LITERATUR HISPANOAMERICANATematica de curs: I. Introducere n noul roman hispanoamerican: caracteristici generale, tematic concepte literare specifice: influena avangardei europene, fanstasticul, realul miraculos (real maravilloso), realismul magic (realismo mgico) periodizare (deceniul de tranziie, boom, postboom, postmodernism)II.Proza argentinian: existenialism, mit, suprarealism i fantasticErnesto Sbato: Tunelul (1948), Despre eroi si morminte (1961)J.L. Borges: Ficiuni (1944) Grdina potecilor ce se bifurcJulio Cortzar, povestiri: Bestiar (1951), Armele Secrete (1959), otron (1963) III. Realism magic n proza din America CentralMiguel Angel Asturias: Legende din Guatemala (1930) Domnul Preedinte (1946) romanul dictaturiiAlejo Carpentier, mpria acestei lumi(1949)-Prolog, Harpa i umbra (1978)Juan Rulfo, Pedro Pramo (1955); Gabriel Garca Mrquez, Un veac de singurtate(1967), Toamna patriarhului (1975), Dragostea n vremea holerei (1985) IV. Neorealism i postboom:Mario Vargas Llosa, Oraul i cinii (1963), Mtua Julia i condeierul (1977)Ali scriitori: Antonio Skrmeta, Manuel Puig, Juan Carlos Onetti V. Vocile feminine ale prozei hispanoamericane: Laura Esquivel ngeles Mastreta VI. Poezie hispanoamericana: Jorge Luis Borges Pablo NerudaTemele de seminar: 1. Ernesto Sbato: Tunelul, 19482. Julio Cortzar, otron, 1963 (selecie:I.Cap.73,1,2,116,3,84,4,71,5,81,74,6,7,8,93,68,9,104,10; II. Cap. 36,37,54, 62, 68, 79, 99; III. Cap. 56,135,63,88,72,77,131,58,131)3. Gabriel Garca Mrquez: Un veac de singurtate 19674. Mario Vargas Llosa: Mtua Julia i condeierul 1977

Texte teoretice seminar:1. Terry Eagleton, Psihanaliza n Teoria literar. O introducere, Iai: Ed. Polirom, 2008, p. 177-202 E.Sbato2. Steven Connor, Ontologie i metaficiune n Cultura postmodern. O introducere n teoriile contemporane, Bucureti: Editura Meridiane, 1999, p. 168-174 J.Cortzar3. Michel Foucault, A vorbi desemnarea, derivarea n Cuvintele i lucrurile, Bucureti: Editura Rao, 2006, p.174-188 G. Garca Mrquez4. Brian McHale, Auto-bio-grafia n Ficiunea postmodernist, Iai: Editura Polirom, 2009, p.309-314 M. Vargas Llosa

Lecturi obligatorii pentru examen texte curs i seminar:Ernesto Sbato: Tunelul,Gabriel Garca Mrquez: Un veac de singurtate Mario Vargas Llosa: Mtua Julia i condeierul 1977, J.L. Borges: Grdina potecilor ce se bifurc, Julio Cortzar, Bestiar, Armele secrete, capitole din otronTextele teoretice de la seminar

Introducere n metodele de analiz ale romanului i ale povestiriiI. Constituenii lumii ficionale:1. Orientarea spaialo-temporal; Personaje; Obiecte2. Stri, Aciuni, Procese, Evenimente - Construcia unei lumi ficionale nseamn a situa fapte ntr-un loc i ntr-un timp, a nzestra individul cu un numr de proprieti funciile narrative ale personajelor: erou/personaje secundare i raporturile dintre ele; descrierea personajelor (portret moral, fizic, al unui tip) descrierea aciunilor, lucrurilor, locurilor, timpului, animalelor, plantelorII. Temporalitatea: timpul intern al povestirii1. Istorie vs. naraiune: timpul povestitorului (textul, enunul n liniaritatea sa oral/scriptural) i timpul povestitului (istoria povestit)2. Relaiile ntre povestitor i povestit exprimate prin: a. ordine i dezordine (anacronie narativ: rupturi ntre timpul povestitorului i timpul povestit) prin analeps i proleps ;b. viteza sau ritmul povestirii:pauza, rezumatul, scena(tabloul), elipsa, digresiunea reflexiv, montajulc. frecvena narativ: o aciune povestit de mai multe ori, posibil, de naratori diferii povestirea ca transformare, nodul povestirii, tensiunea dramaticIII. Autor Narator1. Naratorul: a. voce narativ anonim sau lipsit de identitate, extradiegetic (persoana a 3-a) b. actor al diegezei (intradiegetic): martor-participant sau erou (pers.1) c. metalepsa autorului (autorul devine personaj n propria povestire) vs. metalepsa personajului (personajul iese din ficiune, se poziioneaz pe acelai nivel cu autorul i cititorul)2. Focalizare sau punct de vedere: a. Zero (nu se exprim nici un punct de vedere, omniscien) b. Extern: actanii sunt vzui din exterior, autorul nu ptrunde n mintea personajelorc. Intern: naratorul este unul din personaje.IV. Tipologia enunului romanesc: narativ, descriptiv, discursivTipuri de discurs: - vorbire direct- vorbire indirect- discurs indirect liber - gndirea: monolog interior i fluxul contiinei - textul naratoruluiV. Relaia ntre pari ale textului sau ntre mai multe texte (Gerard Genette 1979, 1982)1. Arhitext relaia ntre text i genul literar n care se nscrie (epic, liric, dramatic)2. Intertext relaia dintre un text i un altul, care l precede sau succede din punct de vedere cronologic, prin intermediul citrii, aluziei, plagiatului.3. Paratext relaia ntre textul propriu-zis (fabul) i titlu, prefa, prolog, epilog, note de subsol, ilustraii etc.4. Hipertext relaia dintre un text i transformarea lui prin imitaie, parodie, pasti.5. Metatext relaia dintre text i comentariile critice, teoretice despre acesta.VI. Ficiunea ca limbaj analiza lingvistic i stilistic a romanului/povestirii

