Lucrare de Calificare Pantaloni Barbatesti

7/22/2019 Lucrare de Calificare Pantaloni Barbatesti

1/35

Descrierea produsului

Pantalonul este un produs de imbracaminte cu sprijin pe talie , folosit in activitateazilnica cat si pentru diferite ocazii in functyie de materialul din care este confectionat side model .

Pantalonii sunt articole vestimentare care imbraca corpul de la talie in jos . Desieste un vestiment characteristic barbatesc , acest produs , este utilizat de catre toatecategoriile de purtatori indifferent de vasta si sex . In functie de acest criteriu ,pantalonii sunt destinati pentru barbatii , femei si copii .

Ca parti componente , sunt alcatuiti din doua parti cilindrice care imbraca picioareleconformatiei si parte inferioara a trunchiului . Ca detalii principale fiecare picior secompune din fata , spate si betelie de pantaloon .

Pantalonii se confectioneaza in diferite variante dintre care cele mai importante sunt: pantalonul classic ( drept ) , pantalonu bufant pentru cizma , pantalonul sport sipantalonul classic pentru femei . Aceste categorii de pantaloni se pot confectiona atatpentru adulti cat si pentru copii .

Pantalonul sport pentru barbate

Pantaloni model sport se utilizeaza de catre toate categoriile de purtatori .Acesti pantaloni fac parte din categoria sport deoarece au o lejeritate mai mare

decat pantalonii clasici si se pot aplica diferite buzunare , garniture cat si furniture . Iartiparul pentru pantaloni se proiecteaza dupa tiparul classic modificandu-se dupamodelul ales .

Ca detalii principale mentionez :- fata- spate- betelie

Iar ca detalii secundare mentionez :- buzunar- slit- gaici

Cele doua parti principale : fata si spate sunt asemanatoare dar cu forma diferitaspatele fiind mai lung pe linia taliei si mai lat pe partile laterale .

Fata de pantalon se poate confectiona cu una sau doua pense .Pe fata pantalonului se gasesc doua buzunare laterale iar pe spatele pantalonului

sunt prevazute cu doua buzunare aplicate la partea superioare .Pe linia taliei pantalonul se fixeaza cu o betelie fiind prevazuta cu mai multe gaici

pentru mentinerea curelei .


2/35

Alegerea materialului

Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza simateriale auxiliare . Aceste materiale la imbracaminte au roluri diferite si se adopta infunctie de specificul procesului la care se aplica si de destinatia acestuia in procesulpurtarii . Dupa important ape care o au in componenta procesului , materialele utilizatepot avea : functie de baza fiind numite materiale de baza , sau finctie auxiliaradenumite materiale auxiliare .

Materiale de baza

Materialele de baza implineste un rol principal in componenta unui proiectvestimentar . Ca urmare , materialul de baza este intrebuintat la confectionarea

produsului si este materialul care indeplineste functia principala la un produs . Lavestimente cum ar fii : pardesiuri pentru ploaie sau bluza vant apar unele exceptideoarece materialul de baza este utilizat pentru dublarea acestuia si are rol decaptuseala ( sau material auxiliar ) .

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza acestafiind in functie de produs ( jachete , pardesie , rochi , etc ) cat si de purtarii (imbracaminte de ocazie , de lucru , etc ) .

Tricoturile , tesaturile , piei naturali sau sintetice si textilele netesute sunt materialelecare pto fii utilizate cu rol de material de baza .

TesaturileTesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile . Ca urmare

a modului de realizare , tesaturile reprezinta o buna rezistenta si stabilitate la purtare .In industria textile din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care suntutilizate atat pentru confectionarea imbracamintei cat si pentru alte destinatii .

Fiecare categorie de tesaturi poate fi utilizata pentru confectionarea unui produs ,sau o grupa de produse specifica caracteristicilor functionale si sezonuui in care sepoarta .

TricoturileSunt materiale textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia

sau mai multor fire transformate in ochiur si apoi inlantuirea lor intr-o anumita ordine .Tricoturile formate prin buvlarea succesiva se formeaza dintr-un singur fir si se

numesc tricoturi simple , iar tricotul format prin buclari simultane se numesc tricoturiurzite .

Tricoturile se pot produce din fire de bumbac , lana , matase maturala sau artificiala, si din fire sintetice ca relon , melana si terom .

Materiale auxiliare


3/35

Materialele auxiliare sunt materialele utilizate la confectionarea imbracamintei , care

, in funcite de model si de produs , pot lipsi din componenta produsului .Principalele materiale auxiliare sunt : captuselile , ata de cusut , intarituri , furniture

si diverse garniture .

Materiale pentru captuseliCaptuselile au rolul de a dubla detaliile produselor , marindu-le rezistenta lasifonabilitate , purtare , si stabilitate a formei si dimensiunilor . La captusireavestimentatiei , captuseala trebuie sa fie lucioasa sis a se muleze pe corp asigurandu-I o aierisire mai buna a corpului . Principalele materiale utilizate la captusireaimbracamintei sunt : serjul , atlazul , satinul , captuseala de maneci .

Materiale pentru intarituraIntariturile sunt materiale textile c are dubleaza unele detalii ale imbracamintei .

Aceste materiale au rolul de a mari rezistenta la purtare , la sifonare si de a asigurastabilitatea pe conformatia corpului .

Ata de cusutAta de cusut , este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea

imbracamintei sau pentru alte scopuri .In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce fin fibre

naturale sau sintetice clasificandu-se astfel :- Ata pentru cusaturi tighel avand finetea , in Nm : 48/3 ; 54/3 ; 100/4 sau exprimata

in tex ( Tt ) : 21x3 ; 19x3 ; si 10x4 . Ata pentru cusaturi tighel este o ata obisnuitacere se foloseste in procesul confectionarii , la cusaturi de imbinare sau la fixareadetaliilor de imbracaminte .

- Ata pentru butoniere avand finetea , in Nm : 54/2x3 ; 100/2x3 ; sau exprimata intex (Tt) : 19x2x3 ; 12x2x3 si 10x2x3 . Ata pentru butonere este o ata mai groasa ,lucioasa si rezistenta la frecare .

