Lucrarea de

7/25/2019 Lucrarea de

http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-de 1/126

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”

GALA IȚFACULTATEA DE MEDICINĂ I FARMACIEȘ

MEDICINĂ GENERALĂ

TULBURĂRI DE SOMNASOCIATE PROGRAMULUI DE LUCRU ÎN TURE

Coordonator tiin ii!"ș ț

# L$!r%ri &Ș

Do!tor SÎN'IANA LOVIN A()o*+#nt

ALINA FECIORU

,-./



CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................... pag. 1

PARTEA GENERALĂCa0ito*$* I1 N#$roanato2ia i n#$ro(io*o3ia )o2n$*$iș

I. 1. Sisteme neuronale i neurotransmi ători ........................................... pag. 3ș ț

I. 2. Reglarea ritmului somn - veghe ........................................................ pag. 7 I. 3. Modificări fiziologice n cursul somnului ......................................... pag. !

Ca0ito*$* II1 So2n$* i4io*o3i! i 0ato*o3i!ș

II. 1. Somnul fiziologic ............................................................................ pag. 13 II. 2. "ul#urări de somn non-respiratorii .................................................. pag. 2$ II. 3. "ul#urări de somn respiratorii ......................................................... pag. 33 II. %. Metode de diagnostic n somnologie ............................................... pag. 3%

Ca0ito*$* III1 Sindro2$* )5it67or8 III. 1.&efini ie i simptomeț ș '''''''''''''''''... pag. %1 III. 2. (riterii de diagnostic ....................................................................... pag. %2

III. 3. )actori de risc i mor#iditate ........................................................... pag. %3ș III. %. "ratament ........................................................................................ pag. %*

PARTEA SPECIALĂCa0ito*$* IV1 Moti+a ia i o(i#!ti+$* )t$di$*$iț ș ....................................................... pag. %7

Ca0ito*$* V1 Mat#ria* i 2#tod#ș ............................................................................... pag. %+

Ca0ito*$* VI1 R#4$*tat# i di)!$ iiș ț ............................................................................ pag. *2

CONCLU'II .............................................................................................................. pag. !!

ANE9E....................................................................................................................... pag. 1$$

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................ pag. 11%



ALINA FECIORU TULBURĂRI DE SOMN ASOCIATEPROGRAMULUI DE LUCRU ÎN TURE

INTRODUCERE

,legerea temei a fost motivată de prevalen a din ce n ce mai ridicată a tul#urărilor deț

somn n ultimii $ de ani n r/ndul popula iei active.ț

Somnul este indispensa#il pentru func ionarea organismului la ma0imă capacitate fizicăț

i psihică st/nd la #aza refacerii energetice a resetării crono#iologice a maturizării cognitive iș ș

afective a reglării func iilor vegetative i endocrine.ț ș

Somnul ocupă o treime din via a individului i cu toate acestea este primul sacrificat nț ș

societatea modernă.

&acă nainte de anul 1!*$ este estimat că o persoană dormea apro0imativ ! ore pe

noapte odată cu dezvoltarea industrială i tehnologică s-a auns ca n anul 2$12 o persoană săș

petreacă apro0imativ * ore pe noapte dormind.

n conte0tul acestei dezvoltări s-a format o categorie aparte de tul#urări de somn

specifice persoanelor care au un program de lucru n ture de noapte sau n ture alternante. &intre

tul#urările frecvent nt/lnite la aceste persoane fac parte insomnia somnolen a e0cesivă diurnăț

i modificările de ritm circadian.ș

Importan a maoră a acestor tul#urări este dată at/t de numărul mare de persoane careț

lucrează după acest tip de program 14 din totalitatea for ei de muncă c/t i de tipul deț ș

servicii prestate de aceste persoane ce au un caracter vital aici incadr/ndu-se medici asisten iț

poli i ti oferi pilo i solda i .a.m.d.ț ș ș ț ț ș

5rivarea de somn are ca i consecin e accidentele i scăderea productivită ii la locul deș ț ș ț

muncă.

6n studiu efectuat de Lo!8*#: ; Co1 ce a inclus un grup de medici reziden i aț

demostrat că reziden ii care lucrau n tură de noapte făceau cu 3$$4 mai multe erori ce puneauț

n pericol via a pacien ilor n compara ie cu colegii lor care lucrau n ture de zi de 1 ore. &eț ț ț

asemenea ace tia aveau un risc cu !4 mai mare de a fi implica i ntr-un accident de ma ină nș ț ș

drum spre casă după terminarea turei.

1




n afara erorilor de la locul de muncă alte patru echipe de cercetători au e0pus individual

3%*8 efectele lucrului n ture asupra femeilor indic/nd o cre tere semnificativă a risculuiș

acestora de a dezvolta cancer de s/n cancer colorectal dia#et zaharat infertilitate o#ezitate .

&e i această pro#lemă are serioase implica ii de ordin social medical i economic i esteș ț ș ș

intens cercetată n străinatate n Rom/nia răm/ne la periferia interesului general fapt relevat prin

a#sen a literaturii de specialitate i a cuno tin elor limitate ale popula iei n ceea ce prive te rolulț ș ș ț ț ș

somnului ca i proces vital.ș

9ucrarea i propune să aducă n prim plan această pro#lemă a societă ii moderne săș ț

demonstreze corela ia dintre programul de lucru n ture i instalarea tul#urărilor de somn dar iț ș ș

modul n care aceste tul#urări afectează multifactorial individul.

2




PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL INEUROANATOMIA I NEUROBIOLOGIA SOMNULUIȘ

I1.1 SISTEME NEURONALE I NEUROTRANSMI ĂTORI1Ș Ț

nainte de a intra n profunzimea mecanismelor responsa#ile pentru inducerea iș

men inerea stării de somn tre#uie făcută o distinc ie ini ială a caracteristicilor fundamentale aț ț ț

celor două stări fiziologice ntre care omul este n continuu #alans i anume: starea de veghe iș ș

somnul.Star#a d# +#35# este o stare fun ională a creierului caracterizată prin stimulareaț

sistemelor de activare i alertă perceperea con tientă a stimulilor din mediu i posi#ilitateaș ș ș

desfă urării de activită i voluntare activită i de comunicare i e0perien e afective.ș ț ț ș ț

So2n$* reprezintă o stare normală caracterizată prin reducerea importantă a mi cărilor ș

corpului postură caracteristică diminuarea stării de con tien ă i a răspunsului la stimulii dinș ț ș

mediul e0terior cu o apari ie ciclică i cu o reversi#ilitate spontană sau indusă de anumi iț ș ț

stimuli. Somnul nu este o a#sen ă pasivă a con tien ei ci un proces activ i comple0.ț ș ț ș(onform criteriilor Rechschaffen i ;ales somnul este diferen iat n stadiul non-rapidș ț

<eye movements= sau <non-REM = >cu patru su#stadii? i stadiul de rapid <ș eye movements= sau

REM . ,ceste două stadii au mecanisme i func ii complet separate.ș ț

Starea de veghe stadiul non-REM i stadiulș REM sunt individual generate i men inute deș ț

neuroni i re ele neuronale diferite utiliz/nd neurotransmi ători specifici.ș ț ț

Si)t#2#*# n#$rona*# 3#n#ratoar# a*# )t%rii d# +#35# sunt reprezentate de forma iuneaț

ascendentă din măduvă punte i mezencefal. (ăile aferente au proiec ie n talamus i corte0ulș ț ș

cere#ral.

(ele două căi principale ale forma iunii reticulate ascendente sunt reprezentate de ț

1. (alea dorsală talamo-corticală - formată din circuite neuronale ce pornesc de la

forma iunea reticulată spre corte0ul cere#ral travers/nd nucleii talamici milocii iț ș

intralaminari.

3




2. (alea anterioară - formată din neuroni aferen i cu punct de plecare forma iunea reticulatăț ț

traversează hipotalamusul posterior su#talamusul i prozencefalul pentru a aunge n celeș

din urmă la corte0.

Sunt considerate sisteme suplimentare n generarea stării de veghe i prozencefalul prinș

intermediul nucleilor talamici pedunculo-pontini i latero-dorsali locus ceruleus nucleulș

tu#ero-mamilar i zona tegmentală ventrală.ș

Si)t#2#*# 3#n#ratoar# a*# )tadi$*$i non6REM sunt formate din por iunea preopticăț

antero-laterală a hipotalamusului prozencefal nucleul tractului solitar corte0ul or#ito-frontal

i talamus.ș

@scila iile vizi#ile pe electroencefalogramă n timpul somnului sunt produse de nucleiiț

talamici reticulari.

Si)t#2#*# 3#n#ratoar# a*# )tadi$*$i REM sunt reprezentate de mezencefalul caudal puntea rostrală i nuleul #azal magnocelullaris din maduvă.ș

6ndele ponto-geniculo-occipitale sunt generate n puntea dorso-laterală prin activarea

nucleului geniculat lateral.

4




Figura 1. : 1)Starea de veghe, 2)Stadiul non-REM, 3)Stadiul REM – sisteme neuronale generatoare

Liniile continui indic gru!ele neuronale i !roienc iile active iar liniile !unctate indic activitateaș ț

inhi"at# Liniile $inali%ate cu sgeat indic !roiec iile e&citatorii, cele $inali%ate 'n cerc indicț

!roiec iile inhi"itorii, iar liniile $inali%ate 'n rom" re!re%int !roiec iile mi&te inhi"itorii i e&citatoriiț ț ș

!entru acetilcolin#

5rincipalii n#$rotran)2i %toriț implica i n generareaț )t%rii d# +#35# sunt reprezenta iț

de acetilcolină glutamat histamină hipocretină >ore0ină? norepinefrină.

G*$ta2at$* - principalul neutrotransmi ător cu func ie e0citatorie pentru sistemul nervosț ț

central.

<i)ta2ina - receptorii neuronali pentru histamină sunt localiza i n nucleulț

tu#eromamilar hipotalamic posterior cu proiec ie n prozencefal.ț

<i0o!ratina - receptorii săi neuronali sunt localiza i n hipotalamusul lateral nsăț

ac ionează i asupra altor zone responsa#ile pentru reglarea ciclului somn-veghe ț ș

prozencefal locus ceruleus maduva spinării.

Nor#0in#rina - receptorii săi neuronali sunt localiza i n locus ceruleus.ț

S#rotonina - receptorii săi sunt localiza i n talamus cu proiec ie n mezencefal.ț ț

,ctivitatea norepinefrinei i a serotoninei este ma0imă n timpul stării de veghe iș ș

minimă n timpul stadiului RAM.

5rincipalii n#$rotran)2i %toriț implica i n generareaț )o2n$*$i sunt reprezenta i de ț

acetilcolină adenozină acidul gamma-amino#utiric i glicină.ș

5




Ad#no4ina - receptorii săi neuronali sunt localiza i n prozencefal. Bivelul de adenozinăț

cre te progresiv n cursul stărilor de veghe prelungite i descresc n timpul somnului. Seș ș

consideră că este neurotransmi ătorul responsa#il pentru homeostazia somnului.ț

A!id$* 3a22a6a2ino($tiri! - receptorii săi neuronali sunt localiza i n aria preopticăț

antero-laterală talamus hipotalamus prozencefal corte0 cere#ral. Aste principalul inhi#itor

al sistemului nervos central.

G*i!ina - principalul inhi#itor de la nivelul măduvei spinale. Aste responsa#il pentru

inhi#i ia motoneuronului spinal ce cauzează atoniaChipotonia musculară din cursul stadiuluiț

RAM.

M#*atonina - receptorii săi sunt prezen i n nucleul suprachiasmatic.ț Aste produsă de

glanda pineală n timpul nop ii iar secre ia sa este inhi#ată de e0punerea la lumină. 5articipăț ț

la reglarea ritmului circadian i la termoreglare.ș

A!#ti*!o*ina - neurotransmi ător at/t pentru stadiul RAM c/t i pentru starea de veghe.ț ș

Beuronii săi sunt localiza i n principal n prozencefal i n por iunea peduculo-pontină iț ș ț ș

latero-dorsală din trunchiul cere#ral. Aste responsa#ilă pentru desincronizarea corticală din

timpul stadiului RAM i pentru men inerea stării de veghe.ș ț

Do0a2ina - implicată at/t n stadiul RAM c/t i n starea de veghe. Beuronii săi suntș

localiza i n su#stan a neagră i n zona anterioară a trunchiului cere#ral.ț ț ș

6




I1 ,1 REGLAREA RITMULUI SOMN = VEG<E1

Ritmurile #iologice sunt universal caracterizate prin frecven ă specifică >număr deț

oscila iiCunitatea de timp? durata perioadei >intervalul scurs ntre două evenimenteț

consecutive? amplitudine >devia ia dintre ma0im i minim? i faza >pozi ia temporală nț ș ș ț

rela ie cu un impuls specific e0tern?.ț

6n ritm circadian este reprezentat de o singură oscila ie ntr-un interval de 2% ore.ț

Ritmurile circadiene func ionează la o frecven ă predeterminată genetic care este nț ț

general de pu in peste 2% ore >cel mai frecvent 2%.2 ore?. ,ceastă perioadă circadiană poartăț

numele de =ta$=. ,daptarea la perioada e0ternă de 2% ore se face prin austarea iș

sincronizarea ritmului endogen cu autorul unor semnale din mediul nconurător numite

=4#it3#(#r)=. ,ce ti stimuli e0terni pot fi fotici > reprezenta i de sincronizatori dominan i ?ș ț ț

sau non-fotici > reprezenta i de mese i alte activită i ?.ț ș ț

(/nd ne referim la avansarea fazei circadiene ne referim la o modificare a perioadei

circadiene mai devreme n ciclul de 2% de ore n timp ce nt/rzierea fazei implică o mutare a

perioadei mai t/rziu n cadrul ciclului de 2% de ore.

&ouă componente intrinseci de #ază interac ionează pentru a realiza sincronizarea iț ș

consolidarea at/t a somnului c/t i a stării de veghe i anume ș ș 5o2#o)ta4ia )o2n$*$i

> care este dependentă de ciclul somn-veghe ? iș

rit2$* !ir!adian > care func ioneazăț

independent de ciclul somn-veghe ?.

<o2#o)ta4ia )o2n$*$i se referă la cre terea necesită ii de somn n perioadele de vegheș ț

prelungită. ,stfel cu c/t perioada de veghe este mai lungă cu at/t nevoia de somn este mai

mare.

5rincipalul rol al neurosistemului circadian este de a men ine starea de veghe peț

parcursul zilei. Sunt două v/rfuri n cursul stării de veghe asociate ritmului circadian >zone

de men inere a vigilen ei? o dată spre sf/r itul dimine ii i un al doilea la nceputul serii. &eț ț ș ț ș

asemenea e0istă i două perioade de scădere a vigilen ei diminea a devreme i la miloculș ț ț ș

după-amiezii.

Rit2$ri*# !ir!adi#n# sunt controlate de mecanisme de feed-#acD de transcrip ie-ț

transla ie i de alte componente regulatorii.ț ș

7




Bucleul suprachiasmatic din hipotalamusul anterior este principala componentă

regulatorie a ritmului circadian. ,ctivitatea acestui nucleu este independentă de mediul

e0terior emi /nd semnale mult mai frecvent n timpul zilei dec/t n timpul nop ii.ț ț

5rincipalele sale ac iuni sunt reprezentate de promovarea stării de veghe n timpul zilei iț ș

consolidarea somnului n timpul nop ii. ,#la ia nucleului duce la distri#u ia aleatorie aț ț ț

somnului pe parcursul zilei i a nop ii dar i la o reducere a perioadelor de veghe.ș ț ș

Aste posi#il ca asemenea nucleului suprachiasmatic să e0iste i alte structuri anatomiceș

cu ceasuri endogene proprii.

Melatonina e0ercită o serie de efecte asupra nucleului suprachiasmatic

1. &acă este administrată diminea a produce o nt/rziere de fază a ciclului somn-veghe.ț

2. &acă este administrată după-amiaza sau seara produce o avansare de fază a ciclului

somn-veghe.3. ,dministrarea sa poate avea ac iuni hipnotice u oare.ț ș

8




I1 >1 MODIFICĂRI FI'IOLOGICE ÎN CURSUL SOMNULUI1

n timpul stadiului non-RAM i RAM se produc modificări semnificative la nivelulș

tuturor proceselor fiziologice inclusiv la nivelul sistemul nervos autonom.

n stadiul non-RAM comparativ cu starea de veghe se nregistrează o scădere a

activită ii simpatice cu cre terea activită ii parasimpatice.ț ș ț

n stadiul RAM comparativ cu stadiul non-RAM se eviden iază o scădere i maiț ș

pronun ată a activită ii simpatice concomitent cu cre terea activită ii parasimpatice.ț ț ș ț

Si)t#2$* r#)0irator este semnificativ afectat n timpul somnului. Respira ia care n stareț

de veghe este su# control meta#olic > pE5a(@25a@2 ? dar i comportamental răm/ne n cursulș

somnului doar su# control meta#olic.

Răspunsul ventilator la hipo0ie i hipercapnie ca i tonusul muscular al căilor aerieneș ș

superioare scade n timpul stadiului non-RAM i RAM.ș

&e asemenea apar modificări i n ceea ce prive te volumul curent i numărul deș ș ș

ventila ii pe minut. &atorită acestor modificări parametrii gazelor sangvine reflectă o scădere aț

5a@2 de 2 p/nă la + mmEg i o reducere a Sa@ș 2 cu 24 comparativ cu starea de veghe.

,par modificări inclusiv ale frecven ei respiratorii. n stadiul Bț 1 n cursul respira iilor ț

apar episoade de hipopnee i hiperpnee urmate n stadiul Bș 3 de respira ii de frecven ă iț ț ș

ampltitudine regulată. n stadiul RAM apar respira ii de amplitudine neregulată i modificări aleț ș

volumului curent.

,pneea centrală sau respira ii periodice pot fi o#servate n anumite faze din stadiul RAM.ț

Si)t#2$* !ardio6+a)!$*ar este afectat prin scăderi ale frecven ei cardiace ale volumuluiț

#ătaie i a tensiunii arteriale n cursul stadiului non-RAM i RAM. &e asemenea n cursul nop iiș ș ț

presiunea sistolică este cu 1$4 mai mică dec/t n timpul zilei fenomen ce poartă numele de

”di00in3„.

Modificările la nivelul )i)t#2$*$i 3a)tro6int#)tina* constau n reducerea cantită ii deț

salivă i a motilită ii esofagiene. A0istă un ritm circadian a secre iei de acid gastric cu un v/rf ș ț ț

ntre ora 22 i ora $2 i un minim ntre ora $* i 11.ș ș ș

9a nivelul )i)t#2$*$i r#na* i 3#nito6$rinarș se o#servă o cre tere a rea#sor# iei apei cuș ț

reducerea filtrării glomerulare . n plus are loc tumefac ia peniană i clitoridiană i edema iereaț ș ș ț

mucoasei vaginale.

9




n cazul )i)t#2$*$i #ndo!rin n prima umătate a somnului are loc o cre tere a secre ieiș ț

de hormoni de cre tere i o scădere a secre iei de cortisol Fi adrenocorticoizi iar n a douaș ș ț

umătate a somnului corela ia este inversă.ț

Ali#erarea de hormoni de cre tere are loc n principal n timpul stadiului Bș 3 nsă aceea iș

secre ie poate avea loc i n lipsa stadiului Bț ș 3 ntr-o pozi ie rela0ată n clinostatism. A0istă unț

v/rf al secre ie de hormoni de cre tere ce se nregistrează o dată cu ini ierea somnului n cazulț ș ț

#ăr#a ilor n timp ce la femei e0istă mai multe v/rfuri pe parcursul zilei i a nop ii.ț ș ț

Secre ia de hormoni tireo-stimulan i este legată at/t de somn c/t i de ritmurileț ț ș

circadiene. Bivelul hormonilor este scăzut n timpul zilei cu un minim n intervalul orar 1$-1! iș

cre te noapte n intervalul orar 21-$ cu v/rf la ini ierea somnului. Secre ia este inhi#ată nș ț ț

stadiul B3 i cre te n timpul trezirilor i n privarea de somn.ș ș ș

Secre ia de cortisol este legată n principal de ritmul circadian i mai pu in de somn.ț ș ț

Bivelul cortisolului ncepe să crească la apro0imativ două ore de la trezire cu atingerea

ma0imului n intervalul orar $+-$! apoi nivelurile ncep să scadă ating/nd minimul la ora 12.

Somnul i n special stadiul Bș 3 suprimă secre ia de cortisol. Secre ia de cortisol cre te nț ț ș

perioadele de veghe prelungită.

Bivelul de melatonină cre te n cursul serii atinge ma0imul n intervalul orar $2-$* iș ș

scade apoi chiar i n lipsa somnului din cursul nop ii. Sinteza i secre ia de melatonină esteș ț ș ț

inhi#ată de e0punerea la lumină.Secre ia de testosteron este legată primar de somn. Bivelul său cre te n timpul somnuluiț ș

la #ăr#a ii tineri i atinge ma0imul cu !$ de minute nainte de prima perioadă a stadiului RAM.ț ș

Bivelul de insulină scade n timpul somnului totu i este posi#il ca secre ia de insulină săș ț

crească n perioada incipientă a somnului. &e asemenea nivelul de insulină este mai mare n

stadiul non-RAM n compara ie cu stadiul RAM. 5rivarea de somn poate duce la o cre tere aț ș

rezisten ei la insulină.ț

9eptina este eli#erată de la nivelul adipocitelor periferice i este implicată n reglareaș

echili#rului energetic prin reducerea apetitului. Secre ia de leptină este influen ată at/t de somnț ț

c/t i de rimurile circadiene fiind mai crescută noaptea i scaz/nd n perioadele de privare deș ș

somn.

Grelina stimulează apetitul i cre te aportul alimentar. Bivele grelinei cresc n timpulș ș

nop ii i scad n timpul zilei. &e asemenea promovează stadiul Bț ș 3.

10




9a nivelul )i)t#2$*$i 2$)!$*o6)!5#*#ta* somnul produce rela0are musculară i inhi#ăș

refle0ele tendinoase profunde.

9a nivel 0$0i*ar n timpul stadiului non-RAM i a stadiului RAM tonic are locș

2idria4a iar n cursul stadiului RAM fazic are loc 2io4a.

n ceea ce prive teș )i)t#2$* i2$n citoDinele pro-inflamatorii inclusiv I9-1H i factorul deș

necroză poten ează somnul n special stadiul non-RAM i produc undele deltaț ș

encefalografice. 5e de altă parte I9-% I9-1$ i "G)H inhi#ă somnul. ,fec iunile infec ioase iș ț ț ș

procesele inflamatorii provoacă somnolen ă.ț

Beuronii implica i nț t#r2or#3*ar# sunt localiza i n aria preoptică i hipotalamusulț ș

anterior >5@,E?. ,ctivitatea neuronilor sensi#ili la căldură cre te n timpul somnului iș ș

descre te n starea de veghe n timp ce activitatea neuronilor sensi#ili la frig scade n timpulș

somnului i cre te n starea de veghe. (re teri moderate ale temperaturii locale la nivelul 5@,Eș ș ș

duc la scurtarea fazei de laten ă n instalarea somnului i poten ează stadiul Bț ș ț 3. ,ctivarea

neuronilor sensi#ili la căldură promovează somnul prin inhi#area sistemelor activatoare

ascendente. n sens invers scăderi moderate ale temperaturii locale la nivelul 5@,E prelungesc

faza de laten ă i reduc stadiul Bț ș 3.

"emperatura corpului atinge un v/rf n intervalul orar 1+-2$ i scade o dată cu ini iereaș ț

somnului. Minimul este atins cu %* ore nainte de trezire.

Modii!%ri*# 0rin!i0a*# !ar# a0ar ?n ti20$* )o2n$*$i !on)ta$ ?n"• scăderea temperaturii corporale

• scăderea punctului termal #azal

• reducerea răspunsului de termoreglare n consens cu necesită ile mediuluiț

e0terior

• reducerea produc iei de căldură pe cale meta#olică cu pierdere de căldură prinț

tremor - n cursul stadiului RAM - prin transpira ie i vasodilata ie.ț ș ț

9aten a i arhitectura somnului sunt influen ate de modificarea temperaturii corporale laț ș țmomentul orei de somn. A0punerea la temperaturi e0treme inhi#ă declan area somnului iș ș

cauzează pertur#area somnului. n schim# o ncălzire u oară a corpului cu 12 ore nainte deș

somn poate aduce #eneficii datorită activării mecanismelor de răspuns la căldură. Somnul

nocturn se instalează de o#icei n faza de descre tere a temperaturii după atingerea temperaturiiș

corporale ma0ime n timp ce trezirea apare n faza de cre tere a temperaturii după atingereaș

11




temperaturii minime. Ini ierea somnului n timpul fazei de descre tere a temperaturii scurteazăț ș

perioada de laten ă cre te timpul total de somn i poten ează stadiul Bț ș ș ț 3. n sens contrar ini iereaț

somnului n perioada de cre tere a temperaturii cauzează o prelungire a perioadei de laten ăș ț

reduce timpul total de somn stadiul B3 i cre te perioada stadiului RAM.ș ș

M#ta(o*i)2$* scade n cursul stadiului non-RAM comparativ cu starea de veghe. n

timpul stadiului RAM meta#olismul este similar sau u or crescut n compara ie cu stadiul non-ș ț

RAM.

Vi)#*# pot apărea at/t n stadiul RAM >+$4? c/t i n stadiul non-RAM >2$4?. n stadiulș

RAM visele tind să fie mult mai comple0e i ira ionale iar n stadiul non-RAM sunt n generalș ț

simple i realiste.ș

12




CAPITOLUL II

SOMNUL FI'IOLOGIC I PATOLOGICȘ

II1 .1 SOMNUL FI'IOLOGIC

Somnul are o evolu ie ciclică fiecare ciclu av/nd o durată ntre $ i !$ de minute. nț ș

cursul unei nop i apar *- cicluri de somn.ț

5ropor ia somnului non-RAM i RAM ntr-un ciclu de !$ de minute variază pe parcursulț ș

nop ii n primul ciclu de somn după adormire faza RAM durează doar c/teva minute n timp ceț

ciclul final al nop ii este format preponderent din somn RAM cu durata de peste o oră.ț

Somnul non-RAM con ine su#stadii numite somn superficial non-RAM >stadiile 1 i 2? iț ș ș

somnul profund non-RAM >stadiile 3 i %?.ș

Figura 2.# E!oc neurologic detaliat( !acient 'n stare de veghe#aracteristici: durata * + noa!te( EE.: unde al$a /0-12 %) de am!litudine oas, uneori cu

$recven mi&t /4-3+ %)( EM.: tonus muscular crescut( E5.: mi6cri $recvente, cli!iri#

13




Stadiile sunt definite electroencefalografic n func ie de aspectul activită ii creierului ceț ț

reflectă profunzimea somnului.

Ador2ir#a reprezintă ini ierea somnului care durează c/teva secunde. Aste un procesț

activ cu neurotransmi ători i regiuni cere#rale precise implicate n reglarea acestor fenomene.ț ș

9a adormire starea de con tien ă dispare tonusul muscular descre te are loc o vasodilata ieș ț ș ț

cutanată cu scăderea temperaturii corporale func iile vegetative i reactivitatea la stimuli seț ș

diminuează. "raseul AAG arată un ritm alfa regulat caracterizat prin unde de mică amplitutdine

i frecven ă mare. ,ctivitatea mentală este distorsionată.ș ț

Stadi$* . non6REM apare după adormire. Aste stadiul n care frecven a cardiacăț

tensiunea arterială Fi temperatura cere#rală scad iar mi cările corpului sunt a#sente sau foarteș

rare. ,ceastă ncetinire progresivă a func iilor se nt/lne te n toate stadiile somnului. &in punctț ș

de vedere al activită ii mentale apare o senza ie de plutire g/ndirea oscilează ntre real iț ț ș

fantastic starea de incon tien ă se ad/nce te. 9a prima apari ie stadiul 1 durează c/teva minute.ș ț ș ț

Semnalele electrice ale creierului devin mai mici ca amplitudine mai neregulate i au o frecven ăș ț

mare cu volta mic >loJ voltage fast AAG?. 5ersoana nu poate fi trezită u or din stadiul 1 i poateș ș

chiar nega faptul că a adormit.

Figura 3# Stadiul 1 non-REM

aracteristici :durata 2-+( EE.: unde de am!litudine relativ sca%uta, $recventa 3-4 % /7E78), * +9 al$a( E5.: mi6cri lente rotative ale glo"ilor oculari /rolling eyes;)( EM.:

activitate muscular !re%ent# Stadiul 1 are o durat scurt /1-4 min la $iecare adormire)

14




Stadi$* , non6REM este un stadiu intermediar ce durează apro0imativ 2$ de minute.

Su#iectul se deta ează progresiv de lumea nconurătoare i este tot mai greu de trezit. Stadiul 2ș ș

se caracterizează prin unde cere#rale mai ample cu descărcări ocazionale rapide i apar undeș

electrice specifice - comple0ul ; >o mare undă #ifazică? i undele tip fus >spindles?-. Su#iectulș

nu vede chiar dacă are ochii deschi i poate fi trezit de stimuli suficient de puternici. n acestș

stadiu tensiunea arterială func iile secretorii i meta#olismul #azal continuă să se diminueze.ț ș

(omple0ul ; din stadiul 2 este considerat un factor care =sudează= somnul deoarece apare ca

răspuns la stimuli.

Figura 4# Stadiu 2 non-REM

aracteistici: durata +9 din noa!te( EE.: $usuri /s!indles;): * 3s cu $recvena 12-1< %( =

com!le&: o und "i$a%ic de am!litudine mare( E5.: $r REM( EM.: activitate muscular

!re%ent

Stadi$* > non6REM reprezintă de#utul somnului profund apăr/nd la 3$-%$ de minute

după adormire. Stadiul 3 se caracterizează prin unde cere#rale lente > frecven a medie $.*-% peț

secundă? i de cinci ori mai largi dec/t undele stadiului 2 fiind cunoscute caș $nd# d#*ta.

Su#iectul este dificil de trezit.

15




Figura 5# Stadiul 3 non-REM

aracteristici : durata 19 din noa!te( EE.: 29-+9 din e!oc ocu!at de unde 'nalte, cu

$recven oas /9,+ – 2 %), unde >EL78 cu am!litudine ? 4+ m@, Aot a!are 6i intervale scurte

de unde cu $recven mare 6i am!litudine oas

Stadi$* / non6REM este stadiul cel mai profund al somnului non-RAM. 6ndele delta

sunt ample i largi ocup/nd aproape tot traseul AAG. Starea de incon tien ă este completă. &acăș ș ț

su#iectul suferă de somnam#ulism sau de enuresis nocturn ele apar de o#icei n stadiul % de

somn. )unc iile vegetative ating un nivel minim. 5rima perioadă a stadiului % este cea maiț

profundă. Su#iectul poate fi trezit doar de stimuli puternici i poate fi confuz sau dezorientatș

put/nd avea n mod fiziologic o iner ie tradusă printr-un interval de laten ă p/nă la o func ionareț ț ț

psiho-intelectuală normală. &upă stadiul % al primului ciclu de somn su#iectul poate reveni n

stadiul 2 după care intră n RAM. ,ctualmente stadiile 3 i % de somn non-RAM nu mai suntș

analizate separat ci se contopesc ntr-un stadiu unic numit =somn profund non-RAM=

caracterizat de prezen a undelor delta.ț

Figura 6 # Stadiul < non-REM

aracteristici : >urata 19 ( EE.: ? +9 dintr-o e!oc: unde >elta de 2 % cu am!litudine ?

4+ m@ /delta) ( EM. : tonus muscular sc%ut

B 8tenie, semnalul E5. nu e real 'n aceast imagine( ochii nu se mi6c, ci undele delta

cere"rale se re$lect; 'n E5., e un arte$act#

16




9a intrarea n stadiul REM activitatea cere#rală cre te rapid. 6ndele electrice sunt mici iș ș

neregulate cu frecven ă mi0tă i aspect haotic >ț ș $nd# t5#ta ? iar mi cările oculare sunt rapide iș ș

ample. ,ctivitatea cere#rală seamănă cu cea din starea de veghe. 5rintre undele theta pot apărea

iș $nd# a*a. &acă stadiile non-RAM sunt caracterizate de ncetinirea func ională progresivă nț

RAM nsă are loc o cre tere considera#ilă a func iior vegetative frecven a cardică i tensiuneaș ț ț ș

arterială cresc iar #ătăile inimii sunt neregulate. 5ersoanele cu #oli cardiovasculare au un risc

crescut de evenimente acute n această fază. Respira ia devine neregulată iar consumul deț

o0igen cre te. n contrast cu această e0plozie vegetativă activitatea musculară somatică este nulăș

n RAM nregistrarea activită ii electrice musculare > electromiograma ? av/nd un traseu perfectț

plat > atonie?. @rice activitate a grupelor mari musculare n acest stadiu este patologică. 5ot

apărea tresăriri izolate pe grupe musculare mici. "ermoreglarea este a#olită din acest stadiu

lipsind frisoanele i transpira ia. ,cest stadiu este caracterizat de prezen a viselor. 5rima perioadăș ț ț

RAM este de o#icei scurtă după care su#iectul poate prezenta o trezire scurtă: persoanele care

suferă de men inereț pot avea dificultă i de a adormi din nou n acest moment. Su#iec ii trezi i nț ț ț

non-RAM nu i amintesc visele spre deose#ire de cei trezi i n RAM care pot relata visele nș ț

detaliu.

Studiile pe voluntari sănăto i au arătat că su#iec ii trezi i la de#utul fazei RAM vor intraș ț ț

n această fază mai rapid n următorul ciclu iar activitatea electrică va fi mai intensă. &acă

privarea de somn continuă ei vor intra n RAM imediat ce adorm.

KegheRAMStd.1Std.2Std.3Std.%

Figura 7. i!nograma normal ce ilustrea% ciclurile de somn !e !arcursul no! iiț

Becesitatea de somn variază cu v/rsta. 9a sugari stadiul RAM domină primele două luni

de via ă. &upă v/rsta de trei luni stadiul non-RAM ncepe să c/ tige teren iar n urul v/rstei de *ț ș

ani ncep să se formeze cicluri mature de somn. 5rocentul stadiului RAM aunge la v/rsta de 1$

ani să fie la nivelul de adult.

17




naintarea n v/rstă influen ează ciclurile somnului. Lătr/nii raport/nd dificultă i nț ț

men inerea somnului i o cre tere a numărului de treziri. (re terea numărului de treziri ar puteaț ș ș ș

fi consecin a declinului la nivelul sistemelor neuronale responsa#ile de reglarea somnului sau ar ț

putea fi consecin a scăderii pragului de răspuns la stimuli e0terni. &e i adul ii v/rstnici au număr ț ș ț

mare de treziri nu par a avea pro#leme n a adormi din nou după aceastea >;lerman et al 2$$%?.

Se pare că n urul v/rstei de 7* de ani nu mai e0istă somn profund. &ispari ia somnuluiț

profund odată cu naintarea n v/rstă s-ar putea datora reducerii de amplitudine a undelor delta

nsemn/nd că stadiile 3 i % nu mai sunt nregistrate pe AAG. @ cre tere a perioadelor de somnș ș

superficial compensează pierderea somnului profund >Kan (auler et. al 2$$$? nsă se poate

o#serva i o reducere a numărului de fusuri i comple0e ;.ș ș

Figura 8# Cn$luen a vDrstei asu!ra numrului de tre%iri /tre%iri 3s) !e ora de somnț

)emeile n general prezintă mai multe pro#leme n ceea ce prive te somnul insuficientș

sau ineficient nregistr/nd o nevoie crescută de somn n compara ie cu #ăr#a ii.ț ț

(alitatea somnului se poate deteriora la femei nainte sau n cursul primelor zile ale

menstrua iei. )aza foliculară comparativ cu faza luteală este asociată cu somnolen ă - n uneleț ț

cazuri cu o defazare prelungită a ini ierii somnului - i o scădere a eficien ei somnului.ț ș ț

18




Sarcina este asociată cu deteriorări ale calită ii somnului ce se agravează n primulț

trimestru de sarcină se m#unătă e te n al doilea trimestru i atinge punctul cel mai grav nț ș ș

ultimul. (auzele cele mai frecvente pentru pertur#ări ale somnului sunt reprezentate de

an0ietate dureri de spate sensi#ilitate crescută a s/nilor dispnee mi cări fetale angină reflu0ș

gastro-esofagian crampe musculare la nivelul mem#relor inferioare grea ă vărsături mic iuniț ț

frecvente sindromul picioarelor nelini tite sforăit apnee o#structivă.ș

n timpul perioadei post-partum pacientele acuză somnolen ă e0cesivă i schim#ări deț ș

dispozi ie. Se o#servă o cre tere a frecven ei perioadelor scurte de somn diurne. 9aț ș ț

polisomnograf modificările includ reducerea eficien ei somnului Fi scurtarea perioadei totale deț

somn.

n ceea ce prive te menopauza cele mai multe pl/ngeri se referă la #ufeuri transpira iiș ț

nocturne insomnie fatiga#ilitate i somnolen ă e0cesivă. n compara ie cu premenopauza e0istăș ț ț

o cre tere a acuzelor referioare la calitatea somnului i o prevalen ă crescută a insomniei i aș ș ț ș

apneei o#structive. 9a polisomnograf se nregistrează o prelungire a laten ei de ini iere aț ț

somnului i o scădere a eficien ei somnului.ș ț

II1 ,1 TULBURĂRI DE SOMN NON6RESPIRATORII1

19




,cademia ,mericană de Medicină a Somnului n asociere cu Societatea Auropeană de

(ercetare a Somnului societăile omologe aponeză Fi latino-amerciană au ela#orat mpreună un

document care este revizuit periodic n funcie de progresele cercetării n domeniu numit

C*a)ii!ar#a Int#rna@iona*% a T$*($r%ri*or d# So2n International Classification of Sleep

Disorders ICSD1

(onform acestei clasificări tul#urările de somn se mpart n % categorii di))o2nii&

0ara)o2nii& t$*($r%ri d# )o2n a)o!iat# a*tor (o*i Fi t$*($r%ri d# )o2n 0ro0$)# 0#ntr$

o2o*o3ar#.

.1 DISOMNIILE

.1A .T$*($r%ri intrin)#!i a*# )o2n$*$i1,ceste tul#urări ale somnului evoluează fie cu insomnie declarat > insomnia

psihofiziologică malpercepia stării de somn sindromul picioarelor neliniFtite Fi insomnia

idiopatică ? fie cu somolen e&cesiv > narcolepsia hipersomnia recurentă idiopatică Fi

posttraumatică tul#urările de ventilaie n somn ?.

,numite dissomnii ca: apneea o#structivă sau insomnia posttraumatică pot apărea su#

aciunea unui factor e0tern >ca ingestia de alcool sau sedative n primul caz sau traumatismul

cere#ral n al doilea? dar nu ar putea e0ista fără fondul patologic pree0istent fapt care ustificăncadrarea lor ca i tul#urări intrinseci.ș

Insomnia psiofi!iologic" #ste un fenomen apărut n conte0tul somatizării tensiunii

psihice su#iectul evit/nd adormirea printr-un comportament condiionat. 5acienii solicită

consult pentru acuzele de insomnie Fi de performană diurnă scăzută.

Su#iecii au de o#icei un fond psihic patologic >tul#urări o#sesiv-compulsive nevroze

depresie fo#ii tul#urări an0ioase tul#urări paranoide? Fi sunt mult mai preocupai de insomnie

dec/t de suferina psihiatrică a cărei e0istenă o pot nega cu vehemenă.

,cuzele diurne sunt tul#urări de atenie Fi concentrare verti astenie irita#ilitate Fi

depresie dar nu somnolenă cu adormiri n situaii nercorespunzătoare ceea ce deose#eFte

această tul#urare de alte dissomnii. (/nd un pacient psihiatric cu vechi antecedente de insomnie

ncepe să descrie somnolenă diurnă e0cesivă cu aipiri incontrola#ile suspicionăm fie

20




supradozarea medicaiei sedative fie apariia unui sindrom de apnee o#structivă n somn

precipitat de creFterea recentă n greutate sau de medicaia neuroleptică.

&e#utul este n decadele 2-3 de viaă la persoanele vulnera#ile >fond a0ios? mai frecvent

la femei iar evoluia este spre agravare mai ales dacă se aunge la farmacodependenă.

"ul#urarea reprezintă 1*4 din insomnii iar diagnosticul se #azează pe anamneză Fi poate fi

confirmat actigrafic.

"ul#urarea este acută dacă durează mai puin de o lună su#acută ntre o lună Fi 3 luni Fi

cronică dacă durează peste luni. "ratamentul ine de specialistul psihiatru. &in ce n ce mai

multe dovezi susin superioritatea tratamentului comportamental faă de cel farmacologic.

#alpercep$ia st"rii de somn% denumită Fi !seudoinsomnie sau hi!nagno%ie se

caracterizează prin insomnie pur declarativă Fi simptome diurne de la lipsă de concentrare la

somnolenă fără ca somnul nocturn să fie scurt ntrerupt sau defazat. 6nii pacieni descriutul#urări de adormire somn ineficient sau declară sincer că nu dorm deloc. A0istă o discrepană

marcată ntre declaraii Fi rezultatele actigrafiei sau polisomnografiei. Spre deose#ire de pacienii

cu insomnie psihofiziologică descrisă anterior su#iecii nu au un fond psihopatologic.

A0plicaia posi#ilă a discrepanei dintre percepia su#iectivă a somnului Fi realitate ar

putea fi durata sau intensitatea e0cesivă a viselor sau alte procese neurale care nu pot fi

o#iectivate polisomnografic din moment ce arhitectura somnului este normală.

Insomnia idiopatic" este o #oală care apare n copilărie Fi constă n incapacitatea permanentă de a o#ine un somn eficient pro#a#il datorită anomaliilor n dezvoltarea

mecanismelor neurale de control al adormirii. 5oate fi vor#a fie de o activare e0cesivă a trezirii

>sistemul reticulat activator ascendent? fie de o deficienă a mecanismelor responsa#ile pentru

adormire Fi meninerea somnului >nucleii rafeului?. Impactul asupra activităii diurne se traduce

prin lipsă de atenie motivaie scăzută depresie."ul#urarea nu este considerată cura#ilă.

Avoluia este de lungă durată Fi ondulantă n funcie de conte0tul afectiv.

&arcolepsia cu cataple'ie este o #oală neurologică rară caracterizată prin somnolenă

e0cesivă episoade de cataple0ie paralizie asociată somnului halucinaii hipnagogice >la

adormire? Fi hipnapompice >la trezire? comportamente automate Fi somn nocturn ntrerupt cu

arhitectură anormală. Loala afectează su# $24 din indivizi iar de#utul e n copilărie sau la

pu#ertate. 5e fondul unei somnolene diurne permanente #olnavul adoarme cu uFurină mai ales

n circumstane ce presupun stimulare redusă >activităi monotone sedentare?. 5acienii nvaă să

21




reziste adormirii diurne prin efort de voină dar uneori e0istă adormiri incontrola#ile adevărate

<atacuri de somn=> slee! attacFs? chiar n situaii solicitante >e0amen nt/lnire de afaceri etc?.

Reprizele de somn durează n ur de 2$ de minute spaiate prin intervale de 3-% ore.

(aracteristica reprizelor de somn diurn este efectul revigorant somnolena fiind mult mai redusă

imediat după trezire Fi accentu/ndu-se progresiv p/nă la următoare adormire. (u c/t pacientul

rezistă mai mult cu at/t este mai pro#a#il să ai#ă un atac de somn ntr-o situaie nepotrivită. (u

timpul su#iecii ncep să-Fi cunoască #oala Fi să-Fi <programeze= somul diurn. ,dormirea diurnă

se face uneori direct n RAM cu latenă foarte scurtă.

5aralizia asociată cu somnul poate apare fie la trezire fie la adormirea n RAM >care la

narcoleptici este frecventă?. (ataple0ia Fi paralizia asociată somnului reprezintă apariia atoniei

caracteristice fazei RAM n stare de conFtienă sau semiconFtienă fără ca persoana să fie

adormită >vezi seciunea 5arasomnii asociate de o#icei cu RAM?.(omportamentele automate se manifestă prin gesturi #anale nepotrivite situaiei >intrarea

n dulap aFezarea hainelor n frigider etc.? ele rezult/nd din mi0area undelor delta de somn

profund non-RAM cu starea de conFtienă. Lolnavul este suficient de conFtient pentru a efectua

activităi de rutină dar nu le urmăreFte semnificaia.

n evoluia #olii cataple0ia paralizia asociată somnului Fi halucinaiile se ameliorează Fi

pot dispare somnolena răm/n/nd toată viaa. (omplicaiile includ accidentări ale copilului cu

cataple0ie tul#urări de inserie socială complicaii meta#olice Fi cardiovasculare prin e0cesul ponderal datorat hiperfagiei Fi prin statusul hiperadrenergic asociat disrupiei somnului.

Medicaia este simptomatică Fi se adresează hipersomnolenei recomand/ndu-se ageni

stimulani ca 2odaini*$*. Gamahidro0i#utiratul >NOrem? se adreseaza in principal cataple0iei.

NOrem regleaza pulsaiile hormonului de creFtere Fi măreFte proporia de unde delta. Bu se poate

spune că induce somn fiziologic.

(ipersomnia recurent" se caracterizează prin apariia periodică a unor episoade de

hipersomnolenă la interval de săptăm/ni sau luni. n forma sa completă sindromul ;leine-9evin

asociază perioadelor de somnolenă Fi o formă de hiperfagie cu ingestia rapidă a unor cantităi

mari de alimente. ,pare n adolescena t/rzie la se0ul masculin Fi mai t/rziu la femei. Lolnavii

dorm c/te 2$ de ore pe zi n timpul episodului de hipersomnie trezindu-se doar pentru a m/nca

sau a merge la toaletă. ,ceste perioade durează de la c/teva zile la c/teva săptăm/ni c/Ftigul

22




ponderal n acest timp fiind de 2 - * Dilograme. 5acientul este dezorientat dacă este stimulat

pentru a se trezi.

(ipersomnia idiopatic". 5acienii cu această afeciune acuză hipersomolenă diurnă

constantă sau cu evoluie ondulantă cu episoade de somn de 1 P 2 ore care apar n circumstane

soporifice >privit la televizor lectură neinteresantă etc.?. 6neori e0istă episoade maore cu durata

de p/nă la + ore. Rareori pacienii descriu <atacuri de somn= n circumstane nepotrivite ca

pacienii cu narcolepsie.

Apisoadele de somn diurn sunt mai lungi dec/t cele nt/lnite la pacienii cu narcolepsie

sau cu apnee n somn Fi sunt compuse din somn non-RAM. &acă e0istă aipiri scurte pacienii

declară că nu au efect revigorant o altă diferenă faă de aipirile diurne din narcolepsie apneea

n somn sau privarea de somn. A0istă frecvent manifestări vegetative asociate >hipotensiune

ortostatică cefalee de tip migrenos fenomene RaOnaud?.Loala de#utează n adolescenă are drept cauză pro#a#ilă anomalii neurochimice Fi are

evoluie cronică.

