enciclopedia pentru tineri

Lumeaartelor

I

denciclopediet rdo

I Ce este arta? I Egiptul antic 20

I Arta de-a lungul istoriei 10 I Scilii

I Tehnici sculpturale 12 I lndia 24

I Tehnici picturale 14 I Asia de Sud-Est

I China 28

I Japonia 31

I Arta islamului

I America precolumbiand

32

36

I Oceania gi America de Nord 3B

I Africa 40

Tadj Mahall (lndia)

4

I

T

I Grecia 44 I Cubism si futurism 74

I Expresionismul 76I Roma si imperiul 46

I Bizanlul gi arta cregtind 48 Desertul, armonie rogiede Henri Matisse 78

I Romanic si gotic 50

I Arta abstractd 80I Renasterea 52

54

56

I Suprarealismul B2Italia secolului al XVI-lea

Europa de Nord I Perioada postbelicd 84

I Baroc 9i clasicism 5B

60

62

I Arta contemporand

Forla tradiliei

86

88Baroc gi clasicism

Rococo si neoclasicism

I Romantism gi realism 64

Dejunul pe iarbade Edouard Manet 66

I'- - ,1,r'

lmpresionismul 6B

70I Privire de ansamblu 90

5

De la Van Gogh la C6zanne

I lndice 94

Ge este arta? lati o intrebare dificili! Pentru a incerca

descoperirea sensului dat acestui cuvint, se pot

descrie diferitele forme pe care arta le-a luat in lumea

intreagi, din preistorie 9i pdni astizi.

este arta?Arta este o crea{ie a omului. Oamenii -birbafi qi femei -reaTizeazd, picturi,sculpturi, lucr[ri de arhitectur[ pe care lenumim ,,opere de artd". Pentru ale crea,arti;tii, precum Diirer sau Rubens, se

inspirl din ceea ce v5d gi, in special,din natur5. Dar oare fac acest lucru numaipentru a o copia?

suruerA DE FEMETEpuRrAruo uN coPrLlemn, 54 cm (inillime),Coasta de Fildeg,Muzeul artelor din Africa9i Oceania, Paris

PETER PAUL RUBENSStudiu de bdrbat ridicend un obiect greucirca 1615, miniu de plumb s,i carbune pe hartie,43,2 x 54,8 cm,Muzeul Luvru, Paris

O anumiti privire asupra realitiliiin acest context se pune problemaasemdn6rii dintre artefact qi realitateareptezentatd,: uneori avem impresiacd anumite opere de artl sunt mai apropiaterealitdlii decAt altele. Dar se intAmpl5 foarterar ca doi artiqti sI aibd exact aceeaqi surs5de inspiratie. ln cazul acesta, cum si se

spuni ci tabloul unuia este mai apropiat derealitate decAt al celuilalt. Totul depinde gi

de ceea ce vrea artistul s[ exprime.De exemplu, este surprinzdtor cAnd, intablourile lui Pablo Picasso, se v[d figuri cuochii sub nas, sau gura in spatele urechilor.De fapt, Picasso traduce astfel emotia sausuferinfa cuiva. Nimic nu este mai dificildecAt reprezentarea unui sentiment: atunci,pentru a ardta cI o persoanl este tulburat5,de ce sI nu i se deseneze un chip ,,rdvigit",cu ochii sub nas, sau gura in spateleurechilor? Afia nu surprinde niciodatl intreagarealitate deodat6, ci aruncd o anumit5 privireasupra realit5lii: marii artiqti ne deschid ochiiasupra lumii care ne inconjoard.

PABLO PICASSOStudiu pentru Domnigoarete din Avignonprimivara '1907, ulei pe carton,53,5 x 36,2 cm,Muzeul Picasso, Paris

Arta, secolele si oamenii-. Ioate marile muzee ale lumii, vizitatorii

:., I vedea lucrdri create in tiri gi epocidiferite. Bineinfeles cd, in fiecare

1ar[, cultura locald este adesea

mult mai bine cunoscuti decAt celelalte:in muzeele romdneqti se afl[ multe lucrdriromdnegti, in muzeele japoneze, multelucriri laponeze.Dar, studiul istoriei artei inseamni qi

sd parcurgi etapele trecute gi s[ cdlltoreqti peintreg P5m6ntul; inseamnd sI descoperi cumprivesc artigtii lucrdrile altor civilizafii, cumanume le infeleg ei qi cum se inspird dinacestea. De exemplu, arta indianl a fostinfluenfat5 de arta greacd,, pictoriiimpresioniqti au invdlat multe din stampelejaponeze, qi arta secolului XX se inspird dintoate celelalte arte, in mod special din cea

african1.Dar sd revenim la muzee. Pentru noi, pentrufiecare vizitator, lucrlrile de artd scapd

determinirilor istorice. De fiecare datS cAndle privim, lucrdrile de artd transmit un mesajnou. Pentru c5, chiar dacd lucrdrile de artd aufost realizate altundeva gi in alte epoci,mereu ele par a ni se adresa nou5, celor carele privim. tr

MUZEUL GUGGENHEIMarhitect: Franck Gehry1997,Bilbao (Spania)

VIZITAREA UNEI EXPOZITII

Arhitecturain China, in lndia,

in America sau in Europa,

fiecare civiliza!ie

9i-a elaborat propria

arhitecturd, in funclie de

necesitali gi de materialele

disponibile. Adesea,

fiecdreia ii corespunde otehnicd specifici: coloanain Egipt gi in Grecia antici,bolta de piatri in Evul

Mediu (in arta romanicd,

apoi in arta gotici), fierul lasfirgitul secoluluial XIX-lea. Astizi,materialele si mijloacele pe

care le au la dispoziliearhitec!ii (ciment, beton

armat, sticla, computer)permit realizarea unoredificii ale ciror proporliipar sd sfideze legile

gravitaliei 9i ale

echilibrului.

