Lucrare de Evaluare Semestrială

7/23/2019 Lucrare de Evaluare Semestrială

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-de-evaluare-semestriala 1/8

NUME ŞI PRENUME ELEV………………………… NOTA …………………………

LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I , CLASA A VIII-A B

Timp de lucru : ! de mi"u#e

RÂNDUL I« Eram atât de atent, Eram atât de atent,încât se stingea-n cupole amiaza, încât plutirea ondulat-a mirosurilor iar sunetele îngheţau în jurul meu, se prăbuşea-n întuneric prefăcându-se-n stâlpi răsuciţi. şi parcă niciodată n-aş fi încercat frigul.

Eram atât de atent,încât nu te-am recunoscut, şi poatecă ii mereu,

în fiecare oră, în fiecare secundă şi treci prin aşteptarea mea de-atuncica prin fantoma unui arc de triumf. !

(Nichita Stănescu – "fârşit de anotimp)

I$ Lim%& r'm(") *! p+1. Precizează modul de formare a cuvintelor : a îngheţa, niciodată, a se preface, răsucit, ondulat . 10p

2. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine vocale %n hiat. & p'. lcătuie$te enun"uri cu omonimele cuvintelor ii $i arc din tetul citat. & p

*. ranscrie din tet un predicat nominal $i un predicat ver+al eprimat prin adver+ predicativ. 10p&. nalizează următoarele predicate : se prăbuşea, n-aş fi-ncercat. 10p,. lcătui"i o su+ordonată predicativă introdusă printr-un adver+ relativ. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+edactează o compunere de 20-2& de r!nduri %n care să-"i eprimi opinia despre mesa/ul

poeziei "fârşit de anotimp de Nichita Stănescu.

Se &c'rd) ! pu"c#e di" '.iciu$ Succe/ 0






RÂNDUL II« Erai atât de copilăroasă, încât #u pot să ştiu nimic.aproape ţi-era teamă să prieşti Eu te prieam ore-n şir,copacii şi stelele, în ochi. $ână când priirile mele

dădeau frunze albastre până când ântul mi le smulgeaori cădeau ele singure, îngălbenite, la pământ.

%i-atunci, abia, poate că enea toamna&

'ar dacă mă gândesc mai bine,nici de aceasta nu eram prea sigur. !

(Nichita Stănescu – $ortret de adolescentă)

I$ Lim%& r'm(") *! p+1. Precizează modul de formare a cuvintelor : copilăroasă, încât, mele, priire, a îngălbeni. 10p

2. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine trifton#. & p'. lcătuie$te enun"uri cu omonimele cuvintelor ochi $i dacă din tetul citat. & p

*. ranscrie din tet un predicat nominal $i un predicat ver+al eprimat prin adver+ predicativ. 10p&. nalizează următoarele predicate : să prieşti, mă gândesc. 10p,. lcătui"i o su+ordonată predicativă introdusă printr-un pronume relativ. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+edactează o compunere de 20-2& de r!nduri %n care să-"i eprimi opinia despre semnifica"ia titlului

poeziei $ortret de adolescentă de Nichita Stănescu.





LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I , CLASA A VII-A CTimp de lucru : ! de mi"u#e

RÂNDUL I« (n crângul în care căruţa celor trei negustori se oprise în sfârşit pentru masa de amiază, "taru se

lăsă rugat de toarăşii săi, care, de o oră, cereau să le spună poestea copilăriei lui şi a surorii, pe care oeocase la începutul poestirii din pod. #u-i lipseau pofta de a istorisi, căci sufletul îi era acum dispus să eoceaceastă depărtată amintire )

- #u-mi amintesc nici data, nici ârsta e*actă ce aeam în momentul acela. !(Panait strati – +hira +hiralina)

I$ Lim%& r'm(") *! p+

1. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine trifton#. 10p2. 3ăse$te sinonimele contetuale ale cuvintelor : crâng, poestea, moment, e*actă, a istorisi. 10p

'. lcătuie$te enun"uri %n care ver+ul 4 a opri 5 să se afle la diateza activă $i pasivă. 10p*. nalizează următoarele cuvinte : căruţa, se oprise, de a istorisi, poestirii, amintire. 10p