(ipersomnia posttraumatic" este o tul#urare caracterizată prin somnolenă e0cesivă

secundară unui traumatism cranian. &iferena faă de o#iceiurile de somn anterioare

traumatismului este frapantă făc/nd diagnosticul facil. 5acientul prezintă somnolenă diurnă

irezisti#ilă cu numeroase adormiri episodul cel mai lung de somn diurn depăFind uneori durata

somnului nocturn. Simptomele asociate in de sindromul posttraumatic >cefalee semneneurologice?. &e o#icei hipersomnolena posttraumatică apare imediat după inuria sistemului

nervos central Fi dispare treptat n săptăm/ni P luni. Rar poate persista p/nă la 1+ luni.

#i)c"rile periodice ale mem*relor sau mioclonusul nocturn se caracterizează prin

miFcări repetate stereotipe ale e0tremităilor. &e o#icei e0tensia halucelui com#inată cu fle0ia

plantară a gleznei fle0ia genunchiului Fi uneori a Foldului. MiFcări similare pot apare la

mem#rele superioare. ,ceste miFcări se soldează cu treziri verita#ile sau scurte treziri pariale

care fragmentează somnul. ntre episoade mem#rele sunt nemiFcate. A0istă o varia#ilitate mare a

numărului de miFcări pe noapte. (aracteristicile acestor miFcări involuntare sunt periodicitatea Fi

stereotipia. (onsecina acestei tul#urări este hipersomnolena diurnă. 5revalena creFte cu v/rsta

>3%4 la $ ani?. Aste considerată o anomalie e0trapiramidală fapt confirmat de răspunsul

favora#il la medicaia dopaminergică >scăderea spectaculoasă a inde0ului 59MCora de somn ncă

din prima noapte de tratament?.

23




Sindromul picioarelor nelini)tite se caracterizează prin senzaii dezagrea#ile de o#icei la

nivelul mem#relor inferioare tipic apărute naintea adormirii asociate cu nevoia irezisti#ilă de a

miFca picioarele lucru care mpiedică adormirea. (ea mai caracteristică trăsătură este

ameliorarea senzaiilor prin miFcare Fi agravarea lor n repaus. Aste considerat acut dacă

evoluează de 2 săptăm/ni sau mai puin su#acut ntre 2 săptăm/ni Fi 3 luni Fi cronic dacă

evoluează de peste 3 luni.

.1B1 TULBURĂRI E9TRINSECI ALE SOMNULUI1

(aracteristica acestui grup de tul#urări este că ndepărtarea factorului e0tern cauzal duce

la rezoluia disfunciei. &eFi factorul e0tern este definitoriu pentru aceste tul#urări acesta nu

produce acelaFi impact asupra somnului la toate persoanele. &e aceea se consideră că Fi fondul

intrinsec al su#iectului este important pentru apariia pro#lemei de somn.

Igiena neadec+at" a somnului

"ul#urarea rezultă dintr-un comportament al su#iectului considerat incompati#il cu

somnul la acea persoană >acelaFi comportament poate să nu influeneze somnul la ali su#ieci?.

Aste vor#a de o#iceiuri de viaă care impactează negativ calitatea somnului Fi vigilena diurnă

aflate su# controlul individului Fi care fie stimulează meninerea stării de veghe n orele normale

de somn fie nu corespund condiiilor unui somn fiziologic.Stimularea trezirii n orele de somn apare prin consumul de e0citante >cafea

ceai?consum de alcool >care produce trezire n cursul somnului induc/nd insomnie de

meninere? prin e0erciiu fizic viguros nainte de culcare prin participarea la petreceri prin citit

sau lucrat p/nă la ore t/rzii controverse nainte de culcare mese copioase sau e0ces de lichide

seara privitul compulsiv al ceasului nainte de adormire sau la fiecare trezire nocturnă adormitul

la televizor statul n pat t/rziu după trezire etc. ,lte aspecte de igienă inadecvată a somnului dar

care in Fi de mediu sunt temperatura necorespunzătoare n dormitor prezena animalelor de

companie n pat lipsa draperiilor etc.

Maoritatea pacienilor sunt preocupai de tul#urarea de somn Fi solicită consult pentru

insomnie Fi tul#urarări de vigilenă diurnă.

24




&iagnosticul este anamnestic >urnalul somnului? eventual actigrafic sau prin

polisomnografie am#ulatorie. "ul#urarea este acută pentru o durată su# o săptăm/nă Fi cronică

dacă evoluează de peste 3 luni."ratamentul este comportamental.

.1C1 TULBURĂRI DE RITM CIRCADIAN1

"ul#urările de ritm circadian sunt grupate mpreună pentru că au la #ază e0plicaii

comune cronofiziologice. 5articularitatea maoră a acestor tul#urări de somn este reprezentată de

nepotrivirea dintre orarul de somn al pacientului Fi profilul de somn necesar Fi potrivit normelor

sociale. "re#uie su#liniat faptul că n cadrul acestor afeciuni se remarcă modificări su#staniale

n ceea ce priveFte durata de somn efectiv din 2% ore de aceeaFi manieră ca Fi n alte categorii de

tul#urări ale somnului n special n insomnii.

6nele dintre aceste tul#urări sunt controla#ile de către individ >sindromul lucrului n turesau schim#area de fus orar? altele sunt intrinseci e0plic/ndu-se prin disfuncii neuro-endocrine

>ritmul neregulat veghe-somn sindromul non-2% sau cel de fază circadiană avansată?. 6nele

dintre aceste tul#urări pot avea mecanism mi0t intrinsec Fi e0trinsec. 5rincipiile de tratament sunt

aceleaFi pentru toate tul#urările circadiene >e0punere la lumină la nceputul perioadei maore de

veghe Fi administrarea de melatonină la culcare?.

Sindromul scim*"rii de fus orar este caracterizat prin grade variate de dificultate n

iniierea Fi meninerea somnului. Se caracterizează prin somnolenă diurnă e0cesivă diminuareavigilenei Fi a performanelor intelectuale precum Fi printr-o serie de simptome somatice >de

o#icei gastrointestinale? asociate cu pasaul rapid prin zone cu fus orar diferit. "ul#urările de ritm

somn-veghe dispar de o#icei după două sau trei zile de timp petrecut la destinaie. Simptomele

sunt mai persistente după z#orurile către est. (elelalte tul#urări n afară de somn-veghe Fi reiau

funciile fiziologie după apro0imativ + zile. 5ersoanele care e0perimentează frecvent nainte Fi

napoi aceste schim#ări de fus orar >steJarzi personal de z#or diplomai angaaii corporaiilor

multinaionale etc.? pot prezenta simptome cronice tul#urări de somn stare generală influenată

n timpul zilei irita#ilitate Fi diminuarea performanelor. Sunt simptome similare persoanelor

care lucrează n schim#uri.

5revalena acestei afeciuni nu este ncă cunoscută. S-a demonstrat că persoanele peste *$

ani au o suscepti#ilitate crescută de a dezvolta acest sindrom n comparaie cu persoanele su# 3$

ani.

25




Se clasifică din punct de vedere al severităii astfel grad uFor >asociază insomnie sau

somnolenă e0cesivă uFoare? moderat Fi sever. &in perspectiva criteriului de durată sindromul

poate fi acut >cu durată mai mică de 7 zile? su#acut >persistă peste 7 zile dar mai putin de 3

luni? Fi cronic >peste 3 luni?.

,itmul neregulat +ege - somn constă n dezorganizare a ritmului circadian Fi episoade

varia#ile de somn Fi veghe. &eFi persoanele cu această tul#urare au o medie de timp total de

somn pe 2% ore normală pentru v/rsta lor nici un episod de somn efectiv nu are o durată

normală. Aste foarte pro#a#il nsă ca aceFti pacieni să aipească n diverse momente din timpul

zilei. (ele mai frecvente manifestări clinice ale afeciunii constau n ina#ilitatea de a iniia Fi a

menine somnul pe timpul nopii precum Fi episoade frecvente de adormire n cursul zilei

>na!!ing ?.

Spre deose#ire de persoanele cu tul#urări cum sunt sindromul de fază circadianănt/rziată sindromul de fază circadiană avansată Fi sindromul non-2% la cei cu ritm neregulat

veghe-somn se remarcă un patern ultradian sau circadian haotic pus n evidenă prin completarea

urnalului de somn. ,spectul este evocator pentru un ritm circadian asemănător unui nou-născut

cu diferena că somnul la aceFti pacieni ocupă un procent din 2% ore !er total mai mic dec/t la

nou-născut. (aracteristică este prezena a cel puin trei episoade de somn pe 2% ore.

Ritmul neregulat somn-veghe devine ngriorător după persistena acestuia timp de cel

puin 3 luni. 5ertur#area ritmului crono#iologic se poate demonstra fie prin monitorizare polisomnografică timp de cel puin 2% ore fie prin monitorizare continuă a temperaturii

corporeale timp de cel puin 2% ore >demonstr/nd o diminuare a temperaturii normale? sau prin

actigrafie.

Sindromul de fa!" circadian" nt/r!iat" este o tul#urare n care episodul maor de somn

este decalat prin nt/rziere faă de ora o#iFnuită de adormire rezult/nd o simptomatologie

caracteristică insomniei la de#utul perioadei de somn normal sau cu dificultăi n trezire la ora

dorită.

@ra de adormire este n fiecare zi apro0imativ aceeaFi. "ipic pacienii declară dificultăi

n a adormi ntre orele $2 Fi $ a.m. sau dificultăi n a se trezi dimineaa la ora la care tre#uie să-

Fi urmeze o#ligaiile sociale >mersul la serviciu la Fcoală etc.?. (/nd nu tre#uie să urmeze un

program strict >JeeDend-uri vacană etc.? persoanele afectate de acest sindrom dorm o perioadă

normală ca durată dar decalată cu nt/rziere faă de ora locală. &e multe ori asociază somnolenă

26




diurnă n special matinală ce variază ca intensitate n funcie de orele de somn <pierdute= sau

pacientul are dificultăi n a efectua o#ligaiile zilnice prin simplul fapt că <nu s-a trezit la timp=.

&iagnosticul de &S5S este sta#ilit după cel puin 1 lună de persistenă a simptomatologiei.

(hestionarul morningness0e+eningness arată un profil vesperal patologic >scor aproape de 1?

iar urnalul somnului completat de pacient pentru cel puin 2 săptăm/ni evideniază o nt/rziere

clară a somnului faă de perioada normală pentru ora locală. 5entru diagnostic se utilizează

actigrafia monitorizarea polisomnografică pe 2% ore sau pentru două nopi consecutive ntre care

se vor aplica teste de latenă multiplă a somnului. Monitorizarea continuă a temperaturii

demonstrează că nadirul valorilor se nregistrează n a doua umătate a somnului decalat. &S5S

este considerat sever atunci c/nd pacientul do#/ndeFte o incapacitate de a adormi n primele %

ore de somn >raportat la perioada locală normală de somn? ce persistă de peste o lună iar

sindromul se asociază cu tul#urări severe n capacitatea de a efectua activităi sociale Fiocupaionale.

Sindromul de fa!" circadian" a+ansat" este o tul#urare prin care episodul maor de

somn survine cu decala n avans faă de ora o#iFnuită de somn efectiv. Se asociază cu

somnolenă e0cesivă Fi adormire n cursul serii devreme iar trezirea se produce mult mai

precoce dec/t iFi doreFte pacientul Fi faă de ora locală o#iFnuită. "ipic aceFti pacieni adorm n

urul orelor $ Fi $+ p.m. dar nu mai t/rziu de ora $! p.m. iar trezirea are loc spontan ntre orele

$1 a.m. Fi $3 a.m. nu mai t/rziu de ora $* a.m. Aste un program ce se perpetuează zilnicmpotriva eforturilor pe care le face pacientul pentru reglarea orarului de somn. Spre deose#ire

de alte cauze de somnolenă e0cesivă programul zilnic de muncă sau de Fcoală nu sunt afectate

de acest simptom. Singura modificare apare n cursul după-amiezii c/nd individul tre#uie <să se

retragă= mai devreme ieFind din activităile Fi o#ligaiile dictate de normele sociale. &e o#icei

aceFti pacieni au o calitate Fi o durată normală a somnului. &iagnosticul com#ină chestionarul

morningness0e+eningness >profil matinal patologic cu scor aproape de +? actigrafie Fi eventual

monitorizarea polisomnografică pentru 2%-3 ore. Sindromul este considerat sever atunci c/nd

pacientul se află n incapacitatea de a se menine treaz timp de patru ore nainte de ora o#iFnuită

de somn >raportat la perioada locală normală de somn? pentru cel puin două săptăm/ni.

Sindromul non024 este o afeciune caracterizată prin decalare cu una sau două ore faă de

ora conveională de somn sau de trezire de o#icei la o persoană cu un program individual n

societate. 9a pacienii cu acest sindrom apar uneori <ritmuri noncircadiene= de somn-veghe >de

27




peste 27 ore? caracterizate prin fenomene de asincronism intern similare cu cele ale indivizilor

supuFi e0perimentelor prin izolare de timp.

&e cele mai multe ori pacienii renună să-Fi sincronizeze rimul circadian ignor/nd orele

convenionale de somn. Qurnalul somnului la aceFtia are un aspect complet haotic. Ai pot sări

peste somn timp de 2% p/nă la %$ ore după care urmează un episod de somn fără ntrerupere de

1% p/nă la 2% ore. Spre deose#ire de persoanele cu sindrom de fază circadiană nt/rziată

pacienii cu sindrom non-2% nu reuFesc să aungă la o ritmicitate sta#ilă al somnului nee0ist/nd

nici o diferenă ntre programul strict de Fcoală sau muncă Fi perioadele de JeeDend sau vacană.

&e o#icei aceste persoane nu sunt capa#ile să urmeze un program convenional social cu orar fi0

de Fcoală sau de lucru. Maoritatea cazurilor citate n literatură sunt persoane nevăzătoare la care

sunt afectate celulele retiniene cu melanopsină. 6nii pacieni asociau grade variate de retard

mental sau mai rar tul#urări schizoide.&iagnosticul se realizează prin constatarea actigrafică a unui ritm circadian haotic pentru

cel puin săptăm/ni Fi prin monitorizare polisomnografică timp de mai multe zile consecutive.

Monitorizarea temperaturii timp de cel puin cinci zile evideniază o nt/rziere progresivă a

nadirului temperaturii.

,1 PARASOMNIILE

5arasomniile sunt un grup de fenomene nedorite care apar predominant n somn fără a fi #oli propriu-zise ale somnului. Ale apar la trezire la trecerea veghe P somn sau la trecerea dintre

stadii iar unele dintre ele sunt asociate clasic cu somnul RAM. 5arasomniile sunt rezultatul

activării sistemului nervos central iar manifestările motorii Fi vegetative domină ta#loul clinic.

5olisomnografia nu se recomandă de rutină pentru diagnosticul parasomniilor simple ca

enuresisul sau coFmarurile dar este ferm indicată pentru parasomniile complicate cu

comportament auto sau hetero agresiv pentru cele care produc fragmentarea severă a somnului

cu hipersomnolenă diună sau pentru parasomniile care fac parte din ta#loul clinic al unei

afeciuni organice unde polisomnografia face parte dintr-un algoritm comple0 de e0plorare.

5arasomniile se mpart n tul#urări la trezire tul#urări la tranziia veghe P somn

parasomnii asociate de o#icei cu RAM Fi alte parasomnii.

28




,1A1 TULBURĂRI LA TRE'IRE1

,lterarea mecanismelor trezirii din somnul cu unde lente a fost postulat ca mecanism

primar al acestor #oli.

re!irea confu!ional" cunoscută Fi su# numele de inerie la trezire această tul#urare

constă n confuzie imediat după trezirea din somn profund de o#icei n prima parte a nopii.

,pare n special la copii fiind frecvent nt/lnită la copii su# cinci ani. Su#iectul este dezorientat

temporo-spaial nu răspunde la stimuli prezintă lentoare ideativă Fi ver#ală poate prezenta

comportament #izar >duce la ureche o lampă ca pe un telefon? Fi de o#icei e0istă amnezia

episodului.

Somnam*ulismul constă n manifestări motorii >de o#icei mers? asociat uneori cu gesturi

comple0e n timpul somnului cu unde lente. Apisoadele variază de la statul Fez/nd n pat la mers

uneori la alergare n ncercarea de a <evada=. Su#iectul poate fi greu de trezit Fi confuz la trezire prezent/nd ulterior amnezia episodului. Apisoadele sunt mai frecvente n perioadele de somn cu

unde lente >n prima treime a nopii Fi după privare de somn?. Su#iectul poate vor#i Fi prezenta

comportamente inadecvate se poate accidenta sau poate ataca persoana care ncearcă să-l

trezească. Apisodul poate nceta spontan cu rentoarcerea n pat a su#iectului.

eroarea nocturn" reprezintă manifestarea prin ipete manifestări vegetative Fi

comportamente care e0primă frica de o#icei n somnul cu unde lente fără trezirea completă a

su#iectului. ,ctivarea simpatică intensă se manifestă prin tahicardie tahipnee hiperhidroză paloare midriază tonus muscular crescut. Su#iectul poate ncerca să pronune sila#e sau cuvinte

poate miciona involuntar răspunde sla# la stimuli e0terni iar dacă este trezit complet este

dezorientat Fi are amnezia episodului.

Manifestările apar de o#icei la copiii cu v/rste ntre % Fi 12 ani a căror e0aminare n stare

de veghe nu relevă tul#urări psihopatologice spre deose#ire de adulii cu teroare n somn care au

de o#icei un fond psihiatric cert.

,1B1 TULBURĂRI LA TRAN'IIE VEG<E = SOMN1

Sunt tul#urări care apar la trecerea dintre somn Fi starea de veghe sau uneori la

schim#area stadiilor somnului. ,par la persoane sănătoase fiind considerate mai degra#ă situaii

parafiziologice dec/t fiziopatologice. )recvena mare cu care pot apare duce nsă la disconfort Fi

alterarea calităii somnului Fi a vieii familiale Fi sociale.

29




#i)c"rile ritmice n somn sunt cunoscute Fi su# denumirile de actatio ca!itis nocturna

head"anging "odyrocFing sau legănatul n somn dar termenul de miFcări ritmice n somn este

preferat pentru că segmentele implicate pot varia. Manifestările includ miFcări stereotipe

repetitive implic/nd grupe musculare mari de o#icei cervicale. ,par la adormire Fi persistă n

somnul superficial. (ele mai frecvente miFcări stereotipe sunt ale capului legănare laterală

iz#ire de pernă sau de căpăt/iul patului copilul Fi poate legăna ntregul corp st/nd spriinit pe

m/ini Fi genunchi sau n decu#it dorsal. Mormăitul ritmic sau c/ntatul poate acompania

stereotipiile motorii. Avenimentele se reiau de fiecare dată c/nd apare o trezire rar după

microtrezirile determinate de e0emplu de apneea n somn. Manifestările apar ntre luni Fi un an

la copii sănătoFi Fi dispar n urul v/rstei de 3 ani.

res"ririle n somn sunt contracii #ruFte de o#ice unice ale musculaturii mem#relor de

o#icei asimetrice care apar la adormire ceea ce e0plică denumirea de mioclonus hipnagogic.Sunt nsoite de senzaia de cădere n gol sau de alte halucinaii hipnagogice

or*itul n somn reprezintă pronunarea de sila#e cuvinte sau fraze n somn fără

conFtientizarea evenimentului. Apisoadele sunt de o#icei scurte rare Fi nensoite de tul#urări

emoionale diurne.

Crampele musculare nocturne reprezintă senzaii dureroase ce nsoesc hipertonia

musculară de o#icei localizată la nivelul gam#elor sau picioarelor care interferă cu calitatea

somnului. Apisoadele pot dura de la c/teva secunde la ore trezesc pacientul pot dispare spontanla masaul sau miFcarea segmentului.

,1C1 PARASOMNII ASOCIATE DE OBICEI CU REM1

"răsătura caracteristică a somnului RAM este atonia musculaturii somatice n timp ce

diafragmul muFchii netezi Fi oculari continuă să funcioneze. 5rezena tonusului muscular

eventual cu miFcări prezente caracterizează tul#urarea numită RAM fără atonie sau

comportamentul patologic n RAM iar atonia musculară n stare de veghe apare n două situaii

cataple0ia caracteristică narcolepsiei Fi paralizia asociată somnului.

"ul#urările de somn din acest capitol sunt grupate mpreună pentru că apariia lor n

somnul RAM poate fi legată de un mecanism fiziopatologic comun.

Co)marurile sunt vise cu coninut an0iogen care trezesc su#iectul din somnul RAM. &e

cele mai multe ori e vor#a de un vis lung Fi complicat care devine din ce n ce mai terifiant spre

30




sf/rFit. Alementul definitoriu este an0ietatea dar tul#urarea diferă de teroarea nocturnă prin

stadiul de somn n care apare Fi prin lipsa amneziei episodului.

arali!ia asociat" somnului constă n imposi#ilitatea de a efectua miFcări voluntare la

trezire >forma hipnapompică? sau la adormire >forma hipnagogică? datorită atoniei musculaturii

somatice su#iectul fiind total sau parial conFtient iar muculatura oculară Fi respiratorie

funcion/nd normal. Apisodul durează c/teva minute Fi provoacă an0ietate marcată pe măsură ce

su#iectul devine din ce n ce mai conFtient de faptul că nu poate miFca voluntar nici un segment

corporal. Apisodul dispare spontan sau la stimularea tactilă sau Dinestezică a persoanei. 6nii

pacieni au o#servat că miFcările oculare viguroase repetate duc la rezoluia crizei paralitice.

ul*ur"ri de erec$ie n somn" 9a #ăr#aii sănătoFi intumescena peniană n somn este

caracteristică fazei RAM. Imposi#ilitatea apariiei Fi susinerii unei erecii complete n somn

apare la su#iecii cu impotenă organică. ,ceastă tul#urare nu reprezintă aFadar o patologieintrinsecă a somnului ci un fenomen anormal cu manifestare legată de somn ca toate

parasomniile aFa cum s-a menionat dea.

rec$ia dureroas" n somn se caracterizează prin durere peniană n timpul ereciei

nocturne apărute n general n somn RAM. 5acienii descriu treziri frecvente datorate acestui

simptom Fi de o#icei descriu vise erotice ntrerupte de aceste episoade care dacă sunt frecvente

pot cauza insomnie secundară irita#ilitate somnolenă e0cesivă diurnă tul#urări de memorie Fi

alte semne ale privării de somn RAM >inclusiv tul#urări erectile secundare tul#urării de somn?."ul#urarea apare n urul v/rstei de %$ de ani Fi se agravează cu v/rsta.

Stopul sinusal n fa!a ,# reprezintă o tul#urare de ritm cardiac manifestată prin

asistolă sinusală n faza RAM la indivizi fără alte #oli cunoscute. Apisoadele durează p/nă la !

secunde sunt repetitive Fi nu se asociază cu tul#urări de ventilaie n somn sau cu alterarea

arhitecturii somnului. 6nii pacieni pot acuza vagi dureri toracice sau palpitaii nocturne Fi

ameeli la trezire.

Comportamentul patologic asociat fa!ei ,# & cunoscut Fi su# numele de onirism sau

de parasomnie motorie RAM Fi se caracterizează prin pierderea intermitentă a atoniei

caracteristice fazei RAM Fi prin apariia unei activităi motorii ela#orate care corespunde

coninutul viselor din faza RAM. (oninutul viselor este de o#icei neplăcut. Su#iectul ncearcă să

ponune fraze ameninătoare. Apisoadele violente survin de o#icei săptăm/nal dar pot fi Fi mai

dese.

31




Br$i2$* este o tul#urare motorie caracterizată de scr/Fnitul stereotip al dinilor n

somn.. Lru0ismul poate duce la uzură dentară anomalii de implantare dureri mandi#ulare.

