Lucrare de Diploma.pdf Farmacie

5/11/2018 Lucrare de Diploma.pdf Farmacie

1/55

~OALA POSTLICEALA "DIl\fiTR1E CANTEMIR"TARGU MURES

SPECIALIZAREA: ASISTENT DE FARMACIE

,.""LUCRARE DE DIPLOMAANALGEZICE

;. .

COORDONATOR:Prof. MOLDOVAN ALINA

ABSOLVENT:DAVID MARTA

Targu Mures2003


2/55

CUPRINSMEMORIU EXPLICATIV 4CAPITOL UL 1 6

ANALGEZICE 61.1. Generalitati, Clasificare 6CAPITOL UL 2 "", ,.............. 8

ANALGEZICE NARCOTICE 82.1. Baze flzloparologice 82.2. Baze farmacodinamice 92.3. Baze farmacotoxicologice 102.4. Clasificarea narcoticelor 112.5. Farmacoterapie 122.6. Substante naturale 122.6.1. Morfina 142.6.2. Codeina 192.7. Substante semisintetice 202.7.1. Hidromorfon 202.7.2. Codetilina 20

2.8. Substante sintetice 212.S.1. Petidina 212.8.2. Fentanyl 232.8.3. Metadona ,. 232.8.4. Piritrarnida , 242.8.5. Levorfan " 252.8.6. Pentazocin 252.8.7. Tilidina 26

2.9. Alte morfinomimetice 272.10. Antagnnistii analgezicelor narcotice 282.1 0 .1. N alorfina ,.. 282.10.2. Levalorfan 29CAPITOLUL 3~ ,." ,.. , 29

ANALGEZICE NENARCOTICE 293.1. Baze fiziopatologice 303.1.1. Fiziopatologia termoreglarii 303.2. Baze farmacodinamlce 313.3. Baze farmacotoxicologice 333.4. Farmacoterapie 333.5. Clasificarea analgezicelor nenarcotice 343.6. Derivati ai acidului salicilic 343.6.1. Sali~ilatul de metil 353.6.2. SalicilatuI de amil. Salieilatul de glieol 353.6.3. Salicilatul de sodiu 35

2


3/55

3.6.4. Acidul acetilsalicilic 373.6.5. Salicilamida 40

3.7. Der'ivatil pirazolonului 403.7.1. Fenazona 403.7.2. Salipirina , 413.7.3. Aminofenazona 413.7.4. Noraminofenazona 43

3.8. Dertvati de pirazolidina 443.8.1. Fenilbutazona , , ,.. , 443.9. Derivati de anilina 453.9.1. Paracetamol 46

3.9.2. Fenacetina ,.. 473.10. Derivati de chinolina 483.10.1. Dihidroxichinoleina 483.11. Derivati de acid antranilic 493.12. Derivati de indol 503.12.1. Indornetacina 503.13. Compusi eu structura diversa 51

3.13.1. Ibuprofen 513.13.2. Diclofenac 52CAPITOLUL 4 " 111111 ,."" ,., 53MEDICATIA ANTIGUTOASA 534.1. Probenecid ,., 534.2. Colchicina "" , 54BIBLIOGRAFIE 55

3


4/55

MEMORIU EXPLICATIVFarmacologia este stiinta care se ocupa cu studiul medicamentelor sub toate

aspectele ~i anume:origine, compozitie, proprietati fizico-chimice, actiuni,absorbtie, distribuire, metabolizare, eliminare, utilizari terapeutice si mod deadministrare, totodata ocupa 0 pozitie particulars in ansamblul stiintelor medicale.

Este, pe de-o parte, 0 disciplina teoretica fundamentala, experimentala,strans legata de celelalte stiinte fiziologice (fiziologie, fiziopatologie, biochimie,biofizica), iar, pe de alta parte, are conexiuni extrem de puternice cu clinica.

In zilele noastre, medicamentele fiind utile in orice moment au inceput safaca parte din viata noastra. Notiunea de medicament cuprinde in sens larg toatesubstantele care pot influenta materia vie.

Din punct de vedere terapeutic, conform definitiei Organizatiei Mondiale aSanatatii (O.M.S.) prin medicament se intelege orice produs care este utilizatpentru a ameli ora, a trata, a vindeca sau a preveni bolile si simptomele lor. Seconsidera medicament si orice produs care administrat pe cale externa sau interna,foloseste pentru diagnosticarea unei boli si este capabil sa suspende durerea lanasteri sau in interventii chirurgicale.

Numarul mare de medicamente aparute recent, in cele mai multe cazunfoarte active, dar posedand si multe efecte secundare, cantitatea crescuta demedicamente consumate de populatie, a facut ca arsenalul terapeuticmedicamentos sa fie tot mai eficient, dar, in acelasi tirnp, si mai greu de manuit. Inaceste conditii se impune cunoasterea efectelor medicamentelor, a mecanismelorlor de actiune, a efectelor secundare, precizarea posologiei in functie de diverseconditii fiziologice si patologice.

4


5/55

Lucrarea de fata cuprinde cunostiinte despre 0 categorie importanta demedicamente, si anume analgezicele. Fiind alcatuita din 4 capitole mari, lucrareaurmareste in primul rand sa of ere principiile generale privind actiuneamedicamentelor, sa ne familiarizeze cu modul de a intelege in general, ca siparticularitatile diferitelor grupe de sub stante medicamentoase.

In conceperea lucrarii mele am considerat ca este indispensabil sa tinemseama de legea fundamentala a Farmacologiei, potrivit careia medicamenteleactioneaza modificdnd, in senspozitiv sau negativ, functiile fiziologice.

De aceea primul capitol al lucrarii contine 0 introducere in medicatiaanalgezica (generalitati), respectiv clasificarea analgezicelor.

In urmatoarele doua capitole am introdus un subcapitol de bazefiziopatologice in care am prezentat, cat mai concis posibil, unele date corelatedirect cu problemele de Farmacologie. Capitolele mai cuprind in primul randcunostiinte de farmacodinamie, farmacotoxicologie, farmacoterapie, clasificari, sinotiuni despre principalele reprezentanti ai analgezicelor, fie narcotice saunenarcotice.

Ultimul capitol cuprinde cunostiinte despre medicatia antigutoasa, ~1cunostiinte despre principalele sub stante medicamentoase folosite in guta.

5


6/55

CAPITOLUL 1ANALGEZICE

1.1.GENERALITA.TI, CLASIFICAREMedicatia Sistemului Nervos Central cuprinde doua categorii de substante si

anume:A: Substante deprimante sau inhibitoare ale S.N.C.B: Substante excitante sau stimulatoare ale S.N.C.

Analgezicele fac parte din categoria de substante deprimante ale S.N.C. sisunt sub stante capabile sa determine eliminarea, suprimarea durerii prin inhibareaS.N.C. la nivelul centrilor de intregare a durerii, a cailor pe care se transmitimpulsurile dureroase.

Durerea reprezinta un simptom neplacut care insoteste multe dintremodificarile patologice, fie la nivelul intregului organism, fie limitat la un anumitorgan sau regiune anatornica, Ea apare sub forma unei senzatii cu caracter desuferinta, provocata de catre stimuli nocivi, semnalizand 0 leziune potentiala saudej a existenta. De cele mai multe ori durerea este semnalul de alarma caredetermina pacientul s a solicite ajutor medical.Intensitatea senzatiei dureroase difera in functie de intensitatea sistemului,declansator, de loeul si momentul aparitiei, de perceperea individuala,

Din punet de vedere a modului de instalare si al evolutiei, durerea poate ficlasificata in acuta si cronica.

Durerea acuta este cea care are 0 finalitate proteetoare, comandand reactiide evitare a agresiunii cauzale sau impunand imobilizarea regiunii afectate pentrua favoriza vindecarea si recuperarea. Acest tip de durere se incadreaza intr-o

6


7/55

reactie general a de aparare.manifestata prm tahicardie, cresteri tensionale,midriaza, transpitratic palmara, accelerarea miscarilor respiratorii, Simptomulpsihic de insotire este anxietatea. Durerera acuta netratata poate determinatulburari sornatice si psihice grave, complicatii diverse sau poate evolua sprecrorucizarc.

Durerea cronica nu are caracter de aparare si nu aduce alte servicnbiologice. Este insotita adesea de un comportament depresiv, asoeiat eu fenomenede ipohondrie, tulburari de somn, reducerea activitatii, atitudine de invaliditatecronica, administrarea de asocieri medieamentoase antialgice multiple ~i in dozefoarte mari.

in ceea ce priveste tratamentul durerii nu trebuie evitat rolul sau de semnalde alarma, orice durere nou aparuta trebuie investigata din punc de vedere alcauzelor, sediului, mecanismelor de producere. Tratamentul afectiunii cauzale nuse reduce la tratamentul durerii, terapia exclusiva a durerii, ignorand cauza, poateduce la agravarea bolii de baza.

I n functie de proprietatole lor farmacodinamice, analgezicele se impart indoua grupe mari: anlgezice narcotiee sau opioide si analgeziee nenarcotiee sauantipiretice.

7


8/55

CAPITOLUL2ANAlGEZIC E NARCO IIC E SAU OPiO ID E

Aeeste medieamente diminua sau suprima pereeperea durerii ~l suntearaeterizate pnn actiune analgezica intensa insotita de multe ori de efecteeuforizante

2.1. BAZE FIZIOPATOLOGICE~In transmiterea ~l percepera impulselor aferente nociceptive intervin

modulatori si receptori speeifiei.A. Modulatorii sunt agonisti naturali ai reeeptorilor opiati si sunt numiti

opioide endogene sau neuropeptite opioide. Sunt eunoscute doua categorii deastfel de opioide, endorfine si encefaline.

Endorfinele sunt peptide eu 31 aminoaeizi care provin din beta-Iipotropina,proteina hipofizara eu 91 aminoacizi, Aeeasta se scindeaza in doi derivati,hormonul stimulator al melanocitelor, eli aminoaeizii 1-58 si beta endorfina, cuaminoacizii 61-91. Beta endorfina este precursor de neuropeptite ~i are actiuneanalgezica de 40 de ori mai intensa dedit morfina, actiune blocata de naloxon. Esteneuroleptic ~i psihostimulator. Alte doua opioide, gama-endorfina ~i alfa-endorfinaprovin din beta si contin respecti v aminoacizii 61- 77 si 61-76. Gama-endorfina areactiune neuroleptica si stimuleaza comportament violent la animal. Alfa-endorfinaeste analgezic, tranchilizant, psihostimulant.

Encefalinele sunt pentapeptice opioide eli efect de tip morfinic. Se gasesc insubstanta cerebrala, eu distributie asemanatoare eu a reeeptorilor morfinici, in

8


9/55

neuroni singulari si concentrate in globus palidus si in tubul digestiv, Encefalineleau rol in inhibitia transmiterii ascendente a durerii in S.N.C, de la periferie latalamus, determinand analgezie. Ele mimeaza actiunea morfinei pe tesuturileperiferice care contin receptori opioizi. Actiunile lor sunt blocate de antagonistiimorfinei. Zonele de electie pentru encefaline sunt S.N.C, suprarenale, glandesalivare, tesut nervos si celule glandulare din tubul digestiv.

