LUMINQTORULRevista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada Anul LXXXX Nr. 9-10 Septembrie - Octombrie 2004

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

Prewedinte: Viorel Clintoc (330) 896-1552

vclintoc@hotmail.com

Viceprewedinte Est: Titi Cocian (770) 640-7460 tcocian@hotmail.

com

Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@verizon.

net

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: George Dancea (847) 774-6199 gdancea@comcast.

net

Scoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) 694-5127 Amerotim@aol.com

Departamentul de misiune Ioan Gug (916) 480-9693

Departamentul de sfqtuire Geabou Pascu (623) 486-1465

PascuGeabou@aol.com Iosif Serac (510) 351-1329

Vasile Branzei (714) 776-8828

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

ioncotarla@hotmail.com

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-5119

drfilipescu@]ahoo.com

Departamentul de literaturq Editor al revistei: Daniel Branzai

(714) 670-7772 barzilai@earthlin\.net

Corespondenyi: Teofil Ciortuz - Ne[ }or\

Nelu Ciorbq - Portland Nelu Wtir - Houston

Liviu Tiplea - Los Angeles Ion Ciuboatq - Timiwoara

Ailn Cristea - Oradea

Vorbe, vorbe, vorbe ...

Cuprins

Editorial 3ConvenyiadelaLosAngeles 4Rubricafamiliei 11Diaspora 15Revistarevistelor 20Perspectiveprofetice 22

<Rubricapqstorului 26Rqspunsulmeu> 28Lucruriledesus 29Poezianumqrului 35Wtiridepretutindeni 36SqnecunoawtemAsociayia 38ProiecteleAsociayiei 42Cqryicarevqawteaptq 44

Editorial

Vorbe, vorbe, vorbe ... V-ayi gkndit vreodatq ckte vorbe circulq ‘n spayiul care ne ‘nconjoarq,

ckte sunete cu mesaj ne bombardeazq timpanul wi ckte semne cu semnificayie ni se expun darnice ‘n faya ferestrelor ochilor ?

Mai venim wi noi cu aceastq culegere de vorbe ...Sarah, fata mea pseudo-romkncq, obiwnuia sq se roage: <Domne, “yi

mulyumim pentru Vorba Ta ...> “i era greu sq facq distincyia ‘ntre <vorbq> wi <Cuvknt>. Sper ca toyi colaboratorii wi cititorii mei sq wtie s-o facq. Dacq vom turna ‘n formq vorbe din Cuvknt, ‘n slujirea Cuvkntului fqcut trup, mesajul nostru va sparge pknq wi piatra cea mai tare!

Nu sunt primul care se trudewte ca editor al acestei reviste. Mq uit la o colecyie monumentalq care cuprinde speranyele, lacrimile, strigqtele wi bucuriile cktorva generayii ‘nainte de noi. Ce s-a ales din revistele din trecut ?

Unele vorbe plutesc asemenea frunzelor uscate wi moarte pe care vkntul rece le-a desprins de pe crengile zgribulite ale copacilor intrayi ‘n toamnq. Le privewti melancolic, nqdqjduiewti cq vor face peste timp patul germinator din care va rqsqri iarqwi viaya. Cred cq la fel este wi cu revistele trecutului. Conyinutul lor curge astqzi durabil, discret wi dumnezeiesc prin vinele noastre.

Preyul unei reviste este de $2.00 ($24.00 pe an) plus expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

Ioncotarla@hotmail.com

�

O verigq de lany nu este tot lanyul, dar tot lanyul este doar atkt de tare ckt de

rezistentq este fiecare verigq a lui.

A venit rkndul nostru. Cei care ne-au fost ‘nainte au dus lucrarea pknq la noi. Cei ce ne urmeazq, nqdqjduiesc sq o putem duce cu bine pknq va veni vremea lor. Editarea wi rqspkndirea unei reviste ca Luminqtorul a fost de-a lungul generayiilor ca o veritabilq <wtafetq>.

Doresc sq vq comunic ceva din viziunea celor care scot acum aceastq revistq.

Teologia este <atemporalq>. Ea se ocupq cu Dumnezeu wi de Cuvkntul Squ minunat. Din acest motiv, multe din articolele care vor apare aici sunt, au fost wi vor fi valabile ‘ntotdeauna wi oriunde trqiesc copii ai lui Dumnezeu. Veyi ‘ntklni aici wi scrieri ale unor autori de acum ckteva sute de ani. Ca wi aurul wi ca wi diamantele, adevqrul Scripturii nu-wi pierde valoarea, ci rqmkne mereu la fel de valoros wi de necesar.

Viaya bisericii se desfqwoarq ‘n circumstanyele sociale ale prezentului. Iatq de ce, pe lkngq materialele menyionate mai sus, veyi gqsi ‘n paginile revistei wi articole care nu ar fi putut fi scrise acum ckteva sute de ani wi ‘wi vor pierde actualitatea peste numai ckteva decenii. O revistq crewtinq este o intersecyie ‘ntre etern wi temporar. Ne vom strqdui sq gqsim articole wi teme care sq <tqlmqceascq> wi sq <aplice> la condiyiile contemporane mesajul etern al Scripturii.

Ca sq ne orientqm ‘n cotidian trebuie sq ‘nyelegem <semnele timpului>, pentru orientarea ‘n vewnicie ne trebuie sq deosebim <semnele vremurilor>.

“n paginile revistei veyi gqsi din cknd ‘n cknd wi articole sau pasaje cu care nu sunteyi de aceioawi

pqrere. Nu-i nimic! Gkndiyi-vq ce wansq aveyi ca sq ‘nvqyayi de la cineva cu un alt punct de vedere. Dacq ne-am ‘nconjura infantil doar cu oameni care suntem ‘ntotdeauna de aceiawi parere, ne condamnqm singuri sq nu ‘nvqyqm niciodatq ceva dincolo de limitele cunoawterii noastre actuale.

Am vqzut la televizor un interviu cu extrem de talentatul wi enorm de bogatul Bill Gates. Un reporter care dorea sq afle ckteva amqnunte mai <picante> despre echipa de conducere a companiei Microsoft, l-a ‘ntrebat pe Bill Gates:

<Mi s-a spus cq nu aveyi ‘ntotdeauna aceleawi pqreri cu partenerul dumneavoastrq Tim Allen. Credeyi ca v-a supravieyui ‘n viitor aceastq asociere ?>

Rqspunsul a venit direct, clar wi ... evreiewte: <Dacq am gkndi absolut la fel, unul dintre noi ar

fi ‘n plus wi ar lua bani degeaba. Colaborarea noastrq va supravieyui wi chiar va avea succes tocmai pentru cq eu wi cu Tim gkndim de foarte multe ori diferit ‘n anumite probleme. Asta dovedewte cq avem nevoie unul de altul wi cq suntem ‘n stare sq privim wi sq analizqm o problemq din toate punctele de vedere.>

Pentru cq dorim ‘mbunqtqyirea continuq a revistei Asociayiei, avem nevoie ‘n paginile ei de lucruri controversate, de articole wi de informayii care sq ne miwte puyin din conformismul nostru steril wi din triumfalismul nostru copilqresc. Avem nevoie sq cunoawtem wi ce gkndesc alyii. Ne este de folos sq ne confruntqm convingerile cu ale lor wi sq le verificqm astfel valabilitatea.

Ca sq fim siguri cq suntem ‘nyelewi ‘n ceea ce dorim sq facem, vom cquta sq ‘ntreyinem ‘n fiecare numqr al revistei o paginq a dialogului continuu ‘ntre cei care scriu ‘n revistq wi cei care o citesc. Avem nevoie de confirmqrile wi criticile voastre. Cele dintki ne ‘ncurajeazq sq mergem ‘nainte, cele din urmq ne corecteazq traiectoria pe care mergem.

Adresa la care ne puteyi scrie: barzilai@earthlin\.net

Este rkndul nostru ...

�

Convenyia de la Los AngelesConvenyia de la Los AngelesToatq lumea wtie, ‘n Los

Angeles, California, primele douq sqptqmkni din luna septembrie sunt cele mai fierbinyi din tot anul. “n 2004, atmosfera a fost wi mai ‘ncqlzitq din cauza celor peste o mie wase sute de romkni veniyi sq participe la convenyia RBA.

Pentru cei ce nu ayi fost aici,

iatq ckteva constatqri:1. Convenyia a mers bine,

dupq un program nou, care cred cq a fost mai eficient. Condiyiile ‘ntrunirilor au fost excepyionale. Atmosfera a fost plinq de o bucuroasq anticipare.

2. Programele au fost repartizate pe trei zile, dupq cum urmeazq:

- Vineri searq (de la 7 la 9:30) a fost programul corurilor reunite din Los Angeles.

- Skmbqtq searq (de la 5 la 8) a fost o orq pentru asociayia surorilor wi douq ore pentru

asociayia tinerilor.- Duminicq dimineaya (de la 9

la 12) a fost programul corurilor bqrbqtewti.

- Duminicq searq (de la 5 la 9) a fost o orq a orchestrei, una a tinerilor wi douq ale corului mixt al Convenyiei.

“n afarq de aceste formayii au participat trei grupe de ‘nchinare de la Portland, de la San Bernardino wi unul din Romania, precum wi alyi soliwti cu vocea sau cu instrumentul.

3. Predicatorii principali au fost: Nelu Gug, vineri seara, Vasile Talpow, din Bucurewti, skmbqtq

seara, Pavel Nicolescu, duminicq dimineaya wi Valentin Popovici duminicq seara. “n afarq de ei au mai adus saluturi wi scurte mesaje: Teofil Ciortuz, din Ne[ }or\, Vasile Tqmqwan, cel mai recent pqstor ordinat la cea mai bqtrknq bisericq din Chicago, Titus Cocian din Atlanta, Sorin Covaci wi Cornel Drqgoi din Detroit. Au mai vorbit ‘n cadrul orelor destinate departamentelor lor, Aurelia Gabor, prewedinta surorilor, Gaius Vqduva, prewedintele tinerilor wi Viorel Clintoc, prewedintele Asociayiei.

4. Am avut la dispoziyie

douq sqli foarte mari wi frumoase, de peste 1500 de locuri. Cei mai mulyi am fost duminicq seara, cam 1600,

cknd au fost cu noi wi mulyi invitayi din bisericile pentecostale cu care avem o frumoasq prietenie aici.

5. Conducerea Asociayiei a

primit extinderea mandatului cu ‘ncq un an. Cei ce au luat cuvkntul au apreciat cq Viorel

�

Teologic Baptist de grad universitar de la Bucurewti, rectorul Vasile Talpow, ne-a adus la cunowtinyq amqnunte wi date statistice (270 - 300 de studenti) despre lucrarea de acolo. Pentru prima datq, Seminarul de la Bucurewti are autoritatea de a acorda doctorate ‘n teologie.

Pe de altq parte, fratele a confirmat ‘ncq o datq cq <fiii proorocilor> nu sunt bogayi wi trebuie ckteodatq sq umble cu securi ‘mprumutate, ceea ce, wi azi, creiazq situayii stknjenitoare ...

12. Tinerii conduwi de Gaius Vqduva wi de Cristi Hoble de la Bethel au avut un program demn de toatq admirayia. Ca sq vq dayi seama ckt de organizayi au fost, ar fi suficient sq spun doar cq <nominalizqrile> pentru poziyiile din cadrul Asociayiei lor au fost fqcute din vreme ... pe Internet! Skmbqtq dimineaya wi-au yinut sesiunea de lucru ‘n clqdirea Bisericii Betania, dupq care au plecat la parc, unde au luat wi masa. Dupq sesiunea festivq de seara, a urmat o altq masq la Biserica Bethel wi o propusq plimbare prin

Clintoc, ‘mpreunq cu toyi cei alewi la Convenyia de anul trecut din Cleveland, au fqcut o treabq foarte bunq.

6. Au fost douq mese comune organizate la biserica Bethel, douq mese la restaurant, plus una la parc wi una la ocean pentru cei tineri.

7. Ca de obicei ‘n ultimii ani, ‘n sqlile Convenyiei au fost plasate standuri pentru vknzarea de cqryi wi de casete. Am remarcat numqrul mare de apariyii recente, semn cq Asociayia noastrq continuq sq se maturizeze.

8. Ca wi la ultima Convenyie de la Cleveland, secretarul wi arhivarul Asociayiei, George Dancea wi Nelu Ciorbq au adunat, tipqrit wi distribuit un dosar cu rapoartele venite din diferitele departamente ale Asociayiei. “n plus, anul acesta s-a iniyiat adqugarea unui scurt istoric al Asociayiei. Proiectul acesta a fost preluat de fratele Cockryqu din A\ron, care dorewte sq tipqreascq un <Album al Asociayiei>, o mqrturie pentru generayiile viitoare (vezi proiectele Asociayiei prezentate la sfkrwitul revistei).

9. Tinerii au avut o prezentare a misiunii lor de varq ‘n Moldova. Am aflat cu aceastq ocazie cq au fost aproape douq sute de tineri wi cq ‘n toatq acyiunea s-au investit aproape $200.000 ! Cea mai frumoasq veste a fost cq au fqcut aceastq misiune ‘mpreunq cu tinerii din bisericile romkne pentecostale din America. Este cam neplqcut, dar trebuie sq recunoawtem cq tinerii ne-au cam ... luat-o ‘nainte.

10. La lucrqrile Convenyiei au venit wi reprezentanyii stayiei de Radio <Trans[orld Radio>. Ei au distribuit douq CD-uri cu programe lucrate pentru publicul de limba romknq.

11. Reprezentantul Institutului

<Do[nto[n Disne] Land>. Scriu <propusq> pentru cq majoritatea tinerilor s-au simyit atkt de bine la Bethel cq au rqmas acolo pknq dupq miezul nopyii.

Duminicq dimineaya, tinerii s-au ‘ntklnit ‘mpreunq cu Viorel Clintoc, prewedintele Asociayiei, la un <brea\fast de lucru> la Bethel. A urmat apoi serviciul festiv de duminicq dimineaya wi seara. Seara tkrziu a fost programatq o excursie la <Ne[port Beach>.

Luni, toyi tinerii au avut <o zi la bici> (este vorba despre <beach>, nu de bici-ul romknesc care lovea spatele robilor). Se pare cq plaja Californianq i-a pqcqlit pe unii dintre ei cu aparenta ei rqcoare wi <s-au ars> pe piele. A urmat binecunoscutul tratament cu <iaurt.>

13. Surorile wi-au yinut lucrqrile Convenyiei lor de lucru la Bethel skmbqtq dimineaya. A surprins numqrul wi amploarea lucrqrilor fqcute de ele ‘n timpul anului. Raportul lor misionar, enumerarea proiectelor iniyiate a fost mai bun ca raportul Asociayiei. Vorba aceea: <Noi, bqrbayii, le ‘nvqyqm wi ele fac mai bine ca noi!>

�

Concluzia tuturor celor enumerate mai sus este cq doar ckteva zile dintr-un sfkrwit de sqptqmknq la ‘nceputul lunii septembrie au ajuns mult prea insuficiente pentru a coordona wi a ‘ncuraja lucrqrile din bisericile Asociayiei. Slavq Domnului cq mai avem ‘ntrunirile de primqvarq wi de toamnq ale pqstorilor, slavq Domnului pentru ‘ntrunirea de lucru a pqstorilor de la Florida din luna Februarie, slavq Domnului pentru multele ‘ntruniri ale tineretului wi ale surorilor. Ca sq yinem socotealq de activitqyile wi deciziile tuturor acestor ‘ntruniri ar fi necesarq o Convenyie ... continuq!

Nu zkmbiyi. Cred cq o wi avem deja. Cred din toatq inima cq paginile revistei Asociayiei pot wi trebuie sq fie o astfel de Convenyie continuq. Revista tipqritq wi distribuitq la toate

bisericile, ‘mpreunq cu ‘nlesnirile de comunicare pe care ni le pune la dispoziyie spayiul virtual al Internetului ne pot ajuta sq <rqmknem ‘mpreunq> , chiar wi atunci cknd lucrqm la mii de mile distanyq, fiecare ‘n biserica noastrq.

Cu puyin sacrificiu wi cu o

minimq investiyie financiarq, revista aceasta poate sq ne punq la dispoziyie punyile de care avem nevoie pentru ‘ntrunirile noastre.

Pentru o asemenea realizare, rqmkne sarcina celor ce o editeazq sq o facq vrednicq de dorit, iar a celor ce o comandq sq o facq ‘n stare sq aparq mereu ‘n straie de sqrbqtoare.

Viorel Clintoc, Daniel Branzai

Nu-ilocmaisfknt...

Nu-ilocmaisfkntdecktacelaUnde-IChristoswi-unde-saiSqiAcolo-iDuhulSfkntputere,Acolo-idragosteavqpqi...

CuvkntulSfkntacolo-isoare,CredinyaumblqfericitIarpqrtqwiasfinyitoareE-avutulcelmaistrqlucit.

Nu-sstqrimaisfintecaaceleaDepeTaborulluminosCkndeChristos‘ntoyiceckntqWitoyiceckntq-s‘nChristos

CknddeChristoseplinCuvkntulWi-nrugqciune-iplindeEl,Atunciwi-afarqwi-nlquntruChristosstrqluce-noricefel.

Nu-iceasmaisfkntdecktacela“ncare-sfrayiiadunayiWiinimilkngqinimiuna“nduhseroagq-ngenunchiayi;

Ckndrugqciunealorse-nalyqScqldatq-nlacrimiprinChristos“ngerii-sfrayi,iarfrayii-s‘ngeri,Pqmkntu-isus,iarceru-ijos.

Nu-iharmaisfkntdecktacelaSqfiicuDomnulwicu-aiSqi,“nrugqciunewi-nckntareWi-nlacrimilkngqfrayiitqi;

Oriunde-seifqtotwidu-te,Orickyisunteifqtotwistai,Oricumsunteifqtotwi-icautq,Cqunde-seie-uncolyderai.