Alegerea atei de cusut la imbracaminte , se face avandu-se in vedere produsul deconfectionat , materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate . Ingeneral , la alegerea atei de cusut vor fii respectate urmatoarele conditi tehnice :- Ata folosita pentru cnfectionare trebuie sa corespunda cu rezistenta de baza a

materialelor de baza si auxiliare a produsului confectionat . Un fir de ata curezistenta redusa duce la degradarea vestimentului inainte de vreme prin rupereacusaturilor .

- Finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului deimbracaminte . In acest sens , pentru asigurarea unui aspect mai placut alcusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finite mai mare decatmaterialele cusute . Acesta conditie se pune in deosebi la materialele subtiri .

- Culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute , avandu-se invedere ca ata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute .

- Pentru coaserea materialelor sintetice , se recomanda ata din fire sintetice careprezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute ( elasticitate , rezistenta ,aspect etc ) .


4/35

Furnituri si garniture

La confectionarea imbracamintei pe langa materialele de baza si auxiliare se maifolosesc o serie de furniture si garniture care se completeaza , intregesc si

ornamenteaza produsul confectionat . Aceste materiale se aplica in functie decerintele produsului si modelului confectionat precum si de tehnologia de fabricatieadoptata .- Vatelinaeste o furniture destinata imbracamintei exterioara pentru anotimpul

rece .- Buretuleste furniture utilizata pentru casarea materialelor .

Furniturile de fixat si ajustat sunt materialele auxiliare intrebuintate pentru incheiatulsi ajustatul imbracamintei pe conformatia corpului . Din categoria de furniture sigarniture face parte si nasturi .

Nasturii

Sunt furniture utilizate a inchiatul , fixatul si ajustatul produsului pe conformatiacorpului . Nasturi au atat rol functional de a ajusta produsul in cazul meu pe linia talieicat si de a ornamenta produsul . In industria textile este utilizata o gama larga denasturi , acesta fiind aleasa in functie de produsul confectionat si de modelul acestuia.

Ca exemple putem da urmatoarele modele de nasturi :- nasturii de sidef- nasturii de os- nasturii metalici- nasturii din mase plastice- nasturii din polyester

- nasturii din lemn- nasturii imbracati

Pentru modelul vestimentar ales de mine voi folosi nasturii metalici atat pentrurolul de ajustare a pantalonului pe linia taliei cat si cu rolul de a ornamenta intr-unmod mai placut vestimentatia .


5/35

Materiale de baza


6/35

Materiale auxiliare


7/35

Constructia tiparului clasic


8/35


9/35

Transformarea tipartului classic in model

Eu voi aplica pantalonului meu urmatoarele transformari : voi aplica un buzunar

cu clapa la baza genunchiului stang .

Lucrari si operatii de transformare a tiparelor :Tiparul classic este un tipar nefinalizat obitnut pe cale grafica si prin calcule, care

corespunde dimensional conformatiei corpului . La tiparul classic lipseste rezervelede cusatura si tivurile iar linia de croiala este simpla si nu corespunde in totalitate cumodelul final .

Tiparul de baza se obtine prin transformarea tiparului classic in model si adaugarearezervelor de cusatura si tivuri necesare asamblari produsului . Acest tipar se obtineprin copierea tiparului classic si intraducerea acelor taieturi si modificari care il aduc laforma finala a modelului . Tot odata tiparul este completat cu elemente geometrice sirezervele de cusaturi sau tivuri necesare produsului .

Operatia de transformare a tiparului in model :A) Schimbarea linilor de transformare pe tiparul classic :

Se efectueaza pw o schita executata cu mana libera in care se prezinta produsulde transformat .

Se contureaza fiecare detaliu component si se reprezinta pe schita elementele demodificat . Schita linilor de transformat se executa prin trasarea separate a fiecaruidetaliu .B) Schita rezervelor de cusaturii

Pe schita anterioara se traseaza conturul rezervelor pentru cusaturi , tivuri si cutea caror marime se stabileste prin apreciere .C) Decuparea detaliilor din constructia clasica sip e coala de desen

Scopul acestor operati este de a obtine tiparul la scar ape care se va efectuatransformarea .D) Reprezentarea grafica a transformarii :

Aceasta operatie se efectueaza cu ajutorul tiparelor trasate pe coala de desen .


10/35


11/35

Unelte si utilaje folosite la confectionarea produsului

Unelte pentru cusutIn confectionarea imbracamintei una din principalele opreatii o constituie

cusutul propiu-zis .Operatile de coasere se realizeaza manual folosindu-se :

- Acul de cusut- Degetarul

Acul de cusutEste un instrument perfectionat cu care se poate realize cele mai deosebite tipuri

de coasere manuala . In functie de felul tesaturi si a cusaturiilor de executat sefolosesc diverse tipuri de ace de cusut .

DegetarulDegetarul este un instrument care ajuta in realizarea cusatureilor manuale .Este realizat din metal in forma de trunchi de con si se fabrica in 2 variante :- - Trunchi de con fara fund acest tip il folosesc in special croitorii deoarece

obijnuiec ca acul sa fie impins cu latura degetarului prevazuta cu lacasuri in conse aseaza capul acului fiind usurata astfel introducerea lui tesaturi.

- Trunchi de con cu fund: acest tip il folosesc in special croitoresele, obijnuiescsa impinge acul in tesatura cu aceasta parte.


12/35

Utilaje pentru cusut

Masina simpla de cusut.

Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal in industria confectiilor.Esteintrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii

clasice pe care o realizeaza.In industria de confectii se folosesc o diversitate de masini simple, care pot ficlasificate in functie de diverse criteri astfel:

In functie de destinatie:- masini de cusut individuale- masini de cusut casnice

In functie de modul de actionare:- masini actionate mecanic- masini actionate prin pedala- masini actionate manual

In functie de forma suveici:- masini de cusut cu suveica rotunda- masini de cusut cu suveica lunga- masini fara suveica ( cu apucator )

In functie de miscarea apucatorului:- masini cu apucator rotativ- masini cu apucator oscilant

In functie de numarul firelor de ata, masinile de cusut simple pot fi cu: doua,trei si patru fire de ata.