Opioizii endogeni nu pot fi folositi ca analgezice intrucat nu strabat barierahematoencefalica. Introdusi intracerebroventricular au actiune de scurta durata,

B. Receptorii opioizi se gasesc in membranele neuronale din substanta griperiventriculara, hipotalamus, ganglionii bazali, nueleul medial si central altalamusului, amigdala, in sistemul extrapiramidal si maduva spinarii, de-a lungultractului spinotalamic care conduce influxele dureroase influentate de morfina ~i inneuronii din viscere. Fixeaza agonistii si antagonistii morfinici.

2.2. BAZE FARMACODINAMICEOpioidele sunt sub stante naturale, semisintetice si sintetice, care actioneaza

la nivelul talamusului si scoartei cerebrale. Au actiune analgezica in toate tipurilede durere. La nivel celular opioidele se Ieaga de receptorii opioizi, mimandefectele neuropeptidelor endogene. Unele opioide au afinitate pentru receptori siactivitate intrinseca, actioneaza ca agonisti ai neuropeptidelor endogene. Alteopioide au afinitate pentru receptori dar sunt lipsite de activitate intrinseca, suntantagonisti.

Narcoticele influenteaza putin alte tipuri de sensibilitate si functiilesenzoriale. Produc inhibitie centrals cu sedare, apatie, somnolenta, somn, carecontribuie la cresterea perceperii durerii. Diminua capacitatea de concentrare, dernunca fizica si psihica,

9


10/55

Narcoticele deprima respiratia, scazand sensibilitatea centrului respirator labioxidul de carbon. Doze mici produc micsorarea frecventei respiratiilor si marireaamplitudinii miscarilor respiratorii, doze mari scad atat frecventa cat siamplitudinea. Prin actiunea directa, musculotropa, substantele pot producebronhoconstrictie. Unele opioide au actiune antitusiva, prin deprimarea centruluitusei.

Dirninua tranzitul digestiv, producand constipatie. Contracts sfincterul Oddisi cresc tensiunea in arborele biliar.

Unele narcotice cresc tonusul ureterelor, al sfincterului vezicii urinare ;;i aldetrusorului si scad capacitatea vezicala determinand retentie urinara.

Pe uter gravid se inregistreaza cresterea tonusului, inhibitia frecventeicontractiilor ;; i intarzierea relaxari i.

Prin mecanism colinergic apare contractia rnuschilor circulari ai irisului eumioza, pana la dimensiuni punctiforme, functie de doza.

Asupra aparatului circulator are efecte de mica intensitate, diferite, dupasubstanta.

2.3. BAZE FARMACOTOXICOLOGICEInlaturarea durerii si modificarea reactiei la durere determina adesea 0 stare

de euforie, eu 0 senzatie de bine si cu favorizarea proceselor psihice cognitive.Prin repetarea administrarii apare toleranta si dependenta, ceea ce reprezintaefectele adverse rnajore ale acestor substante,

Nareoticele deprima respiratia, produe greturi, varsaturi, dureri epigastrice,constipatie, tremuraturi, cresterea tensiunii intracraniene, convulsii, delir, urticarie,hipotensiune postural a accentuata de hipovolemie si retentie urinara.

10


11/55

Intoxicatia acuta si supradozarea, intalnite mai ales la toxicomani, semanifesta prin pupile de obicei miotice, respiratie diminuata, pana la absenta,cianoza.tensiunea arterial a scazuta, uneori soc, reflexe diminuate sau absente,precoma, coma, edem pulmonar, constipatie.

In caz de intrerupere brusca adrninistrarii acestor substante apare sindromulde abstinenta care consta in midriaza, tahicardie, vasodilatatie cutanata, contractiimusculare. Din aceste cauze, aceste sub stante se supun regimului stupefiantelor cuaplicarea unui control sever antidrog pe plan national si international.

2.4. CLASIFICAREA NARCOTICELOR

A. in functie de provenienta narcoticele se clasifica in:a. Substante naturale: alcaloizi din opiu ca morfina si codeinab. Substante de semisinteza: hidromorfona, codetilinac. Sub stante sintetice: petidina, fentanil, metadona, piritramid, pentazocina

B. In functie de potenta analgezica, de tipul de actiune agonist-antagonist si declasa chimica se clasifica in:a. Agonisti puternici: fenantrene; morfina, hidromorfona, oximorfona,

fenilheptila-mine; metadona, dextromoramida, fenilpiperidine; meperidina,fentanil, morfinani; Ievor- fanol

b. Agonisti slabi si medii: fenantrene; code ina, oxicodona, hidrocodona,fenilhep-tilaminec. Agonisti-antagonisti: fenantrene; nalbufina, morfinani; butorfanol, benzo-morfani; pentazocina

I 1


12/55

2.5. FARMACOTERAPIE

Opioidele se administreaza in durerea acuta, (postoperatorie, traumatica),cronica, asociata cu boli neoplazice sau terminale. In durerea acuta se preferaagonistii. Cand este nevoie de un efeet intens se face administrare intravenoasa, 0doza de incarcare, eu petidina 100 mg sau morfina 10 mg in 30 de minute urmatade perfuzie eu 25-37,5 mg petidina pe o r a sau 2,5-5 mg morfina pe ora, euposibilitati de ajustare. Opioidele pot fi administrate epidural in anesteziachirurgicala, dureri postoperatorii, travaliu. Petidina 50-100 mg, morfina 2-8 rugau actiune de 6-30 ore. Poate aparea deprimare respiratorie uneori dupa 12 ore.Este reversibila eu naloxon. Dintre opioidele slabe, eodeina se foloseste adesea indoze de 8-12 mg, subliminare, doza minima analgezica fiind de 20-30 mg. Pentrucodeina este util a avea in vedere dozele echianalgezice urmatoare.aspirina 600mg, paraeetamol 1000 mg, codeina 60 mg.

Interactiuni: Toxicitatea opioidelor este accentuata de betaadrenolitice,fenotiazine. Curarizantele acccentueaza deprimarea respiratiei,

2.6. SUBSTANTE NATURALE SAU ALCALOIZII DINOPIU

Opiul este sueul care se obtine din Papaver somniferum L, varietatea album(maeul alb) si Papaver setigerum. Prin incizarea eapsulelor inca verzi ale acestorplante, se obtine un lichid alb laptos, care in contact eu aeruI, se intareste in scurt

12


13/55

timp. Opiul este colectat sub forma de turta, Aceasta eu timpul ia culoare brunainchisa si are un gust amar.

In opiu se gasesc aproape 20 de a1caloizi, care se clasifica, dupa structuralor chimica in doua grupe; derivati ai fenantrenului si derivati ai benzilizo-chinolinei.

Din grupul derivatiilor de fenantren eel mai important alcaloid este mortina(5-15%). Pentru scopuri farmaeeutice se utilizeaza un preparat standardizat, formatdin amestecarea mai multor sorturi de opiu. Acest opiu contine 10 % 1 morfina,Dintre derivatii fenantrenici, mai fae parte eodeina (0.3-0,5 0 / 0 ) si tebaina (0,2-0,4%).

Din grupul benzilizochinolinei fae parte papaverina (0,5-1 %), narcotina (5-6 %), narceina (0,3 %). Derivatii de benzilizochinolina sunt lipsiti in general deproprietati analgeziee.

Opiul actioneaza pnn totalitatea alcaloizilor sai ca inhibitor central $1antispasmolitic, de aceea poate fi utilizat ca analgezic datorita morfinei, caantitusiv prin codeina, morfina, narcotina, care inhiba centrul tusei din bulb, caantispastic prin papaverina, care relaxeaza musculatura neteda ale organelorinterne, antidiareic prin morfina.

Preparatele de opiu se administreaza per os sau parenteral. Cele administrateper os sunt greu solibile $i au actiune lenta, iar efectullor analgezic este mai redus.Se utilizeaza mai ales ca antidiareice si antitusive.

Principalele preparate de opiu administrate per os sunt:- Pudra de opiu care contine 10 % morfina si se utilizeaza ca antidiareic si

antispastic- Extract de opiu.contine 20 % morfina- Tinctura simpla de opiu-contine 1%morfina si are actiune constipanta- Siropul de opiu-contine SOgtinctura de opiu si 950g sirop simplu

13


14/55

Pudra Dever-contine 1 % morfina si se utilizeaza per os ca expectorant siantidiareic

2.6.1. MORFINA

Se foloseste clorhidratul care este pulbere cristalina, alba sau galbuie, cugust amar, solubila in apa. Are absorbtie buna pe toate caile, se absoarbe lent dupaadministrare pe cale bucala si rapid dupa injectare intramusculara, Repartizareamorfinei in organism se face neuniform. In plamani, ficat, splina ~i rinichi segasesc cantitati mari, in timp ce in sistemul nervos se pun in evidenta cantitatireduse. Morfina se metabolizeaza in cea mai mare parte in fieat. Aproximativ 90%din eantitatea de morfina administrata se elimina sub forma metabolizata prinurina, in cea mai mare parte in 24 ore. Eliminarea completa se face in 2-3 zile. Inafara de urina, morfina, se mai elimina prin sucul gastric si fecale.

Morfina are 0 actiune cornplexa asupra S.N.C, deprimand unele zone sistimuland altele. Actiunea sa principala este cea analgezica, pentru care seutilizeaza in terapeutica, Dupa administrare aceasta actiune incepe la 10-15minute, este maxima dupa 60-90 minute si dureaza 4-6 ore. Dupa administrareorala actiunea analgezica atinge intensitatea cea mai mare ceva mai tarziu (1-2 ore)nu realizeaza 0 eficacitate egala cu cea parenterala dar dureaza mai mult (5-6 ore).Actiunea analgezica a morfinei este potentata de simpato-si parasimpatomimetiee,neuroleptiee. Asoeierea eu amfetamina creste efectul analgezic si il scade pe eelinhibitor.

La doze mici (3-Smg) incepe sa deprime centrul respirator bulbar. Actiuneaeste potentata de barbiturice si antagonizata partial de atropina, scopolamina,analeptice si total de nalorfina, Actiunea bronhoconstrictoare care apare 1a doze

14


15/55

mari nu este modificata de atropina, Prin eliberare de histamina poate producebronhoconstrictie grava la asmatici. Deprima centrul tusei la doze mai mici decatcele inhibitoare ale centrului respirator. Morfina scade secretia si motilitateagastrica, creste tonusul muschilor stomacului, contracta antrul si pilorul. Totodatacreste tonusul si scade peristaltismul intestinului subtire si colonului, scadesecretia intestinala si pancreatica, Diminua reflexul de defecare ~i contractasfincterul anal. Toate efectele mentionate concura pentru a realiza 0 actiuneputernic constipanta, Atropina diminua efectele morfinei asupra stomacului,influenteaza mai putin pe cele asupra intestinului, Efcctele asupra aparatului biliarsunt slab diminuate de atropina si papaverina, mai mult de teofilina sinitroglicerina,

Asupra aparatului excretor morfina produce retentie urinara, Stimuleazasecretia de ADH, scade diureza, contracta ureterele, creste tonusul sfincteruluivezical si detrusorului. Actiunea miotica este potentata de neostigmina siantagonizata de atropina. In doze mari deprima miocardul, dilata capilarele,produce hipotensiune, vasodilatatie cerebral a ~i cresterea presiunii 1.c.r.