TraianDorz

�

Impresii de la Convenyie

<Cineva, cu ceva timp ‘nurmq,mq sfqtuia (fqrq ‘ndoialq, cu celemaibuneintenyii),sqnuamnevoiede nimeni, sq fiu singur wi sq mqsfqtuiescdoarcuDomnul.Ammersla Convenyia din Los Angeles cubucuria wi nerqbdarea ‘nt’lnirii cufrayiipqstoridinAsociayiewiamdatslavq lui Dumnezeu ca ‘n Psalmul133, spun’nd: Iatq ce plqcut wice dulce este sq locuiascq frayii‘mpreunq!M-am‘ntorsacasq‘ntqrit,‘mbqrbqtat,energizat,entuziasmat,cadupqoploaiedeharwiunospqyregesc cum rar se ‘nt’mplq. LaudqDomnului!> - Teofil Ciortuz, pqstor Ne[ }or\

<N-amvqzutdemultatkyiatineriromkniadunayilaunloc!Vqlaudcqle-ayirezervat‘nprogramdouqoreskmbqtq wi o orq duminicq seara.Deasemenea mesele date pentruei la parc, la biserica Bethel wi laocean. Sperqm sq se lase cu cevanunyi ... - Un tknqr venit de curknd din Romknia

<Asociayia noastrq crewte wi sematurizeazqcufiecareancaretrece.Hainele de odinioarq i-au rqmasmici wi trebuie adaptate la nouasituayie.S-adusvremeackndoricebisericqputeaorganizaoConvenyie.Numqrulmaredebisericideastqziaadunat ‘nAmericaomulyimedepeste 5.000 de romkni baptiwti.Majoritatea bisericilor locale au

‘nsq sub 200 sau chiar sub 100de membrii. Nimeni nu se poateawtepta ca o astfel de bisericq sqpoatqfisuficientqfinanciarwiumanpentru gqzduirea a peste 1200 demusafiri. Va trebui sq facem unproiect la nivelul Asociayiei princare cheltuielile Convenyiei sq fiesusyinutede toatebisericile(‘n jurde $12,000.00). “n felul acesta,colectele de la Convenyie ar putearedeveni<colectemisionare>.

Anulacestaam‘ncercatsqducem<americanizarea>noastrqunpasmaideparte.Pentruprimadatqgazdeledoritoaresqprimeascqmusafiriaufostmainumeroasedecktmusafiriicare nu wi-au rezervat din vremecamerelahoteluri.

Tot pentru prima datq s-arezervat un timp de odihnq ‘ntreserviciile de duminicq dimineayawi duminicq seara. Nu cred cq ampetrecut mai puyin timp ‘n salaConvenyiei, dar am ckwtigat multmaimulttimppentruastadevorbquniicualyiiwipentruanevizitapela caselenoastre> -Daniel Brknzei, pqstor Los Angeles

<Pqstorii au vorbit prea lung.Cred cq n-au ‘nyeles sau nu li s-a spus cq trebuie sq se adaptezela atmosfera unei Convenyii undetrebuie sq participe wi formayiimuzicale wi soliwti veniyi depretutindeni.Sevedecqleplacesqpredice>- Anonim

<Pqstorii n-au vorbit toyi wi auvorbitpuyin‘nraportcuprogramele

muzicale.I-amvqzutgrupayi‘nsalaConvenyiei,darnu-i cunoawtempefiecare>-Anonim

<A trecut wi cea de-a 92Convenyie,daraurqmasamintirile.Organizatorii (Biserica Betel)respirq uwurayi, satisfqcuyi cq totuls-a‘ncheiatcubine,iarparticipanyiinqdqjduiesccqs-au‘ntorslacaselelorcucevacaresqlefifostdefolos.Personal, mi-au trebuit ckteva zilesq-mi revin dupq maratonul depatru zile care a ‘nceput joi, cuwedinya executivului wi s-a ‘ncheiatduminicq seara cu serviciul festiv.Cktedureridecapofiavutfr.DanielBrknzei, wi ckt de ‘ndelungate?Oricum,credcqs-ameritat,pentrucq am avut o convenyie frumoasq,atkt ‘n wedinyele de lucru alepqstorilor, delegayilor, ckt wi laserviciile de ‘nchinare. “n numelebisericiiBetaniadinLosAngeles,wi‘nnumele bisericilor depeCoastade Vest doresc sq mulyumesc fr.DanielBrknzeicktwibisericiiBethelpentru bunqvoinya de a gqzduiaceastqconvenyiewipentrumaniera‘n care au fqcut-o. Domnul sq lerqsplqteascaosteneala.

Am fost plqcut surprins sq vqdcqexistq‘ncontinuareobucuriearevederii, apqrtqwiei, wi cq suntemdince‘ncemaibogayi‘ntalentedeexcepyie.AmmulyumitDomnuluiwipentrubqrbayii care s-auridicat ‘nnumele Lui wi plini de autoritateaDuhuluine-au‘mpqrtqwitCuvkntul.Am realizat, poate pentru primadatq, ce binecuvkntayi suntem sqavem un echilibru sqnqtos ‘n ceea

�

SLUJITORII ALEWI LA CEA DE-A 92 CONVENYIE

COMITETUL EXECUTIV DE LUCRU

PREWEDINTE Viorel Clintoc VICEPREWEDINTE EST Titi CoceanVICEPREWEDINTE VEST Liviu YipleaVICEPREWEDINTE CANADA Ion PqsuiSECRETAR EXECUTIV George DanceaSECRETAR WEDINYE EST Dan PaulSECRETAR WEDINYE VEST Victor BraicaCASIER ADMINISTRATIV Ion CotârlqCASIER MISIUNE Moise FilipescuCENZOR Florin YuneaCOMISIA DE SFQTUIRE Pascu Geabou, Iosif Sqrac, Vasile Brânzei Cornel DrqgoiDEPARTAMENTUL MISIUNE Nelu GugDEPARTAMENTUL LITERATURQ Daniel BrânzeiDEPARTAMENTUL WCOLILOR DUMINICALE Nelu Ciorba

COMITETUL UNIUNII SURORILOR

PREWEDINTQ Aurelia GaborVICEPREWEDINTQ EST Mimi BurciuVICEPREWEDINTQ CANADA Florica ArdelanuSECRETARQ Stela Cotârlq CASIERQ Elena PahomiCORESPONDENTQ LUMINQTORUL Stela CocianTEHNOREDACTOR: Marinella JiganieCENZORI Cristina Cqpqyînq, Adriana Drqgoiu,MEMBRE Adriana Bota, Florica Burca Etelca Clintoc Ani Lungu

COMITETUL ASOCIAYIEI TINERETULUI

PREWEDINTE Gaius VqduvaVICEPREWEDINTE EST Buni IonescuVICEPREWEDINTE VEST Octavian PopDEPARTAMENT ACTIVITQYI EST Oliver BujdeiDEPARTAMENT ACTIVITQYI VEST Dani CiorbaDEPARTAMENT MISIUNE Liviu CimpoiewDEPARTAMENT ADOLESCENYI Alice BujdeiDEPARTAMENT FONDURI EST Dani BoraDEPARTAMENT FONDURI VEST Flav BriscDEPARTAMENT INSTRUIRE Viorel Clintoc Jr.CASIERQ Ana Maria Ghiyq DEPARTAMENT PUBLICAYII Ruben MocuyaDEPARTAMENT COMUNICAYII Oana NeidoniCENZOR Eugene Bolla

ce privewte generayiile de pqstori.Frayii din Romknia se plkng deabsenyauneigenerayiide lucrqtoricare sq facq tranziyia ‘ntre ceitineri wi cei ‘n vkrstq, o situayiecare este un motiv de ‘ngrijorarepentrumulyi.Aceastqgenerayiedemijloc,absentq‘nRomknia,nuesteabsentq ‘n bisericile din asociayianoastrq.Avemunnumqrfrumosdepqstoritineri,apoipqstoricaresuntla mijlocul slujirii lor, wi avem wipqstoricuanimulyideslujire.Esteadevqratcqavemunpotenyialmare,darlucrulcaremq‘ngrijoreazqestecqnuamreuwit‘ncqsqconcentrqmwi sq canalizqm acest potenyial‘n vederea lqrgirii ‘mpqrqyiei luiDumnezeu, la parametri posibili.Ne trebuie multq rugqciune ‘nsensulacesta,multq‘nyelepciunewidedicare.

Awdorisq‘ncheicuoobservayie.Am constatat cq practica de adelimita programul de ‘nchinare‘n <programul surorilor> sau<programul tinerilor> creazq oimaginedefragmentare‘nasociayianoastrq. Cred cq ar fi mai potrivitpentru viitor ca atkt tinerii ckt wisurorile sq se integreze ‘ntr-un<programgeneral>caresqexprimeunitatea noastrq. Domnul sq fieslqvitpentrutotceafostbunlaLosAngeles> - Liviu Tiplea, pqstor Los Angeles.

Sunt pentecostal, dar n-am putut merge anul acesta laConvenyia noastrq. Nu regret. Ayiavut niwte programe foarte bune.Ayi fqcut totul pentru ca cei veniyisqsesimtq foartebine.CrisHoblewitineretulaufostgrozavi‘nfelul‘ncareauplanificatwiauslujitlatoateactivitqyile foarte bine rknduite‘n fiecare din zilele Conventiei.Trqim‘ntr-adevqrvremuridehar!>- George Puraci.

<Nusuntuntalentlamuzicq.“iadmir ‘nsq pe cei ce au. Poate deaceeami-apqlcut foartemultcum

�

au fost conduse ckntqrile comune.Echipa compusq din pianistulcare a ckntat (Adrian Stoi) wiWtefan Fericeanu este un exemplude ceea ce ar trebui sq avem ‘nfiecarebisericq>.- Nelu Gug, pqstor Sacramento.

<Sqlile au fost foarte frumoasewi elegante. Duminicq a fost ‘nsqmultpreacald,‘njurde104grade!Bine cq n-aveyi umiditate. SlavqDomnuluipentruaerulcondiyionat>- un vizitator din Florida.

<Awteptayi-vq la critici. Suntemun popor balcanic. A fost ‘nsqminunat! M-am simyit excelent,iar tema Convenyiei a fost aleasqextraordinar. Avem nevoie desfinyenie. Pqcat cq nu ne putem‘ntklniawamaides> - vizitatordinSacramento.

<Nu ‘nyeleg de ce suntemsfqtuiyi sq nu batem din palme! Ofacemdindorinyadeaneexprimasentimenteledelaudqwiadeziunelaoidee.Awaeste‘nAmericawiamalesde bunq voie sq venim aici. Trqim‘nsq cu sechelele comunismuluiwi echivalqm bqtutul din palme ‘nbisericqcu<idolatriaimpusq>depevremea <marelui conducqtor>. Ammers la wedinye wi ‘n comunism wi‘nAmerica.Astanu‘nseamnqcqwiaicifacem...comunism.Lanoinus-a scandat: <Prewedintele ales laal 92-lea Congres!>. Dacq n-avemvoiesqbatemdinpalmepentrucqawasefqcea‘ncomunism,atuncin-avem voie nici sq avem wedinye wiConvenyii!

Cawiwedinyele,cawiConvenyiilewi bqtutul din palme are o altqsemnificayie‘nAmerica.Nutrebuiesq trqim ca niwte <prizonieri aitrecutului>. “n adunarea copiilorluiDumnezeu,awacumvedemwi‘ntextulVechiuluiTestamentsepoatebatedinpalme.>- o sorq ‘ntre douq vkrste wi ... ‘ntre douq culturi.

Mai toyi eroii cqryilor evanghelice din limba romknq sunt figuri de pe alte meleaguri, de parcq neamul nostru n-a fost lucrat de Dumnezeu wi din plqmada lui n-au iewit sfinyi.

Cartea aceasta, un adevqrat serial din care iese acum de la tipar volumul III, se vrea o cronicq cu douq destinayii: un prinos de recunowtinyq fayq de <mai marii din generayiile trecute> care ne-au vestit credinya wi o verigq provocatoare pentru cei chemayi ‘n generayiile de azi wi de mkine sq le calce pe urme.

Citind cartea veyi ‘ntklni nume de oameni cunoscuyi wi necunoscuyi, unii celebrii ‘n memoria noastra colectivq, ca Richard {urmbrand, Pitt Popovici, Simion Cure, Iosif Trifa, Tudor Popescu, Marcu Nichifor, alyii trecuyi pknq acum doar ‘n cartea vieyii Mielului.

Cartea se poate obyine fie de la editura Multimedia din Arad, fie de pe lista de cqryi de la sfkrwitul acestei reviste.

<Mi-aplqcutenormfaptulcqs-auafiwatanunyurilewitextulckntqrilorcomune pe cele douq ecrane marrdin sala Convenyiei.> - un musafir din Ne[ }or\.

<Participarea romknilor la unastfel de eveniment dq o notq deunitate.Unitatea‘nsqnuodqatktde mult tipicul sau stilul nostru,ci persoana ‘n jurul cqreia ne-amadunat:DomnulIsus.

Tema Convenyiei a fost ckt sepoate de necesarq pentru zilelenoastre. Dumnezeu este SFKNT wiparcqnimicnudorewtemaimultdelacopiiiSqidecktsq-Limite‘nacestatribut.Prezentarea‘nlumeaunuiDumnezeusfkntnupoatefifqcutqdeckt de oameni sfinyi. Wi sfinyiiacewtia trebuiesq fievii,numoryi.CeicareaufostlaConvenyietrebuiesqfiluatodecizie‘nvedereauneitrqiri sfinte, demnedeDumnezeulpecare“lavemwidenumelepecare‘lpurtqm.

Partea de ‘nchinare, ‘n specialprinmuzicq,meritqsqfieapreciatq.Muzica trebuie sq te ‘nalye wi sq “laducq pe Dumnezeu mai aproapedeom.Credcqceicareauparticipatwicondusaceastapartea‘nchinqrii,aucoborktcevadincer‘nadunareanoastrq.Pentrucritici,‘ilaspealyii.Euprefersqvqdjumqtateaplinqapaharului.

Doresc binecuvkntqri de suscelor care sunt ‘n conducere, ‘nspecial, wi har bogat ‘n bisericileDomnului - Dani Sarlea, pqstor San Bernardino.

Mi-a plqcut foarte multorganizarea wi participarea frayilormeideaici.Amsqduc‘nRomkniamulteimpresiifrumoasewicktecevadinceeaceam‘nvqyat.Vqasigurcqreprezint frqyietatea din yarq ckndvq spun cq apreciem foarte multeforturiledumneavoastrqmisionarefqcutepentrulucrareadinRomknia.- Vasile Talpow, Romknia

10

Rezoluyiile ConvenyieiDefinim o rezoluyie ca wi expresia opiniei sau a punctului de vedere asupra unor realitqyi cu care ne

confruntqm ca wi români crewtini în America. Rezoluyia nu este o moyiune, care cere o acyiune imediatq. Rezoluyia este comunicarea opiniei wi a punctului de vedere al Asociayiei. Emitem aceste rezoluyii în baza a ceea ce ne cere Scriptura care pe de o parte spune: Când zic celui rqu: ,Rqule, vei muri negrewit!^ wi tu nu-i spui, ca sq-l întorci de la calea lui cea rea, rqul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. Dar dacq vei înwtiinya pe cel rqu, ca sq se întoarcq de la calea lui, wi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îyi vei mântui sufletul. (Ezechiel 33.8-9) wi pe de altq parte statutul Asociayiei stipuleazq ca unul din scopurile Asociayiei: Sq fie mijlocul de reprezentare al bisericilor membre în faya forurilor guvernamentale, sociale wi politice. (Nelu Ciorbq)

REZOLUYIA NR. 1 - ÎN FAVOAREA AMENDAMENTULUI REFERITOR LA CQSQTORIE

Întrucât:

• Cqsqtoria este fundamentul instituyiei create de Dumnezeu numitq familie (Genesa 2.18-25, Matei 19.4-6, Marcu 10.6-8). Unirea dintre un bqrbat wi o femeie este singura formq de cqsqtorie prescrisq în Sfânta Scripturq (Genesa 2.24, Evrei 13.4);

Noi cei peste 1200 de participanyi ai celei de-a 92-a Convenyii Anuale a Asociayie Bisericilor Baptiste Române din SUA wi Canada reuniyi la Los Angeles, California, în zilele de 3-5 Septembrie 2004

Declarqm urmqtoarele: • Suportqm Amendamentul Federal al Cqsqtoriei

atawat la Constituyia SUA;• Suportqm Amendamentul Cqsqtoriei atawat la

Constituyia fiecqrui stat american care nu are definitq clar cqsqtoria în constituyie;

• Cerem Camerei Reprezentanyilor sq dea curs aprobqrii de introducere pe lista de votarea al Amendamentului;

• Vom suporta prin mijloacele ce le vom avea ca reprezentanyii la nivel de stat wi federal sq dea curs amendamentului;

• Cerem românilor din America de Nord, cetqyeni americani sq se înregistreze pentru vot wi sq voteze pentru a-wi putea spune cuvântul referitor la cqsqtorie;

• Apreciem declarayia prewedintelui George {. Bush în suportul cqsqtoriei wi amendamentului la constituyie;

• Cerem pqstorilor wi slujitorilor din biserici ca împreunq cu Trupul lui Christos sq suportqm wi sq promovqm Amendamentul Constituyiei referitor la cqsqtorie.

REZOLUYIA NR. 2 - ÎN FAVOAREA REVENIRII AMERICANE LA VALORILE CREWTINE

Întrucât:

• America a fost fondatq pe principii luate din Scripturq wi exprimate în valoare crewtino-iudaicq;

• Singura nqdejde a Americii este trezirea spiritualq prin puterea lui Dumnezeu, prin Evanghelia lui Isus Christos;

• Dumnezeu a rânduit guvernele sq promoveze binele wi sq pedepseascq rqul (Romani 13.1-5);

• Dumnezeu va judeca lumea cu dreptate (Genesa 6.1-13, 18.20.21, 19.12.13, Ioan 1.1-2);

Noi cei peste 1200 de participanyi ai celei de-a 92-a Convenyii Anuale a Asociayiei Bisericilor Baptiste Române din SUA wi Canada reuniyi la Los Angeles California în zilele de 3-5 Septembrie 2004

Declarqm urmqtoarele:

• Sq promovqm ‘n bisericile Asociayiei principiile crewtine exprimate de Scripturq wi prezentate în Mqrturisirile de Credinyq ale Asociayiei;

• Cq este datoria fiecqrui cetqyean american sq se intereseze de valorile morale promovate de candidayii la alegerile din anul 2004;

• Cq este datoria crewtinilor sq voteze în conformitate cu valorile Scripturii indiferent de afilierea candidayilor unui partid sau altul;

• Wi încurajqm cetqyenii americani de origine românq sq foloseascq votarea prin absenyq, (absente balot) ceea ce le dq posibilitate ca din timp sq se roage, sq se gândeascq wi sq voteze conform luminii ce o primewte din partea lui Dumnezeu;

• Cq ne vom ruga pentru cei înqlyayi în dregqtorii.