CURS 11. Romanul hispanoamerican pn n 1940. De la literatura regionalist la noul roman.2. Romanul hispanoamerican in Deceniul de tranzitie, Boom i Postboom 3. Suprarealismul, Realul miraculos i realismul magic . M.A. Asturias si A. Carpentier 1. ncepnd cu anii 80, studiile istoriografice dedicate literaturii hispanoamericane propun o nou abordare care s exclud conceptele de ras, naiune, limb sau generaie literar. Principalul argument este ca toate aceste criterii nu fac dect s limiteze nelegerea dinamicii proceselor literare. Tocmai de aceea, n ultimii anii limitele istorice ale aa ziselor fenomene literare ca Boomul, de exemplu au fost relativizate i mutate din anii aizeci spre anii cincizeci ca moment n care se poate vorbi de o nou estetic a romanului hispanoamerican. De asemenea, opiniei maniheiste: romanul dinainte de anii 40 este unul tradiionalist, retrograd vs. noul roman se aliniaz cu tendinele universale, i se opune o atitudine de recuperare a romanului modernist (1910-1940) i de reconsiderare a lui n context universal, ceea ce l-ar plasa, n cazul mai multor scriitori, n acord cu estetica modernist sau avangardist a literaturii europene. Romanul regionalist romanul de la nceputul secolului XX.(Maria Galvez, 2008) Romanul regionalist corespunde din punct de vedere istoric Avangardei istorice. Dei ar putea prea fenomene opuse, au rdcini ideologice comune. Regionalismele sunt produsul contextului european de dup primul rzboi mondial. Este momentul de ruptur de literatura european, momentul cnd intelectualii europeni urmai de cei hispanici - au nceput s caute o alternativ departe de vechiul continent i au gsit n continentul american ceea ce cutau: vestigiile i valorile culturilor i civilizaiilor arborigene att de apreciate de curentele moderniste i avangardiste: gndirea magic, iraionalismul, intuiia, fantasticul etc. Acestea vor deveni ulterior, in romanul Boomului, preocuparea principal a scriitorilor care le vor plasa n centrul operei lor ca pretext pentru cutarea i definirea propriei identiti. Se poate vorbi, prin urmare, mai mult de o continuare temtic dect de o ruptur ntre cele dou epoci. Romanul regionalist rspunde primei reacii pe care scriitorii hispanoam. o au atunci cnd i ntorc privirea ctre propiul lor continent i l redescoper n complexitatea sa geografic, istoric i social. Succesul revoluiei mexicane (dar i celei sovietice) de la nceputul secolului impune o preocupare deosebit pentru problemele economice i sociale ale regiunilor, pentru clasele sociale defavorizate (indigeni, negrii, rani, muncitori etc). Din punct de vedere formal, romanul regionalist se nscrie n estetica realist de secol XIX, cu multe elemente romantice, moderniste i naturaliste, de multe ori chiar inovatoare. Romanul regionalist:1. Romanul pmntului: Jos Eustasio Rivera, La vorgine (Valtoarea) (1924) Columbia denunta atrocitatile comise pe plantatiile de cauciuc columbiene, d ela granita cu Venezuela si Brazilia. Ideea ca natura il distruge pe cel care incearca sa o infrunte. Rmulos Gallegos, Doa Brbara (1929) Venezuela opozitie Civilizatie Barbarie2. Romanul indigenist problematica indienilor americani legat de pmntul pe care l-au pierdut n faa noilor proprietari sau al pmntului pe care l mai dein n zona marginal i srac din jurul marilor aezri.Jorge Icaza, Huasipungo (1934) Ecuador indigenul, simbol al unei clase sociale, prototipul victimei aflate ntr-o situaie inuman n urma distrugerii micilor proprieti (huasipungo) pe care patronii le cedau indienilor n schimbul muncii lor pe moie i a unui impozit care-i ndatora pentru totdeauna, privndu-i de libertate. Ali scriitori ai noului roman care continu romanul indigenist: Miguel Angel Astrias i Jose Maria Arguedas2. Deceniul de criz a romanului hispano. G. Bellini citeaza pe Juan Loveluck: criza benefica, de revizuire a trecutului si planificare de noi cai fictionale, ceea ce ce duce la o dorinta de a cauta noi moduri de exprimare, experimentalism curajos si nelimitat, rasturnare a idolilor trecutului.- precedent: scriitorul argentinian, Eduardo Mallea, roman de explorare psohologica si tematica existentialista. M.Galvez il mentioneaza pe Juan Carlos Onetti, Uruguay. - Revolutia incepe odata cu constiinta stilului. Carlos Fuentes a spus despre romanul hispanoam. ca e mit, limbaj si structura vs. experimentele Noului Roman francez. Pentru scriitorii deceniului, va fi important sa acuze inadecvarea limbajului folosit in roman si sa inceapa experimentele stilistice si lingvistice. - M.Galvez: Se pierde interesul pentru spatiile geografice rurale si naturale, cat si pentru denuntul direct si explicit al problemelor sociale stringente; spatiul e inlocuit de cel urban, apar teme si motive noi, fara sa se piarda preocuparea pt. Aspectele sociale. Romanul hispano se deschide catre problematica existentialista a omului contemporan, supus crizei civilizatiilor la toate nivelurile. - Primii autori care nnoiesc narativa: Borges, Asturias, Carpentier.- Ceea ce se schimba e felul in care e tratata realitatea: Romanul incepe sa nu mai fie considerat utilrealitatii, ci un mediu creativ util sie insusi. Se zbate intre a exprima violenta exterioara a conflictelor social-politice si a celor interioare, ale scriitorului insusi. In acelasi timp, romanul e constient de statutul sau de opera de fictiune, de joc, prin urmare de posibilitatile sale de a experimenta.Titluri relevante:Roberto Arlt : El jueguete rabioso, El amor brujo | Arturo Uslar Pietri - Las lanzas coloradas, Adolfo Bioy Casares : La invencin de Morel, Plan de evasin | J.L. Borges : FiccionesA. Carpentier : El reino de este mundo | M.A. Asturias : El seor Presidente | E. Sabato : El tnel, Se observa doua spatii geografice predominante care definesc doua tendinte diferite in noul roman: 1. Argentina i Uruguay (regiunea Rio de la Plata) 2. America Central i Mexic. In Argentina, romanul oscileaz ntre proza fantastic i nelinitea existenial, avnd contiina actului estetic i a experimentului narativ.Romanul din America Central este mult mai preocupat s denune realitatea socio-politic i s funcioneze ca un instrument de protest, dar, n acelai timp s sondeze spiritul hispanoamerican i s contribuie la construirea identitii sale.Se poate afirma ca romanul decadei de tranzitie a spart frontierele mundonovismo criollista (noiii lumi creole), asimiland inovatiile avangardei europene si nordamericane. Ca urmare a legaturilor stranse cu avangarda europeana (expresionismul german, ultraismul spaniol si suprarealismul, mai tarziu) apar noi concepte poetice ca realismul magic sau realul miraculos. In anii 50, apar nume noi care se vor consacra in deceniile urmatoare ale Boomului (anii 60 si 70):Mario Benedetti, Los dolos, 1952, La casa, 1954, Los viajeros, 1955G. Garcia Marquez, La hojarasca, 1955C. Fuentes, La regin mas transparente, 1958J.Rulfo, El llano en llamas, 1954Boomul a fost ultima mare manifestare literar a modernitii care a beneficiat de o receptare total: intrare masiv pe piaa de carte, impact mediatic i apreciere tiinific/academic (E. Becerra, Desafos de la ficcin, 2002) Datorit succesului prozei din anii 60 i 70, literatura hispanoamerican a nceput s fie studiat. Astfel, este apreciat nu numai literatura prezentului, ci i cea din trecut, despre care nu se tiuse mare lucru pn n acel moment. Scriitorii Boomului (Carlos Fuentes, Mario Vargas Llosa) devin primii critici i teoreticieni ai noului roman hispano. despre care consider c marcheaz o ruptur fa de evoluia de pn atunci a prozei, datorit unei creaii literare ambiioase, complexe i curajoase din punct de vedere formal. Elementele principale ale rupturii sunt: trecerea de la o literatur cu tematic regional la o literatur universal i amplasarea lumii ficionale din spaiul rural n cel urban. Postboom sfarsitul anilor 70 inceputul anilor 90:-2 tendinte care fie functioneaza separat, fie se regasesc in aceleasi opere :1. Un roman care continua linia erudita a Boomului si a experimentului narativ si care a fost numit de critici (Donald Shaw) roman postmodern hispanoamerican. 2. Intoarcerea romanului la naratiunea lineala, de tip traditional, departe de experimente formale, discursuri metafictionale sau pretentii de a putea sonda problematica omului; literatura accesibila maselor. Disparitia esteticii fantastice, a realismului magic si a realului miraculos. Acest al doilea tip de literatura cuprinde elemente fundamentale ale culturii populare/de masa ale postmodernitatii (ex: Manul Puig, Sarutul femeii pianjen)- consacrarea scriitoarelor sud-americane: Elena Poniatowska, Isabel Allende, Laura Esquivel, Angeles Mastreta etc. 3. Suprarealism, fantastic, real miraculos i realism magic Suprarealism (Breton, 1924) Un automatism pur psihic prin care se incearca exprimarea, verbala sau scrisa, a adevaratei functiuni a gandului. Gand dictat in absenta oricarui control exercitat de ratiune, in afara oricaror preocupari estetice sau morale.Miscarea europeana ii ajuta pe scriitorii hispanoam. ca A. Carpentier si M.A. Asturias sa isi schimbe optica fata de continentul american si sa redescopere gandirea magica a indienilor, care, in cazul suprarealistilor, era recreata printr-o serie de metode artificiale. Def. Fantastic (T. Todorov, Introducere in literatura fantastica):citndul pe R. Callois, orice fantastic este o nclcare a ordinii recunoscute; universal funcioneaz dup nite legi necunoscute. Fantasticul implica o integrare a cititorului in lumea personajelor, fantasticul se defineste prin faptul ca perceptia evenimentelor relatate este ambigua pentru cititor, care ezita sa le inteleaga sau sa le dea crezare, insa nu face o interpretare alegorica sau poetica a faptelor. Fenomenele inexplicabile/supranaturale pot induce misterul, teama de necunoscut si de moarte (ca de exemplu in romanul gotic si proza de mister ale romantismului de secol XVIII si XIX reprezentate de E.A. Poe).Neofantasticul argentinian J.L.Borges si Julio CortzarIn America Centrala exista 2 concepte pentru a denumi un tip original de literatura fantastica in acord cu sensibilitatea si realitatile americane. Punctele comune ale celor doua concepte (M.Gvez): intentia de a depasi realismul de sec. XIX; naratiunea dezvolta o alta dimensiune care sa adanceasca viziunea asupra lumii si sa o faca mai autentica. Realul miraculos (lo real maravilloso) i aparine lui Alejo Carpentier, care l definete n prologul romanului mpria acestei lumi (1949). Realismul magic (el realismo mgico), termen folosit pentru prima data in 1925, de criticul de arta Franz Roh, in legatura cu postexpresionistii germani, care amestecau viziunea realistac cu dimensiunea mgica sau transcendenta a realitatii, exploatata de expresionisti. Pe continentul Am. e folosit de A. Uslar Pietri (Venezuela) in 1948, pt. a se referi la un tip de fictiune venezolana care reactiona impotriva formulei realiste. Termenul s-a raspandit cu rapiditate si a ajuns sa denumeasca un nou tip de realism care foloseste noi procedeuri pentru a da o dimensiune transcendenta sau ireala faptelor cotidiene sau triviale. G.Bellini: Realismul magic cuprinde numeroase elemente de regionalism si neorealism ale romanului de revolt. n cazul lui M.A. Asturias, se observ influena curentului suprarealist francez, ct i un suprarealism local avant la lettre deoarece n credinele amerindienilor, visul avea o important deosebita, ceea ce facea ca irealul s devin real i datorit credinelor ancestrale ia a practicilor magice animism, amani, Nahual.Romanele realismului magic includ mituri, credinte, legende, superstitii ale indigenilor americani, ale negrilor adusi din Africa si ale colonistilor crestini. Toate elementele fantastice si supranaturale sunt integrate intr-un univers autonom, perfect coerent asemenea basmelor -, si tratate ca elemente naturale, firesti, comune ale realitatii. A. Carpentier va respinge realismul magic de sorginte european i suprarealismul lui Andr Breton, dar va exalta miraculosul- lo maravilloso- universului american, natura, miturile, religiile, istoria.Cele dou concepte - realul miraculos si realismul magic mprtesc multe elemente n comun. Muli le consider etichete diferite ale aceluiai fenomen artistic. n ultimii ani, criticii (Alicia Llarena in Barrera 2008) au ncercat s gseasc puncte de demarcaie ntre cele dou concepte pornind de la studiul romanelor mpria acestei lumi(1949) al lui Carpentier i Oameni de porumb (1949) al lui Asturias.M.A.Asturias:- naratorul se identifica deplin cu lumea indigenilor- personajele stabilesc continuitatea viziunii magice la un nivel colectiv- realismul magic nu caut explicaii logice pentru fantastic, nu ncearc s justifice sau s explice realitatea.- spaiul narainii este magicorealist. Geografie simbolic, spaiu mitic. (ulterior, Comala i Macondo)A. Carpentier:- narator neutru, contrapune dou viziuni diferite ale realitii a indienilor i a europenilor ns nu se identific cu niciuna.- numai o parte dintre personaje, negrii i indienii, sunt sensibile la fenomenele extraordinare i la miraculos. Albii,raionaliti resping realitatea fantastic.- discursul autorului cubanez sugereaz posibile explicaii pentru prezena miraculosului, ncadrndu-l ntr-un plan verosimil, credibil al realitii. - spaiu real, istoric, prezentat ca scindat ntre dou realiti opuse cea miraculoas, indigen i cea realist, european.