Morfina are ca efecte metabolice hiperglicemie slaba, inhiba colinesterazacrescand tonusul vagal, scade metabolismul bazal si consumul de oxigen, produceeliberarea histaminei, indeosebi la cei eu teren alergic.

Morfina produce varsaturi prin stimularea centrului vomei. Efectul disparela doze mari, care sunt antivomitivc.

Prin contractia sfincterului Oddi poate mari intens presiunea biliara, cucresterea transaminazelor serice si a valorilor amilazemiei si lipazemiei.

Asupra S.N.C. produce tremuraturi, insomnie, convulsii si delir.Asupra ap aratu lui circulator: hipotensiune ortostatica cu consecinte,

neplacute in infarc miocardic si insuficienta cardiaca.

15


16/55

Morfina la doze mari scade temperatura corpului prin deprimarea centruluitermoregulator, vasodilatatie periferica si scaderea consumului de oxigen,Administrata la gravide cu cateva ore inainte de expulzie, intarzie aparitiarespiratiei 1anou nascut,

Morfina se utilizeaza ea analgezie numai in situatia in care alte analgezicenu au fost eficaee. Bolnavul nu trebuie sa stie ca primeste morfina, In afectiuniacute tratamentul eu morfina sa fie cat rnai seurt posibil. Efectul morfinei estesimptomatic. El poate masca evolutia bolii. In prezent utilizarea morfinei este multrestransa, fiind preferate morfinomimetice de sinteza,

Morfina se utilizeaza in operatii de mica chirurgie, cand nu se poate faceanestezie generala. Este folosita pentru eombaterea durerilor postoperatorii, ininfare miocardic, fracturi, arsuri, neoplasme. In eolici biliare si renoureterale sefoloseste numai asociata eu antispastiee. Este folosita si In edem pulmonar acut,preanestezie pentru chirurgia general a si ca adjuvant la anestezicele generale ininteventii chirurgicale majore.

Morfina este contraindicata la sugan si copii sub 2 ani, batrani, debili,hipotiroideni, edern cerebral, traumatisme cramene, hipertrofie de prostata,afectiuni convulsivante si abdomen acut. Datorita eliberarii de histamina,deprimarii respiratiei si reflexului tusei si diminuarii secretiilor, agraveaza evolutiaastmului, cordului pulmonar, emfizemului si poate produce chiar decesul laastmatici. Prin eliberarea de histamina agraveaza afectiunile alergice. Ininsuficienta hepatica avansata poate declansa coma. Este administrata cu prudentain hemoragiile gastro-intestinale. Administrata la gravide eu putin timp inainteatravaliului, produce prelungirea acestuia, intarzierea respiratiei spontane si asfixiela nou-nascut, Este necesara naloxona 0,01 mg! kg intramuscular la nastere. Dacase administreaza in pancreatita acuta hernoragica si dupa interventiile ehirurgicale

16


17/55

pe arborele biliar, poate produce efecte grave datorita eontraeturii sfincteruluiOddi.

Intoxicatia acuta cu morfina: Se produce inhibitia intensa a S.N.C. pana lacoma profunda. Pupila este punctiforma, tensiunea arterial a moderat scazuta,tahicardie, hipotonie musculara, piele rece, palida sau cianotica, diureza scazuta,Exitus in 3-12 ore prin paralizia centrului respirator. Efecte toxice apar la dozepeste 30 mg S.c la adult. Doza letala la eei neobisnuiti este de peste 60 mg s.c si120 mg oral.La toxicomani 0,25-50 mg de morfina, Tratamentul se face cunalorfina, repetata la 1-2 ore dupa sau naloxon, incalzirea bolnavului, sustinerearespiratiei, eventual spalaturi gastrice.

Intoxicatia cronic a cu mortina: Se poate instal a dupa cateva zile, pana ladoua saptamani de administrare regulata ajungandu-se la doze de 0,1-0,2 g dar si2-3 g/Zi. Toxicomanii au aparenta normala, prezinta constipatie, anorexie, mioza,hiperlac-tacidemie si usoara anemie. In faze le mai avansate apare incoordonaremotorie si casexie, scaderea rezistentei, Psihic cu scaderea functiilor intelectuale,instabilitate, melancolie, anxietate, neincredere, viclenie, rautate, Toleranta esteevidenta pentru efectele analgezice, deprimant respirator, emetic si vagoton. Nu seinstaleaza toleranta pentru efectele constipante si miotice.

Sindromul de abstinenta apare dupa circa 10 ore de la ultima administrare,se manifesta prin tulburari de intensitate crescanda in primele 2-3 zile, apoi seadepana in ziua 6-10. In cursul sindromului rareori apare colaps sau exitus. Sindromulare 4 faze: usoara (neliniste, cascaturi, senzatie de frig, hipersalivatie, Iacrimare),moderata (nervozitate, tremor, midriaza, anorexie, vorne), marcata (hipertermie,polipnee, insomnie, hipertensiune arteriala), severa (colici abdorninale, vorne,diaree, refuzul apei si al alimentelor). Sindromul de abstinenta poate fi declansateu gravitate crescuta, prin administrarea de antagonisti cornpetitivi ai morfinei eanalorfina sau nalaxon.

17


18/55

Dependenta de morfina este un fenomen incrucisat eu toatemorfinomimeticele.

Tratamentul se efectueaza numai in spitalele de psihiatrie si consta inreducerea treptata a morfinei sau in inlocuirea acestuia eu petidina sau matadona sidiminuarea gradata a substituentului.

Preparate farmaceutiee industriale:MORFINA, fiole de 1 ml cu solutie 2 %,MORFINA. CU ATROPINA, fiole de 1 ml cu 20 mg morfina clorhidrica si 1

mg atropina sulfuricaMod de administrare:- Premedicatie; adulti: 10-15 mg. s.c. sau i.m. eu 0 ora inainte de operatic

copi: 0,05-0,1 mg / kg, eel mult 10 mg- Analgezie preoperatorie: adulti: 10-20 mg i.m. sau i.v

copii: 0,05-0,1 mg / kg i.m- In timpul anasteziei 0,1 mg / kg i.v., repetat la fieeare 40-60 minute- Analgezie postoperatorie: adulti: 10-20 mg i.m. la 4 ore sau perfuzie i.v.

8-10 mg in 30 minute, apoi 2-2,5 mglora

copii: 0,1-0,2 mg / kg i.m. sau s.c. repetat lanevoie, eel mult 15 mg odata,

Doze mai mici la virstnici si boli cardiorespiratorii. Oral, este mai putinactiva. Doza maxima =20 mg odata si 60 mg / 24 ore.

18


19/55

2.6.2. CODEINA SAU METILMORFINA

Codeina se absoarbe bine in tubul digestiv. In fieat este partial demetilata siNvdemetilata, rezultand morfina si noreodeina. Cea mai mare parte se elimina prin. ~unna.

Actiunea sa analgezica este maxima dupa 0 ora si dureaza 2-4 are. Aceastaactiune este mediocra, fiind de 8-10 ori mai redusa decat a morfinei. Code inapotenteaza actiunea altor analgezice cu care se asociaza,

Asupra respiratiei exere ita actiuni similare eu morfina dar de intensitateredusa, Codeina are un efect antitusiv de trei ori mai slaba decat morfina.

Are actiune sedativa redusa, Nu produce euforie. Constipatia sau voma aparmult mai rar decat in cazul morfinei. Administrarea indelungata a codeinei poateduce la dependenta, dar nu s-a descris eufomanie.

Dupa doze mari, mai ales la copii, poate determina secure musculare sauconvulsii, prin stimularea maduvei .

Codeina se utilizeaza sub forma de sare clorhidrica sau fosforica.Ca antitusiv se administreaza per os 10-30 mg odata si 100 mg pe zi. Dozele

maxime sunt de 100 mg odata ~i 300 mg pe 24 de ore. Se poate asocia euexpectorante sau sedative.

Ca analgezic, codeina se recomanda in dureri de intensitate redusa, inasociatie cu alte analgezice.

Codeina nu se va prescrie in afectiuni bronho-pulmonare acute, insuficientacardiaca grava, insuficienta renal a si la copii sub trei ani.

Preparate farmaceutice:SIROP DE CODEINA 0,2 %,CODEIN FOSF AT comprimate de 15 mg,CODEINA FOSFORlCA comprimate de 15 mg, TUSOMAG solutie, sefoloseste sub forma de picaturi contra tusei si contine 1% codeina

19


20/55

2.7. SUBSTANTE SEMISINTETICE

2.7.1. HIDROMORFON

Hidromorfonul este a cetona dehidrogenata a morfinei.Are actiune analgezica de cinci ori mai intensa dedit morfina, eu latenta mai

scurta si durata mai redusa (2-3 ore). Are si proprietati antitusive.Fenomenele secundare sunt mai recluse dedit in cazul morfinei. Nu produce

mioza. Dependenta si eufornania se dezvolta mai tarziu decat dupa rnorfina. Poatefavoriza aparitia spasmelor muschilor netezi.

Se utilizeaza ca sare clorhidrica sau sulfurica, 3 mg avand actiuneanalgezica asemanatoare eu 15 mg morfina.

Se administreaza in doze de 1-4 mg pe zi , per os sau s.c. Doza maxima peros este de 5 mg odata ~i15 mg pe zi, iar cea s.c. este de 3 mg odata si 10 mg pe zi.Nu se intrebuinteaza sub varsta de 10 ani.

Preparate farmaeeutiee:HIDROMORFON, contine 2 mg clorhidrat de dihidromorfinona pe 1 mlHIDROMORFON ATROPINA, contine 0,3 mg atropina sulfuricaHIDROMORFON SCOPOLAMINA, contine 0,3 mg bromhidrat descopolamina

2.7.2.CODETILINA SAU DIONINA

Dionina are actiune asemanatoare eu ale rnorfinei, dar este un analgezie maislab. Are efeete similare eu codeina asupra centrului tusei. Aplicata local pe

20


21/55

corneea inflamata, favorizeaza vindecarea datorita hiperemiei si treceriilimfocitelor din vasele sanguine. Actiunea sa asupra conjunctivitei dureaza 30-60minute si este urmata de 0 usoara analgezie datorita absorbtiei. Pentru aplicarelocal a se folosesc solutii de 2-5 0 / 0 , instalate in sacul conjunctival.

Dionina se utilizeaza ca antitusiv sub forma de sare clorhidrica in doze de10-30 mg odata. Doza maxima pentru odata este de 50 mg, iar pentru 0 zi 150 mg.