In functie de forma cusaturi:- masini de cusut cu tighel simplu- masini de cusut cu doua ace in parallel- masini de cusut in zig - zag


13/35

Masina de cusut tighel simplu

Masina de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, format dindoua fire de ata montate unul la ac si celalalt la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric cu puterea de la 0,25 pana la 0,4KW asigurand o viteza de coasere de la 2000 la 6000 impunsaturi pe minut.Interprinderile de confecti din tara noastra sunt dotate cu masini simple in confectivariate ca:

- METALOTEHNICA si SUPER de constructie romaneasca, PFAFF Durkopp siSinger de constructie germana, NEECHI italiana, MINERVA cehoslovaca,LUZNIC poloneza.

Pentru studiul de fata se adopta masina clasica Metalotehnica clasa C4-301,functioneaza cu o viteza de coasere pana la 5500 impunsaturi pe minut realizand o

cusatura din doua fire de ata de tipul 301. Masina clasa C4-301 functioneaza cu acetip 134x5 avand finetea 100 pentru materiale groase si 80 pentru materiale subtiri.Cusatura realizata are pasi reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materialele groase

si de la 0 la 3,5 mm pentru materialele subtiri. Puterea motorului de antrenareP=0,4 KW si pentru tractiune de 2800 rotati pe minut.

Gabaritul mesei de lucru este de 562 mm latine si 1100 mm lungime.

Partile principale ale masini simple clasa C4-301

Ca parti principale se deosebesc: masa de lucru 1 care sustine corpul 2 ceincorporeaza organelle de lucru si mecanismele functionale.

La masa de lucru, in partea dreapta, se afla montat suportul 3 ce sustine bobinelede fir pentru ac si suveica. Pe corpul masinii este montat vizorul de ulei 4 avandmarcate nivelele 5 si 6 cat si orificiul 7 prin care se introduce uleiul in rezervorulcentral. La partea inferioara, sub masa de lucru, se afla montat motorul electric 8, aflatin legatura cu cuplajul 9 ce transmite miscarea de la motor la arborele principal almasinii. Pentru cuplarea motorului cu arborele principal sunt prevazute tijele 11 si 12.In partea dreapta a corpului masini se afla tamburul gradat 13 prin care se regleazalungimea pasului de tighel, iar sub aceasta este montat maneta de actionare 14 careserveste la coaserea inapoi. Decuplarea celor doua discuri de finctiune se faceautomat de catre un dispozitiv prevazut cu arc montat in interiorul dispozitivului. Lapartea orizontala a corpului masini se afla bobinatorul de fir 15 care depune firul pemosorul suveicii.

Organe de lucru la masina simpla de cusut

Organele de lucru la masina de cusut sunt cele care participa la formarea cusaturiisi care in timpul coaserii intra in contact direct cu firele de ata sau materialele cusute.

Acul: Indeplineste rolul de a transporta firul prin stratul de material si de a forma ochiulcu firul de la suveica.


14/35

Conducatoarele de fir: Are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa cea fost impletit cu firul de la suveica.

Apucatorul: Indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cufirul de la suveica.Suveica: Are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii.

Transportorul: Indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii.Piciorusul: Este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor invederea realizarii transportului.

Mecanisme ale masinii de cusut:

1. Mecanismul acului2. Mecanismul debitorului de fir3. Mecanismul suveicii4.

Mecanismul transportorului

5. Mecanismul piciorusului6. Mecanismul bobinatorului de fir

Deservirea masinii de cusut

In procesul de productie, masina simpla este deservita de catre un muncitor.Asigurarea ciclului de functionare in conditii normale este determinate de o deservire,intretinere si lubrifiere corespunzatoare, in conformitate cu normale tehnice de folosirea masinii.

Deservirea masinii. Pentru a fi utilizata in procesul de productie, masina de cusutnecesita urmatoarele lucrari de pregatire:

- curatirea si stergerea de scame si praf a corpului mesei de lucru;- infilarea firului de ata in ac;- bobinarea firului pe suveica;- infilarea cusaturii prin coaserea pe deseuri de material;


15/35

Pentru coasere, materialul este asezat sub piciorusul de fixare dupa care seface sub aspect calitativ, urmarindu-se uniformitatea, desimea pasilor siaspectul estetic pe ambele fete.

Masina Triploc

Caracteristicile tehnico-functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut sirealizeaza cusatura de incheiere-surfilarea.

Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata infilate astfel: unul la ac si doua lacele doua apucatoare.

Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de la 0,25 KWsi turatia n=3000 rot/min , viteza de coasere fiind intre 4000 si 4500 impunsaturipe minut.

Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 firede ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare.

- Aparatul superior aflat in partea dreapta- Aparatul superior afla in partea stanga

Descrierea masinii Triploc

Se compune din doua parti principale: masa si corpul masinii.


16/35

Organele de lucru ale masinii Triploc sunt:- acul- apucatorul inferior si cel superior- transportatorul- piciorusul de presare-

placa acului- cutitele

Acul: Transporta firul prin material si formeaza bucle pentru impletire.Aceleutilizate sunt de tipul 1886-27x 32,5 avand finetea de 70-80-90 in functie dematerialele prelucrate.

Apucatorul inferior: Este montat in partea stanga sub placa acului in vedereaformarii punctului de legatura a cusaturii.

Apucatorul superior: este organul care conduce al doilea fir si-l depune in fataacului.

Placa acului: Fiind organul care fixeaza materialul de cusut.

Transportorul: Care este format din:- transportorul principal- transportorul secundar

Transportorul principal e momtat in fata, iar cel secundar este montat inspate.

Piciorusul: Este organul de lucru care are rolul de a presa materialul de cusut petransportor.

Cutitele sunt organelle de lucru care au rolul sa taie marginea de surfilare sauincheiat surfilat.

Formarea cusaturii triploc este destinata in special operatiilor de surfilare sauincheiat surfilat.

Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2-3,5 mm iar inaltimea de 2,5-6mm cele trei fire de ata se infileaza astfel:- firul de coasere este infilat la ac si trece prin straturile de material imbinand

detaliile.- Un al doile fir este condos la apucatorul inferior care e montat in stanga acului

avand rolul de festonare a marginilor.- Al treilea fir este condos la apucatorul superior care se afla in dreapta acului si

are rolul de legatura a firului de la ac si de la apucatorului inferior.

Deservirea masinii Triploc

Masina triploc se compune din doua parti principale si anume: masa 1 si corpul2: Masa masinii este montata pe suporturile 3 consolidate prin traversa 4 care maisustine si motorul electric 5. Pe axul motorului este montata o roata de fictiune 6


17/35

care se cupleaza cu roata de fictiune 7 atunci cand se actioneaza dispozitivul decuplare. Pe axul rotii de fictiune mai este montata roata de curea 9 prin care seactioneaza arborele principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele15 si 16 in vederea actionarii masinii. In acest sens, prin apasarea pedalei 15, seactioneaza tija 10 si parghia dubla 11 prin care sunt deplasate spre stanga rotile 7

si 9 pentru a prelua miscarea de rotatie de la roata de fictiune 6, prin actionareapedalei 16 este trasa in jos parghia 12 care este in legatura cu piciorusul de fixarea materialului pe care il ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.

In partea dreapta pe suportul mesei se afla montat intrerupatorul 13 pein caremasina se cupleaza la sursa de energie electrica.

Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organelle de lucru care participa laformarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul 14 si vizorul 8 careindica nivelul uleiului in rezervor.

Deservirea masinii se face de catre un muncitor, care trebuie sa respecte toateregulile de pregatire pentru lucru cum ar fi:- infilarea atei-

reglarea cusaturii- coaserea si incheierea lucraii

Coaserea propriu-zisa se face dupa ce cusatura este reglata prin actionarea redaleicare ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus.

Curatarea masinii se face zilnic de deseuri textileNormele de intretinere a masinii prevad urmatoarele lucrari:- curatire- ungere- interventii accidentale


18/35

Unelte pentru taiat

In productia de serie mics(unics), dupa incadrarea tiparului pe material urmeazadecuparea acestora care se face cu foarfecele de croitorie.

Foarfecele de croitorie: - sunt formate din doua parti prinse printr-un bola cupiulita, fiecare parte este compusa dintr-o ureche si o lama iar pentru protectiautilizatorului un maner de plastic sau de fier cu doua gauri pentru a putea fi manuita

pe material.Atat urechile cat si lamele au forme si dimensiuni diferite in functie de destinatiafoarfecelui si de grosimea materialului.

In croitoria de comanda se utilizeaza foarfece:- pentru material subtire- pentru tesaturi mai groase- pentru broderie

In general lamele foarfecelui sunt executate din otel inoxidabil asigurandconditia primordiala de a putea fi ascutite periodic.

Lungimea foarfecelor variaza:

- 100160 mmsubtiri- 120240 mmgroase


19/35

Unelte si utilaje pentru calcat

In procesul industrial de confectii procesul umidotermic este dotat cu diferite

utilaje pentru tratarea prin calcare a confectiilor.Utilajele de calcat manuale se folosesc pentru asezarea materialului siproduselor in procesul de calcat si se cumpun din:- Mese pentru calcat, care pot fi: simple cu dispozitive de aburire si cu aburi.- Mese pentru calcat, care pot fi: (simple si cu aspirator de aburi, sau piese

portabile montate la masa de calcat.

Masa de calcat poate fi:

- Masa simpla de calcat-

Masa de calcat cu aburi- Masa de calcat produse plane- Masa de aburire- Masa de calcat produse tubulare- Masa de calcat cu alimentare centrala- Masa de calcat cu alimentare de calcat- Generator de aburi

Forme de calcat:

- Forme portabile

- Formele rondabile la masa de calcat- Forme fixe pentru calcat- Formele pentru pantaloni- Formele pentru maneci- Formele pentru contur

Masina simpla de calcat

In productia industriala se flosesc masini de calcat manual incalzite electric saucu aburi. La aceasta masina caldura se transmite prin tabla metalica care este in


20/35

contact direct cu materialele textile sau cu produsul calcat. Masina de calcatmanual se construieste in diferite forme in fuctie de fabricatie si de caracteristici.

Masina de calcat cu thermostat

Progresul termic a determinat obtinerea unor materiale pentru confectii carenecesita preluari umidotermice la temperature diferite.Incalzirea masinii de calcat la temperaturi impuse de tehnologia prelucrarii

materialului se face cu un aparat special denumit termostat sau termoregulator.Rolul termostatului este asigurarea functionarii masinii de calcat la temperaturaterminala de caracteristicile prelucrate . Trecerea curentului prin termostat are locnumai cand contactoarele sunt appropriate. La punerea regulatorului printermostat are loc functionarea buna a masinii de calcat. Se tine seama detemperatura de lucru (t) care in functie de materialul cu ce se prelucreaza este:

- Pentru materialul din matase + 100o

C + 20oC

-

Pentru materialul din bumbac + 160

o

C + 20

o

C

- Pentru materialul din In si canepa + 130oC + 20oC- Pentru materialele din lana + 150oC 200oC + 20oC

Masina de calcat cu aburi

Are o constructie asemanatoare cu a masinii simple de calcat fiind dotata cuun dispozitiv de aburire. Masina de calcat cu aburi poate fi incalzita faraexigenta folosindu-se aburi supraincalziti.

Caracteristicile masinii de calcat incazit cu aburi sunt:- Asigurarea unui tratament umidotermic uniform pe toata suprafata materialului

de calcat.- Reducerea timpului de lucru prin eliminarea timpului de utilizare

- Eliminarea de ardere a materialului prin reglarea( termostatului) temperaturii cuajutorul termostatului.

Presele de calcat

Presa de calcat este utilajul principal al productiei in procesul umidotermic.Presele de calcat sunt intrebuintate la operatiile de presare, modelare,netezire a

semifabricatelor sau a produselor finite.