CURS 2, 3, 4Proza argentinian: existenialism, mit, suprarealism i (neo)fantasticArgentina: era coloniala era criolla(traditie spaniola, intelectuali din Franta si Anglia) sec. XIX era aluviala/aluvionara(schimbarea structurii sociale intr-una mai puterica datorita imigrantilor-italieni si spanioli din zone sarace ).1916-1918: perioada schimbarii in literatura argentiniana. In 1918 se incheie Reforma Universitara care le va face loc tinerilor pe scena culturala. Doua grupuri politice opuse care polarizeaza societatea: stanga si dreapta radicala, sprijinita de clasa medie. Discursul nationalist de dreapta mizeaza pe recuperarea traditiei. Aceasta traditie mitul gauchoului, pampei, desertului fusese considerata in sec. XIX un semn de barbarie. Acum aceste simboluri erau folosite pentru a alcatui chipul patriei.Primele trei decenii marcate de o literatura cu accente nationaliste, de influenta modernista si cu tematica istorica, care urmareste doua linii:a. recuperarea identitatii spaniole: Enrique Larreta Roberto J. Payr si Manuel Mujica Lainezb. recuperarea istoriei nationale argentiniene: Manuel Glvez, Benito Lynch6 sept.1930: lovitura de stat a generalului Jos Flix Uriburru. Decada Infamiei guverne conservatoare corupte si frauduloase. Inceputul unei serii lungi de lovituri de stat: 1943, 1955 (impotriva lui Juan Pern), 1962, 1966 si 1976 (generalul Videla si Junta Militara dictatura si represiune pana in 1983, care condamna multi intelectuali la exil.)Dupa 1940, generatia tanara de scriitori va abandona caracterul provicial si va cauta sa intre in dialog cu literatura universala.Roberto Arlt (1900-1942) El juguete rabioso (1926) punctul de plecare al romanului argentinian contemporan. Romanul surprinde miscarile culturale-intelectuale ale epocii reprezentate de grupul Florida avangardist si de grupul Boedo realist, conservator. Los siete locos (1929) si Los lanzallamas (1931), El amor brujo (1931). Opera sa a inspirat urmatoarea generatie de scriitori argentinieni. Macedonio Fernndez (1874 1952), maestrul lui J.L.Borges, poet, filozof, teoretician. Multe dintre ideile sale il vor inspira pe Borges: indoiala asupra existentei, importanta visului fata de starea de veghe, autoreflexivitatea, subminarea perspectivei traditionale asupra literaturii.Museo de la Novela de la Eterna (1967) postumIn deceniul al cincilea, apar in forta genul fantastic si cel politist, iar principalii adepti formau nucleul revistei Sur. 1. ERNESTO SBATO (1911-2011)1911 se nate n provincia Rojas, Buenos Aires- zona pampei umede, ntr-o familie de emigrani italieni: Francisco Sabato tatal si Juana Mara Ferrari-mama . Al zecelea din 11 copii, imediat dupa moartea fratelui dinainte al carui nume il poarta. 1924 Colegiul National din La Plata1929 este admis la Facultatea de Stiinte Fizico-Matematice din cadrul Universitatii Nationale din La Plata.1930 activism politic, militeaza in organizatii studentesti de orientare anarhista.1931 intra in Patidul Comunist1933 e numit Secretal General al Federatiei Tinerilor Comunisti. O cunoaste pe poeta Matilde Kusminsky Richter, viitoarea sa sotie.1934 incepe sa aiba indoieli despre comunism si dictatura stalinista. Nu merge la Moscova unde fusese trimis de partid. Profita de o calatorie la Bruxelles, la Congresul impotriva fascismului si a razboiului si fuge la Paris. Aici va scrie primul roman La fuente muda. 1936 se intoarce in Buenos Aires si se casatoreste cu Matilde.1937 Doctorat in Fizica. Obtine o bursa de cercetare la Laboratorul Curie din Paris. La Paris cunoaste miscarea suprarealista si pe scriitorii A. Breton, Benjamin Pret, Oscar Domnguez. Suprarealismul lui Sbato de inspiratie neo-romantica: personajele sunt ipostaze ale eului scriitorului. 1939 ajunge la MIT, pleca din Paris chiar inainte de izbucnirea razboiului. 1940- revine in Argentina si preda la Universitarea din La Plata1943 dupa o criza existentiala, abandoneaza definitiv stiinta pentru literatura si pictura. Colaborase deja la revista Sur Victoriei Ocampo, la care scria si J.L. Borges. Scrie de asemenea in La Nacin1945 prima carte, Uno y el universo eseistic, articole filozofice despre criza epistemologic din epoc, care pune la ndoial capacitatea omului de a cunoate realitatea exterioar i sugereaz sub influena povestirilor lui Borges (Moartea i busola i Invenia lui Morel) posibila condiie iluzorie, incert a universului.1948 editura Sur ii publica romanul/nuvela Tunelul. In 1952 romanul e transpus in film de regizorul Leon Klimovsky. Tunelul originalitatea const n punctul de vedere prezentat, in perspectiva noua: confesiunea unei mini paranoice, a unui criminal sub forma unui monolog interior. Nebunia se datoreaz condiiei lui JP Castel de rebel, de artist romantic nu profet, ci demiurg, mag, cunosctor al nivelor cele mai profunde ale realitii (J.A. Masoliver, El tnel a manera de prlogo in Cuadernos Hispanoamericanos, 1983). - Elementele incontiente i onirice sunt mijloace de cunoatere a psihozei protagonistului. - Episod metanarativ: replica lui Hunter, cap. XXV:pentru secolul douazeci, romanul politist reprezinta ceea ce reprezinta romanul cavaleresc pentru epoca lui Cervantes. Mai mult: cred ca azi se poate face ceva lui Don Quijote: o satira a romanului politist. Inchipuieste-ti un individ care si-a petrecut toata viata citind romane politiste si care a ajuns chiar la nebunia de a crede ca lumea functioneaza ca in romanele lui Nicholas Blake sau Ellery Queen. Mai inchipuieste-ti ca acest om sfarseste prin a cauta si descoperi crime, purtandu-se in viata de toate zilele ca un detectiv din romanele citite. Cred ca ar iesi ceva foarte amuzant, tragic, simbolic, satiric si frumos. - Fragmetarism, retrospecie, absurd, metafizic.1951 eseul Hombres y engranajes(Oameni si angrenaje)1953 eseul Heterodoxia.1955 El otro rostro del perorismo. Carta abierta a Mario Amadeo, critica regimul lui Juan Pern, insa ia apararea sotiei acestuia, Evita. In acelasi an, regimul lui Pern va fi inlaturat de la putere printr-o lovitura militara1958 - director in Ministerul de Externe pe probleme de relatii culturale, in timpul guvernului lui Arturo Frondizi, post la care renunta din motive politice. 1961- Despre eroi i morminte (Sobre hroes y tumbas) povestea unei familii aristocrate argentiniene in decaden, reprezentat de personajul Alejandrei si a tatlui sau, Fernando Vidal. In paralel, se urmareste reconstituirea povestii personajului istoric, erou al razboiului de independenta(1810-1825), Juan Lavalle. Roman despre patru personaje (Alejandra, Martin, Bruno i Fernando Vidal) care se caut pe sine nt-o lume insomniac, necunoscut. Motive literare: nebunia i orbirea. Rsturnarea miturilor cretine: n Raport despre orbi, coborrea n infern este simbolizat de Buenos Aires-ul lui F. Vidal, asemenea Comalei lui Rulfo. Ca ntr-Un veac de singurtate al lui Garca Mrquez, incestul departe de Dumnezeu devine un blestem pentru ntreaga familie o rescriere a mitului lui Oedip. 1963- eseu literar, Scriitorul si fantasmele lui1974 Abbadn, el exterminador, roman hibrid, carte semiautobiografica, n care Sbato apare ca personaj cu acelasi nume (metalepsa autorului). Structura narativ fragmentar compusa din amintiri, confesiuni, interviuri, articole, studii despre ocultism si parapsihologie. Aceeai tem ca n romanele precedente: existena infernului pe pmnt prin explorarea comarurilor i a viziunilor despre nebunie, confruntarea ntre bine i ru, cutarea absolutului. 1976-1983 in Argentina, regim dictatorial condus de o junta militara condusa de Jorge Videla, Emilio Massera, Orlando Agosti, Roberto Eduardo Viola, Leopoldo Galtieri, Jos Alfredo Martnez de Hoz, Jaime Perriaux. Epoca cunoscuta sub numele de Procesul (Proceso de Reorganizacion Nacional), una dintre cele mai sangeroase din istoria Argentinei, vinovata de disparitia si uciderea a mii de persoane. Presedintele Raul Alfonsin, il va numi in 1983 pe E. Sbato presedinte a Comisiei Nationale pentru Disparitia Persoanelor, pentru a investiga crimele si violarea drepturilor umane. Va detine acesta functie pana in 1984 si va scrie despre activitate sa in cartea Nunca ms. Informe de la Comisin Nacional sobre la desaparicin de personas. Sbato este o persoana foarte contradictorie, instabila, depresiva, cu o contiin lucida a propriei sale valori, i, n acelai timp, nesigur, influenabil in faa rului, nsa atat de dornic de afeciune si bunatate, asemenea unui copil abandonat (Matilde Sbato) Sbado considera ca raul metafizic care il chinuie pe omul modern, european, il chinuie pe argentinian de doua ori mai mult deoarece mai mult decat oriunde si oricare locuitor al unui spatiu geografic, acesta resimte conditia tranzitorie intr-un teritoriu care nu are in spate eternitatea pe care o da traditia milenara. Melancolia este starea fireasca a argentinianului. Sbado si proiecteaza propria arta dincolo de graniele geografice nationale, personajele sale ilustreaza comportamente si atribute universale ale omului si pe care scriitorul le poate descrie prin introspectie. Arta adevarat se face intrnd n problematica realitaii traite. Problemele metafizice sunt justificate de realitatea socio-politica din Argentina, ara care cunoate violenta ca stare de spirit. Literatura reprezinta o cale de salvare individuala prin explorarea realitatii totale, prin faurirea unei arte integraliste care sa cuprinda ambele perspective obiectiva si subiectiva -, s descrie relatia profunda dintre eu si lume, intre constiinta si universul material.

