MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea „Inginerie Mecanică, Industrială şi Trasporturi”

Departamentul “Transporturi”

Programul “Ingineria Vehicolelor Auto şi Feroviare”

Lucrare de laborator nr.1

Tema: Construcţia generală a motorului, mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a

gazelor, instalaţiilor de racire si de ungere

Elaborat studentul grupe IMT-141

Iftode Nicolae

Verificat l.s Vasile Plămădeală

Chişinău 2016

Lucrare de laborator nr. 1

COSTRUCŢIA GENERALĂ A MOTORULUI, MECANISMELOR BIELĂ-MANIVELA ŞI DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR,

INSTALAŢIILOR DE RACIRE ŞI UNGERE

Scopul lucrării : Studierea destinaţiei, clasificaţiei, construcţiei şi principiului

de funcţionare a motorului, mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a

gazelor, instalaţiilor de racire şi ungere, precum şi pieselor componente. Analiza

defectelor posibile, reglaje şi materialele utilizate la fabricarea pieselor.

Durata lucrării- conform planului de învăţămînt.

Utilajul : Placarde, standurile motoarelor, piesele şi asamblurile mecanismelor

bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, instalaţiilor de racire şi ungere, set de

instrumente a lacatuşului-auto.

Metodica efectuării lucrării de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construţiei generale şi principiului de

funcţionare a motorului, mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor,

instalaţiilor de racire şi ungere, ordinii de demontare-montare a motorului,

verificarea cmpresiei în cilindrii motorului, reglarea jocurilor termice a MDG,

verificarea nivelului de lichid în instalaţia de răcire şi a uleiului în baia de ulei.

1.1 Construcţia generală a motorului

Costrucţia generală şi principiul de funcţionare a motoarelor cu ardere internă

Motorul cu ardere interna monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin scinteie (fig.1, fig.1.2) este format din cilindru 1 in interiorul caruia se deplaseaza pistonul 2, care actioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin intermediul bielei 4. In capul cilindrului se gaseste chiulasa 5 in care sunt amplasate supapa de admisie SA, supapa de evacuare SE si bujia 8. La partea inferioara a cilindrului se gaseste carterul superior 9, pe care se monteaza lagarele arborelui cotit si carterul inferior 10 in care se gaseste uleiul de ungere. Amestecul aer-combustibil intra prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate ies in exterior prin colectorul de evacuare 7.

Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele şi instalatiile auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de alimentare cu combustibil, instalatia de aprindere, instalatia de racire si instalatia de ungere) necesare realizarii procesului de functionare si sistemul de pornire.

Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constituie principalul ansamblu al motomlui cu ardere interna, cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit.

Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si organe mobile.

Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa si carterul.Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si volantul, bielele si

pistoanele cu bolturile si segmentii.Mecanismul de distributie asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la

momente bine precizate, pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete (aer cu amestec aer-combustibil).

Instalatia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curatirea (filtrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului (fie in amestec, fie separat), in anumite proportii bine stabilite. Instalatia de alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre pompe, precum si organele care servesc la prepararea si introducerea combustibilului in cilindri (carburatorul la motoarele cu aprindere prin scanteie şi injectoarele la motoarele cu aprindere prin compresie).

Instalatia de aprindere serveste la declansarea scanteii electrice in interiorul camerei de ardere (la motoarele cu aprindere prin scanteie), in vederea aprinderii amestecului carburant.

Instalatia de racire asigura racirea unor organe importante ale motorului (cilindrii şi chiulasa), pentru a se evita supraincalzirea acestor piese, datorita caldurii pe care o primesc de la gazele de ardere. Mentinerea unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului este de mare importanta pentru economicitatea si siguranta de exploatare a motorului.

Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in miscare, pentru a reduce frecarea şi a preveni uzarea motorului.

Sistemul de pornire serveste la asigurarea turatiei minime de pornire a motorului.

Comanda distribuţiei: cu roţi dinţate, prin lanţ, prin curea. Costrucţia, schemele constructive, avantajele şi dezavantajele.

Mecanismul de distribuţie este destinat pentru deschiderea şi închiderea

supapelor care asigură umplerea cilindrilor cu amestec carburant (MAS) sau aer

(MAC), evacuarea gazelor de eşapament şi izolarea camerelor de ardere de la

mediul ambiant la timpul de compresie şi de lucru (util). Motoarele de automobil

în patru timpi utilizează mecanisme de distribuţie cu supape. La motoarele în doi

timpi mecanismul de distribuţie are ferestre în cilindri care se închid sau se deschid

la deplasarea pistonului. Motoarele în doi timpi cu aprindere prin compresie au

numai supape de admisie sau numai de evacuare.

După amplasarea arborelui de distribuţie mecanismele pot fi:

- cu arborele de distribuţie pe chiulasă (fig.4.1)

- cu arborele amplasat în bloc (fig.4.2)

După acţionarea arborilor de distribuţie: prin pinioane (arborele dispus în

bloc); prin transmisia lanţ sau curea dinţată (arborele dispus pe chiulasă).

După comanda cu supapele: prin culbutoare; prin braţe oscilante; direct prin

tacheţi cu şaibe reglabile; direct prin tacheţi hidraulici etc.

După dispunerea supapelor în chiulase: - cu supape verticale ; cu supape

înclinate în V.

După numărul de supape în cilindru: cu două; cu mai multe.

- Fig.1.3 Mecanismul de distribuţie a unui motor în patru cilindri: 1-arbore cotit;2-roata lanţ arbore cotit;3-transmisia lanţ; 4-arbore intermediar de acţionare a pompei

de ulei şi ruptorului-distribuitor; 5-roata lanţ a arborelui cu came;6-întinzător lanţ; 7-sabotul întinzătorului;8-amortizor lanţ; 9-arbore came; 10-culbutor; 11-axa; 12-ghidul supapei; 13-supape;

Comanda distribuţiei. Prin comanda distribuţiei se transmite mişcarea de la

arborele cotit la arborele cu came. Aceastea poate fi prin pinioane, lanţ, curea

dinţată.

Comanda prin pinioane este formată din două pinioane; pinionul conducător

de pe arborele cotit şi cel condus de pe arborele came. La motoarele cu aprindere

prin compresie mai este un pinion intermediar pentru acţionarea pompei de

injecţie. Pinionul de pe arborele cu came în bloc al motorului în patru timpi are un

număr de dinţi dubli pentru a realiza raportul de transmisie 1:2. Pentru micşorarea

zgomotului, dantura este înclinată fiind executată din textolit, oţel sau fontă aliată.

Pe pinioane sunt marcaje pentru asigurarea efectuării fazelor de distribuţie şi

punerii la punct a supapelor şi aprinderii.

Fig. 1.4 Comanda arborelui cu came:a-prin curea dinţată; b-prin lanţ.;

1-roata curea dinţată a arborelui cotit; 2-roata curea pompei lichidului de răcire; 3-rola de întindere; 4- capac protecţie spate; 5-roată curea arborelui cu came; 6-curea dinţată; 7-axa rolei de întindere;

8- sabotul întinzătorului; 9-întinzător; 10-roata lanţ arborelui cu came; 11,14-amortizoare lanţ;12-şurub de limitare; 13-roata lanţ arborelui intermediar; 15-roata lanţ arborelui cotit.

A-marcaje instalare capacului protecţie spate; B-marcaj roata curea a arborelui cu came;

Comanda prin lanţ (fig.4.3,b) este formată din două roţi de lanţ situate pe

arborele cotit 15 şi arborele cu came 10. Lanţul poate fi simplu, dublu sau triplu.

Acest lanţ poate antrena şi un arbore intermediar 13 pentru acţionarea pompei de

carburant prin camă, pompei de ulei şi ruptorului distribuitor al aprinderii prin

pinioane. Comanda prin lanţ poate să aibă întinzătoare mecanice sau hidraulice

care prin intermediul sabotului amortizează şi micşorează zgomotul. Pe roţile de

lanţ sunt marcaje pentru punerea la punct a supapelor sau aprinderii. Comanda este

plasată într-un carter etanş.

Comanda prin curea dinţată înlocuieşte transmisia prin lanţ, mai bine

amortizează oscilaţiile torsionale ale arborelui cu came (fig. 4.3,a). Comanda se

face prin cureaua dinţată de la roata de curea 1 fixată la arborele cotit . Prin această

curea este acţionată şi roata pompei lichidului de răcire 2. Rola 3 serveşte pentru

întinderea curelei cu hexagonul excentric. Pe roţile de curea ale arborelui cotit şi

arborelui de distribuţie sunt marcajele D şi B pentru punere la punct a supapelor şi

aprinderii, care trebuie să coincidă cu marcajele A de pe capacul din spate şi C de

pe capacul pompei de ulei.

Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de

ventilare a carterului motorului.

În timpul funcţionării motorului о parte din amestecul carburant si gazele

utili- zate se strecoară în carter prin etanşarea slabă a segmenţilor pistoanelor.

Fig.1.5 Schema ventilării carterului:

1) filtru de aer; 2) captator de ulei; 3) supapă; 4) corp; 5) ştuţ

Eliminarea gazelor trecute în carter se numeşte ventilare. Ventilarea

carterului contribuie la mărirea termenului de serviciu al uleiului, în acelasi

timp evitînd ridicarea presiunii în carter, care poate duce la scurgerea uleiului

prin semiringuri si garnituri.

F іg. 1.6 Schema de ventilare a carterului motorului KamAZ:

1)ventilaţia carterului; 2) spaţiul blocului cilindrilor; 3) carterul volantului; 4)conducta de îndepărtore a gazelor.

Reieçind din faptul câ gazele din carter sunt toxice, la motoarele

contemporane M.A.S. se folosesc sisteme închise (forţate) de ventilare, adică

se foloseşte îndepă rtarea gazelor prin colectorul de aspiratie, evitînd

eliminarea gazelor în mediul ambiant.

