Învierea lui Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta.

În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paști prin ,,postul Paștelui" numit și ,,Postul Cel Mare", post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe după "Duminica iertării", în ziua de luni a săptâmânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paști.

 Ultima săptămână din Postul Paștelui se numește "Săptămâna Patimilor" și incepe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează ,,Intrarea lui Iisus în Ierusalim”. ,,Săptămâna Patimilor" comemorează: prinderea lui Iisus, crucificarea și moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe biserici țin slujbe în fiecare seară, slujbe numite ,,Denie”. De luni până joi se amintește de ultima masă luată împreună cu ucenicii, prinderea și închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numește ,,Joia Mare”, când are loc Cina cea de Taină alături de ucenicii și unde prevestește că va fi vândut de unul de ucenicii săi. Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea și moartea lui Iisus pe cruce. În acestă zi, se ține "post negru", adică nu se mănâncă și nu se bea nimic.

Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este

încă practicat mai ales la popoarele Europei și Asiei. Spre

deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns

sau a dispărut, la români a înflorit atingând culmile artei, prin

tehnică, materiale, simbolica motivelor și perfecțiunea

realizării. Culoarea roșie cu care le vopsesc creștinii la Paști,

reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar

și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea

lumii și spălarea păcatelor rasei evreești.

Vopsirea ouălor

Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscută formula ,,Hristos a Înviat”, la care se răspunde ,,Adevărat a Înviat”. În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.

Un element central al acestor sărbători Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca. Gospodinele fac pasca dis de dimineaţă, după care o duc la Biserică pentru a fi sfinţită în noaptea de Înviere. Dimineaţa, credincioşii mănâncă din sfânta pască în loc de anafură sau cunoscutul paşti.

Mielul de Paște reprezintă un simbol statornic, ale cărui semnificații se regăsesc încă din cartea Genezei, atunci când lui Avraam i s-a cerut să-și sacrifice fiul. Simbolul mielului este asociat cu Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Ioan ale cărui cuvinte sintetizează pe de-a întregul rolul și importanța Mântuitorului: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii“(Ioan 1,29).

În Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii se pune un ou roșu și unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conțină monezi, copii trebuie să-și clătească fața cu apă și să-și atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății.