
- 0
1.1.4.1 Subvenţionarea angajatorilor pentru creşterea și diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă 309 - 100 103 106
1.1.4.2 Servicii de preconcediere în vederea reducerii riscului de şomaj - - - - 0
1.1.5.1 Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale 16.014 1.119 4.965 4.965 4.965
1.1.5.2 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți 114.480 27.000 29.160 29.160 29.160
1.1.5.3 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap 12.960 3.240 3.240 3.24
0 3.240
1.1.5.4 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEETs 12.825 3.375 3.150 3.150 3.150
1.1.5.5 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de ani ocupați 665.707 147.755 162.554 175.404 179.994
95
1.1.5.6 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale 1.634 554 360 360 360
1.1.5.7 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată 2.475 1.395 360 360 360
1.1.5.8 Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap 9.720 2.430 2.430
2.430 2.430
1.1.5.9 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie 13.608 3.402 3.402 3.40
2 3.402
1.1.5.10 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale 29.860 7.234 7.542 7.54
2 7.542
P 1.2 Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă 1.914.560 509.330 482.826 461.202 461.202
1.2.1.1 Plata prestatiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de şomaj 364.085 95.447 91.602 88.518 88.518
1.2.1.2. Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective 1.550.475 413.883 391.224 372.684 372.684
P 1.3 Condiții de muncă 877.426 156.977 259.198 228.524 232.727
1.3.1.1 Salarii decente și motivante - - - - 0
1.3.1.2 Implementarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul plătit din fonduri publice - - -
- 0
1.3.2.1 Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate şi Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJS - - -
- 0
1.3.2.2 Realizarea obiectivelor asumate prin Planul Anual de Lucru al Guvernului - - -
- 0
1.3.3.1 Intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuri 364.729 70.308 96.238 98.15
4 100.029
1.3.3.2 Combaterea discriminarii intre barbati si femei pe piata muncii si a - - - 0
96
fenomenului de hartuire si hartuie sexuala pe piata muncii -
1.3.3.3 Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă 221.353 42.694 58.386 59.561 60.712
1.3.3.4Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii şi acordării drepturilor cuvenite salariaţilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă
145.618 21.933 52.287 35.405 35.993
1.3.3.5 Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă 145.727 22.042 52.287 35.405 35.993
P 1.4 Asigurări accidente de muncă și boli profesionale 612.899 125.008 150.309 168.791 168.791
1.4.1.1 Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari - - - - 0
1.4.1.2 Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale 3.886 920 966 1.000 1.000
1.4.1.3 Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP 526.013 104.588 128.843 146.291 146.291
1.4.2.1 Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope 19.500 4.500 5.000 5.000 5.000
1.4.2.2 Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene - - - - 0
1.4.3.1 Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație națională 63.500 15.000 15.500 16.500 16.500
1.4.3.2 Orientarea activității de prevenire către IMM-uri - - - - 0
1.4.3.3 Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri - - - - 0
OS 2 Un sistem de pensii adecvat și sustenabil 361.663.954 73.523.885 87.682.833
99.736.817 100.720.418
P 2.1 Adecvare și echitate în sistemul de pensii 5.236 1.232 1.284
1.332 1.388
97
2.1.1.1 Creșterea pensiei medii brute 1.309 308 321
333 347
2.1.1.2 Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari 1.309 308 321
333 347
2.1.1.3 Stimularea sistemului privat de pensii 1.309 308 321 333 347
2.1.2.1Corelarea prevederilor si aplicarea corespunzatoare a documentelor legale pentru eliminarea inechitatilor si neconcordantelor din sistemul de pensii
1.309 308 321 333 347
P 2.2 Managementul sistemului public de pensii 361.658.718 73.522.653 87.681.549
99.735.485 100.719.030
2.2.1.1 O administrare adecvată a sistemului de pensii publice 8.807.700 1.402.000 2.259.300 2.573.200 2.573.200
2.2.1.2 Plata pensiilor și a beneficiilor asociate 352.851.018 72.120.653 85.422.24
9 97.162.28
5 98.145.830
OS 3Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordinate
59.741.868 14.161.572 15.509.94
1 15.025.76
9 15.044.586
P 3.1 Protecția copilului 764.346 2.218 194.136
140.481 427.512
3.1.1.1 Înfiinţarea a cel puţin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale 586.750 - 111.60
0 55.80
0 419.350
3.1.1.2 Extinderea acordării pachetului minim de servicii 15.147 - 635
6.350 8.162
3.1.1.3 Creşterea calităţii serviciilor sociale destinate copiilor 218 218 - - 0
3.1.2.1 Inchiderea institutiilor din sistemul de protecţie a copilului care funcţionează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 şi
147.801 - 73.901
73.901 0
98
înfiinţarea de case de tip familial şi apartamente
3.1.2.2 Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament 14.430 2.000 8.00
0 4.43
0 0
P 3.2 Beneficii de asistență socială și inspecție socială 58.068.055 14.042.990 14.957.923
14.576.753 14.490.389
3.2.1.1Finanțarea și plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)
2.029.055 1.495.078 510.089 11.944 11.944
3.2.1.2Finanțarea și plata beneficiilor acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserţie)
34.377.072 8.400.776 8.645.221
8.690.519 8.640.556
3.2.1.3 Finațarea drepturilor alocate persoanelor cu handicap 16.487.897 4.045.777 4.102.239
4.169.941 4.169.941
3.2.1.4 Creşterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI 4.745.055 - 1.595.197
1.595.197 1.554.662
3.2.1.5
Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocaţia pentru susţinerea familiei)
66.638 15.693 16.320 16.973 17.652
3.2.1.6
Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocaţia de stat pentru copii/alocaţia de plasament/indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie)
66.638 15.693 16.320 16.973 17.652
3.2.1.7Preluarea plății drepturilor acordate persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederile OUG 51/2016, pentru modificarea şi completarea unor acte normative
23.200 5.800 5.800 5.800 5.800
3.2.1.8 Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)
99
3.2.2.1.
Diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilități în vederea consolidării capacității și eficienței actului de inspecție socială
66.638 15.693 16.320 16.973 17.652
3.2.2.2. Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinată 66.638 15.693 16.320 16.97
3 17.652
3.2.2.3.Verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale prin realizarea de controale tematice
66.638 15.693 16.320 16.973 17.652
3.2.2.4 Realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora 5.948 1.401 1.45
7 1.51
5 1.575
3.2.2.5Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități
66.638 15.693 16.320 16.973 17.652
P 3.3 Servicii sociale 409.868 78 308 160.902 121 907 48 751
3.3.1.1 Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale 872 205 21
4 22
2 231
3.3.1.2
Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean
872 205 214
222 231
3.3.1.3 Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale 872 205 21
4 222 231
3.3.1.4 Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și
118.172 39.305 39.314 39.322 231
100
asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social
3.3.1.5 Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente și metodologii de lucru 872 205 21
4 22
2 231
3.3.1.6 Dezvoltarea unui sistem național de incluziune socială 872 205 214
222 231
3.3.2.1 Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice 190.831 17.335 89.498 54.367 29.631
3.3.2.2 Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență 872 205 214 222 231
3.3.2.3 Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii 70.450 17.238 18.214 17.494 17.503
3.3.2.4. Dezvoltarea rețelei publice de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente 25.184 3.200 12.592 9.392 0
P 3.4 Drepturile persoanelor cu disabilități 313.998 13.713 123.112 108.645 68.528
3.4.1.1
Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații
- - - - 0
3.4.1.2 Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitate - - -
- 0
3.4.1.3Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri;
92.000 - 18.400 46.000 27.600
3.4.2.1Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechi
73.439 7.300 22.047
22.046 22.046
101
3.4.2.2Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)
87.494 920 53.067 24.537 8.970
3.4.2.3 Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale 35.907 411 23.711 9.37
0 2.415
3.4.2.4 Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile 4.830 - 80
5 1.61
0 2.415
3.4.2.5 Proiecte ale NGO-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006 20.328 5.082 5.082 5.082 5.082
P 3.5. Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie 185.601 24.344 73.869 77.983 9.405
3.5.1.1 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor 3.120 3.040 8
0
- 0
3.5.1.2 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice 3.000 3.000 -
- 0
3.5.1.3 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației 18.056 3.806 4.600 8.81
7 833
3.5.1.4Sprijinirea, în condiţiile legii, a activităţilor de formare a salariaţilor instituţiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
124.470 3.000 60.690 60.690 90
3.5.1.5Organizarea de evenimente de conștientizare si sensibilizare cu privire la beneficiile bugetării de gen și a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților
3.000 3.000 - - 0
3.5.1.6 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației 10.500 2.624 2.625 2.62
5 2.626
3.5.1.7 Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelor 16.000 4.000 4.00
0 4.000 4.000
102
3.5.1.8 Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie - - -
- 0
3.5.1.9 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor 55 25 2
5
- 5
3.5.1.10 Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor 2.400 600 60
0 60
0 600
3.5.1.11
Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie
5.000 1.249 1.249 1.251 1.251
OS 4 Consolidarea dialogului social 20.930 2.970 5.110
6.370 6.480
P 4.1 Întocmirea hărții anticipative a riscurilor 12.719 891 3.143
4.326 4.359
4.1.1.1
Dezvoltarea, cu implicarea partenerilor sociali, a unui set de indicatori si mecanisme de identificare anticipativă a riscurilor de conflicte sociale, precum și a măsurilor aferente pentru preventia conflictelor sociale și identificarea surselor de date
10.373 297 2.581
3.742 3.753
4.1.1.2Stabilirea protocoalelor inter-instituționale necesare în vederea schimbului de informații și colaborare colaborare (IM, Jandarmerie, CES)
1.173 297 281
292 303
4.1.1.3 Elaborarea și adoptarea unei proceduri de decizie și activare a procedurilor de intervenție timpurie și monitorizarea rezultatelor 1.173 297 28
1 2
92 303
P 4.2 Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social 8.211 2.079 1.96
7 2.04
4 2.121
103
4.2.1.1 Organizare și funcționarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor colective de muncă 2.346 594 56
2 584 606
4.2.1.2
Elaborarea și diseminarea Anuarului Dialogului Social; constituirea și actualizarea continuă a bazelor de date privind organizațiile partenerilor sociali; constituirea bazelor de date privind conflictele colective de muncă și a contractelor colective de muncă
1.173 297 281
292 303
4.2.1.3Diversificarea canalelor de informare, a mijloacelor şi acţiunilor de comunicare; Asigurarea unui sistem integrat de comunicare şi informare pentru partenerii sociali
2.346 594 562
584 606
4.2.1.4 Coordonarea dialogul naţional, asigurarea suportului tehnic, raportare și monitorizare și alte activități curente 2.346 594 56
2 58
4 606
