LUCRARE DE DISERTAȚIE - mpt.upt.ro · competiție cu alte întreprinderi ce produc același produs/serviciu. Viabilitatea unei întreprinderi 1 constă în capacitatea acesteia de

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.dr.ec. Vasile DURAN

ABSOLVENT:

Stevanka VUCOIEV

2018

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

Analiza performanței economice și

financiare la nivelul firmei.

Studiu de caz: Dunca Expediții S.A.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.dr.ec. Vasile DURAN

ABSOLVENT:

Stevanka VUCOIEV

2018

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN

PRODUCŢIE ŞI TRANSPORTURI

DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT Aprobat la :_______

DECAN

___________

(semnătura)

PLAN TEMATIC

pentru lucrarea de disertaţie

Proiectul de diplomă dat studentului_________________________________________

1.Tema lucrării__________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

2.Termenul pentru predarea lucrării________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

3.Conţinutul părţii scrise a lucrării (enumerarea problemelor care vor fi rezolvate)____

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

4.Enumerarea materialului grafic (cu indicarea precisă a desenelor obligatorii)_______

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

5.Consultaţii pentru lucrare (cu indicarea părţilor din lucrare pentru care solicită

consultarea)____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

6.Data eliberării temei_______________________________________

Tema primită a fost dusă la îndeplinire.

Data____________________ CONDUCĂTOR

________________________ _______________

(semnătura) (semnătura)

Evaluarea lucrării de disertaţie de către conducătorul ştiinţific

Absolvent:

Tema proiectului de diplomă:

Conducătorul proiectului:

Lucrarea are parte aplicativă:

Realizarea practică a lucrării implică cunoştinţe din: - -

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

A. Structura lucrării

a. lucrarea are o structură: - - specială (acceptată de conducător)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

....... puncte (0-4 puncte)

b. ponderea părţilor lucrării: prefaţă, prezentarea temei, documentare: 5%; fundamentarea

teoretică a temei: 50%; partea aplicativă: 40%; concluzii şi bibliografie: 5%

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..... puncte (0-6 puncte)

TOTAL A: ..... PUNCTE (0-10 puncte)

B. Conţinutul lucrării

a. Evaluarea structurării capitolelor (corectitudine, coerenţă)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


b. Evaluarea gradului şi manierei de utilizare a surselor bibliografice (existenţă, mod de referire,

măsura utilizării, respectarea standardelor)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


c. Dezvoltarea teoretică a subiectului (coerenţă, consistenţă, claritate, măsura utilizării acesteia în

partea aplicativă)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


d. Partea aplicativă (mod de prezentare, experienţa empirică, corectitudine, consistenţă, grad de

finalizare)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


e. Contribuţii originale

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


f. Gradul de finalizare a temei propuse (capacitatea de evidenţiere a rezultatelor şi concluziilor)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


g. Gradul de independenţă în elaborarea lucrării

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................


TOTAL B: ..... PUNCTE (0-80 puncte)

C. Forma lucrării (estetica lucrării/forma de redactare, complexitatea materialului grafic - daca este

cazul)

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

TOTAL C: ..... PUNCTE (0-7 puncte)

D. Practica şi cercetarea efectuate în vederea elaborării lucrării

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

TOTAL D: ..... PUNCTE (0-3 puncte)

Conducătorul proiectului de diplomă a purtat o discuţie finală cu absolventul?

Calcul total general: A+B+C+D= ......... PUNCTE Nota: A+B+C+D /0.1= ……..

Data: ............................ Semnătura conducătorului proiectului de diplomă

1

CUPRINS

Introducere ...................................................................................................................................... 2

Capitolul 1. Conceptul de performanță economică .................................................................... 4

1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale ............................................................. 4

1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale la nivel de

firmă.................................................................................................................................................. 6

1.3. Conceptul de sustenabilitate ................................................................................................ 14

1.4. Conceptul de risc .................................................................................................................. 18

1.5. Procesul de management al riscului .................................................................................... 25

Capitolul 2. Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții ...................... 28

2.1. Prezentarea Societății pe Acțiuni DUNCA EXPEDIȚII ..................................................... 28

2.2. Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A. ................................................................... 37

2.3. Analiza SWOT .................................................................................................................... 38

2.4. Analiza potențialului uman și productivității muncii .......................................................... 42

2.5. Analiza patrimonială............................................................................................................ 43

Capitolul 3. Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A. ............................................ 46

3.1. Reînnoire parcului de autovehicule ..................................................................................... 46

3.2. Calculul indicatorilor de eficiență economică ...................................................................... 46

Capitolul 4. Concluzii și propuneri ............................................................................................. 55

Bibliografie .................................................................................................................................... 57

Anexe............................................................................................................................................. 58

Anexa nr. 1 – Chestionar ................................................................................................................ 58

Anexa nr. 2 – Oferte de preț ........................................................................................................... 63

2

Introducere

Prin performanță economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și

abilitatea de a opera în activitatea operațională. Firma trebuie să demonstreze că își poate plăti

obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a

activității.

Analiza performanței economice este o etapă de mare importanță deoarece prin

intermediul său, se creeaza premisele necesare pentru fundamentarea punctelor forte, a punctelor

slabe și a cauzelor care le generează.

Viabilitatea economică reprezintă un proces amplu și complex în diagnosticarea

activității întreprinderii. Acest proces studiază capacitatea firmei de a fi competitivă pe piață, în

raport cu firmele concurente care au acelaș produs sau serviciu.

O întreprindere poate fi viabilă chiar daca nu este eficientă economic în orice moment al

activității sale, consumând din acumulările făcute anterior sau mizând pe acumulările viitoare,dar

este întotdeauna viabilă când este și eficientă economic.

Astfel, viabilitatea este definită ca ceva ce este în stare să trăiască sau să dureze timp

îndelungat, ceva apt de a avea o existență îndelungată.

Credem în performanța economică a unei firme deoarece acesta furnizeaza servicii mai

eficient și satisface cerințele clientelei.

Lucrarea presupune o analiză a situației în care se află firma Dunca Expediții S.A.

având la bază două probleme cu care se confrunta firmele din ziua de astăzi: sustenabilitatea și

riscul la care se supun acestea.

Scopul lucrării este să analizeze, printr-un studiu de caz, conceptul și fenomenul de

viabilitate și performanță economică la nivelul firmei. Pentru aceasta se va aminti și de

sustenabilitate, dar și de riscurile posibile într-o întreprindere.

Aceste concepte au fost analizate pe societatea comercială Dunca Expediții S.A.

Printre obiectivele principale urmărite în cadrul lucrării se regăsesc următoarele:

- Prezentarea aspectelor teoretice și a conceptelor cu care se operează pentru ca o

întreprindere să fie viabilă din punct de vedere economic și financiar

Introducere

3

- Analiza viabilității societății comerciale Dunca Expediții S.A.

- Descrierea oportunităților de investiție la firma aleasă;

- Analiza investiției viabile pentru imbunătățirea poziției pe piață a firmei Dunca Expediții

S.A.

Elaborarea lucrării de disertație cuprinde: capitolele, subcapitolele, bibliografia aferentă

și anexele.

Tematica este structurată în trei capitole principale și un capitol cu concluzii și

propuneri.

În primul capitol am prezentat noțiuni teoretice despre performanță și viabilitate la

nivel de firmă, dar și legătura între aceasta și procesele de sustenabilitate și risc.

În a doilea capitol am prezentat societatea Dunca Expediții S.A. și calculul indicatorilor

de eficiență economică ce indică nivelul de viabilitate al acesteia.

În al treilea capitol am descris oportunitățile de investiții viabile la societatea comercială

Dunca Expediții S.A., prezentarea a două variante posibile, precum și rezultatele pentru ca firma

să devină viabilă.

Nu în ultimul rând doresc să mulțumesc cu multă recunoștință domnului Profesor

Doctor Economist Duran Vasile pentru prețioasele îndrumări acordate pe parcursul efectuării și

redactării prezentei lucrări.

Mulțumesc și întregului colectiv de cadre didactice pentru formarea mea profesională.

4

Capitolul 1. Conceptul de performanță economică

1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale

Viabilitatea întreprinderii presupune capacitatea de a exista o perioadă cât mai mare în

competiție cu alte întreprinderi ce produc același produs/serviciu.

Viabilitatea unei întreprinderi1 constă în capacitatea acesteia de a fi cât mai competitivă

pe piață, în raport cu firmele concurente ce au același produs sau serviciu.

O întreprindere poate fi viabilă chiar dacă nu este eficientă economic în orice moment

al activității sale, consumând din acumulările făcute anterior sau mizând pe acumulările viitore,

dar este întotdeauna viabilă dacă este și eficientă economic.

Astfel, viabilitatea este definită ca ceva ce este în stare să trăiască sau să dureze timp

îndelungat, ceva apt de a avea o existență îndelungată.

Managerul unei firme are la dispoziția sa un instrument de evaluare a viabilității afacerii

pe care o conduce. Acest instrument constă în analiza principalilor indicatori financiari, întălniți

și sub numele de coeficienți ce oferă o imagine sintetică a stării de viabilitate financiară a firmei.

2

Evaluarea viabilității economice a întreprinderii se face cu ajutorul unui sistem de

indicatoricare pot fi grupați în următoarele categorii:

- Indicatori de lichiditate;

- Indicatori de rentabilitate;

- Indicatori de finanțare pentru datorii;

- Indicatori de activitate.

Problematica lichidității și solvabilității firmei este suficient de complexă, fiind tratată

în literatura de specialitate , dar se crează uneori confuzii.

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în

bani, aceasta putând fi și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț. Deci, ar fi un raport între

1 Duran V., Finanțele societăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara,2001, p. 21

2 Nicolae O., Metode și tehnici manageriale moderne, Ed. Tribuna Economică, 2005, p. 65

Conceptul de performanță economică

5

elementele de activ, în sensul că se poate stabili cât din valoarea activului se află sub forma

lichidă în conturile de disponibilități bănești, și cât pot să devină lichide imediat (de exemplu:

creanțele, stocuri de produse finite etc.)

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești,

respectiv de a-și onora plățile la termene scadente. Aici intervine comparația dintre elementele

de activ și pasiv, respectiv disponibilități și obligații.

De aceea este foarte importantă analiza diagnostic a firmei, întrucât acesta este modul

prin care firma poate să-și identifice propriile puteri și slăbiciuni, în raport cu mijloacele de care

dispune, precum și cu oportunitățile ce se ivesc și amenințările la adresa ei. De aici, conducerea

întreprinderii dobândește posibilitatea de a găsi soluții optime de rezolvare a problemelor sau de

optimizare a dezvoltării activității.3

O definiție este prezentată de O. Nicolescu, care consideră, că diagnosticarea firmei

poate fi definită ca ”acea metodă folosită de manageri, pe baza construirii unei echipe

multidisciplinare, de manageri și executanți, al cărei conținut principal constă în identificarea

puctelor forte și slabe ale domeniului analizat, cu evidențierea cauzelor care le generează,

finalizată în recomandări cu caracter corectiv sau de dezvoltare”.

Același punct de vedere îl au și I. Verboncu și I. Popa, care afirmă: ” ca metodă de

management, diagnosticarea asigură investigarea firmei și a componentelor sale procesuale și

structurale cu ajutorul unui instrumentare specific în vederea depistării cauzelor principalelor

puncte forte și slabe și, pe baza aceasta, formularea de recomandări de amplificare a potențialului

de viabilitate al acesteia”.4

Astfel că, unul dintre obiectivele principale ale diagnosticării constă în determinarea

potențialului de viabilitate economică și managerială.

Analiza viabilității economice necesită o urmărire permanentă a eventualelor probleme

referitoare la:

- Analiza poziției concurențiale a firmei;

- Analiza costurilor de producție;


4 Verboncu I., Diagnosticarea firmei , Editura Tehnica, Bucuresti, 2001, pag. 276


6

- Analiza rentabilității;

- Analiza patrimonială;

- Analiza potențialului uman și al productivității muncii.

1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale

la nivel de firmă

Potențialul de viabilitate economică poate fi analizat cu ajutorul corelațiilor dintre cifra

de afaceri, fondul de salarii, productivitatea muncii și salariul mediu.

Starea de sănătate a firmei pe termen mediu și lung este evidențiată și de respectarea

corelațiilor:5

ICA≥IFS≥INS

În analiza circulației și fluctuației de personal se folosesc date despre totalul de intrări și

ieșiri de personal și s-au folosit coeficienți, precum:

- Coeficientul intensității intrărilor se obține raportând numărul de salariați intrați în

întreprindere într-un an și numărul total de salariați în acel an;

- Coeficientul intensității ieșirilor se obține raportând numărul de salariați ieșiți din

întreprindere într-un an și numărul total de salariați în acel an;

- Coeficientul circulației totale se obține raportând suma dintre intrările și ieșirile de

salariați și numărul total al acestora;

- Coeficientul fluctuației forței de muncă care se obține raportând numărul lucrărilor

plecați din proprie inițiativă și prin desfacerea contractului de muncă la numărul total de

personal.

Mișcare totală de personal = total intrări de personal – total ieșiri de personal

Productivitatea muncii (W) este indicatorul care reflectă eficiență utilizării resurselor

umane și se calculează ca raport între cifra de afaceri și numărul de salariați.