Clasificarea si caracteristicile preselor de calcat

Clasificarea se face dupa:

- Pozitia organelor de lucru- Destinatie


21/35

- Fata de presare- Sistemul de actionare- Modul de asezare a produselor pentru calcat

Pregatirea materialului pentru c roit

Procesul de productie in industria confectiilor se desfasoara pe faze dede fabricatie in care sant grupate operatiile specifiice fiecarei etape delucru.Una din cele mai importante faze ale fabricatiei inbracamintei este

pregatirea materialelor pentru croit.In cadrul acestei faze se exacta lucrari pregatitoare croirii care cuprinde

operatii in functie de materialele ce se prelucreaza.Ca operatii principale aleacestei faze de fabricatie deosebim decatarea tesaturilor,calcarea materialelortextile,controlul si sortarea materialelor,sabloanelor de calculul laturilor.


22/35

Decatarea si c alcarea materialelor t exti le

Operatiile de calcare se aplica la inceputul pregatirii pentru croit,

avand ca scop sa sigure materialelor textile un aspect placut privindnetezire,luciul,uniformitatea si reducerea contractiei.In ordine tehnologica este necesara asigurarea stabilitatii dimensionale

a materialelor ceea ce se obtine prin decatare apoi definirea aspectului carese stabileste prin calcare.

Decatarea materialelor

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea a contractiei

dn tesuturi.Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor inscopul fixarii la dimensiunile normale.Decatarea poate fi realizata normal cu masina de calcat sau mecanizat cu ajutorul

Masinilor de decalat.In industrie decatarea si realizarea in cadrul tesaturilor poate fiefectuata in intreprinderile de conditii la pregatirea materialelor tip lana si apoiUscarea acestora prin clacare fara a fi tensionati.

Operatia de desfarurare pe masa de calcat unde tesatura sau tricotul se aseaza faraa fi tensionat si apoi calca cu panza umezita si bine stoarsa.

Calcarea materialelor texti le

Clcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplicamterialelor textile in scpul umezirii si imrpimarii unui aspect mai placut prinaplatizarea si eliminarea denivelarilor formate in masa materialului.

Procesul de calcat este diferit in functie de natura materialului si demjloace de folosire pentru calcat.


23/35

Calcarea tesaturi lor

Calcarea tesaturilor din bumbac in procesul de finisare la tesaturi pe langanetezire,egalizare a grosimii si aplicarea luciului necesar,se obtine si alteefecte speciale.Prin calcare tesaturile din bumbac obtin un luciu determinat

de presiunea si frcitiiunea cilindrului metallic incalzit pe material.Calcarea tesaturilor din in se realizeaza cu masina Mangf,iar operatia estedenumita mangaluire.Realizarea acestei operatii consta din infasurat tesaturi pecilindru de lemncre apoi este introdus intre 2-3 cilindrii metalici care-l preseaza.Prin operatia demangaluire se confera tesaturilor luciu si plinitate.

Controlul si s ortarea mater ialului

In intreprinderile de confectii procvesul de productie este organizat incatinainte ca materialul sa intre in procesul de oprire sa fie pregatit in acest scop.Acest lucru este ata pentru folosirea aproape integrala a suprafeteitesaturii si tricotului prin dimensiunile deseurilor si obtinerea unui procentredus decupat si pentru obtinerea unor produse de buna calitate.

Stabilitatea dimensioanala a tesaturii si a tricoturilor este un parametrucare influenteaza procesul de croit,de confectionare si chiar pe cel de purtare.

Laboratorul din intreprinderile de confectionare la revine sarcina in cadrulopearatiei de receptionare de control si respectarea prevederilor normelorde protecti a muncii prevenind si stabilitatea dimensionala.Pregatirea materiei

prime in fabricile de confectii se bazeaza pe un control calitativ si cantitativfinalizand cu sortarea baloturilor pe lungime,latime,desen,pozitii coloristice.Controlul in sectia de preparatie ce realizeaza in acelasi conditii si cu aceleasiuilaje insemnandu-se lungimea si inaltimea reala la fiecare ballot.Tricoturilein timpul operatiei de desfasurare isi modifica dimensiunile ,trebuie derulatesi lasate sub forma de piatra un timp de 48/h.Pentru relaxarea in caz contrarla operatiile de croit ele se vor deforma in detalii de inbracaminte ca : piepti,mansete ,etc.

Pregatirea materiei prime are loc in sectiile de croit sau in sectiunea depregatre special amenajate in imediata oprire a sectiei de croit.

Croirea este procesul de transformare a materialelor textile in semifabricatede care de care depinde ata,calitatea confectiilor cat si rentabilizari intreprinderii.Consumul materiilor prime si de manopera o determina introducerea mecanizariisi a automatizarii operatiilor pana nu demult.Ca o masura a unui bun organizateste concentrarea criteriului intr-o singura sectie sau sectii specializate pe sortimente in cadrul intreprinderilor noi si imapchetarea semifabricatelor.

Croirea mterialului realizat prin metode calsice sau moderne a unoropperatii de baza :- sablonarea detaliilor,impachetarea,semifabricarea

Croirea clasica se deosebeste de cea moderna nu prin operatia de sine


24/35

ci prin modul de realizare ,grdul de tehnicitate si automecanizare.Controlul materialelor-materialele destinate prn croit se controleaza din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Contr olul Cali tativ : are ca scop cunoasterea caracateristiciilor fizico-chimice ake materialelor.Datorira faptului ca sub acest aspect chimic al materialelor

textile se controleaza cadrul receptiei la pregatirea tesaturilor pentru croit se controleaza numai din punct de vedere dimensional si al aspectului.Prin acest control se urmareste evidentierea defectelor existente si neadmisibile

la obiectul de inbracaminte.Defectele care pot fi constant la tesaturi sunt de diferiteproveniente cum ar fi :

- defecte provenite din tesut si tricot ca gauri,rarituri,fire neuniforme in urzealasau batatura marginii neuniforme,etc- defecte la finisarea ca vorbirea neuniforma ,pete de la vopsit,calandrareanecorespunzatoare,etc.- defecte de asamblare si transport ca rupture,cusaturi,gauri,etc.Controlul Cant i tat ivare ca scop cunoasterea dimensiunilor fiecarui

ballot de materiale destinate operatiei de croit, o atentie deosebita se acordauniformitatii in latime care influenteaza negativoperatiile urmatoare de croit.Existenta unei latimi diferite in cadrul aceleasi bucati de material vor fi semnalate pentru operatiile urmatoare fie prin semen pe material fie prin sectionareaballotului in bucati.Evidentierea dimensiunilor la bucatile de materiale refuzate prinsectionarea baloturilor se face prin bonuri de insotire specifice acestei operatiuni.