Dionina nu se administreaza in pneumonie.HEROINA sau diacetil morfina, are actiuni analgezice si euforizante mult

mal puternice decat ale morfinei. Deprima intens centrul respirator si al tusei.Deterrnina rapid dependenta si eufornanie care este grava ~i se trateaza difieil. Dinaceasta cauza utilizarea heroinei este interzisa

2.S. SUBSTANTE SINTETICE

2.8.1. PETIDINA (MIALGIN, DOLANTIN, DEMEROL)

Petidina este inrudita chimic eu morfina si atropina, fiind esterul etilic alacidului N-metil 4 fenilpiperiden 4 carboxilic. Dupa administrare per aspetidina se absoarbe in 20-60 minute, iar de la locul injectiei i.m. in 15minute. In ficat sufera un proces de demetilare si hidroliza, Metabolizareaeste incetinita sau inhibata in bolile hepatice. Se elimina prin urina subforma metabolizata.Petidina produce analgezie si euforie. Efectul sau analgezic se situeaza intre

eel produs de morfina si code ina, 80-100 mg determinand aceasi analgezie ca 15mg morfina. Durata actiunii este mai scurta (2-3 ore).

21


22/55

Are efect deprimant respirator mai redus decat morfina. I.v. deprima intensrespiratia, Petidina nu deprima centrul tusei si nu produce retentie urinara, dardeprima reflexul laringian. Relaxeaza bronhiile contractate spastic, reducand ;;isecretiile, Produce hipotensiune, la doze mari deprima centrii vasomotori.Actiunea histaminoeliberatoare este redusa. De asemenea sedarea si efectulhipnotic sunt neinsernnate. Petidina potenteaza insa actiunea sedativelor ~hipnoticelor. Are efect de tip chinidinic. Contracta sfincterul Oddi si crestepresiunea in vezicula biliara. Nu produce constipatie, iar greata si vorna apar rar.Favorizeaza relaxarea colului uterin. Petidina traverseaza placenta si deprimarespiratia fatului,

Petidina este utilizata in tratamentul durerilor nu prea intense, asociate cuspasme ale musculaturii netede. De asemenea se utilizeaza in prenarcoza, ininterventii chirurgicale de scurta durata, analgezie obstetricala, emboliepulmonata.

Efectele secundare constau in senzatie de guru uscata, ameteala, Dozelemari pot provoca fenomene de excitatie ale S.N.C. halucinatii, convulsii, colaps sicoma.

~In urma administrarii repetate se dezvolta toleranta, care intereseaza

actiunea analgezica, neinfluentand actiunile de tip atropinic,Petidina este contraindicata in astm bronsic, emfizem, insuficienta cardiaca,

hipertensiune intracraniana, tumori sau rani cerebrale, insuficienta hepatica severa,insuficienta suprarenal a , epilepsie.

Petidina se administreaza per os, s.c. si i.m. in doze de 25-100 mg. Dozamaxima pentru odata este de 150 mg iar pe 24 ore este de 300 mg.

Preparate farmaceutiee: MIALGIN fiole de 2 ml ell 100 mg petidina,

22


23/55

2.8.2.FENT ANYL

Fentanylul este inrudit chimic cu Petidina.Efectul sau analgezic este foarte puternic, 0 doza de 0,2 mg avand actiune

echianalgezica eu 10 mg morfina. Actiunea apare imediat dupa injectare i.v. si sementine 30-60 minute.

Fentanylul deprima cenrul respirator, determina brahicardie, bronhospasm sitranspiratie, care sunt diminuate sau antagonizate prin atropina, Dozele mari sunturmate de hipotensiune arteriala.

Este contraindicat asocierea eu alte morfinomimetice, barbituriee,fenotiazine.

Preparat farmaceutic: FENTANYL fiole de 10 ml

2.8.3. METADONA (S INTAUX )N , :MECOD IN ,POLAM IDON)

Metadona are absorbtie buna digestive cu biotransformare mica la primulpasaj hepatic, se elimina prin urina, in cea mai mare parte modificata.

Este activa atat dupa administrare per os cat si parenteral. Dupa administrareparenterala actiunea sa analgezica este aproximativ egala cu a morfinei, dar maipersistenta, durand pana la 6-8 ore. Efectul apare dupa 30 de minute de laaplicarea per os si este mai redus dedit dupa administrare parenterala,

Metadona deprima mai slab centrul respirator decat morfina. Dupa injectarei.v. deprimarea devine intensa si este insotita de brahicardie, datorita unei actiunide stimulare vagala, Metadona deprima intens centrul tusei. Actiunile sedative,hipnotice, euforizante si constipante sunt mai reduse dedit in cazul morfinei. Areefecte emetizante, mai ales dupa administrare orala.

23


24/55

Metadona se utilizeaza in aceleasi cazuri ca si morfina. Se mai poate folosica antitusiv in : caz de tusa neproductiva, In TBC pulmonar si in cura dedezintoxicare la morfinomani.

Are contraindicatiile morfinei, nu se administreaza in sarcina.Doza este de 2,5 mg odata si 10 mg pe zi. Doza maxima odata este de 15 mg

si 30 mg pe zi.Preparat farrnaceutic: SINT ALGON comprimate cu 2,5 mg metadona, fiole

de 1 ml care coniine 5 mg clorhidrat de metadona,

2.8.4. PIRITRAMIDA (DIPIDOLOR, PIRIDOLAN)

Piritramida este un analgezic de sinteza cu structura apropiata de metadonasi petidina, Actiunea analgezica este mai intensa dedit eel al morfinei si dureazapan. la 6 are. Piritramida se utilizeaza In dureri profunde In cadrul tumorilormaligne sau postoperatorii. Poate produce senzatia de gura uscata, greata, vema,ameteli, tulburari de vedere, hipotensiune arteriala si stare de neliniste. Are actiuneredusa asupra centrului respirator, nu produce constipatie. Determina toleranta detip narcotic.

Piritramida este contraindicata in ciroza hepatica, mixedem si la batrani,Preparat farmaceutic: DIPIDOLOR fiole, coniine 15 mg piritramida, Seadministreaza i.m.15 rug odata, 45 rug pe zi.

24


25/55

2.8.5. LEVORFAN

Levorfanul are actiune analgezica mai puternica ~i mai durabila decatmorfina (6-8 ore). Se utilizeaza sub forma de tartrat. Se administreaza per os 1,5-3mg si s.c. 2 mg s.c.

2.8.6. PENTAZOCIN (FORTRAL, TALWIN, LEXIN)

Pentazocina are absorbtie buna orals eu biotransformare intensa la primulpasaj hepatic. Traverseaza placenta si bariera hematoencefalica. Se elimina prinurina 10 % nemodificata,

Pentazocina este un analgezic de 2-3 ori mai slab decat morfina, cu duratade 4-6 are. Are efect sedativ moderat sau intens, nu influenteaza actiunea centralaa alcoolului. Deprima respiratia mai slab ca morfina si de durata mai scurta, efectantagonizat slab de arnfetamina, cafeina si metilfenidat, neinfluentat denicetamida. Actiunea apare cu intensitate mica si la nou-nascuti ai carer marne auprimit pentazocina in timpul travaliului. Pentazocina diminua moderat viteza dego lire a stomacului si tranzitul intestinal, contracta putin sfincterul Oddi. Nuproduce retentie urinara, La doze peste 2 mg I kg creste tensiunea arterial a sifrecventa cardiaca,

La am, dupa administrare prelungita, injectabila, poate aparea dependentafizica slaba. Efectul este mult mai mic dupa administrarea orala. Sindromul deabstinenta la pentazocina este de mica intensitate, cu fenomene de acelasi tip ca lamorfina, Nu suprima sindromul de abstinenta la morfina dar are efect redus dedeclansare a sindromului de abstinenta la toxicomanii pentru morfinornimetice.Pentazocina poate antagoniza efectele analgezice, cardiovasculare, respiratorii si

2 S


26/55

comportamentale ale morfinei. Alte efecte adverse ale pentazocinei sunt: sedareameteli, greturi, vorne, vaso-dilatatie cutanata, transpiratii, tulburari vizuale,deprimarea respiratiei, halucinatii,

Pentazocina este contraindicata in traumatisme craniano-cerebrale. Se vaadministra cu precautie la eopii sub 12 ani.

Preparat farmaeeutic: FORTRAL eomprimate de 50 mg, fiole de 1 ml eu 30mg pentazocina, Se administreaza: injeetabil (s.c., i.m., i.v.), 30-60 mg in functiede intensitatea durerii de 3-6 ori pe zi, oral, 25-100 mg odata, repetat de 4-6 ori in24 are.

2.8.7. TILIDINA

Tilidina are efect analgezic situat intre morfina si code ina. Are toateproprietatile farmacodinamice ale morfinomimeticelor, cu intensitate mai redusadecat morfina. Suprima sindromul de abstinenta la morfina,

Tilidina nu poseda efectele secundare ale morfinei si nu dctermina tolerantasau toxicomanie.

Este contraindicat in sarcina si la copii sub 2 ani. Se administreaza la adultisi copii peste 14 ani, zilnic 50 mg de 1-4 ori, 20 picaturi solutie, de 1-4 ori, 1-4supozitoare de 75 mg, 1-4 fiole. La eopii peste doi ani, de 3-4 ori pe zi cate 1picatura / an varsta,

26


27/55

2.9. ALTE MORFINOMIMETICE

A. Derivati semisintetici:Oxymorphonum: sinonime; Nalorfan, NumorfanMetildihidromorfinona: sinonime; MetoponDihidrocodeinona: sinonime; Dicodid, HidrocodonOxycodonum: sinonime; EucodalDohydrocodeinum: sinonime; Paracodin

B. Din grupa petidinei:Alphaprodinum: sinonime; Anadol, NisentilAnileridinum: sinonime; Alidine, LeridinPiminodinum: sinonime; AlvodineTrimeperidinum: sinonime; ProdemolPhenoperidinurn: sinonime; Operidine

c. Din grupa metadonei:Dextromoramidum: sinonime; Palfium, IetriumDipipanonum: sinonime; PipadonePhenadoxonum: sinonime; Heptalgin

D. Cu alte structuri chimiceRacemorphanum: sinonime Dromoran, CitarinLevorphanolum: sinonime; Levo-DromoranPhenazocinum: sinonime, Phenobenzorphan, NarphenBuprenorphinum: sinonime; TemgesicButorphanolum: sinonome; Stadol

27


28/55

210. ANTAGO~m ANALGEZlCELORNARC011CE

Sunt medicamente care antagonizeaza efectele majore ale morfinei si alealtor analgezice narcotice.

2.10.1. NALORFINA (ANTORFIN, NALINE)

Nalorfina antagonizeaza competitiv actiunile respiratorii si circulatorii alemorfinei ~i al anlgezicelor narcotice, avand afinitate mai mare pentru aceasireceptori.

In intoxicatiile acute reface sensibilitatea centrului respirator fata debioxidul de carbon. Nalorfina traverseaza placenta. Poate fi administrataparturientelor care au primit morfina, prevenind asfixia noului-nascut. Inintoxicatia acuta cu morfina 1 mg antagonizeaza efectul a 3-4 mg morfina,

Nalorfina se poate administra S.c ,i.m si i.v. Nu se va administra decat incazurile de intoxicatie acuta eu morfina, deoarece in afara acesteia poate determinadeprimarea respiratiei, hipotensiune arteriala si tulburari psihice.

Preparat farmaceutic: NALORPHINE, contine 5 mg substanta activa pefiola,

28


29/55

2.10.2. LEVALORFAN (LORFAN)

Levalorfanul este un antagonist mai activ decat nalorfina. Dupa injectareai.v. actiunea sa incepe peste un minut si dureaza 2-5 ore.