2. JORGE LUIS BORGES (1899 1986)- 1899, 24.08: Buenos Aires n cartierul Palermo. Prini: Jorge Guillermo Borges (avocat, profesor de psihologie i scriitor) i Leonor Acevedo.- 1914 se mut cu familia n Elveia. ntre 1918-1921 locuiete n Spania, unde se va altura tinerilor ultraiti (Gerardo Diego, Guillermo de Torre, Cansinos-Assens). Poezia ultraist este redus la elementul ei primordial: metafora sub influena ismelor europene (futurism i dadaism) i a programului estetic al poetului chilian Vicente Huidobro. Influenele ultraiste se vor vedea n poezia borgesian din volumul Fervor de Buenos Aires (1923). - n 1921, Borges se ntoarce n Argentina i i redescoper ara. Buenos Aires i apare ca oraul tuturor posibilitilor, plin de poveti i mistere ca Bagdadul celor O mie i una de nopi: volumul Evaristo Carriego (1930) despre viaa din pampas, Buenos Aires, tangou ntr-un gen hibrid de poezie, naraiune i eseu.- Fondeaz mpreun cu mentorul su, Macedonio Fernndez, revista Proa, din care vor aprea trei numere ntre 1922-1923. n 1931 ncepe s colaboreze la revista Sur a Victoriei Ocampo. Aici public multe din povestirile cuprinse ulterior n Istoria universal a infamiei (1935). - din 1938 lucreaz ca bibliotecar. n acel an va suferi un accident care i pune viaa n pericol. Ca urmare a acestei experiene, scrie prima povestire din volumul Ficiuni (1944): Pierre Menard, autorul lui Quijote (1939). Va fi destituit din funcia de bibliotecar ef n timpul perorismului. Dup cderea lui Juan Pern (1955), Jorge Luis este numit director al Bibliotecii Naionale chiar n anul n care va orbi.- din 1940 ncepe colaborarea cu Adolfo Bioy Casares sub pseudonimul Bustos Domenecq:Seis problemas para don Isidro Parodi (1942)Cuentos breves y extraordinarios (1955)Libro del cielo y del infierno (1960)Nuevos cuentos de Bustos Domenecq (1977)- n 1956 devine profesor la catedra de literatur englez la Universitatea din Buenos Aires. n anii urmtori va ine conferine i cursuri la universiti din Europa i SUA.- Alte volume de povestiri: Aleph (1949) , El informe de Brodie (1970) , El libro de arena (1975)Metafore i motive borgesiene:1. biblioteca (Biblioteca Babel) metafora lumii, a haosului i a hazardului, a ordinii impune de ctre inteligena divinitii; n strns legtura cu simbolul labirintului2. labirintul (Grdina potecilor, Casa lui Asterion) metafor a lumii, a vieii, a timpului. Artefact uman prin care omul ncearc s construiasc o ordine artificial ntr-un univers haotic.3. aleph metafor a universului, punctul care cuprinde toate punctele, un infinit ntr-un singur punct4. Uqbar (Tln, uqbar, orbis tertius) metafora lumii utopice, doctrina filozofic a idealismului 5. tema creaiei literare i a inteniei autorului (Pierre Menard.) relativizarea realitii i a adevrului istoricLumea este o iluzie, care opereaz ntr-un mod misterios i ni se reveleaz prin intermediul unui numr infinit de simboluri pe care nu mai tim s le descifrm. Experienele noastre, orict de haotice ar prea, conin elemente recurente ale unei ordini care ar putea da un sens vieii, dar un sens diferit de cel pe care-l acceptm de obicei. Stilul borgesian:- linie intelectualist a literaturii fantastice exprimate prin simboluri i metafore care reprezint modele generice, arhetipuri ale fanteziei (n T.Barrera, 2008); fantasticul este cosubstanial ideii borgesiene despre irealitatea lumii, despre posibilitatea unei realiti alternative. Literatura lui J.L.Borges terge graniele dintre realitate i ficiune, dintre realitate i vis. Povestirile fantastice nu sunt invenii arbitrare, sunt simboluri ale vieii noastre, ale universului, ale haosului i misterului din viaa noastra (J.L.Borges, La literatura fantstica, conferencia 1967).- rescriere a genului poliist: exotism i erudiie; combinaie de cultur nalt i literatur de consum;- stil cerebral, rece, distant, obiectiv- elemente autobiografice- mituri inversate sau rescrise, pentru a oferi o imagine diferit a lumii contemporane