Sortarea materialulu i:operatia de sortare este specifica tesaturilot si se determinaPrin gruparea baloturilot pe tiperi . .In scopul folosirii rationale a tesatirilorla operatiile urmatoare sunt necesare ca intr-un lot sa fie folosit numai doua turicu aceasi latime.Pentru aceasta , dup ace sa stabilit latimea reala a 1 ture dinacelasi articol , aceasta se sorteaza si se aseaza in rafturi speciale.

Incadrarea Sabloanelor pe material

Consta in asezarea si in conturarea sabloanelo unui produs pe material,operatia denumita sablonare.Atat calitatea confectiilor cat si cantitatea dematerial prima folosita in cadrul ethnic se face incadrarii preliminare.

Incadrarea sabloanelor se face pe o foaie de material din articolul


25/35

din care se va confectiona produsul sau pe o coala de hartie cu aceleasidimensiuni cu ale materialului.

La sablonare vor avea in vedere :- orientarea firului drept indicat de firul de urzeala- incadrarea tuturor sabloanelor de un numar mare de doua egale

cu cel inscris pe sablon- respectarea semnului de desenului al flansului- prinderile de material trebuie sa fie minime

Se cunosc mai multe metod de sablonare si anume

Sablonarea pr in contu rare

Consta in asezarea sabloanelor pe material ma intai detaliilor mariaoi celor mici si trasarea conturului acestora cu arta sau oriental

Sablon area prin pu lverizare

Este indwntificat cu moda anterioara,deosebirea consta in faptul ca nu semai trateaza conturul detaliilor si se inprastie in profunzime sau o solutie deculoare contrast cu a materialului in spatiile libere dintre sablonare.

Sablonizarea prin Nu Inteleg

Reuseste sa refoloseasca manopera de incadrare a sabloanelor ori de cateori va fi nevoie pentru a voii acelasi produs aceasi masura si aceasi latime dematerial plastice conturile trasate se vor perfora cu un poanson

Sablon izarea cu calcu latorul

Incadrarea lo si transpunerea incadrarii pe forma special in vederea croiriise realizeaza cu ajutorul calculatoarelor automate.Indiferent de metodelede sablonare folosit , incadrarea sabloanelor se va face prin procese diferitedeterminand material.

Incadrarea pe du blu

Procedeul folosit la materialele textile late de 150 cm care prezinta carourisau dungo transversale.In acest caz se va incadra numai jumatate din detalii,celelalte gasindu-ne pe foaia de dedesubt


26/35

Incadrarea pe desfacu t

Este procedeul cel mao folosit datorita procedeului mare de utilizare amaterialului.

Incadrare pe f ata la fata

Procedeul practic pentru recuperarea cupoanelor de materiale textile,cupoanelor a caror lungime este sub metrajul necesar unui produs.

Operatia de sablonare necesita o inalta calificare iar muncitorii trebuiesa cunoasca toate detaliile tehnologice asupra unei confectii , cunoscaturia tuturor regulilor si protectiilot de incadrare.

Procesul tehno logic de confect ionare a prod usulu i

Tehnologia confectionarii produselor se usureaza simtitor daca se respecta custrictete regulile in construirea tiparului.Operatia de croi se realizeaa conformcondiitilor tehnice prescrise prevenind- decatarea tesaturii inaine de croit prin calcat cu abur- respectarea firului drept trasat pe detaliile tiparelor- asezarea tiparelor pe sensul cusaturii cand se impune o stfel de conditie

- lasarea rezervelor coresponzatoare la fiecare detaliu al tiparelor , atatpentru cusaturi cat si pentru tiv

Croirea propriu-zisa numai dup ace toat piesele au fost conturate cu cretape tesatura.

Operatiile pregatitoare sunt foarte importante avand un efect determinatasupra reusitei produsului astfel nerezolvarea corecta a decatorii tesaturii materialuluide baza poate creea surpirze ca dupa proba a-II-a produsele sa-si schimbe formasi dimensiunea.Aceasta poate duce fie la rebutarea totala a produsului fie laefectuarea unor resturi foarte costisitoare.Dupa croirea produsului se dau semne largi

pentrutranspunerea semnelor pe ambele foi de tesatura iar semnele largi se executa astfelca ata lasata in plus sa fie potrivita grosimii tesaturii evitandu-se astfel cadereafirelor dup ace s-a taiat semnele.

Sunt situate cand dupa exexutarea semnelor largi unele detalii din produsulRespective necesita anumite operatii de calcat (intins sau scazut)astfel se recomandasa fie executate operatiile inainte de trecerea semnelor largii.


27/35

Pregat i rea produ sului p entru prob a 1

Prima operatiw efectuata de personal la confectionarea pantalonuluieste istalarea care este si cea mai importanta deoarece dupa efectuareaacestei operatii pantalonului se poate proba.dupa instalare(montare)produsul se calca usor,astfel ca inbracat pecorp a ofere clientului o privire de ansamblu iar maistrul (croitorul)sa-I asigure posibilitatea de apreciere la modulului cum se inbraca ,se pregateste si la tiv ,se verifica daca dimensiunile sunt perfecte pe corp si se

precizeaza daca taietura modelului raspunde cerintelor.In timpul efectuarii probei a-I-a pe corp insemnandu-se corecturile

intervenite,se pun piesele produsului din nou in doua si daca este cazul,

se dau semen largi pe linia noilor semne pregatindu-se produsulpentru proba a-II-a .