Simptomele asociate pot varia de la dureri musculare la cefalee. &e o#icei fenomenul nu produce

trezire dar poate fragmenta somnul prin microtreziri.

5revalena #ru0ismului sporadic atinge +*-!$4 din populaia generală: #ru0ismul

sistematic atinge *4 ca prevalenă. &e#utul este n urul v/rstei de 1$ ani.

En$r#)i)$* defineFte pierderea involuntară de urină n somn. 5oate fi primar

>incontinenă urinară din copilăria mică? sau secundar >pierdere de urină n somn la persoane

care au avut iniial continenă normală?.

P#r)i)t#n@a in!ontin#n@#i no!t$rn# 0#)t# +r)ta d# ani ?n a()#n@a 0ato*o3i#i

$ro*o3i!#& 2#di!a*# )a$ n#$ro0)i5iatri!# #)t# !on)id#rat% 0ato*o3i!%. n incontinena

secundară copilul a avut cel puin luni fără pro#leme naintea instalării enuresisului.Apisoadele de enuresis pot apare n orice stadiu al somnului.

>1C1 TULBURĂRI ASOCIATE CU ALTE BOLI > #oli mentale neurologice sau cu

alte #oli medicale? nu sunt #oli primare ale somnului ci fac parte din ta#loul clinic al altor

afeciuni manifest/ndu-se fie prin insomnie fie prin hipersomnolenă diurnă. "oate #olile pot

avea impact asupra calităii somnului: I(S& le citează pe cele care se asociază mai frecvent cu

tul#urări de somn1 Bo*i*# 0)i5i!# care asociază cel mai frecvent tul#urări de somn sunt psihozele tul#urările afective tul#urările an0ioase panica alcoolismul iar (o*i*# n#$ro*o3i!#

asociate cu tul#urări de somn sunt #olile cere#rale degenerative parDinsonismul insomnia

familială fatală epilepsia morfeică status epilepticus cefaleea legată de somn. Lolile medicale

asociate cel mai frecvent cu tul#urări de somn sunt angina pectorală nocturnă astmul nocturn

L5@( #oala de reflu0 gastro-esofagian fi#romialgia Fi infecia cu tripanosoma ><#oala

somnului=?

/1C1 TULBURĂRILE DE SOMN PROPUSE SPRE OMOLOGARE #eneficiază de

informaii insuficiente p/nă n prezent care să ateste e0istena lor ca maladii de sine stătătoare.

Ale Fi aFteaptă confirmarea epidemiologică Fi fiziopatologică somnul scurt >Short Sleeper?

somnul lung >9ong Sleeper? sindromul stării de <semi-veghe= >Su#JaDefulness SOndrome?

mioclonusul fragmentar >)ragmentarO MOoclonus? hiperhidroza n somn >Sleep EOperhidrosis?

32




tul#urări de somn asociate menstruaiei >Menstrual-,ssociated Sleep &isorder? tul#urări de

somn asociate sarcinii >5regnancO-,ssociated Sleep &isorder? halucinaii hipnagogice terifiante

>"errifOing EOpnagogic Eallucinations? tahipneea neurogenă n somn >Sleep-Related

Beurogenic "achOpnea? laringospasmul n somn >Sleep-Related 9arOngospasm? senzaia de

necare n somn >Sleep (hoDing SOndrome?

II1 >1 TULBURĂRI DE SOMN RESPIRATORII1

Sor%it$* este zgomotul produs prin vi#raia structurilor din partea superioară a

aparatului respirator n timpul respiraiei n mod caracteristic n somn Fi mai ales n inspiraie

>la intrarea aerului n căile respiratorii? datorită ngustării căilor aeriene superioare n timpul

somnului. 6neori g/tul se poate nchide n mod repetat n somn episoadele de sforăit fiindntrerupte de pauze respiratorii numite apnei >o apnee o pauză respiratorie?. Sforăitul patologic

numit ron!5o0ati# reprezintă sforăit puternic ce ocupă peste *4 din timpul de somn Fi apare

frecvent n cursul nopii >peste 3$ de zgomote pe ora de somn - peste 3$$ reprezintă sforăit

patologic sever? cu o intensitate de %* -$ de deci#eli >intensitatea unei conversaii o#iFnuite?

mai multe nopi pe săptăm/nă.

Sindro2$* d# a0n##65i0o0n## in )o2n6 SA<OS 6 este reprezentat de prezena a peste

* apnei >opriri respiratorii? sau hipopnei >reduceri de peste *$4 ale flu0ului respirator? pe ora desomn n asociere cu simptomatologie sugestivă >somnolenă diurnă?. S,E@S este uFor dacă

indicele de apnee-hipopnee pe ora de somn >I,E? este ntre * Fi 1* mediu pentru I,E ntre 1* Fi

3$ Fi sever pentru I,E peste 3$. "ermenul de inde0 apnee-hipopnee >I,E? este din ce n ce mai

mult nlocuit cu R&I >RespiratorO &istur#ance Inde0? care include apnei hipopnei Fi

microtreziri corticale sau autonome >vegetative? legate de un eveniment respirator.

UARS pper aira resistance sndrome Sindromul de rezistenă crescută a căilor

aeriene superioare Fi reprezintă tendina la scădere a flu0ului inspirator n somn printr-o

ngustare dinamică a căilor respiratorii superioare fără ocluzia lor.

Sindro2$* d# a0n## !#ntra*% ?n )o2n. ,pneea centrală este o pauză respiratorie de

peste zece secunde cu a#sena miFcărilor toracice Fi a#dominale iar o apnee mi0tă este o pauză

respiratorie de peste zece secunde care ncepe ca o apnee centrală Fi se termină ca apnee

o#structivă cu apariia miFcărilor de luptă la nivel toraco-a#dominal. Sindromul de apnee

33




centrală n somn se diagnostichează n prezena a cel puin * evenimente centrale sau mi0te pe

ora de somn la pacient simptomatic >somnolent?.

II1 /1 METODE DE DIAGNOSTIC ÎN SOMNOLOGIE1

EVALUAREA SUBIECTIVĂ

.1 J$rna*$* )o2n$*$i

(/nd un pacient acuză insomnie sau neregularităi n orarul veghe-somn primul gest al

clinicianului este instruirea pacientul pentru completarea unui urnal al somnului de o#icei pe 2

săptăm/ni n care pacientul notează imediat după fiecare trezire date referitoare la ora culcării

ora apro0imativă a adormirii ora trezirii ora ridicării din pat treziri nocturne eventual adnotări

>m/ncat mers la toaletă medicaie factori pertur#atori etc? Fi calitatea glo#ală a fiecărui episod

de somn. 5entru copiii mici părinii notează orele de somn orele de alăptare schim#area

scutecului orele de pl/ns alte manifestări. ,cest instrument este foarte util la pacienii cu

insomnie sau cu tul#urări de ritm circadian. (/nd pacientul revine la consult cu urnalul

completat se pot continua demersurile e0ploratorii sau terapeutice. ,cest instrument se poate

indica n com#inaie cu actigrafia pentru a atesta e0actitatea ritmului veghe-somn declarat.

,1 S!a*# d# )o2no*#n@% i ati3a(i*itat#Scala de somnolen E!Gorth /E!Gorth Slee!iness scale ESS) citează + situaii n care

pacientul tre#uie să-Fi evalueze somnolena acord/nd de la $ la 3 puncte. Scorul ma0im este de

2% iar un puncta peste 1$ indică o somnolenă patologică .

Scala de somnolen Stan$ord /Stan$ord Slee!iness Scale SSS) conine + grade de

somnolenă iar un grad mai mare de 3 necesită vigilenă Fi este patologic.

Scala de severitate a $atiga"ilitii /Hatigue Severity Scale HSS) concepută iniial pentru

pacienii cu scleroză multiplă conine ! ntre#ări referitoare la impactul fatiga#ilităii n viaa

cotidiană fiecare ntre#are punct/ndu-se de la 1 la 7.

>1 C5#)tionar# )0#!ii!# 0ato*o3i#i )o2n$*$i evaluează calitatea somnului simptomele

diurne Fi impactul acestei patologii asupra vieii cotidiene

hestionarul Ierlin este conceput ca instrument screening pentru apneea n somn

conin/nd ru#rici centrate pe factorii de risc pentru această #oală o#ezitate hipertensiune

34




sforăit apnei nocturne atestate de antura somnolenă diurnă Fi adormire la volan. Aste larg

folosit n ca#inetele de asistenă primară cu o sensi#ilitate de $.+ Fi o specificitate de $.77

pentru apneea o#structivă n somn.

Aitts"urg Slee! Juality Cnde& /ASJC) e0plorează calitatea somnului prin 1$ ntre#ări

referitoare la 7 domenii ale somnului durată latenă calitate tul#urări eficienă neuroleptice Fi

o#oseală diurnă iar un scor peste * indică un somn de proastă calitate.

Hunctional 5utcomes o$ Slee! Juestionnaire /H5SJ) evaluează impactul afeciunilor

caracterizate prin hipersomnolenă diurnă asupra activităilor curente. (onine 3$ de itemi

grupai n * categorii activitate vigilenă intimitate Fi viaă se0uală productivitate glo#ală viaă

socială. Răspunsurile pot avea % grade de severitate.

Iasic Kordic Slee! Juestionnaire /IKSJ), conceput de Societatea Scandinavă de

(ercetare a Somnului evaluează calitatea somnului cu autorul a 1% propoziii referitoare lafrecvena pro#lemelor de somn din ultimele 3 luni pe o scală de * puncte. Scorul total este ntre

1% Fi 7$ invers proporional cu calitatea somnului .

5entru pacienii cu narcolepsie o #oală relativ rară cu manifestări caracteristice care

necesită o anamneză diriată e0istă chestionare specifice de la cele mai comple0e >cu *1 de

ntre#ări? la cele de depistare rapidă tip screening >cu * ntre#ări?.

hestionarul Morningness –Eveningness evaluează tipul circadian matinal sau vesperal

prin 1! ntre#ări referitoare la o#iceiurile de somn-veghe Fi orarul activităilor. Scorurile variazăntre 1 Fi +. Scoruri su# %1 indică tipologii vesperale peste *! tipologii matinale iar ntre %2 Fi

*+ un profil circadian intermediar.

E9AMENUL FI'IC5entru unele din #olile legate de somn e0amenul fizic al pacientului poate sugera tipul de

tul#urare de somn ghid/nd n continuare investigaiile.

5entru apneea o#structivă n somn este clasic descris un aspect fizic >morfotip? sugestiv

din care fac parte se0ul masculin o#ezitatea perimetrul g/tului peste %1 cm la femei Fi peste %3cm la #ăr#ai faringele ngust macroglosia >lim#a de dimensiuni mari? o#strucia nazală Fi

retrognatismul >mandi#ilă poziionată posterior n raport cu ma0ilarul superior?. ,cest morfotip

se #azează pe elementele cauzale ale o#struciei căilor aeriene superioare n somn.

35




5entru alte tul#urări de ventilaie n somn e0amenul fizic poate o#iectiva maladia toraco-

pulmonară de #ază urm/nd ca pacientul să fie investigat o0imetric poligrafic sau

polisomnografic dacă simptomatologia legată de somn o ustifică.

5atologia neurologică poate interfera #idirecional cu patologia somnului. 9a unii

pacieni e0amenul neurologic n stare de veghe poate ghida e0plorările ulterioare.

OBIECTIVAREA ORELOR DE SOMN

5ercepia su#iectivă a somnului poate să difere mult de numărul real de ore de somn.

A0istă pacieni care declară fie că nu dorm deloc fie că dorm tot timpul. n cercetare Fi n unele

situaii clinice se indică n com#inaie cu urnalul somnului monitorizarea activităii su#iectului

pe mai multe zile >actigrafie? care serveFte ca #ază de plauzi#ilitate. ,ctigraful se ataFează la un

mem#ru >de o#icei ca un ceas? Fi conine un accelerometru care nregistrează miFcările pacientului: perioada de somn este redată prin lipsa semnalului >perioade vide pe grafic?.

A!ti3raia este utilă pentru evaluarea iniială a cauzelor de somnolenă e0cesivă pentru

diagnosticul tul#urărilor de ritm circadian Fi ale unor forme de insomnie Fi pentru urmărirea

terapeutică a acestor pacieni. ,ceastă metodă nu a fost inclusă n mod tradiional n

algoritmurile de e0plorare dar este din ce n ce mai folosită n centrele de Somnologie mai ales

n studiile farmacologice. Mai este de asemenea utilă pentru cuantificarea activităii fizice la

pacienii cu #oli invalidante la care se indică dispozitive protetice transplant sau rea#ilitarecorel/ndu-se fidel cu scorurile de calitate a vieii.

36




Figura 1# 8ctigra$ie

TESTE DE APRECIERE A PERFORMANEIHVIGILENEI DIURNE

Impactul tul#urărilor de somn asupra activităii

diurne se poate o#iectiva prin teste de performană Fi de vigilenă ale căror rezultate pot avea

implicaii medico-legale.

.1 T#)t#*# d# 0#ror2an@% evaluează capacitatea su#iectului cu inteligenă medie de a

rezolva pro#leme: sunt de fapt teste de atenie sensi#ile la grade mici de afectare a vigilenei

diurne Fi indicate la su#iecii cu activităi de finee cu strategii Fi decizii ce necesită atenie.T#)t$* ?n+%@%rii !$+int#*or standardizat valida#il n orice lim#ă conine liste paralele

de su#stantive monosila#ice pe care su#iecii tre#uie să le redea imediat Fi la o oră >memorie

imediată Fi nt/rziată?.

T#)t$* !ontin$$ d# 0#ror2a@% evaluează atenia susinută Fi selectivă evalu/nd

a#ilitatea de a reaciona la stimuli aleatorii Fi de a inhi#a reacia la ali stimuli su#iectului i se

prezintă pe ecran n ritm aleator diverse litere la care tre#uie să răspundă prin apăsare pe #uton

cu e0cepia literei N c/nd nu tre#uie să reacioneze. Se măsoară erorile Fi timpul de reacie.

A0istă o variantă standardizată pentru cuantificarea deficitului de atenie din ,&E&.

T#)t$* d# )i2$*ar# a !ond$)$*$i n varianta destinată tul#urărilor de somn măsoară

atenia distri#utivă. Su#iectul manevrează un volan n faa unui ecran pe care rulează imaginea

unei maFini pe un drum cu #orne n timp ce n colurie ecranului apar la fiecare 1$ secunde cifre

de la 1 la !: la apariia cifrei 2 su#iectul tre#uie să răspundă prin apăsarea unuia din #utoanele de

pe pările laterale ale volanului. "estul se termină după 2$ de minute sau dacă vehiculul a părăsit

Foseaua timp de peste 1* secunde. Se numără erorile de reacie la cifre Fi numărul de evenimente

<o$$-road = >depăFirea #ornelor?.,1 T#)t#*# d# +i3i*#n@% e0plorează capacitatea de a ndeplini sarcini simple repetitive n

condiii monotone.

T#)t$* !#a)$*$i a* *$i Ma!87ort5 presupune urmărirea cadranului unui ceas timp de %*

de minute timp n care cele 12 repere cu leduri sunt aprinse succesiv. @cazional >de ! ori pe

37




parcursul testului? unul din puncte nu este luminat. Su#iectul tre#uie să reacioneze prin apăsarea

pe un #uton. Aste considerată eroare o latenă mai mare de 1+ secunde.

T#)t$* OSLER Oord S*##0in#)) R#)i)tan!# T#)t măsoară capacitatea de a rezista

tendinei de a adormi timp de %$ de minute n condiii soporifice >cameră ntunecoasă poziie

semiculcată?. Su#iectul tre#uie să răspundă prin apăsare pe #uton la un stimul luminos ritmic

>diodă? ce se aprinde 1 secundă la fiecare 3 secunde. "estul se repetă la diferite ore ale zilei:

omisiunile consecutive sunt considerate erori prin aipire reflect/nd fluctuaii ale nivelului

vigilenei.

MONITORI'AREA PARAMETRIOR FI'IOLOGICIOi2#tria no!t$rn% reprezintă monitorizarea pe parcursul nopii a nivelului de o0igen

din s/nge cu autorul unei surse de lumină infraroFie ataFată de o#icei la un deget sau la lo#ul

urechii: fasciculul infraroFu stră#ate segmentul respectiv Fi este captat de un senzor n funcie de

nivelul o0igenării s/ngelui care circulă prin zona astfel iluminată. Kaloarea redată de aparat se

numeFte „)at$ra@i# a oi3#n$*$i” cu valoare normală ntre !34-1$$4 iar scăderile acestei

valori se numesc d#)at$r%ri. n paralel cu o0imetria aparatul redă Fi frecvena pulsului periferic.

mpreună cele două cur#e reprezintă e0plorarea numită pulso0imetrie. Aste larg folosită pentru

screeningul tul#urărilor de ventilaie n somn. Specificitatea este oasă >nu distinge cauza

desaturărilor? de aceea pacienii cu o0imetrie patologică necesită e0plorări complementare

poligrafie sau polisomnografie.

Figura 11# Aulso&imetrie

38




Standardul de aur pentru diagnosticul tul#urărilor de ventilaie n somn al narcolepsiei Fi

al tul#urărilor motorii centrale Fi periferice n somn este 0o*i)o2no3raia PSG completă

supravegheată n la#orator metodă prin care se urmăresc n timp real Fi se nregistrează pentru

prelucrare

• electroencefalograma >cel puin 2 canale?

• electromiograma mentonieră >pentru evaluarea tonusului muscular? Fi ti#ială anterioară

>pentru a detecta miFcările mem#relor?

• miFcările glo#ilor oculari >electrooculogramă?

• flu0ul aerian nazal >canulă nazală asemănătoare cu <ochelarii= de o0igenoterapie sau

termistor care trasformă căldura respiraiei n semnal electric?

• miFcările respiratorii toraco-a#dominale >#enzi elastice cu transductori piezoelectrici

care transformă efortul respirator toraco-a#dominal n semnal electric?

Figura 12. Aolisomnogra$

TIP D#n$2ir# Para2#tri Cat#3ori#

"I5 1 5SG completăsupravegheată nla#orator

Minim 7 parametriAAG A@G AMG )B Sa@2 AR A(G

5SG

"I5 2 5SG completă

am#ulatorie

Minim 7 parametri

AAG A@G AMG )B Sa@2 AR A(G

"I5 3 &ispozitiv poligrafic porta#il

Minim % parametri)B Sa@2 AR )(

Sleep studO"I5 % nregistrarea

a unor parametriizolai

A0 Sa@2 >o0imetrie?

39




a*el 1# lasi$icarea american a dis!o%itivelor de studiu a ventilaiei 'n somn /8merican 8cademy o$

Slee! Medicine, 299+) EE. – electroence$alogram ( E5. – electrooculogram ( EM. –

electromiogram ( HK – $lu& aerian na%al ( Sa52 – saturaia arterial a o&igenului( ER – e$ort

res!irator( H – $recvena cardiac

T#)t$* d# *at#n@% a )o2n$*$i )a$ t#)t$* d# ador2ir# 2$*ti0*% M$*ti0*# S*##0

Lat#n!: T#)t 6 MSLT este metoda standard prin care se măsoară timpul necesar pentru aadormi in timpul zilei n condiii soporifice >cameră liniFtită ntunecoasă? pacientul fiind

monitorizat polisomnografic. Ideal cu 2 săptăm/ni inainte de test pacientul tre#uie să ai#ă un

ritm accepta#il de veghe-somn fără muncă pe timpul nopii si fără administrarea de

medicamente care pot afecta somnul. n noaptea dinaintea testului se efectuează o

polisomnografie. 5rima nregistrare de zi se efectuează la 2 ore de la trezire sau n urul orei !

dimineaa testul repet/ndu-se la 2 ore. Se efectueaza n total % teste. n timpul fiecărui test

su#iectul este instruit să ncerce să adoarmă. Lat#n@a d# ador2ir# este intervalul de timp de la

stingerea luminilor Fi apariia stadiului 1 non-RAM. Media celor % teste este considerată ca

rezultat final. Media este mai mare de .- 2in$t# la normali. Kalori de +-1$ minute sunt

neconcludente cele de *-+ minute sunt valori limită iar cele mai mici de * minute sunt totdeauna

patologice. "impul scurt de latenă a somnului nu se corelează ntotdeauna cu somnolena diurnă

dar poate fi un semn al unei tendine inadecvate de a adormi. Interpretarea tre#uie facută cu

prudenă dacă pacientul este privat de somn sau su# medicaie care influenează somnul.

n mod patologic apare adormire direct n RAM >Sleep @nset RAM 5eriod - S@RAM5?.

5rezena a cel puin două SOREMP denotă somnolenă patologică.

T#)t$* d# 2#n@in#r# a +i3i*#n@#i Maint#nan!# o a8#$*n#)) T#)t 6 MT este

similar celui de latenă nsă instruciunile sunt opuse pacientului i se cere să stea aFezat n

condiii soporifice dar să reziste tentaiei de a adormi. ,ceste test este mai apropiat situaiilor

similare din realitate măsur/nd a#ilitatea pacientului de a ram/ne treaz ntr-un mediu liniFtit.

Kalorile normale medii ale testului sunt su# 1+ minute pentru protocolul de 2$ de minute Fi su#

32 minute pentru protocolul de %$ de minute. 9a cei cu narcolepsie netratată valorile medii sunt

de apro0imativ 1$ minute. ,ceste test poate detecta Fi privarea acută Fi severă de somn. &easemenea s-a dovedit util n monitorizarea modificărilor care apar după terapia sindromului de

apnee n somn >legislaia unor state ca )rana permite recuperarea carnetului de Fofer la pacientul

cu apnee n somn tratată corect doar după M"?.

&intre metode de investigare a somnolenei diurne e0istă metode ca pupilometria

>măsurarea automată cu un detector video a diametrului pupilei? Fi termografia cutanată

40




>vizualizarea su# formă de hartă a culorilor a temperaturii diferitelor segmente ale corpului?

utilizate mai ales n cercetare pentru a detecta iminena adormirii #ruFte >de e0emplu la volan?.

CAPITOLUL III

SINDROMUL S<IFT6OR

III1 .1DEFINI IE I SIMPTOMEKȚ Ș

ul*ur"rile de somn asociate lucrului 9Sift :or; Sleep Disorder< sunt caracterizate

prin insomnie sau somnolenă e0cesivă ce apar tranzitoriu n funcie de orarul de lucru. Munca

este de o#icei distri#uită de-a lungul orelor de somn normal >lucrul n ture prin rotaie sau

permanent de noapte? n funcie de atri#uiunile fiecăruia sau n mod neregulat. &ificultăile

constau n incapacitatea de a menine o durată normală de somn mai ales c/nd episodul maor de

somn are loc dimineaa >ntre orele $ Fi $+? după munca de noapte. Reducerea duratei de somnnormal este de o#icei ntre unaT Fi % ore cu modificări mai ales ale RAM Fi stadiului 2 de somn

consecina fiind un somn neodihnitor.

9a persoanele ce lucrează numai n schim#ul de noapte somnolena e0cesivă intervine de

o#icei n timpul lucrului cu nevoia de a aipi Fi se asociază cu dispersia a#ilităilor mentale

datorită reducerii vigilenei.

5revalena acestei afeciuni este estimată la apro0imativ 2T*4 din persoanele cu orar de

lucru de noapte. Aste o tul#urare care poate avea un impact at/t asupra sănătăii mentale Fi fizicea persoanelor implicate >cardiovasculare gastrointestinale? dar are destul de frecvent Fi

consecine sociale Fi familiale drastice.

&iagnosticul se realizează de o#icei prin anamneză. 5olisomnografia >nregistrarea de 2%

ore? are valoare atunci c/nd se efectuează n perioada dintre prima Fi ultima zi de lucru n

schim#uri prin rotaie iar MS9" poate demonstra somnolenă e0cesivă n această perioadă

evideniind dezorganizarea ritmului crono#iologic firesc.