JULIO CORTZAR (1914 1984)-1914, 26.08, se nate la Bruxelles. Locuiete n Elveia i n Spania (Barcelona). La patru ani se ntoarce la Buenos Aires.- 1932 moment de revelaie: cartea lui Jean Cocteau, Opium. Jurnalul unei dezintoxicri.- 1937 profesor de literatur francez n nvmntul liceul (n Bolivar, Saladillo, Chivilcoy, Cuyo). ncepe s studieze filozofia la unviersitate, ns va abandona dup primul an. - 1938: debuteaz ca poet, cu volumul de sonete Presencia, scris sub pseudonimul Julio Denis- 1946 activism politic, particip la revoltele mpotriva preedintelui Juan Pern i renun la postul n nvmnt ca s un fie obligat s fac niciun compromis politic.- 1945 primul volum de povestiri La otra orilla - 1946, public povestirea Casa tomada n revista Los anales de Buenos Aires, condus de J.L. Borges. Povestirea va face parte din volumul Bestiario (1951). - 1951 emigreaz la Paris din motive politice. Devine traductor i interpret pentru UNESCO.- 1953 Aurora Bernndez, prima soie - 1961 publica primul roman Los premios.- 1963 apare cel mai experimental si important roman cortazian: Rayuela (otron) - 1967 divoreaz de Aurora. Se va nsura cu Carol Dunlop.- Interesul su pentru politic va crete spre sfaritul anilor aizeci. Va cltori n Cuba (1963), Chile (1970), Costa Rica (1976) i, n cteva rnduri n Nicaragua pentru a sprijini revoluia sandinist.- 1974 membru n Tribunalul Russell pentru aprarea drepturilor omului, reunit la Roma pentru a analiza situaia din America Latin. Rezultatul literar al acestei colaborri va fi publicarea unei benzi desenate intitulate Fantomas contra los vampiros multinacionales (1976).Proz scurt:Bestiario (1951); Final del juego (1956); Las armas secretas (1959); Todos los fuegos el fuego (1966); Historias de cronopios y de famas (1962); Un tal Lucas (1979); Queremos tanto a Glenda (1980).Romane:Los premios (1960); Rayuela (1963); 62 Modelo para armar (1968); Libro de Manuel (1973)Estetica cortazian:- Urmeaz tematica scriitorilor argentinieni Arlt, Mallea, Sbato, Borges, Bioy Casares: singurtatea i criza metafizic a omului modern.- cititorul activ (el lector hembra)- Influene ale suprarealismului i ale literaturii fantastice. Fantasticul lui Cortazar const n inserarea unor elemente stranii, ciudate, supranaturale n mijlocul unui univers cotidian, familiar, actual, imediat. Aceste elemente fantastice duc la o rezolvare metaforic a situaiilor conflictuale pe care le propune povestirea (Jaime Alazraki n Teoras de lo fantstico, 2001, p.272). Fa de fantasticul cerebral al lui J.L.Borges care rescrie poveti paradigmatice, modele generice ale fantasticului, Cortzar cultiv un fantastic de tip psihologic care lrgete limitele realului prin integrarea viselor i fanteziilor (T. Barrera, 2008, p.423)- Literatura este un joc, un joc serios prin care se deconstruiesc clieele literaturii i lumii hispanoamericane, iar limbajul fosilizat, retoric este rennoit. - Metafora meciului de box pentru a distinge intre efectul romanului care ctig la puncte, fiind progresiv,cumulativ i povestirea care ctig prin knockout. Incisiv nc de la primele fraze, din povestire trebuie eliminate elementele gratuite, pur decorative. Tensiunea se construiete de la nceput i nu trebuie s se piard pn la final. Tema este elementul primordial al povestirii. Se poate vorbi de o tem excepional dac reuete s atrag n jurul ei idei, sentimente, relaii coneze care s-i implice i pe autor i pe cititor. (J. Cortzar, Algunos aspectuos del cuento, 1970)- Teme centrale n povestirile lui Cortzar:a. Fantezii, fobii, temeri, ameninri ascunse tigrul ascuns din povestirea Bestiario; minile din Omnibuzb. cutarea sinelui: Axolotl, El perseguidorc. dificultatea de a cunoate realitatea ascuns: Las babas del diablod. copiii, adolescenii, jocul: Manuscrito hallado en un bolsillo, Final del juego, Seorita Corae. femei iubite, abuzate, temute: Cartas de mam, Circe, Armas secretas,Todos los fuegosf. cellalt: La noche boca arriba, Axolotl, Las armas secretasg. tergerea limitelor ntre realitate i vis, realitate i ficiune: La continuidad de los parques, Las armas secretasCURS 5, 6Realism magic n proza din America Central I.MIGUEL ANGEL ASTURIAS (Guatemala, 1899- 1974) 19 octombrie 1899.Poet, prozator, dramaturg, jurnalist y diplomat guatemalez Asturias - exemplu de scriitor care nu se poate desprinde de contextul politic si social in care se naste. Creeaza un nou roman indigen/regionalist, menit s denunte i s protesteze mpotriva imperialismului economic, a exploatrii i opresiunii muncitorilor. - Asturias explica ca literatura hispano e o marturie a vremii, un instrument de lupta, un mijloc de cunoastere a realitatii si de modificare a ei. Pentru Asturias, tema omniprezent este cea a libertaii si a demnitaii individului in fata asaltului continuu a fortelor raului. Romanele lui Asturias au ca tema cautarea mititca a originilor sau cautarea originilor mitice Tema dictaturii e vazuta ca numitorul comun al continentului american. Va fi preluata si dezvoltata de scriitorii Boomului. intre 1923-1928 pregateste Leyendas de Guatemala, 1930. Cartea deschide drumul catre ceea ce se va numi realism magic. E vorba de mai multe legende/povestiri lirice amestec de teme indigene, din mitologia maya, preluate din Popol Vuh , sub influena tehnicilor suprarealismului: vis, mit, realitate nationala. - in 1923 incepe sa lucreze la cel mai cunoscut si controversat roman, Domnul Preedinte, care apare abia in 1946. Descrie un regim dictatorial in termeni de teroare, rutate si moarte. Universul ficional e dominat de fric i cruzime. Precedentul literar e Tirano Banderas (1926) al scriitorului spaniol Ramon del Valle-Inclan. Roman interesant nu numai felului in care se dezvolt tema, ci si din punctul de vedere al tehnicii narative. Pe lng monologul interior i fluxul contiinei, folosirea sistematic a elementelor suprarealiste: limbaj i imagini-simbol. Pentru Asturias, romanul nu e o fotografie, e o interpretare a realitatii. Nu constituie un document istoric si social, e o fictionalizare care duce la o reprezentare artistica a realitatii fizice, psihice, sociale. Scriitorul sec.XX nu mai e sigur ca poate intelege realitatea, ca o poate curpinde si interpreta corect. Se poate baza numai pe realitatea psihicului. Arta reprezinta viata intr-un mod simbolic. La acest nivel functioneaz realismul magic. - Hombres de maiz (Oameni de porumb, 1949) Sub inflenta presedintelui de stanga, Juan Jose Arevalo, care incuraja denuntarea abuzurilor facute de exploatatori, agricultori - companiile americane - Asturias descrie conditia indigenilor si denunta felul in care los caciques/stapanii pamanturilor agricole gasesc sa le exploateze. Soluia: educarea oamenilor de porumb prin cuvntul scris. La baza se afla un episod adevarat de la sfarsitul sec. XIX, locuitorii mayai ai pamnturilor lui Ilom se ridic mpotriva stpnului i a strinilor (ladinos, spaniolii americani) care le ocupasera pamnturile ancestrale i exploatau culturile de porumb. Din punct de vedere narativ, scriitorul duce mai departe tehnicile folosite in Domnul Preedinte, experimentnd si mai mult cu cronologia povestirii, fragmentarismul, lipsa de coeren si nivelul mitic al povestirii. Dificultatatea cea mare consta in intelegerea limbajului, plin de termeni locali, indigeni, cat si de imagini, metafore, jocuri retorice, care ingreuneaza lectura. Trilogia social-realista, bananiera, Viento fuerte, 1949, El Papa Verde, 1950, Los ojos de los enterados, 1960 + Week-end in Guatemala, 1954. Personaje maniheiste simpatice si antipatice, simplificarea procesului istoric, lipsa distantrii psihologice a autorului. El alhajadito (1961), Mulata de tal (1963) Poezie: Anoche, 10 de marzo de 1543 (1943), Alto en el sur (1952), Clarivigilia promaveral (1965) Eseu: El problema social del indio (1923), Arquitectura de la vida nueva (1928), Latinoamerica y otros ensayos (1968)ALEJO CARPENTIER (1904-1980)- reprezentant al intelectualilor progresiti din Cuba, membru al Grupului Minorista, ntre 1923-1929. ntre 1928-1939, mpreun cu M.A. Asturias, frecventeaz cercul poeilor suprarealiti de la Paris.- 1933: Ecue Y Amba O: tema afro-cubanez, denun social, ton fatalist, referine la superstiie, magie, barochism incipient, ironie i satir- 1949: El reino de este mundo (mpria acestei lumi) roman cu tem istoric. Punct de plecare: 14.08.1791 ceremonialul vodu al preotului Boukman care duce la rscoala scavilor negri din Haiti mpotriva colonitilor francezi. Regatul lui Henri Cristophe i impreiul negrilor. Protagonistul romanului, Ti Noel simbol al omului exploatat, imagine a mizeriei i srciei. n Prologul crii, Carpentier definete estetica realului miraculos (credin, perspectiv nou asupra realitii, rescrierea istoriei). Tem recurent n ntreaga sa oper: ntlnirea violent dintre dou lumi/culturi. Regatul pmntesc al Americii, trmul realului miraculos i al magiei primitive se opune realismului cartezian de sorginte european. Povestire fragmentar, eliptic, tablouri care se succed rapid, timpul naraiunii este nedefinit, ritmul este neregulat. - 1944: Viaje a la semilla; 1953: Los pasos perdidos, 1962: El siglo de las luces - 1974: El recurso del mtodo (Recurs la metod) romanul dictaturii, modelul este dictatorul cubanez Gerardo Machado n spatele figurii Primului Magistrat. Discursul cartezian care se vrea un mod de aciune al dictatorului intr n conflict cu realitatea latinoamerican. - 1974: Concierto barroco (Concert baroc) tem muzical i istoric: impactul Lumii Noi asupra Europei. Pretext - ntlnirea din 1704, de la Veneia dintre Vivaldi, Scarlatti i Handel i compunerea operei Montezuma de ctre cel dinti. - 1979: El arpa y la sombra (Harpa i umbra) demitificarea figurii lui Cristofor Columb, pentru a insista asupra ideii manipulrii i ambiguitii adevrului istoric cu scopul de a servi unei ideologii, credine, convingeri etc. Tehnica contrapunctului. Stil neo-baroc: limbaj ncrcat, liric pe alocuri, extravagant, excesiv, dezechilibrat.