11

Interviu - Vocea Evangheliei

Interviu cu Petru Popovici

REPORTER - IOAN CIOBOATQ

Corespondenya de azi este pe marginea unei vizite a pastorului Pitt Popovici ‘n orawul de pe Bega.

Pitt Popovici este una dintre vocile cele mai respectate, iubite wi cunoscute de romknii neoprotestanyi de pe ‘ntreg mapamondul.

S-a nqscut ‘n 1918 ‘n Statele Unite, din pqrinyi romkni emigrayi acolo, dar ‘n 1921 a revenit ‘n yarq ‘mpreunq cu ‘ntreaga familie.

Tknqr copil fiind, wi-a dedicat viaya lui Dumnezeu, wi a intrat cu toatq energia ‘n lucrarea de predicare a evangheliei.

Pe vremea comunismului, a fost silit sq plece ‘n Statele Unite, unde a tradus 7 cqryi wi a scris alte 27 de cqryi, a predicat la 6 stayii de radio din lumea ‘ntreagq wi mulyi oameni au fost atinwi ‘n inimq wi ‘n suflet de mesajele acestui om micuy de staturq, dar mare ‘n ochii lui Dumnezeu wi cu o inimq dupq voia lui Dumnezeu.

La vkrsta de 12 ani s-a decis sq-L urmeze pe Dumnezeu toatq viaya. Au trecut de atunci 74 de ani. Astqzi fratele Pitt Popovici avknd venerabila vkrstq de 86 de ani.

Ioan Ciobota:- Frate Pitt Popovici, cum ayi

putea descrie aceastq cqlqtorie fascinantq de 74 de ani de umblare cu Domnul prin <groapa dewertqciunii>?

Pitt Popovici:- Despre umblarea prin

<Bklciul dewertqciunii>,

Bun]an ‘n cartea sa <Cqlqtoria crewtinului> spune cq Crewtinul wi Cel Credincios au trecut fqra sq asculte glasul wi chemqrile celorlalyi. Awa am fqcut wi eu. Am trecut prin Bklciul dewertqciunilor aici ‘n Romknia wi am trecut prin <Bklciul dewertqciunilor> din Statele Unite, dar am mers ‘nainte wi nu m-am oprit la tarabele cu chemqrile pqcqtoase.

I.C.:

- Dupa ce ayi ajuns ‘n America, ayi continuat sq lucrayi, ayi ‘nceput sq scrieyi wi sq traduceyi cqryi.

P.P.:- Am fost pqstor la Timiwoara

14 ani. Regimul comunist nu s-a ‘mpqcat cu mine, nu ne puteam ‘nyelege. M-au destituit pentru 4 ani wi 6 luni. Atunci, pentru cq aveam cetqyenia americanq, Dumnezeu i-a folosit pe comuniwti sq mq trimitq ‘n America. Comuniwtii au ‘nchis gura mea pentru Timiwoara, dar Dumnezeu mi-a deschis o gurq largq ‘n Statele Unite. “n 1967 am plecat ‘n Statele Unite, iar ‘n 1968 am ‘nceput lucrarea prin stayii de radio. Am vestit Cuvkntul Evangheliei prin 6 stayii de radio wi am tipqrit 27 de cqryi scrise de mine, cu ajutorul lui Dumnezeu.

I.C.:- “n 1968, cknd ‘ncepeayi

lucrarea dincolo, eu mq nqwteam. “mi amintesc cknd eram de 5, 6 sau 10 ani cum ascultam

‘mpreunq cu tata la radio, la Trans {orld Radio din Monte Carlo Monaco, predici cu Pitt Popovici. Ce sentimente ayi avut atunci?

P.P.:- Nu e uwor sq predici la

radio. E una sq predici ‘n faya poporului wi alta sq predici la radio, sq nu ai pe nimeni ‘n fayq. A fost puyin cam greu la ‘nceput. Pe de altq parte, ‘n yarq am fost urmqrit ‘ndeaproape. Toate ‘ncercqrile de intimidare din partea vrqjmawului, prin oameni, m-au fqcut sq mq apropii mai mult de Dumnezeu wi “i mulyumesc pentru aceasta.

Dumnezeu “wi <’nhamq> la carul Lui de biruinyq uneori chiar wi pe Satana. Eu n-aw fi plecat ‘n America. Eu eram cetqyean american, dar n-am vrut sq plec ‘n America. La 49 de ani, din cauzq cq mi s-a luat dreptul de a vesti Evanghelia, Dumnezeu m-a determinat sq plec ‘n America. Era voia Lui aceasta wi “i mulyumesc cq s-a folosit chiar de comuniwti ca sq mq determine sq plec. Nimic altceva nu fericewte viaya noastrq cum fericewte dragostea lui Dumnezeu. Aceasta este fericire pentru timp wi eternitate. “ntoarceyi-vq la Dumnezeu.

Prietenul meu care auzi aceastq chemare, ascultq-L pe Dumnezeu wi vei fi fericit, aici pe pqmknt, ‘n mijlocul pqcqtoweniei wi a stricqciunii de astqzi, wi vei fi fericit pentru veci de veci.

12

vieyiidefamilie.Omulnupoatetrqinumaicuregrete.Suntemfqcuyisqbemdin<apelevii>ale‘nyelepciuniiCuvkntului lui Dumnezeu wi sqajungem sq experimentqm viaya<din belwug> (Isaia 55 wi Ieremia2:13).

Experienya crewtinq presupune‘ntklnirea,‘mpqcareawi‘ntovqrqwi-reacuChristos.CawiceidelanuntadinCanaGalileii,mulyiL-auprimitpeDomnul‘ncasalorwiauprimitprinElrezolvareaproblemelorlor.

Trqim ‘n vecinqtatea unorcqsniciifqrqDumnezeu.Multedin-tre ele sunt ucise sau muribunde.Invitat‘nastfeldefamilii,DomnulIsus se apucq imediat de lucruwi, <piatrq cu piatrq>, reclqdewte

Introducere

<Ori te cqsqtorewti, ori nu tecqsqtorewti,totosq-yiparqrqu!>

LaaceastqconcluziealuiSocrateauajunsmulyi,darecoulglasurilorlor nu se armonizeazq prea binecu mesajul wi experienya crewtinq.Socratenul-acunoscutpeDomnulIsus Christos. El a experimentatnumai dimensiunea omeneascq aexperienyeivieyii,ameditatasupraeiwiascoslasuprafayqadevqruridenecontestat.

Separatq de comuniunea cuDumnezeu,experienyaumanqestedureroasqwi,‘ngeneral,absurdq.

Prin cartea de fayq vq punem‘nainte o alternativq crewtinq a

Rubrica familiei

cqsnicia, care devenise ‘ntre timp<cqznicie>, awezknd-o pe temeliisfintedesinceritate,stimqwiiubirereciprocq.

<Ckndnureuwewtialtfel,consultqinstrucyiunile de folosire>, spuneo glumq occidentalq. Este timpulsq ne ‘ntoarcem la Biblie wi la oviayq de ascultare. Scriptura esteo carte pe care Creatorul a pus-ola dispoziyia creaturii, pentru caaceasta sq afle <cine> este, <cum>estewi<pentruceexistq>.Nuexistqnicioaltqcartecaresqnepoatqdaacesteinformayii.

Ne-am strqduit sq awezqminformayiile biblice, pentru viayade familie, ‘n capitole care sq necqlquzeascqspreomaibunqcunoaw-tere a voii lui Dumnezeu pentrufamiliilenoastre.

Atitudinea lui Dumnezeu fayqde o yarq este determinatq wi decalitatearelayiilorvieyiide familie.“n organismul social, familia estecelulaceamicqdesqnqtateacqreiadepinde‘ntreagaviayqatrupului.

Dedicqm aceastq carte tuturorfamiliilor de romkni care nqzuiescspremaibinewispremaisfknt.

De obicei, lucrurile elementarele ‘nvqyqm ‘n primii ani de viayq.Existq ‘nsq o altfel de crewtere, pecarenuo‘ncepemdecktatuncickndne ‘ntoarcem la Domnul, cknd nenawtem<dinnou> wi cknd ‘ncepemsq existqm pentru cer. Perspectivavewniciei modificq profund toatetrqirileumanewineaduce‘nviayqo

Ghidul familiei crewtine

1�

Ghidul familiei crewtinescarqdevaloricutotuldeosebitedevalorilelumii.

“n acest <ghid crewtin> vomzqbovi puyin asupra unor astfelde <‘nvqyqturi ‘ncepqtoare>, pecare trebuie sq ni le ‘nsuwim cknddevenim <cetqyeni> ai “mpqrqyieiluiDumnezeu.

Vq invitqm sq parcurgem‘mpreunqoseriedeprincipiicrewtinecare dau farmec vieyii noastre defiecare zi. Nimeni nu trebuie sqconfunde aceste principii cu uncod de legi. Principiile sunt doarun ‘ndemn spreo realitate la careavem dreptul sq aspirqm. Rqmknelalatitudineafiecqruiadintrenoisqaplicesaunu‘nviayaluiprincipiilevieyuiriicrewtine.Opyiunilenoastrepersonale nu modificq ‘n nici unfel etica wi valorile lui Dumnezeu,dardeterminq ‘ntotdeaunaaccesulsau lipsa noastrq de acces lafericire. Dumnezeu nu ne dq niwteregulamente,cidorewtesqzideascq‘n noi un caracter, iar aceasta serealizeazq ‘ntotdeauna ‘n wuvoiulturbulentalvieyii,printrelovituriwibinecuvkntqri.

Parafrazknd titlul unui film,<Privewte ‘napoi cu mknie>,inaugurqm itinerarul nostru cu‘ndemnul: <Privewte ‘nainte cunqdejde>, anticipknd cu bucurieziuademkine.Dumnezeuestedejaacolo!

1. Obligayia de a fi fericit

<Bucurayi-vq ‘ntotdeauna ‘nDomnul, iarqwi zic: Bucurayi-vq!>-Filip.4:4.

Fericirea nu este opyionalq, ciun climat obligatoriu pe care tre-buie sq-l ‘ntreyinem ‘n familiilenoastre.Bucuriavafi‘ntronatqcao<reginqacqminului>,doar ‘nclipa

‘ncarewisoyulwisoyiavor‘nyelegecqDumnezeu‘ivreafericiyi.Avemsuficientemotivecasq fimfericiyi.Iatqnumaicincidintreele:

Pentru cq Dumnezeu ne-a poruncit aceasta:

<Bucurayi-vq ‘ntotdeauna ‘nDomnul>-1Tes.5:16

Bucuria nu este opyionalq, cirezultatulascultqriideoporuncqaDomnului!

A tolera, a ‘ntreyine tristeyea wia o rqspkndi ‘n jur ‘nseamnq a te‘mpotrivi conwtient lui Dumnezeuwia-L ‘ntristapeDuhulSfknt,careestenumit:<Duhulbucuriei>(Rom.14:17). Cel ce se complace ‘ntr-ostaresufleteascqtulbureestedepartedeafacevoialuiDumnezeu!

Pentru cq Dumnezeu ne-a pus la dispoziyie suficiente resurse

Dumnezeu nu ne pretinde sqfacemceea cenuputem.Fericireapecarene-aporuncit-oesteposibilqdatoritqclimatuluidebinecuvkntqri‘n care ne ‘ntreyine: <Dumnezeu,carenedqtoatelucruriledinbelwug,ca sq ne bucurqm de ele> (1 Tim.6:17).Aicinuestevorbanumaidebinecuvkntqrile materiale, ci wi declimatulspiritual,‘ncareDuhulluiDumnezeu rodewte ‘n noi o stare‘naltq de fericire: <Roada Duhuluidimpotrivqestedragostea,bucuria,...>(Gal.5:22).

Pentru noi ‘nwine, pentru sqnqtatea sufletului wi a trupului nostru.

Sespunecqoptimiwtiisevindecqmai repede. Wi este adevqrat!Medicii wi psihologii au observatcqunspiritoptimistesteunajutornepreyuitpentruvindecareabolilor.“nanumitecazuri,doctoriiprescriuchiar anumite medicamente care‘i smulg pe pacienyi din stqridepresive wi-i ajutq sq ‘ntreyinqun tonus sufletesc pozitiv. Biblia

spune: <Bucuria Domnului va fitqriavoastrq!>(Neemia8:10).

Pentru cei din jurul nostru.Lumea celor din jurul nostru

‘ncepe de la <omul de lkngq noi>,delatovarqwulnostrudeviayq.Apoivinlarkndcopiiipecare-icrewtem.

Gkndiyi-vq wi dumneavoastrq:Esteplqcutsqaide-aface‘nfiecaredimineayqcuunulcareestemereutrist wi vewnic nemulyumit? Cusiguranyqcqnu!

Priviyi ‘n jur wi veyi vedea cqlumea se adunq mai ales ‘n jurulcelorveseliwi<plinideviayq>.Faceyidin bucuria dumneavoastrq unmesajoptimistpentruceidinjur.

Pentru slava Domnului wi spre mkntuirea celor ‘ncq pierduyi.

Un crewtin trist este o proastqreclamq pentru mkntuire. Mulyipsihiatri rkd pe ascuns de clienyiicrewtini, care, dewi wi-au lipit pebordul mawinii: <Isus este izvorulfericirii>, suferq ei ‘nwiwi de depre-siunenervoasq.

Un crewtin trist este o proastqmqrturie despre felul ‘n care-Wi‘ngrijewteDumnezeucopiii.

Cu siguranyq, existq wi lacrimijustificate. Chiar wi Domnul Isus aplkns,cknds-aapropiatdeIerusalimwi cknd a ajuns la mormkntul luiLazqr.UnpasajdinNoulTestamentne ‘ndeamnq sq plkngem <cu ceice plkng>. Acestea sunt tristeyiinerente vieyii. Dumnezeu nu ne-arknduit sq fim un fel de clovni aivieyii, cu un zkmbet etern atkrnatpe buze. Noi ne pronunyqm ‘nsqaici ‘mpotriva tristeyii ca starepredominantq ‘n existenya noastrqde fiecare zi, ‘mpotriva stqrilor demknie, a revoltei necontrolate wia suferinyei care refuzq sq se laseconsolatq. Un crewtin sincer wtieckndsuferq<dupqvoiaDomnului>wickndsuferqpentrucqesteispititwibiruitdepqcatulckrtirii.

(Continuare din pag. 11)

1�

Vreyi sq fiyi fericiyi ? Atunciascultayi de ckteva sfaturielementare:

1. “ncredinyeazq-yi Domnului poverile wi descarcq-te ‘n rugqciune.

Refuzq sq te lawi strivit de‘ncercqri, fieeleboli saunecazuri,nedreptqyi strigqtoare la cer, unclimat lipsitde ‘nyelegere,unewecsurprinzqtor sau o vorbq aruncatq‘nbatjocorq.

Dq-I lui Dumnezeu necazuriletale.Lasq-Lsqseimplice‘nviayata.Nu uita ce yi s-a promis: <Am fosttrimis (Isus Christos) ca sq dau ohainq de laudq ‘n locul unui duhmkhnit>(Isaia61:3).

Slqvit sq fie Domnul!

2. Concentreazq-te asupra prezentului.

Fii conwtient cq trebuie sq fiifericit<acumwiaici>.

Un proverb ‘nyelept spunecq: <Nu putem schimba trecutul,dar ne putem nenoroci prezentul‘ngrijorkndu-ne exagerat pentruviitor>.

Nuzice: <Cumse face cq zileledemai‘nainteeraumaibunedecktacestea?>Cqci nudin ‘nyelepciune‘ntrebiawa-Ecles.7:10

Nuspune:<Undesuntzileledealtqdatq>, cqci Biblia ‘i numewtepe astfel de oameni <ne’nyelepyi>(Ecles. 7:10). Nu da nici frkuliber imaginayiei, cqreia ‘iplace sqdramatizezeameninyqtorviitorul.

Un ‘ncqpqyknat al ‘ngrijorqriiprotesta rostind ironic: <Nu-mispuneyi cq ‘ngrijorarea nu ajutq lanimic! Majoritatea lucrurilor decarem-am‘ngrijorat‘nviayqnumis-au‘ntkmplatniciodatq!Vedeyicqajutq!>

“nvayq sq te bucuri de fiecareclipq a existenyei, iar dacq soarelestrqlucewte ‘n Februarie, nu-yialunga bucuria spunknd: <Da, dar

iarnanuatrecut ‘ncq.OsqvedeyicqvaningedePawti!>

“nvayq sq te bucuri de lucrurilemqrunte.Unomscos,dupqomuncqde wase ore, de sub dqrkmqturileprodusedecutremurarostitbucurosdepetargaimprovizatq:<Cefrumosse vede cerul albastru!> Cautqmotivedebucurie wimulyumire ‘ntoatelucruriledinjur.Mulyumewte-IluiDumnezeupentrusoare,pentruflori, pentru sqnqtate, pentru uncadoudecurkndprimitwi...pentruatkteaaltele.

Nupurtaastqzi-adqugknd-olaceadeazi-povarazileidemkine.Nimqnui nu i s-a dat sq trqiascqdouqziledintr-odatq.Ajungezileinecazul ei. Ziua de mkine se va‘ngrijideea‘nsqwi.

3. Aruncayi peste bord lucrurile care aduc tristeyea.

Nu faceyi nici o concesie.Declarayiunrqzboisfknt‘mpotrivainsultelor, a criticilor ascuyite, aironiilor usturqtoare care producdurere. Cknd te ispitewte rqutatea,ckntq! “mprietenewte-te cu muzica.Awafqcea‘mpqratulSaulwickntqriletknqruluiDavid ‘i redau liniwtea wiechilibrulsufletesc.

Preocupayi-vqsqgqsiyicevacaresqfacqplqcerecelordinjur.Faceyicomplimente wi nu fiyi zgkrciyi la

capitolul laude. Preocupq-te sq-ifacipeceilalyifericiyiwiveiconstatacqaigqsitwitu‘nsuyifericirea.

4. “nvqyq sq iei partea bunq din tot ceea ce yi se ‘ntkmplq.

Untablouestefqcutdinluminiwi din umbre, dar umbrele existqacolodoarpentruascoatemaibine‘n reliefpqryile luminate.Dece sqne agqyqm mereu de ceea ce estesumbru wi mohorkt? De ce sq nucqutqm faya plqcutq a lucrurilor?De ce sq nu luqm ceea ce ne estede folos pentru crewterea noastrqspiritualq?

