View
257
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Newsletter trimestrial editat de Asociatia Romana de Literatie in cadrul proiectului Reading to Learn.
Citation preview
Acest proiect reprezintă pentru mine
și colegii din şcoală oportunitatea de
a fi printre primii profesori din
România care parcurg un curs de
literație, precum și o șansă de a ne
îmbogăți și perfecționa metodele de
lucru la clasă cu cele învățate prin
acest proiect, pe care, personal, îl
consider inovator.
La acest curs am învățat că putem
aborda metode noi de lucru, atât în
procesul de predare, cât și în cel de
evaluare, care să conducă la
eficientizarea procesului de învăţare,
să aducă o nouă dimensiune în relația
profesor – elev și să facă mult mai
atractiv demersul didactic, prin
plasarea elevului în centrul atenției,
făcând să pară că el este cel care a
De ce fetele citesc mai mult decât băieții
Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor
didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura
Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale
Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de
cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.
Gândurile profesorilor
Într-o atmosferă destinsă şi
prietenoasă, profesorii Şcolii
Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura
au participat la lansarea activităţilor
proiectului Reading to Learn (Citesc
pentru a învăţa), primul proiect de
literaţie din România, ce se va
implementa în Regiunea de Nord Est
în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a
3 ani şi jumătate.
Proiectul internaţional ADORE a
demarat în anul 2006 şi a avut ca
participante unsprezece ţări
europene, printre care şi România. A
fost propus de o echipă de
cercetători din Germania (Luneburg
University), ca urmare a rezultatelor
slabe obţinute de adolescenţii din
multe ţări din Europa, în domeniul
abilităţilor
de lectură. Studiul realizat în cadrul
proiectului ADORE a identificat trei
factori de risc ai creşterii numărului
de cititori slab performanţi:
1. Diferenţa abilităţilor de lectură
înregistrată între sexe. Deşi sunt
diferenţe notabile între ţările Uniunii
Europene, în general, fetele au un
scor superior la toate testările PISA.
Conform testării din 2006, în grupul
cititorilor slab performanţi putem
identifica adolescente de
cincisprezece ani în proporţie de
17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă,
30,4%.
Până şi în Finlanda, unde scorul
performanţelor în domeniul lecturii
este foarte ridicat, fetele depăşesc
băieţii cu 51 puncte procentuale.
Aceste diferenţe între băieţi şi fete
sunt alarmante deoarece 40 de
puncte pe scara evaluării PISA
echivalează cu un an de instruire în
sistemul de învăţământ!
2. Statutul social al familiilor din
care provin cititorii. Studiul PISA
a arătat că originea socială şi
capitalul cultural al unei familii
poate fi corelat adesea cu
performanţele de cititor ale
copilului.
3. Statutul de emigrant. Testarea
PISA a scos în evidenţă că există
un al treilea factor de risc, şi
anume, „trecutul de emigrant”.
Această expresie se referă la elevul
cu cel
puţin un părinte care nu s-a născut
în ţara unde a avut loc testarea.
(continuare în pagina 2)
Literația Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.
PARTENERI PARTENERI MEDIA
www.arlromania.ro
aflat rezolvarea multor situații ce păreau
fără ieșire.
(Niculina Carabăţ – profesor de limba
şi literatura română)
Învăţarea reciprocă este metoda preferată
însuşită de mine, la acest curs. Amândouă
variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,
unde am împărţit clasa în atătea echipe
câte idei principale sunt în text. În fiecare
echipă a existat un rezumator, un
întrebător, un clarificator şi un prevăzător.
În aceste echipe fiecare elev a avut un rol
important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.
Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a
creat impresia că fiecare mic şcolărel e o
piesă importantă din puzzle.
(Loredana Gălățeanu – profesor
învățământ primar)
Cursul de literație, desfășurat în
școala noastră, a fost o provocare și
un schimb de experiență eficient.
Metodele aplicate la clasă, realizarea
jurnalelor de lectură, învățarea
centrată pe elev prin metacogniție
oferă profesorului posibilitatea
cunoașterii în amănunt a capacității
de învățare specifică fiecărui elev,
prin lectura unui text, conștientizarea
informațiilor desprinse din textul
citit, utilizarea exactă a unor termeni
literari sau a unor noțiuni specifice
disciplinei predate.
(Arteni Liliana – profesor educație
muzicală)
Fetele preferă Băieţii preferă Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care
destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau
psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes general-
uman”.
Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească
anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care
trebuie să întâlnească provocările.
Subiecte care trimit la:
vieţile personale ale eroilor;
situaţii particulare în care se află aceştia;
experienţe legate de mediul social.
Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri
îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu,
epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase,
neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul
următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi
timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction.
Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat
(învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în
care faci faţă provocărilor).
Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional. Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la
fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de
materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în
lumi stranii, fantastice şi exotice
Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se
pot identifica.
Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi
toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi
modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea
ficţională.
Doamna profesor Liliana Romaniuc,
managerul proiectului, a iniţiat
discuţii privind problemele cu care
se confruntă profesorii şi elevii,
rezultatele acestora la clasă, la
examenele naţionale şi la testele
internaţionale, încercând
să identifice soluţii uşor de aplicat, la
nivelul şcolii, menite să ducă la
îmbunătăţirea performanţelor.
Deoarece literaţia înseamnă, printre
altele: lectura textului, înţelegerea
Testarea PISA urmăreşte nivelul
competenţelor elevilor în trei domenii ale
alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe,
domenii definte după cum urmează:
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson
University, SUA.
„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)
Asociația Română de Literație a început
testările pentru verificarea competențelor
de literație ale elevilor în cadrul proiectului
Reading to Learn, finanţat de Romanian
American Foundation (RAF).
Activitatea este asistată de către
prof. dr. Bill Brozo de la George
Masson University, SUA.
Acesta a răspuns invitației făcută
de prof. drd. Liliana Romaniuc, în
calitate de manager al proiectului
și de implementator al
conceptului de literație in
Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a
fost prezent timp de 5 zile la Iași
și s-a deplasat la 2 școli din
Regiunea de Nord Est incluse în
proiect. Obiectivul principal al
proiectului Reading to Learn este
îmbunătăţirea competenţelor de
învăţare ale elevilor prin folosirea
strategiilor si metodelor de
literaţie în predare de către toţi
profesorii.
scolii.
Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu
abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește
atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale.
Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o
succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor
sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia.
Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și
științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii,
după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le
evidențieze.
Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect,
conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin
diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în
toate materiile curriculare.
Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un
vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică,
bilogie, chimie)
Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri
speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și
controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.
mesajului, realizarea conexiunilor,
formularea unui punct de vedere şi
exprimarea acestuia în scris sau
oral, prof. Romaniuc consideră
că lipsa competenţelor de literaţie
ale elevilor este principala cauză a
rezultatelor lor slabe la testele
naţionale şi internaţionale, drept
pentru care, acest proiect urmăreşte
îmbunătăţirea competenţelor de
învăţare ale elevilor prin folosirea
strategiilor şi
Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii
se referă la înţelegerea, utilizarea şi
reflecţia unei persoane asupra textelor
scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru
a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi
pentru a participa la viaţa socială.
Alfabetizarea matematică este
capacitatea individului de a identifica şi de
a înţelege rolul pe care îl joacă matematica
în lume, de a face judecăţi bine
fundamentate, de a utiliza şi de a angaja
matematica în moduri care răspund
nevoilor vieţii individului, în calitatea sa
de cetăţean constructiv, implicat şi
reflexiv. Rezolvarea de probleme este
capacitatea individului de a utiliza
procesele cognitive pentru a face faţă şi
pentru a rezolva situaţii reale,
transdisciplinare, în care soluţia nu este
evidentă imediat şi în care domeniile
alfabetizării sau ariile curriculare care ar
putea fi aplicate nu pot fi încadrate în
domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al
citirii/lecturii.
Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea
unei persoane de a utiliza cunoştinţele
ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a
formula concluzii pe baza datelor
existente, cu scopul de a înţelege şi de a
sprijini luarea unor decizii, care să
conducă la schimbări pozitive ale
activităţilor omeneşti.
a metodelor de literaţie în procesul de
predare de către toţi profesorii şcolii, sub
motto-ul :
“Dacă un copil nu poate învăţa după
modul în care predăm, poate ar trebui
să predăm după cum poate el
învăţa“.
În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se
creează diferenţe ale performanţelor de lectură:
cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;
materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;
modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;
plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în
lectură decât băieţii;
realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li
se cer sarcini specifice de lucru.