CURS 7, 8, 9JUAN RULFO (Mexic, 1918-1986)

1. Se nate n Apulco, Jalisco (Mexic) la 16 mai 1918 ntr-una din regiunile fierbini din Mexic, unde predomin o mentalitate a violenei, a degradrii umane, a fatalismului, a sexualitii animalice.

1. Emanuel Carballo: Mai mult decat scriitor, a fost considerat un mit: omul ursuz, solitar, trind departe de grupuri si gasti, care a scris dou cri exceptionale impotriva vointei lui. Maestrul suspense-ului, a stiut sa vanda aceasta espectativa a unei a treia carti . () Rulfo a fost cel mai bun exponent al scriitorului care, crendu-si propriul mit, a deschis posibilitatea de a se transforma n idol, fapt care s-a intamplat incepand cu anii 60. () Taciturn, cu puine si acide cuvinte, cufundat ntr-o lume obsedanta si contradictorie, cea a copilariei si a adolescentei lui, critic implacabil al lui insui, J.R. a fost o enigma in miscare, un narator teribil de simplu i n acelai timp nelinititor de complicat. () Universul narativ al lui Rulfo este o lume in care aparenele las locul esenelor, n care descrierea tradiiilor, obiceiurilor i folclorul mor pentru a da viata unor radiografii legate de iubire si moarte, societate si lipsa de comunicare, feudalism si pericolele lui adiacente, reforma agrar si erorile care au nsoit-o. Opera lui este ca o cronica halucinanta a naufragiului unei tari (Protagoniti ai literaturii mexicane, Bucureti: Editura Universal Dalsi, 2004).

1. El llano en llamas(Cmpia n flcri),1953 volumul de povestiri (17)-backgroudul social: idealurile revolutiei mexicane de eliberare a ranilor mexicani, exploatati, care se transform n lupttori de guerrilla, bandii i ajung srcii, pierdui si condamnai la mizerie si uitare. Volumul este o colectie de episoade individuale legate de conditia aranului mexican. 1. Tematica povestirilor: foamea, mizeria, frustrarea, disperarea, violenta, fatalismul vieii mexicanului. In povestiri incepe s aplice multe din tehnicile narative si stilistice pe care le va perfeciona n romanul Pedro Paramo lexic concis, colocvial, sugestiv alternnd cu episoade lirice, fraze scurte, ritm rapid.1. Influena major a prozatorului american William Faulkner realism analitic conflicte, foamete, deziluzie, alienare a omului aruncat ntr-o realitate dezolant, inutil, singurtare cutremurtoare.1. Povestirea cu titlu omonim relateaza un episod al Revolutiei, despre taranii care au luptat mpotriva federalilor si au devenit bandii, teroarea imprejurimilor Campiei. Violen absurd i grauit a revoluiei.1. Nos han dado la tierra(Ne-au dat pmnt) - amrciunea ranilor dup participarea la revolutie, raspltii cu o bucata de pamant uscat, steril. Existena omului este o lupt inutil cu un destin potrivnic1. !Diles que me maten! (Zi-le s m omoare) cu acente de tragedie clasic, relateaz crima comis de un fermier care i vede animalele murind din cauza secetei, fr ca vecinul si comadre sa-l lase sa le hrneasca cu iarba mnoas de la ferma vecin. Fermierul l ucide pe compadre, iar viaa lui se transform ntr-o continu fug de justiie. Ajunge la batrnee, srcit complet, iar ntr-o zi va fi prins de un grup de soldai. i roag fiul s intervin pe lng colonelul soldailor s nu-l execute. ns colonelul e baiatul lui don Lupe pe care-l omorase cu 35 de ani in urma. 1. Paso del Norte(La grania din Nord) un episod trist despre contractarea clandestin a minii de lucru pentru SUA. Foamea, lipsa locului de munca, i mpinge pe bieii oameni ctre trecatoarea din nord n cutarea ctorva dolari pentru a-i sustine familia. Femeia i copiii rmn singuri la cheremul milei, in timp ce brbatul muncete orice gasete de lucru pentru 200 de pesos pe care trebuie sa-i achite organizatiei clandestine. 1. El hombre (Omul) pluriperspectivism, naratori personaje, fragmentarism, introspecie, influea suprarealismului, jocuri temporale i de perspectiv. Pedro Pramo (1955): - roman despre anii postrevoluionari, figura despotului local cacique, care frustrat de iubirea nemprtit pentru Susana san Juan, se rzbun pe satul Comala, provocndu-i distrugerea total.- fa de povestiri, romanul renun la perspectiva realist n favoarea unei perspective subiective, onirice, fantastice (magice) i mitologice, care sugereaz o lume goal, lipsit de sens i de speran.- 70 de secvene , aparent fr continuitate sau cronologie, 2 planuri temporale diferite care se ntretaie. - 1 parte: 1. perspectiva subiectiv a lui Juan Preciado: - gndurile sale, dialogurile cu mama sa, Dolores, dialogurile cu personajele satului Comala Abundio, Enduviges, Damiana, observaii ale realitii nconjurtoare. 2. perspectiva naratorului omniscient adolescena lui Pendro Paramo, ntretiat de monologul interior al protagonistului, dialogul cu alte personaje.- partea a 2: 1. Narator omniscient2. vocea Susanei San Juan cele dou planuri temporale prezent i trecut sunt unifcate prin intermediul elementelor simbolice naturale: apa, vntul, stelele, cerul, interconctate cu personajele naraiunii.Realismul magic al lui Rulfo combin mitologa mexican cu cea cretin i pgn greco-latin:Comala Paradis pierdut vs. PurgatoriuJuan Preciado Orfeu, care coboar pe trmul morilorCredine maya moartea este o continuare a vieii n acelai loc// pe pmnt rmn numai sufletele pctoilorTimp continuu, circularElemente simbolice ale unei realiti subiective, interiorzate.GABRIEL GARCA MRQUEZ (Columbia, 6.03.1927)- prini: Gabriel Eligio Garca (telegrafist)i Luisa Mrquez- bunicii materni: Nicols Mrquez (bijutier) i Tranquilina Iguarn. Bunicul matern particip la Rzboiul de 1000 de zile (1899-1902) de partea partidului liberal. Locuiesc n Aracataca, zona bananier, ntre Marea Mlatin i Sierra Nevada, locul cu ape diafane. - Gabo urmeaz coala la Baranquilla surs de inspiraie pentru prmele sale romane.- 1947, Bogota, urmeaz Dreptul la Universitatea Naional. ncepe s publice povestiri n El Espectador. Nu reuete s-i termine studiile de licen din cauza micrilor violente din capital: el bogotazo din 1948. - 1950, se mut la Branquilla, colaboreaz cu ziarul El Heraldo. n 1954 locuiete la Bogota i este reporter pentru El espectador.- 1955-1957: locuiete la Paris i cltorete prin Europa de est. - dup Revoluia din Cuba, va lucra la filiala columbian a ageniei de pres care deservea guvernul lui Fidel Castro, apoi la cea din New York.- n 1964, n timpul unei cltorii n Mexic, spre Acapulco, i vine ideea romanului Un veac de singurtate, pe care l scrie n 18 luni. Odat publicat, la editura Sudamericana din Argentina, romanul i va aduce n urmtorii ani faima internaional.

