12
Chelban Isabella-Diana, seria B, grupa 15, anul II, MG LITIAZA RENALĂ Ce este litiaza renală? Litiaza renală (nefrolitiaza) reprezintă o boală cu etiopatogenie complexă, plurifactorială (factori genetici, fizici, alimentari, biochimico-metabolici, infectioşi) care constă în formarea de calculi în bazinet, calice sau bazinet şi calice (calculi coraliformi – apar în legătură cu o infecţie urinară). Calculii renali se formează atunci când se modifică balanţa între cantitatea de apă, săruri minerale şi alte substanţe din urină. Calculii pot fi formaţi din oxalaţi, fosfaţi, carbonaţi, acid uric, uraţi sau secundari unor erori metabolice, aceştia fiind rezultatul cristalizării sărurilor prezente în urină. Calculii renali pot rămâne la nivelul rinichilor sau se pot deplasa, urmând drumul tractului urinar (rinichi, uretere, vezică urinară, uretră) şi pot bloca traiectul urinii, respectiv stagnarea ei, crescând presiunea în amonte de obstacol, determinând astfel spasm şi durere severă. În marea lor majoritate, calculii sunt radioopaci sau dacă sunt radiotransparenţi apar ca imagini lacunare la “urografie”. Rinichii sunt 2 organe în formă de boabe de fasole, care măsoară aproximativ 10 cm în lungime şi sunt localizaţi în spatele abdomenului, de fiecare parte a coloanei vertebrale. Rolul rinichilor este de a îndepărta toxinele şi deşeurile din sânge. Deşeurile şi excesul de fluide sunt transferate în ureter (un tub care ataşează fiecare rinichi de vezică), şi de acolo sunt eliminate sub formă de urină. Sângele curat este transferat apoi în circuitul sangvin. Simptomul clinic caracteristic pentru litiaza renală este colica nefritică la care se adaugă hematurie (dupa colică), manifestări digestive şi cardiovasculare variabile, polakiurie, iar în obstrucţiile ureterale febră şi anurie. Litiaza renală este una dintre cele mai frecvente boli ale aparatului urinar

Litiaza renală

Embed Size (px)