41




III1 ,1 CRITERII DE DIAGNOSTIC1

9ucrul n ture este un termen ce se aplică unui spectru larg de orare de muncă non-

standard: de la programul de gărzi ocazionale la schim#uri alternante p/nă la lucrul

permanent de noapte. Se poate deasemenea referi i la programele care necesită o trezireș

timpurie din somnul nocturn.

&iagnosticarea sindromului sift0or; se sta#ile te pe #azaș C*a)ii!%rii Int#rna iona*# aț

T$*($r%ri*or d# So2n ICSD6,

,. 5acientul prezintă insomnie sau somnolen ă e0cesivă.ț

L. Simptomul primar este asociat temporal cu un anumit interval din timpul orelor de lucrun care n mod normal pacientul ar tre#ui să doarmă.

(. 5olisomnografia i MS9" relevă o pierdere a ciclului normal somn-veghe.ș

&. Simptomele nu sunt atri#uite unei alte patologii medicale sau psihiatrice.

A. Simptomele nu ndeplinesc criteriile altor tul#urări ce produc astfel de simptome.

(riteriile minime ce tre#uiesc ndeplinite pentru diagnosticarea acestui sindrom sunt

reprezentate de punctele , i L .ș

(riterii de severitate a stării de somnolen ăț

oarș episoade de somnolen ă prezente doar n cursul perioadelor de odihnă sau c/ndț

nu este necesar un grad ridicat de aten ie. Situa iile n care somnolen a usoară poate apărea ț ț ț

privitul la televizor lectura unei căr i ntins ntr-o cameră lini tită pasager ntr-un vehicul aflatț ș

n mi care etc. Somnolen a poate lipsi n unele zile. Simptomele pot duce la u oare disfunc iiș ț ș ț

sociale sau profesionale. ,cest grad de somnolen ă se asociază de o#icei cu o laten ă la ini iereaț ț ț

somnului de 1$-1* minute.

Moderat episoade de somn cu recuren ă zilnică ce se instalează n timpul activită ilor ț ț

fizice u oare ce necesită un nivel de aten ie moderată ca filme concerte piese de teatru situa iiș ț ț

sociale conducerea unui autovehicul etc.. Simptomele produc disfunc ii sociale i profesionaleț ș

moderate. Se asociază cu o laten ă de *-1$ min.ț

42




Sever episoade zilnice ce se intalează n cursul activită ilor fizice u oare sau moderateț ș

cum ar fi m/ncatul conversa ii condusul unui autovehicul mers etc. Se asociază cu o laten ă deț ț

* minute.

(riterii de severitate pentru insomnie

oarș se referă la o cantitate insuficientă de somn nocturn sau un somn ineficient.

5oate avea pu ine efecte asupra func iilor sociale i profesionale sau chiar deloc. 5oate asocia ț ț ș

an0ietate fatiga#ilitate diurnă. &eficitul de somn este de 1-2 ore.

Moderat este acompaniată de disfunc ii sociale i profesionale moderate. &eficitul deț ș

somn este de 2-3 ore.

Sever asociază disfunc ii sociale i profesionale severe. &eficitul de somn este de pesteț ș

3 ore.

Insomnia poate fi • acută - cu o durată de 7 zile sau mai pu inț

• su#acută - cu o durată de peste 7 zile dar su# 3 luni

• cronică - cu o durată de 3 luni sau mai mult

III1 >1 FACTORI DE RISC I MORBIDITATE1Ș

Vr)ta

, fost sugerat n mod frecvent că lucrul n ture devine mai dificil o dată cu naintarea n

v/rstă. ,ceastă ipoteză a fost a#ordată de <art2an #t a* ce a descoperit că după 3 nop i de lucruț

n tura de noapte muncitorii mai n v/rstă au demostrat o mai sla#ă capacitate de adaptare

circadiană i au fost mai somnolen iș ț

ntr-un alt studiu efectuat de guvernul francez v/rsta s-a asociat cu o cre tere aș

frecven ei tul#urărilor de somn i a utilizării medica iei hipnotice cu un v/rf la *2 de ani fapt ceț ș ța sugerat =efectul selec iei= >muncitorii intoleran i renun /nd la slu#ă? i o descre tere la 2 deț ț ț ș ș

ani sugernd =efectul pensionării precoce=.

S#$*

43




)emeile care lucrează n ture de noapte tind să doarmă mai pu in dec/t #ăr#a ii pro#a#ilț ț

i datorită o#liga iilor sociale suprimentare fapt ce le cre te vulnera#ilitatea pentru dezvoltareaș ț ș

sindromului shift-JorD.

E0$n#r#a *a *$2in%

Ea)t2an #t a* a sugerat ini ial că lucrătorii n ture de noapte rareori i modifică ritmulț ș

circadian pentru a se adapta somnului diurn datorită e0punerii continue la lumină. n acest sens

n studii de simulare a lucrului n ture au demonstrat că purtarea unor ochelari cu lentile

ntunecate diminea a n drum spre casă au m#unătă it adaptarea.ț ț

,lte * studii au e0aminat impactul luminii naturale asupra adaptării circadiene la cei care

lucrează n ture. D$2ont #t a* au monitorizat e0punerea la lumină a 3$ de lucrători n tură de

noapte timp de 3 nop i consecutive i au sta#ilit gradul de adaptare prin măsurarea aM"-sț ș

urinar >-sulfato0imelatonina? la fiecare 2 ore ca marDer de fază. ,stfel au descoperit o corela ieț

puternică ntre dormitul ntr-o cameră ntunecată n timpul zilei i adaptarea circadiană.ș

)olosind un fotometru montat pe ochelari o**#r #t a* a arătat că lucrătorii adapta i laț

lucrul de noapte evită lumina puternică n zilele li#ere.

ntr-un studiu ce s-a a0at pe e0punerea la lumină solară n rela ie cu anotimpurileț

echipele care lucrau pe platformele petroliere s-au adaptat mai greu la turele de noapte n luna

martie dec/t n luna noiem#rie.&e asemenea muncitorii n ture de noapte după perioada nop iiț

polare din ,ntarctca au dificultă i cu rencadrarea ntr-un program o#i nuit de activitate n cursulț ș

zilei.

n concluzie e0punerea la lumină puternică n cursul dimine ii poate inhi#a resetareaț

adaptativă a fazei circadiene.

Mor(iditat#a

n ceea ce prive te efectele negative produse de lucrul n ture categoriile cu risc crescutș

sunt persoanele cu

• v/rsta peste *$ ani

• antecedente de apnee sau narcolepsie

• #oli psihiatrice

• pro#leme digestive

44




• alcoolism.

9ucrul n ture poate conduce la

• #oli cadiace hipertensiune arteriala

•

patologii digestive• dezvoltarea unor tul#urări afective n special depresie

• a#uz de su#stan eț

• dez#inare familială.

III1 /1 TRATAMENT

1.5rescrierea unui program corect adaptat de somnC4#i)t#r #t a* au sus inut că o devansare a somnului este mai u or acceptată dec/t oț ș

avansare. @ altă propunere implică o modificare graduală de fază teorie sus inută de principiulț

pacemaDer-ului care poate fi resetat doar cu 1-2 ore pe zi. 5e de altă parte unii e0per i auț

argumentat că un program cu rota ie rapidă este mai ra ional deoarece minimalizează timpulț ț

petrecut ntr-o stare desincronizată n timp ce al ii sus in că o perioadă mai lungă >mai multe zileț ț

consecutive? de muncă n ture oferă oportunitatea de a se sta#ili un oarecare grad de

sincronizare.

ntr-un studiu de simulare a lucrului n ture Sa**in#n #t a* au comparat patru strategii *$

sau 3$ de minute de somn la ora $1$$ i $%$$ n timpul turei contra lipsei de somn. Somnul aș

rezultat n m#unătă irea timpului de reac ie n a doua parte a nop ii.ț ț ț

P$rn#** #t a* a demonstrat că un somn de 2$ minute la $3$$ n cursul programului de

lucru a rezultat n cre terea performan ei fără o iner ie importantă a somnului i fără vreun efectș ț ț ș

asupra somnului diurn.

2.Modificarea de fază circadiană

a?A0punerea temporizată la lumină un studiu efectuat de oon #t a* a constat nadministrarea a trei tratamente diferite la un lot de 12 asistente de noapte pe o perioadă de patru

nop i consecutive e0punere la lumina camerei pentru grupul de control lumină puternică> %$$$-ț

$$$ de luc i ntre $1$$ i $*$$? i lumină puternică cu purtarea de ochelari ntuneca i peș ș ș ț

45




drumul spre casă diminea a. ,sistentele au raportat o vigilen ă i performan ă crescută n cazulț ț ș ț

tratamentului com#inat.

#? ,dministrarea temporizată de melatonină. Într-un studiu efectuat de S5ar8#: #t a* au

fost trata i 21 de su#iec i cu melatonină >1.+mg? nainte de somnul diurn după două nop i de tureț ț ț

simulate. Melatonina a m#unătă it calitatea somnului diurn dar nu i vigilen a nocturnă. ntr-unț ș ț

alt studiu au fost trata i 32 de su#iec i cu $.* sau 3 mg de melatonină sau place#o nainte deț ț

somn n cursul după-amieziiCserii. ,cest tratament a produs o avansare de fază semnificativă de

apro0imativ 7 ore.

c? 5romovarea somnului cu autorul medica iei hipnotice. &ouă studii efectuate deț a*)5

#t a* au testat $.* i $.2* mg "riazolam versus place#o nainte de somnul diurn după * zile deș

ture simulate.&e i durata i calitatea somnului s-a m#unătă it nu s-au nregistrat modificăriș ș ț

semnificative a vigilen ei pe timpul nop ii. ntr-un alt studiu efectuat deț ț Mon!5#)8: #t a* au fosttrata i 2* de muncitori cu 7.* mg de Uopiclone la ora de culcare i 2* de muncitori cu place#o peț ș

o perioadă de 13 zile. 9otul tratat cu Uopiclone a nregistrat o m#ună ire semnificativă aț

cantită ii i calită ii somnului.ț ș ț

d? 5romovarea vigilen ei prin medica ie stimulantă.ț ț Într-un studiu du#lu-or# efectuat de

<art #t a* au fost evaluate efectele metamfetaminelor >1$ mg? administrate naintea turei de

noapte i Uolpidem >1$ mg? naintea somnului diurn dar i o variantă de tratament com#inatăș ș

asupra performan ei somnului i dispozi iei pe + adul i sănăto i supu i unor ture alternanteț ș ț ț ș șsimulate timp de 21 zile. ,ce tia au conchis că: metamfetaminele au nlăturat efectele lucrului nș

ture dar doar Uoplidemul sau varianta com#inată de tratament are efecte mi0te. 5ro#lema acestui

tip de medica ie este reprezentat de dependenden a ce o generează. n cel mai mare studiu du#lu-ț ț

or# C4#i)*#r #t a* au testat Modafinilul pentru a contracara somnolen a e0cesivă din timpulț

nop ii. 6n număr de 2$! su#iec i diagnostica i cu sindrom shift-JorD au primit fie 2$$ mgț ț ț

Modafinil fie place#o. 9a măsurători repetate s-a nregistrat o scădere u oară a somnolen ei. iș ț Ș

alte simptome au nregistrat scăderi ale severită ii n 7%4 din cazurile tratate cu Modafinilț

comparativ cu 34 la cei cu place#o. &easemenea s-a nregistrat i o cre tere a performa elor.ș ș ț

6n singur studiu a tratat administrarea cafeinei >%mgCDgc? nainte de tură sau n com#ina ie cuț

perioade scurte de somn. (afeina a contracarat somnolen a dar n varianta com#inată a fost multț

mai eficientă.

46




n urma variatelor teste clinice s-a auns la concluzia că tratamentul eficient a acestor

tul#urări de ritm circadian tre#uie să se desfă oare pe trei planuriș

1. e0punerea temporizată la lumină

2. un program adecvat de e0erci ii fiziceț

3. administrarea controlată de melatonină.

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL IV

Moti+a ia i o(i#!ti+$* )t$di$*$iț ș

6ltimii ani de cercetare n domeniul somnologiei au descoperit faptul că lucrul n ture

reprezintă un factor de risc de sine stătător pentru patologii ca dia#etul zahar cancerul

infertilitatea o#ezitatea tul#urările gastro-intestinale.

5e l/ngă pro#lemele de sănătate cei care lucreză după acest program nregistrează iș

scăderi ale calită ii serviciilor prestate put/nd fi chiar culpa#ili de accidente de muncă fatale.ț

Importan a generală a acestui fenomen constă n faptul că datorită lipsei unui tratamentț

corect sau a unor măsuri speciale pentru com#aterea efectelor acestui program de lucru duce la

costuri financiare crescute at/t la nivelul companiilor >estimat n Statele 6nite p/nă la 1+$$ V pe

an pe muncitor? c/t i n cadrul sistemului medical prin tratarea complica iilor ce apar laș ț

persoanele din c/mpul muncii.

&atorită faptului că somnologia la acest moment este ncă un domeniu de avangardă pu inț

e0plorat scopurile studiului de fa ă sunt ț

sta#ilirea inciden ei tul#urărilor de somn la persoanele care lucrează n tureț

sta#ilire impactului numărului de ani de lucru n ture asupra calită ii vie iiț ț

să sta#iliească corela ii ntre lucrul n ture i o#ezitate.ț ș

47




CAPITOLUL V

MATERIAL I METODEȘ

Ti0$* )t$di$*$i o#serva ional prospectiv efectuat ntre anii 2$11-2$13.ț

S-au introdus n studiu 2 de su#iec i dintre care 22 s-au prezentat la Spitalul ()R P ț

Gala i iar %$ au fost recruta i din r/ndul personalului lucrător din cadrul 5oli iei Gala iț ț ț ț

Spitalului General (ăi )erate Spitalului Qude ean de 6rgen ă =Sf.,postol ,ndrei= Spitaluluiț ț

(linic de 6rgen ă pentru (opii =Sf.Ioan=.ț

Su#iec ii inclu i au tre#uit să lucreze sau să fi lucrat n ture de noapte sau ture alternanteț ș

i să semneze consim ăm/ntul de includere n studiu.ș ț

Bu au fost inclu i n studiu persoane cu patologii severe care ar fi putut cauza tul#urărileș

de somn sau persoane care nu au dorit să i acorde consim ăm/ntul.ș ț

5acien ii au fost selecta i pe #ază de interviu cu autorul chestionarelor ApJorth MAWț ț

5itts#urgh Lerlin &ion LecD.

Scala de somnolen E!Gorth /E!Gorth Slee!iness scale ESS) citează + situaii n care

pacientul tre#uie să-Fi evalueze somnolena acord/nd de la $ la 3 puncte. Scorul ma0im este de

2% iar un puncta peste 1$ indică o somnolenă e0cesivă patologică An#a ..

hestionarul Morningness –Eveningness evaluează tipul circadian matinal sau vesperal

prin 1! ntre#ări referitoare la o#iceiurile de somn-veghe Fi orarul activităilor. Scorurile variază

ntre 1 Fi +. Scoruri su# %1 indică tipologii vesperale peste *! tipologii matinale iar ntre %2 Fi

*+ un profil circadian intermediar An#a ,.

Aitts"urg Slee! Juality Cnde& /ASJC) e0plorează calitatea somnului prin 1$ ntre#ări

referitoare la 7 domenii ale somnului durată latenă calitate tul#urări eficienă neuroleptice Fi

o#oseală diurnă iar un scor peste * indică un somn de proastă calitate An#a >.

48




hestionarul Ierlin este conceput ca instrument screening pentru apneea n somn

conin/nd ru#rici centrate pe factorii de risc pentru această #oală o#ezitate hipertensiune

sforăit apnei nocturne atestate de antura somnolenă diurnă Fi adormire la volan. Aste larg

folosit n ca#inetele de asistenă primară cu o sensi#ilitate de $.+ Fi o specificitate de $.77

pentru apneea o#structivă n somn An#a /.

hestionarul >ion este conceput pentru autoevaluarea activită ii fizice. (on ine !ț ț

ntre#ări cu c/te % sau * variante de răspuns punctate de la $ la %. Scorul ma0im ce poate fi

o# inut este de 3$ de puncteceea ce semnifică o activitate fizică intensă iar scorul minim este $ț

semnific/nd lipsa totală a efortului fizic An#a .

hestionarul IecF evaluează gradul de depresie .Aste conceput pentru persoanele cu

v/rsta de peste 13 ani. (hestionarul constă n 21 de ntre#ări referitoare la felul n care s-a sim itț

su#iectul n ultima săptăm/nă. )iecare ntre#are are % variante de răspuns n func ie deț

intensitate. )iecare ntre#are este punctată de la $ la 3. 5unctaul ma0im este de 3 de punctece

semnfică depresie severă iar minim de $ semnifică lipsa semnelor de depresie An#a .

6n lot de 12 persoane a #eneficiat de o evaluare n

,m#ulatoriu prin

5oligrafia cardio-respiratorire s-a efectuat cu autorul unui aparat porta#il >S@MB@checD

Affort 2$$* einmann Germania? cu următoarele canale senzor de flu0 respirator oro-nazal >termistor? cu senzor de vi#raii inclus

centură toracică Fi a#dominală cu cristal piezoelectric pentru detectarea

efortului respirator toraco-a#dominal

senzor de poziie >capsulă cu mercur?

pulso0imetru.

Regim spitalizat prin

5olisomnografie completă video-supravegheată s-a efectuat cu autorul sistemului Somno9a#enmann version 2.1 2$$* Germania care cuprinde

senzor de flu0 respirator oro-nazal >termistor? cu senzor de vi#raii inclus

centură toracică Fi a#dominală cu cristal piezoelectric pentru detectarea

efortului respirator toraco-a#dominal

49




senzor de poziie >capsulă cu mercur?

pulso0imetru

2 canale pentru electroencefalogramă >AAG?

1 canal electrocardiogramă>A(G? 1 canal electrooculogramă >A@G?

1 canal electromiogramă >AMG? mentonieră 1 canal AMG ti#ială

1 canal de comunicare cu sistemul de ventilaie noninvazivă

microfon

senzor de infraroFii

cameră video.

5olisomnografia s-a efectuat cu internare pacientul fiind supravegheat din camera de comandăde asistent. 5olisomnograful a fost istalat n cameră izolată la spitalul ()R n ianuarie 2$$!.

"raseul a fost validat manual Fi interpretat ulterior conform standardelor internaionale n vigoare

5arametrii urmări i au fost ț

v/rsta

se0

ocupa ie actualăț

nr. ani de activitate

nr. tureClună

IM(

Sa@₂

I,E

diagnostice secundare

scorul chestionarului ApJorth

scorul chestionarului MAW >Morning Aveningness Wuestionaire? scorul chestionarului 5itts#urgh

scorul chestionarului Lerlin

scorul chestionarului &ion

scorul chestionarului LecD

50




Eti!%1

Studiul a respectat cele patru principii ale cercetării medicale Fi anume

Prin!i0i$* int#r#)$*$i i (#n#i!i$*$i" datele o#inute sunt suscepti#ile de a furniza

informaii utile n ceea ce priveFte diagnosticul Fi terapia afeciunilor studiate care

-integrate cu alte cunoFtine e0istente la ora actuală - pot contri#ui la eficientizarea

actelor medicale de care #eneficiază aceFti pacieni.

Prin!i0i$* ino!$it%@ii !#r!#t%rii" nu au fost aduse preudicii fizice psihologice sau de

altă natură Fi nici nu au e0istat constr/ngeri. Afectuarea acestor studii nu a presupus

creFterea riscului medical.

Prin!i0i$* r#)0#!t%rii 0#r)oan#i" s-a efectuat o informare specifică a pacienilor cu

privire la afeciunile de care suferă Fi la #eneficiile e0plorărilor Fi tratamentelor propuse.

,u fost utilizate doar documentele medicale ce prezentau o fiFă de consimăm/nt

informat privind utilizarea datelor medicale. n plus datele utilizate au fost tratate ca

av/nd un caracter privat Fi confidenial Fi nu au făcut referire la aspecte suscepti#ile de a

aduce preudicii imaginii persoanei.

Prin!i0i$* #!5it%@ii" av/nd n vedere a#sena practică a riscurilor pentru pacienii incluFi

n studiile prezentate considerăm că cercetarea efectuată respectă principiul echităii.

Pr#*$!rar#a )tati)ti!% a dat#*or

,naliza statistică a fost efectuată utiliz/nd aplicaia softJare dedicată S5SS 2$ Fi

programul Microsot @ffice A0cel 2$13. S-au calculat parametrii statistici descriptivi #rui pentru

toate varia#ilele P valoarea medie deviaia standard >&S? valoarea mediană modulul valoarea

minimă Fi ma0imă pentru varia#ilele numerice de tip continuu ace ti parametri fiind nso i i iș ț ț ș

de graficul fiecărui parametru numeric pe care se poate o#serva reprezentarea grafică a

pro#a#ilităii repartizării unor valori n funcie de o medie standard clopotul lui =auss.

51




CAPITOLUL VI

RE'ULTATE

.1CARACTERISTICILE LOTULUI STUDIAT1

VARIABILA VRSTĂ

Media de v/rstă a lotului este de %%. ani cu un minim de 23 ani i un ma0im de +$ ani.ș

7a

"el 2#

Aarametrii statistici ai varia"ilei vDrst

52

N Minimum Maximum Medie Devia ie std.ț

VÂRSTĂ 62 23 80 44.66 13.705




Higura 13# istograma varia"ilei vDrst

VARIABILA SE9

9otul a fost alcătuit din %*.24 femei i *%.+4 #ăr#a i.ș ț

!e"ven #ț $!%"enta&

Va'id F 28 45.2

M 34 54.8

T%ta' 62 100.0

7a"el 3# Aarametri statistici ai se&ului

53






7a"el <# Aarametri statistici ai ariei de activitate

44%

23%

18%

16%

cadre medicale

muncitori calicati

polititi

penionari

Higura 1+# >istri"u ia lotului 'n $unc ie de aria de activitateț ț

VARIABILA ANILOR DE ACTIVITATE

Media anilor de activitate este de 1+.1! ani cu un minim de 1 an i un ma0im de %3 ani.ș

N Valid 2

Medie 1+.1!

Devia ie standardț 11.%%!

Asimetrie $.3%7

Eroare std. $.3$%

Minimum 1

Maximum %3 7a"el +# Aarametri statistici ai anilor de activitate

55




Higura 1# istograma numrului de ani de munc

VARIABILA INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ IMC

Indicele mediu de masă corporală este de 27.7 cu un minim de 1+.2 i un ma0im deș

%2.%. ,cest scor ncadrează media lotului n gradul de supraponderali.

B Kalid 2

Medie 27.71+

Mediana 27.1$$$

&evia ie standardț *.!*%1

Minimum 1+.2

Ma0imum %2.%$

56




7a"el # Aarametri statistici ai CM

Higura 14# istorgrama indicelui de mas cor!oral

VARIABILA EPORT<

Media lotului n ceea ce prive te scorul ApJorth este de 7.!% fiind un scor fărăș

semnifica ie patologică.ț

B Kalid 2

M#di# 1/Mediana +.$$ 7a"el 4# Aarametri statistici ai scorului E!Gorth

57




Higura 10# istograma scorului E!Gorth

VARIABILA SCORULUI MEQ

Media lotului n ceea ce prive te scorul MAW este de 1.!+ ceea ce reprezintă o tendin ăș ț

spre tipologia matinală .

B Kalid 2

Medie 1.!+

Mediana 1.$$

&evia ie std.ț 11.1%7Minimum %$

58




Ma0imum 11$ 7a"el 0# Aarametri statistici ai scorului MEJ

Higura 1N# istograma scorului MEJ

VARIABILA SCORULUI PITTSBURG<

Media lotului pentru scorul 5itts#urgh este de .2 un scor clinic relevant pentru o

calitate scăzută a somnului.