Fetele preferă Băieţii preferă Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care
destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau
psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes general-
uman”.
Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească
anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care
trebuie să întâlnească provocările.
Subiecte care trimit la:
vieţile personale ale eroilor;
situaţii particulare în care se află aceştia;
experienţe legate de mediul social.
Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri
îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu,
epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase,
neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul
următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi
timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction.
Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat
(învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în
care faci faţă provocărilor).
Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional. Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la
fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de
materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în
lumi stranii, fantastice şi exotice
Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se
pot identifica.
Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi
toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi
modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea
ficţională.
Doamna profesor Liliana Romaniuc,
managerul proiectului, a iniţiat
discuţii privind problemele cu care
se confruntă profesorii şi elevii,
rezultatele acestora la clasă, la
examenele naţionale şi la testele
internaţionale, încercând
să identifice soluţii uşor de aplicat, la
nivelul şcolii, menite să ducă la
îmbunătăţirea performanţelor.
Deoarece literaţia înseamnă, printre
altele: lectura textului, înţelegerea
Testarea PISA urmăreşte nivelul
competenţelor elevilor în trei domenii ale
alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe,
domenii definte după cum urmează:
Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson
University, SUA.
„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)
Asociația Română de Literație a început
testările pentru verificarea competențelor
de literație ale elevilor în cadrul proiectului
Reading to Learn, finanţat de Romanian
American Foundation (RAF).
Activitatea este asistată de către
prof. dr. Bill Brozo de la George
Masson University, SUA.
Acesta a răspuns invitației făcută
de prof. drd. Liliana Romaniuc, în
calitate de manager al proiectului
și de implementator al
conceptului de literație in
Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a
fost prezent timp de 5 zile la Iași
și s-a deplasat la 2 școli din
Regiunea de Nord Est incluse în
proiect. Obiectivul principal al
proiectului Reading to Learn este
îmbunătăţirea competenţelor de
învăţare ale elevilor prin folosirea
strategiilor si metodelor de
literaţie în predare de către toţi
profesorii.
scolii.
Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu
abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește
atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale.
Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o
succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor
sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia.
Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și
științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii,
după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le
evidențieze.
Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect,
conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin
diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în
toate materiile curriculare.
Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un
vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică,
bilogie, chimie)
Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri
speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și
controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.
mesajului, realizarea conexiunilor,
formularea unui punct de vedere şi
exprimarea acestuia în scris sau
oral, prof. Romaniuc consideră
că lipsa competenţelor de literaţie
ale elevilor este principala cauză a
rezultatelor lor slabe la testele
naţionale şi internaţionale, drept
pentru care, acest proiect urmăreşte
îmbunătăţirea competenţelor de
învăţare ale elevilor prin folosirea
strategiilor şi
Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii
se referă la înţelegerea, utilizarea şi
reflecţia unei persoane asupra textelor
scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru
a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi
pentru a participa la viaţa socială.
Alfabetizarea matematică este
capacitatea individului de a identifica şi de
a înţelege rolul pe care îl joacă matematica
în lume, de a face judecăţi bine
fundamentate, de a utiliza şi de a angaja
matematica în moduri care răspund
nevoilor vieţii individului, în calitatea sa
de cetăţean constructiv, implicat şi
reflexiv. Rezolvarea de probleme este
capacitatea individului de a utiliza
procesele cognitive pentru a face faţă şi
pentru a rezolva situaţii reale,
transdisciplinare, în care soluţia nu este
evidentă imediat şi în care domeniile
alfabetizării sau ariile curriculare care ar
putea fi aplicate nu pot fi încadrate în
domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al
citirii/lecturii.
Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea
unei persoane de a utiliza cunoştinţele
ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a
formula concluzii pe baza datelor
existente, cu scopul de a înţelege şi de a
sprijini luarea unor decizii, care să
conducă la schimbări pozitive ale
activităţilor omeneşti.
a metodelor de literaţie în procesul de
predare de către toţi profesorii şcolii, sub
motto-ul :
“Dacă un copil nu poate învăţa după
modul în care predăm, poate ar trebui
să predăm după cum poate el
învăţa“.