I n vederea antagonizarii depresiei respiratorii produsa de unele analgezicenarcotice, se utilizeaza urmatoarele doze de levalorfan: 0,3 mg pentru 15 mg sau 3mg levodromoran si 1 mg pentru 100 mg petidina,

CAPITOLUL3

ANALGEZICE NENARCOTICE(ANALGEZICE ANTIPIRETICE SAU NEOPIOIDE;ANTIINFLAMA TOARE NESTEROIDICE)

Medicamentele antipiretice, analgezice si antiinflamatoare cuprind un grupheterogen de compusi, cu structura chimica diferita, dar eu efeete farmaeologice sireactii adverse asemanatoare. Cercetarile recente au stabilit ca asemanareaefectelor terapeutiee si a reactiilor adverse este determinata de faptul ca toateaceste substante interfera cu caile biochimice implicate in biosintezaprostaglandinelor si a altor substante autaeoide corelate eu aeestea. Toatemedicamentele din aceasta grupa asociaza in proportie variata actiunile analgezice,antipiretice si antiinflamatorii, fiind folosite fie ea medicamente simptomatieepentru actiunile analgeziee si antipiretice in diferite algii si stari febrile, fie pentruactiunea antiinflamatorie in boli reumatice.

29


30/55

3.1. BAZE FIZIOPATOLOGICE

3.1.1 FIZIOPATOLOGIA TERMOREGLARII

A. Homeostazia terrnica: Asigura desfasurarea normala a proceselorbiochimice. Este rezultatul unul echilibru intre producerea de caldura(termogeneza) si pierderea de caldura (termoliza), realizat prin interventia unormecanisme fiziologice.

B. Termogeneza: Este asigurata pnn reactii biochimice, procesemetabolice energetice din tesuturi, indeosebi din muschi $i ficat.

C. Termoliza: Este rezultatul interventiei unor factori fizici. Se realizeazaprin radiatii de unde calorice, convectie, conductie, evaporarea apei prin plamanisi piele, incalzirea hranei si aerului inpirat. Printre factorii care intevin inconservarea si pierderea caldurii sunt mentionate: diametrul vaselor cutanate,variatiile volumului sanguin, modificarea debitului cardiac.

D. Reglarea temperaturii corpului: Se realizeaza pnn mecamsmecomplexe care irnplica receptori termici periferici, cai nervoase aferente, centritermoregulatori, cai nervoase eferente, mecanisme efectoare. Centrii termoreglariicontroleaza pierderea de caldura si producerea de caldura, Legatura dintre centriisi mecanismele efectoare se realizeaza pe cale nervoasa $i humorala.

E. Tulburari ale termoregHirii: Apar in cazul unui dezechilibru intretermogeneza si termoliza.

Se cunosc:a. Hipotermia: scaderea temperaturii corpului prm racire excesiva,

leziuni ale S.N.C, intoxicatii.

30


31/55

b. Hipertermia: cresterea temperaturii corpului prin incalzire externaexcesiva, Forme.socul caloric, socul solar.

c. Febra: Cresterea temperaturii corpului datorita functionarii anonnalea centrilor termoreglatori, la un nivel superior celui fiziologic, desi eupastrarea echilibrului dintre termogeneza si temoliza .Este 0 reactiegenerala, nespecifica, de raspuns a organismului [ata de un agentnoci v. In functie de cauza febra poate fi: infectioasa, de rezorbtie,neurogena, de deshidratare, toxica,

3.2. BAZE FARMACODINAMICE

Analgezicele antipiretice actioneaza analgezie numai la nivelul talamusului,ridicand pragul perceperii durerii, fara a influenta reactia la durere. Efectulanalgezic pentru unele substante din aceasta grupa, se manifesta mai evident indurerile somatice, cele localizate si superfieiale eu sau rara 0 componentsinflamatorie si este mai slab in durerile viscerale, profunde si generalizate.Analgezicele antipiretice influenteaza si centrul termoregulator rara a mai aveaalte efecte asupra S.N.C. Nu produc efecte sedative, sornnolenta si somn. Nu auefecte asupra aparatului digestiv, respirator, cardiovascular. Unele analgeziceantipitetice au si efect antinflamator.

Analgezice1e antipiretice scad febra actionand la nivelul centrilortemoregulatori 9i anume le scad nivelul functional tinzand sa-l readuca la valorinormale. Ca urmare se produce vasodilatatie periferica, transpiratie, scadereametabolismului. Substantele nu au efect cand centrii termoregulatori functioneazanormal, deci nu scad temperatura norrnala a organismului, nu sunt hipotermizanteci numai antipiretice. Febra poate fi scazuta si prin medicamente care actioneaza

31


32/55

specific dar indirect, asupra agentilor biologici patogeni, de exemplu prmantibiotice si chimioterapice.

In principiu tratamentul unei febre se instituie dupa cunoasterea cauzei sieste conditionat de aceasta. In infectiile virale acute ale cailor respiratoriiantipireticele reprezinta medicatia de electie, in formele usoare si medii,necomplieate, la bolnavii care nu au suferinte organice si la care antibioticele ~ichimioterapicele nu sunt necesare. In febrele infectioase cu germeni sensibili laantibiotice sau ehimioterapiee se va administra medicatia specifica, Antipireticelese asociaza la acestea numai in cazurile cu febra mare, cu repercusium asupraS.N.C. si aparatul cardiovascular.

In calitate de analgezice, se folosesc de multe ori abuziv in tratamentulmultor forme de dureri somatice ca cefalee, migrene, nevralgii, mialgii, artralgii,dureri dentare si in unele dureri viseerale de intensitate mai redusa,

o alta utilizare irnportanta si eea mai justificata consta in tratarea diverse lorforme ale bolilor reumatiee. Unele preparate se folosese in special in tratamentulreumatismului aeut, altele in eazul poliartritei eroniee evolutive. Eficienta lor esteincontestabila: eu toate acestea este necesar sa se sublinieze di in majoritateaeazurilor cardita reumatismala este putin sau deloc influentata. Mai trebuie retinutfaptul ca aceste medicamente sunt lipsite de orice valoare in profilaxiareumatismului.

Analgezicele antipiretice se mal pot folosi si in tratamentul afectiunilorortopedice (entorse, luxatii, fracturi). In acest caz se cornbina proprietatileanalgezice cu cele antiinflamatoare, In fine ele se folosesc ~i in tratamentul gutei,'in colici renale si biliare si in dismenoree.

32


33/55

3.3. BAZE FARMACOTOXICOLOGICE

Se deosebesc fundamental de analgezieele narcotice, intrucat nu produeeuforie, toleranta, dependenta fizica si psihica, deci nu deterrnina toxieomanie.Pro due efecte adverse earacteristiee fiecarui grup ehimie si ehiar fiecareisubstante.

3.4.FARMACOTERAPIE

Analgezieele antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice, bazate peactiunile analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica, Pentru fieeare dinaceste tipuri de indicatii, substantele pot fi folosite fie singure, in administrareizolata, fie asociate, in formule eomplexe.

In prineipiu, in cadrul asocierilor se poate realiza:1. Un efect aditiv, cand se folosesc substante din grupe ehimice diferite dar

care au actiune pe acelasi sustrat. Avantajul asocierii consta in faptul ca sefolosesc, din fiecare substanta, doze mai mici decat in cazul administrarii lorizolate, iar efectele adverse ar fi mai reduse, ca frecventa si intensitate, avand invedere si faptul ca fiecare grup chimic are reactii adverse diferite, caraeteristice.

2. Un efect de potentare, mai eficient dedit precedentul, cand se folosescsubstante cu actiune pe substraturi diferite. In aceste asocieri, in afara deanalgezice antipiretice cu diferite structuri chimice se pot introduce:

a) barbiturice, care maresc efectul analgezic si eel antispastic ~1 potantagoniza actiunea stimulatoare centrala manifestata de acidacetilsalicilic ~i aminofenazona 1aunii bolnavi;

33


34/55

b) codeina, care are efect analgezic propnu, comparabil cu acidacetilsalieilie si actioneaza si ea antitusiv

e) cafeina, care prin actiunea vasoconstrictoare cerebral a contribuie lamarirea efectului terapeutic in cefalei vasculare

3.5. CLASlFICAREA ANALGEZICELORNENARCOTICE

Dupa criteriul compozitiei chimiee analgezicele nenarcotice se clasifica in:1. Salicilati (derivati ai acidului salicilic)2. Derivati ai pirazolonului3. Derivati ai pirazolidinei4. Derivati de anilina5. Derivati de chinolina6. Derivati de acid antranilie7. Derivati de indol8. Cornpusi eu structura diversa

3.6. DERIV ATI AI ACIDULUI SALICILIC

Acidul salicilic se gaseste in salcie sub forma unui glucozid denurnitsalicina. Este 0 substanta insolubila in apa, solubila in grasimi si solventi organici.Are proprietati antiseptice si dezinfectante slabe, este cheratolitic, inconcentratii mari; cheratoplastic, in concentratii mici, are si efeete antisudoripare.

34


35/55

Se utilizeaza drept conservant al alimentelor si in dermatologie pentruefectul sau cheratolitic. Acidul salicilic este 0 substanta foarte iritanta, datoritaacestui fapt nu se poate administra per os.

Derivatii acidului salicilic cu larga utilizare terapeutica sunt rezultati prinsubstituire la nivelul gruparii carboxilice sau la nivelul gruparii fenolice dinmolecula acidului salicilic.

3.6.1. SALICILATUL DE ME TIL

Se foloseste pentru proprietatile sale revulsive si analgezice in tratamentullocal al durerilor de natura reumatica. Este folosit sub forma de lotiuni, linimente,pomezi, unguente in concentratii de 3-20 %. Absorbtia sa percutana este limitata,totusi este suficienta pentru producerea efectelor terapeutice.

Preparat farmaceutic: SALIFORlvI, unguent

3. 6. 2. SALICILA TUL DE AMIL, SALICILA TUL DE GLICOL

Au proprietati similare, mirosul lor este acceptabil. Cu toate acestea,utilizarea lor este mai limitata dedit a salicilatului de metil.

3.6.3. SALICILATUL DE SODIU

Este sarea de sodiu a acidului salicilic. Se prezinta sub forma de cristalealbe, usor solubile in apa, ell gust neplacut. Se absoarbe bine in tubul digestiv, 0mica parte se absoarbe inca in stomac. Cu toate acestea, cea mai mare parte se

35


36/55

absoarbe la nivelul intestinului subtire, datorita suprafetei absorbante mai man.Excretia se face aproape exclusiv prin urina, prin secretie tubulara.

Salicilatul de sodiu are activitate analgezica redusa, efectul sau antipireticde asemenea moderato

Proprietatea antiinflamatoare este insa evidenta, Sub influenta sa se reducesi apoi dispare exudatul articular, tumefierea si roseata articulata dispar, se reiaumiscarile articulare. Concomitent se normalizeaza VSH-ul, cardita este putin saudeloc influentata.