OS 5Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate
443.679 37.916 84.596 157.923 163.245
P 5.1 Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială 111.736 29.732 28.327 27.040 26.637
5.1.1.1Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI
1.197 282 293 305 317
5.1.1.2 Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție socială 10.446 2.460 2.55
8 2.66
1 2.767
5.1.1.3
Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient şi eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial
61.580 14.502 15.081
15.684 16.313
104
5.1.2.1Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare şi servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială
16.222 7.491 2.797
2.909 3.025
5.1.2.2 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare 8.986 1.864 4.339
2.092 691
5.1.2.3Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice
1.424 335 349
363 377
5.1.2.4 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal 1.424 335 34
9 363 377
5.1.3.1 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 4.284 1.009 1.049 1.091 1.135
5.1.3.2 Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice 6.173 1.454 1.512 1.57
2 1.635
P 5.2
Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetică (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC
331.944 8.184 56.269 130.883 136.608
5.2.1.1Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum și a politicilor de resurse umane pentru specialiști TIC
14.260 460 5.980
5.060 2.760
5.2.2.1
Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc)
99.298 3.677 9.073 54.774 31.774
5.2.2.2 Modernizare și dezvoltare de sisteme cros-minister pentru întreg domeniul social: portal, interoperabilitate (data exchange), depozit de
44.178 127 7.109
13.943 23.000
105
date (data warehouse- big data), sisteme de raportare și analiză complexe (analytics)
5.2.2.3 Modernizare și/sau mentenanță evolutivă a sistemelor existente și dezvoltarea de sisteme/aplicații software 174.207 3.921 34.106 57.10
6 79.074
106
Anexa 2: Obiective i indicatori (tabel rezumativ)ș
Unitate Valoare de referință 2017 Țintă 2020 Țintă 2021
Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale
Indicator de impact: Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani % din populația în vârsta de 20-64 de ani 68,8% 70% NA
Indicator de impact: Rata de sărăcie în muncă% din populația ocupată de peste 18 ani, limita de sărăcie = 60% din media națională a venitului disponibil
17,2% 16,00% NA
Program 1.1.: Ocupare pentru toți
Obiectiv 1.1.1.: Facilitarea integrării tinerilor NEETs prin măsuri și programe specifice
Indicator de rezultat: Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu
% total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați la ANOFM 59,10% 75% NA
Obiectiv 1.1.2.: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului
Indicator de rezultat: Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM
% din locurile de muncă declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM 77,17% 75% NA
Indicator de rezultat: Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM
% din persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM 36,58% 40% NA
Obiectiv 1.1.3.: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii
Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie
% din persoanele în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM 0.02% 0.02% NA
Indicator de rezultat: Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu
% din absolvenții cu studii superioare intrați în evidența ANOFM în anul de
1.50% 1.50% NA
107
referință
Obiectiv 1.1.4.: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională
Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire
% persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM
38,78% 35% NA
Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire
% persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM
53,41% 40% NA
Obiectiv 1.1.5: Prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă
Indicator de rezultat: Ponderea subvenții acordate angajatorilor pentru programe de formare profesională a angajaților proprii
% din total solicitări 0 20% NA
Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor beneficiare de serviciii de preconcediere % din total persoane concediate colectiv 28,7% 40% NA
Obiectiv 1.1.6: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante
Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor
% din numărul total de persoane ocupate prin masurile oferite de ANOFM 8.80% 15% NA
Program 1.2. Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
Obiectiv 1.2.1.: Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj
Indicator de rezultat: Ponderea șomerilor indemnizați în total
% în numărul total șomeri înregistrați (stoc mediu) 19,5% 20% NA
Program 1.3.: Condiții de muncă
Obiectiv 1.3.1.: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale
Indicator de rezultat: Ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut lunar - sectorul bugetar
% 36,8% NA NA
Obiectiv 1.3.2.: Îmbunătățirea cadrului legal în domeniul securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea măsurilor necesare aplicării legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor din domeniul de competență al MMJS
108
Indicator de rezultat: Numărul de sesiuni de conștientizare adresate agenților economici, lucrătorilor și reprezentanților acestora
Număr 433 473 490
Obiectiv 1.3.3: Asigurarea aplicării de către angajatori a prevederilor legale in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, securitate și sănătate în muncă, supravegherea pieței produselor și egalitate de șanse pe piața muncii
Indicator de rezultat: Verificarea modului în care angajatorii respectă legislația Număr de petiții/1000 de salariați 14,15 14,15 14,15
Program 1.4.: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale
Obiectiv 1.4.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații
Indicator de rezultat: Diversificarea prestațiilor acordate
Ponderea prestațiilor acordate beneficiarilor la 100 salariați 3,50% 4,50% NA
Obiectiv 1.4.2. Armonizarea cerințelor regulamentelor europene prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația si practica națională
Indicator de rezultat: Creșterea gradului de conformare al angajatorilor la cerințele regulamentelor europene
Ponderea cazurilor neconforme raportat la total solicitări % 30,00% 20,00% NA
Obiectiv.1.4.3. Sprijinirea angajatorilor in realizarea activității de prevenire
Indicator de rezultat: Îmbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în muncă al întreprinderilor
Ponderea măsurilor implementate in raport cu măsurile recomandate % 25,00% 35,00% NA
Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat si sustenabil
Indicator de impact 1: Rata medie de înlocuire total/schema publică % din ultimul salariu mediu brut 35,6%/35,6% (2013) 36,6/36,7% 36,6/36,7%
Program 2.1.: Adecvare și echitate în sistemul de pensii
Obiectiv 2.1.1.: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari
Indicator de rezultat: Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor
% în populația de peste 65 de ani, la pensie 20,7% 16% 14%
Obiectiv 2.1.2.: Respectarea principiilor echității
Indicator de rezultat: Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați
% 6% 5% 3%
Program 2.2.: Managementul sistemului de pensii
109
Obiectiv 2.2.1.: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii
Indicator de rezultat: Rata de acoperire a cheltuielilor nete din contribuții % 71% 78% 80%
Obiectiv strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate
Indicator de impact 1: Rata riscului de sărăcie relativă % populație 34,4% 34% 34%
Indicator de impact 2: Rata de risc de sărăcie în rândul copiilor
% din populație sub 16 ani 31,3% 33% 29%
Program 3.1.: Protecția copilului
Obiectiv 3.1.1.: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate
Indicator de rezultat: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani) % din populație sub 18 ani 1,20% 1,50% NA
Obiectiv 3.1.2.: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile
Indicator de rezultat: Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi – copii
% din populație sub 18 ani 0,085% 0,047% NA
Program 3.2. Beneficii de asistență socială și inspecție socială
Obiectiv 3.2.1.: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat
Indicator de rezultat: Raportul dintre numărul plăților verificate și număr total de plăți % 55% 90% 90%
Obiectiv 3.2.2.: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale
Indicator de rezultat: Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude si numărul total de plăți % 10% 4,0% 4,0%
Program 3.3. Servicii sociale
Obiectiv 3.3.1.: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT
Indicator de rezultat: Ponderea furnizorilor publici % furnizori publici acreditați din total 33.70% 60% 80%
110
de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale
furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale
Obiectiv 3.3.2. Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice
Indicator de rezultat: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice
% beneficiari centre de zi destinate persoanelor vârstnice din numărul total de persoane vârstnice 65+ fără probleme grave de sănătate sau incapacitate completă de desfășurare a activităților zilnice
1.9 (2015) 3 3
Program 3.4.: Drepturile persoanelor cu dizabilități
Obiectiv 3.4.1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării
Indicator de rezultat: Personalului angajat în instituțiile publice informat/format asupra necesității accesibilizării mediului fizic informațional și comunicațional
% 0% 30% NA
Obiectiv 3.4.2: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate
Indicator de rezultat: Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finanțare POR % din total obiectiv (516 persoane până în anul 2023)
% 0% (program nou în 2016) 35% NA
Program 3.5.: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie
Obiectiv 3.5.1.: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență
Indicator de rezultat: Procentul din populație care au cunoștința de existenta cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violenta în rândul populației
% 78% 85% NA
Obiectiv strategic 4: Consolidarea dialogului social
111
Indicator de impact: Ponderea conflictelor de muncă mediate % din total conflicte de muncă potențiale 0% 5% 10%
Program 4.1: Întocmirea Hărții anticipative a riscurilorObiectiv 4.1.1: Identificarea potențialului conflictogen
Indicator de rezultat: Ponderea conflicte potențiale identificate pentru care se decide luarea de măsuri de intervenție în fază incipientă
% din total conflicte potențiale identificate
0% 15% 20%
Program 4.2. Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului socialObiectiv 4.2.1. Creșterea eficienței procesului de mediere și arbitraj al conflictelor de muncă
Indicator de rezultat: ponderea conflictelor de muncă stinse în total conflicte de muncă % conflicte de muncă 43% 47% 50%
Obiectiv strategic 5: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate
Indicator de impact: Gradul de conformitate cu bugetul de stat: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul rectificat definitiv la 31 decembrie, anul curent
% 92%72 98% 100%
Indicator de impact: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie
% 94%73 100% 100%
Program 5.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socialăObiectiv 5.1.1: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial
Indicator de rezultat: Număr modificări anuale în structura funcțională Număr 374 1 NA
Indicator de rezultat: Numărul standardelor conforme ale sistemului la nivelul MMJS Număr 1575 16 NA
Obiectiv 5.1.2: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact
Indicator de rezultat: Ponderea politicilor % 10%76 20% NA