𝑊 =CA

NS

5 Duran V., Finanțele socitetăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2001, p.35


7

Factorul decisiv în creșterea productivității muncii în economie îl constituie progresul

tehnic.

Productivitatea muncii este considerată cel mai relevant indicator utilizat în analizele

economice. Ea constă în capacitatea forţei de muncă de a crea într-o perioadă de timp un anumit

volum de utilităţi (bunuri şi servicii). Acest indicator realizează compatibilitatea între factorii

materiali şi cei umani ai producţiei, ea exprimând rodnicia cu care este utilizat factorul de

producţie.6

Nivelul productivităţii muncii se măsoară fie prin calitatea şi cantitatea bunurilor

obţinute şi a serviciilor prestate într-o unitate de muncă, fie prin cheltuiala de muncă care revine

pe o unitate de bun economic şi se determină ca mărime medie şi marginal7ă:

a) Productivitate medie a muncii (WL), se determină ca indicator calitativ de maxim

(WLM), prin raportarea producţiei obţinute (Q) la factorul muncă utilizat (L), iar ca indicator

calitativ de minim (WLm), prin raportarea factorului muncă utilizat (L) la producţia obţinută (Q),

folosind relaţiile:

L

QWLM

T

pQ

Wi

n

1i

i

LM

Q

LW Lm

i

n

1i

i

Lm

pQ

TW

b) Productivitatea marginală a muncii, sau produsul marginal al muncii – (W'L), se

determină, ca indicator calitativ de maxim (W'LM), prin sporul de producţie (Q) obţinut ca

urmare a utilizării unei unităţi suplimentare de muncă (L), în condiţiile în care ceilalţi factori

sunt presupuşi constanţi, iar ca indicator calitativ de minim (W'Lm), prin sporul de factori de

producţie (L) necesar pentru a sporii producţia cu o unitate, ceilalţi factori rămânând

neschimbaţi, folosind relaţiile:


7 Duran V., Finanțele societăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2001, p. 40


8

L

Q'W LM

L

p.Q

'W

n

1iii

LM

p.Q

L'W Lm

n

1iii

Lm

p.Q

T'W

în care: p- preţul de vânzare unitar.

Analiza comportamentului producţiei în raport cu factorul muncă (L) evidenţiază

variabilitatea productivităţii medii şi marginale a muncii, variabilitate ce poate fi exprimată

printr-un grafic.

Creşterea productivităţii muncii are o importanţă deosebită pentru agenţii economici,

care urmăresc o productivitate sporită a factorilor de producţie. Ea reprezintă procesul prin care

acelaşi volum de muncă se concretizează într-o cantitate mai mare de bunuri şi servicii sau

invers, aceeaşi masă de bunuri şi servicii se realizează cu un volum mai mic de muncă. Creşterea

productivităţii muncii are un caracter legic şi presupune schimbarea în factori de producţie, în

modul lor de combinare etc., astfel încât acelaşi volum de muncă dobândeşte forţa de a produce

o cantitate mai mare de bunuri. De aceea, activitatea practică trebuie să ţină seama de un întreg

complex de factori pentru a asigura o creştere a productivităţii muncii la toate nivelele economiei

naţionale.8

Evidențierea eficienței utilizării resurselor umane se poate utiliza cu ajutorul unor

corelații de ordin cantitativ și calitativ.9

Corelația de ordin cantitativ se reflectă în dinamica unor indicatori de ordin cantitativ,

precum indicele cifrei de afaceri, indicele fondului de salarii și indicele numărului de salariați.

ICA≥IFS≥INS

Corelația de ordin calitativ exprimă raporturile dintre doi indicatori importanți de

eficiență, și anume productivitatea muncii și salariul mediu.




9

Iw≥Is

În analiza potențialului material sunt abordate cele două categorii de active, fixe și

circulante, prin prisma volumului, structurii, dinamicii și eficienței lor.

Eficiența mijloacelor fixe poate fi determinată folosind indicatorii:

- Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

- Profit la 1000 lei mijloace fixe

Utilizarea eficientă a mijloacelor fixe impune ca indicele productivității să îl devanseze

pe cel al înzestrării tehnice.

IW≥IGI

Gradul de înzestrare tehnică este pentru întreprindere un indicator important care

reflectă materializarea efortului investițional pe care intreprinderea l-a făcut. Acest grad de

dotare tehnică trebuie analizat însa în dinamica și corelat cu indicatorul cifrei de afaceri,

deoarece există situații când ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusă în total

mijloace fixe, ca urmare a unor dezafectări de secții, sectoare, ateliere, dar si ca urmare a unor

deficiențe în sistemul de aprovizionare tehnico-materială.

Gradul de înzestrare tehnică este raportul între valoarea mijloacelor fixe și numărul de

salariați.

𝐺𝐼 =MF

NS

Analiza eficienței utilizării activelor circulante se face calculând viteza de rotație a

activelor circulante și durata recuperării creanțelor.10

Viteza de rotație se exprimă prin numprul de rotații al stocurilor:

𝑁𝑟 =CA

Ac

𝑁𝑟 =CA

stocuri



10

Durata rotaței se calculează cu formula:

Ḋ =360

Nr

Creanțele reprezintă actele prin care se certifică dreptul creditorului de a primi, la un

anumit termen, o sumă de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitori.

Durata recuperării creanțelor se obține cu:

𝐷𝑅𝐶 =Creanțe

CA x 365

Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor are la bază datele din contul de profit și

pierdere și din costul de venituri și cheltuieli. Rata cheltuielilor se calculează cu relația:

𝑅𝑐ℎ =Cheltuieli

CA x 100

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse

consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale)11. Rata rentabilităţii este o mărime relativă

care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor

economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă

ai activităţii întreprinderii2 . În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii

întreprinderii din toate stadiile circuitului economic.12 Comparativ cu costurile pe produs, care

reflectă rezultatele din stadiul producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul

distribuţiei. Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă, poate căpăta forme diferite, după cum se

ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de raportare care

exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producţie. Diferitele modele utilizate pentru

exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi

ale activităţii economice ale întreprinderii. Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat

sau ocupat exprimă predominant interesele investitorilor, în timp ce indicatorii construiţi pe

resurse consumate exprimă preponderent interesele managerilor unităţii economice. Principalele

11 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti,

2004, pag. 269



11

rate de rentabilitate utilizate în analiza economico-financiară a întreprinderii sunt: rata

rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice,

rata rentabilităţii financiare.13

Analiza rentabilități poate fi realizată cu ajutorul a doi indicatori: profit și rata

rentabilității14. Foarte importante sunt și datele rentabilității întrucât acestea exprimă gradul în

care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.

Rata rentabilității costurilor reflectă modul în care firma a gestionat resursele care au

intrat în costuri.

𝑅𝑐 =Pb

ChT x 100

Rata rentabilității venturilor = Profit brut/venituri totale

𝑅𝑣 =Pb

VT x 100

Rata rentabiltății activelor totale = profit brut / active totale

𝑅𝑎 =Pb

AT x 100

Ca definiţie , rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic

şi mijloacele economice angajate pentru obţinerea acestuia15. Avantajele induse de rata

rentabilităţii economice în câmpul analitic se datorează faptului că ea este independentă de

structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum şi de

elementele excepţionale.16

Rata rentabilității economice = profit brut / capital permanent

𝑅𝑒 =Pb

Cp x 100


14 L. Spătaru, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 395

15 Al. Gheorghiu, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti,

2004, pag. 195

16 P. Brezeanu, Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura Economică, Bucureşti,

2003, pag. 163


12

Rata rentabilității financiare arată capacitatea capitalului investit de a aduce profit.

𝑅𝑓 =Pb

Cpropriu x 100

Patrimoniul reflectă valoarea economică a firmei, capacitatea acesteia de a face față

necesităților financiare.

Analiza funcțională a situației financiar-patrimoniale este centrată pe fondul de rulment

și pe necesarul de fond de rulment.

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi

utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Concret, acesta constituie diferenţa

dintre capitalul permanent şi activele imobilizate, sau altfel spus, excedentul

capitalurilor permanente asupra activului imobilizat.

Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii

să facă față, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt fiind expresia realizării echilibrului

financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului pe termen scurt.

Valoarea fondului de rulment trebuie sa fie egala cu suma corespunzatoare acoperirii

cheltuielilor lunare, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic.

Fiecare proprietar beneficiaza de propriul fond de rulment pentru acoperirea cheltuielilor

curente, asa cum s-a stabilit de Adunarea Generala a Proprietarilor.

Fondul de rulment constituit se utilizeaza numai pentru plata facturilor curente, aferente

consumurilor lunii anterioare. Dupa plata facturilor curente, fondul de rulment se reintregeste

lunar prin incasarea cotelor de contributie afisate pe lista de plata a lunii in curs, avand ca

referinta de calcul aceste facturi curente, corespunzatoare consumurilor lunii anterioare.17

Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiară. El servește

măsurării condițiilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezultă din confruntarea dintre

lichiditățile din activ, adica utilizarea și exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv.

Pentru a funcționa normal, o întreprindere trebuie să-și finanțeze nu numai

imobilizările, dar în măsură egală și activele circulante. Întreprinderea are nevoie de stoc minim

17Prelipcean G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava ,2000, pag.32


13

de materii prime și materiale, de un stoc minim de producție în curs și produse finite. Fondul de

rulment exprimă excedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat. El reprezintă

de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectată finanțării ciclului de exploatare.

Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilanțului patrimonial, se obține scăzând

datoriile pe termen scurt din activele circulante:

FR = active circulante – datorii pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment se obține cu formula următoare:

NFR = stocuri + creanțe – obligații pe termen scurt

În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de

rulment prezintă trezoreria netă.18

Fondul de rulment este folosit pentru acoperirea parțială a activelor circulante, iar pentru

asta sunt importante două rate19:

1. Rata de finanțare a capitalului circulant, care se determină cu relația:

𝑅𝑓𝑐𝑒 =Fond de rulment

Active circulante x 100

2. Rata de acoperire a stocurilor calculate cu relația:

𝑅𝑓𝑠 =Fond de rulment

Stocuri x 100

Solvabilitatea și capacitatea de plată a întreprinderii evidențiază proprietatea părții

material a capitalului de a se transforma în bani. Solvabilitatea și capacitatea de plată a firmei se

determină cu ajutorul relațiilor:

Rata lichidității patrimoniului determinat cu relația:

𝑅𝐿𝑃 =Active circulante

Datorii pe termen scurt x 100

Rata lichidității parțiale determinate cu relația:

18 Stoica, M., Investitiile si dezvoltarea durabila, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005, pag.53



14

𝑅𝑙𝑝 =Active circulante−Stocuri

Datorii pe termen scurt x 100

Rata solvabilității patrimoniale determinate cu relația:

𝑅𝑆𝑃 =Capitaluri proprii

Total pasiv x 100

Rata datoriilor calculate cu relația:

𝑅𝐷 =Datorii totale

Total pasiv x 100

1.3. Conceptul de sustenabilitate

Contribuția firmelor la un viitor promițător trebuie să fie rezultatul impactului favorabil

sporit al acestora asupra societății, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit numai dacă firmele devin

sustenabile. Pentru a-și asuma o asemenea provocare, tot mai multe firme trebuie să integreze

sustenabilitatea în strategiile și operațiunile lor, dar aceasta nu poate fi obținută ușor.

Capacitatea firmei de a obține sustenabilitatea reală depinde de sensibilitatea sa

ambientală și socială. Altfel spus, firma trebuie să devină ecocentrică mai întâi și apoi să ajungă

una care se concentrează asupra sustenabilității, iar toate acestea cer multe eforturi și timp.

Conceptul de sustenabilitate20 denotă legătura indisolubilă dintre mediul natural şi

utilizarea raţională a resurselor naturale în vederea creşterii eficienţei economice pe termen

mediu şi lung. Creşterea economică durabilă incumbă sustenablitatea iar dezvoltarea

durabilă implică mai mult decât creştere economică. Este nevoie de o schimbare în

conţinutul conceptului de creştere economică, aceasta să presupună un consum mai mic de

resurse naturale cu un impact semnificativ asupra rezultatului produs, cu efect de antrenare la

nivelul economiei. Aceste modificări sunt necesare la nivel global, ca parte a unui

pachet de măsuri de menţinere a stocului de capital ecologic, în vederea îmbunătăţirii procesului

de distribuţie a veniturilor şi reduceriigradului de vulnerabilitate al economiei la

crize economice.

20 Izvercian M., Sustenabilitate și Risc, Ed. Politehnica, Timișoara, 2001, p. 21


15

Prin acţiuni centrate pe dezvoltarea umană şi a spiritului antreprenorial, societatea îşi va asigura

un potenţial de generare a unor comportamente economice raţionale, bazate pe utilizarea

eficientă a resurselor, pe conştientizarea pericolului epuizării resurselor şi implicit a posibilităţii

de extensie a pieţei. Procesul economic trebuie să se bazeze pe capacitatea de reproducţie a unor

factori economici preexistenţi, cu durată de utilizare limitată, ceea ce presupune luarea în

considerare a unui stoc de capital ecologic limitat.

Problema economiei este cum anume va potenţa acest stoc de capital ecologic. În acest

sens, se are în vedere procesul de producere şi distribuire a veniturilor pentru susţinerea

acţiunilor de producere a bunăstării economice.