Dacq plouq afarq, nu regretacq nu poyi merge la plimbare, cigkndewte-te cq yi s-a dat o ocazienemaipomenitq sq citewti o cartebunq,sq-yipuirknduialq‘ndulapurisausq-yiviziteziunprieten.

5. “nvayq sq zkmbewti ... wi-yi va lqsa gura apq !

Medicina ne spune cq, atuncicknd zkmbim, glandele salivaresunt mai active, mqrturisind prinaceasta cq un nou influx vital ainundat‘ntregulorganism.

Mknia este, prin contrast, ofrknare a vieyii. De aceea ni se<usucqgura>ckndne‘nfuriem.

Yi-aspartcopilul,dinneatenyie,ofarfurie?Nufqdinastaotragedie,ci zkmbewte ‘ngqduitor. Vei evitaastfel un sfert de orq de agonie.Oferqcelordinjurparteafrumoasqa caracterului tqu. Zkmbewte wirqspkndewte ‘n jur optimism wiseninqtate.Ceilalyi se vordestindewi-yi vor fi recunoscqtori, dar celmai ckwtigat dintre ei toyi vei fi ...tu‘nsuyi!

1�

Lumea ‘n care trqim

Iubiyi frayi wi surori,Cknd Domnul mi-a dat viziunea

lucrqrii cu romknii din Londra, nu am crezut cq va fi awa de dificil. “mi fqceam iluzii cq Romknii odatq ajunwi ‘n afara graniyelor yqrii, vor iewi din structurile <religioase> pe care le-au <mowtenit> ‘n yara natalq wi “l vor cquta pe Dumnezeu cu adevqrat.

Marea majoritate a romknilor ajunwi pe aceste meleaguri nu numai cq nu se mai gkndesc la bruma de religiozitate <mowtenitq>, dar ei nici mqcar nu se mai ocupq de sufletul lor (cel puyin vizibil), iar durerea cea mai mare este cq nici unii dintre cei care provin din familii de pocqiyi, care au frecventat cu regularitate bisericile evanghelice din Romknia, acum cknd au ajuns aici wi vqd cq nu mai duc lipsq de foarte multe lucruri, ‘ncep sq wchiopqteze, nu mai vin la bisericq, se ocupq de lucruri pe care nici mqcar o persoanq moralq nu ar trebui sq le facq.

“n acest context ‘n care lepqdarea de credinyq este ‘n floare, wi oamenii (romknii) pretind cq nu mai au nevoie de Dumnezeu, ne aflqm aici ‘n Londra. Este o mare bqtqlie spiritualq care se dq aici, puterea ‘ntunericului este atkt de mare ‘nckt progresele care se fac nu se prea vqd, sunt aproape invizibile.

Cknd mergem ‘n tkrguri sq vorbim cu romkni wi sq ‘i invitqm la bisericq, uneori parcq ar fi mai

uwor sq spargi o cqrqmidq cu capul deckt sq poyi avea o conversayie cu unii oameni. Aceastq problemq nu este doar cu cei care provin din clasa muncitoare a romknilor care locuiesc aici, ci opoziyie ‘ntkmpinqm wi din partea celor care se cred intelectuali, dar care se pare cq trqiesc tot ‘ntr-o lume comunistq, dominatq de <singura> credinyq adevqratq <Ortodoxismul>. “ncercqm sq pubilicqm wtiri despre anumite evenimente care se ‘ntkmplq ‘n lumea Evanghelicq de aici, ‘n singurul ziar romknesc <Diaspora Romkneascq> wi ‘ntkmpinqm o opoziyie enormq, chiar aici ‘ntr-o lume civilizatq unde ai drepturi legale sq publici articole de acest gen, nu ni se dq voie, pe motiv cq ‘ncercqm sq corupem romknii de la <credinya lor adevqratq>, cq facem propagandq religioasq wi multe alte <motive> de acest gen. L-am ‘ntrebat zilele acestea pe directorul ziarului ce ar prefera mai mult : sq vadq cq romknii se omoarq ‘ntre ei, cq furq din magazine, cq furq din bqnci, sau fqcknd alte crime care sunt ‘mpotriva legilor yqrii acesteia sau sq ‘i vadq ‘ntr-o bisericq Baptistq. Fqrq sq se uite la faptul ca romknii acewtia nu au nici o credinyq, rqspunsul a fost cq: romknii trebuie sq rqmknq la credinya lor wi sq nu wi-o schimbe.

“n aceastq bqtqlie spiritualq avem nevoie de ajutorul vostru, frayi wi surori, pentru cq noi wtim cqci puterea RUGQCIUNII poate schimba vieyi wi atitudini. Nu este nevoie ca noi sq ne cerem drepturile, pe care yara aceasta le acordq libertqyii de vorbire wi

exprimare, de la judecqtorii acestei societqyi, pentru cq le cerem de la Judecqtorul acestei lumi, wtiind cq EL este singurul care judecq dupq Dreptate.

“mpreunq cu celelalte biserici evanghelice de aici din Londra,- ‘n Londra mai sunt 2 Biserici Penticostale wi una Crewtinq Dupq Evanghelie- am decis sq avem ckteva seri ‘n care sq ‘ncercqm sq transmitem mesajul Evangheliei acestor romani care locuiesc ‘n Londra. “n serile de 16, 17, 18 wi apoi pe data de 19 Septembrie la amiazq, vom avea ‘ntklniri speciale ‘n care se va cknta muzicq romkneascq crewtinq, wi mesajul Evangheliei va fi transmis celor prezenyi.

Ne rugqm ca Domnul sq ne scoatq ‘n cale ckyi mai mulyi romkni care sq asculte mesajul Evangheliei wi ‘n felul acesta Domnul sq le schimbe inimile wi sq se ‘ntoarcq de la cqile lor rele. Dorim ca romknii de aici sq ckwtige mai mult deckt doar bani, sq ‘wi ckwtige sufletele pentru eternitate.

Rugayi-vq, frayi wi surori, pentru lucrarea Domnului de aici, rugayi-vq pentru noi lucrqtorii de aici, rugayi-vq pentru romknii crewtini care se ‘nchinq ‘n bisericile Evanghelice de aici wi nu ‘n ultimul rknd rugayi-vq pentru mkntuirea romknilor din Londra. Mq rog ca Domnul sq vq punq pe inimq wi sq vq aducq aminte sq vq rugayi pentru noi.

Fiyi binecuvkntayi de Tatql.Fratele vostru ‘n HristosTeofil Harii - pqstor la Biserica

Baptistq Speranya Londra brsperantalondra@hotmail.com

Diaspora romkneascq

Lansqm un ‘nceput de dialog cu toyi aceia cqrora le pasq de soarta romknilor plecayi de acasq

1�

Ahead of the OSCE Conference on Tolerance and the Fight against Racism, Xenophobia and Discrimination on 13-14 September 2004 in Brussels, Forum 18 News Service http://www.forum18.org surveys some of the more serious discriminatory actions against religious believers that persist in some countries of the 55-member OSCE. Despite their binding OSCE commitments to religious freedom, in some OSCE member states believers are still fined, imprisoned for the peaceful exercise of their faith, religious services are broken up, places of worship confiscated and even destroyed, religious literature censored and religious communities denied registration. Forum 18 believes most of the serious problems affecting religious believers in the eastern half of the OSCE region come from government discrimination.

EASTERN EUROPE: OSCE CONFERENCE ON DISCRIMINATION– A REGIONAL SURVEY

By Felix Corley

INCHIzIYIA BISERICII ORTODOXE ROMkNQ

Criticq asprq a Departamentului de Stat al S.U.A. privind libertatea religioasq din Romania

Biserica Ortodoxq Romknq a fost aspru criticatq ‘ntr-un raport privind libertatea religioasq din Romknia elaborat de Departamentul de Stat al guvernului SUA, dat publicitqyii miercuri. Raportul aratq cq Biserica Ortodoxq s-a aratat ostilq ‘n faya <prozelitismului agresiv> al religiilor neo-protestante, wi publicq o listq de situayii ‘n care reprezentanyii Bisericii Ortodoxe

au intimidat sau au bruscat membrii unor religii minoritare. Departamentul de Stat al SUA acuzq totodatq guvernul Romkniei de favorizare a Bisericii Ortodoxe.

Acelawi raport incrimineazq Biserica Ortodoxq din Romknia(BOR) ca fiind un opozant ‘nverwunat al restituirii lqcawelor de cult ale Bisericii Greco Catolice, nayionalizate ‘n 1948, wi un beneficiar prioritar al fondurilor guvernamentale.

Raportul incrimineazq wi guvernul Romkniei, care <nu a fqcut nici un efort pentru a adopta o nouq lege care sq reglementeze

religiile, wi nu existq semnale de elaborare a unui proiect legislativ ‘n acest sens ‘n viitorul apropiat>, se aratq ‘n raport.

“n yarq sunt recunoscute 17 religii: cea ortodoxq, cea greco-catolicq, religia Romano-catolicq, ortodoxismul de rit vechi, protestantismul, Biserica Evanghelicq, Biserica Evanghelicq Romknq, Biserica Evanghelicq Augustinianq, Biserica Luteranq, cea Unitarianq, cea Baptistq, religia penticostalq, cultul adventist, cel armenian, Islamul, wi cultul „Martorii lui Iehova>. Raportul aratq cq membrii altor religii sunt liberi sq-wi exprime credinya,

1�

‘nsq nu se bucurq de sprijinul guvernamental.

GUVERNUL ROMANIEI PUNE PIEDICI

MINORITATILOR RELIGIOASE

Raportul Departamentului de Stat al SUA acuzq guvernul romkn cq exercitq o <influenyq considerabila> asupra vieyii religioase prin legi wi decrete. Cel mai relevant dintre acestea este decretul 177/1948, ‘ncq neabrogat, care permite un control vast al libertqyii religioase. Cu toate acestea, dewi nici un articol din decretul respectiv nu a fost abrogat, o serie de legi wi ordonanye emise ulterior combat o parte dintre articolele decretului 177.

“n plus, guvernul ‘mpiedicq religiile minoritare prin cerinyele impuse ‘nregistrqrii wi recunoawterii oficiale. <Guvernul solicitq grupurilor religioase sq se ‘nregistreze, dar nu existq nici o procedurq clarq pentru ‘nregistrarea grupurilor religioase ca religii. Guvernul a refuzat sq recunoasca o serie de grupqri religioase ‘ncq din 1990>, se aratq ‘n raport, care exemplificq situayia cu cazul organizatiei religioase <Martorii lui Iehova>. Dupq mai multe refuzuri explicite de a pune ‘n aplicare o hotqrkre a Curyii Supreme de Justiyie emise ‘n 2000 care solicitq ca Martorii lui Iehova sq fie ‘nregistrayi, wi dupq mai multe intervenyii din exterior, inclusiv ale ambasadei SUA la Bucurewti, guvernul a ‘nregistrat cultul la trei ani dupq emiterea hotqrkrii de cqtre Curtea Supremq. <Martorii lui Iehova> sunt primul grup religios care a primit acest statut dupa 1989, dupq Biserica Greco-Catolicq. Ambele au fost adaugate listei de 14 religii recunoscute oficial prin decretul 177 din 1948.

Autoritqyile romkne sunt <supuse presiunilor wi intimidate de clerul ortodox>

De aceeawi influentq negativq de care este acuzat guvernul se face vinovatq wi BOR, prin <rolul squ dominant ‘n majoritatea populayiei wi a liderilor de opinie, inclusiv ‘n comisiile pentru construcyia de noi lqcawe de cult>, se precizeazq ‘n raport. Potrivit Departamentului de Stat care citeazq unele relatqri, BOR se mai face vinovatq wi de tensiuni religioase, cauzate de incitqri ale preoyilor ortodocwi. <Mai multe grupqri religioase minoritare, care includ atkt religii recunoscute ckt wi nerecunoscute oficial au fqcut plkngeri credibile potrivit cqrora oficiali guvernamentali wi preoyi ortodocwi le-au ‘mpiedicat eforturile de prozelitism, au intervenit ‘n activitqyi religioase wi i-au discriminat (...) Autoritqyile locale tind sq fie tolerante, dar deseori sunt supuse presiunilor wi intimidate de clerul ortodox (...)

In unele cazuri, poliyia wi autoritayile locale au sprijinit tacit campanii sociale, din care unele au fost violente, ‘mpotriva prozelitismului>, se aratq ‘n raportul respectiv, care recunoawte ‘nsq cq <nu existq o inyelegere clarq din partea autoritqyilor asupra activitayilor care se constituie ‘n prozelitism>. Raportul exemplificq cu cazul „Martorilor lui Iehova>, cknd autoritayile locale i-au ‘mpiedicat ‘n construirea lqcawelor de cult ‘n Balw wi Feldioara. “n aceste douq cazuri, primarii au refuzat sq semneze autorizayiile de construcyie. Biserica adventistq a raportat un caz similar ‘n Carlibaba.

BOR SE ABTINE DE LA COMENTARII

BOR a fost principalul beneficiar al Comisiei pentru religie din cadrul Ministerului pentru Culte, Culturq wi Patrimoniu

National ‘n ce privewte construcyia de locawuri de cult. Astfel, din cele 197 de solicitqri aprobate de comisie anul trecut, mai bine de jumqtate au fost emise pentru BOR. “n plus, religia ortodoxq este favorizatq ‘n penitenciare. Preoyii ‘nchisorilor sunt numai de religie ortodoxq, wi au fost acuzayi de minoritqyile religioase citate ‘n raport de refuzul accesului clerului wi deservenyilor acestora ‘n penitenciare.

Dewi legea permite religiilor sq aibq cler militar care sq furnizeze servicii religioase ‘n unitqyile militare, cu douq excepyii, clerul militar este format exclusiv din preoyi ortodocwi. “n plus, <’n ciuda deschiderii declarate spre dialog, sub variate pretexte Biserica Ortodoxq a demolat biserici greco-catolice>, se mai aratq ‘n raport, exemplifickndu-se cu cazurile bisericilor din Vadu Izei (MM), Bqiwoara (CJ), Smig (SB), Tritenii de Jos (CJ) wi Craiova (DJ).

Contactat pentru a prezenta poziyia oficialq a BOR, purtqtorul de cuvknt al Patriarhiei Ortodoxe, pqrintele consilier Constantin Stoica, s-a abyinut de la comentarii. <Am intrat wi noi ‘n posesia acestui document azi (ieri-n. red.), ‘l traducem, urmknd ca ‘n ckteva zile sq avem o poziyie oficialq consistentq>, a declarat Stoica, adqugknd cq <nu am ce sq comentez ‘n momentul de fayq>. De precizat cq vicarul administrativ al Episcopiei Ortodoxe a Vadului Feleacului wi Clujului, preotul Iustin Tira, a catalogat cazurile punctuale de instigare prezentate de raportul Departamentului de Stat al SUA ca fiind <afirmayii gratuite>. <”n ce privewte eparhia noastrq, care se rezumq la judeyele Nqsaud wi Cluj, nu existq nici un caz de instigare>, a mai precizat Tira.

(Mihai PRODAN - Ziarul BUNA ZIUA ARDEAL din 16 Septembrie)

1�

O viayq condusq de scopurile lui Dumnezeu

Poate mai fericit numitq <O viayq netrqitq la ‘ntkmplare>, aceastq carte vq este recomandatq de Asociayie pentru studiul individual sau cu ‘ntreaga bisericq (patruzeci de zile consecutive de studiu). Cartea a fost tradusq prin iniyiativa fratelui Nelu Ciorbq din Portland. O puteyi cumpqra tot de la el pentru preyul de $12 (ieftiniri pentru cumpqrarea ‘n numqr mare). Vq rugqm sq consultayi rubrica <Cqryi care vq awteaptq> de la sfkrwitul revistei.

Maxime wi cugetqriSq fii crewtin ‘nseamnq, ‘n istorie, sq-yi asumi anumite riscuri, sq poyi ‘nfrunta pericole de pe poziyii de tqrie sufleteascq. Curajul, frayi crewtini, se dovedewte pknq la urmq a fi wi calea cea mai ‘nyeleaptq wi e nu numai o virtute, ci wi o datorie crewtineascq.

Ceilalyi sunt holograme, umbre, fantowe: vii sunt numai cei care-wi prefac ideile ‘n fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec pe plan existenwial conceptele wi visqrile planului ideativ – wi sunt deciwi a plqti, la nevoie, cu preyul ce nu poate fi tocmit, pretul maxim, singurul care nu ‘nwealq niciodatq, cel bun, pe nume: viaya. (...) Punerea ‘n joc a libertqyii wi a vieyii, mai mult deckt semn de yinutq moralq, e semn al trqirii. - Nicolae STEINHARDT

Credinya este coloana vertebralq a fiinyei noastre lquntrice.

Crewtinismul, dacq este fals, n-are nici o importanyq. Dacq este ’nsq adevqrat, crewtinismul este de cea mai mare importanyq! Ceea ce nu poate fi crewtinismul este ceva de importanyq medie. - C.S Le[is

Am auzit despre muribunzi care au zis: regret cq am fost un alcoolic,

cq am fost un ateu, cq am fost un agnostic, cq am fost pqcqtos, dar n-am auzit ‘ncq de nimeni care sq fi spus pe patul moryii: <“mi pare rqu cq am trqit o viayq crewtinq.> Wi ceea ce spunem pe patul moryii este singurul lucru care conteazq.

Pentru omul obiwuiut, nu este numai greu sq trqiascq o viayq crewtinq; este imposibil!

Crewtinismul este greu numai cknd este o meserie, nu un stil de viayq.

O viayq sfkntq are glas. Ea vorbewte chiar wi ‘n momentele de tqcere, fiind sau o continuq atracyie sau o perpetuq condamnare.

Dumnezeu a pus Biserica ‘n lume; Satan a pus lumea ‘n Bisericq.

Poyi fi confucianist fqrq sq-l cunowti pe Confucius, mahomedan fqrq sq-l fi cunoscut pe Mahomed wi budist fqrq sq-l cunowti pe Buda, dar nu poyi fi crewtin dacq nu te-ai ‘ntklnit personal cu Christos!

Dacq nu te simyi la fel de aproape de Dumnezeu ca pe vremuri, nu te mai ‘ntreba degeaba care dintre voi doi v-ayi mutat.