72 Prognozat în 201773 Prognozat în 201774 Prognozat în 201775 Prognozat în 2017
112
publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar
Obiectiv 5.1.3: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate
Indicator de rezultat: Ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister, din total personal sau număr zile de instruire per funcționar public
% NA 85% NA
Indicator de rezultat: Număr incidente de integritate sau număr incidente de integritate la 100/1000 salariați
%, promile 877 2 NA
Program 5.2: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetică (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC
Obiectiv 5.2.1: Întărirea guvernanței TIC, adoptarea cros-minister de standarde și politici TIC, precum și creșterea calității profesionale a specialiștilor TIC din sectorul muncă și protecție socială
Indicator de rezultat: Pondere documentelor/politicilor revizuite/auditate în total planificat
% 0%78 100% 100%
Indicator de rezultat: Procent instruiri și certificări TIC (pentru specialiști TIC) conform planului anual
% NA79 0% 75%
Indicator de rezultat: Procent instruiri noțiuni/elemente TIC (pentru specialiști non-TIC) conform planului anual
% NA80 0% 60%
76 Prognozat în 201777 Prognozat în 201778 Minimum de documente se consideră următoarele 6: (i) Strategia TIC, (ii) Procedurile operaționale (P.o.) cadru/generale (iii) P.o. Acces și securitate cibernetica, (iv) P.o. Continuitate (business continuity), (v) P.o. Protecția datelor personale (GDPR), (vi) Politici resurse umane și salariale pentru specialiștii TIC79 Evaluarea și planul de instruiri și certificări TIC anual se va implementa începând cu 2020 in sensul că in anul 2020 se va realiza primul plan de instruire în baza documentelor strategice și a politicilor adoptate 80 Evaluarea și planul de instruiri și certificări TIC anual se va implementa începând cu 2020
113
Obiectiv 5.2.2: Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor și echipamentelor TIC; modernizarea și simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității/schimbului de date cros-minister; cresterea capacitații de analize complexe cros minister; precum și cresterea transparenței și datelor publice/deschise
Indicator de rezultat: Procentul de implementare a evenimentelor de viață cu grad 5 (personalizare și pro-activ) de sofisticare TIC
% NA81 0% 50%
Indicator de rezultat: Procentul de interoperabilitate cros-minister și implementare, preluarea datelor privind evenimentele de viață, in depozitului de date cros-minister
% NA82 0% 50%
Indicator de rezultat: Procentul de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister
% NA83 0% 60%
Indicator de rezultat: Procentul din infrastructura IT cu vechime de peste 8/7/6 ani
% NA84 5% (peste 7 ani vechime)
5% (peste 6 ani vechime)
Indicator de rezultat: Procentul din infrastructura și sistemele critice IT care beneficiază de mentenanță primară
% NA 80% 100%
81Revizuirea domeniilor se va face până 2020; domeniile pentru revizuire (evenimentelor de viață) se consideră: (i) asistența socială (beneficii și servicii sociale), (ii) dizabilitate și invaliditate, (iii) pensionare, (iv) ocupare (căutare, pierdere, accidente de munca și incapacitate de muncă), (v) protecția copilului (inclusiv adopții), (vi) altele (egalitatea de sanse, dialogul social, etc) ; revizuirea listelor evenimentelor de viață pe domenii se va realiza în Strategia TIC (obiectiv 4.2a și măsura 4.2.1)82 Lista proceselor și procedurilor care vor fi modernizate și integrate dpdv TIC se va analiza și detalia în Strategia TIC (obiectiv 4.2a și măsura 4.2.1) simultan cu standardizarea și simplificarea acestora; în această listă vor fi incluse procesele/procedurile referitoare la elementele de viață specifice domeniului în responsabilitatea MMJS cât și cele administrative (contabil, buget, logistic); modernizate și integrate dpdv TIC se va face prin (proiecte de) mentenanță evolutivă și/sau proiecte de implementare (dezvoltare, modernizare) de sisteme TIC. 83 Lista proceselor și procedurilor care vor fi modernizate și integrate dpdv TIC se va analiza și detalia în Strategia TIC;.84 Inventarul revizuit se va realiza în 2018. mentenanță primară pentru infrastructura și sistemele critce din MMJS și instituțiile subordonate/coordonate (infrastructura critică) include: hardware (servere, echipamente de stocare, etc), licențe produse COTS (sisteme de operare, virtualizare, baza de date, web-aplicatii, etc.) echipamente și software rețea WAN, cybersecurity, etc. precum și aplicații software din domeniile specifice MMJS (pensii, ocupare și somaj, asistență socială, dizabilitate și invaliditate, inspecția municii, protecția și drepturile copiilor, egalitate de șanse, dialog social, etc.).
114
Anexa 3: Programe i măsuri (tabel rezumativ)ș
Program bugetar & Măsură Indicator de rezultat & Unitate Val. de referință Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020 Țintă 2021
Program 1.1.: Ocupare pentru toți
Obiectiv specific 1.1.1.: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului
Măsura 1.1.1.1.:Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM
Număr tineri NEETs înregistrați în baza de date a ANOFM 52256
60000 persoane (indicator proiect POCU AP2, PI 8ii, OS 2.3.)
60000 20000 20000
Măsura 1.1.1.2.:Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională
Număr persoane cuprinse în serviciile de informare și consiliere profesională 385291 344325 350000 350000 350000
Măsura 1.1.1.3.:Furnizarea de servicii de medierea muncii
Număr persoane ocupate prin serviciile de mediere 254956 270386 270000 250000 250000
Măsura 1.1.1.4.:Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri
Număr persoane ocupate prin serviciile de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri
100 130 150 150 150
Măsura 1.1.1.5.:Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj
Număr persoane beneficiare de completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj
16973 12775 12727 11818 11818
Măsura 1.1.1.6: Număr persoane beneficiare de prime 411 1455 1700 1700 1700
115
Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de încadrare de încadrare
Măsura 1.1.1.7.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de instalare
Număr persoane beneficiare de prime de instalare 695 730 900 900 900
Măsura 1.1.1.8.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de prime de relocare
Număr persoane beneficiare de prime de relocare 0 890 600 600 600
Măsura 1.1.1.9.:Acordarea de prime de inserție absolvenților de învătământ
Număr persoane beneficiare de prime de inserție absolvenților de învătământ 2544 2105 2100 2100 2100
Măsura 1.1.1.10.:Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați
Număr persoane beneficiare de primă de activare a șomerilor neindemnizați 0 13010 14500 14500 14500
Măsura 1.1.1.11.:Acordarea de acompaniament social personalizat
Număr tineri supuși riscului marginalizării sociale care au încheiat contracte de solidaritate
425 430 500 500 500
Obiectiv specific 1.1.2.: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii
Măsura 1.1.2.1.:Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare
Număr contracte de stagiu încheiate 55 250 300 300 300
Măsura 1.1.2.2.:Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței
Număr elevi și studenți încadrați în muncă pe perioada vacanței 2527 1995 2000 2000 2000
Măsura 1.1.2.3.:Programe de ucenicie
Număr persoane cuprinse în programe de ucenicie 167 2064 2000 2000 2000
Obiectiv specific 1.1.3.: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională
Măsura 1.1.3.1.: Număr persoane cuprinse în cursuri 26837 33299 35000 35000 35000
116
Furnizarea serviciilor de formare profesională de formare profesională (gratuite)
Măsura 1.1.3.2.:Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale
Număr beneficiari ai serviciului de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale
131 128 200 200 200
Obiectiv specific 1.1.4.: Prevenirea șomajului și consolidarea locurilor de muncă
Măsura 1.1.4.1Subvenționarea angajatorilor pentru creșterea și diversificarea competențelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă
Număr subvenții acordate angajatorilor pentru programe de formare profesională a personalului propriu
0 223 223 223 223
Măsura 1.1.4.2Servicii de preconcediere în vederea reducerii riscului de șomaj
Număr persoane beneficiare de servicii de preconcediere 3000 3000 3000 3000 3000
Obiectiv specific 1.1.5.: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante
Măsura 1.1.5.1.:Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale
Număr persoane ocupate temporar în lucrări publice de interes comunitar 0 1207 5000 5000 5000
Măsura 1.1.5.2.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți
Număr absolvenți încadrați 4898 5376 6000 6000 6000
Măsura 1.1.5.3.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap
Număr de absolvenți cu handicap încadrați 7 10 10 10 10
Măsura 1.1.5.4:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEET
Număr tineri NEET ocupați 0 2095 3500 3500 3500
Măsura 1.1.5.5.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri
Număr șomeri cu vârsta de peste 45 de ani ocupați
17744 17258 15500 15500 15500
117
cu vârsta de peste 45 de ani
Măsura 1.1.5.6.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale
Număr șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale ocupați 218 360 400 400 400
Măsura 1.1.5.7.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată
Număr șomeri de lungă durată ocupați 0 484 400 400 400
Măsura 1.1.5.8.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap
Număr persoane cu handicap 141 184 150 150 150
Măsura 1.1.5.9.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie
Număr șomeri care mai au 5 ani până la pensie 300 471 300 300 300
Măsura 1.1.5.10.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale
Număr tineri cu risc de marginalizare sociala incadrati la angajatori de insertie beneficiari de subvenție
297 310 300 300 300
Program 1.2.: Măsuri pasive pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă
Obiectiv specific 1.2.1.: Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj
Măsura 1.2.1.1.:Plata indemnizațiilor/prestațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de statpentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj
Număr persoane beneficiare de indemnizație de șomaj (stoc mediu anual)
83698 72000 70000 65000 65000
Măsura 1.2.1.2.:Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective
Număr persoane pentru care s-a plătit venitul lunar de completare 11047 2000 2000 2000 2000
Program 1.3.: Condiții de muncă
Obiectiv specific 1.3.1.: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale
118
Măsura 1.3.1.1.:Salarii decente și motivante
Nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (lei) *) conform HG nr. 846/201785 1450 1900 *) NA NA NA
Măsura 1.3.1.2.:Implementarea legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Câștigul salarial mediu brut lunar - sectorul bugetar (lei)Sursa: Comisia Națională de Prognoză – «Proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2018-2021» ( prognoza de primăvară 2018 – publicată în aprilie 2018)86
3932 *) 5257 *) 5862 *) 6219 *) 6219 *)
Obiectiv specific 1.3.2.: Îmbunătățirea cadrului legal în domeniul securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea măsurilor necesare aplicării legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor din domeniul de competență al MMJS
Măsura 1.3.2.1.:Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate și Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJS
Număr proiecte implementate 3 3 3 3 3
Măsura 1.3.2.2.:Realizarea obiectivelor asumate prin Planul Anual de Lucru al Guvernului
NA NA NA NA NA
85 Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 s-a prevăzut că salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro.
86 Datele se referă la statisticile din activitățile economice (agregate dupa activitatea omogenă) conform CAEN de administrație publică, învațământ și sănătate și asistență socială (inclusiv sector privat pentru învațământ - cca.4,9%, respectiv sănătate și asistență socială - cca. 12,8%), exclusiv forțele armate și personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.). Seriile de date pentru câștigul salarial mediu brut lunar de până în anul 2017 nu sunt comparabile cu prognoza pentru perioada 2018 - 2021; prognoza include transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat
119
Obiectiv specific 1.3.3.: Asigurarea respectării legislației in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, securitate și sănătate în muncă și lipsa discriminării
Măsura 1.3.3.1.:Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuri
Număr campanii organizate la nivel național privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate
10 11 11 11 11
Măsura 1.3.3.2.:Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hartuire si hărțuire sexuală pe piața muncii
Număr controale efectuate 23429 23429 23429 23429 23429
Număr măsuri dispuse pentru remedierea neconformităților 852 852 852 852 852
Măsura 1.3.3.3.:Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă
Număr sesiuni de conștientizare 433 453 463 473 490
Număr controale pe domenii economice 58100 57300 57300 57300 57300
Măsura 1.3.3.4.:Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii și acordării drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă
Număr controale efectuate 76690 75000 75000 75000 75000
Număr acțiuni control tip campanii tematice 5 5 5 5 5
Număr măsuri dispuse pentru remedierea neconformităților 500 500 500 500 500
Număr de acțiuni de conștientizare adresate agenților economici 1006 1056 1081 1106 1100
Număr de acțiuni de formare a inspectorilor IM 134 152 161 170 170
Măsura 1.3.3.5.:Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă
Număr de acțiuni de conștientizare adresate lucrătorilor și reprezentanților acestora
608 622 636 650 665
Număr de acțiuni de conștientizare adresate agenților economici 1031 1056 1081 1106 1106
Număr de acțiuni de formare a inspectorilor IM 143 152 161 170 179
Program 1.4.: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale
120
Obiectiv specific 1.4.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații
Măsura 1.4.1.1.:Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari
Gradul de utilizare al aplicațiilor informatice (număr de accesări) 2150 225000 235000 250000 250000
Măsura 1.4.1.2.:Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale
Gradul de decontare (%) 0.60 100% 100% 100% 100%
Măsura 1.4.1.3.:Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP
Execuția bugetară (%) 0.30 40% 50% 60% 60%
Obiectiv specific 1.4.2.: Armonizarea cerințelor regulamentelor europene (883 și 987) prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională
Măsura 1.4.2.1.:Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope
Număr de operațiuni derulate 23000 250000 300000 500000 500000
Măsura 1.4.2.2.:Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene
Durata medie a unui dosar (zile) 60 60 45 30 30
Obiectiv specific 1.4.3.: Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire
Măsura 1.4.3.1.:Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE / legislație națională
Indicatori de performanță (punctaj mediu pe țară) 3.37 3.40 3.42 3.44 3.44
Măsura 1.4.3.2.:Orientarea activității de prevenire către IMM-uri
Număr de măsuri recomandate 118000.00 125000 130000 135000 135000
Măsura 1.4.3.3.:Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare
Număr de sesiuni de comunicare / număr de participanți
155/1810 160/1850 185/1900 200/2000 200/2000
121
/ comunicare adresate mediului de afaceri
Program 2.1.: Adecvare și echitate în sistemul de pensii
Obiectiv specific 2.1.1.: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari
Măsura 2.1.1.1.:Creșterea pensiei medii brute
Pensia minimă (RON) NA NA NA NA NA
Valoarea punctului de pensie (RON) 917.5/1000 1.000 /1.100 1.100 /1.2651.265/1.400/1.775
1.775
Măsura 2.1.1.2.:Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari
Valoarea indemnizației sociale pentru pensionari (RON) 400 520/640 640 640 640
Măsura 2.1.1.3.:Stimularea sistemului privat de pensii
Număr participanți Pilon II 7 024 179 NA NA NA NA
Număr participanți Pilon III 446 131 NA NA NA NA
Obiectiv specific 2.1.2.: Respectarea principiilor echității
Măsura 2.1.2.1.:Corelarea prevederilor si aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților si neconcordantelor din sistemul de pensii
Limita de vârstă cu stagiu complet de cotizare pentru femei (ani) 60.20 61.60 62.30 63.00 63.00
Program 2.2.: Managementul sistemului public de pensii
Obiectiv specific 2.2.1.: Asigurarea unui serviciu public stabil șI eficient în interesul cetățenilor
Măsura 2.2.1.1.: O administrare adecvată a sistemului de pensii publice
Număr de posturi necesar pentru realizarea atribuțiilor corect și la termenele stabilite potrivit legislației în vigoare
3 729 4 500 4 800 5 000 5 000
Măsura 2.2.1.2.:Plata pensiilor
Număr pensionari de asigurări sociale5 053 488 4.996 219 4 948 144 4 900 069 4 851 994
122
Program 3.1.: Protecția copilului
Obiectiv specific 3.1.1.: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate
Măsura 3.1.1.1.:Înființarea a cel puțin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale
Număr de servicii de îngrijire de zi destinate prevenirii separării copilului de familie
1096 1500 1700 3200 3200
Măsura 3.1.1.2.:Extinderea acordării pachetului minim de servicii
Număr de comunități în care se acordă pachetul minim de servicii 45 50 100 165 165
Măsura 3.1.1.3.:Creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor
Număr de standarde minime de calitate elaborate și difuzate la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale
5 5 5 5 5
Obiectiv specific 3.1.2.: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile
Măsura 3.1.2.1.:Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 și înființarea de case de tip familial și apartamente
Număr instituții de plasament organizate clasic 73 48 23 23 23
Măsura 3.1.2.2.:Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament
Număr de centre regionale specializate înființate 0 2 8 - -
Program 3.2.: Beneficii de asistență socială și inspecție socială
Obiectiv specific 3.2.1.: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat
Măsura 3.2.1.1.:Finanțarea și plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei).
Număr beneficiari de ajutor social 244814 250000 0 0 0
Număr beneficiari de ajutor de încălzire
569581 285000 0 0 0
Număr beneficiari de alocația pentru susținerea familiei
273337 275000 0 0 0
123
Măsura 3.2.1.2.:Finanțarea și plata beneficii sociale acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție).
Număr beneficiari alocația de stat pentru copii 3662793 3655760 3655760 3675760 3675760
Număr beneficiari alocația de plasament 40735 41000 41000 41000 41000
Număr beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție
141153/41334
160.000/75.000
165.000/80.000
170.000/85.000
170.000/85.000
Măsura 3.2.1.3.:Finanțarea drepturilor alocate persoanelor cu handicap:1. Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006:a. Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;b. Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuatc. Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizuald. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA2. Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA acordată potrivit Legii Număr 584/2002.
Număr beneficiari pe categorii (total, din care): 1408782 1428707 1428707 1428707 1428707
1, din care: 1398897 1418657 1418657 1418657 1418657
a) 739794 750622 750622 750622 750622
b) 617393 625855 625855 625855 625855
c) 41529 42000 42000 42000 42000
d) 181 180 180 180 180
2 9885 10050 10050 10050 10050
Măsura 3.2.1.4.:Creșterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI
Număr de beneficiari VMI care realizează venituri în urma unei forme legale de angajare
0.00 0.00 1000.00 1500.00 2000.00
Măsura 3.2.1.5.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru
Procentul de verificare in intervalul dintre acordarea dreptului si efectuarea plății către beneficiari
0% 50% 70% 95-98% 95-98%
Cuantumul plăților verificat ex-ante (% din total plăți)
0% 60% 80% 95-98% 95-98%
124
susținerea familiei)Măsura 3.2.1.6.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)
Procentul de verificare in intervalul dintre acordarea dreptului si efectuarea plății către beneficiari
0% 50% 70% 95-98% 95-98%
Cuantumul plăților verificat ex-ante (% din total plăți) 0% 60% 80% 95-98% 95-98%
Măsura 3.2.1.7.:Preluarea plătii drepturilor acordate persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederilo OUG 51/2016, pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Procent beneficiari de drepturi acordate persoanelor cu handicap plătite prin ANPIS
0% 100% 100% 100% 100%
Măsura 3.2.1.8.:Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)
Gradul de acoperire a plăților beneficiilor sociale in sistemul informatic (% din total plăți)
80% 95% 100% 100% 100%
Obiectiv specific 3.2.2.: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale
Măsura 3.2.2.1.:Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială, prin diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilități.