Pentru ventilarea carterului, la motorul ZIL-130 (fig. 1.5) se foloseşte aer

proaspât, care pâtrunde în carter prin filtrul de aer special 1, care este montât

pe gîtul de încârcare cu ulei. Din instalaţie face parte supapa 3, amplasatâ pe

colectorul de aspiraţie. În fata supapei este instalat separatorul de ulei, care

este reintrodus în circuit fiind deviat de gazele aspirate din carter.

În timp ce clapetele de accelerate sunt întredeschise, în colectorul de

aspiraţie apare depresiune înaltâ sub actiunea câreia supapa 3 ridicîndu-se

intrâ cu capul superior în forma de treaptâ în gaura ştuţului 5, micşorînd

orificiul de trecere al canalului, corespunzâtor, şi ventilarea carterului.

În timp ce clapetele de aer sunt deschise complet, atunci depresiunea în

e

colectorul de aspiraţie se micçoreazâ, supapa 3 sub greutatea proprie se

coboară şi deschide deplin gaura de trecere a gazelor prin ştuţul 5.

La motorul KamAZ se aplicâ sistemul deschis de ventilare a carterului (fig.

1.6), adicâ farâ aspiraţia gazelor. Înainte de a fi degajate în mediul ambiant

gazele din carter trec prin supapa de respiraţie-receptor І, în care se separă

particulele de ulei.

Reglarea întinderii curelei de acţionare a ventilatorului, pompei de lichid

şi generatorului.

Reglarea întinderii curelei generator la modelele fabricate pînă în anul

1985

Fig. 1.7 Reglarea întinderii curelei generator

1) cureaua generator 2) fulia pompei de lichid 3) fulia arborelui cotit 4) fulia generator 5) dispozitiv de

intindere 6) bulonul de fixare 7) generator M-punctul de acţionare pe curea

Fig. 1.8 Părţile componente

1) generator 2) dispozitiv de reglare 3) piuliţă de reglare 4) bulonul piuliţei de reglare 5) bulonul de fixare

a dispozitivului de reglare

Ordinea efectuării operaţiilor de reglare-înlocuire.

1. Slăbirea bulonului 7

2. Slăbirea bulonului de reglare 4

3. Slăbirea bulonului 3

4. Rotirea generatorului 1 în partea motorului

5. Scoaterea curelei

6. Instalarea curelei noi

7. Stîngerea bulonului 6 pînă cănd generatorul se va fixa

8. Înstalarea manetei între motor şi generator şi cu ajutorul ei rotirea generatorului,

astfel se va întinde cureaua. Dacă cureaua este întinsă bine la acţionarea în punctul

M ea trebuie să se deformeze cu 2 mm.

9. Strîngerea bulonului 3

Avertizare

După anul 1985 s-a modificat mecanismul de întindere a curelei generator. În

locul bulonului de reglare se instalează un bulon cu piulită de reglare dotat cu

caneluri. Cureaua s-e întinde în momentul rotirii piuliţei.

10. Slăbirea boltului inferior

11. Slăbirea bulonuli 5

12. Slăbirea bulonului 4 a piuliţei de reglare

13. Înlocuirea curelei

14. Fixarea piuliţei de reglare 3 cu forţa de 4 Nm

15. Strîngerea bulonului 4 cu momentul de 35 Nm

16. Strîngerea bulonului 5 cu momentul de 20 Nm

Concluzie

Creşterea continuă a numărului de automobile negativ acţionează asupra

mediului ambiant şi a sănătăţii oamenilor. Motoarele de automobil poluează şi

otrăvesc mediul ambiant în special în oraşe mari cu traficul foarte intensiv.

Zgomotul motoarelor şi automobilelor iritant acţionează asupra sistemului nervos

al oamenilor, deranjează odihna şi munca. Viteza sporită a autovehiculelor prezintă

în anumite condiţii, pericolul asupra vieţii pietonilor pe străzi şi în jurul lor, a

pasagerilor din automobil. Aceste acţiuni negative a automobilului asupra mediului

ambiant şi oamenilor nu se poate evita pe deplin, însă considerabil se pot reduce.

La funcţionarea motorului în mediul ambiant sunt emise gaze care conţin peste 60

diferiţi componenţi, inclusiv substanţe toxice, oxid de carbon, oxid de azot,

hidrocarburi, aldehide, etc., iar la utilizarea benzinei etil-compuşi de plumb.

Reducerea gazelor toxice se asigură prin alegerea regimului de funcţionare a

motorului şi reglărilor instalaţiei de alimentare, menţinerea motorului în stare

tehnică bună, funcţionarea lui la amestecuri sărace etc. Pentru a micşora emisia

substanţelor toxice, înainte de a fi evacuate în mediul ambiant ele se neutralizează

cu ajutorul diferitor catalizatori. Pentru automobilele care se produc sau se află în

exploatare se reglementează normele admisiei ale substanţelor toxice care se conţin

în gazele de eşapament. Automobilul este unul din consumatorul de bază a

lubrifianţilor.

Bibliografie:

1. “Construţia Automobilului” Gheorghe Stoianov, Bagrin Georghe editura

Lumina

2. www.sribd.com

3. http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/127-circuit-sistem-

racire.html