Sustenabilitatea strategică reprezintă implicarea managementului superior care trece

dincolo de conformare și eficiență, pentru a evita riscurile și minimiza costurile.21

În această perspectivă, strategia sustenabilității trebuie să devină strategia firmei, iar

strategia firmei trebuie să devină strategia sustenabilității. Această abordare este necesară pentru

a putea percepe sustenabilitatea ca fiind un obiectiv al întregii firme care încorporează fiecare

aspect al firmei și relațiile sale.

O strategie a sustenabilității adevărate, reală trebuie să se bazeze pe principii sănătoase

sau piloni solizi. Înainte de toate, strategia pentru sustenabilitate a firmei trebuie să se maturizeze

progresiv și să avanseze de la obiectivul egocentric îngust al dominării pieței, al obținerii

primului loc sub aspectul mărimii și al maximizării celei mai eficiente a veniturilor către

obiective sustenabile înalte, mai importante. Apoi, dacă firma dorește să devină cu adevărat

autentică și sustenabilă, managementul său trebuie să devină adeptul gestionării atât a

perspectivei pe termen scurt, cât și a celei pe termen lung, în același timp

Al treilea pilon al strategiei sustenabiltății constă în corelarea reală a acesteia cu toate

activitățile firmei și între acestea și mediul în continuă schimbare. Acest lucru înseamnă că firma

trebuie să aibă o abordare mai responsabilă cu privire la factorii stimulatori determinanți și la

riscurile și ocaziile care influențează strategia firmei, pentru a găsi soluții de durată pentru

obținerea valorii sustenabile a firmei.

Nevoia ca firma să fie deschisă față de explorarea unei palete largi de responsabilități, în

special noi, este un alt principiu. În condițiile economiilor în cădere, clienții, acționarii și piețele

sunt afectați. Firmele trebuie să ia în considerare toate opțiunile strategice care le vor permite să



16

valorifice noile posibilități, dacă oferă ceva de care cei de mai sus au nevoie, are valoare și pe

care ei și le pot permite.

Tot ca pilon al strategiei sustenabilității trebuie să fie considerată redescoperirea

spiritului antreprenorial. Firma trebuie să transforme criza aparentă în ocazii adevărate, să-și

creeze avantajele reale prin transformarea modelului firmei și să obțină profituri justificate pe

seama bunurilor și serviciilor sustenabile.

Ca principiu, dezvoltarea durabilă este necesar a fi aplicată în toate domeniile de

activitate, în scopul satisfacerii nevoilor materiale de bază, pentru a oferi resursele de optimizare

a calităţii vieţii în ceea ce priveşte sănătatea şi educaţia. Dezvoltarea economică în special, ca

orice alt tip de dezvoltare, necesită măsuri de eficientizare a resursei umane în special, dar şi a

altor tipuri de resurse, în general. „Una dintre provocările majore ale dezvoltării durabile este de

a găsi căi de încurajare a activităţilor economice prietenoase pentru mediul înconjurător şi a

descuraja activităţile care provoacă deteriorări ale mediului (poluarea aerului, apelor şi solului,

respectiv subsolului).22

Sustenabilitatea stă în prezent la baza succesului unei afaceri și a continuității acesteia,

iar concentrarea exclusivă pe performanța financiară ar putea duce la pierderea din vedere a unor

aspecte importante pentru companie, dar și pentru societate în ansamblu, așa cum este

gestionarea rațională a resurselor finite ale planetei.

Crearea unor servicii de calitate este doar un aspect al sustenabilității. Multe companii

se implică în activități ce au drept scop îmbunătățirea nivelului de trai.Deși pare un act

filantropic, este în aceași măsură și o decizie rațională în afaceri.

Ceea ce clienții, furnizorii, angajații, guvernul și societatea în general așteaptă de la

companie este schimbarea modelului de afaceri, cu un accent mai mare pus pe sustenabilitate. Cu

totii ne dorim ca afacerea să aibă succes, dar nu cu orice preț. Cu o populație a globului în

creștere, care se străduiește să își îmbunătățească nivelul de trai în contextul unei planete cu

resurse limitate, companiile trebuie să anticipeze schimbările globale și să-și modifice modul de

operare, pentru a ține pasul cu aceste transformări. Provocarea constă în felul în care schimbările

pot sau ar trebui să conducă la o transformare fundamentală, în modul în care organizațiile sunt

22 Gheorghe Zaman, Zenovic Gherasim, Criterii şi principii ale dezvoltării durabile din punct de vedere

al resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4 / 2006 – octombrie – decembrie, p. 137


17

conduse și în care acționarii își măsoară succesul. Iar pentru acesta este nevoie de adoptarea unor

raportări integrate care să ofere tuturor părților interesate acces la o gamă largă de informații

despre companie și impactul activității acesteia în comunitate.

Sustenabilitatea este calitatea unei activități de a se desfășura fără a epuiza resursele

disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a

nevoilor generațiilor următoare. Conceptul implică stabilirea unui echilibru între creșterea

economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative.

Sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în dezvoltarea companiilor. În acest

context, Uniunea Europeană a adoptat directiva 2014/95, potrivit căreia afacerile cu peste 500 de

angajati care intră sub incidența definiției de afacere de “interes public” au obligativitatea de a

raporta anual o serie de aspecte non-financiare și informații privind activitățile de

responsabilitate socială și sustenabilitate.

Companiile care intră sub incidența acestei directive trebuie să publice, începând cu

anul financiar 2017, o declarație care să conțină descrierea politicilor adoptate în legătură cu

aspectele non-financiare, rezultatele obținute și indicatorii de performanță relevanți pentru

domeniul de activitate.

Așadar, un business sustenabil va încerca să reducă energia folosită, cantitatea de

deșeuri produsă și va organiza acțiuni de protecție a mediului, pentru dezvoltarea comunității și

altele de acest fel.

Sustenabilitatea23 stă la baza succesului unei afaceri și a continuității acesteia, iar

concentrarea exclusivă pe performanța financiară ar putea duce la pierderea din vedere a unor

aspecte importante pentru companie, dar și pentru societate în ansamblu, la fel cum este și

gestionarea rațională a resurselor finite ale planetei.

Încorporarea sustenabilității în modelul de afaceri este importantă, nu doar pentru

obținerea unui avantaj competitiv pentru companii, ci și pentru o creștere eficientă și

responsabilă din punct de vedere social.

Crearea unor produse și servicii de calitate este doar un mic aspect al sustenabilității.



18

Astfel că, multe întreprinderi se implică în activități ce au scop îmbunătățirea nivelului de trai.

1.4. Conceptul de risc

Societatea contemporană este confruntată permanent cu o extraordinară diversitate de

riscuri: riscuri naturale, riscuri profesionale, riscuri ce afectează sănătatea, riscuri ce deteriorează

mediul înconjurător şi au efecte negative asupra generaţiilor viitoare etc., a căror acţiune este

permanentă.

Una dintre numeroasele definiţii date riscului arată ca acesta este o ameninţare, o

posibilitate de producerea a unui eveniment cauzator de pagube, caracterizat, pe de o parte, prin

gravitatea consecinţelor sale şi, pe de alta parte, prin probabilitatea sa de producere.

În timp, conceptul de risc și-a tot schimbat înțelesul, fiind folosit pentru a explica o

multitudine de situații. Un sistem care funcționează pentru a obținere rezultate viitoare este, prin

definiție într-o situație de incertitudine în care diferitele situații au grade de risc, incertitudine sau

chiar de nedeterminare diferite.

În conformitate cu Dicționarul explicativ al limbii române, cuvântul ”risc” provine din

limba franceză ”risque” ce reprezintă un pericol posibil, incovenient posibil sau probabilitatea

de a suporta o pagubă.

În strânsă legătură cu termenul de risc, ne apare și noțiunea de incertitudine. Spre

deosebire de risc, incertitudinea a fost utilizată la începutul modernității ca un termen alternativ

pentru situațiile în care probabilitățile nu puteau fi estimate sau erau necunoscute.

Astfel, se poate spune că riscul și incertitudinea nu constituie un element de alegere, ci

formează o parte a condiției umane. Așa că, a fi rațional economic, nu înseamnă eliminarea

riscului, ci adaptarea la acesta.

Nuanțele care fac diferența dintre risc și incertitudine se regăsesc în teoriile economice

dezvoltate în secolul XIX. Economistul Keynes, afirmă că incertitudinea este ceea ce se

caracterizează prin comportamentele investitorilor și a oamenilor de afaceri în general, pentru că

sunt animații de ”spirite animalice” care prin natura lor, fac subiectul unei analize privind

probabilitatea sau riscul. Conform acestei accepțiuni, se poate spune că la baza incertitudinii stă

lipsa de calcul rațional asupra posibilelor alternative ce le implică acțiunea umană, în timp ce


19

existența unui risc presupune cunoașterea și precizarea prin intermediul rațiunii a unor

probabilități.24

Complexitatea mediului de afaceri, liberalizarea și internaționalizarea fluxurilor

financiare, aduce inovații rapide, piețe financiare diversificate, oportunități noi, dar și riscuri

multiplicate.

Riscul este o componentă esențială a politicii manageriale a oricărui agent economic.

Riscul se manifestă chiar din momentul demarării unei afaceri sau investiții, continuând

cu stabilirea obiectivelor și a condițiilor de desfășurare, apoi cu atragerea surselor de finanțare,

cu implementarea managementului, găsirea piețelor de desfacere și stabilirea prețurilor sau

tarifelor.

În consecință, se poate spune că, alegerea unui obiectiv eronat și luarea unor decizii

manageriale greșite pot genera apariția unui risc, care se va manifesta sub forma pierderilor

pentru respectivele firme.

Ca și definiție a riscului, menționăm că acesta semnifică variabilitatea rezultatului unei

activități sub presiunea mediului inconjurător. Adică, riscul constă în prejudiciul potențial la care

sunt supuse, patrimoniul, interesul și activitatea agentului economic.

O altă definiție dată riscului se referă la faptul că acesta este o amenințare, o posibilitate

de producere a unui eveniment cauzator de pagube, eveniment caracterizat prin gravitatea

consecințelor sale, dar și prin probabilitatea sa de producere.

Riscurile se identifică pe fiecare obiectiv al entității, urmând apoi o monitorizare

permanentă a evoluției lor pentru a le stabili pe cele probabile.

De asemenea, trebuie menționat faptul că, utilizarea concepului ”risc” este des întâlnită

în cadrul activității economice, astfel că, riscul este folosit în cadrul conceptului de gestiune a

unei activități al riscului, ca exprimare a mai multor înțelesuri, precum: accident, pericol,

incertitudine, daună potențială, posibilitate de câștig, incertitudine referitoare la expunerea unei

entități la mediul extern sau intern. Amploarea riscului este dificil de cunoscut, întrucât același

risc poate produce efecte sensibil diferite, în funcție de condițiile în care se produce. Există

metode de caracterizare a riscului, însă rezultatele lor suferă de prezența unor elemente

24 Băilișteanu Ghe., Risc și eficiență în afaceri, Ed. Mirton, Timișoara, 2004, p. 34


20

puternice de subiectivism. Astfel, același risc poate fi deschis, analizat și măsurat în viziuni și

scopuri diferite.

Privind asumarea riscului, acesta este strând legat de rentabilitatea activității, ceea ce

înseamnă că agenții economici nu-și asumă riscul decât în funcție de rentabilitatea pe care ei o

așteaptă. În acest mod, rentabilitatea e nevoită să compenseze riscul asumat.

Există o relație strânsă dintre risc și posibilitatea pierderilor în urma acestuia. Așa încât,

cu cât nivelul riscului este mai ridicat, cu atât agenții economici sunt nevoiți să ia în considerare

posibilitatea înregistrării de pierderi, moment în care apare fenomenul de gestiune a riscului, ce

are în vedere două elemente esențiale, precum evaluarea riscului și luarea măsurilor pentru

evitarea lor.

În concluzie, riscul nu este un elemnet izolat, ci este unul practic fundamental tuturor

afacerilor, neexistând o imunitate de riscuri, fapt ce face ca gestiunea să fie foarte importantă.

Privind clasificarea conceptului de risc la nivelul firmei, aceasta se face în funcție de mai multe

caracteristici, deoarece nu există o clasificare standard a acestora.25

Riscul îmbracă diverse forme ce se pot clasifica mai intens sau mai puțin intens la

nivelul agentului economic.

Practic, cel mai adesea se vorbește despre: risc de țară, risc valutar, risc tehnic, risc de

faliment, risc financiar, risc comercial.

Fiind supusă unui număr atât de mare de riscuri, activitatea unui agent economic este

cu atât mai puțin riscantă cu cât aceasta manifestă un grad mai mare de flexibilitate.

Clasificarea riscurilor26:

Riscuri pure şi riscuri speculative.

Riscurile pure sunt acele riscuri care implică o probabilitate de pierdere neînsoţită de

nici o şansă de câştig. many

Riscurile speculative sunt acele riscuri din care poate rezulta o pierdere sau un câştig

(de exemplu, riscul legat de o investiţie în hârtii de valoare).

25 Mihai I., Analiza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara, 2003, p. 32



21

După părerea unor specialişti, diferenţa dintre riscul pur şi riscul speculativ este doar

una semantică. De regulă, un risc dat are atât componente pure, cât şi componente speculative.