Număr de inspectori sociali care realizează activități de control al modului de acordare și plată a beneficiilor de asistenta sociala
100 125 1 150 200
Număr de beneficiari neeligibili raportat la numărul total de beneficiari
10% 6% 5% 3.5% 3.5%
Măsura 3.2.2.2.:Derularea eficientă a activității de inspecție socială
Raportul dintre nr. sesizări și nr. de verificări (%)
100% 100% 100% 100% 100%
125
– misiuni de inspecție inopinată
Măsura 3.2.2.3.:Realizarea de controale care au ca scop verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale în vederea consolidării capacității și eficienței actului de inspecție socială.
Număr de inspectori sociali care realizează activități de control al serviciilor sociale
100 200 250 300 300
Raportul dintre nr. servicii sociale controlate care funcționează respectând standardele minime de calitate și nr. total de servicii sociale (%)
28% 50% 75% 90% 90%
Măsura 3.2.2.4.:Realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora.
Raportul dintre nr. servicii sociale licențiate, care funcționează respectând standardele minime de calitate și nr. total de servicii sociale (%)
40% 50% 75% 90% 90%
Măsura 3.2.2.5.:Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități
Raportul dintre nr. instituții publice/operatori economici, care asigură accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități și nr. total de instituții publice/operatori economici (%)
20% 40% 60% 60% 60%
Program 3.3.: Servicii sociale
Obiectiv specific 3.3.1.: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT
Măsura 3.3.1.1.:Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale
Numărul serviciilor sociale publice licențiate 1636 1963 2127 2290 2290
126
Măsura 3.3.1.2.:Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean
% UAT care și-au elaborat și aprobat regulamente de organizare și funcționare a serviciilor publice de asistență social
NA87 25% 40% 60% 100%
Măsura 3.3.1.3.:Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale
Număr standarde elaborate/ revizuite 2+10 1 1 1 1
Măsura 3.3.1.4.:Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social
Număr personal de specialitate din domeniul asistentei sociale format 0 480 3181 3181 3181
Număr asistenți sociali incluși in sistem 0 129 1000 1000 1000
Măsura 3.3.1.5.:Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente si metodologii de lucru
Număr instrumente, instrucțiuni și metodologii elaborate/revizuite și diseminate
1 1 1 1 1
Măsura 3.3.1.6.:Dezvoltarea unui sistem național de incluziune socială
Sistem național de indicatori revizuit (număr) 1 0 0 0 0
Obiectiv specific 3.3.2.: Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice
Măsura 3.3.2.1.:Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice
Legislație aprobată (număr acte normative) 1 0 0 0 0
87 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 2016.
127
Măsura 3.3.2.2.:Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență
Număr de standarde minime de cost elaborate 0 0 0 0 0
Măsura 3.3.2.3.:Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii
Număr furnizori privați de servicii sociale dedicate persoanelor vârstnice care beneficiază de subvenții din bugetul de stat
138 133 133 133 133
Măsura 3.3.2.4.Dezvoltarea rețelei publice de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
Număr de persoane vârstnice dependente pentru care se asigură servicii de îngrijire la domiciliu;
0 400 800 1000 1000
Număr de unități de îngrijire la domiciliu înființate în cadrul/în subordinea serviciului public de asistență socială, în unitățile administrativ-teritoriale în care acestea nu există
0 30 40 50 50
Program 3.4.: Drepturile persoanelor cu dizabilități
Obiectiv specific 3.4.1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării
Măsura 3.4.1.1.:Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații.
Număr programe de formare în domeniul accesibilității/ 0 1.00 1.00 1.00 3.00
Număr reprezentanți ai APL instruiți/ 0 0.00 500.00 675.00 1175.00
Măsura 3.4.1.2.:Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității,
Număr campanii de informare/ 0 1 1 1 3
128
inclusiv la nivel de comunitate
Măsura 3.4.1.3.:Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri
Număr de persoane formate pe categorii de formare și tematică/ 0 0 0 360 360
Obiectiv specific 3.4.2.: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate
Măsura 3.4.2.1.:Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechi
Instituții de tip vechi restructurate (număr) 11.00 11.00 9.00 0.00 0.00
Număr beneficiari instituționalizați în centre de tip vechi 1911 1911 1911.00 1911.00 1833.60
Măsura 3.4.2.2.:Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)
Număr persoane instituționalizate 17176 17176 17176 17158.00 17128.00
Număr de locuințe protejate/ 115 0 150.00 56.00 0.00
Măsura 3.4.2.3.:Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale
Număr centre respiro/centre de criză înființate 5 0 6.00 2.00 0.00
Număr centre de zi înființate/ 60 0 79.00 30 0.00
Măsura 3.4.2.4.:Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile
Număr echipe mobile 1 0 5.00 10.00 15.00
Măsura 3.4.2.5.:Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din
Număr de servicii nou înființate si acreditate 0 0 25.00 25.00 25.00
129
Legea 448/2006
Program 3.5.: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie
Obiectiv specific 3.5.1.: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență
Măsura 3.5.1.1.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor
Număr de campanii realizate 1 2 2 2 2
Număr elevi de liceu participanți 1500 3000 3000 3000 3000
Măsura 3.5.1.2.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice
Număr campanii 1 1 1 1 1
Număr participanți 300 300 300 300 300
Măsura 3.5.1.3.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației
Număr de campanii realizate 1 1 1 1 1
Măsura 3.5.1.4.:Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați
Număr programe de formare 1 2 3 3 3
Număr participanți 300 400 600 600 600
Măsura 3.5.1.5.:Organizarea de evenimente de conștientizare si sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen si a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților
Număr programe de formare 0 2 2 2 2
Număr participanți 0 200000 200000 200000 200000
130
Măsura 3.5.1.6.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației
Număr campanii 1 1 1 1 1
Măsura 3.5.1.7.:Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelor
Număr campanii 1 2 2 2 2
Măsura 3.5.1.8.:Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie (25 noiembrie) și a zilei egalității de șanse între femei și bărbați (8 mai)
1 (ref.2015) 1 1 1 1
Măsura 3.5.1.9.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor
Număr campanii 1 2 2 2 2
Număr participanți 1200 15000 15000 15000 15000
Măsura 3.5.1.10.:Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor
Centre Servicii rezidențiale pentru victime 61 70 85 100 100
Centre servicii pentru prevenirea si combaterea violentei domestice 33 40 45 50 50
Număr centre agresori 2 5 8 12 12
Măsura 3.5.1.11.:Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie
Număr participanți3.978 persoane (ref.2015)
300 350 350 350
Program 4.1.: Întocmirea Hărții anticipative a riscurilor
131
Obiectiv specific 4.1.1.: Identificarea potențialului conflictogen în relațiile de muncă
Măsura 4.1.1.1.:Dezvoltarea, cu implicarea partenerilor sociali, a unui set de indicatori si mecanisme de identificare anticipativă a riscurilor de conflicte sociale, precum si a măsurilor aferente pentru preventia conflictelor sociale și identificarea surselor de date
% etape parcurse 0% 25% 50% 75% 100%
Măsura 4.1.1.2.: Stabilirea protocoalelor inter-instituționale necesare în vederea schimbului de informații și colaborare (IM, Jandarmerie, CES)
Număr protocoale încheiate /revizuite /actualizate 0 0 3 3 3
Măsura 4.1.1.3.:Elaborarea și adoptarea unei proceduri de decizie și activare a procedurilor de intervenție timpurie și monitorizarea rezultatelor
% etape parcurse 0% 25% 50% 75% 100%
Program 4.2.: Lărgirea cadrului de funcționare a dialogului social și consolidarea capacității instituționale aferente desfășurării dialogului social
Obiectiv specific 4.2.1.: Creșterea eficienței procesului de dialog social
Măsura 4.2.1.1.:Organizare și funcționarea Oficiului de Mediere și Arbitraj al Conflictelor colective de muncă
% etape parcurse88 30% 30% 50% 75% 100%
Măsura 4.2.1.2.:Constituirea și actualizarea continuă a bazelor de date privind organizațiile partenerilor sociali; constituirea bazelor de date privind conflictele colective de muncă și a contractelor colective de muncă89
Baze de date a) conceputeb) actualizate
33
33
33
33
33
88 Realizarea măsurii implică patru etape importante; activități pregatitoare, adoptarea legislatiei, elaborare memorandum, formare mediatori, constituire baza de date și diseminare. S-au parcurs deja anumite activități pregătitoare inclusiv primul ciclu de formare de mediatori. Adoptarea legislatiei este independenta de MMJS (pentru ca legislatia e deja pe circuit), deci se va gasi la factori de risc. O detaliere a etapelor de realizare se va face în planul operațional.