Efectul uricoziric este datorat unui meeanism de actiune complex. Dozelemiei inhiba secretia uratilor si asfel produc retentia acestor compusi. Pe masura cedoza creste resorbtia tubulara incepe s a fie impiedicata.se ajunge la un echilibruintre blocarea secretiei si inhibitia resorbtiei, in acest eaz, secretia uratilor nu semodifies. Numai la doze mari are loc 0 deprimare a resorbtiei uratilor, ceea ceduce la aparitia efectului uricozuric.

Salicilatul de so diu se foloseste aproape exc1usiv in tratamentul boliireumatismale, in alte forme de reumatism utilitatea sa este mai redusa.

In combinatie cu alte analgezice antipiretice se intrebuinteaza ca analgezicsi/sau antipiretic. Utilizarea sa ca antigutos este aproape complet paras ita.

Reactiile alergice produse de salicilatul de sodiu sunt rare. Cazurile deintoxicatie usoara prezinta simptome de salicilism, De multe ori aceste simptomedispar pe masura ce progreseaza tratamentul. Mult mai frecvente sunt tulburarilegastro-intestinale produse de doze mari de salicilati, La doze mari apare sihiperventilatia, Alte efecte secundare se manifesta prin hemoragii gastro-intestinale, hernoragii menstruale excesive. Salicilatul este un antagonist alvitaminei K. La doze rnari por aparea leziuni renale sau hepatice. La dozeexcesive, letale, simptomele de stimulare a S.N.C constau in delir ~i convulsiiurmata de deprimare si moarte.

36


37/55

Salicilatul de sodiu se administreaza per os, sub forma de drajeurienterosolubile. Se mai poate adrninistra si i.v. cand efectul este mult mai rapid, darde mai scurta durata. Dozele de salicilat variaza. Salicemia eficienta este de 35-50mg %. Realizarea acestei salicemii necesita uneori doze relativ mici (4-6 g pe zi),in alte cazuri sunt necesare doze mult mai mari, aproape toxice (pana la 20 g pezi). Dozele trebuiesc divizate in 4-6 prize pe zi.

3.6.4. ACIDUL ACE TIL SALICILIC (ASPIRINA)

Aspirina se prezinta sub forma de cristale sau pulbere cristalina .alba, cugust acid, solubila in apa. Are absorbtie buna digestiva, Este distribuit inegal intesuturi, traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta. Trece in cantitati miciin laptele matern. Se elimina pe cale renala cu filtrare glomerulara si reabsorbtietubulara,

Aspirina este posibil cel mai utilizat analgezic. Singura, sau in combinatie,se utilizeaza intr-o serie de dureri somatice ca: cefalee, nevralgii, rnialgii, artralgiisi in dismenoree. Se poate folosi ~i in dureri mai putemice. Dupa unele cercetarirecente, formele solubile de aspirins s-ar putea utiliza chiar ~i in infarctulmiocardic.

Aspirina se intrebuinteaza pe scara larga si in tratamentul boliireumatismale. Efectul antiinflamator, antireumatic se datoreste blocarii ireversibilea ciclooxigenazei eu diminuarea formarii prostaglandinelor proinflamatoare.

Este un antipiretic mai putin intens decat aminofanazona. Efectul sedatoreste mai ales cresterii termolizei prin dilatarea vaselor superficiale ~

37


38/55

transpiratiei. In febra din infcctii, pnn scaderea producerii prostaglandinelor,intcrvinc mai intcns si mecanismul central hipotalamic.

Printre alte efecte ale aspirinei amintim eel uricozuric, hipoglicemiant,hipocolesterolemiant. Utilizarea pe termen lung a aspirinei pare a reduce lajumatate riscul de cataracta.Efectele secundare ale aspmnei: Spre deosebire de salicilatul de sodiu,aspIrma produce freevent reactii de sensibilizare. Produce iritatia mucoaseigastrice eu pirozis, gastralgii, greturi, vomc, stimularea secretiei de acid siscaderea mucusului. 0 alta cornplicatic frecventa dupa administrare estehemoragia gastro-intestinala, in special gastrica, insa hcmoragiile grave sunt rare.Aspirina nu produce ulcer gastric dar favorizeaza aparitia acestuia la bolnavii euteren u1ceros. Doze mari administrate la femei care alapteaza pot producefenomene hemoragice la sugari. Efeetele adverse digestive sunt dependente dedoza si de forma farmaceutica, mai frccventc eu comprimatelc obisnuite, pejurnatatc cu formclc solubile si cu cdc entcrosolubilc.

Aspirina produce hipocoagularc, cu favorizarca hemoragiilor, pnn douamecanisme: actiune antiagrcganta plachetara, care se manifesta la doze tcrapeuticesi actiune hipoprotrombinizanta, care aparc la doze mari. Aceasta din urma actiunepoate fi antagonizata prin injectarca de vitamina K.

Asupra aparatului circulator produce retentie clorurata, hipertensiunearteriala, La doze toxiee produce dcprimarc cardiaca si vasodilatatie periferica,

Aspirina agraveaza astmul bronsic rnai ales la bolnavii eu polipi nazali sausinuzita cronica.

Pot aparca manifestari alcrgicc ca cruptii cutanate, urticarie, edemangioneurotic, crize de astm.

38


39/55

Asupra S.N.C produce euforie, tulburari de echilibru. La concentratiisanguine peste 300 mg 11 , realizate cu doze unitare de 1,2 g, produce diminuareaacuitatii auditive, zgomote in urechi, reversibile la oprirea administrarii.

Salicilatii au fost suspectati a creste frecventa sidrornului Reye la copii sub12 ani suferind de boli febrile, indeosebi varieela si influenza.Aspirina mai poate produce si alte efeete adverse ca hepatita asimptomatica,mai ales la bolnavi cu lupus eritematos si poliartrita reumatoida,

Intoxicatia acuta apare la administrarea de doze mari si se rnanifesta printulburari metabolice importante: initial alcaloza respiratorie, urmare a stimulariicentrului respirator eu hiperventilatie; ulterior, acidoza metabolica prin produsii dehidroliza, eu respiratie Kuusmaul, convulsii, delir. Alte fenomene toxice suntvorne, poliurie, cetonurie, albuminurie, hiperglieemie, epistaxis, hernoragiisubeutanate.

Tratarnentul intoxicatiei acute se face prin spalaturi gastriee, perfuzii pentruinlaturarea dezechilibrului hidroelectrolitic si acidobazic. Bicarbonatul de sodiueste eontraindieat in alcaloza $ i va fi utilizat prudent in acidoza.

Aspirina este contraindicata in gastrite, ulcer gastro-duodenal, insuficientahepatica, alergie la salicilati, diateza hemoragica. Nu se va administra eu 7-10 zileinainte de inteventie chirurgicala, pentru apreveni 0 hemoragie grava. Nu seadministreaza la eopii sub un an.

Preparate farmaceutice:ACID ACETILSALICILIC comprimate de 100,300,500 mg, supozitoareMod de administrare: Oral. La adulti ca analgezic si antipiretic 300-900 mg

1a 4-6 ore, ca antiinflamator 20-40 mg Ikg la 12 ore, timp de luni-ani, caantiagregant plachetar 500 mg la 2-3 zile. La copii ea analgezic si antipiretie 50-65mg 1 kg 124 ore, repartizata In prize la 4-6 ore, cateva zile, ca antiinflamator sepoate administra pana 1a 120-140 mg 1 kg I z i , in primele 2-3 zile, apoi 100 rng I kg

39


40/55

/ zi, in zilele 4- 7 si 70 mg / kg /zi, in continuare. Se mai poate administra si rectalin doze de 50-150 mg / supozitor,

Pentru a evita efeetul iritant gastric, eomprimatele nu se vor inghiti intregi csfaramate, administrandu-se dupa mancare. La nevoie se pot asocia cu antiaeide.

3.6.5. SALICILAMIDA

Salicilamida este amida aeidului salieilie. Are proprietati similare eu cele alesalicilatului de sodiu ~i ale aspirinei. Spre deosebire de acesti compusi, nu sehidrolizeaza in acid salicilic, ci se elimina ca atare sub forma de glucuronid.

Are efect analgezic egal ell al acidului acetilsalicilic, eel antipiretic ~antiinflamator mai slab. Efectele sale asupra S.N.C sunt mai reduse. In general esteputin toxica, lritant grastie mai reclus dedit aspirina.

Are contraindicatiile aspirinei, Se folosesc doze de 1,5-4 g / zi, caantireumatic, repartizate in 3-4 prize, doza poate fi crescuta pana la 8-10 g / zi. Caanalgezic se administreaza in doze de 0,3-1,8 g / zi.

3.7. DERIVATII PlRAZOLONULUI

3.7.1. FENAZONA (ANTIPIRINA, ANALGEZINA)

Fenazona este un analgezic, antipiretic intens si antiinflamator foarte slab.Se foloseste destul de rar ca atare, in schimb se utilizeaza in combinatie cu alteanalgezice antipiretice.Este folosita sub forma unei solutii concentrate 5-20 % inoprirea epistxului. Pe mucoase este slab anestezic local. Actiunea anastezica local

40


41/55

este valorificata in fisuri anale, hemoroizi, fiind introdusa in supozitoare.Sistemic, are actiune redusa anabolizanta.

Poate provoca reactii alergice, deterrnina uneori tulburari digestive,transpiratii, ameteli, cianoza, albuminurile, greturi si varsaturi.

Fenazona este contraindicata in leucopenie, insuficienta cardiaca,insuficienta renala, menstruatie.,

Se administreaza oral, la adulti 0,5 g de 3-4 ori pe zi.

3.7.2. SALIPIRINA (SALIPYRIN)

Are actiune analgezica si antipiretica asemanatoare fenazonei ~1 actiuneantiinflamatoare ca a salicilatului.Salipirina este contraindicata in gastrita, ulcer gastro-duodenal, insuficienta

hepatica si renala.Se administreaza oral, la adulti 0,5-1 g de 3-4 ori pe zi, la copii 100 mg / an

varsta /24 ore.

3.7. 3. AMINOFENAZONA (AMIDOPYRIN,PYRAMIDON)

Aminofenazona se prezinta sub forma de cristale sau pulbere cristalinaalba, eu gust amar si solubila in apa, Are aceleasi proprietati ca ;;i fenazona, cudeosebirea ea efectele sale farmacologice sunt mai puternice. Se absoarbe rapid sintegral din tubul digestiv, nivelul sanguin maxim este atins dupa doua ore. Inorganism se metabolizeaza prin demetilare, eompusul demetilat este inca activ dinpunc de vedere farmacodinamic. Urmeaza apoi un proces de acetilare, compusul

41


42/55

rezultat se elimina pnn urina sub forma nemodificata colorand unna in brun-roscat,

Aminofenazona are cea mai intensa actiune analgezica, iar efecteleantipiretice si antiinflamatoare marcate sunt comparabile cu ale aspirinei, Sefcloseste in tratamentul unor boli febrile sau a unor dureri de intensitate mica. Inreumatismul acut aminofenazona are 0 actiune similara salicilatilor, dar tolerantaeste superioara.

Aminofenazona mai prezinta usoare efecte antihistaminice, antialergice,seade permeabilitatea capilara, efecte antispastice, inhiba in mica masura diureza.