Oper:La hojarasca (Vrtejul), 1955 realism obiectiv, influenat de scriitorii americani, Hemingway i Faulkner. Prima imagine a satului Macondo, surprins n decdere, n plin distrugere. 12 capitole: 28 monologuri ale protagonitilor: colonelul, fiica sa Isabel i nepotul de zece ani.El coronel no tiene quien le escriba, 1958 nuvel, contextul rzboiului de o mie de zile i a unui colonel btrn care triete tragedia morii fiului su. n ateptarea unei pensii din partea statului, care un mai ajunge, colonelul se apuc de lupte cu cocoi. Cocoul, care i aparinuse fiului su, este vzut ca un simbol al credinei n continuitatea vieii i n rezistena la opresiune. La mala hora (Ceasul ru), 1962Los funerales de la Mama Grande (1962) povestiri ironia i hiperbolizarea pentru a distorsiona realitatea obiectivCien aos de soledad (1967) roman total al condiiei umane,cu multiple nivele de lectur: individual, colectiv,legendar, istoric, cotidian, mistic. Este saga familiei Buendia, o istorie a Columbiei, a continentului american, o parabol a lumii ntregi. Trecerea de la un nivel la altul este posibil prin extensia temporar nelimitat: individ istorie mit. univers autonom, magic, n care cu greu se face distincia ntre real i ireal, supranatural. Atmosfera fantastic este un mijloc de a enfatiza aspectele dureroase ale realitii: violena, rzboaiele, poltica, represiunea militar, puterea care corupe, nedreptatea, distrugerea lumii americane, imaginea apocaliptic de la finalul crii.Singurtatea boal ereditar, reprezint incapacitatea individului de a se adapta unei lumi pe care nu o nelege i unei societi n care orice e posibil, mai puin fericirea (Mario Vargas Llosa, Garca Mrquez: de Aracataca a Macondo, n FLORES . y SILVA R., La novela hispanoamericana actual: Compilacin de ensayos crticos, Editorial Las AmricasViaa familiei Buendia este o cronic, o alctuire de cuvinte menite s lupte mpotriva uitrii. Distrugerea total a unei civilizaii, chiar a speciei umane o reprezint uitarea, atunci cnd nu va mai exista nimeni s-i aduc aminte. Viaa se sfrete atunci cnd se termin ultimul cuvnt care se citete: povestea , historia, mitul. Exist o conexiune ntre contientizarea ficionalitii Aureliano Babilonia i cea a morii, ntruct nelegerea de ctre personaj a propriei ficionaliti funcioneaz adesea ca un fel de trop suprem pentru determinism cultural, istoric, psihologic, dar n special inevitabilitatea morii. (Brian McHale, Ficiunea postmodernist, p. 194)Realismul magic: - satirizarea miturilor biblice- fantastic livresc: romane cavalereti, basme orientale - hiperbolizarea- personificarea obiectelor- barochismul i lirismul cadrului natural- elemente onirice i suprarealiste- timp mitic, circular- ironie, umor

Scrierile portmoderniste caut s evidenieze dualitatea ontologic a metaforei, participareasa la dou cadre de referin cu statute ontologice diferite. Acest lucru se obine prin agravarea tensiunilor ontologice inerente ale metaforei, ncetinid deci i mai mult pendularea i aa lent ntre prezen i absen. Toate metaforele ezit ntre o funcie liretal (ntr-un cadru secundar de referin) i una metaforic (ntr-un cadru real de referin). () Garca Mrquez prelungete ezitarea ntre literal i metaforic pe de-o parte, nrmele fantastice ale contextului global, aruncndu-ne n direcia unei lectura literale n termeni de metafor concretizat; pe de alt parte, contextul local ne mpinge uneori n direcia opus, ctre o lectur metaforic. La increble y triste historia de la cndida Erndira y de su abuela desalmada (1972) 7 povestiriEl otoo del patriarca (Toamna patriarhului), 1975 Nicanor Alvarado - figura dictatorului feroce i autoritar (Vicente Gmez + Prez Jimnez), ridicat la dimensiuni mitologice pn atinge statutul de divinitate. Satirizarea i caricaturizarea dictatorului prin folosirea hiperbolei, a exagerrilor: vrsta matusalemic, puterile vindectoare, numrul fiilor etc. Limbajul deservete construciei atmosferei de teroare, opresiune, nelinite printr-o sintax interminabil, limbaj asfixiant. Crnica de una muerte anunciada (1981)El amor en los tiempos del clera (Dragoste n vremea holerei), 1985: parodia romanului sentimental i a elementelor neoromantice care se regsesc n romanul scriitorilor (n special al scriitoarelor, ca Iasabel Allende) din postboom.El general en su laberinto (1989), Doce cuentos peregrinos (1992) povestiri , Del amor y otros demonios (1994), Vivir para contarla (2002) autobiografi Memorias de mis putas tristes (2004)MARIO VARGAS LLOSA (Peru, 28.03.1936)Poetic narativ a neorealismului lui Vargas Llosa: - roman cu structur vizibil, importana personajelor i a aciunilor n interiorul unui sistem social- sursa autobiografic- construcia riguroas- teme sociale, istorice, politice- erotismul/sexualitatea ofer credibilitate ficiunii- tehnici narative specifice: stil indirect liber (naratorul omniscient povestete foarte aproape de unul dintre personaje, mprtindu-i perspectiva), tehnica vaselor comunicante, tehnica cutiilor chinezeti sau a ppuilor matrioca, saltul calitativ (n timp i spaiu), elementul ascuns (influenat de W. Faulkner).- scrisul l elibereaz pe scriitor de demonii personali i se nate ca semn al revoltei mpotriva realitii nconjurtoare.Gabriel Garca Mrquez, historia de un deicidio (1971), Historia secreta de una novela (1971)La orgia perpetua (1974), Cartas a un joven novelista (1997)La tentacin de lo imposible (2004), El viaje a la ficcin. El mundo de Juan Carlos Onetti (2008)

Oper narativ:1 etap a creaiei roman care s nglobeze o realitate totalizant, mijloc de protest social.La ciudad y los perros (Oraul i cinii), 1963 roman existenialist, critic a societii peruane, care pleac de la experiena personal a lui Llosa la colegiul militar Leoncio Prado din Lima. Critic a societii care ncurajeaz valorile masculine brutalitatea, teroarea n defavoarea compasiunii, generozitii i a auto-sacrificiului. La casa verde (1966) folosete pentru prima data tehnica vaselor comunicanteConversacin en la catedral (1969) roman politic despre dictatura lui Odra din anii 50, din Peru. Multiple planuri narative, fragmentarism i tehnica vaselor comunicante.a 2 etap a creaiei romnele sunt mai puin complexe din punct de vedere tehnic, ton mai umoristic i ironicPantalen y las visitadoras (1973)La ta Julia y el escribidor (1977) conflictul social este secundar. Predomin interesul pentru arta narativ i demonii lliteraturii, problema vocaiei, oscilaia ntre cultur nalt i cultur joas.Tributar esteticii lui Gustave Flaubert, Llosa folosete cteva caracteristici ale stilului flaubertian, care se apropie de sensibilitatea postmodern (a postboomului): tonul melodramatic al literaturii populare, dominate de aventuri i aciuni frivole ale vieii cotidiene; grija pentru forma discursului narativ; crearea unor personaje memorabileLa guerra din fin del mundo (1981) tem istoric, revolta rneasc din Brazilia anului 1897, condus de liderul religios fanatic, Antonio Consejero. Punctul de plecare este romanul scriitorului brazilian Euclides da Cunha, Os Sertoes (1902), criticat pentru certitudinea cu care explic fenomenele sociale i politice n termeni de cauz i efect.Historia de Mayta (1984) roman istoricQuin mat a Palomino Molero? (1986) roman poliistElogio de la madrastra (1988) - roman eroticLos cuadernos de don Rigoberto (1997)La fiesta del chivo (Srbtoarea apului), (2003) romanul dictaturiiTravesuras de la nia mala (2006)El sueo del celta (2010) roman cu tem istoric