132
Măsura 4.2.1.3.:Diversificarea canalelor de informare, a mijloacelor şi acţiunilor de comunicare; Elaborarea și diseminarea Anuarului Dialogului Social; Asigurarea unui sistem integrat de comunicare şi informare pentru partenerii sociali
a) Număr canale de diseminare utilizate90
b) Realizarea unei platforme de comunicare cu partenerii sociali
2
0%
2
30%
4
60%
6
100%
6
100%
Măsura 4.2.1.4.:Coordonarea dialogul național, asigurarea suportului tehnic, raportare și monitorizare și alte activități curente
a) Număr ședințe CDSb) Număr ședințe organizate ale Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Socialc) Număr petiții primite
476 (2016)6 (2016)1841 (2016)
500102000
500102000
500102000
500102000
Program 5.1.: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială
Obiectiv specific 5.1.1.: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial
Măsura 5.1.1.1.:Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI
Număr proceduri modificate / revizuite (ROF modificat) NA91 80 90 95 100
Măsura 5.1.1.2.:Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare/autorizare/certificare specifice sectorului de muncă și justiție socială
Număr anual de licențe / acreditări pe domenii NA92 100 100 100 100
89 Am considerat ca elemente de diseminare următoarele: 1) baza de date a organizațiilor partenerilor sociali 2) baza de date privind conflictele de muncă 3) baza de date a contractelor colective de muncă.90 Am considerat ca și canale de comunicare cu partenerii sociali și publicul următoarele: pagină web interactivă, adresă de email/contact, conturi pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Twitter), evenimente de comunicare si diseminare (conferințe, prezentări, acțiuni diverse), elemente de publicitate (bannere, postere, publicații online și offline – inclusiv anuarul dialogului social), platforme dedicate. O detaliere a mijloacelor de comunicare se va face în planul operațional.91Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.92Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.
133
Măsura 5.1.1.3.:Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial.
Număr standarde conforme la nivelul MMJS NA93 15 16 16 16
Obiectiv specific 5.1.2.: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact
Măsura 5.1.2.1.:Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială
% documentelor de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister
NA94 10 15 20 30
Măsura 5.1.2.2.:Dezvoltarea sistemelor de monitorizare si evaluare
Număr sisteme de monitorizare funcționale NA95 1 2 2 3
Măsura 5.1.2.3.:Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice
Număr consultări realizate anual (Raport intre consultări desfășurate si reglementari elaborate)
NA96 70 80 85 90
Măsura 5.1.2.4.:Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal
Număr informații de interes public publicate 20 30 35 40 45
Număr recomandări beneficiari colectate
100 100 100 100 100
93Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.94Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.95Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.96Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.
134
Număr răspunsuri formulate la solicitări de informații de interes public
NA97 10 15 20 30
Obiectiv specific 5.1.3.: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate
Măsura 5.1.3.1.:Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației
Rulajul/fluctuația de personal din cadrul MMJS și instituții subordonate 35% 30% 28% 25% 24%
Măsura 5.1.3.2.:Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice
Procent din total personal care participa la programe de conștientizare si formare
NA98 10% 20% 25% 30%
Număr incidente de integritate 8 7 6 5 3
Număr de riscuri și vulnerabilități de corupție identificate 36 30 25 20 15
Program 5.2.: Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) în sectorul muncă și protecție socială; guvernanță TIC și securitate cibernetica (Cybersecurity) eficientă; politici performante de resurse umane pentru specialiștii TIC; mentenanța, dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC
Obiectiv specific 5.2.1.: Întărirea guvernanței TIC, adoptarea cros-minister de standarde și politici TIC, precum și creșterea calității profesionale a specialiștilor TIC din sectorul muncă și protecție socială
Măsura 5.2.1.1.:Revizuirea și implementarea guvernanței TIC, politicilor privind cybersecurity, precum si a politicilor de resurse umane pentru specialiști TICNotă Se presupune că până in 2020 se vor elabora primul set de documente strategice care contin
Ponderea documentelor / politicilor aprobate / revizuite / auditate în total planificat
NA99 NA NA 100% 100%
Procent instruiri și certificări TIC (pentru specialiști TIC) conform planului anual
NA100 elaborare plan anual
60% 80% 90%
97Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.98Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.99Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.100Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.
135
minimal (i) Strategia TIC,(ii) Procedurile operaționale (P.o.) generale TIC (iii) P.o. Acces și securitate cibernetica, (iv) P.o. Continuitate (business continuity), (v) P.o. Protecția datelor personale
Procent instruiri noțiuni / elemente TIC (pentru specialiști non-TIC) conform planului anual
NA101 elaborare plan anual 50% 70% 80%
Obiectiv specific 5.2.2.: Îmbunătățirea stabilității funcționale a sistemelor si echipamentelor TIC; modernizarea si simplificarea fluxurilor informaționale prin digitizare și creșterea interoperabilității/schimbului de date cros-minister; cresterea capacitații de analize complexe cros-minister; precum și cresterea transparenței și datelor publice/deschise
Măsura 5.2.2.1.: Mentenanța primară și evolutivă pentru infrastructura de comunicații; infrastructură primară: echipamente si software de tip oficiu; infrastructură mare data center hardware și software de baza (sisteme de operare, virtualizare, baze de date, etc.)
Procent din infrastructura IT cu vechime peste 8/7/6 ani
nu exista inventar
realizare inventar
5% (mai veche de 8 ani)
5% (mai veche de 7 ani)
5% (mai veche de 6 ani)
Procent din infrastructura critică care beneficiază de mentenanță primară
nu exista inventar
realizare inventar 60% 80% 100%
Măsura 5.2.2.2.:Modernizarea și dezvoltarea de sisteme cros-minister pentru întreg domeniul social: portal, interoperabilitate (data exchange), depozit de date (data warehouse- big data), sisteme de raportare si
Procent de interoperabilitate cros-minister si implementare, preluarea datelor privind evenimentele de viață, in depozitului de date cros-minister
0%102 0% 0% 20% 60%
101Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică, neexistând deci un istoric al acestuia și nicio valoare de referință pentru 2017.102Program nou
136
analiză complexe (analytics)
Procent de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister
0%103 0% 10% 20% 50%
Procent de implementare a evenimentelor de viața cu grad 5 (personalizare) de sofisticare TIC 0%104 0% 0% 20% 50%
Măsura 5.2.2.3.:Modernizare și/sau mentenanță evolutivă a sistemelor existente și dezvoltarea de sisteme/aplicații software (altele decât sistemele de raportare de la Măsura 3), care asigură suportul informatic pentru viitoarele servicii web din domeniul social
Procent de implementare a evenimentelor de viața cu grad 5 (personalizare) de sofisticare TIC 0%105 0% 0% 20% 50%
Procent de procese și proceduri modernizate și integrate dpdv TIC la nivel de minister și cros-minister
0%106 0% 10% 20% 50%
103Program nou104Program nou105Program nou106Program nou
137
Anexa 4: Legisla ie na ională i interna ionalăț ț ș ț
Anexa 4.1: Legislația care reglementează sectorul muncă și justiție socială
Legislație internă din domeniul de competență (legi)
LEGE nr. 153 din 1 iulie 2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și
completarea unor acte normative și prorogarea unor termene LEGE Nr. 80/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
LEGE Nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
LEGE nr. 193 din 17 mai 2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă LEGE nr. 142 din 9 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masă, modificată și completată LEGE nr 53/2003 Republicată, modificată și completată (Codul Muncii) LEGE nr. 52/15.04.2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri,
republicată, modificată și completată LEGE nr. 7/09.01.2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2007 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăț comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale
LEGE nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora
LEGE nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere
LEGE nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu
modificările și completările ulterioare LEGE nr. 126 /1995 privind regimul materiilor explozive*, Republicată LEGE nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,
cu modificările și completările ulterioare LEGE nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu
modificările ulterioare LEGE nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților LEGE Nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă, republicată LEGE nr. 279 / 2005 privind ucenicia la locul de muncă de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioareLEGE nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare
LEGE nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată LEGE nr. 204/2006 privind pensiile facultative LEGE nr. 174 din 10 octombrie.2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii
138
LEGE nr. 175 din 10 octombrie.2008 privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii
LEGE nr. 61 din 22.septembrie.1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicatăepublicata LEGE nr. 277 din 24 decembrie 2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei LEGE nr. 161 din 08 mai 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.118/2008
privind modificarea si completarea unor acte normative in vederea eliminarii legaturilor dintre nivelul unor drepturi de asistenta sociala si nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata
LEGE nr. 236 din 31 octombrie 2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
LEGE nr. 41 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
LEGE 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale LEGE nr. 292 din 20 decembrie 2011 - LEGE asistentei sociale LEGE nr. 74 din 03 mai 1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptata la
Strasbourg la 3 mai 1996 LEGE nr. 47 din 08 martie 2006 privind sistemul national de asistenta sociala LEGE nr. 27 din 05.martie.2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
LEGE nr. 283 din 26.iunie.2003 pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999
LEGE nr. 612 din 13.noiembrie.2002 pentru formularea unei declaratii privind recunoasterea de catre Romania a competentei Comitetului pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale, in conformitate cu art. 14 din Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965
LEGE nr. 48 din 16.ianuarie.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
LEGE nr. 62/01.04.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (M.O. nr. 229/08.04.2009)
LEGE nr. 44/19.03.2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială (M.O. nr. 227/25.03.2008)
LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (M.O. nr. 150 din 1 martie 2007, republicată, modificată și completată)
LEGE nr. 25 din 5 martie 2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (M.O. nr. 214 din 11 martie 2004)
LEGE nr. 210 din 31 decembrie 1999 LEGE concediului paternal (M.O. nr. 654 din 31 decembrie 1999) LEGE nr. 116 din 15.martie.2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale LEGE nr. 129 din 25.iunie 1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de
Dezvoltare Sociala, republicata LEGE nr. 207 din 2 iunie 2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2008
pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
LEGE nr. 448 din 06.decembrie.2006, rRepublicată, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
LEGE nr. 272 din 21.iunie.2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
LEGE nr. 488 din 10.noiembrie.2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale
139
LEGE nr. 515 din 28.noiembrie.2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale
LEGE nr. 319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 62/2011 – LEGE dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare
LEGE nr. 248/2013 – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social LEGE nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor LEGE nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de întreprindere
Legislație privind organizațiile internaționale
Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 193/04.05.1999, prin care România a ratificat Carta Socială Europeană Revizuită a Consiliului Europei .