Un investitor care cumpără titluri la bursă în speranţa creşterii cursului acestora este pus în faţa

unui risc speculativ; dar există de asemenea riscul furtului, pierderii sau deteriorării, care sunt

toate riscuri pure. O persoană care cumpără un apartament se expune prin aceasta la foarte multe

riscuri pure (incendiu, inundaţie, furt, expropriere etc.), dar şi la riscuri legate de modificarea

valorii apartamentului ca urmare a fluctuaţiilor pieţei imobiliare, care sunt riscuri speculative

(deoarece preţurile de pe piaţă pot scădea sau creşte). Majoritatea textelor tratează totuşi diferit

cele două categorii de riscuri, deoarece între ele există o serie de deosebiri importante.

În primul rând, s-a constatat că oamenii reacţionează diferit faţă de cele două tipuri de

risc. Diferenţele de atitudine pot fi explicate prin faptul că în cazul riscurilor speculative trebuie

să acţionezi pentru a-ţi asuma riscul, iar în cazul riscurilor pure trebuie să acţionezi pentru a

îndepărta riscul; este evident că deciziile din prima categorie sunt mult mai uşor de luat decât

cele din a doua. Drept urmare, unele persoane pot manifesta o aversiune sporită faţă de riscurile

speculative. Pentru altele, dimpotrivă: posibilitatea obţinerii unui câştig substanţial le poate

stimula să-şi asume un risc speculativ, în timp ce absenţa câştigului poate elimina motivaţia

pentru asumarea riscului. 27

În al doilea rând, calităţile necesare pentru managementul riscurilor pure s-ar putea

dovedi insuficiente atunci când este vorba de managementul riscurilor speculative: un bun

specialist în securitatea muncii poate fi un prost jucător la Bursă.

În al treilea rând, riscurile pure sunt în general asigurabile, în vreme ce riscurile

speculative nu sunt incluse de regulă în categoria celor acoperite de societăţile de asigurare.

În al patrulea rând, legea numerelor mari din statistică poate fi folosită cu mai mult

succes în cazul riscurilor pure (pentru a prevedea mărimea pierderilor viitoare). În cazul

riscurilor speculative, previziunea pierderii sau câştigului cu ajutorul acestei legi este mai dificilă

(excepţie fac jocurile de noroc).

În al cincilea rând, societatea poate beneficia de pe urma riscurilor speculative, chiar

dacă unele segmente ale ei suferă într-un fel sau altul. De exemplu, creşterea concurenţei şi

scăderea preţurilor pe o piaţă pot duce la falimentul unor competitori, cu toate consecinţele ce



22

decurg de aici, dar pe ansamblu societatea va beneficia de pe urma scăderii preţurilor (costul

vieţii se reduce). În schimb, este greu de crezut că societatea ar putea beneficia în vreun fel de pe

urma unor riscuri pure precum un cutremur sau o inundaţie devastatoare.

Uneori, atât aversiunea cât şi înclinaţia pentru risc se întâlnesc la una şi aceeaşi

persoană. De exemplu, un jucător împătimit la cazino poate fi dispus să plătească prime

însemnate pentru toate tipurile de asigurări de bunuri şi persoane. Pentru a accepta raţionalitatea

unui astfel de comportament trebuie să înţelegem faptul că riscurile pure şi cele speculative sunt

fundamental diferite.

Riscuri statice şi riscuri dinamice.

Riscul static este riscul care decurge din cursul normal al activităţilor întreprinderii şi nu

presupune schimbări de mediu sau tehnologice. Singurul rezultat posibil al riscului static este o

pierdere.

Riscul dinamic rezultă din schimbările continue care au loc în mediul economic şi de

afaceri, precum şi din evoluţia tehnologiilor. El poate produce fie un câştig (sau o economie), fie

o pierdere (sau o cheltuială).

Riscuri standard şi riscuri substandard.

Riscul standard este acel risc folosit de asigurator drept criteriu de judecată şi apreciere

a celorlalte riscuri. Abaterile de la riscul standard pot avea ca efect reducerea sau creşterea

primelor de asigurare, în timp ce abaterile care presupun un risc prea mare pot fi respinse.

Riscul substandard este riscul considerat de asigurator ca nerespectând standardele

normale. În timp ce unele companii evită asigurarea unor asemenea riscuri, altele se

specializează în acoperirea lor.

Un risc apreciat drept standard pentru o anumită entitate poate fi considerat substandard

atunci când este vorba de altă entitate. De exemplu, riscul de incendiu ar putea fi considerat

standard pentru un magazin alimentar şi substandard pentru o staţie de benzină sau o rafinărie.

Riscuri fundamentale şi riscuri particulare.

Riscul fundamental este acel risc care poate afecta un segment major al societăţii şi nu

doar un individ sau o organizaţie. Exemplul cel mai elocvent îl constituie riscul catastrofelor

naturale.


23

Riscul particular este un risc care afectează un singur individ sau o organizaţie. Un risc

particular poate fi parte a unui risc fundamental.

Riscuri asigurabile şi riscuri neasigurabile.

Riscul asigurabil este acel risc care respectă următoarele criterii:

1. Pierderea asigurată poate fi delimitată în timp şi spaţiu;

2. Evenimentul asigurat este accidental;

3. Persoana asigurată are interesul de a plăti o primă în scopul acoperirii riscului;

4. Unitatea asigurată face parte dintr-un grup suficient de mare de unităţi egal

expuse la risc, astfel încât probabilitatea de pierdere să poată fi previzionată;

5. Riscul nu este datorat unei catastrofe naturale, prin care un număr mare de

entităţi pot fi avariate sau distruse în urma unui singur eveniment;

6. Acoperirea riscului este oferită la un preţ rezonabil;

7. Probabilitatea de pierdere este calculabilă.

Riscul neasigurabil este un risc care nu respectă unul sau mai multe din criteriile de mai

sus.

Riscuri diversificabile şi riscuri nediversificabile.

Riscul diversificabil este acel risc care poate fi redus prin împărţirea sa la un număr

mare de entităţi expuse, pe principiul mutualităţii.

Dacă principiul mutualităţii este ineficient pentrru reducerea riscului avem de-a face cu

un risc nediversificabil.

Privită dintr-o perspectivă puţin diferită, distincţia dintre riscurile diversificabile şi cele

nediversificabile are un alt efect important. Riscurile diversificabile care afectează o organizaţie

se pretează mai bine la un tratament intern; în cazul celor nediversificabile firma va trebui să

apeleze la resurse externe pentru a finanţa pierderile sau daunele.

Pentru desfășurarea activității întreprinderea utilizează atât capital propriu cât și cel

imprumutat, care se deosebesc prin costul pe care-l generează.

Riscul financiar determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a

modificării structurii financiare a întreprinderii.


24

Recurgerea la împrumuturi este cauzată de lipsa resurselor proprii și de oportunitatea

realizării unei investiții.

O întreprindere care apelează la împrumuturi trebuie să suporte din rezultate, și

cheltuielile financiare aferente. Astfel că, la nivelul unei întreprinderi decizia de a investi

generează riscul activității economice, iar decizia financiară generează riscul financiar.

Cu referire la eficiența financiară, aceasta este generată atunci când, în cazul apelării la

credite, rata rentabilității economice este superioară ratei dobânzii capitalului împrumutat.

Evaluarea riscurilor implica aplicarea unor metode de analiza, procedee si tehnici

statistice care sa permita dimensionarea factorilor ce pot genera riscuri, astfel incat pierderile

sa fie minime, in timp ce al doilea factor – masuri asiguratorii – presupune directionarea

efectuarii tranzactiilor spre arii cu expunere la risc cat mai mici, mergandu-se uneori chiar

pana la renuntarea tranzactiilor respective si adoptarea unor politici de asigurare ca ultima

solutie, atunci cand masurile de prevenire nu sunt suficiente.

Evaluarea riscului financiar se face cu instrumentele28:

- marja de siguranță;

- indicele de siguranță;

- coeficientul de elasticitate.

Analiza riscului financiar impune luarea în calcul a cheltuielilor financiare reprezentate

de dobânzi. Aceste cheltuieli, pentru o anumită nevoie de capital, sunt considerate cheltuieli fixe.

În acest caz de calculează un prag de rentabilitate global.

Astfel, evaluarea riscului financiar se face prin determinarea indicatorilor de poziție,

apreciați în mărimi relative și absolute. Pentru acest lucru este necesară și evidențierea a două

categorii importante de riscuri: riscul de credit și riscul îndatorării.



25

1.5. Procesul de management al riscului

Managementul riscului organizaţional (MRO) este o funcţie a managementului care are

rolul de a identifica, evalua şi trata cauzele şi efectele incertitudinii şi riscului asupra

organizaţiei. Scopul MRO este de a reduce costul riscului sub toate formele sale şi de a ajuta

întreprinderea să înainteze spre atingerea obiectivelor sale pe o cale cât mai directă şi eficientă.

MRO se ocupă de toate categoriile de risc, fie ele pure sau speculative. Sarcina sa nu este doar

aceea de a preveni sau reduce pierderile, ci şi aceea de a identifica oportunităţile care se ivesc în

calea întreprinderii. De asemenea, managementul riscului este o funcţie generală a

managementului şi nu doar o subfuncţie a finanţelor sau a altui domeniu al managementului.29

Iată câteva definiţii formale date noţiunii de management al riscului, reflectând

concepţiile unor specialişti în domeniu sau ale unor organizaţii30:

“Managementul riscului este termenul aplicat metodei logice şi sistematice de a de a

identifica, analiza, evalua, trata, monitoriza şi comunica riscurile asociate oricărei activităţi,

funcţii sau proces, într-un mod care să permită organizaţiei să minimizeze pierderile şi să

maximizeze oportunităţile.”

“Managementul riscului este un proces constituit dintr-o secvenţă de paşi bine definiţi,

care contribuie la ameliorarea procesului de luare a deciziilor prin intermediul unei mai bune

înţelegeri a riscurilor şi a impactului acestora. Tehnicile de management al riscului pot ajuta la

creşterea siguranţei, a calităţii şi la îmbunătăţirea performanţelor companiei.”

“Managementul riscului este procesul continuu de planificare, identificare, cuantificare,

tratare şi control al riscurilor, în scopul maximizării potenţialului de succes al oricărei activităţi.”

(Department of Energy, SUA)

“Managementul riscului este un proces sistematic prin care riscurile sunt identificate,

evaluate, analizate, reduse sau eliminate, în vederea realizării obiectivelor propuse.” (Michael A.

Greenfield, Langley Research Center)

“Managementul riscului este procesul continuu de identificare, analiză, evaluare şi

tratare a expunerilor la risc, precum şi de monitorizare a modalităţilor de control şi de finanţare a




26

riscurilor, în scopul reducerii efectelor nefavorabile ale pierderilor şi daunelor.” (Office of Risk

Management, Marquette University)

“Managementul riscului este o procedură generală de tratare a riscurilor cu care se

confruntă organizaţia.” (E. M. Hall)

“Managementul riscului este procesul de identificare a expunerilor la pierderi cu care se

confruntă organizaţia şi de selectare a celei mai potrivite tehnici de tratare a fiecărei expuneri în

parte.” (G. E. Rejda)

În concluzie, prin managementul riscului vom desemna ansamblul activităţilor

sistematice din organizaţie care au drept scop identificarea, analiza, evaluarea şi tratarea

riscurilor, precum şi procesul de planificare şi monitorizare a desfăşurării activităţilor de acest

tip.

În ceea ce priveşte natura fundamentală a funcţiei de management al riscului, există trei

puncte de vedere care stau în centrul dezbaterilor:

- un punct de vedere tradiţionalist sau convenţional, potrivit căruia managementul

riscului este o funcţie interdisciplinară care se ocupă cu tratamentul riscurilor pure din

organizaţie. Adepţii acestei viziuni susţin că managementul riscului n-ar trebui să se

îndepărteze de rădăcinile istorice din care a evoluat, şi anume funcţia de insurance

buying;

- un punct de vedere non-tradiţional, reprezentat de Felix Kloman, consultant în

managementul riscului, potrivit căruia managerii de risc ar trebui să trateze global,

"holistic", toate riscurile din organizaţie, fără deosebire între cele pure şi cele

speculative. Kloman critică viziunea tradiţionalistă pentru faptul că, punând un accent

exagerat pe asigurare ca tehnică de gestiune a riscului, are în vedere doar riscurile

asigurabile, ignorând celelalte categorii de riscuri;

- un al treilea punct de vedere se bazează pe teoria financiară modernă a

managementului riscului, potrivit căreia deciziile de management al riscului sunt

decizii financiare şi ar trebui evaluate sub aspectul impactului lor asupra valorii de

piaţă a firmei. Această viziune este potrivită mai degrabă pentru întreprinderile

private cu scop lucrativ, fie că este vorba de firme mici sau de mari corporaţii; pentru

organizaţiile non-profit şi instituţiile publice este mai puţin interesantă.


27

Managementul riscului se identifică precum un proces ciclic ce se desfășoară pe toata

perioada derulării unui proiect sau a unei activități31.

a. Planificarea riscului: constă în stabilirea persoanelor care răspund de fiecare risc în parte.

În această parte, valorile nu sunt acceptate deoarece pot provoca consecințe grave și

nefavorabile.

Întrebările prestabilte la care răspunde activitatea de planificare sunt:

- Cine are cea mai importantă responsabilitate în procesul de management al riscului?

- Cum trebuie să fie canalizat efortul de abordare a riscului?