B Kalid 2

Medie .2

Mediana .$$ 7a"el N# Aarametri statistici ai scorului Aitts"urgh

59




Higura 29# istograma scorului Aitts"urgh

VARIABILA SCORULUI BERLIN

9a nivelul lotului studiat s-a nregistrat un risc crescut pentru dezvoltarea sindromului de apnee n

somn de 3$.4.

)recven ăț 5rocenta5rocenta

Kalid5rocentacumulat

V a * i d

Risc crescutS,S

1! 3$. 3$. 3$.

Risc scăzutS,S

%3 !.% !.% 1$$.$

60




"otal 2 1$$.$ 1$$.$ 7a"el 19#Aarametri statistici ai scorului Ierlin

Higura 21# istograma scorului Ierlin

VARIABILA SCORULUI DIJON

9a nivelul lotului studiat s-a o# inut o medie a scorului &ion de 1*.1+ reprezent/nd oț

activitate fizică medie.

B Kalid 2

Medie 1*.1+

Mediană 1*.*$ 7a"el 11#Aarametri statistici ai scorului >ion

61




Higura 22# istograma scorului >ion

VARIABILA SCORULUI BEC

9a nivelul lotului s-a nregistrat o medie de +.*2 a scorului LecD nefiind de importan ăț

clinică patologică.

B Kalid 2

Medie +.*2

Mediana 7.$$

7a"el 12# Aarametri statistici ai scorului IecF

62




Higura 23# istograma scorului IecF

,1CORELA II ALE DATELOR OB INUTE1Ț Ț

A1 (@RA9, IA ,BI &A ,("IKI","A-IM(.Ț

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.2.ț ț

(M) *N( *)T(V(T*T+

(M) )%!e'a ie $ea!s%nț 1 0.260,

Si-. 1/tai'ed 0.021

N 62 62

*N( )%!e'a ie $ea!s%nț 0.260, 1

63




*)T(V(T*T+ Si-. 1/tai'ed 0.021

N 62 62

7a"el 1+# orela ie ani activitate-CM ț

!"#$%&'($ ()!*&+( ,$ &!-(.(-&-$

Higura 20# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia ani activitate-CM ț

CORELA IE ANI ACTIVITATE6SCOR PITTSBURG<Ț

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnficativă r $.21.ț ț

,BI

,("IKI","A

5I""SL6

RGE,BI ,("IKI","A (orela ieț

5earson1 $.21*X

Sig. >1-tailed? $.$%7 B 2 2

5I""SL6RGE (orela ieț

5earson$.21*X 1

64




Sig. >1-tailed? $.$%7 B 2 2

7a"el 1# orela ie ani activitate-scor Aitts"urghț

!"#$%&'($ &+( &!-((-&-$*/!"# 0(--/12-34

Higura 2N# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia ani activitate-scor Aitts"urghț

CORELA IE ANI ACTIVITATE6SCOR MEQȚ


,BI,("IKI","A

MAW

,BI,("IKI","A

(orela iaț

5earson1 $.322XX

Sig. >1-tailed? $.$$* B 2 2

65




MAW (orela iaț

5earson$.322XX 1

Sig. >1-tailed? $.$$* B 2 2

7a"el 14# orela ie ani activitate-scor MEJț

!"#$%&'($ &+( &!-((-&-$*/!"# )$5

Higura 39# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia ani activitate-scor MEJț

CORELA IE ANI ACTIVITATE6SCOR EPORT<Ț

(onform ecua iei ApJorth e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.2!.ț ț

,BI

,("IKI","A A5@R"E

,BI,("IKI","A

(orela ie 5earsonț 1 $.2!2X

Sig. >1-tailed? $.$11 B 2 2

A5@R"E(orela ie 5earsonț $.2!2X 1Sig. >1-tailed? $.$11 B 2 2

66




7a"el 10# orela ie ani activitate-scor E!Gorthț

!"#$%&'($ &+( ,$ &!-((-&-$*/!"# $06"#-4

Higura 31# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia ani activitate-scor E!Gorthț

CORELA IE ANI ACTIVITATE6SCOR BERLINȚ

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.%2.ț ț

,BI,("IKI","A

LAR9IB

,BI ,("IKI","A(orela ie 5earsonț 1 $.%2!XX

Sig. >1-tailed? .$$$ B 2 2

LAR9IB (orela ie 5earsonț $.%2!XX 1

67




Sig. >1-tailed? $.$$$ B 2 2

7a"el 1N# orela ie ani activitate-scor Ierlinț

CORELA IE NR1TURE6IMCȚ

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.2%.ț ț

BR."6RA IM(

BR."6RA

(orela ie 5earsonț 1 $.2%%X

Sig. >1-tailed? $.$2+

B 2 2

IM(

(orela ie 5earsonț $.2%%X 1

Sig. >1-tailed? $.$2+

B 2 2

7a"el 29# orela ie nr#ture-CM ț

68




!"#$%&'($ +#.-2#$7%2+8*()!

Higura 32# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia nr#ture-CM ț

CORELA IE NR1TURE6SCOR MEQȚ

(onform ecua iei 5earson nu e0istă o corela ie semnificativă ntre numărul de ture prestate peț ț

lună i scorul MAW o# inut r $.$3ș ț

BR."6RA MAW

BR."6RA

(orela iaț

5earson1 $.$$3

Sig. >1-tailed? $.%!1 B 2 2

MAW

(orela iaț

5earson$.$$3 1

Sig. >1-tailed? $.%!1 B 2 2

7a"elul 21# orela ie nr#ture-scor MEJț

69




CORELA IE NR1TURE6SCOR EPORT<Ț

(onform ecua ie 5earson nu e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.$!.ț ț

BR."6RA A5@R"E

BR."6RA

(orela ia 5earsonț 1 $.$!!

Sig. >1-tailed? $.223 B 2 2

A5@R"E(orela ia 5earsonț $.$!! 1Sig. >1-tailed? $.223 B 2 2

7a"elul 22# orela ie nr#ture-scor E!Gorthț

!"#$%&'($ +#.-#$*/!"# $"#-

Higura 33# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia nr#ture-scor E!Gorthț

CORELA IE NR1TURE6SCOR BERLINȚ

(onform ecua iei 5earsoa nu e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.1+.ț ț

BR."6RA LAR9IB

BR."6RA(orela ia 5earsonț 1 $.1+7Sig. >1-tailed? .$73

B 2 2

LAR9IB(orela ia 5earsonț $.1+7 1

Sig. >1-tailed? $.$73

B 2 2 7a"el 23# orela ie nr#ture-scor Ierlinț

70




CORELA IE NR1TURE6SCOR DIJONȚ

(onform ecua iei 5earson nu e0istă o corela ie semnificativă r $.1.ț ț

BR."6RA &IQ@B

BR."6RA(orela ie 5earsonț 1 $.1$7Sig. >1-tailed? $.2$% B 2 2

&IQ@B(orela ie 5earsonț $.1$7 1Sig. >1-tailed? $.2$% B 2 2

7a"el 2<# orela ie nr#ture-scor >ionț

!"#$%&'($ +#.-#$*/!"# ,("+

Higura 3<# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia nr#ture-scor >ionț

71




CORELA IA NR1TURE6SCOR BEC Ț


BR."6RA LA(;

BR."6RA(orela ia 5earsonț 1 $.22%X

Sig. >1-tailed? $.$%$ B 2 2

LA(; (orela ia 5earsonț $.22%X 1Sig. >1-tailed? $.$%$ B 2 2

7a"el 2+# orela ia nr#ture-scor IecF ț

!"#$%&'($ +#.-2#$*/!"# 1$!:

Higura 3+# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia nr#ture-scor IecF ț

72




CORELA IE NR1TURE6SCOR PITTSBURG<Ț

(onform ecua iei 5earson nu e0istă o corela ie semnificativă r $.$%.ț ț

"6RA 5I""SL6RGE

"6RA(orela ia 5earsonț 1 $.$%*Sig. >1-tailed? $.3* B 2 2

5I""SL6RGE(orela ia 5earsonț $.$%* 1Sig. >1-tailed? $.3* B 2 2

7a"el 2# orela ie nr#ture-scor Aitts"urghț

!"#$%&'($ +#.-2#$*/!"# 0(--/12#34

Higura 3# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia nr#ture-scor Aitts"urghț

73




CORELA IA IMC6SCOR MEQȚ


(M) M+

(M) )%!e'a ia $ea!s%nț 1 0.273,

Si-. 1/tai'ed 0.016

N 62 62

M+

)%!e'a ia $ea!s%nț 0.273, 1

Si-. 1/tai'ed 0.016

N 62 62 7a"el 24# orela ie CM-scor MEJț

!"#$%&'($ ()!*/!"# )$5

Higura 34# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia CM-scor MEJț

74




CORELA IE IMC6SCOR EPORT<Ț


(M) +$RT

(M) )%!e'a ie $ea!s%nț 1 0.36,,

Si-. 1/tai'ed 0.002

N 62 62

+$RT )%!e'a ie $ea!s%nț 0.36,, 1

Si-. 1/tai'ed 0.002

N 62 62 7a"el 20# orela ia CM-scor E!Gorthț

!"#$%&'($ ()!*/!"# $"#-

Higura 30# .ra$ic ti! scatter !lor ilustrDnd corela ia CM-scor E!Gorthț

75




CORELA IE IMC6SCOR BERLINȚ

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitivă puternică r $.*7.ț ț

(M) +R(N

(M) )%!e'a ie $ea!s%nț 1 0.575,,

Si-. 1/tai'ed .000

N 62 62

+R(N )%!e'a ie $ea!s%nț 0.575,, 1

Si-. 1/tai'ed 0.000

N 62 62 7a"el 2N# orela ie CM-scor Ierlinț

CORELA IE IMC6SCOR PITTSBURG<Ț

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.%.ț ț

(M) $(TTSR9

(M) )%!e'a ia $ea!s%nț 1 0.46,,

Si-. 1/tai'ed 0.000

N 62 62

$(TTSR9 )%!e'a ie $ea!s%nț 0.46,, 1

Si-. 1/tai'ed 0.000

N 62 62 7a"el 39# orela ia CM-scor Aitts"urghț

!"#$%&'($ ()!*/!"# (--/#

76




Higura 3N# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia CM-scor Aitts"urghț

CORELA IE IMC6SCOR DIJONȚ

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie negativ semnificativă r -$.2+.ț ț

(M) D(:N

(M) )%!e'a ie $ea!s%nț 1 /0.280,

Si-. 1/tai'ed 0.014

N 62 62

D(:N )%!e'a ie $ea!s%nț /0.280, 1

Si-. 1/tai'ed 0.014

N 62 62 7a"el 31#orela ia CM-scor >ionț

!"#$%&'($ ()!*/!"# ,("+

Higura <9# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia CM-scor >ionț

77




CORELA IE IMC6SCOR BEC Ț


(M) +);

(M)

)%!e'a ie $ea!s%nț 1 0.267,

Si-. 1/tai'ed 0.018

N 62 62

+);

)%!e'a ie $ea!s%nț 0.267, 1

Si-. 1/tai'ed 0.018

N 62 62 7a"el 32# orela ie CM-scor IecF ț

!"#$%&'($ ()!*/!"# $!:

Higura <1# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia CM-scor IecF ț

78




CORELA IE SCOR MEQ 6 SCOR BERLINȚ


M+ +R(N

M+ )%!e'a ie $ea!s%nț 1 0.314,,

Si-. 1/tai'ed .006

N 62 62

+R(N )%!e'a ie $ea!s%nț 0.314,, 1

Si-. 1/tai'ed 0.006

N 62 62 7a"el 33# orela ie scor MEJ-scor Ierlinț

CORELA IE SCOR MEQ = SCOR PITTSBURG<Ț

(onform ecua iei 5earson e0istă o corela ie pozitiv semnificativă r $.%.ț ț

M+ $(TTSR9

M+

)%!e'a ia $ea!s%nț 1 0.401,,

Si-. 1/tai'ed 0.001

N 62 62

$(TTSR9

)%!e'a ia $ea!s%nț 0.401,, 1

Si-. 1/tai'ed 0.001

N 62 62 7a"el 3<# orela ie scor MEJ – scor Aitts"urghț

79




!"#$%&'($ /!"# )$ * /!"# (--/#

Higura <2# .ra$ic ti! scatter !lor ilustrDnd corela ia scor MEJ – scor Aitts"urghț

CORELA IE SCOR MEQ = SCOR DIJONȚ

(onform ecua iei 5earson e0istă o ecua ie negativ semnificativă r -$.2*.ț ț

M+ D(:N

M+

)%!e'a ie $ea!s%nț 1 /0.256,

Si-. 1/tai'ed 0.022

N 62 62

D(:N

)%!e'a ie $ea!s%nț /0.256, 1

Si-. 1/tai'ed 0.022

N 62 62 7a"el 3+# orela ie scor MEJ – scor >ionț

80




!"#$%&'($ /!"# )$5 * /!"# ,(9"+

Higura <3# .ra$ic ti! scatter !lor ilustrDnd corela ia scor MEJ – scor >ionț

CORELA IE SCOR MEQ = SCOR BEC Ț

(onform ecua iei 5earson nu e0istă o corela ie semnificativă r -$.$2.ț ț

M+ +);

M+

)%!e'a ie $ea!s%nț 1 /0.02

Si-. 1/tai'ed .413

N 62 62

+);

)%!e'a ie $ea!s%nț /0.02 1

Si-. 1/tai'ed 0.413

N 62 62 7a"el 3# orela ie scor MEJ – scor IecF ț

81




!"#$%&'($ /!"# )$5 * /!"# 1$!:

Higura <<# .ra$ic ti! scatter !lot ilustrDnd corela ia scor MEJ – scor IecF ț

>1COMPARA II ALE DATELOR OB INUTEȚ Ț

5entru a se o# ine indicele de certitudine a compara iilor efectuate a fost utilizată ecua ia ="ț ț ț

Student= a cărei varia#ilă =p= reprezintă un indice de certitudine de !*4 dacă p Y$.$* sau de

!!4 dacă p Y$.$1.

5entru ilustrarea compara iilor efectuate au fost utilizate histograme #acD-to-#acD i graficeț ș

tip #o0 and JhisDers..1 Co20ara i# a indi!#*$i d# 2a)% !or0ora*% int#r3r$0ț

Indi!#*# d# 2a)% !or0ora*%" 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

n acest lot persoanele active au avut un indice de masă corporală mai micrespectiv 27.3 dec/t

pensionarii&respectiv 3$.*.

82




t df Sig. >2-tailed?

5erecheacomparată

5ersoane active5ensionari

-%.%*% ! 5$.$$2

7a"el 30# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

Higura <# istograma "acF-to-"acF a distri"u iei CM ț

Indi!# d# 2a)% !or0ora*%" !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

9a nivelul lotului grupul de cadre medicale a avut un indice de masă corporală mai mic

respectiv IM(2* dec/t grupul muncitorilor califica i respectiv IM(32.ț

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

(M) "ad!e medi"a'e ?

(M) mun"it%!i "a'i<i"a iț

/5.52 13 >@0.000

7a"el 3N# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

83




Higura <4# istograma "acF-to-"acF a distri"u iei CM ț

84




Higura <# .ra$ic ti! "o& and GhisFers, ilustrDnd distri"u ia CM !e categorii de ocu!a iiț ț

,1 Co20ara i# a )!or$*$i MEQ int#r3r$0ț

S!or$* MEQ " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

Grupul persoanelor active a avut un scor MAW mediu de *! de puncte ceea l situează la limita

ntre tipologia intermediară i cea matinală comparativ cu grupul pensionarilor care a avut unș

scor mediu de 73 ceea ce l situează n tipologia cert matinală.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=e

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

/6.611 >@0.000

7a"el 3N# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

85




Higura <4# istograma "acF-to-"acF a distri"u iei scorului MEJț

S!or$* MEQ " !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

&e i din punct de vedere statistic compara ia nu este relevantă se poate o#serva o tendin ă nș ț ț

cadrul celor două grupuri. Grupul cadrelor medicale a avut un scor mediu de *+ de punctencadr/ndu-se n tipologia intermediară iar grupul muncitorilor califica i a avut un scor mediu deț

* de puncte ncadr/ndu-se n tipologia matinală.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?

Mun"it%!i "a'i<i"a iț

/1.433 13 >@0.176

7a"el <9# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine $r im!ortan statisticț

86




Higura <0# .ra$ic ti! "o& and GhisFers, ilustrDnd distri"u ia scorului MEJț

>1 Co20ara i# a )!or$*$i E07ort5ț

S!or$* E07ort5 " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

Grupul persoanelor active au avut un scor mediu de 7 puncte & n timp ce grupul pensionarilor cu

un scor mediu de 11 puncte se ncadrează ntr-un grad de somnolen ă e0cesivă.ț

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=e

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

/2.586 >@0.02

7a"el <1# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de N+

87




S!or$* E07ort5" !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=e

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?


/1.307 13 >@0.214

7a"el <2# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine $r im!ortan statisticț

Higura <N# .ra$ic ti! "o& and GhisFers ilustrDnd distri"u ia scorului E!Gorthț

88




Co20ara i# a )!or$*$i Pitt)($r35ț

S!or$* Pitt)($r35 " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

,m#ele grupuri se ncadrează ntr-un scor ce indică o calitate proastă a somnului. Grupul

persoanelor active cu un scor mediu de * puncte iar grupul pensionarilor cu un scor mediu de !

puncte.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

/3.865 >@0.004

7a"el <3# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

Higura +9# istogram "acF-to-"acF a distri"u iei scorului Aitts"urghț

89




S!or$* Pitt)($r35 " !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

Grupul cadrelor medicale au o# inut un scor mediu de % puncte iar grupul muncitorilor califica iț ț

un scor mediu de ! puncte ceea ce indică o calitate proastă a somnului.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?


/4.868 13 >@0.000

7a"el <<# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

Higura +1# .ra$ic ti! "o& and GhisFers ilustrDnd distri"u ia scorului Aitts"urghț

90




/1 Co20arati# a )!or$*$i B#r*in

S!or$* B#r*in " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

Grupul persoanelor active au nregistrat risc scăzut de dezvoltare a apneei n somn n procent de

774 i risc crescut n procent de 234 iar grupul pensionarilor risc scăzut n procent de 3$4 iș ș

risc crescut n procent de 7$4.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

/4.583 >@0.001

7a"el <+# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

Higura +2# istogram "acF-to-"acF a distri"u iei scorului Ierlinț

91




S!or$* B#r*in" !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

n cadrul grupului de cadre medicale s-a nregistrat un risc crescut de dezvoltare a apneei n

somn n procent de 2$4 n timp ce n grupul de muncitori califica i riscul crescut este de *$4.ț

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?


/3.122 13 >@0.008

7a"el <# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de NN

Higura +2# istogram "acF-to-"acF a distri"u iei scorului Ierlinț

92




1 Co20ara i# a )!or$*$i Dionț

S!or$* Dion " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

5ersoanele active au avut un scor mediu de 1*.! ceeace relevă o activitate fizică medie iar

pensionarii cu un scor de 1$.! ceea ce relevă o activitate fizică mult diminuată.

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

2.753 >@0.022

7a"el <4# Ecuatia t-student relev un indice de certitudine de N+

Higura +3# istogram "acF-to-"acF a distri"u iei scorului >ionț

93




S!or$* Dion" !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?


/.866 13 >@0 .402

7a"el <0# Ecuatia t-student este $r im!ortan statisticț

Higura ++# .ra$ic ti!; "o& and GhisFers; ilustrDnd distri"u ia scorului >ionț

1 Co20ara i# a )!or$*$i B#!8 ț

94




S!or$* B#!8 " 0#r)oan# a!ti+# = 0#n)ionari

&e i compara ia nu este de importan ă statistică la nivelul pensionarilor s-a nregistrat un scor mediu deș ț ț

1$.+ ceeace semnifică prezen a simptomelor unei depresii u oare.ț ș

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

$e!s%ane a"tive ?

$ensi%na!i

/1.314 >@0.221

7a"el <N# Ecuatia t-student este $r im!ortan statisticț

Higura +<# istogram "acF-to-"acF a distri"u iei scorului IecF ț

S!or$* B#!8" !adr# 2#di!a*# = 2$n!itori !a*ii!a iț

95




&e i statistic compara ia nu este relevantă este de men ionat că am#ele grupuri au nregistratș ț ț

scoruri medii de peste ! puncte situndu-se astfel la limita superioară .

t d< Si-. 2/tai'ed

$e!e"=ea

"%m>a!at#

)ad!e medi"a'e ?


/.40 13 >@0.68

7a"el +9# Ecuatia t-student este $r im!ortan statisticț

Higura ++# .ra$ic ti! "o& and GhisFers ilustrDnd distri"u ia scorului IecF ț

/1INCIDEN A SINDROMULUI S<IFT6OR LA NIVELUL LOTULUI STUDIATȚ

96




Scoruri o# inute la nivelul ntregului lotț

22%

78%

Scor Pittsburgh

calitateproată aomnului

calitatebună aomnului

10%

90%

Scor Epworth

omnolentă e;cei<ănormal

)ig. * )ig. *7

97




22%

78%

Scor MEQ

tipolo=iematinală

altetipolo=ii

11%

89%

Scor Beri!

riccrecut/&/

riccă>ut/&/

)ig.*+ )ig. *!

98




15%

85%

Scor Bec"

emne dedepreie

fărăemne dedepreie

)ig. $

59%

41%

Si!#ro$ Shit&'or" pe se(e

bărbați femei10%

90%

Si!#ro$ Shit&'or" ?ntruneccriteriileindromului/@ift*orA

nu ?ntruneccriteriileindromului/@ift*orA

&istri#u iaț

sindromul Shift-orD

99




Hig# 1 Hig# 2

40%

30%

30%

o$ Shit&'or" pe )rii #e )cti

penionari

muncitoricalicați

cadremedicale

Hig# 3

DISCU IIȚ

9a nivelul ntregului lot s-a o# inut o medie de oreCsomnCnoapte medie ce se află su#ț

nivelul datelor din literatură care indică o medie de .+ P 7 oreCsomnCnoapte 1$78.

Media indicelui de masă ponderală este de 2+. ceea ce ncadrează grupul n

categoria de suprapondera#ilitate. Scorul MAW mediu de 1.!+ indică o tipologie predominant matinală.

100




Scorul Lerlin mediu indică un risc crescut de S,S la 3$4 dintre su#iec i.ț

Scorul mediu &ion indică o activitate fizică medie. Scorul mediu ApJorth i LecD nu au avut o semnifica ie patologică .ș ț

&in totalul de 2 de su#iec i 1$4 au ndeplinit criteriile pentru sindromul shift-JorD ț

>somnolen ă e0cesivă i calitate proastă a somnului? procenta ce se află n concordan ă cuț ș ț

literatura de specialitate 1$71$+8. ,ceastă categorie este formată din *!4 #ăr#a i i %1 4ț ș

femei iar distri#u ia n func ie de ariile de activitate este astfel %$4 pensionari 3$4 muncitoriț ț

califica i i 3$4 cadre medicale. Se o#servă o distri#u ie relativ egală independentă de domeniulț ș ț

de activitate cu o inciden ă mai crescută n r/ndul pensionarilor indic/nd faptul că senioritateaț

este un factor mult mai important dec/t domeniul de activitate 1$+8. n cadrul acestui su#lot

parametrii statistici individuali se prezintă astfel 114 prezintă risc crescut de S,S 1%.+4

prezintă semne de depresie.