Legea nr. 116 din 24 aprilie 2009, prin care România a ratificat Codul European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.
Legea nr. 282/2007, prin care România a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg, la 5 noiembrie 1992.
Legea nr. 307/2008 prin care s-a aprobat asocierea ca membru cu drepturi depline a Guvernului României la Centrul European pentru Politici Sociale și Cercetare (CEPSC), cu sediul la Viena.
Legislatie internă în domeniul afacerilor europene
Hotărârea nr. 379/2013 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene și pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe;
Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene.
Legislatie comunitară
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană; Tratatul de la Lisabona; Legislația comunitară secundară relevantă pentru domeniul de competență a MMJS, a cărei
transpunere și implementare, respectiv aplicare după caz, este asigurată de către direcțiile de specialitate ale MMJS și/sau instituțiile aflate sub autoritatea sau în subordinea sa.
Documente de cooperare bilaterală
Protocolul între Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România și Ministerul Afacerilor Interne din Statul Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcțiilor în Statul Israel, a fost semnat la Ierusalim, la 24 iunie 2014, aprobat prin HG nr. 958 din 29 octombrie 2014 și a intrat în vigoare la data de 18 noiembrie 2014.
Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale din România și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării din Regatul Țărilor de Jos referitor la cooperarea privind aplicarea reglementărilor în domeniul politicilor sociale în cazul muncii și serviciilor transfrontaliere, semnat la București la 1 iulie 2010, aprobat prin HG Nr. 94 din 13 martie 2013.
Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse din România și Ministerul Federal al Economiei și Muncii al Republicii Austria, semnat la București la 26 iunie 2008, aprobat prin HG Nr. 1650 din 10 decembrie 2008.
Înțelegerea de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România și Serviciul Public Federal Ocupare, Muncă și Dialog Social din Regatul Belgiei
140
în domeniul muncii și ocupării, semnată la Bruxelles la 10 septembrie 2013, aprobată prin HG Nr. 48 din 29 ianuarie 2014.
Acordul-cadru dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Administrației și Internelor din România și Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserția familiilor de cetățeni români aparținând minorității romilor, revenite din Franța, cu un ajutor de revenire acordat de Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare, semnat la București la 12 septembrie 2012, aprobat prin HG nr. 1189 din 4 decembrie 2012.
141
Anexa 4.2: Tratate și convenții relevante la care România este parte
Convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de România
Nr. crt. Convenția Data ratificării Statut
1 C1 Convenția privind durata muncii (industrie), 1919 13-06-1921 ratificată
2 C2 Convenția privind șomajul,1919 13-06-1921 ratificată
3 C3 Convenția privind protecția maternități, 1919 13-06-1921 ratificată
4 C4 Convenția privind munca pe timp de noapte a femeilor, 1919 13-06-1921 denunțată la 28-05-1957
5 C5 Convenția privind vârsta minimă la angajare în industrie, 1919 13-06-1921 denunțată la 19-06-1976
6 C6 Convenția privind munca pe timp de noapte a copiilor în industrie, 1919
13-06-1921 ratificată
7 C7 Convenția privind vârsta minimă de admitere a copiilor în munca maritimă, 1920
08-05-1922 denunțată la 19-06-1976
8 C8 Convenția privind indemnizația de șomaj ( în caz de naufragiu), 1920
10-11-1930 ratificată
9 C9 Convenția privind plasarea marinarilor, 1920 10-11-1930 ratificată
10 C10 Convenția privind vârsta minimă de admitere a copiilor în muncă (agricultură)
10-11-1930 denunțată la19-06-1976
11 C11 Convenția privind dreptul la asociere în agricultură, 1921 10-11-1930 ratificată
12 C13 Convenția relativă la întrebuințarea ceruzei în pictură 04-12-1925 ratificată
13 C14 Convenția privind repausul săptămânal în industrie, 1921 18-08-1923 ratificată
14 C15 Convenția privind vârsta minimă de admitere a tinerilor la muncă în calitate de cărbunari sau fochiști
18-08-1923 denunțată la 19-06-1976
15 C16 Convenția privind controlul medical al tinerilor (lucrători maritimi)
18-08-1923 ratificată
16 C22 Convenția privind contractul de angajare al navigatorilor, 1926 11-10-2000 ratificată
17 C24 Convenția privind asigurarea de boală (industrie), 1927 28-06-1929 ratificată
18 C27 Convenția privind indicarea greutății pe coletele mari transportate cu vapoarele, 1929
07-12-1932 ratificată
19 C29 Convenția privind munca forțată sau obligatoriu, 1930 28-05-1957 ratificată
20 C59 Convenția (revizuită) privind vârsta minimă la angajare în industrie, 1937
06-06-1973 denunțată la 19-06-1976
21 C68 Convenție privind alimentarea și servirea mesei (echipajul navelor), 1946
11-10-2000 ratificată
22 C81 Convenția privind inspecția muncii, 1947 06-06-1973 ratificată
23 C87 Convenția privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical, 1948
28-05-1957 ratificată
24 C88 Convenția privind serviciul de ocupare, 1948 06-06-1973 ratificată
142
25 C89 Convenția privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie, 1948
28-05-1957 ratificată
26 C92 Convenția privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949 11-10-2000 ratificată
27 C95 Convenția privind protecția salariului, 1949 06-06-1973 ratificată
28 C98 Convenția privind aplicarea principiilor dreptul de organizare și negociere colectivă, 1949
26-11-1958 ratificată
29 C100 Convenția privind egalitatea de remunerare, 1951 28-05-1957 ratificată
30 C105 Convenția privind abolirea muncii forțate, 1957 03-08-1998 ratificată
31 C108 Convenția privind actele de identitate pentru personalul navigant, 1958
20-09-1976 ratificată
32 C111 Convenția privind discriminarea în domeniul forței de muncă și exercitării profesiei, 1958
06-06-1973 ratificată
33 C116 Convenția privind revizuirea parțială a convențiilor adoptate de Conferința generală a OIM în primele sale 32 sesiuni, 1961
09-04-1965 ratificată
34 C117 Convenția privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale
06-06-1973 ratificată
35 C122 Convenția privind politica de ocupare a forței de muncă, 1964
06-06-1973 ratificată
36 C127 Convenția privind greutatea maximă, 1957 28-10-1975 ratificată
37 C129 Convenția privind inspecția muncii în agricultură, 1969 28-10-1975 ratificată
38 C131 Convenția privind stabilirea salariului minim, 1970 28-10-1975 ratificată
39 C133 Convenția privind cazarea echipajelor (dispoziții complementare), 1970
11-10-2000 ratificată
40 C134 Convenția privind prevenirea accidentelor navigatorilor maritime, 1970
28-10-1975 ratificată
41 C135 Convenția privind protecția reprezentanților lucrătorilor, 1971
28-10-1975 ratificată
42 C136 Convenția privind protecția contra riscurilor de intoxicare datorate benzenului, 1971
06-11-1975 ratificată
43 C137 Convenția privind repercusiunile sociale ale noilor metode de lucru în porturi, 1973
28-10-1975 ratificată
44 C138 Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă, 1973 19-11-1975 ratificată
45 C144 Convenția privitoare la consultările tripartide destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale a muncii, 1976
09-12-1992 ratificată
46 C147 Convenția privind standardele minime la bordul navelor comerciale, 1976
15-05-2001 ratificată
47 C154 Convenția privind promovarea negocierii colective, 1981 15-12-1992 ratificată
48 C163 Convenția privind bunăstarea navigatorilor, 1987 11-03-2002 ratificată
49 C166 Convenția privind repatrierea navigatorilor (revizuită), 1987 11-10-2000 ratificată
50 C168 Convenția privind promovarea ocupării și protecția șomajului, 1988
15-12-1992 ratificată
143
51 C180 Convenția privind durata muncii navigatorilor și echipajului navelor, 1996
11-10-2000 ratificată
52 C182 Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, 1999
13-12-2000 ratificată
53 C183 Convenția privind protecția maternități, 2003 23-10-2002 ratificată
54 P147 Protocolul din 1996 referitor la convenția privind marina comercială (norme minime)
15-05-2001 ratificată
55 C87 Convenția OIM privind libertatea sindicală și apărare dreptului sindical
18-01-1958 ratificată
56 C154 Convenția OIM nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective
1992 ratificată
144
Anexa 4.3: Modul de livrare al serviciilor
Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) realizează politica guvernamentală în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, corelate cu cele la nivel european și internațional, îndeplinind funcțiile de: planificare strategică, reglementare, sinteză, avizare, reprezentare, monitorizare, inspecție și control. Astfel, MMJS elaborează, actualizează, coordonează și monitorizează aplicarea strategiilor, planurilor și programelor, formulează documentele de politică publică și proiectele de acte normative, emite actele de reglementare, coordonează, monitorizează și asigură implementarea unitară a legislației naționale, armonizată cu prevederile și cerințele legislației Uniunii Europene, ale tratatelor, convențiilor, acordurilor, memorandumurilor și protocoalelor la care România este parte, efectuează controlul și inspecția activităților și serviciilor din domeniile sale de competență, inclusiv în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare alocate prin bugetul de stat și a resurselor din credite interne și externe.
Totodată, Ministerul este Organism intermediar pentru implementarea programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și este implicat în coordonarea, gestionarea și controlul Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru Programul Operațional "Capital uman".