CURS 10, 11BOOM-ul hispanoamerican Factori: In anii 1960-1970, se dezvolt piaa editorial din cele dou centre creative, Mexic si regiunea din jurul Ro de La Plata, ajutat de activitatea editurii Seix Barral n Europa. Noul roman hispanoamerican are succes la public, conditiona de numarul mare de creatori ntr-un interval de timp scurt si de calitatea exceptional peste medie a operei lor: Mario Vargas Llosa- Orasul si cainii (1963), Carlos Fuentes- Moartea lui Artemio Cruz (1962), Julio Cortzar, Sotron (1963), Garca Mrquez, Un veac de singuratate (1967), Jos Donoso, Obscena pasare a noptii (1970). Literatura hispanoamerican se dezvolt ntr-o epoca n continu schimbarea din punct de vedere cultural i politic: este perioada n care se discuta identitatea Americii Latine (naionalitatea, clasa sociala, rasa, etnia, sexualitatea, gen) care se definete ca urmare a combinaiei ntre cele trei sisteme politice: capitalism, comunism i ri din lumea a treia sau n curs de dezvoltare denumire folosita in timpul Razboiului Rece. Patru dintre scriitori,Cortzar, Garca Mrquez, Vargas Llosa si Fuentes, s-au declarat socialiti, de partea Revolutiei din Cuba(1959) si a lui Fidel, cel putin la inceput. 1971 va fi anul in care intelctualii latinoamericani se vor polariza in dou tabere, pro si contra Cuba. Aspectul cel mai important: atitudinea romancierilor fata de roman se schimba: caracterul revolutionar al unei opere devine cheia succesului imediat (Siebenmann). Elementele estetice ale decadei de tranziie care pregtesc Boomul:Suprarealismul - a crei influen o recunosc Asturias, Carpentier, Cortzar si Sbato i literatura fantastic a lui J.L. Borges determin schimbarea n modul de percepie i reprezentare a realitatii. Boomul, perioda de climax a noului roman hispanoamerican, care se dezvolta inca din anii 30 (Domnul preedinte, M.A. Asturias), reprezint n acelasi timp sfritul Modernismului in sens anglo-saxon al termenului hispanoamerican. (Scriitorii boomului nu fug de realitate, ns se adancesc n ea si o interpreteaza prin noi tehnici narative.)Realismul magic american este o alterare neobinuit a realitii, prezent n viziunea mitic proprie mentalitii indigene americane dup cum afirmau Asturias si Carpentier. Realismul fantastic apare ca urmare a unui efort individual al imaginaiei care caut prin invenia deliberat cel mai bun mijloc ca s explice i s reveleze realitatea perceputa de simuri: se nrudeste cu tiina, gnoseologia s eterna nelinite metafizica. Realismul magic are rdcini n legendele si miturile americane; fantasticul, originar n romantismul german, iar, n sec. XX, n proza lui Kafka, si gsesc stimulul maxim n suprarealism si se opun realismului traditional.

Elemente structurale ale noului roman:1. Romanul are o structura vizibil, ca rspuns artistic contient la dezintegrarea haotica a realitii: Vargas Llosa2. Romanul cu desen ascuns, condus de fragmentarism i ambiguitate, care sa reflecte dezintegrarea lumii reprezentate: Julio Cortazar 3. Abandonarea structurii lineale, ordonate si logice a romanului traditional in favoarea unei forme experimentale care reflecta multiplicitatea realitatii sau evolutia spirituala a protagonistului.4. Distrugerea conceptului de timp cronologic lineal.5. Renuntarea la cadrele naturale realiste in favoarea celor imaginare.6. Naratori multipli sau ambigui.7. Folosirea elementelor simbolice. 8. Experiment lingvistic

Limbajul nu mai este un element stilistic sau nu doar un mijloc de expresie. Carlos Fuentes: romanul este o structura verbala. (Muerte y resurreccin de la novela, Casa con dos puertas). Aceeai concepie o are i Cortzar despre romancierul contemporan, un creator intelectual, a carui opera este rezultatul unei lungi i ncpnate confruntari cu limbajul realitii profunde, realitii verbale folosite pentru nelegerea realitii totale n toate contextele. Literatura explic misterul sau multiplicitatea faetelor realitii. Criza profunda a valorilor intelectuale i spirituale i o atitudine pesimist. Noul romanul respinge realismul traditional pentru c din punct de vedere tematic:a. Dispare romanului criolist sau teluric, cu tema rurala si emergente neoindigenismului lui M.A.Asturias si J.M.Arguedas.b. Subordonarea romanului angajat si apariia romanului metafizic. n loc s arate nedreptatea i lipsa de egalitate social cu scopul de a le critica, romanul tinde sa exploreze conditia uman i nelinistea omului contemporan, n cautarea noilor valor. c. Tendina de a subordona observaia fanteziei creatoare si mitificarea realitii. d. Emfatizarea aspectelor ambigue, iraionale i misterioase ale realitatii si ale personalitatii, folosind absurdul ca metfora a existentei umane. e. Lipsa de ncredere n ideea de iubire ca sprijin existenial pentru a sublinia lipsa de comunicare i singuratatea omului. Puternica atitudine antiromantica. f. Tendina de a devaloriza conceptul de moarte ntr-o lume care prin natura sa e infernala.g. Metaliteratura: romane care urmaresc procesul de creaie n paralel cu dezvoltarea liniei natarive.h. Sunt numeroase romnele istorico-sociale, care trateaz tema explorrii istoriei naionale (Un veac, Despre eroi, Conversatie) revizuirea istoriei oficiale, documentate, demistificarea versiunii ortodoxe a istoriei despre trecut (B.McHale, p.145)i. Teme existentialiste, far analiz psohologic, explornd filonul mitic, alegoric al esenei umane din toate timpurile si mai ales din prezent. j. Revolta mpotriva tuturor tabuuri morale, n special celor legate de religie i sexualitate.k. Umorul si erotismul. Umor salitiric (traditional): Los funerales de Mam Grande, La ciudad y los perros. Bufotragismul, umorul intr.-un context tragic. Cortzar, patafizica lui Alfred Jarry lucrurile grave/serioase pot fi explorate prin umor, chiar prin umor negru. Umorul ludic, lipsit de grija sociala sau existentiala, care irumpe din fantezia creatoare. Erotismul si comportamentele aberante: incestul (PP, Despre eroi, Un veac), homosexualitatea (Conversatie, Sarutul femeii paianjen), referinte la masturbare (La ciudad y), bordelul simbol al vietii hispano (Casa verde, El lugar sin lmites). Sexul are o dimensiune metafizica. Rasturnarea ordinii stabilite si criza optimismului acutizeaza problema, iar tema singuratatii duce la cea mai sfasietoare incercare de comuniune, se realizeaza prin trup si primeste un carcter sfant(E.Sbato). Pe lng funcia de a ntregi noua viziune asupra condiiei umane, erotismul continu vechea tradiie a protestului social, eliberarea de tabuuri i revolta mpotriva conventionalismului, a societii degradate caracterizate de agresivitate sexual i de un misoginism brutal. Aceste aspecte contribuie la crearea operelor deschise cu mai multe nivele de lectura. Revoluia nu e protestul socio-politic, ci schimbarea ideilor obisnuite ale cititorilor. Scopul este eliberarea romanului care reuete s sondeze mai bine realitatea. Cititorului activ i se cere s reconstruiasc sensul naraiunii.Daca scriitorii din anii 40-60 erau persoane culte, ziariti, diplomati si, nti de toate, mari cititori, tinerii romancieri ai boomului i, n special, ai postboomului traiesc fenomenul transculturatiei nordamericane, sub influena cinematografiei, a tv-ului, a muzicii, etc. De aici apar personaje din clasa mijlocie urbana, de multe ori, marginali ai societatii. Este un factor de democratizare si popularizare ce se va extinde in urmatoarele decade si va fi tot mai vizibil la nivel textual. Matamoro (1980), observa doua atitudini fata de arta:1) Unii autori se folosesc de cultura de masa si produsele ei (art-nouveau, pop, kitsch, camp, etc). In literatura se introduc componente din alte domenii muzica, film, TV, radio, foiletin, text jurnalistic, jurnal, rapoarte militare, scrisori etc) Boquitas abiertas, El beso.., La ta Julia 2) A doua tendinta, de a recupera sacralitatea artei, produs limitat pentru initiati, intr-un spatiu elitist, ermetic dpv. literar. Aceasta tendinta accentueaza trasaturile stilistice ale artei si recupereaza imaginea obiectului artistic traditional. (Severo Sarduy, Nstor Snchez, Salvador Elizondo)

POSTBOOM (anii 70, 80)- Juan Armando Epple identific trei caracteristici ale literaturii postboomului:- parodia genurilor literare i a codurilor limbajului; - preferin pentru personaje tinere;- expresivitatea poetic ca parte a discursului narativ.- Manuel Puig (Argentina), La traicin de Rita Hayworth (1968), El beso de la mujer araa (1976) se numr printre primii scriitori ai postboomului, alruri de prozatorul chilian, Antonio Skrmeta: El entusiasmo (1967), So que la vieve arda (1975). Elemente ale postboomului:- respingerea atitudinii elitiste i cosmopolite a boomului - prezena subgenurilor culturale de mas: kitsch, SF, roman sentimental- perspectiva realismului critic- sursa de inspiraie este acum i aici: situaii cotidiene, personaje din clasa proletar- atitudine optimist fa de lume: importana iubirii, ncrederea n lupta social i politic- dispariia elementelor mitologice i fantastice- stil spontan, limbaj colocvial, umorAli scriitori: Severo Sarduy, Alfredo Bryce Echenique, Ricardo Piglia, Reinaldo Arenas, Roberto Bolao. Page 1 of 1