Crewtinismul nu falimenteazq niciodatq, doar unii crewtini falimenteazq.

<Patapievici vorbewte despre crewtinism cu o naturaleye pe care nu putem, neo-protestanyii, sq nu o invidiem: <Toate religiile de pknq acum au deschis un spayiu wi s-au instalat ’n ceva de ordinul lui. Singur crewtinismul a deschis un prilej, un timp wi o ocazie, wi de aceea <locul> crewtinismului nu este o substanyq, ci o formq a trecerii. Vechile religii aveau sanctuare, temple, locuri sacre: ele ’l duceau pe om undeva, fixin-du-l. Crewtinismul invocq un timp sacru, al ’ntrupqrii wi al parousiei, wi pretinde sq ne preia din locul ’n care ne aflqm, pentru a ne schimba definitiv situarea. Crewtinismul nu te confirmq niciodatq, nici mqcar pe sfinyi, ci te smulge din ceea ce ewti, pentru a te ’mbrqca ’n duhul pe care nu ’l poate controla nimeni. Crewtinismul nu este o pace a locului, ci un scandal al prefacerii.> - Alin Cristea

1�

Din revistele lui

De dincolo de ocean, ne vin cu regularitate revistele electronice ale unui truditor pentru frumos. Se numewte Alin Cristea, stabilit la Oradea. Pentru prospeyime, am sq le las fqrq diacritice, awa cum le primim pe Internet. Dacq aveyi posibilitatea, aceste extrase sunt un ghid spre cqryile care meritq comandate din Romknia.

Reviste electronice

confesional@ – revista lunara cu informatii si comentarii din spatiul confesional neo-protestant (100-150 k). Se distribuie la 4.000 de adrese la inceputul lunii.

bibliotec@ – buletin informativ despre cartile din Biblioteca lui Noe, infiintata la 1 iunie 2003 (100-150 \). Se distribuie prin email in data de 6 a fiecarei luni la 150 de adrese. Biblioteca lui Noe este o colectie de carti pusa la dispozitia publicului pentru imprumut. Oare ce carti ar fi luat Noe cu el pentru a-i convinge pe supravietuitori si pe urmasi de istoria rascumpararii pe care Dumnezeu a inceput-o inainte de darul frunzei de maslin si al curcubeului? Ce carti ti-ai lua intr-un sejur lacustru de cel putin 40 de zile sau chiar de jumatate de an? Ce carti ti-ai lua sa-i citesti fiului ce o sa-ti duca numele sau fetei pe care o pregatesti pentru viata pe aceasta planeta? Alaturi de cartile de teologie/religie se gasesc pe raft romane de referinta, dictionare si carti pentru copii.

revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Dilema veche, Romania literara, ziarul de duminica, Observator cultural, Adevarul literar si artistic) (100-150 \). Se afiseaza saptaminal (de obicei lunea) pe portalul cultural Liternet. <Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!> (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 400 de abonati in [ee\end.

no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 \) <Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de <No comment>, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ^manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii^.> (Radu Cosasu) Se distribuie la 500 de abonati in [ee\end.

Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un

mesaj la alinpm@]ahoo.com

CQRYI “N REzUMAT

Pierre Brunel (coord.), Miturile secolului XX, 2 vol., Editura Univers, Bucuresti, 2003

Miturile secolului XX, apqrut ‘n 1999 la Editions du Rocher, aduce ‘n atenyia publicului personaje, idei wi evenimente interpretate prin grila unei lecturi mitologice. Dacq imaginarul oamenilor din alte vremuri a plqsmuit mituri wi personaje fabuloase, apetenta pentru mituri nu a dispqrut ‘n vremurile moderne: Peter Pan, Asterix, Tarzan wi Fran\enstein, Superman, ca wi Maril]n Monroe sau Elvis Presle], sunt creayii ale publicului, indiferent dacq au avut o existenyq realq ori s-au nqscut ‘n imaginayia unui scriitor sau a unui creator de benzi desenate. Pierre Brunel explicq formarea miturilor prin cristalizarea unor idei care plutesc ‘n inconwtientul colectiv, puternic influenyate de fascinayie sau repulsie.

Internetul, clonarea, algele uriawe, nazismul, stalinismul, pericolul galben, broscuya (Vol\s[agen), femeia fatalq, motocicleta, Visul American, toate acestea wi-au pus amprenta asupra secolului XX la fel de puternic cum vechile civilizayii au fost marcate de miturile lor.

Visul American<The American dream> este o

expresie consacratq a folclorului ideologic american, vehiculat de ckteva decenii de oratori politici, editorialiwti sau istorici. <The American dream> desemneazq un proiect nayional precum wi o mulyime de aspirayii individuale de realizare personalq, awa cum au toyi oamenii. Visul american a fost prezent chiar din momentul stabilirii primilor coloniwti: fiecare urma sq trqiascq ‘ntr-o libertate biblicq wi sq se consacre ‘n sfkrwit misiunii sale pqmkntewti fqrq piedicile puse de

20

societatea decadentq wi coruptq a Vechiului Continent. “n acest fel ar contribui la crearea unei mari nayiuni al cqrei exemplu le-ar cuceri pe celelalte. Toate acestea ar fi comparabile cu stabilirea evreilor pe Pqmkntul Fqgqduinyei: mai mulyi autori au pus ‘n evidenyq aceastq similitudine, amintind cq primii americani ‘ncercau din rqsputeri sq se conformeze modului de viayq descris ‘n Vechiul Testament. Wi faptul cq un oraw ‘ntemeiat ‘n 1700 ‘n Connecticut se numewte Ne[ Canaan nu e deloc ‘ntkmplqtor.

Chiar de la origini, visul american era deci marcat de un simy al predestinqrii care a influenyat puternic politica americanq de dupq rqzboiul de Independenyq wi i-a conferit acea nuanyq arogantq care ‘i surprinde atkt de mult pe strqini. De aici provine acel sentiment ‘nnqscut la toyi locuitorii Lumii Noi cq tot ce este american e superior tocmai pentru cq este american.

Eric Hobsba[n, Secolulextremelor, Editura Lider, Bucurewti, 1994

Distrugerea trecutului squ, mai degrabq, a mecanismelor sociale care leagq experienya contemporanq de cea a generayiilor mai vechi este unul dintre cele mai caracteristice fenomene de la sfkrwitul secolului al XX-lea. Cea mai mare parte a tinerilor wi tinerelor de la acest sfkrwit de secol trqiesc ‘ntr-un fel de prezent perpetuu, lipsit de orice relayie cu trecutul istoric al epocii prezente. Aceasta face ca istoricii a cqror meserie este sq yinq minte ceea ce uitq alyii sq fie cu atkt mai necesari la sfkrwitul mileniului al doilea. Dar tot din acest motiv, ei trebuie sq fie mai mult deckt niwte simpli cronicari, memoratori wi compilatori, dewi wi acestea fac parte din funcyiile inerente ale istoricului.

Cartea de fayq nu-wi propune sq relateze povestea perioadei de care se ocupq Durata Scurtq a Secolului al XX, adicq din 1914 pknq ‘n 1991, dewi cei care au fost ‘ntrebayi de ckte un student american dintre cei mai inteligenyi dacq expresia cel de-al doilea rqzboi mondial- ‘nseamnq cq a existat wi un prim rqzboi mondial- ‘wi dau seama cq, uneori, nici cele mai elementare cunowtinye cu privire la faptele wi evenimentele din secolul XX nu sunt cunoscute. Scopul meu este sq ‘nyeleg wi sq explic de ce lucrurile au luat ‘ntorsqtura pe care au luat-o wi cum depind unele de altele.

Lumea care s-a fqrkmat la sfkrwitul anilor ^80 a fost lumea modelatq de impactul revoluyiei ruse din 1917. Toyi am fost marcayi de ea ‘n awa mqsurq, ‘nckt ne-am obiwnuit sq ne gkndim la economia industrialq modernq ‘n termenii unei opoziyii binare, capitalism- wi socialism- fiind alternative care se exclud reciproc, cqci una este identificatq cu economiile organizate dupq modelul URSS, cealaltq, dupq modelul american. Acum ar trebui sq ne fie clar faptul cq a fost o construcyie arbitrarq wi, ‘ntr-o oarecare mqsurq artificialq, care nu poate fi ‘nyeleasq deckt ‘ntr-un anumit context istoric.

Chiar wi lumea care a supravieyuit dupq Revoluyia din Octombrie este o lume ale cqrei instituyii wi funcyiuni au fost modelate de cei care s-au aflat ‘n tabqra ckwtigqtorilor celui de-al doilea rqzboi mondial. Cei care au fost de partea ‘nfrknyilor sau au avut vreo legqturq cu acewtia au fost nu numai reduwi la tqcere, ci au fost, practic, wterwi din istorie wi din viaya intelectualq, rqmknknd sq joace numai rolul duwmanului - ‘n drama mondialq a ‘nfruntqrii dintre Bine wi Rqu. (Acelawi lucru s-ar putea sq se ‘ntkmple acum cu cei care au pierdut rqzboiul rece din cea de-a doua jumqtate a secolului, dewi probabil cq nu ‘n aceeawi mqsurq wi nici pe aceeawi duratq.)

Aceasta este pedeapsa pe care o primim pentru cq am trqit ‘ntr-un secol al rqzboaielor religioase. Intoleranya este caracteristica principalq. Chiar wi cei care fac caz de pluralismul non-ideologiilor nu considerq cq lumea este suficient de mare pentru coexistenya permanentq cu religiile rivale de secole ‘ntregi. Confruntqrile religioase sau ideologice, ca cele care au format conyinutul secolului, construiesc baricade ‘n calea istoricului, a cqrui sarcinq principalq nu este sq judece, ci sq ‘nyeleagq ceea ce putem ‘nyelege cel mai puyin. Dar ceea ce stq ‘n calea ‘nyelegerii noastre nu sunt numai convingerile noastre pqtimawe, ci wi experienya istoricq ce le-a format. Primele sunt mai uwor de depqwit, pentru cq nu existq nici un pic de adevqr ‘n expresia francezq atkt de des citatq <tout comprendre c^est tout pardonner> (a ‘nyelege totul ‘nseamnq a ierta totul).

Nu numai cq a fost, ne’ndoielnic, cel mai ucigaw dintre toate secolele cunoscute, atkt prin scara, frecvenya wi durata rqzboaielor de care a fost plin wi care au ‘ncetat pentru scurt timp ‘n anii ^20, dar wi prin amploarea nemai’ntklnitq a catastrofelor umane pe care le-a provocat, de la cea mai cumplitq foamete din istoria omenirii la genocidul sistematic. Spre deosebire de durata lungq a secolului al XIX-lea, care a pqrut wi chiar a fost o perioadq aproape ne’ntreruptq de progres material, intelectual wi moral, adicq de ‘mbunqtqyire a condiyiilor de viayq civilizatq, el a marcat, ‘ncepknd din 1914, o regresie fayq de standardele considerate atunci drept normale ‘n yqrile dezvoltate wi ‘n sknul clasei de mijloc wi despre care se credea cu convingere cq se vor rqspkndi wi ‘n regiunile mai ‘napoiate wi ‘n pqturile mai puyin luminate ale populayiei.

21

Perspective profetice

Chuc\ Missler, un teolog wi un de wtiinyq american pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: http://[[[.\house.org/strategictrends/Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le socotim de interes general pentru noi toyi.Iatq ‘n primul rknd care sunt cele zece miwcqri mondiale de care este vorba:

zece perspective profetice

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Ameninyarea Islamului Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 2:76. Ameninyarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Wansa Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazqCu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurce ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

1. Arme de distrugere

Tehnologia modernq a pus la ‘ndemkna nayiunilor de pretutindeni mijloce pentru controlarea populayiei prin armele de distrugere ‘n masq.

Nu numai nayiunile bogate ‘wi pot permite aceasta, ci wi cele sqrace. Astqzi, aproape oricine ‘wi

poate permite sq cumpere arme care ‘n urmq cu 50 de ani nu erau ‘ncq nici imaginabile.

Acest arsenal de distrugere modern nu include numai arme clasice ca: rachete, tancuri, avioane, vapoare wi submarine, dar wi alte arme mult mai puyin costisitoare, ca cele de naturq chimicq, de exemplu. “n plus, arme

de ‘naltq tehnicitate ca: ochelari de vqzut pe ‘ntunerec, mijloace de supraveghere wi urmqrire prin satelit, camere de supraveghere, computere de pqstrarea datelor wi tot felul de alte dispozitive pot fi procurate de pe piaya liberq wi transformate foarte uwor pentru folosirea ‘n domeniul militar sau poliyienesc.

Zilele Rqzboiului Rece par blknde ‘n comparayie cu nesiguranya de astqzi, ‘n care nu mai wti cu certitudine cine este asociat, ci cine wi ‘mpotriva cui. Nayiunile ‘wi schimbq direcyia wi alianyele peste noapte, dupq cum le dicteazq propriile lor interese. Totul se vinde wi totul este de vknzare.

Lumea bipolarq de pe vremea celor douq supraputeri, America wi Uniunea Sovieticq, a dispqrut, fqcknd loc nesigurelor alianye de astqzi. Pknq wi awa ziwii aliayi de azi au ajuns ‘n pragul de a declara rqzboi unul altuia.

Nayiuni care erau ‘n trecut ne’nsemnate wi nu contau ‘n balanya mondialq de putere yin astqzi ‘n wah invincibilii giganyi de altqdatq, America wi Rusia.

Pe mqsurq ce tehnologia devine din zi ‘n zi mai sofisticatq, este din ce ‘n ce mai uwor sq-yi poyi imagina cum un om de talia <omului fqrqdelegii> profeyit ‘n Biblie se va putea ridica sq domine wi sq supravegheze toatq populayia pqmkntului, ca un dictator planetar.

Este suficient sq ne ‘ngrozim gkndindu-ne ce ar fi putut face Hitler ‘n cel de al doilea rqzboi mondial, dacq ar fi avut la ‘ndemknq mijlocele pe care le va stqpkni viitorul dictator anunyat de Biblie.

Pentru confirmarea curentului profetic numit <Pericolul armelor de distrugere ‘n masq>, este suficient sq citiyi ‘n marile

22

cotidiene. ElBardei, weful agenyiei de veghere din cadrul Nayiunilor Unite declarq cq nu mai puyin de 40 de state au sau sunt foarte aproape de a avea arme atomice.

Orickt de ‘nfricowqtoare este aceastq perspectivq, noi dorim sq vq atragem atenyia asupra unei alte arme. De data aceasta nu este vorba despre una de distrugere ‘n masq, ci una de control ‘n masq. Ceea ce se urmqrewte nu este nici mai mult, nici mai puyin deckt un control mondial asupra minyilor oamenilor.

Armele psihotronice

Influenya câmpurilor electromagnetice asupra creierului uman

Creierul uman este centrul tuturor sferelor de creayie wi de simyire, este generatorul de idei, de emoyii, este centralizatorul necesitqyilor wi senzayiilor ‘ncercate de om. Sintagma celebrq wi folositq extensiv ‘n ultimii 50 de ani <Cine detine informayia, deyine puterea> a devenit insuficientq ‘n zilele noastre. Poyi sa deyii informayia, dar dacq modul de folosire nu va fi eficient ‘n scopul de a canaliza comportamentul uman? Atunci, trebuie localizat centrul care deyine acea informayie astfel inckt printr-o prelucrare adecvatq a acestui centru, el sq ofere decizia doritq de cel ce urmarewte un anumit scop. Sau poyi sq extragi mai usor informayia din acel centru, dacq este stimulat awa cum trebuie. Acest centru nu este altul deckt creierul uman, ultima barierq ‘n calea influenyelor exterioare. Noua sintagmq va fi definitq cam ‘n felul urmator: <Cine stqpknewte mijloacele de influenyq asupra creierului uman, va stapkni lumea.>

Desi ignoranya noastrq, ca umanitate, ‘n ceea ce privewte cunoawterea propriului creier este destul de mare, acest lucru nu a ‘mpiedicat experimentele care

sq conducq la o cunoawtere mai deplinq. Numai cq, awa cum s-a ‘ntâmplat ‘n multe cazuri celebre, cauyi ceva wi dai peste altceva. Este modul ‘n care a fost descoperitq wi bomba atomicq, ce trebuia de fapt sq fie un generator de energie mai eficient decât cele existente. Awa s-a ‘ntâmplat wi cu creierul uman. Pornind de la realizarea unor dispozitive de analizq a creierului care au un scop pozitiv, cum ar fi RMN (dispozitivul cu rezonanyq magneticq) sau cele care fac electroencefalogramele, ‘ntrebarea care s-a pus la un moment dat, datq fiind depqwirea oarecum a erei atomice ‘n sensul influenyei radiayiilor nucleare asupra corpului uman, a fost: <Dacq pericolul uzitqrii armelor nucleare duce la dispariyia oamenilor, de ce sq nu cqutqm mijloace non-letale de a controla masele de oameni ce se pot ‘mpotrivi unei direcyii impuse; adicq, sq ne folosim eficient de acele mase de oameni, wi nu sq le distrugem, cqci ‘n cazul armelor nucleare nici oamenii nowtri n-ar putea popula un mediu afectat>.

Iatq cum principiul eficienyei - considerat ‘ncq din anii ^70 cq poate conduce la distrugerea creativitqyii wi adevqratului progres (Bertrand de Jouvenal), alqturi de <apqrarea drepturilor omului> - nu mai vrem sq vedem sânge vqrsat la televizor, au condus la dezvoltarea unor subtile metode de a controla lumea prin oamenii care o reprezintq. Astfel au apqrut armele non-letale, care nu distrug, nu rqnesc vizibil oamenii, constituind o metodq <mai umanq> de a reduce la tqcere glasurile care strigq din stradq ‘n numele unor revendicqri.

Un exemplu notabil al influentei electromagnetice asupra organismului uman este <Experimentul Philladelphia>, care speculat ‘n diverse moduri nu a putut autentifica teleportarea, dar efectele asupra echipajului au fost extraordinare, lqskndu-i afectayi neurologic pe tot restul vietii, sau

chiar cauzându-le moartea.