În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se
creează diferenţe ale performanţelor de lectură:
cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;
materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;
modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;
plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în
lectură decât băieţii;
realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li
se cer sarcini specifice de lucru.
Acest proiect reprezintă pentru mine
și colegii din şcoală oportunitatea de
a fi printre primii profesori din
România care parcurg un curs de
literație, precum și o șansă de a ne
îmbogăți și perfecționa metodele de
lucru la clasă cu cele învățate prin
acest proiect, pe care, personal, îl
consider inovator.
La acest curs am învățat că putem
aborda metode noi de lucru, atât în
procesul de predare, cât și în cel de
evaluare, care să conducă la
eficientizarea procesului de învăţare,
să aducă o nouă dimensiune în relația
profesor – elev și să facă mult mai
atractiv demersul didactic, prin
plasarea elevului în centrul atenției,
făcând să pară că el este cel care a
De ce fetele citesc mai mult decât băieții
Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor
didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura
Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale
Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de
cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.
Gândurile profesorilor
Într-o atmosferă destinsă şi
prietenoasă, profesorii Şcolii
Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura
au participat la lansarea activităţilor
proiectului Reading to Learn (Citesc
pentru a învăţa), primul proiect de
literaţie din România, ce se va
implementa în Regiunea de Nord Est
în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a
3 ani şi jumătate.
Proiectul internaţional ADORE a
demarat în anul 2006 şi a avut ca
participante unsprezece ţări
europene, printre care şi România. A
fost propus de o echipă de
cercetători din Germania (Luneburg
University), ca urmare a rezultatelor
slabe obţinute de adolescenţii din
multe ţări din Europa, în domeniul
abilităţilor
de lectură. Studiul realizat în cadrul
proiectului ADORE a identificat trei
factori de risc ai creşterii numărului
de cititori slab performanţi:
1. Diferenţa abilităţilor de lectură
înregistrată între sexe. Deşi sunt
diferenţe notabile între ţările Uniunii
Europene, în general, fetele au un
scor superior la toate testările PISA.
Conform testării din 2006, în grupul
cititorilor slab performanţi putem
identifica adolescente de
cincisprezece ani în proporţie de
17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă,
30,4%.
Până şi în Finlanda, unde scorul
performanţelor în domeniul lecturii
este foarte ridicat, fetele depăşesc
băieţii cu 51 puncte procentuale.
Aceste diferenţe între băieţi şi fete
sunt alarmante deoarece 40 de
puncte pe scara evaluării PISA
echivalează cu un an de instruire în
sistemul de învăţământ!
2. Statutul social al familiilor din
care provin cititorii. Studiul PISA
a arătat că originea socială şi
capitalul cultural al unei familii
poate fi corelat adesea cu
performanţele de cititor ale
copilului.
3. Statutul de emigrant. Testarea
PISA a scos în evidenţă că există
un al treilea factor de risc, şi
anume, „trecutul de emigrant”.
Această expresie se referă la elevul
cu cel
puţin un părinte care nu s-a născut
în ţara unde a avut loc testarea.
(continuare în pagina 2)
Literația Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.
PARTENERI PARTENERI MEDIA
www.arlromania.ro
aflat rezolvarea multor situații ce păreau
fără ieșire.
(Niculina Carabăţ – profesor de limba
şi literatura română)
Învăţarea reciprocă este metoda preferată
însuşită de mine, la acest curs. Amândouă
variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,
unde am împărţit clasa în atătea echipe
câte idei principale sunt în text. În fiecare
echipă a existat un rezumator, un
întrebător, un clarificator şi un prevăzător.
În aceste echipe fiecare elev a avut un rol
important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.
Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a
creat impresia că fiecare mic şcolărel e o
piesă importantă din puzzle.
(Loredana Gălățeanu – profesor
învățământ primar)
Cursul de literație, desfășurat în
școala noastră, a fost o provocare și
un schimb de experiență eficient.
Metodele aplicate la clasă, realizarea
jurnalelor de lectură, învățarea
centrată pe elev prin metacogniție
oferă profesorului posibilitatea
cunoașterii în amănunt a capacității
de învățare specifică fiecărui elev,
prin lectura unui text, conștientizarea
informațiilor desprinse din textul
citit, utilizarea exactă a unor termeni
literari sau a unor noțiuni specifice
disciplinei predate.
(Arteni Liliana – profesor educație
muzicală)