DESCRIPTION

litiaza renala

Citation preview

Chelban Isabella-Diana, seria B, grupa 15, anul II, MGLITIAZA RENALCe este litiaza renal? Liia!a renal" #ne$r%liia!a& repre!in" % b%al" 'u ei%pa%genie '%(ple)", pluri$a'%rial" #$a'%ri genei'i, $i!i'i, ali(enari, bi%'hi(i'%-(eab%li'i, in$e'i%*i& 'are '%ns" +n $%r(area ,e 'al'uli +n ba!ine, 'ali'e sau ba!ine *i 'ali'e #'al'uli '%rali$%r(i - apar +n leg"ur" 'u % in$e'.ie urinar"&/ Cal'ulii renali se $%r(ea!" aun'i '0n, se (%,i$i'" balan.a +nre 'aniaea ,e ap", s"ruri (inerale *i ale subsan.e ,in urin"/ Cal'ulii p% $i $%r(a.i ,in %)ala.i, $%s$a.i, 'arb%na.i, a'i, uri', ura.i sau se'un,ari un%r er%ri (eab%li'e, a'e*ia $iin, re!ulaul 'risali!"rii s"ruril%r pre!ene +n urin"/ Cal'ulii renali p% r"(0ne la ni1elul rini'hil%r sau se p% ,eplasa, ur(0n, ,ru(ul ra'ului urinar #rini'hi, ureere, 1e!i'" urinar", urer"& *i p% bl%'a raie'ul urinii, respe'i1 sagnarea ei, 'res'0n, presiunea +n a(%ne ,e %bsa'%l, ,eer(in0n, as$el spas( *i ,urere se1er"/ 2n (area l%r (a3%riae, 'al'ulii sun ra,i%%pa'i sau ,a'" sun ra,i%ransparen.i apar 'a i(agini la'unare la 4ur%gra$ie5/ Rini'hii sun 6 %rgane +n $%r(" ,e b%abe ,e $as%le, 'are ("s%ar" apr%)i(ai1 17 '( +n lungi(e *i sun l%'ali!a.i +n spaele ab,%(enului, ,e $ie'are pare a '%l%anei 1erebrale/ R%lul rini'hil%r ese ,e a +n,ep"ra %)inele *i ,e*eurile ,in s0nge/ De*eurile *i e)'esul ,e $lui,e sun rans$erae +n ureer #un ub 'are aa*ea!" $ie'are rini'hi ,e 1e!i'"&, *i ,e a'%l% sun eli(inae sub$%r(" ,e urin"/ 80ngele 'ura ese rans$era ap%i +n 'ir'uiul sang1in/ 8i(p%(ul 'lini' 'ara'erisi' penru liia!a renal" ese '%li'a ne$rii'" la 'are se a,aug" he(aurie #,upa '%li'"&, (ani$es"ri ,igesi1e *i 'ar,i%1as'ulare 1ariabile, p%la9iurie, iar +n %bsru'.iile ureerale $ebr" *i anurie/ Liia!a renal" ese una ,inre 'ele (ai $re'1ene b%li ale aparaului urinar #7/1: ,in p%pula.ia ."ril%r ,e!1%lae are % ,a" +n 1ia." una sau (ai (ule piere la rini'hi; inerii 'u 10rse 'uprinse +nre 67 *i 7: ,in 'a!uri&/ C0n, 'al'ulii sun su$i'ien ,e (ari ,urerea apare brus' *i ese '%nsan", inens", $iin, l%'ali!a", ,e regul", la ni1elul !%nei l%(bare, +n p"r.ile laerale ale run'hiului, la ni1elul ab,%(enului, pel1isului sau %rganel%r geniale #'%li'" ne$rii'"&/ De ase(enea p% ap"rea? sen!a.ii ,e grea." *i 1%(", s0nge +n urin", urin" ulbure *i ur0 (ir%si%are, urin"ri $re'1ene *i ,urer%ase, ,isurie, $ebr", $ris%ane, pier,erea p%$ei ,e (0n'are, ,iaree sau '%nsipa.ie, ranspira.ii abun,ene, %b%seal", (ani$es"ri 'ar,i%-1as'ulae-ahi'ar,ie, hiperensiune arerial", bal%n"ri $re'1ene, ,ureri re'ale, a(e.eal"/ A$e'.iunile 'are au si(p%(e si(ilare sun apen,i'ia, hernia, sar'ina e'%pi'" #sar'ina 'are se ,e!1%l" +n a$ara uerului& *i pr%saia/Factori de risc Bu'".ile ,e (inerale #'al'ulii& p% r"(0ne la ni1elul rini'hil%r sau p% $i eli(inae #'u '%n,i.ia 'a ,ia(erul l%r s" nu ,ep"*eas'" @-17 ((&, p% $i asi(p%(ai'e sau p% pr%,u'e '%li'irenale puerni'e, 'ei (ai $re'1en.i $a'%ri ,e ris' ai liia!ei renale $iin, repre!ena.i ,e? '%nsu( insu$i'ien ,e li'hi,e, unele (e,i'a(ene #,iurei'e - 'u e$e'e 1ariabile, ne'esi" '%nsul&, '%nsu( insu$i'ien ,e $ru'e *i legu(e #$a1%ri!ea!" e)'re.ia ,e 'ira, un inhibi%r al 'risali!"rii s"ruril%r +n '"rile urinare&, '%nsu(ul e)'esi1 ,e pr%eine #+n spe'ial 'ele ,e %rigine ani(al"&, subnuri.ia, unele b%li sau unele ali(ene b%gae +n %)ala.i #legu(e 1er!i, 'i%'%la"&, ,ie" b%ga"+n s%,iu, gr"si(i, 'arne *i !ah"r, s"ra'" +n $ibre, ,%!e (ari ,e 1ia(ina C 'are ,u' la hiper%)alurie/ Al.i $a'%ri ,e ris' p% $i? an%(alii ana%(i'e genera%are ,e sa!",in$e'.ia urinar", $a'%rii ge%gra$i'i - u(i,iaea *i e(peraura 'res'u", b%li (eab%li'e 'are $a1%ri!ea!" liia!a, hiper'al'e(ia ,e ip IIA hiper'al'iurie, hiperuri'%!urie, 'isinuria, hip%(agne!urie, $a'%rigenei'i, a'i,iaea urinii persien" pr%(%1ea!" pre'ipia.ii ,e a'i, uri', %ligurie, silul ,e 1ia." *i %'upa.ia,'aren." ,e 1ia(ina A, '%nsu( e)agera ,e sare, $a'%ri ba'eri%l%gi'i, ane'e,ene pers%nale ,e liia!" urinar", apa 'u un '%n.inu 'res'u ,e 'al'iu, $un'.i%narea unui singur rini'hi,bBpass inesinal, b%ala Cr%hn, arri", '%li", gu", CTA, a'i,%!" ubular" renal", urin" s"ra'" +n 'ira, (agne!iu, pir%$%s$a, 'are pre1in $%r(area 'risalel%r *i a 'al'ulil%r/ Da'%rii ,e ris' spe'i$i'i 'al'ulil%r pe ba!" ,e 'al'iu? a'i1iae li(ia" sau se,enaris(, luarea ,e supli(ene ,e 'al'iu +nre (ese , ne+ns%.ie ,e ali(ene, ali(ena.ie b%ga" +n %)ala.i, luarea supli(enel%r ,e 1ia(ina D/Compoziia calculilor renali - < ipuri? D%r(area ,e 'al'uli renali ,epin,e ,e as%'ierea un%r $a'%ri genei'i #pre!en.a unui is%ri' $a(ilial 're*e ris'ul&, bi%l%gi'i #hiperparair%i,ia, sin,r%(ul Cushing *i %)aluria& *i ,e (e,iu #in$e'.ie urinar", ali(ena.ie&/1&Cal'ulii pe ba!" ,e 'al'iu? repre!in" E5-@5: ,in 'a!urile ,e 'al'uli renali, +ngl%bea!" 'al'uli ,e %)ala ,e 'al'iu #'ei (ai $re'1en.i&, $%s$a ,e 'al'iu sau un a(ese' al a'es%r ,%u" s"ruri/ E)is" (ai (ul.i $a'%ri 'e '%nribuie la 're*erea '%n'enra.iei 'al'iului +n urin"? ,eshi,raarea, ap%rul e)'esi1 ,e 1ia(ina D, unele (e,i'a(ene #h%r(%ni ir%i,ieni, ,iurei'e& *i unele b%li? 'an'er, b%li renale, hiperparair%i,is(/Cre*erea '%n'enra.iei ,e %)ala.i +n urin" se ,a%rea!" unei ali(ena.ii b%gae +n a'eas" subsan." sau un%r $a'%ri genei'i/ 6&Cal'ulii ,e sru1i"? repre!in" 17-15: ,in 'a!urile ,e 'al'uli renali/ 8un '%(pu*i ,in (agne!iu *i a(%nia' *i sun as%'ia.i 'u in$e'.iile ba'eriene 'r%ni'e ale '"il%r urinare/Ba'eriile pr%,u' en!i(e 'e 'res' 'aniaea ,e a(%nia' ,in urin", un $a'%r $a1%rabil $%r("rii 'risalel%r ,e sru1i"/8pre ,e%sebire ,e 'elelale ipuri ,e 'al'uli renali, a'e*ia sun (ai $re'1en.i la $e(ei ,e'0 la b"rba.i/ Dese%ri se ,e!1%l" la pers%ane 'are uili!ea!" 'aeere urinare penru % peri%a,"+n,elunga" ,e i(p/F&Cal'ulii ,e a'i, uri'? 5-@: ,in 'a!urile ,e 'al'uli renali/ 8e $%r(ea!" ,a%ri" unei '%n'enra.iian%r(al ,e 'res'ue ,e a'i, uri' +n urin"/ G ,ie" b%ga" +n pr%eine p%ae anrena un e)'es ,e a'i, uri' +n urin"/ Ha'ien.ii 'u gu" sau 'ei 'are e$e'uea!" 'hi(i%erapie sun pre,ispu*i la apari.ia a'esui ip ,e 'al'uli renali/