Dewi cercetqrile asupra acestor arme sunt plasate ‘n timp pe la ‘nceputul secolului XX, ele s-au dezvoltat ‘n douq direcyii conform situayiilor ce apar ‘n societate: pentru grupuri de oameni ce trebuie controlayi ‘n stradq, mijloacele de care dispun foryele de ordine sunt de tipul coercitiv, dar nu letal, cum sunt jeturile de apq sau spuma imobilizatoare, plasele, electrowocuri aplicate pe scurtq duratq; a doua categorie, armele psihotronice, este ceva mai specialq wi ea a fost testatq mai ‘ntki pe animale (‘n numele <respectului fayq de viayq>, mai ales a oamenilor). Din rkndul lor putem aminti aparate cu infrasunete pentru alungarea câinilor. Aceastq categorie de arme este destinatq acyionqrii asupra individului. Rafinamentul acestor arme este greu de evaluat, dar trebuie precizat ‘n spiritul celor spuse mai devreme cq destinayia initialq nu a fost aceea de armq, ci de instrument medical pentru tratarea afecyiunilor neuronale sau psihiatrice (‘n URSS, ‘n anii ^20 se folosea aparatul LIDA pentru tratarea nevrozelor wi depresiilor ‘n cadrul unui spital de veterani). Dar cum mintea umanq a dualizat orice creayie transformând totul wi ‘n tratament wi ‘n armq, urmqtorul pas a fost dezvoltarea armelor speciale care sq acyioneze asupra voinyei umane, asupra organismului etc.

Printr-o documetare sumarq pe Internet, oricine poate afla istoria acestor arme, felul ‘n care ele au evoluat odatq cu dezvoltarea tehnologicq, mai ales ‘n domeniul radio. O carte asupra acestui subiect este publicatq pe site-ul organizatiei CAHRA (Citizens Against Human Rights Abuse http://[[[.dcn.davis.ca.us/`[elsh/index.htm) wi este numitq:

<THE 1950^s SECRET DISCOVER} OF THE CODE OF THE BRAIN: U.S. and Soviet

2�

Scientists Have Developed the |e] to Consciousness for Militar] Purposes. Ho[ The U.S. Government {on the Arms Race to Control Man>.

Este scrisq de Cher]l {elsh, constituind un document relevant wi foarte cuprinzqtor ‘n ceea ce priveste istoria, structura wi cazurile ce afirmq existenya wi modul de folosire a acestor arme. Vom ‘ncerca sq sintetizqm mai jos unele informayii din aceastq carte, precum wi din alte surse, astfel ‘ncât sq deschidem opiniei publice posibilitatea de a vedea o parte din viitorul potenyial al omenirii.

Dat fiind interesul guvernelor, manifestat prin intermediul fortelor de ordine ‘n care includem wi zonele militare, de a avea controlul absolut asupra oamenilor, s-a produs acea masivq infuzie de capital ‘n cercetqrile de gqsire a cheii conwtiinyei umane. Scopul final este de citire, decodare wi de simulare a semnalelor creierului uman vizat pentru a fi transmise victimei, astfel procesul de control a victimei este total. Cei mai mulyi oameni de wtiinyq sunt de acord cq determinarea codului cerebral ar fi o descoperire extraordinarq, awa cum au fost proiectul Manhattan pentru dezvoltarea bombei nucleare, sau proiectul Star[ars pentru dezvoltarea tehnologiilor militare spayiale. In 1940, atât Rusia cât wi SUA au lansat aceastq cursq, wi cum Rqzboiul Rece nu a constituit decât premiza vizibilq a acestei curse wi care avea responsabilitatea asigurqrii informayiilor de o parte wi de alta a stqrii curente ‘n ceea ce privewte stadiul acestor cercetqri, putem spune cq acest rqzboi a fost un razboi al inteligenyei, al cunoawterii, al spionajului industrial wi politic, iar ‘n momentul de fayq trqim faza de experimentare a noutqyilor tehnologice destinate rqzboiului. “ntrebqrile care apar ‘n momentul ‘n care cineva aflq de asemenea

arme, sunt: <Cum au putut fi ascunse cercetqrile de un asemenea fel?>

Cum? Este simplu: prin negare, prin manipularea teoriilor wtiinyifice, astfel ‘ncât sq nu fie nimic transparent ‘n ceea ce privewte scopurile finale. De exemplu, SUA nega teoria efectelor <non-termale> a radiayiilor electromagnetice (ea a devenit transparentq paryial datoritq comercializqrii tehnologiei GSM, prin avizqrile date de unii oameni de wtiinyq despre efectele pe care le au radiayiile electromagnetice de o anumitq putere wi frecvenyq asupra creierului uman, efectele neurologice resimyite de utilizatori sub forma depresiilor, oboselii cronice, irascibilitqtii, devenind prea vizibile pentru opinia publicq), pe când ‘n literatura wtiinyificq ruseascq existq dovezi publicate ‘nca din 1920, alte exemple fiind legate de tratarea victimelor care au avut curajul sq semnaleze aceste experimente ilegale ca <nebuni>, discredi-tându-i astfel ‘n viaya socialq. Aceastq atitudine de ascundere a informayiilor wtiinyifice nu poate decât sq sugereze dezvoltarea unei tehnologii militare.

Pentru a aduce câteva dintre concluziile wtiinyifice wi pentru a nu lqsa cititorul fqrq repere concrete ‘n ceea ce privewte aceste arme psihotronice, dqm mai jos ckteva date cu frecvenyele la care rqspunde sistemul cerebral uman wi formele simptomatice de manifestare (Date preluate de pe site-ul http://[[[.tuvpo.com/ren/ren2e.html).

Cortex-ul controlului motrice este afectat de frecvenye de pknq la 10 Hz wi coordoneazq impulsurile motorii.

Cortex-ul auzului este afectat de fracvenye de pknq la 15 Hz wi coordoneazq sunete care traverseazq (eludeazq) urechea internq.

Cortex-ul vizual este afectat de frecvenye pknq la 25 Hz wi coordoneazq imagini transmise creierului eludând ochii (halucinayii).

Sistemul senzorial somatic este afectat de frecvenye de pknq la 9 Hz, care dau nawtere la senzayia de atingere - fantomq.

Centrul gândirii este afectat de frecvenye de pknq la 20 Hz wi influenyeazq gânduri induse ‘n subconstient.

Datele de mai sus aratq efectele armelor electromagnetice secrete asupra oamenilor conform unor rapoarte cunoscute. Se presupune ca Agenyia de Securitate Americanq (ASA) dispune de aceasta tehnologie ‘nca din anii ^60 wi una dintre dovezi este procesul lui John St.Clair A\[ei care a fqcut o plângere contra Agenyiei Nationale de Securitate (NSA), acest proces fiind ‘ncq ‘n derulare. Site-ul de mai sus precizeazq cq aceastq tehnologie este folositq ‘n aviayia militarq. Existq bqnuiala cq astfel de dispozitive sunt folosite la baza militara din }ncirli\, Turcia. Un caz celebru menyionat este cel al ambasadorului SUA la Moscova ‘ntre anii 1960-1965, a cqrui moarte ‘n ambasadq a fost pusq pe seama unor efecte electromagnetice ‘ncq necunoscute. Alte documente aratq derularea unor proiecte care au ca scop influenyarea metabolismului uman de la distantq (320 \m) wi chiar cauzarea moryii.

Controlul silenyios al minyii wi super-calculatoarele

Mecanismul de alterare a minyii se bazeazq pe tehnologia purtqtoarei subliminale: Spectrul Imprqwtiat de Sunete Tqcute (Silent Sound Spread Spectrum - SSSS), numit uneori <S-`uad> sau <S`uad>. Acesta a fost dezvoltat de cqtre Dr. Oliver Lo[er] din Norcross - SUA, wi este descris ‘n brevetul american #5,159,703, <Sistem silenyios, Subliminal Silent,

2�

de Prezentare>, brevet datat 27 octombrie 1992. Din rezumatul brevetului citim:

<Un sistem de comunicayie silenyios ‘n care purtqtoarele nonaurale, ‘n domeniul frecvenyelor audio foarte joase sau foarte ‘nalte sau ‘n spectrul adiacent de frecvenye ultrasonice sunt modulate ‘n amplitudine sau ‘n frecvenyq cu informayia doritq wi apoi propagate acustic sau prin vibrayii, pentru a fi induse ‘n creier, ‘n mod uzual prin intermediul boxelor, cqwtilor sau traducqtoarelor piezoelectrice. Purtqtoarele modulate pot fi transmise direct wi ‘n timp real sau pot fi ‘nregistrate wi stocate convenabil pe medii mecanice, magnetice sau optice pentru o transmisie ulterioarq sau repetatq cqtre receptor.>

Conform documentayiei de la firma Silent Sounds, Inc., acum este posibil ca prin folosirea super-calculatoarelor sq fie analizate modelele emoyionale umane ‘ncifrate ‘n electroencefalograme, sq fie reproduse aceste modele, apoi sq fie ‘nregistrate ca <set de semnqturi emoyionale> ‘ntr-un alt calculator wi, dupq dorinyq, <sq fie induse silenyios pentru a schimba starea emoyionalq a fiinyei umane yintq>.

Silent Sounds, Inc. susyine cq este interesatq doar ‘n inducerea emoyiilor pozitive, dar perspectiva militarq nu este chiar atât de limitatq. Dovada este cq acest proiect aparyine Departamentului Apqrqrii Americane. Ed[ard Tilton, presedintele lui Silent Sounds Inc. spune urmqtoarele despre S-`uad ‘ntr-o scrisoare datatq 13 decembrie 1996:

<Toate documetele tehnice, au fost clasificate de cqtre guvernul american wi nu avem permisiunea sq dezvqluim detalii exacte... ‘nregistrqm benzi wi CD-uri pentru guvernul german, wi chiar pentru fostele yqri ale Uniunii Sovietice! Toate acestea cu permisiunea

Departamentului de Stat american, desigur... Sistemul a fost folosit ‘n operayiunea <Furtunq ‘n Dewert> (Ira\) cu un succes destul de mare.>

Ilustrarea graficq <Manipularea setului de reacyii induse alfa pânq la teta> (<Induced Alpha to Theta Biofeedbac\ Cluster Movement>) care ‘nsoyeste documentayia este etichetatq #AB 116-394-95 NESECRET wi este un extras despre <cea mai versatilq wi mai sensibilq mawinq pentru electroencefalografie>. Mawina are posibilitatea de a amplifica semnalul de 200.000 de ori comparativ cu alte mawini limitate la nivelul de circa 50.000 de ori. Super-mawina este controlatq de <cel mai rapid calculator> folosind o tehnologie ce filtreazq zgomotul, similarq cu cea folositq pe submarinele nucleare pentru detectarea obiectelor mici la distanye foarte mari.

CLONAREA EMOYIILORPrin folosirea acestor

calculatoare care amplificq EEG oamenii de wtiinyq pot identifica wi izola <seturile de semnqturi emoyionale> de joasq amplitudine, sq le sintetizeze wi sq le ‘nregistreze pe un alt calculator. Cu alte cuvinte, prin studierea caracteristicii subtile a modelelor creierului uman la un moment când subiectul trqiewte o anumitq emoyie, cercetqtorii au fost ‘n stare sq identifice modelele concomitente de unde cerebrale wi acum pot sq le reproducq. <Aceste seturi sunt apoi folosite pentru a modula frecvenyele purtqtoare de tip silentios ‘n scopul de a produce <yintei umane> aceeawi emoyie la un moment de timp ales!>

APLICAYIILE SISTEMULUIAici sunt implicate mult

mai multe lucruri decât un simplu sistem subliminal. Existq numeroase tehnologii brevetate care pot suporta modularea

frecvenyei purtqtoare pentru a produce tot felul de efecte asupra unei yinte umane individuale sau colective.

Se pare cq existq douq metode folosite ‘n asemenea sisteme. Una se referq la inducerea directq a microundelor ‘n creierul subiectului, pentru operayiuni de la distanye mici. Cealaltq, ca ‘n descrierea de mai sus, folosewte frecvenyele purtqtoare folosite uzual ‘n radio wi televiziune.

Departe de a considera necesitatea folosirii unor asemenea sisteme ca armq contra unei persoane, sistemul descris are aplicayii pozitive nelimitate. Totuwi, faptul cq sunetele sunt subliminale le face virtual nedetectabile wi posibil periculoase pentru publicul larg. “ntr-o aplicayie mai convenyionalq, SSSS poate folosi comenzi vocale ca un fel de asistent pentru sistemele de securitate. Dincolo de difuzarea muzicii pe care o auziyi ‘n magazine pot exista mesaje ascunse pentru a ‘ncuraja cumpararea unui anumit produs. Rezultatul este coplesitor.

Uzul acestei tehnologii pe piaya liberq este ‘n forma benzilor pentru auto-’ncurajare; benzile cu afirmayii pozitive, pentru relaxare wi meditayie, precum wi metode de mqrire a capacitqyii de memorare.

“ntr-un context medical, aceste sisteme pot fi folosite cu mari avantaje ‘n tratamentele psihiatrice wi a problemelor psiho-somatice. Ca sistem de remediere a surzeniei este de neegalat.

(Promisiuni, promisiuni. Aceasta este cea mai pozitivq folosire a acestei tehnologii in ultimii 30 de ani. Dar surzii sunt tot surzi, iar armata are acum o armq pentru a o experimenta pe oameni cu un auz perfect.) ....

(Continuare ‘n numqrtul viitor)N.E. - Din <Pelerinaj acasq>

- martie 2002

2�

Rubrica Pqstorului

DepemasadelucrualuiJohnMacArthur

Zece motive pentru care sunt Pqstor

YinmintecqatuncickndamcititexcelentabiografiealuiJonathanEd[ardsscrisqdeIainMurra]amajunssqmqidentificfoartemultcusuferinyele‘nduratetimpde25deanicapqstorlaaceiawibisericqdeacestomalluiDumnezeu.Maialescqdupqtoatqaceastqslujire,turmaluiavotatsq-ldeaafarq...

SuntpqstorlabisericaGraceCommunit](LosAngeles)deaproapetreizeciwicincideani.Cutoatecqnu-mi‘ntrevqdosoartqcaaluiEd[ards,wtiupepieleameace‘nseamnqsqtrqiewti‘nconflicte,atkt‘nbisericq,cktwi‘nafaraei.

M-amgknditvreodatqsq-midaudemisia?Trebuiesqadmitcqsuntocazii‘ncarepknqwialternativadea-mickwtigaexistenyasqpkndlawanyuriestemultmaiuwoarqwimaidepreferat.Totuwi,mulyumescDomnuluicarem-achematsqfiupqstorcqn-amajunsniciodatqsqmqgkndescserioslapqrqsirealucrqrii.

Decurknd,cinevami-asugeratcqwidacqarfisqrenunylapqstorire,awavea‘ncqoslujire

rodnicqdacqawcontinuasqprediclaconferinye,sqscriucqryiwidacqmi-awcontinualucrarealaradiowievitkndastfel<tensiunilewine’nyelegerile>dinlucrareadirectqcuoamenii.Reacyiameainterioarqafostcqamcelpuyinzecemotivepentrucaremqsimtconsacratlucrqriipastorale.

1.BisericaestesingurainstituyiepecareapromisChristoscqovazidi,ova‘ngrijiwiovabinecuvkntaEl‘nsuwi.DomnulIsusn-aspusnici<VoiveyizidiBisericaMea>winici<Euamsqzidescbisericilevoastre>.RelayiaLuicuBisericaesteunadirectqwipersonalq,fqrqintermediari:

<EuvoizidiBisericaMeawiporyilelocuinyeimoryilornuovorputeabirui>(Matei16:18).

ScopulluiChristos‘nlumeadeastqziestesqchemelaSineunpoporrqscumpqratcaresqexistepentrulaudaslaveiSale.SimtomarecinstewiomarerecunowtinyqsqactivezalqturideEl‘naceastqglorioasqlucrare.

2.NucredcqpoyislujiluiDumnezeu‘nafaraBisericii.ToatefuncyiunileplanuluipentrurqscumpqrareaalewilorLuisuntactivenumai‘nsknulacesteicongregayiideoameni.NupoyilucrapentruMireleeterndacqteseparideMireasaLuicareumblqdeocamdatqprinprafulpqmkntului.Nupoyilucra<pentruBisericq>dacqnupoyista<’nBisericq>.Adunareaestelocul‘ncareDumnezeuvreacaceidinfamiliaSasqse‘ntklneascq,sqcelebrezeCinaDomnului,sqlaudeNumeleLui,sqsesprijineascqwisqse‘ncurajezeuniipealyii.Simtodeosebitqbucuriesqchem,asemeneapsalmistului,poporulla‘nchinare:

<Veniyisqne‘nchinqmwisqnesmerim,sqneplecqmgenunchiul‘nainteaDomnului,Fqcqtoruluinostru!CqciElesteDumnezeulnostru,winoisuntempoporulpqwuneiLui,turmapecareopovqyuiewtemknaLui...Oh,deayiascultaaziglasulLui!(Ps. 95:6-7).

3. Cel mai de seamq mijloc prin care Dumnezeu a ales sq rqspkndeascq harul este predicarea Cuvkntului. Apostolul Pavel ‘i poruncewte lui Timotei: <Propovqduiewte Cuvkntul> (2 Tim. 4:2). “n fiecare duminicq am privilegiul de a predica mesajul lui Dumnezeu cqtre poporul Squ, un mesaj de har, prin care El ‘i mkntuiewte wi-i transformq pe oameni.

4. Sunt un ‘mpqtimit al studiului wi al pqrtqwiei personale cu Dumnezeu. Existq o parte a lucrqrii pqstorului pe care o pot vedea oamenii wi una intimq pe care numai Dumnezeu o wtie. S-ar putea sq nu predic deckt trei ore pe sqptqmknq, dar studiez trei zeci de ore pentru aceasta, iar acele treizeci de ore petrecute ‘n fiecare sqptqmknq numai cu Dumnezeu sunt pentru mine un sfknt wi scump privilegiu.

5. Sunt direct rqspunzqtor ‘naintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor pe care mi i-a ‘ncredinyat sq-i pqstoresc. Ca predicator la radio nu rqspund de felul ‘n care oamenii ascultq wi ‘mplinesc cuvintele mele. Ca pqstor al bisericii ‘nsq am o relayie asemqnqtoare cu aceea dintre un cioban wi oile sale. Trebuie sq le ‘ngrijesc ca unul <care are sq dea socotealq de ele> (Evrei 13:17).

2�

6. Sunt deasemena direct rqspunzqtor oamenilor din biserica mea. Tot ce sunt wi fac este ‘naintea ochilor lor. Pqstorul trqiewte ca ‘ntr-o casq de sticlq.