Desi este superioara salicilatilor ca eficienta terapeutica, utilizarea sa estemult restransa de pericolul agranulocitozei. Agranulocitoza este un fenomenalergic deosebit de grav. Alte efecte secundare sunt tot de natura alergica.Fenomenele gastro-intestinale sunt rare si lipsite de importanta, Aminofenazonapoate provoca tulburari sanguine cu anemie aplastica, anemie hemolitica,leucopenie si tulburari urinare, metabolice.

Unele observatii experimentale efectuate in ultimii ani in Japonia au dus laconcluzia ca aminofenazona ar putea avea efecte carcinogenice, deoarece s-aafirmat ca ar reactiona cu alimentele din stomac, in prezenta acidului clorhidric,rezultand nitrosamine, substante cancerigene. Desi nu exista 0 dovada certa a unuiastfel se efect la om, s-a ajuns la scoaterea din terapeutica a substantei in maimulte tari. In afara de argumentul experimental mentionat, interzicerea terapeuticaa aminofenazonei se bazeaza si pe unele statistici care dernonstreaza 0 incidentamai mare a cancerului digestiv in Germania, principala tara consumatoare deaminofenazona.

Experimental administrata in doze foarte man, provoaca convulsiiepileptiforme ~i produce fenomene de excitare ale S.N,C.

42


43/55

Aminofenazona este contraindicata in intoleranta la derivati pirazolonici,leucopenie, agranulocitoza, in cursul radioterapiei, in asociere cu alte substante cuefecte medulotoxiee.

Preparat farmaeeitic: AMINOFENAZONA, comprimate de 300, 100 mgSe administreaza oral, la adulti, ea analgezie si antipiretic doza uzuala estede 300 mg de 2-6 ori pe zi, ca antireumatismal 200-300 mg Izi. La copii, ea

analgezic si antipiretie, doza este de 100 mg Ian varsta Izi, pana la doi ani, pestedoi ani 150-500 mg I zi, ea antireumatismal 100-200 mg I an. Aminofenazona sepoate prescrie si in formule magistrale, in solutii de 1-2 % si in supozitoare.

3.7.4. NORAMINOFENAZONA(METAMIZOL, ALGOCALMIN, ANAL GIN , NOVALGIN)

Noraminofenazona este 0pulbere cristalina alba sau alb-galbuie, solubila inapa. Are absorbtie buna digestiva, Biotransformare, avand ca metabolitiaminoantipirina, rnetilaminoantipirina si acetilaminoantipirina. Se elimina pe caleurinara, 90 % din doza ingerata.

Este un compus eu proprietati similare eu aminofenazona. Efeetele saleanalgeziee si antipiretiee sunt de doua ori mai intense decat a aminofenazonei,efeetul antiinflamator mai slab. Are si efecte antispastice prin actiune directaasupra musculaturii netede. De obicei, efectul antispastic, in colici digestive sauurinare, rezulta ea urmare a inlaturarii durerii.

Reactiile adverse in principiu similare cu ale aminofenazonei, de care sedeosebeste prin riscul mai redus de agranulocitoza si lipsa efectelor caneerigene.

43


44/55

Noraminofenazona este indicata in diferite dureri: nevralgii, artralgii,mialgii, eolici renale, biliare, asociat de obicei cu diferite substante antispastice. Indureri postoperatorii poate freevent inlocui analgezicele morfinice.

Este contraindicat in leucopenie, in intoleranta alergica la derivati depirazol, agranulocitoza, Agranulocitoza care poate apare la noraminofenazona nupoate fi prevazuta, Ea poate surveni dupa prima administrare sau dupa mai multezile de tratament. Bolnavii care primese substanta vor fi preveniti s a opreascaadministrarea si s a eonsulte rnedicul in cazul aparitiei febrei nejustifieate, a uneangine si a ulceratiilor mucoasei bucale. Forma injectabila i.m. a algocalminuluieste contraindieat pana la 3-5 ani.

Preparat farmaceutic: ALGOCALMIN, comprimate de 500 mg. fiole de 2ml cu 1 g substanta activa, supozitoare eu 0,3 g (copii) si 1 g substanta activa(adulti),

Se administreaza.adulti; 1-2 eomprimate de 2-3 ori pe zi, 0 fiola de 1-2 orpe zi i.m., 2-3 supozitoare a 2 g pe zi, copii;3-15 ani: Y4-3/4comprimat de 2-3 orpe zi, 1-15 ani: 1-3 supozitoare de 0,3 g pe zi.

. . . ,3.8. DERIVATI DE PlRAZOLIDINA

3.8.1. FENILBUTAZONA

Fenilbutazona are proprietati antiinflamatoare foarte puternice. Efeetele saleanalgezice sunt reduse, actiunea antipiretica de asemenea este redusa, in schimbactivitatea antigutoasa este rernarcabila.

Fenilbutazona se absoarbe bine in tubul digestiv. La circa doua ore de ladministrare, este atinsa concentratia sanguina maxima. Injectarea i.m deterrnina

44


45/55

absorbtie mai lenta. Metabolizarea se realizeaza prin oxidarea unui radical fenil.Compusul rezultat, oxifenilbutazona este la fel de putemic ca antireumatic. 0 altacale de rnetabolizare da nastere la un compus lipsit de activitate antireumatica, darcu efecte uricozurice putemice. Eliminarea se face prin urina,

Este indicata in special in tratamentul bolilor reumatice, deosebit de activaeste in poliartrita cronica evolutiva, Se mai utilizeaza in tratarea leziunilorinflamatoare posttraumatice, a flebitelor, in special acelor superficiale. S-auobtinut rezultate bune si m tratamentul litiazei renale, a unor afectiunipleuropulmonare acute sau cronice; unii autori recomanda utilizarea sa si ininfarctul miocardic.

Efectele secundare se constata mai ales dupa folosirea unor doze mari. Eleconstau intr-o retentie de sodiu, clor si apa, eu formarea de edeme. Alte tulburarisunt de natura gastro-intestinale ~i deobicei benigne ~ide scurta durata. In conditiiexperimentale, poate produce ulceratii gastrice. Complicatiile hematologice,caracteristice derivatilor de pirazolon sunt destul de rare.

Preparat farmaeeutic: FENILBUT AZONA, fiole, supozitoare de 250 mg scomprimate

Se administreaza, oral, 600 mg/zi timp de 7-10 zile, rectal sub forma desupozitoare, in injectii i.m profunde.

3.9.DERIV ATI DE ANILINA.

Insasi anilina are proprietati analgezice si antipiretice, dar datorita toxicitatiisale ridicate, nu se poate utiliza in practica medicala,

45


46/55

3.9.1. PARACETAMOL(ACETAMINOFEN, PANADOL)

Se prezinta sub forma de eristale sau pulbere cristalina alba, sau slabgalbuie, eu gust amar, putin solubil in apa, Oral se absoarbe bine, cu realizareaconcentratiei sanguine maxime in 30-60 minute. Are absorbtie buna si pe calerectala. Paracetamolul este metabolitul fenacetinei, In organism fenacetina estetransformata prin metabolizare in paracetamol, responsabil de efectele terapeutiee,si un alt metabolit care determina efectele methemoglobinizante. Aceasta explicade ce paracetamolul are actiune terapeutica comparabila cu fenacetina, insa faraefecte methemoglobinizante. Paracetamolul este metabolizat hepatic si eliminatsub forma de metaboliti prin rinichi.

Paracetamolul este un antipiretic foarte activ, comparabil eu aspinna, areactiune analgezica medie, dar nu are efecte antiinflamatorii.

Are efeete adverse rare, apar de obicei dupa administrare indelungata indoze mario Poate produce eruptii cutanate, anemie. in doze mari prezinta hepato-sinefrotoxicitate, Dupa administrare indelungata poate apare obisnuinta sdependenta fizica,

Paracetamolul este antipiretic, mai ales cand exista sau se presupune 0intoleranta la derivatii salicilici, la bolnavi cu gastrite, ulcere sau in cursu!corticoterapiei. Se foloseste ea analgezic in dureri de intensitate midi sau mediedin cursul starilor febrile de diferite eauze, reactii postvaccinale, dupaamigdaleetomii, in nevralgii, eefalee.

Este eontraindicat in dureri de intensitate mare, insuficiente renale sauhepatice avansate. Nu este recomandabil la eopii sub 8 kg. in generaladministrarea nu trebuie sa dureze peste 5 zile dedit eu aviz medical.

46


47/55

Intoxicatia acuta cu paracetamol se manifesta la ingestia unor doze de douaori mai mari dedit cele maxime. Initial apar greturi si vome. Dupa 1-5 zile semanifesta fenomene de necroza acuta hepatica, dureri in hipocondrul drept,hematomegalie, icter, cresterea GOT, scaderea protrombinei. Latenta acestortulburari si intensitatea lor sunt dependente de doza.

Tratamentul intoxicatiei acute consta prin spalaturi gastrice daca bolnavuleste adus la medic in primele ore dupa ingerarea substantei, Se poate administracarbune sau colestiramina, 1.v. in perfuzie este activa cistearnina, 5 g in 24 orenumai daca este administrata in primele 10 ore. Dupa 12 ore are efecte agravante.Efecte bune poate avea si acetilcisteina, antidot specific, administrat in primele 12ore, inainte ca semnale de alterare hepatica sa fie evidente. Initial 140 mg I kg, oralsau prin sonda naso-gastrica, apoi70 mg I kg la 4 ore timp de 3 zile sau mai putin,daca testele hepatice s-au normalizat.

Preparat farmaceutic:PARACETAMOL, comprimate de 500 mg, supozitoare cu 0,125 g (pentru

sugari si copii pima la trei ani) si eu 0,250 g (pentru copii peste trei ani)EFFERALGAM, eomprimate efervescente de 500 mgMod de administrare: Adulti: 3-4 comprimate pe zi; Copii: 7-12 ani 250 mg

de 2-4 ori pe zi: 3-7 ani 1-2 supozitoare de 250 mg pe zi; 1-3 ani 1-3 supozitoarede 125 mg pe zi: 6-12 Ini Y2supozitor de 125 mg de 2-3 ori pe zi.

3.9.2. FENACETINA

Fenacetina este utilizata sub forma de substanta pentru prescrieri si intra incompozitia unor antinevralgice industriale.

47


48/55

Se prezinta sub forma de cristale sau pulbere cristalina, alba, solubila in apa,Se absoarbe inegal din intestin, in functie de preparat. Este metabolizata, rezultandin principal un derivat hidroxilat, activ ca analgezic si antipiretic-paracetamolul,alti metaboliti sunt responsabili de efecte methemoglobinizante si hemolitice,

Fenacetina are actiune analgezica ~i antipiretica moderata ~i actiuneantiinflamatoare slaba,Produce reactii adverse ca eruptii cutanate si leucopenie de natura alergica,

dar in general este bine tolerata, Folosirea cronica abuziva duce de asemenea lamethe-moglobinemie ~1 anemie hernolitica. Administrarea repetata, timpindelungat, de asociatii antinevralgice, continand fenacetina, da uneori nastereunei nefrite interstitiale caracteristice. La sugari, chiar dozele mici pot fi cauza decianoza, anemie hernolitica si insuficienta circulatorie respectiv tulburari nervoase.