Domeniile în care MMJS îndeplinește atribuții specifice sunt: protecția drepturilor copilului și adopție, asistență socială și incluziune socială, egalitate de șanse, fonduri europene, legislația muncii, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, protecția familiei, protecția persoanelor cu dizabilități, protecția persoanelor vârstnice, salarizare, securitatea și sănătatea în muncă, dialog social. În vederea asigurării condițiilor de bază pentru îndeplinirea atribuțiilor, în cadrul ministerului se realizează de asemenea: gestionarea bugetelor și fondurilor alocate, îndeplinirea obligațiilor ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, gestionarea relațiilor externe, exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul specific de activitate și al funcționării instituțiilor aflate în subordine sub autoritate, managementul resurselor umane.
Pentru implementarea politicilor publice adoptate, ministerul folosește resursele bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, Fondurile Europene Structurale și de Investiții , credite și granturi din partea altor instituții financiare internaționale. MMJS este organizat în componente funcționale (direcții generale, direcții, servicii, compartimente) în cadrul cărora sunt numiți, respectiv încadrați, funcționari publici cu funcții generale, funcționari publici cu funcții specifice și personal contractual.
Totodată, MMJS organizează, coordonează, îndrumă activitățile specifice și urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea instituțiilor aflate în subordine. Celor două instituții sub autoritate le sunt delegate atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale pentru ordonatorul principal de credite.
In procesul de analiză și fundamentare de politici, MMJS coordonează Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în domeniul Muncii și Protecției Sociale107.
Instituții în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPD coordonează la nivel central activitățile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborează politicile, strategiile și standardele în domeniul respectiv, urmărește aplicarea reglementărilor și controlul activităților de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. ANPD este desemnată autoritatea centrală de coordonare a implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. ANPD are rolul de a urmări ducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate de statul
107 http://www.incsmps.ro/index.php?lang=romanian
145
român în privința protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități prin convențiile și tratatele internaționale la care România este parte, de a pune în aplicare și de a urmări și asigura aplicarea unitară a legislației din acest domeniu. ANPD nu deține structuri teritoriale, iar în exercitarea atribuțiilor sale colaborează la nivel local cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, instituții publice aflate în subordinea autorităților locale, dar și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS. Pentru a intra în posesia prestațiilor sociale și a serviciilor sociale care li se cuvin prin lege, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze Direcției Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, respectiv primăriei, de pe raza teritoriala de domiciliu. Pentru a beneficia de celelalte drepturi și facilități prevăzute de legislația în vigoare, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze, după caz, administrației publice locale, respectiv Inspectoratului județean școlar, Casei județene de pensii, Casei județene de Asigurări de Sănătate.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPDCA are atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, al prevenirii separării copilului de părinți și al protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și al adopției. În exercitarea atribuțiilor sale, ANPDCA elaborează proiecte de acte normative, urmărește și asigură aplicarea unitară a legislației din domeniul de competență, ia măsurile necesare pentru prevenirea ori, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte care încalcă principiile și normele tratatelor internaționale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte, inițiază, negociază și încheie, cu aprobarea MMJS și prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internațională în domeniul competență. ANPDCA organizează evidența la nivel național a tuturor asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care activează în domeniul său de activitate, precum și a serviciilor prestate de acestea și propune Guvernului recunoașterea acestora ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii, elaborează și propune ministrului MMJS, spre aprobare, criteriile, standardele minime și indicatorii care stau la baza acreditării furnizorilor și a serviciilor de prevenire a separării copilului de părinți și de protecție specială a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și asigură controlul, coordonarea și îndrumarea metodologică a acestora, precum și a activităților desfășurate de comisiile pentru protecția copilului, autorizează organismele private străine și române să desfășoare activități în domeniul adopției. ANPDCA coordonează și supraveghează activitățile de adopție și realizează cooperarea internațională în domeniul adopției, primește cererile familiilor și persoanelor care doresc să adopte internațional un copil din România. ANPDCA nu deține structure teritoriale, dar în exercitarea atribuțiilor colaborează și implică autoritățile administrației publice locale și centrale, societatea civilă, părinții și copiii.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANES promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale și elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicile Guvernului în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. ANES este garantul instituțional al respectării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și al asigurării elaborării și implementării cadrului legal necesar. Rolul său este acela de a asigura implementarea și monitorizarea aplicării prevederilor legislației relevante. ANES finanțează, sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice și proiecte din cadrul programelor de interes național în domeniul său de competență. România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită pe scurt Convenția de la Istanbul – care impune statelor părți, măsuri concrete de prevenire și de protecție, fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internațională în ceea privește prevenirea violenței împotriva femeilor, protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor și adoptarea unei game largi de măsuri pentru a aborda acest flagel, în toată complexitatea sa. MMJS și-a asumat obiective în domeniu care contribuie la întărirea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale și locale în ceea ce privește gestionarea violenței în familie și
146
dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. În acest sens, ANES are rolul de a coordona procesul de implementare a Convenției și de a raporta stadiul implementării acesteia. Totodată ANES coordonează implementarea prevederilor Convenției CEDOW, Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, ratificată de România în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite. ANES nu deține structuri teritoriale, pentru exercitarea atribuțiilor ce ii revin ANES coordonează Comisiile Județene pentru Egalitate de Șanse organizate conform HG 154/2005 și colaborează cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, instituții publice organizate la nivel județean, aflate în subordinea autorităților locale. ANES a înființat și administrează serviciul de Call-center dezvoltat la nivel național, pentru victimele violentei domestice și totodată este autoritatea de stat care oferă servicii de licențiere a centrelor destinate victimelor violentei domestice și/sau agresorilor.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPIS asigură administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, realizarea de activități de evaluare și monitorizare a serviciilor sociale, precum și controlul măsurilor de asistență socială privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor anumitor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților, activități realizate de autoritățile administrației publice centrale și locale și de alte persoane fizice și juridice. ANPIS are în subordine agențiile județene pentru plăți și inspecție socială și a municipiului București care aplică în teritoriu politicile, strategiile, legislația și programele elaborate de ANPIS și de MMJS, în domeniul beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale (inclusiv stabilirea dreptului la beneficiile de asistență socială și efectuarea plății acestora), în domeniul inspecției sociale, precum și în alte domenii de competență. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, asigură împreună cu autoritățile publice locale implementează programe pentru plata drepturilor reprezentând beneficiile de asistență socială. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București evaluează, monitorizează și controlează activitatea furnizorilor de servicii sociale publici și privați, precum și a serviciilor sociale, din punctul de vedere al respectării standardelor de calitate și de cost, și al eficienței și performanței acestora; constată săvârșirea faptelor prin care se încalcă prevederile legale din domeniul asistenței sociale și aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege.
Inspecția Muncii (IM) este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridica. IM asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, supravegherii pieței și acționează pentru asigurarea protecției sociale a muncii. Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă (instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București), Centrul de Monitorizare a Unităților cu Risc Profesional - finanțat din venituri proprii și Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii - finanțat din venituri proprii. Totodată, Revista Obiectiv, unitate cu personalitate juridică finanțată din venituri proprii a fost desființată, activitatea acesteia fiind preluată de către Inspecția Muncii.
147
Instituții sub autoritatea Ministerului Muncii, și Justiției Sociale
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. ANOFM coordonează implementarea politicilor și strategiilor MMJS privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul unei strategii proprii. ANOFM contribuie la stimularea ocupării forței de muncă și prevenirea șomajului; stimularea participării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la serviciile de formare profesională și de evaluare a competențelor; creșterea șanselor de ocupare și a incluziunii sociale a unor categorii de persoane defavorizate pe piața muncii; protecția persoanelor supuse riscului pierderii locului de muncă și a salariaților angajatorilor în stare de insolvență; facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene și în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, precum și în alte state cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenții. ANOFM face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru șomaj și prezintă MMJS rapoarte privind execuția bugetară; propune MMJS proiecte de acte normative în domeniul de competență; organizează serviciile de stabilire, plată și evidențăa a ajutoarelor, alocațiilor și indemnizațiilor finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj; implementează programe finanțate din Fondul Social European. ANOFM asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activității unităților din subordine, respectiv agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București (41), centrele regionale de formare profesională a adulților (8), 23 centre proprii de formare profesională și Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. CNPP administrează sistemul public de pensii și cel de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, acordă pensii și alte prestații de asigurări sociale. CNPP îndrumă și monitorizează aplicarea dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii și de către persoanele fizice și juridice cu drepturi și obligații în domeniu; furnizează date pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat; organizează evidența națională a contribuabililor, a stagiilor de cotizare și a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, ca și evidența, calculul și virarea contribuțiilor individuale către fondurile de pensii administrate privat; desfășoară activitatea de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale. Casa Națională de Pensii Publice acordă o serie de indemnizații cu caracter reparatoriu, stabilite prin legi speciale. CNPP are în subordine casele județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București, precum și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. CNPP este acționar unic al Societății Comerciale de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „TBRCM” S.A. Casele teritoriale de pensii stabilesc cuantumul drepturilor din competența lor și efectuează plata acestora; acordă biletele de tratament balnear, precum și ajutorul de deces; îndeplinesc obligațiile care le revin în aplicarea prevederilor acordurilor internaționale și a reglementărilor comunitare relevante; asigură plata în străinătate a prestațiilor în bani; coordonează și controlează din punct de vedere administrativ activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă și decontează cheltuieli legate de aceasta; încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale; asigură evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale comunicate și stabilesc, plătesc drepturile și acordă prestațiile aferente.
148
Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programui Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea
Europeană din Fondul Social European
Competence makes a difference!Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by the European
Union from the European Social Fund
149