Aste important de reamintit faptul că lotul este format din su#iec i aparent clinic sănăto iț ș

astfel datele o# inute nu au fost influen ate de comor#idită i cu impact asupra somnului acestț ț ț

criteriu de e0cludere nefiind prezent n alte studii de specialitate de p/nă la această dată.

n ceeace prive te numărul de ani de muncă s-au o# inut corela ii semnificativ pozitive laș ț ț

nivelul tuturor parametrilor investiga i. ,stfel cu c/t anii de activitate desfăsura i n ture suntț ț

mai mul i cu at/t se poate o#serva o scădere a calită ii somnului > r $.21 ? o tendin ă maiț ț ț

accentuată spre tipologia matinală > r $.32 ? cre terea gradului de somnolen ă > r $.2! ? iș ț ș

apari ia unui risc crescut de S,S > r $.2! ?.ț

(ompar/nd grupul persoanelor active cu grupul pensionarilor se poate o#serva

agravare a efectelor lucrului n ture n cazul pensionarilor cu un scor ApJorth

11.3 >somnolen ă e0cesivă? comparativ cu 7.2! la activiț

o calitate proastă a somnului cu un scor 5itts#urgh !.% comparativ cu *. la

activi un risc crescut de S,S la 7$4 dintre su#iec i comparativ cu 234 la activiț

apari ia simptomelor de depresie u oară cu un scor LecD 1$.+ comparativ cu +ț ș

la activi.

n ceea ce prive te domeniile de activitate s-au o#servat diferen e ntre grupul cadrelor ș ț

medicale i cel al muncitorilor califica i cei din urmă nregistr/nd o calitate mai proastă aș ț

101




somnului un risc crescut de S,S de *$4 iar n cazul am#elor grupuri scorul LecD pentru

depresie se află la limita superioară a normalului.

i n ceea ce prive te indicele de masă corporală e0istă o diferen ă maoră ntre grupulȘ ș ț

cadrelor medicale> cu un indice mediu de 2* ? i grupul muncitorilor califica i cu un indiceș țmediu de 32 ncadr/nd grupul n gradul 1 de o#ezitate. ,ici diferen a ar putea apărea datorităț

numărului de ture prestate pe lună mai mare n cazul muncitorilor califica i e0ist/nd o corela ieț ț

semnificativ pozitivă ntre numărul de tureClună i IM( >r$.2%?.ș

&e asemeni corela iile semnificativ pozitive n ceea ce prive te IM( confirmă dateleț ș

numeroase din literatura de specialitate. ,stfel cu c/t valoarea IM(-ului cre te cu at/t impactulș

negativ asupra:

apari iei somnolen ei e0cesive > r $.3 ? Z creFteț ț

apari iei riscului crescut de S,S > r $.*7 ? Z creFteț

calită ii somnului > r $.% ? Z creFteț

activită ii fizice > r $.2+ ? ZcreFteț

apari iei semnelor de depresie >r$.2? Z creFte.ț

@ corela ie pozitiv semnificativă surprinzătoare s-a o# inut ntre indicele de masăț ț

corporală i tipologia matinală >MAW? relev/nd faptul că o tendin ă matinală accentuată esteș ț

nso ită de un indice mai mare de masă corporală > r $.27 ?. &e asemeni tipologia matinală s-aț

corelat semnificativ pozitiv i cu un risc crescut de S,S > r $.31 ? i cu o calitate scăzută aș ș

somnului > r $.% ?.

CONCLU'II

.1 Pr#+a*#n a )indro2$*$i S5it6or8 ?n !adr$* *ot$*$i d# , d# 0a!i#n iț ț

)t$diat #)t# d# .-& a0t !# !onir2% dat#*# din *it#rat$ra d#)0#!ia*itat#1

102




,1 N$2%r$* ani*or d# 2$n!% ?n t$r# ar# $n ##!t !#rt n#3ati+ a)$0ra

!a*it% ii +i#ț ii&ț !$ $n i20a!t n#3ati+ 2$*t 2ai a!!#nt$at o dat% !$

0#n)ionar#a " )!ad# !a*itat#a )o2n$*$i& a0ar# )o2no*#n a #!#)i+%&ț

!r# t# ri)!$* d# SAS 0n% *a -& a0ar )#2n#*# in)ta*%rii )t%riiș

d#0r#)i+#& )!ad# a!ti+itat#a i4i!%1

>1 Ei)t% o int#rd#0#nd# % )#2nii!ati+% ?ntr# o(#4itat# i *$!r$* ?n t$r#&ț ș

2#dia ?n!adrnd 3r$0$* ?n !at#3oria d# )$0ra0ond#ra(i*itat#& !$ o

0ond#r# d# " o(#4itat# 2or(id%& o(#4itat# d# 3rad$* II& ,-o(#4itat# d# 3rad$* I& > )$0ra0ond#ra(i*itat#1

ANE9E

ANE9A .

SCORUL DE SOMNOLENĂ EPORT<

*'e-eAi "i<!a "%!es>unB#t%a!e -!adu'ui de s%mn%'enA# din situaAii'e u!m#t%a!eC

$ P nu sunt deloc somnolent 1 P somnolenta minima 2 P pro#a#ilitate medie de a adormi 3 P pro#a#ilitate mare de a adormi

103




SI"6,[II

-,Fezat citind \\\\\\\ -5rivind la televizor \\\\\\\

-,Fezat inactiv n pu#lic \\\\\\\

-(ulcat după masa de pranz cand circumstanele permit \\\\\\\

-(a pasager ntr-o maFină care merge timp de o oră \\\\\\\

-,Fezat vor#ind cu cineva \\\\\\\

-,Fezat n fotoliu n liniFte dupe o masă fără alcool \\\\\\\

-ntr-o maFină imo#ilizată n trafic cateva minute \\\\\\\

ANE9A ,

C<ESTIONARUL MEQ

Kor fi 1! ntre#ari despre activitatea zilnică privind o#iceiurile de trezireCculcare Fi despre părtile zilei n care preferai anumite activităi. (hestionarul va dura apro0imativ 1$ minute iar pentru fiecare ntre#are tre#uie să alegei răspunsul care vă descrie cel mai #ine. Kă putei referila starea pe care ai avut-o n ultimile săptăm/ni.

1. 9a ce oră cu apro0imaie v-ai trezi dacă a-i fi complet li#er n a vă planifica ziua]a? $*$$ P $3$ #? $3$ P $7%*c? $7%* P $!%*

d? $!%* P 11$$e? 11$$ P $$$$f? $$$$ P $*$$

2. 9a ce oră cu apro0imaie ai merge la culcare dacă ai fi complet li#er n a vă planifica seara]a? 2$$$ P 21$$ #? 21$$ P 221*c? 221* P 12$$

104




d? 12$$ P 13%*e? 13%* P 1*$$f? $3$$ P $+$$

3. &acă de o#icei tre#uie să vă trezii la o anumită oră dimineaa c/t de mult depindei de

alarma ceasului]a? deloc #? puinc? oarecumd? foarte mult

%. (/t de uFor vi se pare să vă trezii dimineaa> atunci c/nd nu suntei trezit #ruscCpeneaFteptate?]

a? foarte dificil #? oarecum dificilc? destul de uFor

d? foarte uFor *. (/t de vioi vă simii n prima umatate de oră după ce v-ai trezit dimineaa]

a? deloc vioi #? putin vioic? destul de vioid? foarte vioi

. (/t de nfometat vă simii n prima umatate de oră după ce vă trezii]a? deloc infometat #? putin infometat

c? destul de infometatd? foarte infometat

7. (um vă simii n prima umatate de oră după ce v-ai trezit dimineaa]a? foarte o#osit #? destul de o#ositc? destul de odihnitd? foarte odihnit

+. &acă nu ai avea niciun angaament a doua zi la ce oră v-ai duce la culcare comparativ cu oradumneavoastră o#isnuita de culcare]

a? rareori sau niciodată t/rziu #? mai t/rziu cu mai puin de o orăc? 1-2 ore mai t/rziud? mai t/rziu cu mai mult de 2 ore

!. K-ai decis să facei e0erciii fizice. 6n prieten vă sugerează să facei acest lucru pentru o orăde două ori pe săptam/nă Fi cel mai #un moment pentru el este intre $7$$ Fi $+$$ dimineaa.,v/nd n minte doar ^ceasul #iologic= cum credeti că vă vei descurca]

105




a? voi fi n formă #? voi fi ntr-o forma accepta#ilăCrezona#ilăc? voi considera dificild? voi considera foarte dificil

1$. 9a apro0imativ ce oră vă simii o#osit seara Fi drept urmare avei nevoie de somn]a? 2$$$-21$$ #? 21$$-221*c? 221*-$$%*d? $$%*-2$$e? $2$$-$3$$

11. Krei să aungei la ma0imul de perforană pentru un test care Ftii că vă va epuiza mental Fiva dura doua ore. Suntei complet li#er să vă planificai ziua. 9uand n considerare doar ^ceasul #iologic= pe care dintre cele patru intervale le-ai alege pentru test]

a? $+$$-1$$$

#? 11$$-13$$c? 1*$$-17$$d? 1!$$-21$$

12. &acă v-ai culca la ora 23 c/t de o#osit ai fi]a? deloc o#osit #? puin o#ositc? destul de o#oistd? foarte o#oist

13. &in anumite motive suntei nevoit să vă culcai cu c/teva ore mai t/rziu dec/t de o#icei dar a

doua zi dimineaa nu tre#uie să vă trezii la o anumită oră. (are dintre urmatoarele variante suntmai aproape de ceea ce o să facei]a? mă voi trezi ca de o#icei Fi nu voi adormi din nou #? mă voi trezi ca de o#icei Fi voi aipi ulterior c? mă voi trezi ca de o#icei Fi voi adormi din noud? nu mă voi trezi dec/t mai t/rziu dec/t de o#icei

1%. &acă ntr-o noapte va tre#ui să ram/nei treaz ntre $%$$ Fi $$$ cu scopul de a face o turăde noapte Fi nu avei niciun angaament a doua zi care dintre variante vi s-ar potrivi cel mai #ine]

a? nu voi merge n pat p/nă nu se termină tura #? voi trage un pui de somn nainte Fi voi dormi dupăc? voi dormi #ine nainte Fi după voi trage un pui de somnd? voi dormi doar după tură

1*. "re#uie să facei două ore de muncă fizică grea. Suntei complet li#er să vă planificai ziua.,v/nd n vedere numai ^ceasul #iologic= care dintre urmatoarele momente ale zilei l-ai alege]

a? $+$$-1$$$ #? 11$$-13$$

106




c? 1*$$-17$$d? 1!$$-21$$

1. K-ai decis să facei e0ercitii fizice. 6n prieten v-a sugerat să facei acest lucru o oră de douaori pe săptăm/nă. (el mai #un moment pentru el este ntre 22$$ si 23$$. ,v/nd n minte doar ^ceasul #iologic= c/t de #ine credei că vă vei descurca]

a? voi fi in forma #? voi fi ntr-o forma accepta#ilăCrezona#ilăc? voi considera dificild? voi considera foarte dificil

17. Să presupunem că vă putei alege orele de lucru că muncii * ore pe zi >incluz/nd pauzele? o#-ulClocul de muncă este interesant Fi suntei plătit n funcie de performană. 9a apro0imativce oră ai alege să ncepei ]

a? * ore ntre $%$$-$+$$ #? * ore ntre $+$$-$!$$c? * ore ntre !$$-1%$$

d? * ore ntre 1%$$-17$$e? * ore ntre 17$$-%$$

1+. &e o#icei n ce moment al zilei vă simtiti cel mai #ine]a? $*$$-$+$$ #? $+$$-1$$$c? 1$$$-17$$d? 17$$-22$$e? 22$$-$*$$

1!. ,fl/nd despre tipul de persoană ^matinal= Fi tipul ^vesperal= care dintre aceste tipuri de

persoană te consideri a fi]a? categoric tipul matinal #? mai cur/nd tipul matinal dec/t vesperalc? mai curand tipul vesperal dec/t matinald? categoric tipul vesperal

107




ANE9A >

(EAS"I@B,R69 5I""SL6RGE RA)ARI"@R 9, (,9I","A, S@MB696I>Romanian version of the 5itts#urgh Sleep WualitO Inde0 - 5SWI?

1. n

ultima lună la ce oră v-ai dus de o#icei seara la culcare]@R, &A (69(,RA \\\\\\ 2. n ultima lună c/t timp v-a tre#uit de o#icei ca să adormii n fiecare seară]

B6M_R MIB6"A \\\ 3. n ultima lună la ce oră v-ai sculat de o#icei dimineaa]

@R, &A S(69,RA \\\\\\\ %. n ultima lună c/te ore de somn efectiv ai avut noaptea] >Bumărul lor nu tre#uie

neapărat să coincidă cu numărul de ore petrecute n pat.?@RA &A S@MB 5A B@,5"A \\\\\\\\\\\

108

INSTRUCIUNI"

6rmătoarele ntre#ări se referă la caracteristicile somnului dvs. numai din ultima lună>ultimele 3$ de zile?. Indicai răspunsurile cele mai adecvate pentru maoritateazilelor Fi nopilor din ultima lună. Kă rugăm să răspundei la toate ntre#ările.




entru fiecare din ntre*"rile r"mase% alege$i cel mai *un r"spuns. " rug"m s" r"spunde$i latoate ntre*"rile.

*. n ultima lună c/t de des ai avut pro#leme cu somnul deoarece . . .&eloc n

ultimalună >$? Y1datăCsăpt >1?

1-

2NCsăpt >2? `3NCsăpt >3?a. Bu ai putut adormi n

primele 3$ de minute.

#. K-ai trezit n timpul nopiisau dimineaa devreme.

c. , tre#uit să vă sculai sămergei la toaletă.

d. Bu ai putut respiraconforta#il.

e. ,i tuFit sau ai sforăit tare.

f. K-a fost prea frig.

g. K-a fost prea cald.

h. ,i avut vise ur/te

i. ,i avut dureri

.,lt>e? motiv>e?: vă rugăm descriei \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

(/t de des n ultima lună ai avut pro#leme cu somnul din cauza asta]

&eloc nultima

lună\\\\\ >$?

Mai puinde o dată

pe săptăm/nă \\\\\ >1?

@ dată saude două

ori pesăptăm/nă\\\\\ >2?

&e trei ori sau mai mult pesăptăm/nă\\\\\ >3?

. n ultima lună cum v-ai evalua calitatea somnului dvs. n general]

)oarte #ună \\\\\\\\\\>$? &estul de proastă \\\\\\\\\\\\>2?

&estul de #ună \\\\\\\\\\>1? )oarte proastă \\\\\\\\\\\\>3?

7. n ultima lună c/t de des ai luat medicamente >prescrise sau nu? care să vă aute sădormii]

&eloc nultima

lună\\\\\ >$?

Mai puinde o dată


@ dată saude două


&e trei ori sau mai mult pesăptăm/nă\\\\\ >3?

109




+. n ultima lună c/t de des ai avut tendina de a adormi n timp ce conduceai m/ncai sau participai la o activitate socială]

&eloc nultima

lună\\\\\ >$?

Mai puinde o dată


@ dată saude două


&e trei ori sau mai mult pe săptăm/nă\\\\\>3?

!. n ultima lună c/t de greu v-a fost să vă meninei ndeauns de energic>ă? Fi motivat>ă? pentru a vă termina toate tre#urile]

Bu mi-a fost deloc greu \\\\\\\\\\ >$?

Mi-a fost doar puin greu \\\\\\\\\\ >1?

Mi-a fost destul de greu \\\\\\\\\\ >2?

Mi-a fost foarte greu \\\\\\\\\\ >3?

1$. mpării patul sau spaiul de locuit cu altcineva] Bu-mi mpart patul sau spaiul de locuit cu nimeni \\\\\\\\\\ >$?&oarme cineva n camera de alături \\\\\\\\\\ >1?&orm cu cineva n aceeaFi cameră dar nu n acelaFi pat \\\\\\\\\\ >2?&orm cu cineva n acelaFi pat \\\\\\\\\\ >3?&acă mpării spaiul de locuit sau patul cu altcineva ntre#ai-lCo c/t de des n ultimalună\\\\\\\\\\\\\\>%?

&eloc nultima lună>$?

Y1datăCsăpt>1?

1-2NCsăpt>2?

`3NCsăpt >3?

,i sforăit puternic

,i făcut pauze lungi ntre respiraii n timp cedormeai

,i avut spasme sau zv/cniri ale picioarelor ntimp ce dormeai

,i avut momente de dezorientare sau confuzien timpul somnului

,i avut alte tul#urări n timp ce dormeai: vă rugăm descriei \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

&eloc nultima lună \\\\ >$?

Mai puinde o dată pe săptăm/nă

\\\\>1?

@ dată saude douăori pe săptăm/nă

\\\\ >2?

&e trei ori sau mai mult pesăptăm/nă\\\\\>3?

110




ANE9A /

C<ESTIONARUL BERLIN

(ompletati urmaroarele

nalime\\\\\\\ K/rsta\\\\\\\ ,ni activitate\\\\\\

Greutate\\\\\\\ Se0\\\\\\\ Br.tureCluna\\\\\

1. Sforăiia. da #. nuc. nu stiu

3. &aca sforăiiSforaitul d-voastra este

a. puin mai tare ca respiraia #. la fel de zgomotos ca vor#itulc. mai zgomotos dec/t vor#ituld. foarte zgomotos

111




%. (t de des sforăii]a. aproape n fiecare zi #. 3-% ori pe săptăm/năc. 1-2 ori pe săptăm/năd. 1-2 ori pe luna

e. aproape niciodată*. Sforăitul d-voastră a deranat vreodata pe cineva]

a. da #. nu

. , o#servat cineva că vi se opreFte respiraia n timpul somnului]a. aproape n fiecare zi #. 3-% ori pe săptăm/năc. 1-2 ori pe săptăm/năd. 1-2 ori pe luna

e. aproape niciodată

7. Kă simii o#osit sau e0tenuat după ce dormiti]a. aproape n fiecare zi #. 3-% ori pe săptăm/năc. 1-2 ori pe săptăm/năd. 1-2 ori pe lunae. aproape niciodată

+. (/nd suntei treaz vă simii o#osit sau e0tenuat]

a. aproape n fiecare zi #. 3-% ori pe săptăm/năc. 1-2 ori pe săptăm/năd. 1-2 ori pe lunae. aproape niciodată

!. ,i aipit n timp ce conduceai maFina]a. da #. nu

1$. &acă da c/t de des s-a nt/mplat]a. aproape in fiecare zi #. 3-% ori pe sptamanac. 1-2 ori pe saptamanad. 1-2 ori pe lunae. aproape niciodata

11. ,vei tensiunea ridicată]a. da #. nu

112




c. nu stiu

ANE9A

113




114




ANE9A

SCALA BEC

.1 TRISTEE"a. Bu mă simt trist>ă?. #. Mă simt trist>ă? cea mai mare parte a timpului.c. Mă simt trist>ă? tot timpul.d. Sunt at/t de trist>ă? sau nefericit>ă? c nu mai pot suporta.

,1 PESIMISM"a. Bu sunt descuraa>ă? n legatură cu viitorul meu #. Mă simt mai descuraat>ă? dec/t o#iFnuiam să fiu n legatură cu viitorul meuc. Bu mă aFtept ca lucrurile să fie #une pentru mine

>1 EECUL ÎN TRECUT"a. Bu mă simt ratat>ă? #. ,m avut eFecuri mai mult dec/t ar fi tre#uitc. 5e măsură ce privesc napoi văd o mulime de eFecurid. Simt că sunt un eFec total>un ratat? ca peroană

/1 PIERDEREA PLACERII"a. 9ucrurile care mă #ucurau de o#icei mi fac plăcere Fi acum #. 9ucrurile care mă #ucurau de o#icei nu mi mai fac aceeaFi plăcerec. 9ucrurile care mă #ucurau de o#icei mi oferă foarte puină plăcered. 9ucrurile care mă #ucurau de o#icei nu mi oferă niciun pic de plăcere

1 SENTIMENTELE DE VINOVĂIE"a. Bu mă simt vinovat>ă? n mod special #. Mă simt vinovat>ă? de multe lucruri pe care le-am făcut sau pe care ar fi tre#uit

săă le facc. Mă simt destul de vinovat n cea mai mare parte a timpuluid. Mă simt vinovat n cea mai mare parte a timpului

1 SENTIMENTELE DE PEDEAPSĂ"a. Bu simt că sunt pedepsit #. Simt că asF putea fi pedepsit>ă?c. Mă aFtept să fiu pedepsit>ă?d. Simt că sunt pedepsit>ă?

1 SELF6DISLIE"a. ,m aceleaFi sentimente faă de mine ca ntotdeauna #. Mi-am pierdut ncrederea n minec. Sunt dezamăgit de mined. Bu-mi place de mine

115




1 AUTO6CRITICA"a. Bu mă critic sau dau vina pe mine mai mult deca/t de o#icei

#. Sunt mai critic cu mine faă de cum o#iFnuiam să fiuc. Mă critic pentru toate gresFelile meled. Mă nvinovătesc pe mine pentru tot ce se nt/mpla rău

1 G Â NDURI SAU DORINE SUICIDARE"a. Bu am niciun g/nd să mă omor #. Mă g/ndesc să mă omor dar nu duc la ndeplinire g/ndulc. Mi-ar place să mă omor d. M-as omori dacă aF avea ocazia

.-1 PL Â NSUL"

a. Bu pl/ng mai mult dec/t o#iFnuiam să o fac #. 5l/ng mai mult dec/t o#isFnuiamc. 5l/ng pentru orice lucru minor d. Simt ca aF pl/nge dar nu pot

..1 AGITAIE"a. Bu sunt mai neliniFtit>ă? sau mai agitat>ă? dec/t de o#icei #. Mă simt mai neliniFtit>ă? sau agitat>ă? dec/t de o#iceic. Sunt at/t de neliniFtit>ă? sau agitat>ă? că este greu să stau nemiFcatd. Sunt at/t de neliniFtit>ă? că tre#uie să mă miFc sau să fac ceva

.,1 PIERDEREA INTERESULUI "a. Bu mi-am pierdut interesul pentru ali oameni sau alte activităi #. Sunt mai puin interesat de ali oameni sau de alte activităi dec/t inaintec. Mi-am pierdut cea mai mare parte de interes pentru ali oameni sau lucrurid. Aste greu să fiu interesat de ceva

.>1 INDECI'IE"a. I-au decizii cam la fel de #ine ca de o#icei #. Găsesc că mi-e mai greu ca de o#icei să iau deciziic. Mi-e mult mai greu ca de o#icei să iau deciziid. ,m dificultăi să iau orice decizii

./1 LIPSA DE VALORE"a. Mă simt fără valoare #. Bu consider că sunt valoros sau util cum o#iFnuiam să fiuc. Mă simt lipsit de valoare n comparaie cu ali oamenid. Mă simt complet lipsit de orice valoare

116




.1 PIERDEREA ENERGIEI"a. ,m la fel de multă energie ca de o#icei #. ,m mai putină energie dec/t o#iFnuiamc. Bu am suficientaă energie să fac foarte multe lucrurid. Bu am suficientă energie ca să mai fac ceva

.1 SC<IMBĂRI ÎN PROGRAMUL DE SOMN"a. Bu am avut schim#ări n programul de somn #. &orm ceva mai multCmai puin dec/t de o#iceic. &orm mai multC mai puin dec/t de o#iceid. &orm cea mai mare parte a zilei. Mă trezesc cu 2-3 ore mai devreme Fi nu mai pot

adormi

.1 IRITABILITATE"a. Bu sunt mai irita#il dec/t de o#icei #. Sunt mai irita#il dec/t de o#icei

c. Sunt mult mai irita#il dec/t de o#iceid. Sunt irita#il tot timpul

.1 SC<IMBĂRI ALE APETITULUI"a. Bu am avut schim#ări ale apetitului #. ,petitul meu este ceva mai mareCscăzut dec/t de o#iceic. ,petitul meu este mult mai mareCscaăzut dec/t de o#iceid. Mor de foame tot timpul sau nu am poftă deloc de m/ncare

.1 DIFICULTĂI DE CONCENTRARE"a. Mă concentrez la fel de #ine ca de o#icei

#. Bu mă pot concentra la fel de #ine ca de o#iceic. A greu să mă menin asupra unui lucru foarte mult timpd. (onstat că nu mă mai pot concentra asupra vreunui lucru

,-1 OBOSEALA SAU PIERDEREA ENERGIEI"a. Mă simt mai o#osit sau lipsit de energie dec/t de o#icei #. @#osesc mai uFor dec/t de o#iceic. Sunt prea o#osit să mai fac multe dintre lucrurile pe care o#iFnuiam să le facd. Sunt prea o#osit să mai fac cele mai multe dintre lucrurile pe care o#iFnuiam să le

fac

,.1 PIERDEREA INTERESULUI PENTRU SE9a. Bu am o#servat schim#ări recente ale interesului meu pentru se0 #. Sunt mai puin interesat pentru se0 dec/t de o#iceic. Sunt mai puin interesat de se0 acumd. Mi-am pierdut complet interesul pentru se0

117




BIBLIOGRAFIE

1. 9ocDleO S Larger 9; ,Oas B" et al. Affects of health care provider JorD hours

and sleep deprivation on safetO and performance. Ot omm O Jual Aatient Sa$ .2$$7:337-1+.