Fenacetina este contraindicata in insuficienta renala ~i hepatica.Intra in compozitia preparatelor farmaceutice: ANTINEVRALGIC

comprimate si CODAMIN comprimate. Se adrninistreaza oral, 300-500 mg de 2-4. .on pe Z1.

3.10. DERIVATI DE CHINOLINA.

3.10.1. DIHIDROXICHINOLEINA

Este singurul derivat intrebuintat, in special pentru actiune antipiretica, maputin analgezica, nu are actiune antiinflamatoare. Se foloseste in combinatieechimoleculara cu aminofenazona in produsul ACALOR, conditionat insupozitoare pentru copii. Produsul prezinta atat dezavantajele dihidroxichinoleineicat ~i ale aminofenazonei, si poate fi inlocuit de alte antipiretice.

48


49/55

Este contraindieat la bolnavi eu suferinte hepatice, renale, la cei eu diatezehemoragice, leucopenie, enterocolite acute. Supozitoarele, datorita cafeinei, suncontraindicate la nou-nascuti, sugari si la copii care au prezentat convulsii intrecut. Se va evita utilizarea sa pe perioade mai lungi de timp datorita in specialriscului tulburarilor hepatice.Se va administra la copii intre 1-6 ani 1-3 supozitoare / zi, peste 6 ani cate 2supozitoare de 1-2 ori / zi.

3.11. DERIVATII DE ACID ANTRANILIC

Sunt compusi inzestrati cu efecte antiinflamatoare foarte puternice ~l auactiuni analgezice si antipiretice de asemeni exprimate. in eazul aciduluiflufenamic si acidului niflumic, efeetul analgezic este 0 consecinta a activitatiiantiinflamatorii, acidul mefenamic are insa proprietati analgezice datorita uneactiuni asupra S.N.C.

Derivatii de acid antranilic sunt folosite in tratamentul diverse lor forme dreumatism. Totusi, folosirea lor clinica este limitata, datorita efectelor seeundarefrecvente: greata, dispepsie, diaree, dispnee.

Preparate fannaceutice: VIDAN comprimate, contin acid mefenamicNIFL URIL, capsule, crema, contine acid niflumic

Se adrninistreaza in doze de 1-2 g / zi, fractionat, timp de 10 zile-2 luni.

49


50/55

3.12. DERIVATI DE INDOL

3.12.1. INDOMETACINA

Indometacina este un derivat de acid indol-acetic, foarte activ ea inflamator.Administrat in poliartrita reumatoida, atenueaza fenomenele inflamatorii la

circa 60 % din bolnavi. Efectul favorabil de administrare subiectiv si obiectiv semanifests prin diminuarea redorii matinale, rnicsorarea volumului articulatilorinflamate, redueerea durerii, cresterea functionalitatii. Rezultate bune pot fobtinute si in spondilartrita ankilopoetica, coxartroza si in crize de guta. Actiuneaantiinflamatoare a fost pusa pe seama inhibarii sintezei prostaglandinelor,indometacina fiind eel mai puternic inhibitor al PG. Indometacina are si proprietatianalgezice si antipiretice.

Eficacitatea indometacinei este in general superioara celei a aspirinei, darriscul reactiilor adverse este mare, fapt pentru care utilizarea sa este limitata lacazuri selectionate, severe de boli reumatice. In sfera digestive pot apare anorexie,greta.epigastralgii, diaree, mai rar stomatita, ulcer, icter. Un numar mare debolnavi care primesc tratament cronic, prezinta 0 cefalee frontala uneori intensa.S-au semnalat, mai ales, in caz de tratament indelungat, tulburari de vedere,trombocitopenie, foarte rar anemie aplastica, Alte efecte advese au caracter alergicde tip anafilactic: eruptii urtieariene, crize de astm.

Indometacina este contraindicate la copii, in timpul sarcinii si trebuiefolosita eu prudenta la batrani si la renali. Trebuie evitata la ulcerosi, psihotici, laparkinsonieni si la epileptici.

Preparat farmaceutic: INDOMETACIN, capsule de 25,50 mg, supozitoarede 50 mg, unguent.

50


51/55

Se administreaza oral, la adulti 1-3 capsule / zi; copii peste 14 ani 2-3 mgkilo corp / zi, administrat dupa mese. Se poate administra si rectal, 50 mg de 1-3ori / zi.

3.13. COMPU~I CU STRUCTURA DIVERSA

3.13.1. IBUPROFEN (PADUDEN, BRUFEN)

Este un derivat de sinteza eu structura fenilpropinica, are efecte similare euale aspirinei, de care se deosebeste prin actiunea antiinflamatoare mai intensa inreumatisme eronice, eficacitate redusa in reumatism articular acut, tolerantadigestiva si general a mai buna. Comparativ cu indometacina este mai putin activ,insa mai bine tolerat.

Ibuprofenul este indicat in procese inflamatorii in cursul reumatismelorcronice. Nu este indicat in reumatismul articular acut.

Este contraindicat in ulcer gastro-duodenal, insuficienta hepatica avansata,intoleranta alergica, anemie hemolitica ~ila copii sub 7 ani.Reactiile adverse in general sunr rare; este unul dintre antiinflamatoarele cutoleranta clinica ridicata. Poate produce fenomene de intoleranta alergica, tulburaridigestive minore, mai importante in caz de antecedente ulceroase. S-au mentionatacuze dispeptice, rash, diaree, ulceratii ale cavitatii bucale, cefalee, ameteli, staridepresive si scadere in greutate.

Preparate fannaceutice: IBUPROFEN, drajeuri de 200, 400 mgPADUDEN, capsule, drajeuri de 200 mg, supozitoareNUROFEN, capsule de 200 mg

51


52/55

Se administreaza oral, la adulti 600 mg / zi, la copii peste 7 ani doza de ataeeste de 200 mg de 1-3 ori !i, de preferat dupa mese.

3.13.2. DICLOFENAC (VOLTAREN)

Este un antiinflamator nesteroidie eu 0 formula diferita de ceaantireumaticelor cunoscute anterior. Are si efeete analgezice si antipiretice.

Diclofenacul este indicat in poliartrita cronica evolutiva, spondilartritaanchilozanta, artroze, reumatism abarticular, stari inflamatorii si edemeposttraumatice.

Ca la toate medicamentele din aceasta grupa, efectele secundare cele maifreevente sunt cele gastro-duodenale. Se pare ca toleranta sa gastrica este buna; eutoate acestea preparatul este contraindicat in caz de boala ulceroasa, Poate producecefalee, exanteme, vertij. Nu se cunosc efeete teratogene, de aceea medicamentulnu se administreaza la gravide.

In tratamente de lunga durata se face examen hematologic, eu toate ca nu sau semnalat efeete adverse de acest tip. De asemenea, in cazul asocierii unoranticoagulante, este necesara determinarea timpului de protrombina,

Preparat farmaceutic: DICLOFENAC, drajeuri de 50, 100 mg, supozitoare sunguent. Se administreaza, la adult, 3-6 drajeuri de 25 mg in trei prize in timpulsau dupa mese.

52


53/55

CAP I TOLUL 4

MEDICATIA ANTIGUTOASA.Substantele medicamentoase folosite in guta pot actiona patogenic, scazand

uncemra ere scuta patologic, fie pnn favorizarea eliminarii aciduluiuricuricozurice, fie prin inhibarea sintezei acestuia - uricoinhibatorii.Alte antigutoase sunt utile pentru calmarea accesului de guta, actionandsimptomatic

4.1. PROBENECIDULEste un derivat sulfonamidobenzoic, care in doza mare creste secretia

urinara a acidului uric, ca urmare a inhibarii sisternului transportor raspunzator dereabsorbtia tubulara a acestuia. Administrat in perioade asimptomatice dintreaccesele gutoase si in artrita cronies tofica, scade valorile uricemiei catre normal,impiedica sau reduce frecventa acceselor, micsoreaza complicatiile viscerale sosoase. De asemenea, poate fi util in hiperuricemiile secundare.

Probenecidul, in doze mari, inhiba deasemenea secretia tubulara apenicilinei si antibioticelor inrudite, ceea ce duce la cresterea nivelului plasmatical acestora. Acest efect este uti! in anumite infectii rezistente, care necesitaadministrarea in doze mari de peniciline.

Toxicitatea este relativ midi si reactiile adverse sunt obisnuit minore: eruptiicutanate alergice, fenomene de iritatie gastro-intestinala, Este posibila favorizareaformarii de calculi renali de acid uric; se administreaza lichide astfel ca volumulurinei sa se mentina peste 2 1 I zi, eventual se alcalinizeaza urina. Uneori inprimele luni de tratament creste frecventa crizelor de guta

53


54/55

4.2. COLCHICINA

Este un alcaloid din Colchinum automnale (brandusa de toamna) Iinistestein mod special accesul de artrita gutoasa, Bolnavul poate umbla la cateva ore de lainceperea tratamentului, fenomenele inflamatorii sunt atenuate dupa circa 12 ore siinlaturate in 2-3 zile, Alcaloidul este util si pentru profilaxia aeeeselor, atunei candacestea sunt frecvente sau la inceputul tratamentului gutei eroniee ell uricozuricesau uricoinhibatoare,

Colchicina este un toxic mitotic, impiedicand formarea fusului si blocandmitoza in metafaza-nucleii devin anormali si celulele pot muri.

Dozele relativ mici utilizate in criza gutoasa inhiba diapedeza si fagocitozaleucocitara. Consecutiv leucocitele nu se mai pot acumula in focarele inflamatoriigenerate de acumularea de cristalc de urat rnonosodic, producerea locala de acidlactic diminueaza si depunerea uratului este oprita, Intreruperea cercului vieioscare intretine inflamatia acuta, explica eficaeitatea in criza de guta,

Toxicitatea colchicinei este mare. Dozele utilizate in accesul gutos potprovoca greata, verna, diaree, colici, fenomene de gastroenterita acuta, Inadministrarea cronic a , poate deprima hematopoeza, eu rise de agranulocitoza sianemie aplastica,

54


55/55

BIBLIOGRAFIE

I.Danila.G. Medicamente moderne de sinteza, Edit.ALL, Bucuresti, 19942.Daniia,G. Chimie farmaceutica, Edit.ALL, Bucuresti, 19943.Dobrescu,D. Farmacoterapie, Edit.Medicala.Bucuresti, 19814.Dobrescu, D. Farmacoterapie practica, Edit.Medicala, Bucuresti, 19895.Dobrescu, D. Gerontofarmacologie, Edid.Mondan, Bucuresti, 19956.Manolescu, E. Farmacologie, Edit.Didactica si edagogica, Bucuresti, 19847.Mungiu, O.C. Farmacologie clinica, Vol.lI, I.M.F.Ia~i, 19858.Stroescu,V. Indreptar pentru prescrierea medicamentelor, Edit.ALL,

Bucuresti, 19939.Stroescu, V. Farmacologie clinica, U.M.F."Carol Davila", Bucuresti, 1993lO.Stroescu, V Bazele farmacologice ale practicii medicale, Vol.I,Edit.Medicala, Bucuresti, 1988

55

Documents

Lucrare de Diploma.pdf Farmacie