&. lcătuie$te enun"uri %n care su+stantivul negustor să %ndeplinească func"iile de: nume predicativ %ncazul acuzativ $i complement indirect %n cazul dativ. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+: +aracterizarea comisului oniţă din opera 4 apa lui odă 5 de 6ihail

Sadoveanu.Se &c'rd) ! pu"c#e di" '.iciu$ Succe/ 0




LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I , CLASA A VII-A C


RÂNDUL I« +am după reun ceas, înaintea unui pahar cu in, în odaia lui drian &/, "taru ardea cele din

urmă picături din candela sfântă care susţine sufletele celor pătimaşi )- cum ştiu, dragă driane, că dacă nu m-ai edea aşa, nu te-ai grăbi să mă întrebi ce s-a mai întâmplat

cu +hira, adică să-ţi poestesc istoria micului 'ragomir de altădată. 'ar pentru tine sunt iar cu mintea înremile acelea, deşi ei fi ştiut cât te doare când răscoleşti prin cuferele îndepărtatelor călătorii & !

(Panait strati – 'ragomir )

I$ Lim%& r'm(") *! p+1. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine vocale %n hiat. 10p

2. 3ăse$te sinonimele contetuale ale cuvintelor : odaie, să poestesc, mintea, remile, ceas. 10p'. lcătuie$te enun"uri %n care ver+ul 4 a edea 5 să se afle la diateza refleivă $i pasivă. 10p

*. nalizează următoarele cuvinte : cu in, ei fi ştiut, te-ai grăbi, istoria, călătorii. 10p&. lcătuie$te enun"uri %n care su+stantivul poeste să %ndeplinească func"iile de: nume predicative %n

cazul dativ $i complement indirect %n cazul acuzativ. 10p

. Li#er&#ur& r'm(") *!p+: r#umenta"i că opera 4 0lorin scrie un roman 5 de 6ircea 7ărtărescufolose$te procedeul inserţiei.





LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I , CLASA A VI-A A


« "-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,"-au dus zilele 1abei şi nopţile egherii,+âmpia scoate aburi2 pe umedul pământ "e-ntind cărări uscate de-al primăerii ânt.

3umina e mai caldă şi-n inimă pătrunde2 $rin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. $âraiele umflate curg iute şopotind,%i mugurii pe creangă se ăd îmbobocind.

4, 'oamne5 iată-un flutur ce prin ăzduh se pierde5 (n câmpul eşted iată un fir de iarbă erde, $e care-ncet se urcă un galben gândăcel%i sub a lui poară îl pleacă-ncetinel.

6n fir de iarbă erde, o rază-ncălzitoare,6n gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare, 'upă o iarnă lungă ş-un dor nemărginit, prind un soare dulce în sufletul uimit5 !

8asile lecsandri 7 "fârşit de iarnă/I$ Lim%& r'm(") *! p+1. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine vocale %n hiat. 10p2. Precizează modul de formare a cuvintelor : primăară, încetinel, nemărginit, gândăcel, uimit . 10p'. lcătuie$te enun"uri cu omonimelor cuvintelor din tet : dor, care. 10p*. nalizează următoarele ver+e : s-au dus, scoate, curg, pleacă, aprind. 10p

&. lcătuie$te enun"uri %n care ver+ul a ascunde la modul infinitiv să %ndeplinească func"iile de: nume predicativ $i complement direct. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+: r#umenta"i că poezia "fârşit de iarnă de 8asile lecsandri este un p&/#el.





LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I , CLASA A V-A A


« "-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,"-au dus zilele 1abei şi nopţile egherii,+âmpia scoate aburi2 pe umedul pământ "e-ntind cărări uscate de-al primăerii ânt.

3umina e mai caldă şi-n inimă pătrunde2 $rin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. $âraiele umflate curg iute şopotind,%i mugurii pe creangă se ăd îmbobocind.

4, 'oamne5 iată-un flutur ce prin ăzduh se pierde5 (n câmpul eşted iată un fir de iarbă erde, $e care-ncet se urcă un galben gândăcel%i sub a lui poară îl pleacă-ncetinel.

6n fir de iarbă erde, o rază-ncălzitoare,6n gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare, 'upă o iarnă lungă ş-un dor nemărginit, prind un soare dulce în sufletul uimit5 !