Oamenii pot vedea viaya mea wi a familiei mele, cu toate calitqyile wi cu toate slqbiciunile noastre. Mq bucur sq fiu cunoscut de toyi wi sq simt din partea tuturor ‘ncurajarea de a deveni cu fiecare zi mai mult un om dupq inima lui Dumnezeu.

7. “mi place provocarea de a alcqtui o echipq puternicq de conducere spiritualq din oamenii pe care Dumnezeu mi i-a dat ‘n bisericq. Cknd cineva ‘ncepe o companie ‘n societate, el are luxul de a angaja pe cine-i place wi de a face o selecyie necruyqtoare. Este cu totul altfel sq ‘ncerci sq zidewti o echipq de succes cu oamenii chemayi de Dumnezeu, ‘ntre care <nu sunt mulyi înyelepyi în felul lumii, nici mulyi puternici, nici mulyi de neam ales> (1 Cor. 1:26). Dumnezeu ‘wi aratq puterea demonstrknd lumii cq cei considerayi <ciurucuri> ‘n societate sunt pietrele Lui cele mai preyioase:

<Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sq facq de ruwine pe cele ‘nyelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sq facq de ruwine pe cele tari. Wi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, wi lucrurile dispreyuite ...> (1 Cor. 1:27-28).

8. Lucrarea de pqstor te face sq cunowti wi sq guwti viaya ‘n toate dimensiunile ei. Eu pot sq ‘mpqrtqwesc bucuria unor pqrinyi la nawterea copilului lor wi durerea unor copii la moartea mamei sau tatqlui lor, amplific bucuria de la nunyi wi ofer mkngkiere la ‘nmormkntqri. Trqiesc ‘ntr-un factor de imprevizibil care-mi ‘nsoyewte slujirea - un factor care-mi transformq existenya ‘ntr-o aventurq continuq care poate lua ‘ntorsqturi neawteptate ‘n fiecare

moment. “n clipele acelea lucrarea unui pqstor trece dincolo de lumea predicilor ridickndu-se la ‘nqlyimea poziyiei unui mijlocitor ‘ntre Dumnezeu wi vieyile oamenilor.

9. Rqsplqtirile slujbei de pqstor, chiar wi cele din viaya aceasta, sunt excelente. Simt cq sunt iubit, apreciat, dorit, considerat de ‘ncredere wi chiar admirat. Toate acestea pentru faptul cq m-am lqsat sq fiu un instrument folosit de Dumnezeu pentru ‘naintarea spiritualq a poporului Squ.

Wtiu cq cei din adunare se roagq pentru mine wi le pasq foarte mult de ceea ce se ‘ntkmplq cu mine. Mq simt ‘nvrednicit de o mare cinste sq fiu omul prin care harul lui Dumnezeu, dragostea Lui Christos wi mkngkierea Duhului Sfknt devin reale pentru cei din jur.

10. Mi-ar fi fricq sq nu mai fiu pqstor. Cknd aveam optsprezece ani, Domnul m-a aruncat afarq dintr-o mawinq care mergea cu 120

\ilometrii pe orq wi am aterizat direct pe asfalt. Numai ‘ndurarea lui Dumnezeu a fqcut sq nu fiu ucis de impact. Cknd m-am ridicat ‘n picioare pe woseaua aceea, fqrq sq-mi fi pierdut mqcar o clipq cunowtinya, m-am predat viaya ‘n slujirea lui Christos. I-am spus cq n-am sq mq mai ‘mpotrivesc sq fac ceea ce wtiam deja cq este voia Lui pentru viaya mea, sq vestesc Evanghelia.

Dumnezeu m-a chemat sq fiu pqstor wi ‘nvqyqtor ‘ntr-o bisericq localq <pentru desqvkrwirea sfinyilor, ‘n vederea lucrqrii de slujire> (Efes. 4:12). Rqsplqtirile pentru viaya de pqstor sunt mult mai mari deckt toate frustrqrile pe care voi ajunge vreodatq sq le experimentez ‘n aceastq slujire. Awa cq pot spune ‘mpreunq cu apostolul Pavel: <Alerg spre yintq, pentru premiul chemqrii cerewti a lui Dumnezeu, ‘n Christos Isus> (Filipeni 3:14).

Nevasta m-a pqrqsit, m-au dat afarq de la servici, trebuie sq am o

operayie, am ajuns la capqtul puterilor ! Frate pqstor,

trebuiesq mq ajuyi. Care este diferenya ‘ntre pre-, post- wi amilenism ?

2�

“n ultimii ani, am primit milioane de scrisori ’n care mi s-au pus toate ’ntrebqrile imaginabile, reflectknd toate sau cel puyin aproape toate situayiile posibile. Fiecqreia dintre aceste scrisori li s-a dat, la timpul potrivit, un rqspuns personal din partea unuia dintre colaboratorii mei sau din partea mea ’nsumi. Am citit numeroase cqryi, am consultat mulyi profesori de psihologie, de sociologie wi de filosofie, dar ’ntotdeauna, pentru a gqsi temelia unui rqspuns eficace, m-am ’ntors la Biblie. Am convingerea profundq cq toate problemele noastre sunt rezultatul ignoranyei noastre vinovate fayq de legea moralq divinq wi fayq de mkntuirea pe care ne-o oferq ’n dar Dumnezeu, prin Isus Christos. Greutqyile noastre se nasc din refuzul nostru de a aplica ’n practicq sfaturile date de Dumnezeu tocmai pentru a ne ’nlesni trqirea unei vieyi crewtine normale wi fericite.

Rqspunsul meu

Am douqzeci wi patru de ani, iubesc un tknqr, dar dacq ne vom cqsqtori, voi zdrobi inima pqrinyilor mei. Mq zbucium foarte mult wi mq ’ntreb ’n ce mqsurq trebuie sq fiu supusq wi ascultqtoare pqrinyilor mei?

Bibliane’nvayqcqtrebuiesqnecinstimpqrinyii,dareanunespunenicqiericqeiaudreptulsqdispunqde copiii lor deveniyi ’ntre timpadulyi.Atktatimpckteraicopil,atrebuitsqledaisocotealqdefapteletalewisqlefiisupusqwiascultqtoare.Din pqcate, se pare cq ei au uitatcqoastfelderelayie’ntretinewieinu sepoatemenyine wi dupq ce aidevenitom’ntoatqfirea.Trebuiesqcontinui sq-yi respecyi pqrinyii, darnu ewti obligatq sq renunyi, pentruei,labucuriadeatecqsqtoriwideaaveaofamilie.

Existq wi un alt aspect alproblemei.Uneori,noidescoperimvoialuiDumnezeuurmkndsfaturilecelor din jurul nostru, mai alesatunci cknd acewtia sunt crewtiniadevqrayi. Nimeni nu ne iubewtemai dezinteresat deckt Dumnezeu

wiceicene-audatfiinyq.Deaceea,Dumnezeunevorbewtedemulteoriprin pqrinyi. Sunt sigur cq tu vreisq faci voia Domnului ’n alegereasoyului potrivit. Te sfqtuiesc sqanalizezi cu atenyie punctul devederealpqrinyilortqi.Dupqaceeaiatusingurqhotqrkrea.

<”mprejurqrilesuntnumaiuwipe care ni le pune ’nainte viaya.“ntotdeauna’nsq,noisuntemaceiacare hotqrkm pe care din ele sqmergem mai departe. Iatq de cesuntemresponsabili!>

Mama mea este invalidq wi, ’n afarq de mine, n-are pe nimeni care sq o ’ngrijeascq. De curknd, am fost cerutq ’n cqsqtorie de un bqiat. El nu vrea sq o luqm pe mama la noi, dacq ne cqsqtorim. Nu wtiu ce sq fac wi ’n afarq de dumneavoastrq nu am pe nimeni care sq mq sfqtuiascq. Puteyi sq mq ajutayi?

Miemiseparecqte-ai’mprietenitcu cineva care nu este prea milosdin fire. Nu-mi place cq bqiatulpe care-l iubewti te-a refuzat atkt

Dialoguri cu Bill] Graham

de categoric cknd i-ai propus sq o’ngrijiyi’mpreunqpemamata!

Hotqrkreatanuestegreudeluat,dacqdorewti cu adevqrat sq fii awacumtevreaviitorultqusoy.Dacqelnuesteofirepreacompqtimitoarenicide lanaturq winici prinharullui Dumnezeu, vei avea ’nsq de aface toatqviayacuunsoyegoist wisever.

Dacq tu ai fi fost invalidq, iarmama ta sqnqtoasq, cum crezi cqs-ar fi comportat ea? Hotqrqwte-yiatitudineadupqacestcriteriu.

Cu toate cq nu mi-o spui,presupuncqewticrewtinq,celpuyincu numele. Biblia te ’nvayq cqtrebuie sq-i fii supusq bqrbatuluitqu (Efes. 5:22). Nu trebuie sq tecqsqtorewti cu bqiatul despre caremi-ai scris, dacq nu accepyi sqtrqiewti ’n aceastq supunere wi sq-i’mpqrtqwewtiatitudinea ’ncazuldecaremi-aiamintit.

Te sfqtuiesc sq ai o discuyiedeschisq cu logodnicul tqu, sq-iarqyiresponsabilitateapecareoaifayqdemamatawisq-icerisqoiawiasupra lui.Puneyiapoiamkndoiproblema ’naintea lui Dumnezeu,prinrugqciune.

2�

O carte ‘n serial

INTRODUCERE

-<Vinojos!>

-<Bavinotusus!>

“nlegqturilenoastrecuDumnezeuavemunveritabil<conflictdeinterese>.Noiamvreasq-Limplicqmmaimultaicijospepqmknt.Elnerefuzqgrayios,spunkndu-necqne-apregqtitunlocsus‘ncer,undeawteaptqsqnepetrecem‘mpreunqvewnicia.

“nacestconflict,amajunsaproapesq-LmustrqmpeDumnezeupentrucqlumeaaceastaesteawacumeste,deparcqElnus-arimplicadestul.Rayionamentulnostruestesimplu:

<Dacq Dumnezeu esteAtotputernic, atunci Elnu este bun; iar dacqDumnezeu este bun,atuncinuestesemncqElarfiAtotputernic.>

Ascultkndacestrayionament,Dumnezeunemustrqduios,atrqgkndu-neatenyiacq,lumeadeacumaajunsmaimultcreayia...noastrq,decktcreayiaLui!

Dincauzacqderiinoastre‘npqcat,pqmkntulaintratsubblestemulsuferinyei,aldurerii,alsudoriiwialnerodniciei.Aceastaafostohotqrkreadragostei!Dumnezeun-avrutsqnepiardqpevecie.Oricktde<bune>arfilucruriledeaici,Elahotqrktcaelesqnefiemereu<insuficiente>,nedesqvkrwite,casqnqzuimmereuspreo‘ntorcerecqtre‘mplinirilevieyiicerewti.

<Dupq cum o existenyqde nouq luni petrecute

‘n pkntecele mameine pregqtewte pentru oexistenyq ulterioarq, ‘ntr-o lume cqreia ‘i suntem‘ncredinyayi de ‘ndatqce suntem capabili sqrespirqmwisqsupravieyuimindependenyi, tot awa wiintervaluldintreprunciewibqtrkneyeneestedatcaopregqtire pentru viaya <dedincolo>. Ne ‘ndreptqm

spre o nouq nawtere wispre circumstanye cutotul diferite de ceea ceexperimentqm azi. Ziuade care te temi cel maimultwipecareonumewti<ceasuldinurmq>nuestealtcevadecktziuadenaw-tere pentru eternitate.> - Seneca (sfetnicul luiNero)

“miaducamintecqnenea

2�

Richard{urmbrandmi-aspusodatq:

<Dacq cineva ar‘ncerca sq scrie ‘n limbaebraicq o carte ‘n care sqdovedeascqfaptulcqomultrqiewte doar o singurqviayq, aici pe pqmknt,n-ar putea. “n ebraicq,cuvkntulpentruviayqeste<haim>,oformqdeplural.“n ebraicq este posibil sqspui doar: <Eu am vieyi>.Aspune:<Euamoviayq,este imposibil>. Religiaevreilor este impregnatqcu concepyia vewniciei.Viaya vewnicq nu ‘ncepe‘n momentul moryii, ci‘ncelalcredinyei.>

ViayaesteoecuayiecusoluyienecunoscutqnumaiatuncickndvremsqorezolvqmfqrqDumnezeuwinuluqm‘ncalculevewnicia.De‘ndatqce-LincludemwipeDumnezeu‘ncalculelenoastre,ecuayiavieyiicapqtqosuluyiesimplqwiclarq,iarviayavewnicqdevinenudoaroprobabilitate,ciwisinguraposibilitateprincareputem‘nyelegeviayadeacum.

Uniidinceimai<plinideviayq>scriitoripecarei-amcitits-ausinucis.Aufqcutastanupentrucqarfifostbolnavisauincapacitayi‘ntr-unfel,cipurwisimplupentrucqviayalis-apqrutdintr-odatqlipsitqdesenswidesemnificayii.Awcita‘ntreacewtiapeHeming[a]wipeJac\London.Amkndoiau‘ncercatsq-wideschidqlargaripilesufletuluiwisqzboare.Lumeaaceastalis-apqrut‘nsqmultpreamicqwiprea‘ngustqpentruzborullor.Amkndois-ausinucis.Sqrmanii,awfivrutfoartemultsqamocaziasqstaudevorbqcueiwisqlespuncq,‘nfond,auavutdreptate,darcqsoluyialorafostgrewitq.

Lumeaaceastaeste‘ntr-adevqrmultpreastrkmtqwi‘ngustqpentrutotceeaceclocotewte‘nnoi.Am

fostcreayipentrulumeavewniciei,iarfqrqperspectivaei,fragmentulacestadeexistenyqestedoarocaricaturqcaraghioasq.NumaicelceL-aprimitpeChristoswia‘nyelesinvitayiaLuilamasavewnicieipoatefolosilamaximpotenyelewiputereaaripilorcucareneeste‘nzestratspiritulnostrunemuritor.Privit‘naceastqperspectivq,uncrewtinnuesteniciodatq<cucapul‘nnori>,cicucapul...deasupranorilor!

<Dacq, deci, ayi ’nviat’mpreunq cu Christos, squmblayi dupq lucrurile desus,undeChristos wade ladreaptaluiDumnezeu.

Gkndiyi-vq la lucrurilede sus, nu la cele de pepqmknt.Cqcivoiayimurit,wiviayavoastrqesteascunsqcu Christos ’n Dumnezeu.CkndSevaarqtaChristos,viayavoastrq,atuncivqveyiarqtawivoi’mpreunqcuEl’nslavq>(Coloseni3:1-4)

Aceastqcartes-anqscutdindorinyadeapuneladispoziyiacrewtinilorodocumentayiedespre<realitateadedincolo>.

“nintroducerealacarteasa<Heaven-betterb]far>,dincareampreluatscheletulwipartedinmaterialulpecareamclqditaceastqcarte,Os[aldSandersamqrturisit:

<Acumcktvatimp,mi-amdataseamacq,apropiindu-mqfoartepericulosdeadeveniunnonagenarwidkndu-miseamacqurmqtoareameaescalqvaficerul,arficumnusepoatemainimeritsqmqfamiliarizezcuviitoareameacasq!M-amhotqrktdecisq‘ncepunstudiupeaceastqtemqpentrupropriulmeubeneficiu.“ntimpcecqutammaterialdespreacestsubiect,amdescoperitcqfoartepuyiniauauzitopredicqdesprecer.Amvizitatolibrqriecrewtinqrenumitq,darn-ampututgqsinicimqcarosingurqcartedespreawaceva!Avknd‘nvedereimportanya

subiectuluiwilipsadeatenyiecarei-afostacordatq,m-amdecissqoscriueu‘nsumi.Dr.ThomasDic\aobservatpebunqdreptatecqceamaimareparteacrewtinilorsemulyumescsqaibeofoartevagqwiincorectqideedesprecer.Eiscriuwivorbesc‘ntermeniawadeaproximativiwidefigurativi‘ncktnudaucelorlalyiniciunfeldeimagineclarqsaurayionalq.“nlumeanoastrqmaterialistq,subiectulceruluiafostpuspeplanulaldoilea.Rareorimaiestetemqdeconversayie,wichiarwimairarqajungesq-wigqseascqunloc‘nprogramelederadiosaudeteleviziune.Unreporteraflat‘ntr-unaeroportapusurmqtoarea‘ntrebareunuinumqrdetreizecidepersoane:<Sunteyiconvinscqatuncickndveyipqrqsiaceastqlumeveyimerge‘ncer?>Spremarealuisurprizq,elaprimitnumairqspunsurinegative.

Firewtecqtrebuiesqscriemcureyineredesprecer,pentrucqtotceeacewtimdespreelnune-afostdat‘ntermenicategorici,cimaimultprintr-osumqdenegayii.Defapt,wtimcumultmaimultedespreceea<cenuvafi>acolo,decktdespreceea<cevafi>acolo.“ntr-adevqr,dacqn-arfirevelayia,n-amputeacunoawte<nimic>desprelumeaviitoare.Totularfidoaropurqspeculayie.Pentrucelceare‘nsqonestrqmutatq‘ncredere‘nrevelayiacompletqwi‘nautoritateafinalqaBibliei,existqocalespreobunqcunoawtereacerului.WichiardacqBiblianunespunetotceeace<amvreasqwtim>desprecer,eanespunefoarteclar<totceeacenetrebuie>sqwtimdespreacestsubiect.IarimagineadescrisqdeBiblieesteawadeglorioasq‘ncktneuimewtewinefacesqnepierdemrespirayia.

“ntr-unnumqrrecentalrevistei<LivingToda]>,scoasqdeBisericaPresbiterianqdinAustralia,‘ntrebareaerapusq‘n

�0

felulurmqtor:<Deceaveyiconvingereacqveyiajunge‘ncer?>Iatqcareerauacolocelemaifrecventerqspunsuri:

<Amtrqit‘ntotdeaunaoviayqcorectq.>

<Amfostunbunomdefamilie.>

<Nusuntrqucaceilalyioameni.>

<Mi-amdatmereusilinyasqfiubuncutoyi.>

Osimplqprivirearuncatqasupraacestorrqspunsurinespunecqaceioameniaveauconvingereacq<oameniibunimerg‘ncer.>

UnsondajrecentfqcutdeagenyiaGallupascoslaivealqcqmaimulyiamericanicaorickndcredastqzi‘nexistenyaceruluiwiaiadului.Waptezeciwidouqdeprocentedintreacewtiacredcqautoatewanselecasqajungq‘ncer.Numaipatruprocentedintreceiintervievayierau‘ngrijoratedeposibilitateacaei‘nwiwisqajungq‘niad.