2. Larger 9; (ade LA ,Oas B" et al. A0tended JorD shifts and the risD of motor vehicle crashes among interns. K Engl O Med . 2$$*:3*212*-13%. ,#stract

3. Megdal S5 ;roenDe (E 9aden ) 5uDDala A Schernhammer AS. Bight JorD and #reast cancer risD a sOstematic revieJ and meta-analOsis. Eur O ancer .2$$*:%12$23-2$32. ,#stract

%. &avis S MiricD &;. (ircadian disruption shift JorD and the risD of cancer asummarO of the evidence and studies in Seattle. ancer auses ontrol . 2$$:17*3!-*%*. ,#stract

*. Eansen Q 9assen (). Bested case-control studO of night shift JorD and #reast cancer risD among Jomen in the &anish militarO. 5ccu! Environ Med . 2$12:!**1-**.,#stract

. Schernhammer AS 9aden ) Speizer )A et al. Bight-shift JorD and risD of colorectalcancer in the nurses health studO. O Katl ancer Cnst . 2$$3:!*+2*-+2+. ,#stract

7. 1. 9ee-(hiong ". Sleep Medicine Assentials and RevieJ. @0ford 6niversitO 5ress2$$+.+. 2. 9ee-(hiong "9 >Ad?. Sleep , (omprehensive Eand#ooD. Qohn ileO b Sons

Eo#oDen BeJ QerseO 2$$.!. 3. 9ee-(hiong "9 Sateia M (arsDadon M >eds?. Sleep Medicine. EanleO b Lelfus

Alsevier 5hiladelphia 2$$2.1$. %. LerrO RL. Sleep Medicine 5earls 2nd Adition8. EanleO b Lelfus 5hiladelphia.

2$$2.11. *. (hoDrovertO S. (linical (ompanion to Sleep &isorders Medicine Second Adition.

LutterJorth-Eeinemann. 2$$$.12. . Reite M RuddO Q Bagel ;. (oncise Guide to Avaluation and Management of

Sleep &isorders "hird Adition. ,merican 5sOchiatric 5u#lishing. ,pril 2$$2.13. 7. LarDouDis "Q. RevieJ of Sleep Medicine. LutterJorth-Eeinemann. 2$$2.1%. +. 9avie 5 5illar G Malhotra ,. Sleep &isorders Eand#ooD. "aOlor b )rancis. 2$$2.1*. !. 5erlis M9 9ichstein ;9 >eds?. "reating Sleep &isorders 5rinciples and 5ractice of

Lehavioral Sleep Medicine. Qohn ileO b Sons Eo#oDen BeJ QerseO 2$$3.1. 1$. Sleep Research SocietO. SRS Lasics of Sleep Guide. Sleep Research SocietO.

2$$*.17. 11. Rechtschaffen , ;ales ,. , Manual of Standardized "erminologO "echniues

and Scoring SOstem for Sleep Stages of Euman Su#ects. Lrain InformationServiceCLrain Research Institute. 6niversitO of (alifornia. 1!+.

1+. 12. ,merican ,cademO of Sleep Medicine. "he International (lassification of Sleep

&isorders Second Adition &iagnostic and (oding Manual. ,merican ,cademO of Sleep Medicine. 2$$*.

118

http://www.medscape.org/medline/abstract/15647575














1!. 13. I#er ( ,ncoli-Israel S (hesson , and Wuan S) for the ,merican ,cademO of Sleep Medicine. "he ,,SM Manual for the Scoring of Sleep and ,ssociated AventRules "erminologO and "echnical Specifications 1st ed estchester Illinois,merican ,cademO of Sleep Medicine 2$$7.

2$. Guillemiault ( )ramherz S. in 5rinciples and 5ractice of Sleep Medicine >eds ;rOgerM. E. Roth ". b &ement . (.?. Alsevier Saunders 5hiladelphia 2$$$

21. 9avie 5. "he Anchanted orld of Sleep BeJ Eaven and 9ondon ale 6niversitO5ress 1!!

22. &AN - &icionarul e0plicativ al lim#ii rom/ne >ediia a III-a 2$$! revazută Fiadăugită?. ISLB !7+$!21*!7*

23. LoiFteanu & Eăulică I Simionescu K irth Q,. Medicina somnului. AdituraMedicală. 2$$!. ISLB !7+-!73-3!

2%. &ement ;leitman B. (Oclic variations in AAG during sleep and their relation toeOe movements #odO motilitO and dreaming. Electroence!halogr lin Keuro!hysiol .

Bov 1!*7:!>%?73-!$

2*. Sheeran 5 GollJitzer 5M Largh Q,. Bonconscious 5rocesses and Eealth.Eealth5sOchol. 2$12 ,ug 13

2. Rechtschaffen , ;ales , eds. , Manual of Standardized "erminologO "echniuesand Scoring SOstem for Sleep Stages of Euman Su#ects. 6S &epartment of Eealth

Aducation and elfare 5u#lic Eealth Service - BIECBIB&. 1!+

27. I#er ( ,ncoli-Israel S (hesson , Wuan S). 7he 88SM Manual $or the Scoring o$

Slee! and 8ssociated Events. estchester I9 ,merican ,cademO of Sleep Medicine:2$$7.

2+. Bational Sleep )oundation Bational Sleep )oundation sleep surveO. ashington &(2$$1

2!. ,merican ,cademO of Sleep Medicine. International classification of sleep disorders2nd Adition &iagnostic and coding manual. estchester I9 ,merican ,cademO of Sleep Medicine: 2$$*

3$. I(&-1$ "he International (lassification of &iseases 1$th Revision 6p"o&ate 2$$7

31. ,merican ,cademO of Sleep Medicine. International classification of sleep disorders2nd Adition &iagnostic and coding manual. estchester I9 ,merican ,cademO of Sleep Medicine: 2$$*

32. MahoJald M SchencD (E. Insights from studOing human sleep disorders. Bature2$$*: %37 127!-12+*

33. ,dachi Sato ( ;unitsuDa ; QaOama Q &oi . , #rief #ehavior therapOadministered #O correspondence improves sleep and sleep-related #ehavior in poor sleepers. Sleep Liol RhOthms. 2$$+:>1?1-21

119




3%. 9uppi 5E. 5rogress in our understanding of the architecture of parado0ical sleep sinceilliam &ement and Michel Qouvet. Lull ,cad Batl Med. 2$11 @ct:1!*>7?1*17-2%:discussion 1*2%-*

3*. Qouvet M Michel ). (orrlations lectromOographiue du sommeil chez le chat

dcortiu et msencphaliue chroniue. A0trait des (omptes rendus des sances del,cadmie des Sciences Sance du 2* Mai 1!*!. - "ome (9III. 1!*! : 3 %22

3. 9uppi 5E. 5rogress in our understanding of the architecture of parado0ical sleep sinceilliam &ement and Michel Qouvet. Lull ,cad Batl Med. 2$11 @ct:1!*>7? 1*17-2%:discussion 1*2%-*

37. Lor#lO ,.,. "o#ler I. Andogenous sleep-promoting su#stances and sleep regulation.5hOsiol. Rev. !. 1!+! $*-7$

3+. Inou S. Eonda ;. ;omoda . Sleep as neuronal deto0ification and restitution.

Lehav. Lrain Res. !.1!!* !1-!

3!. ,uld ) Marvin E. Resolution of inner conflict ,n introduction psOchoanalOtictherapO. ashington ,merican 5sOchological ,ssociation: 1!!7

%$. ;hodarahimi S. &reams In Qungian 5sOchologO "he use of &reams as an Instrument)or Research &iagnosis and "reatment of Social 5ho#ia. MalaOs Q Med Sci. 2$$!.@ct: 1>%? %2-!

%1. Lonnet G. Koir - Atre vu. )igures de le0hi#itionnisme auourdhui. 56). Li#liothuede psOchanalOse# 299+# ISLB 2-13-9+<4+N-1

%2. SpruOt ; Gozal &. Sleep distur#ances in children Jith attention-deficitChOperactivitOdisorder. A0pert Rev Beurother. 2$11 ,pr:11>%?**-77

%3. (hallamel MQ. EoJ to interpret sleep in the child from phOsiologO to pathologO. RevMal Respir. 2$$ Qun:23 Spec Bo 27S12$-7S123

%%. olfson ,R. Sleeping patterns of children and adolescents &evelopmental trendsdisruptions and adaptations. (hild ,dolescents 5sOchiatrO (linics Borth ,merica.1!!: **%!P*+

%*. ;otagal S Lroomall A. Sleep in children Jith autism spectrum disorder. 5ediatr Beurol. 2$12 @ct:%7>%?2%2-*1

%. Qan ang (M Euang S. (omor#iditO and confounding factors in attention-deficitChOperactivitO disorder and sleep disorders in children. 5sOchol Res LehavManag. 2$11:%13!-*$

%7. @;eeffe M St-@nge M5.Sleep duration and disorders in pregnancO implications for glucose meta#olism and pregnancO outcomes. Int Q @#es >9ond?. 2$12 Sep %

%+. (olditz G, Manson QA EanDinson SA "he Burses Eealth StudO 2$ Oear contri#ution to the understanding of health among Jomen. Q omens Eealth. 1!!7:

%!P2

120

http://www.decitre.fr/collection/Bibliotheque+de+psychanalyse/








%!. ;aJachi I (olditz G, Stampfer MQ illett ( Manson QA Speizer )AEenneDens (E 5rospective studO of shift JorD and risD of cornarO arterO disease inJomen. (irculation. 1!!*: !2 317+P31+2

*$. Qaussent I LouOer Q ,ncelin M9 Lerr ( )ou#ert-Samier , Ritchie ; @haOon MMLesset , &auvilliers . A0cessive Sleepiness is 5redictive of (ognitive &ecline in the

AlderlO. Sleep. 2$12 Sep 1: 3*>!? 12$1-7

*1. Kitiello MK. Sleep disorders and aging understanding the causes. Q Gerontol , LiolSci Med Sci. 1!!7: *2 M1+!P1!1

*2. Qaussent I &auvilliers ,ncelin M9 &artigues Q) "avernier L "ouchon Q Ritchie; Lesset ,. Insomnia sOmptoms in older adults associated factors and gender differences. ,m Q Geriatr 5sOchiatrO. 2$11 Qan: 1!>1? ++-!7

*3. Oohns MP# 8 neG method $or measuring daytime slee!iness: the E!Gorth Slee!iness

Scale# Slee! 1NN1( 1<: +<9-+<+

*%. Mac9ean , )eDDen G( SasDin 5 ;noJles QL. 5sOchometric evaluation of theStanford Sleepiness Scale. Q Sleep Res 1!!2: 1>1? 3*-3!

**. Lailes S 9i#man A Laltzan M ,msel R Schondorf R )ichten (S. Lrief and distinctempirical sleepiness and fatigue scales. Q 5sOchosom Res 2$$: $>? $*-13.

*. Betzer B( Stoohs R, Betzer (M et. al. 6sing the Lerlin uestionnaire to identifO patients at risD for the sleep apnea sOndrome. ,nn. Intern. Med 1!!!: 131>7? %+*-%!1

*7. LuOsse &Q ReOnolds () MonD "E Lerman SR ;upfer &Q. "he 5itts#urgh SleepWualitO Inde0 , BeJ Instrument for 5sOchiatric 5ractice and Research. Q 5sOchiatricResearch 1!+!: 2+>2? 1!3-213

*+. eaver "A 9aizner ,M Avans 9; et al. Instrument to measure functional statusoutcomes for disorders of e0cessive sleepiness. Sleep 1!!7: 2$>1$? +3*-+%3

*!. ;ushida (, Afron L Guilleminault (. , predictive morphometric model for the

o#structive sleep apnea sOndrome. ,nn Intern Med 1!!7: 127>+ 5t 1? *+1-*+7$. 9ovin S Keale & (ernomaz , Mihăescu ". 5re-test pro#a#ilitO of o#structive sleepapnea. 5neumologia. 2$$7: *>%?1!%-2$1

1. (arneO (A 9aos 9A aters ). rist actigraph versus self-report in normalsleepers sleep schedule adherence and self-report validitO. Lehav Sleep Med. 2$$%:2>3? 13%-%3: discussion 1%%-1%7

2. MacDJorth BE. "he #reaDdoJn of vigilance during prolonged visual search. W Q A0p5sOchol. 1!%+: 1 21

3. Mazza S 5pin Q &eschau0 ( Bagel L 9vO 5. ,nalOsis of error profilesoccurring during the @S9AR test a sensitive mean of detecting fluctuations invigilance in patients Jith o#structive sleep apnoea sOndrome. ,m Q Respir (rit (are

Med 2$$2: 1 %7%P%7+%. &oghrami ; Mitler MM Sangal RL et al. , normative studO of the maintenance of JaDefulness test >M"?. AlectroencephalographO and (linical BeurophOsiologO.1!!7: 1$3>*? **%-*2

*. ;ushida (, 9ittner MR Morgenthaler " ,lessi (, LaileO & (oleman Q Qr.5ractice parameters for the indications for polOsomnographO and related proceduresan update for 2$$*. Sleep 2$$*: 2+>%? %!!-*21

. Ruehland R @&onoghue )Q 5ierce RQ "hornton ," Singh 5 (opland QMStevens L Rochford 5&. "he 2$$7 ,,SM recommendations for AAG electrode

placement in polOsomnographO impact on sleep and cortical arousal scoring. Sleep.2$11 Qan 1:3%>1?73-+1

7. Lilliard M &auvilliers . 9es trou#les du sommeil. Masson 5aris 2$$*

121

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22942498




http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18320795?itool=EntrezSystem2.PEntrez.Pubmed.Pubmed_ResultsPanel.Pubmed_RVDocSum&ordinalpos=1















+. Gilmartin GS "homas RQ. Mechanisms of arousal from sleep and their conseuences.(urr @pin 5ulm Med. 2$$% Bov: 1$>? %+-7%

!. Bational Institute of Eealth. BIE State-of-the-Science (onference Statement onmanifestations and management of chronic insomnia in adults. BIE (onsens State SciStatements. 2$$*: 221P3$

7$. illiams R9 ;aracan I. 5harmacologO of Sleep. BeJ orD ileO. 1!771. ;ales ,. "he pharmacologO of sleep. Eand#ooD of e0perimental pharmacologO vol.

11 Springer Lerlin 1!!*72. Monnier M Gaillard QM. Liochemical regulation of sleep. A0perientia. 1!+2:3 21-

2%73. RăFanu " &o#rin 9 @ancea (. "ratamentul actual al depresiei. Stetoscop Br.32.

2$$%. httpCCJJJ.stetoscop.roCarhivaC2$$%C32Cimpact.php 7%. ;elleO ,M e## (M ,thO QR 9eO S GaOdos S. (ognition enhancement #O

modafinil a meta-analOsis. ,viat Space Anviron Med. 2$12 Qul:+3>7? +*-!$

7*. Rom#au0 5 9iistro G Eamoir M et al. Basal o#struction and its impact on sleep-related #reathing disorders. RhinologO 2$$*: %3>%? 2%2-2*$

7. Guilleminault (. , cause of e0cessive daOtime sleepiness. "he upper airJaOresistance sOndrome. (hest 1!!3: 1$% 7+1-7

77. &ouglas BQ. 6pper airJaO resistance sOndrome is not a distinct sOndrome. ,m QRespir (rit (are Med 2$$$:111%12-

7+. 5alomDi E 5artinen M ArDinuntti " ;aste M. Snoring sleep apnea sOndrome andstroDe. BeurologO. 1!!2 Qul: %2>7 Suppl ?7*-+1: discussion +2. RevieJ.

7!. LoOd A9 5hilpot AA. @#structive sleep apnea nasal congestion and snoring their sOstemic effects and impact on ualitO of life. ,llergO ,sthma 5roc. 2$$% Qan-)e#:2*>1? %3-*1

+$. Larthel S Strome M. Snoring o#structive sleep apnea and surgerO. Med (lin Borth ,m. 1!!! Qan:+3>1?+*-!

+1. oung " 5alta M &empseO Q et al. "he occurrence of sleep-disordered #reathingamong middle-aged adults. B Angl Q Med 1!!3: 32+>17? 123$-123*

+2. &urjn Q Asnaola S Ru#io R Iztueta ,. @#structive sleep apnea-hOpopnea and related

clinical features in a population-#ased sample of su#ects aged 3$ to 7$ Or. 8m O Res!ir rit are Med 2$$1: 13 +*P+!

+3. RespiratorO Sleep MedicineAuropean Sleep SocietO 2$12

+%. SomnologO Qr. "eofilo 9ee-(hong 2$1$.

+*. Sleep vol. 3$Bo.112$$7 (SR& RevieJ part.I SacD et al

+. Earma MI EaDola " ,Derstedt " and 9aitinen Q". ,ge and adustment to nightJorD. @ccupational b Anvironmental Medicine 1!!%:*1*+-73

+7. Maruie Q( )oret Q and Wueinnec . Affects of age JorDing hours and o# contenton sleep a pilot studO. A0perimental aging research 1!!!:2*%21-7.

122


http://www.stetoscop.ro/arhiva/2004/32/impact.php


http://www.stetoscop.ro/arhiva/2004/32/impact.php




++. Maruie Q( and )oret Q. Sleep age and shiftJorD e0perience. Qournal of SleepResearch 1!!!:+2!7-3$%.

+!. Aastman (I SteJart ;" MahoneO M5 9iu 9 and )ogg 9). &arD goggles and #right light improve circadian rhOthm adaptation to night-shift JorD. Sleep

1!!%:17*3*-%3.!$. (roJleO SQ 9ee ( "seng ( )ogg 9) and Aastman (I. (omplete or partial

circadian re-entrainment improves performance alertness and mood during night-shift JorD. Sleep 2$$%:271$77-+

!1. &umont M Lenha#erou-Lrun & and 5auet Q. 5rofile of 2%-h light e0posure andcircadian phase of melatonin secretion in night JorDers. Qournal of LiologicalRhOthms 2$$1:1*$2-11.

!2. Larnes RG )or#es MQ and ,rendt Q. Shift tOpe and season affect adaptation of the-sulphato0Omelatonin rhOthm in offshore oil rig JorDers. Beuroscience 9etters

1!!+:2*217!-+2.

!3. (zeisler (, Moore-Ade M( and (oleman RE. Rotating shift JorD schedules thatdisrupt sleep are improved #O applOing circadian principles. Science 1!+2:217%$-3

!%. Gallo 9( and Aastman (I. (ircadian rhOthms during graduallO delaOing andadvancing sleep and light schedules. 5hOsiologO b #ehavior 1!!3:*311!-2.

!*. Sallinen M Earma M ,Derstedt " Rosa R and 9illvist @. 5romoting alertnessJith a short nap during a night shift. Qournal of Sleep Research 1!!+:72%$-7.

!. 5urnell M" )eOer ,M and Eer#ison G5. "he impact of a nap opportunitO during

the night shift on the performance and alertness of 12-h shift JorDers. Qournal of Sleep Research 2$$2:1121!-27.

!7. oon I Qeong &6 ;Jon ;L ;ang SL and Song LG. Lright light e0posure atnight and light attenuation in the morning improve adaptation of night shift JorDers.Sleep 2$$2:2*3*1-*.

!+. SharDeO ;M )ogg 9) and Aastman (I. Affects of melatonin administration ondaOtime sleep after simulated night shift JorD. Qournal of Sleep Research2$$1:1$1+1-!2.

!!. Qorgensen ;M and itting M&. &oes e0ogenous melatonin improve daO sleep or night alertness in emergencO phOsicians JorDing night shifts] ,nnals of AmergencOMedicine 1!!+:31!!-7$%.

1$$.Lurgess EQ and Aastman (I. , late JaDe time phase delaOs the human dim lightmelatonin rhOthm. Beuroscience 9etters 2$$:3!*1!1-*.

1$1.alsh Q; Sugerman Q9 Muehl#ach MQ and SchJeitzer 5;. 5hOsiological sleeptendencO on a simulated night shift adaptation and effects of triazolam. Sleep1!++:112*1-%.

1$2.alsh Q; SchJeitzer 5; ,nch ,M Muehl#ach MQ QenDins B, and &icDins

WS. SleepinessCalertness on a simulated night shift folloJing sleep at home Jithtriazolam. Sleep 1!!1:1%1%$-.

123




1$3.alsh Q; SchJeitzer 5; ,nch ,M Muehl#ach MQ QenDins B, and &icDinsWS. SleepinessCalertness on a simulated night shift folloJing sleep at home Jithtriazolam. Sleep 1!!1:1%1%$-.

1$%.Eart (9 EaneO M Basser Q and )oltin R. (om#ined effects of

methamphetamine and zolpidem on performance and mood during simulated nightshift JorD. 5harmacologO LiochemistrO b Lehavior 2$$*:+1**!-+.

1$*. (zeisler (, alsh Q; Roth " et al. Modafinil for e0cessive sleepinessassociated Jith shift-JorD sleep disorder. BeJ Angland Qournal of Medicine2$$*:3*3%7-+.

1$. Lonnefond , Muzet , inter-&ill ,S Lailloeuil ( Litouze ) and Lonneau,. Innovative JorDing schedule introducing one short nap during the night shift.Argonomics 2$$1:%%!37-%*.

1$7. (hristopher 9. &raDe5h&:"imothO Roehrs5h&:GarO RichardsonM&:Qames ;.

alsh 5h&:"homas Roth5h& P Shift orD Sleep &isorder 5revalence and(onseuences LeOond that of the SOmptomatic &aO orDers P S9AA5 vol. 27 Bo.+2$$%

1$+. Sergio Gar#arino:)a#rizio &e (arli:Lar#ara Mascialino:9ino Bo#ili:SandroSuarcia: Maria ,ntonietta 5enco:Manolo LeelDe:)ranco )errilo - Sleepiness andSleep &isorders in Shift orDers , StudO on a Group of Italian 5olice @fficers P S9AA5 vol. 2* Bo. 2$$2

1$!. Ro#ert 9. SacDM&:&ennis ,ucDleOM&:MarO ,. (arsDadon5h&:R. Ro#ert,ugerM&:;enneth 5. right Qr5h&: Michael K. Kitello5h&: Irina K. UhdanovaM&

P (ircadian ROthm &isorders 5art I Lasic 5rinciples Shift orD and Qet 9ag&isorders P S9AA5 vol.3$ no.11 2$$7

Documents

Lucrarea de