8asile lecsandri 7 "fârşit de iarnă/I$ Lim%& r'm(") *! p+1. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine vocale %n hiat. 10p2. lcătuie$te familia leicală (& termeni) a cuv!ntului zăpadă. 10p'. Precizează modul de formare a cuvintelor : încetinel, gândăcel, a îmboboci, încălzitoare, clopoţel. 10p*. 3ăse$te sinonimele cuvintelor : zăpadă, poară, uimit, ăzduh, a pleca. 10p

&. nalizează următoarele ver+e : s-au dus, scoate, curg, pleacă, aprind. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+:+ăprioara de 9mil 3!rleanu – povestirea pe momentele su+iectului




NUME ŞI PRENUME ELEV : ……………………………… NOTA …………………………

LUCRARE DE EVALUARE SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I , CLASA A VII-A C


"oarele bătea pieziş în hanul ncuţei, scânteind geamurile zăbrelite. 3ăutarii se sculaseră din cotloanele lor şi-şi sticleau dinţii2 ncuţa cea sprâncenată aţâţa iar focul2 noi, gospodarii şi cărăuşii din 8ara-de-"us, ne uitam numai cucoada ochiului la oalele goale înşirate pe lângă proţapuri. 'ar scripcile şi cobzele încă nu aeau cântare şi nici comisul oniţă de la 'răgăneşti nu-şi începu poestea pe care o aşteptam. +ăci pe şleahul 9omanului se edea enind un călăreţ,înăluit în lumină şi-n pulberi. +alu-i pag, cu grumazul încordat şi cu coama fluturând, în buiestru iute, luneca spre noi.

Era om ajuns la cărunteţă, dar se ţinea drept şi sprinten pe cal. $urta ciubote cu turetci înalte ş-un ilic de postatiit cu nasturi rotunzi de argint. $e umeri, atârna o blăniţă cu guler de jder. 4brazu-i cu mustăcioara tunsă si barbarotunjită, cu nas ulturesc si sprâncene întunecoase, arăta încă frumuseţe şi bărbăţie, deşi ochiul drept stins şi închis îidădea cea trist şi straniu. Fântâna dintre plopi , de :ihail "adoeanu/

I$ Lim%& r'm(") *! p+

1. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine hiat. 10p2. 3ăse$te sinonimele contetuale ale cuvintelor : scânteind, cotloane, cobze, pulberi, ciubote. 10p'. lcătuie$te enun"uri %n care ver+ul 4 a aştepta5 să se afle la diateza refleivă $i pasivă. 10p*. nalizează următoarele cuvinte : soarele, se sculaseră, focul, nu aeau, om. 10p&. lcătuie$te enun"uri %n care su+stantivul cal să %ndeplinească func"iile de: nume predicativ %n cazul

dativ $i complement circumstan"ial de mod %n cazul acuzativ. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+: rgumentează că opera 4 apa lui odă 5 de 6ihail Sadoveanu apar"ine#enului epic.


NUME ŞI PRENUME ELEV :…………………………….. NOTA …………………………





;<inerilor, oi suai lungani,e*istenţa oastră cea melodioasăiscăleşte farmecul acestor ani, pâinea parc-o face mai gustoasă.

+e-au isat bătrânii luptători, sângele jertfit să schimbe-o lume, se-mplini de zece ori şi-i firesc acum ce-a fost minune.

%i de-aceea, poate, primăaramai curată-i şi mai fragedă, prin ani.

=ă prieşte-ndrăgostită ţara,tinerilor, oi suai lungani.>#ichita "tănescu 7 Tinerilor )

I$ Lim%& r'm(") *! p+1. Precizează modul de formare a cuvintelor : e*istenţa, primăara, melodioasă, jertfit, -ndrăgostită.

10p2. ranscrie un cuv!nt ce con"ine difton# $i unul ce con"ine vocale %n hiat. & p'. lcătuie$te enun"uri cu omonimele cuvintelor mai $i ori din tetul citat. & p*. ranscrie din tet un predicat nominal $i un predicat ver+al eprimat prin adver+ predicativ. 10p

&. nalizează următoarele predicate : să schimbe, se-mplini. 10p,. lcătuie$te o su+ordonată predicativă introdusă printr-o con/unc"ie su+ordonatoare. 10p

II$ Li#er&#ur& r'm(") *!p+edactează o compunere de 20-2& de r!nduri %n care să ar#umentezi că poezia citată apar"ine #enului

liric.


Documents

Lucrare de Evaluare Semestrială