Din motive religioase sau politice, sau pur si simplu

pentru a-gi exprima sentimentele 9i emoliile,dintotdeauna pretutindeni, omul a fost obsedat de

aceasti ocupalie misterioasi: crearea frumusetii.

rta de-a, lungul

STt

THEoDoRE cERrcaulrPluta Meduzei1819, ulei pe p6nzd,491 x 716 cm,Muzeul Luvru, Paris

Arta rdspunde mereu unei necesitdliprofunde a societdlii in care a luat nastere.In cele mai multe civilizaqli, opera de artlare o functie religioasd: ea este, a-sadar,

legltura dintre om gi divinitate.Are, de asemenea, gi o func{ie politicS:in fafa reprezentdrilor plastice ale regilor sauale impdrafilor, oamenii dovedesc respectqi admiralie. Adunate intr-un muzeu, operelede artd igi pierd, fdrd indoiald, funcfia lorreligioasl sau politicd de alt5dat5,dar pistreazi o fo45 imensd, aceea afrumusetii 1or.

Magie si religieIncd din perioada preistoricd, oamenii cautlproteclia zellor. Ei o fac prin intermediulpicturilor - cum sunt cele de la Lascaux(vezi pp.16-17) - gi al sculpturilor pe care leconsiderdm adesea, astdzi, opere de art5.

Aceste creafii sunt, poate, in acelagi timppovestiri despre vdnitoare, dar gi ruglciunipentru capturarea vAnatului sau pentruapdrare in fata unor animale de temut qipericuloase. Mai tdrziu, in Egipt, in Grecia,operele de artd servesc la reprezentarea unorzei, ele fiind totodatd considerate caintermediari intre viata terestrl si moarte.in acelasi timp. anumite statuete ori mlqtiafricane sau din Oceania posedl, dupd cumspun cei care le folosesc, o putere magicl: deexemplu, aceea de aface sd se coaclrecoltele sau de a-i insdndtogi pe cei bolnavi.Pentru creqtini sau pentru budigti, operelede artd constituie pur,si simplu baze saupuncte de sprijin pentru rugdciune saumeditalie; evoc6nd viala exemplarl a lui Isussau a lui Buddha, ele reprezintd un modelde conduitd pentru oameni gi servesc laintdrirea credintei.

rstoriei

,{8l.o PICASSOA.snica"'rgI7" ulei pe pdnz5, 351 x 782 cm,Lzeul Regina Sofia, Madrid

&ta, mirturie a timpului siur: :oate civilizafiile, multe statui qi picturi:', rca viala oamenilor importanli, in special. -.'eilor gi a impirafilor. Arta serveqte astfel

". .ublinierea importanlei acestor personaje

" mdretiei statului. Aceste lucr[ril- rresioneazd pe tofi cei care le pot vedea inc uri publice sau in palate. Atunci c6nd

. cletatea isi schimbd conducltorii, ea ridicd' "ne repede statui noi: in secolul

.r NX-lea, in Europa, multe statui de regi;-:t ddrAmate ;i lasd loc acelora aparlindnd- ::itorilor, muzicienilor, artigtilor sau'uiantilor care, prin opera lor, au adus

':r icii !5rii qi oamenilor.r.,jesea, opera de artd se inspir[ dintr-un:" :niment care a avut loc cu adev[rat,:' -,pun0nd o interpretare politicd." cques-Louis David picteazd. incoronarea:, .\apoleon l insistAnd asupra demnit5lii gir :\presiei fericite a tuturor celor care sunt*;nori la aceastd scen5, chiar dac6, de fapt,

JACQUES-LoUtS DAV|D, incoronarealui Napoleon I 1806-1807, detaliu, ulei pe panze, Muzeul Luvru, Paris

GUIDO RENIEcce Homocirca 1639,ulei pe pAnzi, 62 x 48 cm,Muzeul Luvru, Paris

.lr,i t-rrorlafs? a consolidat dictatura

napoleonean d,. in P luta M e duzei, Th6odoreG6ricault inf5liqeazl un naufragiu; dar eldenunld gi incompetenla unui c[pitanc5ruia i s-a permis sIconducl vaporulnumai pentru ca

era regalist.in Guernica,Pablo Picasso

vorbegte despresrozdviatombardamentelorasupra populalieicivile in timpulrlzboiului din Spania,in 1937,9i in acelagi

timp aduce o criticiviolentd impotrivaGermaniei naziste, care

furnizase bombele lansate

de avioane. ,,

GhristosArta europeani, din EvulMediu 9i pini in secolulal XVlll-lea, infiligeazi cu

precidere imaginiale lui lsusChristos, aleFecioarei 9i ale

sfintilor.

Frumuselea idealiMarile statui grecesti dinepoca clasici au atins o

anumiti treapti deperfec!iune,de frumusele idealicare a servit ca punct

de referinld pentrunumerosi artisti.

DISCOBOLULcopie romani in marmurddupd un original in bronz,artd clasicS, circa 450 i.C.,Muzeul Termelor, Roma