- Ce instrumente și metode se pot utiliza?

b. Identificarea riscului se referă la existența unei discuții de amploare între mai mulți

specialiști. Aceștia sunt nevoiți să descopere toate punctele vulnebarile ale proiectului.

Această indentificare se caracterizează printr-o lista de posibile evenimente cu

probabilități de apariție însoțite de efectele pe care acestea le pot avea.

Este aproape imposibil să se determine absolut toate sursele de risc.

c. Analiza riscului este procesul de examinarea calitativă și cantitativă a impactului pe care

îl poate avea fiecare risc în parte.

Astfel că, există riscuri cu o probabilitate mare și impact mare, riscuri ce sunt demne de

luat în calcul, însă există și situații în care este o probabilitate mică de apariție a unui eveniment

cu implicații nesemnificative care nu necesită neaparărat atenție deosebită.

d. Stabilirea strategiilor de abordare a riscului privește riscurile identificate și analizate

anterior.

e. Monitorizarea și controlul riscului sunt fazele în care se închide ciclul procesului de

management al riscului, aici se efectuează operațiuni care în anumite situații pot relua

întregul proces


28

Capitolul 2. Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții

2.1. Prezentarea Societății pe Acțiuni DUNCA EXPEDIȚII

Nume firmă: DUNCA EXPEDITII SA

Cod Unic de Înregistrare: 6725130

Nr. Înmatriculare: J35/4179/1994

EUID: ROONRC.J35/4179/1994

Data înfiinţării : 1994.

În prezent întreaga activitate a societăţii este coordonată şi condusă din Timişoara.

Dunca Expediţii este o societate pe acţiuni care are un Consiliu de Administraţie şi este condusă

de un Director General ( Romeo Dan Dunca). Activitatea operativă a societăţii este condusă de

doi directori: Directorul Executiv ( Constantin Daminescu) şi Directorul de Exploatare (Doru

Hursaciuc).

Întreaga organizare a societaţii noastre este structurată pentru satisfacerea unei singure

cerinţe; şi anume asigurarea unor servicii care să satisfacă pe deplin cele mai exigente cerinţe ale

clienţilor noştri.

Societatea este organizata pe Departamente si respectiv Compartimente de Lucru.

Departamentele care functioneaza in societatea noastra sunt:

Departamentul Exploatare

o Transport Intern

o Transport Extern

Departamentul Financiar - Contabilitate

Departamentul Resurse Umane - Juridic

Departamentul Tehnic

Departamentul Calitate - Mediu

Departamentul Intretinere si reparatii - Service

Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții

29

Dunca Expediţii este o societate care ocupă un loc fruntaş în elita transportorilor, lucru

datorat atat investitiilor facute de-a lungul timpului in dezvoltarea proprie a societatii, cat si a

solutiilor implementate pentru a indeplini cerintele clientilor si nu in ultimul rand pentru a ajuta

afacerile acestora.

Dupa douazeci de ani de existenta putem spune ca societatea Dunca Expeditii este o

firma cu traditie, care, prin devotamentul angajatilor si prin calitatea serviciilor oferite, ajunge sa

cunoasca de-a lungul existentei sale recunoastere si respect; atat pe plan intern, cat si

international.

În prezent, Dunca Expediţii are sediul principal în cadrul centrului logistic din localitatea

Dumbrăviţa, DJ 691km 7+142 situat între şoseaua de centură a municipiului Timişoara si DJ 691

Timişoara-Lipova. Tot aici se găsesc şi depozitele firmei precum şi facilităţile de service, ITP,

apălătorie auto, staţie de carburant şi motel.

Fig.2.1. Sediile S.C. Dunca Expediții S.A.

În anul 1994 s-a înfiinţat Dunca Expediţii, iniţial ca o societate comercială cu

raspundere limitată cu un singur asociat, pe parcursul anilor numărul asociaţilor crescând. În anul

1997 s-a transformat în societate pe acţiuni al carei obiect de activitate este expediţia şi

transportul rutier de mărfuri intern şi extern în regim singular sau de grupaj. Totul a început într-

o rulotă situată într-o parcare lângă spitalul judetean Timişoara cu câteva maşini şi câţiva

angajaţi.


30

Iniţial activitatea de transport de mărfuri a început cu un parc format din trei

autoutilitare de trei tone. În prezent deţinem în exploatare un parc auto de peste 800 vehicule. În

acest moment suntem unul din principalii transportatori de mărfuri pe parcurs intern din

Romania, iar în judetul Timiş suntem cel mai important transportator atât pe parcurs intern cât şi

pe parcurs extern. Am deschis un punct de lucru la Râmnicu Vâlcea unde îşi desfasoară

activitatea peste 20 de persoane, activitatea principala fiind axata pe transportul de gaze

lichefiate. In prezent avem un numar de peste 600 de angajati.

Fig.2.2. Evoluța parcului auto și a cifrei de afaceri între 2000-2013

Politica Dunca Expediţii SA în domeniul calităţii şi mediului este de a presta servicii de

calitate, de a armoniza interesele firmei noastre cu cerinţele de mediu conform cu cerinţele de

management stabilite prin standardele de referinţa SR EN ISO 9001:2008 şi SR EN ISO

14001:2009.

În acest scop ne angajăm să:

ducem o politică de a câştiga fidelitatea clientilor nostri prin prestarea unor servicii de

calitate;

respectăm şi să încurajăm dezvoltarea profesională, inteligenţa şi contribuţia individuală a

angajaţilor. Investim în training, în comunicare şi onorăm competenţa;

aplicăm prevederile legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate cu normele

Uniunii Europene, precum şi exigenţele interne ale grupului;


31

prevenim poluarea mediului prin investiţii în tehnici şi tehnologii de vârf verificate;

protejăm mediul înconjurător în principal prin reducerea atât a emisiilor cât şi a utilizării

resurselor naturale neregenerabile, creşterea gradului de recuperare materiala şi energetică a

deşeurilor şi reabilitarea mediului;

măsurăm, monitorizăm, evaluăm şi îmbunătăţim continuu performanţele de mediu;

stabilim obiective privind calitatea serviciilor noastre pe care o măsurăm, monitorizăm,

evaluăm şi o menţinem;

Dunca Expediţii SA are implementat, menţine şi îmbunătăţeşte continuu un sistem de

management integrat calitate - mediu în conformitate cu cerinţele standardelor SR ISO

9001:2008 şi SR ISO 14001:2009 certificat de firma germana IFU-CERT Hannover încă din

anul 2005.

Dunca Expediţii este angajată pentru menţinerea unor performanţe ridicate în domeniul

calităţii şi mediului pentru satisfacerea celor mai exigente cerinţe ale clienţilor aplicând

prevederile legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate cu normele Uniunii

Europene

Pentru menţinerea acestor societatea noastra a stabilit urmatoarele obiective:

reînnoirea parcului de autovehicule prin vânzarea autovehiculelor vechi şi înlocuirea acestora

cu altele noi;

asigurarea câştigarii fidelităţii clienţilor prin prestarea unor servicii de calitate;

creşterea eficienţei serviciului de transport prin menţinerea şi îmbunătăţirea criteriilor de

performanţă, creşterea numărului de curse performante;

perfecţionarea continuă a personalului şi implicarea activă în dezvoltarea companiei;

extinderea portofoliului de afaceri prin interconectarea cu Centrul Logistic Dunca;

dezvoltarea departamentului de servicii şi expansiunea pe noi pieţe externe;

dezvoltarea departamentului de transport aerian;

menţinerea în limitele legale a indicatorilor la emisiile în aer şi la deversări în apă;

creşterea responsabilităţii departamentelor privind protecţia mediului - Modalităţi de realizare

a "Biroului Verde";

Preocuparea noastră de îmbunătăţire continuă este susţinută de respectarea principiilor

şi valorilor expuse în politica sistemului de management integrat.


32

Dupa pregătiri intense care au implicat tot staful societăţii, în luna iulie 2005 Dunca

Expediţii a fost certificată de către firma germana IFU-CERT din Hannover conform

standardelor DIN EN ISO 9001:2000 şi DIN EN ISO 14001:2005.

Dupa introducerea sistemului de management integrat calitate - mediu, Dunca Expediţii

a fost în măsură să direcţioneze activitatea de prestări servicii de transport către cerinţele

clienţilor săi, folosind posibilitatea de a planifica şi controla toate procesele pe baza satisfacţiei

clienţilor

Urmarirea proceselor chiar în faza iniţială, împreună cu paşii de optimizare au relevat

deja avantaje ale sistemului de management integrat calitate - mediu în acest stadiu primar.

Organizarea structurală şi procedurală transparente, precum şi implicarea personalului au

asigurat baza acceptării sistemului de management integrat calitate - mediu pe baza standardelor

DIN EN ISO 9001:2008 şi DIN EN ISO 14001:2009.

Transport rutier. Strategia companiei noastre este să oferim o gamă cât mai diversificată

de soluţii pentru transportul de mărfuri, susţinuti de un puternic proiect ITS (intelligent transport

system) foarte bine pus la punct, Dunca Expediţii oferă clienţilor săi soluţii dintre cele mai

variate, la costuri rezonabile atât pentru transportul intern cât şi pentru transportul extern, cu

posibilitatea de a utiliza propriul sistem ITS pentru a creşte performanţele şi a atinge standardele

dorite de către client.

Dispunem de o flotă într-o continuă expansiune, dotată cu cele mai moderne

echipamente şi cu o staţie de întreţinere şi reparaţie ultramodernă, astfel încât să putem realiza

urmatoarele tipuri de transporturi la timp pentru dumneavoastră:

mărfuri generale;

agabaritice;

refrigerate;

transportul produselor de balastieră;

transportul containerelor;

transportul gazelor lichefiate cu cisterne specializate;

mărfuri periculoase în regim ADR toate clasele, cu excepţiile care se încadrează în Clasa 1 -

muniţii, artificii, explozibil şi cele încadrate in Clasa 7 - materiale radioactive.

Flota de autocamioane cu care operează sociatatea noastră este compusa din:


33

Autotractoare cu semiremorcă având capacitatea utilă de 20 tone;

Autobasculante pentru transportul produselor de balastieră;

Autotractoare cu semiremorcă specializate pentru transporturi agabaritice;

Autoutilitare cu capacitatea utilă între 1,5 şi 7,5 tone.

Parcul autovehiculelor destinate transportului de mărfuri este compus din:

Capete tractoare - 403;

Semiremorci - 425;

Autoutilitare - 50;

Autobasculante - 4;

Pe langa transporturile efectuate in Romania, tările pe care activăm cu precadere sunt :

Franţa, Italia, Germania, Austria, Olanda, Belgia, Anglia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Elveţia,

Ungaria, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Turcia.

Depozitare. Centrul logistic Dunca cuprinde depozite logistice de clasa A cu suprafaţa

de 34500m2 având inălţimea de 12,5 m din care 3000m2 în regim de temperatură controlată cu

înălţimea de 12m. Dispunem de terenul si facilitatile necesare pentru a putea dezvolta spatii noi

de depozitare sau productie de pana la 100.000m2.

Transport aerian.

Incepand cu anul 2008 societatea noastra detine licenta de Operator Aerian emisa de

Romanian Civil Aviation Authority (AACR) şi Licenta de Transport Aerian emisa de Ministerul

Transporturilor pentru zboruri comerciale şi lucru aerian. Flota aeriană cu care operază în

prezent societatea noastră este compusă din 4 elicoptere noi (cea mai veche din decembrie 2007)

monomotor si bimotor de 3 tipuri – AS 350 B3, AS 355 NP, EC 135 P2+, produse de liderul

mondial in domeniu: Eurocopter - Franţa. Mentenanţa elicopterelor este asigurată sub atenta

supraveghere a Eurocopter şi a agenţiei europene de siguranţă a aviaţiei, EASA (European

Aviation Safety Agency). Piloţii au calificare europeană şi experienţă de mii de ore de zbor.

Executăm misiuni oriunde în România şi în Europa. Deviza sub care ne desfaşurăm activitatea

este: Siguranţa în primul rand! (Safety First!)

Din 2008 şi până în prezent, societatea noastră a acumulat o experienţă semnificativă

atât în zborurile comerciale interne şi externe cât şi în lucru aerian specific elicopterelor,


34

executând peste 10.000 de ore de zbor. Ne-am îndeplinit cu success toate angajamentele faţă de

clienţii noştri printre care se numară:

Everjest Aviatico Executiva

Dacia Renault

Muller Hartburg Dienstleistung

Dedeman

Saga Film

C.N.M. Astra Sibiu

Almond Films LTD

Operaţiuni efectuate

zbor comercial de persoane

zbor cu încărcătura acroşată (cargo)

filmări aeriene cu sistem girostabilizat

heliski

lansare paraşutisti şi materiale

operaţiuni de supraveghere

reclamă aeriană

operaţiuni de căutare şi salvare

Tabel 2. 1. Elicoptere ale societății

Service AUTO, ITP. Atelierul de reparatii auto prestează lucrări de întreţinere şi

reparaţii atât pentru autovehicule (capete tractoare, autocamioane), cât şi pentru semiremorci şi

remorci. Activitatea service-ului se adresează atât parcului de autovehicule proprii cât şi

autovehiculelor altă proprietate, persoane fizice sau juridice.


35

Atelierul are o suprafaţă construită de 3195 m2 şi suprafaţă desfăşurată de 4041 m2 şi dispune de

14 staţii de lucru, 8 staţii pentru vehicule şi 6 staţii pentru ansambluri cap tractor - semiremorcă.

Pentru usurinţa lucrului, staţiile de lucru au fost dotate cu 8 elevatoare simple (capacitate 23

tone), 2 elevatoare duble (capacitate 2x23 tone) şi 2 canale de lucru.

Staţia I.T.P. (Inspecţie Tehnică Periodică) autorizată de către RAR, care efectuează inspecţii

tehnice periodice ale autovehiculelor proprii cât şi a celor aflate în proprietatea altor

persoane fizice sau juridice, pentru urmatoarele tipuri:

autovehicule aflate în clasa 2 - pana la 3,5 tone inclusiv autoturisme

autovehicule aflate în clasa 3 - peste 3,5 tone

remorci, semiremorci, rulote, microbuze, autobuze, tractoare

În cadrul atelierului se pot executa operațiuni complexe de diagnoză computerizată,

remedieri la instalaâiile electrice, mecanice, pneumatice, precum și operațiuni de tinichigerie. în

cadrul societății functionează un service agreat BOSCH, care execută lucrari de garanție în

rețeaua BOSCH. Acest service este dotat cu aparatură de ultima generație Bosch pentru pompe

de injecție diesel și un sistem de diagnoză computerizată a motoarelor. Atelierul de reparații este

alcătuit din atelierul de reparații propriu-zis și un corp de birouri. Atelierul de reparații propriu-

zis dispune de:

puncte de lucru pe elevatoare de 23 si 46 tone

2 canale de lucru cu adancimea de 1,6 m;

tinichigerie prevazută cu elevator de 23 tone;

stație de inspecție tehnică periodica ITP acreditata RAR.

Corpul de birouri adăpostește urmatoarele funcțiuni: încăperi pentru ateliere și birouri,

grupuri sanitare, depozitul de uleiuri, o magazie pentru piese de schimb mărunte, o magazie de

piese de schimb principală dispusă pe 2 niveluri în suprafață de 440 m2, vestiare, grup sanitar,

spălător, dușuri, sala de mese, dormitoare pentru șoferi.

http://www.duncaexpeditii.ro/dewww/res/service/images/service1.jpg







36

Fig. 2. 3. Cadre din interiorul societății comerciale Dunca Expediții S.A.

În cadrul atelierului se efectuează toate operațiile pentru întreținerea și repararea

vehiculelor la sistemele de siguranță a circulației, precum și pentru funcționarea în bune condiții

a vehiculelor, dupa cum urmează: linie proprie de diagnosticare jocuri direcție și stand de

verificare a sistemului de frânare, stand pentru reglarea geometriei roților, în curs de autorizare

se află atelierul pentru verificarea tahografelor și a limitatoarelor de viteză, unitate service pentru

roți, atelier de prelucrări mecanice.

Pentru buna desfășurare a activităților de întreținere și reparații, atelierul dispune de o

magazie proprie de piese de schimb, organizată pe 2 nivele având o suprafață utilă de circa 800

m2. De asemenea, distribuția fluidelor tehnice se efectuează centralizat printr-o stație de

distribuție complet automatizată.

Dunca Expediţii deţine relaţii de afaceri cu un număr impresionant de clienţi. În

decursul activităţii am câştigat încrederea unor firme mari, binecunoscute în Europa şi în lume,

care cu timpul ne-au devenit clienţi regulaţi. Mai jos sunt o parte dintre cele mai importante

astfel de firme.

Fig. 2.4. Sponsorii principali








37

2.2.Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A.

Tabel 2.2. Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A

ANUL Cifra de

afaceri Profit Datorii

Active

imobilizate

Active

circulante

Capitaluri

proprii Angajați

2016 159 414 0

58

3 063 667 63 164 279 20 255 901 47 340 980 5 114 059 576

2015 167 962 6

23

4 381 874 50 078 116 7 951 532 46 165 839 4 081 402 597

2014 182 455 2

16

9 523 292 61 393 416 6 338 214 53 926 073 -442 458 630

2013 172 071 5

53

4 065 692 65 463 368 7 315 628 47 278 339 -9 999 325 613

2012 149 940 7

95

5 567 252 65 596 808 9 064 199 42 439 105 -

13 275 649

579

2011 151 207 2

63

2 688 152 72 479 752 13 523 950 38 971 473 -

19 137 202

583

2010 134 519 2

34

-660 741 81 610 759 23 081 962 35 817 789 -

21 827 437

571

2009 112 651 3

77

-

15 855 453

90 474 026 32 585 050 35 989 101 -

21 168 779

553

2008 119 211 7

20

-

13 533 391

100 880 909 62 096 770 30 908 298 -5 435 227 588

2007 98 982 50

3

-5 218 586 81 958 330 58 401 455 32 329 788 8 098 164 577

2006 77 048 47

8

10 545 879 84 181 100 63 175 515 31 057 071 13 316 750 508

2005 55 885 47

7

3 016 718 72 826 445 51 966 156 12 400 468 2 211 184 420


38

Fig.2.5. Evoluția societății

2.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției

strategice de ansamblu a afacerii și a mediului său.

Scopul acesteia de a identifica strategiile care vor crea un model specific afacerii, care

va alinia cel mai bine resursele și capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care

funcționează firma ( mediul natural, mediul demo-psiho-lingvistic, mediu socio-cultural, mediul

politico-juridic-administrativ, mediul socio-economic, mediul tehnologic și mediu militar).

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea

unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de

afaceri și evaluează în același timp factorii de influența a unei organizații.


39

Tabel 2.3. Analiza SWOT

RESURSE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-umane - majoritatea personalului

deține calificare

profesională pentru funcția

deținută;

-personal loial

-existența unor proiecte

prost negociate din care

rezultă colaboratori

neimplicați;

-plecarea personalului din

organizație

-sociale -existența unui grup țintă

mare și bine pus la punct;

-crearea de noi locuri de

muncă;

-siguranța locului de muncă

-infomaționale -angajații dețin cunoștințe

în diverse domenii;

-accesul la internet

-lipsa unor cursuri de

specializare a personalului,

pentru o cunoaștere mai

bună a programelor

informatice

-financiare -plata la timp a angajațiilor

și colaboratorilor

- seriozitate privind plata la

timp a salariilor;

-existența unor cheltuieli

mari

RESURSE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

-umane - programe destinate

studențiilor, practică în

agenție

-nerezolvarea în timp a

unor proiecte;

-nivel scăzut al salariilor

-materiale

-satisfacerea cereri și

respectarea termenelor

stabilite cu clientul

-imposibilitatea de a vinde

serviciile la prețuri mai

mici decât concurența


40

-sociale -posibilitatea de a câștga

bani dar și de a dezvolta o

carieră

-concurența atrage noi

angajați și colaboratori

-informaționale -participarea la cursuri și

seminarii pe teme de

interes, care să ajute

organizația indirect să

evolueze și să fie

competitivă

-neperformanța unor

programe

ORGANIZARE

PERFORMANTĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-integrare rapidă a noilor

angajați, prin familiarizarea

cu activitățile firmei;

- orientare spre leadership;

- motivarea personalului

-nevoia de aprobare

ierarhică în cazul unei

probleme apărute la orice

nivel

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

-posibilitatea

colaboratorilor de a se

suplini reciproc;

- cursuri de leadership

modern

-conflicte între conducere

și angajați;

- fluctuații de personal

POZIȚIONARE PE

PIAȚĂ


- Companie

cunoscută;

- Renume favorabil;

- Calitate superioara a

produselor;

- Respect față de

clienți

- Efectuarea de studii

- Concurență deține un

portofoliu și de

servicii, pe lângă

produse;


41

de piață;

- Strategie de

marketing inovativă

pentru produsele noi

oferită clienților

companiei

POZIȚIONARE PE

PIAȚĂ


- Extinderea

companiei

- Posbilitatea pierderii

fidelități a clientului;

- Interpretarea

incorectă a studiilor

de piață

PRODUSE și VÂNZAREA

LOR


- Oferirea de produse

de calitate a

clienților;

- Întârzierea

concurenței de a

adopta noi

tehnologii

- Portofoliu de clienți

al căror nume

reprezintă o

recomandare pentru

firmă

- Tariful serviciilor

destul de ridicat;

- Ofertele concurenței


- Inovare la nevoile

clienților

- Studierea în

profunzime a pieței

- Existența

concurenței


42


FIDELIZAREA

CLIENTELEI

-timp dedicat nevoilor

clienților;

- reputație cu nume pe

piață;

- orientare spre client;

- menținerea permanentă a

relației cu toți cei implicați

în procesul de productie

(clienți, furnizori,

distribuitori, etc)

- oferte care nu sunt

conforme cu cerințele

clientelei


- Atragerea de noi

clienți.

- Tarife mai scăzute

ale concurenței

2.4. Analiza potențialului uman și productivității muncii

Necesarul de personal la nivelul companiei se stabilește în funcție de criterii specifice

pentru fiecare categorie de personal.

Dinamica numărului de salariați se analizează în corelație cu producția sau cu cifra de

afaceri, cu productivitatea și cu numărul de personal.

Stabilirea personalului este în strânsă legătură cu dinamica acestuia și constituie o

condiție importantă pentru utilizarea eficientă a forței de muncă.

Fluctuația forței de muncă se consideră un fenomen negativ cu consecințe nefavorabile

asupra calității produselor și executării producției la termenele stabilite.

Stabilitatea în firmă se determină pentru fecare salariat în raport privind vechimea

salariatului în firmă și vechimea totală în muncă a acestuia, cu formula:

𝑆𝑖 =Vi

Vt


43

Analiza calificării personalului, vizează caracterizarea situației calificării la un moment

dat și evoluția acesteia, precum și modul de utilizare a forței de muncă calificată.

Adică, productivitatea muncii este cea care caracterizează eficiența cu care ste cheltuită

o anumită cantitate de muncă. În cadrul acesteia descoperim:

- Analiza dinamicii productivității muncii pe baza indicatorilor valorici

- Analiza efectelor economico-financiare ale modificării productivității muncii.

Analiza productivității muncii presupune calcularea și exprimarea sa în unități naturale

și valorice:

𝑊𝑚 =Q

T

Determinarea corectă a productivității muncii are o importanță deosebită, ea fiind

legată de:

- Determinarea necesarului a forței de muncă;

- Corelația dintre creșterea salariului mediu și productivitate;

- Dimensionarea fondului de salarii;

- Creșterea gradului de înzestrare tehnică și creșterea randamentului muncii.

Determinarea productivității muncii se analizeazăcu ajutorul indicilor care evidențiază

modificările productivității obținute în perioada curentă față de productivitatea din perioada

precedentă sau față de productivitatea prevăzută în program.

𝐼𝑤 =Wc

Wp x 100

2.5. Analiza patrimonială

Obiectivul primordial al întreprinder este maximizarea valorii sale, respectiv creșterea

averii proprietarilor acestora dat fiind sistemul economic concurențial în care acesta își

desfășoara activitatea. Necesitatea analizei financiare decurge din nevoia de cunoaștere a

fenomenelor și proceselor din economie, din viața unei societăți. Prin intermediul analizei

întregul este descompus în părțile sale componente, după care acestea sunt studiate individual, se

determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul

activității întreprinderii analizate.


44

Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității agentului economic,

a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza financiar – patrimonială

contribuie la cunoașterea continua a eficienței utilizării resurselor umane, materiale și financiare.

Analiza financiară urmărește diagnosticarea situațiilor financiare anuale pentru fundamentarea

politicii economico – financiare și a strategiei întreprnderii.

Situatia financiara-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de

vedere al existentei, al structurii materiale si al rezultatelor financiare obtinute. Ea reprezinta si o

consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei constituind

cadrul financiar al acesteia.

Analiza patrimoniului firmei se realizeaza cu ajutorul informatiilor oferite de bilantul

contabil. Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica acesteia precum si raporturile

dintre diferitele elemente ale balantei si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor

determinate de activitatea desfasurata pe parcursul activitatii.

Indicatorii ce reflectează gestionarea patrimoniului firmei sunt:

- Indicatori de echilibru financiar;

- Ratele de finanțare;

- Ratele de lichiditate.

Tabel 2.4. Evoluția indicatorilor achilibrului financiar

Nr. Crt. Indicatori Realizări (lei)

2008 2014 2015 2016

1. Cifra de afaceri -119211720 182455216 167962623 159414058

2. Creanțe 100880909 61393416 50078116 63164279

3. Cheltuieli 345343432 445343432 545343422 445343532

4. Profit brut -13533931 9523292 4381874 3063667

5. Venituri totale 645343432 845343432 945343422 945343532

6. Active totale 93005068 60264287 54117371 67596881

7. Capital propriu -5435227 -442458 4081402 5114059


45

Tabel 2.5. Indicatori de gestionare a patrimoniului firmei S.C. Dunca Expediții S.A

Denumire

indicator

Formula 2008 2014 2015 2016

Durata

recuperării

creanțelor

𝐷𝑅𝐶 =Creante

cifra de afaceri x 365 -306.6 120.45 105.85 142.35

Rata

cheltuielilor

𝑅𝑐ℎ =Cheltuieli

cifra de afaceri x 100 -289 244 324 279

Rata

rentabilității

costurilor

𝑅𝑐 =Profit brut

Cheltuieli totale x 100 3 2 8 6

Rata

rentabilitatii

veniturilor

𝑅𝑣 =Profit brut

Venituri totale x 100 -20 1 4 3

Rata

rentabilității

activelor

totale

𝑅𝑎 =Profit brut

Active totale x 100 140 158 8 4

Rata

rentabilității

financiare

𝑅𝑓 =Profit brut

Capital propriu x 100 250 2152 107 59

46

Capitolul 3. Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A.