Pregatirea produ sulu i pentru p roba a-II-a

Executarea garniturilor si a cutelor sunt primele operatii ce se fac in vederepregatiri produsului pentru proba a-II-a garniturile fiind verticale la prima probaca forma si pozitie se executa la gata,trase la masina cu tighelele de efect realizat

sa se asigure o forma corecta ,se coase la masina ,se taie rezerva si se intoarcepe fata prin insailare.

Se incheie la masina si cusaturile notate prin insailare ,se calca produsulCu grija pentru ca inbracat la proba a-II-a sa aiba un aspect ingrijit si placut

castigand astfel increderea clientului.Operatiile pentru aceasta proba numai maneca si gulerul raman insailateDupa efectuarea p[robei a-II-a pe corp, se rezolva a mare precizie ,eventualele

corecturi deoarece dupa terminarea produsului asemenea corecturii sunt mai greude efectuat iar pentru finalizarea se monteaza definitive manecele si gulerele.

Se finiseza maneca si gulerul rprecum si alte detalii cum ar fi:tivul,bizetul,buzunarele se calca ,produsul la gata cu cea mai mare corectiunedeoarece du ace sa montat captuseala nu se mai poate calca produsul asemeneagreseala duce la degradare captuselei.

Captuseala se monteaza cand produsul a fost complet daca totul este corectRezolvat urmand finisarea finala a produsului care consta in :


28/35

- pozitionarea butonierelor si executarea acestora- pozitionarea nasturilor si coaserea acestora ,curatarea de ate si scame,calcare finale care da o forma placuta produsului precum si eticheta produsului conform standardelor.

Finisarea produsu lui

Cuprinde totalitatea lucrurilo necesare definitivarii formei si qaspectului obectelorde vestimentare deci finisarea confectiilor este procesul de munca care compuneoperatiil si lucrarile necesare finalizarii inbracamintei in stare functionala prin acele operatiei venite sa le completeze cu accesorii de ajustaje sis a retuseze deformatile saudere

glarile aparute la confectionare .In urma acestui process ,produsele de inbracamintetrebuie sa fie aduse in starea functionala impusa de normele tehnice si de produsuletalon.Pentru finisarea inbracamintei pot fi utilizate procedeu de lucrumanual,mecanice sau mecanizate.

Procesul manual mechanic este organizat astfel inct sa se efectuezelucrarile de finisare prin tehnologia clasica utilizand masini si instalatii obijnuite

Procesul mecanizat este organizat pe principalu mecanizari totale a procesuluide munca .In cadrul acestui process sunt utilizate utilaje si istalatii moderne carefunctioneaza cu randament sporit asigurand o buna calitate a lucrarilor si o

productivitate ridicata.Procesul de finisare a pantalonului

- coaserea butonieei- coaserea nasturilor- curatarea pridusului de ate sis came- calcare finala

Calcarea inbracamintei din tesaturi se realizeaza in doua faze principale

- pregatirea produsului pentru calcat- pregatirea propriu-zis

Pregatirea pentru calcare cuprinde organizarea locului de munca , pregatireautilajului pentru calcat si alimentarea cu produse la organizarea locului de munca,operatorul pregateste masa cu presa de calcat prin curatire si panza de calcat prinumezeala si stoarcere.Pe suprafata meselor de calcat se face manual de catremuncitorul care executa operatiunea de calcare.

Calcarea propriu-zisa este operatiunea in care produsul capata forma

Finala si cuprinde lucrari de presare si netezire,formarea si modelarea detaliilor siaburirea produsului.


29/35

Controlul c al itat ii prod uselor f ini te

Controlul calitativ produselor finit se desfasoara pe baza normelor tehnice care

prevad conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare produsdimensiunile produsului in faza finala precum si abaterile admisibile fata de aceastadimensiune.La controlul calitatii produselor se verifica pe langa dimensiunile

prevazute in norma interna atat aspectul final cat si calitatea executiei in procesul deconfectionaresi finisare.In urma controlului pot fi constatate urmatoarele defecte :- formarea luciului defect care se poate elimina prin aburire scurta a locului lucios- deformarea produsului prin calcare defecta care se poate elimina prin recalcarea

porodusului prin asezarea corecta a acestuia pe masa de calcat.- aparitia cutelor si a unflaturilor,defecte care se elimina prin calcarea produselor

pana la uscarea suficienta si asezarea pe suporturi speciale(umerasi).

Normele de protect ie a munc i i la masina

de cusut s imp la

La masina de cusut simpla se produc accidente de munca daca nu sunt masuri depreveniri :Accidentele pot fi :- mecanice- electriceAccid ent le electr ice au drept cauzat defectarea carcasei intrerupatoarelor ,supraincalzirea motorului electric si producerea de cusut circuit datorate reglarii instalatiei la

pamant.Penru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare instruirea tehnica a

personalului operativ aplicarea dispozitivelor de productia si folosirea echipamentului individualde productie.

Instruirea tehnica a persoanei de deservire se face atat la angajare cat si periodicCele mai importante masuri pe care trebuie sa le cunoasca sis a le aplice

persoanasunt in continuare.

Inainte de inceperea lucrulu i se va verif ica :


30/35

- Daca masa masinii este fixata pe cadrul mechanic de sustinere- Daca motorl electric este montat de cadrul de fixare pentru a nu cadea in timpul

lucrului iar instalatia electrica este izolata- Daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea electrocutarii

Daca carcasa de la intrerupator nu este separata sau cazuta de la locul sau- Daca masina este dotata cu dispozitivul de protectie la ac si transmisie- Daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montata pe suporturi de cauciuc

sau de pluta

In t imp ului de lucru s e vor respecta :

- Curatirea si infilara se vor face numai dupa ce masina a fost oprita sau s-a

interrupt curentul electric- Punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de productie la

ac si trasnmisie au fost montate la masina.- In timpul lucrului privirea va fi intrerupta numai asupra lucrului si a utilajului- Se interice muncitorului sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie la

cap- Schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masina este interzisa- Toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de persoane

de persoane calificate in acest sens.- In timpul functionarii daca se aud zgomote suspecte operatorul este obligat sa o

preasca masina sis a anunte mecanicul de serviciu

Dispozi t ive de protect ie la maisna simpla de cusu t

Aceasta masina este prevazuta cu dispozitve de protectie la ac si transmitere

Dispozi t ivul d e protect ie la ac

Este montat la piciorul de presare sau la carcasa masinii in fata acului .Dispozitivulde protectie este la piciors executata din sarma de hotel,este prevazut cu brateleridicate la

partea din fata pentru a impiedica introducerea degettelor la ac.