3.1. Reînnoire parcului de autovehicule

Vârsta medie a flotei din sectorul rutier de transport din România este de 3-4 ani pentru

firmele de mărime medie. În cazul companiilor mari, vârsta poate fluctua destul de mult datorită

procesului de reînoire a flotei. Operatorii de transport sunt într-un permanent proces de înnoire a

flotei pentru a putea avea acces la autorizațiile multilaterale CEMT, astfel că firmele mari își

modernizează parcurile auto prin achiziționarea de autocamioane care corespund standardelor de

poluare EURO 3 și EURO 4.

S.C. Dunca Expediții S.A. are ca obiectiv principal, atragerea a cât mai multor clienți,

însă situația critică cu care se confruntă și care afectează competitivitatea acesteia, constă în

numărul mare de autovehicule vechi pe care le deține și care se defecteaza ușor, ceea ce duce la

îngreunarea îndeplinirii obiectului contractual precum și necesitatea achiziționării de

autovehicule pentru menținerea poziției pe piață.

Prin achiziția planificată, compania va beneficia de numeroase avantaje:

- Avantaj în fața concurenței;

- Diminuarea de costuri (având în vedere reparațiile necesare autovehiculelor vechi);

- Extindere pe piață;

- Fidelizarea clienților existenți și atragerea de noi potențiali clienți.

Este de menționat că aceste investiții vor fi susținute din fonduri propii.

Având în vedere că din cele 403 capete de tractoare pe care le deține societatea

comercială Dunca Expediții S.A, 47 dintre ele prezintă defecțiuni consecutive iar 4 dintre acestea

nu funcționează, compania oscilează între două posibilități de reînnoire a parcului de

autovehicule fie prin repararea capetelor de tractoare defectate, fie prin vânzarea acestora pentru

a cumpăra altele noi

3.2.Calculul indicatorilor de eficiență economică

Finanțarea interna sau autofinantarea are la bază principiul acumularii resurselor din

activitatea economică anterioară și utilizării acestora în scop investitional.

Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A.

47

Se produce astfel la nivelul patrimoniului societății un transfer intern de capital prin

care capitalul pasiv, reprezentat prin: capital social, rezerve, profit nerepartizat, amortizări, se

activează în vederea multiplicării sale ulterioare.

Finanțarea interna ofera avantajul independenței financiare și al prețului scăzut al

accesului la capital, societatea fiind scutita astfel de cheltuieli de evaluare, auditare, emisiune,

înregistrare și ipotecare pe care le prezumă atragerea de capital extern.

Indicatorul care evaluează fluxul investțional, este capacitatea de autofinanțare, CAF,

calculată cu formula:

CAF= PN+A

unde:

PN= Profitul net al societății;

PN= VT-CT; VT=venituri totale;

CT=cheltuieli totale inclusiv impozitul pe profit.

A= amortizarea capitalului fix

CAF se referă la întreg patrimoniul societății de la inființarea ei și include rezervele

istorice ale societății precum și profitul nerepartizat din anii anteriori.

Având în vedere cele două opțiuni pe care le are în vedere compania, aceasta va întocmi

solicitări de ofertă pentru ambele variante de investiție: pentru repararea capetelor de tractor și

pentru achiziționarea unor capete de tractor noi. Cele două variante de proiect se caracterizează

prin datele prezentate în tabelul ce urmează:

Tabel 3.1. Date de calcul

INDICATOR SIMBOL U.M. INVESTIȚIA

I

(cumparare)

II

(reparare)

Investiția totală Inv Euro 4.140.500 1.402.345

Profit Pr Euro 18.163.955 9.881.955

Coeficientul eficienței

economice

A 0,15 0,15

Durata de exploatare De Ani 3 3


48

Randamentul economic al investiției:

𝑅𝑒 =Profit∗Durata de exploatare

Investiția totală – 1

Termenul de recuperare a investiției ( Tr) scoate în evidență măsura lichidității unei

investiții și viteza cu care banii investiți sunt recuperați. El se definește ca numărul necesar de

ani pentru a recupera investiția din fluxurile de numerar generate în viitor, se optează pentru

proiectul a cărui Tr a investiției este mai mic.

(Tr), scoate în evidenţă măsura lichidităţii unei investiţii şi viteza cu care banii investiţi

sunt recuperaţi. El este definit de numărul necesar de ani pentru a recupera investiţia din

fluxurile de numerar generate în viitor, se optează pentru proiectul al cărui Tr a investiţiei mai

mic:

Trn=Na, când ∑ FNTtnT ≥ Io𝑛𝑡=1 sau,

Tra=Na, când ∑ FNTta ≥ Io𝑛𝑡=1 în care:

Tr - termen de recuperare fără actualizare;

Tra - termen de recuperare actualizat;

Na- număr de ani de recuperare a investiţiei.

Principalele cai de sporire a randamentului economic al investitiilor sunt, de fapt, caile

de crestere a profitului final, dupa cum urmeaza:32

- reducerea timpului de recuperare a investitiei;

- reducerea cheltuielilor de productie;

- prelungirea duratei de functionare a obiectivului;

- cresterea valorii productiei prin sporirea productiei fizice, ridicarea calitatii productiei,

imbunatatirea structurii sortimentale a acesteia.

32 Prelipcean, G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava, 2000, p.33


49

1. Randamentul economic actualizat:33

.

Se calculeaza, pentru inceput, valorile investitiei si profiturilor actualizate la m0:

Daca profiturile anuale sunt constante pe toata durata de functionare a obiectivului,

atunci:

2. Termenul de recuperare a investitiei, actualizat:34

Relatia de calcul se poate simplifica in cazul in care profiturile anuale sunt diferite,

considerandu-le egale cu profitul mediu anual Ph, calculat ca medie aritmetica a profiturilor

anuale.

Se calculeaza, pentru inceput, valorile investitiei si profiturilor actualizate la m0:

33 Prelipcean, G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava, 2000, p. 86

34 Ibidem, p. 85


50

a. Valorile investiției:

- Pentru varianta 1 :𝐼 =Investitia totala

(1+0,25)1 𝐼 =

4149500

12500 => I=331,96 Euro

- Pentru varianta 2: 𝐼 =14023455

12500 => I=112,18 Euro

b. Valoarea profitului:

- Pentru varianta 1: 𝑃 =Profit anual+3

(1+0.23)4 => 𝑃 =

18.163.958

24.414 => P=743,99 Euro

- Pentru varianta 2: 𝑃 =Profit anual+3

(1+0.23)4 => 𝑃 =

9.881.958

24.414 => P=404,76 Euro

Randamentul pentru:

- Varianta 1:𝑅 =P

I – 1 => R=743,99/331,96 -1 => R=1,6

- Varianta 2: 𝑅 =P

I – 1 => R=404,76/112,18-1 =>R=1,3

Termenul de recuperare a investiției pentru:

- Varianta 1:

𝑇 = 𝑙𝑜𝑔 ⌊18163955

18163955 − 4140500 ∗ (1 + 0,25) 3 ∗ 0,25⌋ /log (1 + 0,25)

T=log18163955

18163955−4140500∗𝑂,35/log0,96

T=𝑙𝑜𝑔 [18163955

18163955−1449140] /0,096

T=𝑙𝑜𝑔 ⌊18163955

16714815⌋/0,096

T=log1,09/0,096

T=0,037/0,096

T=0,038


51

- Varianta 2:

𝑇 = 𝑙𝑜𝑔 ⌊9881955

9881955 − 14023455 ∗ (1 + 0,25) 3 ∗ 0,25⌋ /log (1 + 0,25)

T=log9881955

9881955−14023455∗𝑂,35/log0,96

T=𝑙𝑜𝑔 [9881955

9881955−908209] /0,096

T=𝑙𝑜𝑔 ⌊9881955

8973747⌋/0,096

T=log1,10/0,096

T=0,041/0,096

T=0,042

Pentru a lua o decizie bună, am evidențiat rezultatele obținute atât pentru varianta 1 cât

și pentru varianta 2 în următorul tabel:

Tabel 3.2. Sinteza rezultatelor calculului de indicatori de eficiență economică a

investițiilor în viziune dinamică

Varianta 1 Varianta 2

I 331,96 112,18

P 743,09 404,76

R 1,6 1,3

T 0.038 0,42

Având în vedere că varianta 1 are randamentul cu valoare maximă: 1,6 iar termenul de

recuperare cu valoare minimă: 0,03 societatea comercială Dunca Expediții va alege cumpararea

de vehicule noi.

În cazul sistemului tehnico-economic considerat societatea comercială Dunca

Expediții se au în vedere următoarele prezumții și estimări inițiale:


52

- Io este valoarea de achiziție a vehiculului: cap de tractor de 50.400euro (231.840 lei la

cursul euro de 4.6)

- Rh reprezintă valorile estimate ale cheltuielilor de întreținere și reparații (din momentul

achiziției, primul an până în anul h=7) a mijlocului fix pentru a putea reprezenta grafic

soluția problemei.

Tabel 3.3. Rh – valori estimate ale cheltuielilor de întreținere și reparații

An I An II An III An IV An V An

VI

An

VII

Rh 20580 20580 20580 21000 21000 26000 28000

Deciziile de reparare a parcului auto trebuie să ia în considerare un număr important de

factori:

- Modificarea cererii pe piață

- Uzura fizică și morală a autovehiculelor

- Competița ridicată

Programele de reparare iau în considerare dacă autovehiculele vor fi reparate individual

pe măsură ce se deteriorează sau este necesar ca ele să fie periodic înlocuite în grup, ceea ce

conduce la scăderea probabilității de avarie. Acestea au condul la conceptul de întreținere

preventivă, formulată în condiții de risc și incertitudine.

Unul dintre modelele frecvent utilizate este metoda Kaufmann ce presupune înlocuirea

autovehiculului atunci când cheltuielile cu întreținerea și funcționarea acestuia depășesc

cheltuielile totale.

Relația Kaufann:

Ct=𝐼+∑ 𝑅𝑓∗𝛼ℎ−1𝑛

ℎ=1

∑ 𝛼ℎ−1𝑛ℎ=1

în care:

Ct – cheltuieli totale actualizate

I – valorea de achiziție

Rh – Cheltuieli cu întreținerea, funcționarea și repararea

α- factor de actualizare

α=1/(1+a), unde a – coeficientul de actualizare


53

n – numărul de ani pentru care se face calculul.

Rh+1 ≥ 𝐼0+∑ 𝑅ℎ∗𝛼ℎ−1𝑛

ℎ=1

∑ 𝛼ℎ−1𝑛ℎ=1

Rh+x=𝐼0+𝑅1+𝑅2𝑎+⋯……..+𝑅𝑛𝛼𝑛−1

𝑎0+𝑎+𝑎2+⋯…+𝛼𝑛−1

Metoda prezentată are avantajul că ia în calcul și influența promovării progresului

tehnic asupra utilajelor existente în dotarea unității.

Se prezintă cazul de aplicare a metodei Kaufmann, pentru stabilirea momentului optim

de achiziții a unui cap de tractor a cărei valoare de achiziție (Io) este de 50400 (231.840 lei).

Cheltuielile anuale de întreținere și reparații au fost prezentate, iar nivelul eficienței economice

medii considerat este de 0,15.

Precizez că studiul s-a facut în baza unei foi din Excel ce a permis determinarea

costurilor totale, dar și reprezentarea grafică a acestora simultan cu dinamica cheltuielilor de

întreținere și reparații. În continuare se prezintă aceste rezultate.

Tabel 3.4. Costurile totale

AN Rh 𝛼𝑛−1 𝑅ℎℎ−1 Io+𝑅ℎℎ−1 Σ𝛼𝑛−1 Ct I

1 20580 1 20580 252420 1 252420 231.840

2 20580 0,85 17493 233633 1.85 126288.10 231.840

3 20580 0.7 14406 246246 2.55 96567.05 231.840

4 21000 0.55 1155 232995 3.1 75159.67 231.840

5 21000 0.4 840 232680 3.5 66480 231.840

6 26000 0,25 650 23834 3,75 6355.73 231,84

7 28000 0,1 280 23464 3,85 6094.54 231,84

Fig. 3.1. Reprezentarea grafică a costurilor totale

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

1 2 3 4 5 6 7 8

Rh

Ct


54

Din calculele efectuate sub forma tabelară, rezultă că autovehiculul are o durata de

funcționare de 7 ani, după care urmează să fie înlocuit.

Situația poate fi vizualizată mai sugestiv în varianta grafică rezultată din calculul tabelar

din Excel. Prin urmare, autovehiculul considerat în studiu de caz va fi înlocuit în anul 7, din

cauza condiției Kaufmann: R12+1›Ct12+1 (în anul 7-8 cele două categorii de costuri sunt egale).

Societatea comercială Dunca Expediții va opta pentru varianta investițională V1

deoarece calculul celor mai puternici indicatori de eficiență economică a investițiilor în viziune

dinamică (Tact, Ract) au valori care stau la baza acestei decizii.