Dispozi t ivul d e protect ie cu rama

Este exexcutat din sarma din hotel si se noteaza in fata acului la carcasa masinii


31/35

In interiorul ramie pot fi prevazute bare in sarme sau sticle de protecite care sa nupermita introducerea masinii in fata acului.

Echipamentu de protectie al personalului lucrator este compus din halat sau bluzapentru barbate si halat si basma pentru femei.

Masur i de prevenire si st ing erea incendi i lor

Def :Incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care seproduc pierderi de bunuri siu uneori si a vietii omenesti.

Arderea este reactia chimica prin care se combina o substanta combustibila cuOxygen cu degajare de caldura.

Procesul are loc cu participarea a trei factori-

in combustibile- greu combustibile- combustibileTemperatura de ardere este starea tehnica a unui material combustibil la care se

produce arderea fiind influentat de valoarea calerica a materialului si tipul de ardere.Apr inderea este faza initiala a arderii care se produce in substante combustibilecare vine in contact cu o sursa extrema de caldura.

Acestea pot fi focul deschis ,scurt circuit electric

Cauzele producer i lor incendi i lor in intrepr inder i i de confect i i

In cadrul intreprinderilor de confectii exista o sectie de factori care pot constitui sursede incendiu daca nu sunt luate mmasuri de prevenire.

Focurile deschise subforma de focuri scurte sunt prevenite de la chibrituriaprinse,lampi de lipit,tigari aprinse ,etc.Focurile deschise produc incendii ca urmare acontactului materialewlot combustibile ca focul.

Instalatiile de incalzire desi functioneaza la temperature de 100 grade C potfavorizaPrinderea unor materiale textile sis came pe care le usuca si le aduc in stare usorinflamabile


32/35

Mi j loacele folosi te pentru sintegerea incendi i lor

Nis ipul : poate fi utulizat la comabaterea incendiilor in care ard materialelemnoase,este aruncat cu lopata pe suprafata combustibila in ardere.Apa : este un mijloc principal de combatere a focului

Poate fi utilizat sub diferite forme :- sub forma de jet cand ard materialele solubile de natura lemnoasa- sub forma de ploaie cand materialele fibroase ,textileSpuma chimica : este o substanta rezultat din combinare chimica a acidului sulfuriccu bicarbonate de sodium.Reactia celor doua substante se produc in interiorulstingatorului cu spuma cand acestea vin in contact.

Stingatorul cu spuma : este alcatuit din corpul prevazut cu capacul prin care seface incarcarea.

In interiorul corpului se gaseste stick ace contine acid sulfuric.Pe partea exterioarasunt formate manere si gura derefulare a spumei formate in interior.La incarcare ininteriorul corpului se depune bicarbonatul de sodium care in contact cu acidul sulfuricformeaza spuma mecanica.

Masuri de protectie a munci la pregatirea si croirea materialelor.In cadrul sectiei de preparatie si croit la unele locuri de munca se pot produceaccidente de munca in cazul cand nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii

procesului de protectie.Decatarea tesaturilor este locul de munca unde se pot produce accidente mecanicesi termice.

Accidentele mecanicese pot produce prin caderea sa miscarea organelorcomponente ale masinii.La aceste masini mai exista pericol de a fi aprinsainbracaminte operatorului de mecanismul transmiisilor si al organelor inmiscare.Pentru prevenirea

Acestor accidente este necesar a fi repspectate instructiunile de folosire a masinii.Deasemenea este indicat ca in timpul functionarii masinii sa nu se faca reglari saureparatii iar personalul de deservire sa aiba echipament de protectie corespunzatormuncii pe care o desfasoara.

Accidentele termice se produc din cauza aburului apei sau a uleiuluisupraincalzit.Pentru a se prevenii accidentele termice se recomanda folosirea

Aparatelor la masini verificarea periodica a instalatiilor si respectarea instrcutiunilortehnice de folosire.

Accidentele mecanice si electrice se mai pot produce si la urmatoarele mecanisme.- Spanuirea materialelor- Sectionarea spanului- Croirea prin stantarea


33/35

Masur i de protect ie a munci i la con fect ionat si f inisat

Accidentele de munca la confectionarea si finisarea inbracamintei se pot prevenii prino sectie de masuri determinate de cauzele ce le pot produce si utilajele carefunctioneaza in aceste sectii.Astfel in sectiile de confectionat si finisat se pot produceaccidente mecanice,termice ,electrice si chimice.Accidentele mecanice termice si electrice au aceleasi cause ca cele descries lacelelalte operatii.Utilajele care pot produce accidente in miscare sunt masinile simple si speciale de

cusut,presale si masinilie de calcat ,mijloacele de transport,etc.

Masur i de prevenirea incendi i lor mecanice produse de acest ut i laj sunt:

- verificarea scarii functionale a mesii de cusut a peselor,la inceperea schimbului sia dispozitivelor de protectie


34/35

ANEXE


35/35

Bibl iograf ie :

1. Tehnologia confectiilor din tesaturi si tricoturiEditura Didactica si Pedagogica.Bucuresti1972

2. Proiectarea inbracaminteiEditura Didactica si PedagogicaBucuresti 19933. Utilajul si tehnologia meserieiEditura Didactica si PedagogicaBucuresti

19964. Procese si masini pentru industria confectiilor textile-Editura Universitatii

Lucian Blaga Sibiu 20015. Masini si instalatii pentru croit si confectionatEditura Universitatii Lucian

Blaga Sibiu 20026. Caiet de practica comanata

Documents

Lucrare de Calificare Pantaloni Barbatesti