55

Capitolul 4. Concluzii și propuneri

Am ales să abordez această tematică deoarece consider că performanța economică și

financiară a devenit un punct în care toate întreprindere trebuie să pună accent pentru

îndeplinirea și susținerea acestui proces. Este foarte important să știm în ce consta viabilitatea și

sustenabilitatea în cadrul unei întreprinderi.

Există o mare diversitate de opinii cu privire la conceptul de performanță și la

conceptele înrudite cu acestea: productivitate, eficiență, eficacitate, rentabilitate și

sustenabilitate.

Orice firmă trebuie să urmărească asigurarea și oferirea unor produse sau servicii

sustenabilie clienților.

Prin urmare, performanța depinde și de partea finaciară, de prețurile la care sunt

achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde (veniturile

totale). Rezultatul diferenței dintre acestea măsurându-se de fapt prin rentabilitatea companiei. În

funcție de aceste considerente productivitate își pune mai mult sau mai puțin amprenta asupra

performanței.

Mai mult de atât, am calculat indicatori de cuantificare a viabilității economico-

manageriale, precum: durata recuperării creanțelor, rata cheltuielilor, rata rentabilității costurilor,

rata rentabilității veniturilor, rata rentabilității activelor totale, rata rentabilității economice și

financiare și am realizat analiza SWOT a întreprinderii Dunca Expediții S.A.

Mai mult decât atât o rentabilitate ridicată, datorată unei productivități ridicate

constituie o bază solidă a performanței prezente dar nu garantează menținerea acesteia în viitor.

Pentru păstrarea acestei stări competitive sunt necesare calitatea și responsabilitatea în prestarea

serviciilor, viteza și flexibilitatea pentru o adaptare rapidă la cerințele pieței și inovare.

După expunerea acestora, am propus ca și studiul de caz care vizează termenul de

recuperare a investiției pentru cele două problematici: repararea de autovehicule vechi sau

cumpararea de autovehicule noi.

Investiția va fi făcută din fonduri proprii, iar termenul de recuperare al acesteia, în urma

calculelor, este foarte bun, rezultatele fiind vizibile în scurt timp.

Concluzii și propuneri

56

La baza prezentei lucrări stă chestionarul aplicat angajațiilor din cadrul firmei Dunca

Expediții S.A. cu diferite domenii de studii (tehnice, economice, consultanta managerială) în

care se reflectă experiența angajațiilor care susțin că este mult mai rentabilă achiziția de capete

de tir noi decât repararea în mod continu a celor vechi.

Pe baza ecuațiilor privind randamentul economic și termenul de recuperare a investiției

actualizat s-a demonstrat că rezultatele chestionarului în care majoritatea optează pentru achiziția

de capete de tir noi, este unul corect.

Pentru perioada viitoare, firma Dunca Expediții S.A. va avea în vedere achiziția de

capete de tir cât mai sustenabile și accesibile la preț.

Având în vedere cele menționate mai sus, trebuie precizat faptul că performanța

economică și financiară este un proces ce va fi îndeplinit și în cadrul întreprinderii analizate în

urma realizării investiției propuse.

57

Bibliografie

1. BREZEANU P., Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura

Economică, Bucureşti, 2003

2. DURAN V.. , Finanțele societăților comerciale, Editura Eurostampa, Timișoara,

2004

3. GHIORGHIU Al. , Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura

Economică, Bucureşti, 2004

4.IZVERCIAN M., Sustenabilitate și Risc, Ed. Politehnica, Timișoara, 2001

5. MIHAI I., Analiza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara,

2003

6. NICOLAE O., Metode și tehnici manageriale moderne, Ed. Tribuna Economică,

2005,

7.VÎLCEANU Gh, ROBU V. , GEORGESCU N., Analiză economico-financiară,

Editura Economică, Bucureşti, 2004

8 .PRELIPCEAN G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara,

Suceava,2000

9. STOICA, M., Investitiile si dezvoltarea durabila, Ed. Universitara, Bucuresti,

2005

10. SPĂTARU L. , Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004

11. VERBONCU I., « Diagnosticarea firmei », Editura Tehnica, Bucuresti, 2001

12. ZAMAN Gh., ZENOVICI G. , Criterii şi principii ale dezvoltării durabile din

punct de vedere al resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4 / 2006 – octombrie – decembrie

58

Anexe

Anexa nr. 1 – Chestionar

1. Cunoașteți conceptul de viabilitate?

2. La ce vă gândiți când se face referire la ”viabilitate economică”?

3. Cunoașteți conceptul de sustenabilitate?

4. Care sunt principalele motive pentru care ați cumpăra produse sustenabile?

Anexe

59

5. Sunteți de acord să achiziționați produse sustenabile daca prețul lor este mai ridicat?

6. Care credeți ca sunt activitățile cu cel mai mare impact negativ asupra mediului?

7. Cunoașteți conceptul de risc?

8. Ce tip de risc cunoașteți?

Anexe

60

9. Având în vedere că se intenționează achiziționarea de capete de tir, ați opta pentru:

10. Ce veți avea în vedere la achiziția capetelor de tir?

11. Care considerați ca este o investiție mai profitabilă?

12. Sexul dvs.:

Anexe

61

13. Nivelul studiilor dvs.

14. Domeniul studiilor dvs.

15. Din ce categorie de vârstă faceți parte?

Anexe

62

Rezultatele chestionarului:

Pentru fundamentarea studiului de caz s-a aplicat un chestionar pentru 17 persoane

pentru a evalua percepția lor asupra conceptelor de viabilitate, sustenabilitate și risc.

În urma cuantificării rezultatelor, 76,5% cunosc conceptul de viabilitate și sustenabilitate

iar conceptul de risc este cunoscut în procent de 100%.

41,2% asociază conceptul de ”viabilitate economică” cu cifra de afaceri, iar cei mai

puțini, și anume în procent de 23,5% asociază conceptul cu fondul de salarii.

64,7% dintre cei chestionați ar cumpăra produse sustenabile pentru protejarea reurselor

iar 82,4% sunt dispuși să plătească un preț mai ridicat pentru a menține sustenabilitatea.

52,9% consideră că activitatea cea mai poluantă provine din industrie, urmată de

activități de transport.

În ceea ce privește achiziția de capete de tir, 88,2% optează pentru capete de tir

sustenabile și mai scumpe iar 70,6% din cei chestionați optează pentruu configurație, motor,

șasiu

82,4 consideră ca cea mai profitabilă investiție este aceea care presupune achiziția de

capete de tir noi.

Chestionarul a fost aplicat la 17 persoane din care 70% dețin studii universitare în

domeniul tehnic (35,3%), economic (35,3%) administrativ (17,6%), medical (11,8%) și teoretic

și constulant în afaceri (5,9%)

Anexe

63

Anexa nr. 2 – Oferte de preț

Oferta de preț achiziție IVECO STRALIS (50.400 Euro fără TVA)

Anexe

64

Noua cabină Stralis este concepută pentru a oferi un plus de confort șoferului. Nivelul

înalt de confort și siguranță și funcțiile info-divertisment asigură un mediu excelent de lucru

pentru sporirea la maximum a productivității în cadrul tuturor misiunilor.

Versiunea de cabină cu acoperiș înalt are o înălțime interioară de aproximativ 2 m și un

volum de peste 10 m3.

Tabloul de bord este ergonomic și funcțional, fiind realizat din materiale omogene pentru

a se preveni producerea de zgomote deranjante. Șoferul poate accesa cu ușurință toate comenzile,

fără a se îndepărta de spătarul scaunului, fiind asigurat astfel un nivel maxim de siguranță.

Fiecare caracteristică este concepută pentru a îmbunătăți confortul la bordul vehiculului:

- Volan cu reglare pneumatică și comenzi integrate;

- Scaun pentru șofer dotat cu sisteme de încălzire și ventilare și cu o centură de siguranță

cu reglare pe înalțime;

Anexe

65

- Pat Hi-Comfort cu înălțimea de 80 cm și lungimea de 2 m, cu stinghii din lemn și spătar

reglabil;

- Cușetă suspendată rabatabilă, cu sistem pneumatic de deschidere;

- Sistem de aer condiționat cu consum redus pe timp de noapte, încorporat în acoperiș;

- Opțional peste 30 de sertare și compartimente de depozitare;

- Opțional frigider de dimensiuni mari cu capacitatea de 50 de litri, ideal pentru deplasările

pe distanțe lungi.

- În plus, cabina este prevăzută cu un sistem de izolație fonică excelent, precum și cu

jaluzele și perdele noi funcționale.

Noul Stralis și noul Stralis XP pot fi dotate cu cabine de toate tipurile și înălțimile.

Cap de tractor rabatat

Anexe

66

Șasiu fără cabină

Motor

Anexe

67

Șasiu

Filtru de particule

Anexe

68

Interior cap de tractor

Interior cap de tractor

Anexe

69

Oferta de preț achiziție RENAUL – TRUCKS D WIDE (80.000 Euro fără TVA)

DTI 11

RIGID 4x2

TRACTOR 4x2

430 CP

Putere maximă: 316 kW

Cuplu maxim: 2.050 Nm

Optidriver, cutie de viteze robotizată

Retarder pe eșapament Optibrake 300 kW

Retarder hidraulic Voith 450 kW

Cabină Night & Day: cabină adâncă cu pat cu pavilion plat

Alarmă anti-efracție

Frigider de 30 de litri

Climatizare

Instalație radio player CD MP3 Bluetooth® digital cu porturi USB

Axă față 9 t

Pneuri 315/60

Două înălțimi de lonjeroane: 266 și 300 mm

Raport de punte 2.47

Rezervoare de până la 1.045 l de carburant și 68 l de AdBlue®

Anexe

70

Modul FMS

Modul BBM pentru pornirea de la distanță

Priză de putere 1.000 Nm

Oprirea automată a motorului în 3 minute

Modul Power inhibat

Schimbarea vitezelor Fuel Eco

Eco Cruise Control + Optiroll

Compresor de aer debreiabil

Anexe

71

Oferta de preț achiziție MAN TGX 18400 (50.000 Euro fără TVA)

-transmisie automată

-intarder

-sistem de franare MAN BrakeMatic

-ABS, ASR, ESP

-trapă

-suspensii față: foi de arc

-suspensie spate: perne de aer

-rezervor dublu 1030 L (580L/450L)

-diferențial blocabil

-frigider

-climă

-controlul vitezei de croazieră

-încălzire în scaun

-radio/CD/bluethooth

Anexe

72

Oferta de preț achiziție MERCEDES BENZ – ACTROS 2650 LS MANUAL PK56002

5X (80.000 Euro fără TVA)

- Nr. De osii: 3

- Configurație: 6x4

- Greutate proprie: 17.620 kg

- Greutate brută: 26.000 kg

- Capacitate totală motorină: 350 L

- Înălțimea discului de cuplare: 136 cm

- Număr de închizătoare: 2

- ADR

- Tip suspensie: suspensie pneumatică

- Control viteză de croazieră

- Tahograf

- Aer condiționat

- Capacitate motor: 370 Kw (496 Hp)

- Cutie de viteze: manual

- Nr. De viteze: 16

- Ambreiaj

- Servodirecție

Anexe

73

- ABS

- ASR

- Decuplare motor

- Marca macara: Palfinger PK 56002

- Capacitate macara: 56

- Încărcătură maximă: 2710 k bij 13,7 m

- Nr. Suporți: 4

- Control poziție: comandă sus

- Telecomandă

- Extensii hidraulice: 5 ori

- Cârlig

Anexe

74

Oferta de preț achiziție VOLVO FH 13.440 XL (80.000 Euro fără TVA)

- Nr.de osii: 2

- Configurație: 4x2

- Greutate proprie: 7.520 kg

- Greutate brută: 19.000 kg

- Capacitate totală motorină: 900 L

- Al doilea rezervor de motorină

- Înălțimea discului de cuplare: 111 cm

- Tip de suspenie: suspensie pneumatică

- Tip cabină: globetrotter XL

- Control viteză de croazieră

- Tahograf

- Tahograf digital

- Aer condiționat

- Capacitate motor: 405 K (543 Hp)

- Euro 5

- Cutie de viteze: manual

- Număr de viteze: 12

Anexe

75

- Ambreiaj

- Servodirecție

- ABS

DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Subsemnatul__________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________ ,

legitimat cu ________________seria ________nr. ____________________________________,

CNP __________________________________________________________________________

autorul lucrării ________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

elaborată în vederea susţinerii examenului de finalizare a studiilor de ______

______________________________________organizat de către Facultatea _______________________

____________________________________________________________________din cadrul

Universităţii “Politehnica” din Timişoara, sesiunea _____________________________ a anului

universitar __________________, luând în considerare conţinutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe

proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activităţi intelectuale, nu conţine porţiuni

plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislaţiei române şi a convenţiilor

internaţionale privind drepturile de autor.

Timişoara,

Data Semnătura

_______________________ ______________________________

Declaraţia se completează „de mână” şi se inserează în lucrarea de finalizare a studiilor, la sfârşitul

acesteia, ca parte integrantă.

Documents

LUCRARE DE DISERTAȚIE - mpt.upt.ro · competiție cu alte întreprinderi ce produc același produs/serviciu. Viabilitatea unei întreprinderi 1 constă în capacitatea acesteia de