Infatuareatineretuluideastqzicudomeniulwtiinyei,combinatqcunegativismulateuafqcutcalumeadeazisqfiepreocupatqaproapeexclusivcuviayaactualq.Viayaviitoarenuexistqdecktcanoyiunevagqwiestepreferabilignoratqdemaitknqragenerayie.Apariyianudemultaunuianumitnumqrdecqryidesenzayie‘ncareckyivamediciaudocumentatexistenyaconwtientuluidincolodemoarteaclinicqatrezitfugarinteresulpentruviayadedincolo,darnumaiarareorii-aufqcutpeceiinteresayisqciteascqceeacespuneBiblia.Unadinconsecinyeletragicealeacesteisecetedeadevqrbiblicdesprecerestecreareaunuivacuumcaretindeacumsqfieumplutcu‘nvqyqturigrewitepropovqduitedewtiinyeleoculte,demiwcarea<Ne[Age>widereligiileorientale.Bisericileplqtescastfeldingreupentruneglijenyalorvinovatq.CkndapostolulPavel<afostrqpit‘nceldealtreileacer>,‘n<rai>elaauzit<cuvintecarenusepotspune,wipecarenu-ieste‘ngqduitunuiomsq lerosteascq>(2Corinteni12:2-4).

EsteclarcqlucruriletrqitedeapostolulPaveleraupreaglorioasewipreafrumoasepentrua-wigqsicorespondent‘nlimbajulexperienyelornoastrelimitatedepepqmknt.Dincauzaaceasta,multedincelecenisespundesprecersunt‘mbrqcate‘nhainavorbirii

simbolicewialegorice,carenupotfitradusecorect‘nlimbaseacqaprozei.Atrebuitsqyinseamadeaceastawisqmqferescdespiritualizqrileforyate.

Amalespentrucarteameatitlul<Cerul,unloccumultmaibun>,pentrucq,dinceeacenespuneBiblia,chiarwiceamaifericitqexperienyqtrqitqpepqmkntvafidepqwitqcumultderealitateatrqirilornoastredincer.

Unuldinrezultatelefaptuluicqm-amcufundat‘naceststudiuoperioadqmaredetimpestecqmagnitudineawifrumuseyeaplanuluipecare-LareDumnezeucuviitorulnostrum-afqcutsq-lanticipezcu‘nfrigurare,mi-aaprinssentimentuldeuimirewim-aumplutdeofoarteadkncqrecunowtinyq.>

Moartea - duwman sau

binefqcqtor?

Putem awtepta cu bucurie cerul ?

<CqcipentrumineatrqiesteChristos,iaramuriesteunckwtig.Dardacqtrebuiesqmaitrqiesc’ntrup,facesqtrqiesc;winuwtiucetrebuiesqaleg.Suntstrknsdindouqpqryi:awdorisqmqmutwisqfiu’mpreunqcuChristos,cqciarficumultmaibine;dar,pentruvoi,estemaidetrebuinyqsqrqmkn’ntrup>(Filipeni1:21-23).

ApostolulPavelawteptacumarebucuriesqajungq‘ncer.Celcredinciosaretoatemotiveledinlumecasqpriveascqspreviitorcuovoioasqanticipare,fiecqvafivorbade‘ntklnireacuDomnullarevenireaSa,fiecqvafivorbadesprecealaltqalternativq,sqintrepeporyileslaveiprinmoarteatrupeascq.Aceastanuesteonqdejdefalsqsauoevadaredinrealitate,ciofoarte‘ntemeiatqcertitudine.Avemmotivesq‘mpqrtqwimconvingerealuiPavelcqafi‘mpreunqcuDomnulestecumultmaibinedecktoriceamputeaexperimentaaicipepqmknt.Aniibqtrkneyiinoastrepotwitrebuiesqfieluminayiwi‘nveseliyiprincontemplareafericiriipregqtitepentrumireasaluiChristos‘ncer.

<Gkndul la ceea ce ne awteaptq ‘n cer nu estenicidecum un lux spiritual pe care nu ni-l putempermite>, scrie {. H. Griffith Thomas, <nu esteo pqgubawq pierdere de timp, nici un exerciyiufantezistalimaginayiei,ciojustificatqwi‘ndreptqyitq

�1

preocupare pentru oricine este implicat ‘nactivitatea crewtinq ca wi pentru misticulcontemplativ,cqciceeacegkndimwicredemdespre viitorul etern are urmqri directe wiimediateasuprafelului‘ncarenetrqimviayadefiecarezi.>

Mulyidintreaceiacaresuntacum<blazayi>lagkndulvewnicieivorajungeodatqsqregretedingreucqnus-aupreocupatmaimultcuacestsubiectwinus-aupregqtitmaibinepentruaceastqeventualitate,cqcifericireawirqsplatanoastrqviitoaredepinde‘ncelmairealsensdecumamwtiutsqnepregqtimviitorul:<Cum‘yiawterni,awadormi!>

“nveaculnostrumaterialistnumaiestelamodqsqtegkndewtilagloriacerului.Mulyipreferqsqfieimplicayi‘n‘mbunqtqyirealumii‘ncareneducemviayaacum.Preocupareaestede‘nyeleswi‘ntrutotuljustificabilq.Dardeceartrebuisqalegemuna‘ndetrimentulceleilalte?Nule-amputeafaceoarepeamkndouqdeodatqwideopotrivqdebine?“nprivinyaaceasta,Dr.J.H.Jo[ettascris:

<Am simyit, ‘mpreunq cu alyi reformatoritinericamine,cq‘nlocsqtotckntqmdespregloria lui Christos, fac mult mai bine dacqangajezadunareapecareopqstoresc‘nmuncade‘mbunqtqyireacondiyiilordeviayqpentruceidin cartierele sqrace.Amdescoperit ‘nsqcq,niciunomnulucreazqcumaimultqrkvnqpentru cei necqjiyi wi obijduiyi, ca acela careare o viziune clarq despre cetatea cereascqpregqtitqpentrunoitoyideDumnezeu.>

Unstudiualistoriei,atktalceleisecularecktwialceleisacre,scoateimediatlaivealqcqceimaiimportanyicrewtini‘nschimbqrilesocialemajoreaufostaceiacare<augustatputerileveaculuiviitor>(Evrei6:5).Influenyaunorastfeldeoameni‘nsocietate,asemeneasqrii,este‘ntotdeaunabeneficq.

DacqvomaruncaoprivireasupralisteideeroiaicredinyeidinEvreicapitolul11nevafifoarteclarcqviayawicomportamentullorafostfundamentalinfluenyatdeperspectivapecareauavut-odesprelumeaviitoare:

<”ncredinyqaumurittoyiacewtia,fqrqsqficqpqtatlucrurilefqgqduite:cidoarle-auvqzutwile-auuratdebinededeparte,mqrturisindcq sunt strqini wi cqlqtori pe pqmknt. Cei cevorbesc’nfelulacesta,aratqdesluwitcqsunt’ncqutareauneipatrii.Dacqarfiavut’nvederepe aceea din care iewiserq, negrewit cq ar fiavutvremesq se ’ntoarcq ’nea.Dardoreauo patrie mai bunq, adicq o patrie cereascq.DeaceealuiDumnezeunu-IesteruwinesqSe

numeascq Dumnezeul lor, cqci le-a pregqtit ocetate>(Evrei11:13-16).

Bqtrkneyeaartrebuisqfieuntimpalrealismului.ArthurShopenhauer,celebrulfilosofgermanaspus:

<Ultimii ani din viayq sunt ca sfkrwitul unuibalmascat,ckndtoatemqwtilesuntdatejos.>

Viayaestedoarunfragmentdeexistenyq,oclipqawezatq‘ntredouqeternitqyi.Singurawansqcas-o‘nyelegiestes-oprivewti‘ncontextulacestaalvewniciei.

Pknqwifilosofiigreci,oricktdepqgkniaufost,auvqzutcktdeimportantestesqpetrecitimp‘ncontemplareavieyiiviitoare.“nlucrarea<Faedo>,‘naintedeabeadincupacumortalacucutq,Socratespune:

<Probabil cq pentru unul gata sq plece ‘ncqlqtoriecelmaibineestesqcercetezedesprecqlqtoriapecareovafacewidespreceeace-lvaawteptaladestinayie.Cerostarmaiaveasqsepreocupedecelelaltelucruri?>

Socratenuputeafacemaimultdecktsqspeculezedespreviitor.Noi‘nsqputemcunoawtecucertitudine.CuScriptura‘nmknq,noiputemcontemplaviitorul,cqcitextuleineajutqsqvedemlucrurilenudinperspectivaceyoasqalumii,cidinperspectivaclarqaSfkntuluiDumnezeu.<Mkngkiereapecarene-odauScripturile>micworeazqpovara‘ntristqriiwineajutqsqputempurtanecazurilewipoveriledinviayaaceasta.

Ckteva mituri despre cer

<Ferewte-tedebasmelelumewti...>-1Timotei4:7

“naintedearqspundeacestei‘ntrebqrireferitoarelabucuriadincerestenevoiesqdefinimce‘nyelegemnoiprin<cer>.“ndicyionar,ceruleste<locuinyaluiDumnezeuwi a celor neprihqniyi, dupq moarte.> Termenul grectradus la noi prin <cer> este folosit ‘n Biblie ‘n treisensuri:Elsepoatereferila:

Cerulatmosferic‘ncaredejaexistqm.Aceastaafostuna din ‘mpqryirile primordiale ale lumii descrise ‘nGeneza1:1:<La‘nceput,Dumnezeuafqcutcerurilewipqmkntul.> Cerul atmosferic este pqtura de gaze care‘ntreyinviayapepqmknt.

Cerulastronomicsaucerulsistemelorstelare,desprecaregenerayianoastrqaacumulatmaimultecunowtinyedecktoricarealta.Cutoateacestea,n-amreuwitdecktsq ne bqlqcim puyin la malul imensitqyii care ne stq‘nainte. Cerul astronomic a fost descris ca <cea maielocventqilustrareainfinitului,oemblemqavewnicului

�2

Dumnezeu‘nsferaspayiu-timp,totawacumcurcubeulesteoemblemqaLui ‘nsfera legqmintelorvewnice.>1Orickt de imensq ne-ar pqrea ‘ntinderea cerurilor,Solomon le-a redus la adevqrata lor valoare cknd aspus:<IatqcqcerurilecerurilornupotsqTecuprindq>(1Regi8:27).

Cerul divin sau Locuinya Dumnezeului vewnic. “nacestloc,‘ngeriicarenuaucqzutwiceirqscumpqrayivor‘mpqrtqwiviayaluiDumnezeuwibucuriaMkntuitoruluilor.Dinacestlocs-acoborktlanoiChristosulpreexistentca sq ia chip de om wi sq sqvkrweascq rqscumpqrareanoastrq.CkndS-a‘nqlyatiarqwi,El<astrqbqtutcerurile>(Evrei 4:14) wi, ca rqsplatq a fost <‘nqlyat la dreaptalui Dumnezeu>(Fapte 2:33). Aceste expresii nuidentificqniwtelocurilacurteacerului,cimaidegrabqfuncyionalitatearegalqdecaresebucurq.Prinaceastq<‘nqlyare>,DomnulIsusWi-areluatprerogativelepoziyiei‘naltedecares-abucuratdinvewnicie.

Adevqrul existq, minciuna trebuie inventatq.Limbajulplindemetaforewisimbolurifolosit‘ntexteleBiblieiatuncickndsevorbewtedespreceraduslaapariyiaunor concepyii stranii pline de deformqri mitologice.Cele mai grotewti au fost fqcute de aceia care insistqsqinterpretezelimbajulpoeticdupqcanoaneleprozei,dewiesteevidentdin textcqoasemenea interpretarenu poate fi indicatq. Iatq aici ckteva din cele mairqspknditeinterpretqrigrewitedesprecer:

Se spune cq cea mai importantq ‘ndeletnicire acelor ajunwi ‘n cer va fi sq stea tolqniyi pe un nor wisq ciupeascq tot timpul coardele unei harpe de aur.Aceastqperspectivqestepecktde rqspknditqpeatktdegrewitqwitrebuienegatqcutoatqputerea.

Sespunecqviayadincerarconsta‘nceamaimaremqsurq ‘n ohihnq wi contemplare, fqrq nimic care sqnepasioneze.Pentruactivistuldepepqmknt,odihnanesfkrwitq seamqnqmaimult cu iaduldeckt cu raiul.Oasemeneaexistenyqarduceinevitabillafrustrarewiplictisealqdemoarte.Arfibinesqwtimcq,‘nlimbajulBibliei, <odihna> ‘nseamnq cu totul altceva deckt otolqnealqnecurmatq.Ea‘nseamnqodihna‘nactivitate,nuodihnafqrqactivitate.

F.{.H.M]ers,autorulunuipoemmagnificintitulat<Sfkntul Pavel>, a ‘ntrebat odatq pe o mamq care-wipierdusedecurkndfiicacepresupunecqs-a‘ntkmplatcusufletulceleiplecate.<Oh,credcqaintrat‘nbucuriavewnicq>,arqspunsea,<darte-awrugasqnuvorbewticuminedespresubiecteawadeneplqcute.>Iatq‘ncqodureroasqwitragicqpqreregrewitq.

Sespunecqpreocupareacucerularfiunsemndeslqbiciunewis-arnawtedoardindorinyadeaevadadinrealitate.Oaren-amputeaspunecqestetocmaiinvers?Atktatimpcktexistqoviayqviitoarepecarene-oputem

petrece‘nveseliesau‘nvaiete,nuesteoarerefuzuldeanepregqtipentrueatocmaio‘ncercaredeaevadadinrealitateacareneawteaptq?Oarenuesteperspectivadeane‘ntklniwiaficuDomnulsuficientdeimportantqcasqoanticipqmcubucurie?

Se spune cq ‘n cer n-am avea nimic interesant defqcut.Iatqoteamqnefondatq.Unadinrqsplqtirilecare-iawteaptq‘ncerpeceicareauslujitcucredinciowievafi,‘ncuvinteleluiChristos,primireaunornivelediferitedeautoritate.Iatqcuvinteleacesteiilustrayii:

<Deciazis:<Unomdeneammares-adus’ntr-oyarqdepqrtatq,casq-wiiao’mpqrqyie,wiapoisqse’ntoarcq.Achematzecedinrobiisqi,le-adatzecepoli(Grecewte:mine),wile-azis:<Puneyi-i’nnegoypknqmqvoi’ntoarce.>Darcetqyeniilui’lurau;wiautrimisdupqelosoliesq-ispunq:<Nuvremcaomulacestasq’mpqrqyeascqpestenoi.> Cknds-a ’ntors ’napoi,dupqce ’wi luase’mpqrqyia,aspussqchemeperobiiaceia,cqroraledqdusebanii,casqvadqcktckwtigasefiecarecueidinnegoy.

Celdintkiavenit, wi i-azis:<Doamne,polultquamaiaduszecepoli.El i-azis: <Bine, robbun;fiindcqaifostcredincios’npuyinelucruri,primewteckrmuireaazececetqyi.>

Avenitaldoilea,wii-azis:<Doamne,polultquamaiaduscincipoli.>

El i-a zis wi lui: <Primewte wi tu ckrmuirea acincicetqyi>(Luca19:12-19).

Din cele de mai sus se vede cq nu vom sta de locdegeaba!Sqremarcqm‘nsqcqmqsuraderesponsabilitatedincerestedirectproporyionalqcumqsuradecredinciowiecucarene-am‘mplinitslujireaaicipepqmknt.Cerulnuesteunlocpregqtitpentrulenewiwipentrudezordonayi.DomnulIsusniL-aprezentatpeTatqldreptunDumnezeu‘nplinqactivitate:<TatqlMeulucreazqpknqacum;wiEudeasemenealucrez>(Ioan5:17).Cusiguranyqcqvorfidestuleactivitqyipecarevatrebuisqlefacemwinoi.

Se spune cq muzica din cer va fi plicticoasq,complicatq wi repetatq la nesfkrwit. Strqlucitul umoristamericanMar\T[ain wi-a ‘nchipuitmuzicadincer cafoarteplicticoasq;<Yinecktyineziuadelungqwiserepetq‘nfiecarezi,cktedouqsprezeceorepezi>,scrieel.<Seckntqnumaiimnurireligioase,bachiarmairqu,seckntqnumaiunsingurimnrepetatlanesfkrwit.Mereuaceleawicuvinte,vreodouqzecidecuvinterepetate;fqrqritmwifqrq rimq, fqrq nici un fel de poezie ...> “n apreciereapecareofacemuziciicerewti, inteligentulcinicsefacevinovatdeogrewealqdeneiertatpentruunomdelitere,el interpreteazq un pasaj apocaliptic simbolic dupqregulileprozei.Biblianespunecqvomckntamereu<o

��

ckntarenouq>.<Iatqcqtoatelucruriles-aufqcutnoi>ne-aspusDomnul.

Bertrand Russel a ‘mpqrtqwit pqrerea lui Mar\T[ain. El s-a ‘nspqimkntat la gkndul unei existenyenesfqrwite, fqrq yel, socotind-o plictisitoare. Oare n-amputea spunecqel s-a speriat tocmaipentrucqaproiectatlanesfkrwitpropriulsqustildeviayqtrqitpepqmknt?Pentruel,celebrackntarealuiJohnNe[ton,<MqreyulHar>,nui-araduceniciunfeldesatisfacyie.

<Prinharajunge-voi‘ncerCuslavq‘mbrqcatWivoislqvi‘nvewniciiPeCelceharmi-adat>Cei ce se iubescnu seplictisescniciodatq sq stea

‘mpreunq! “ncervomfi ‘mpreunqcuAcela<pecarevoi “l iubiyi fqrqsq-L fivqzut,credeyi ‘nEl, fqrqsq-Lvedeyiwivqbucurayicuobucurienegrqitqwistrqlucitq>(1Petru1:8).

MartinLutheraspus:

<Dacqn-awwticq‘ncerestevoiesqrkzi,n-awdorisqajungacolo.>

SaucumspuneaAndreiPlewu:

<Crewtinismulestepreaades identificatdeintelectualii<luminayi>cuoreligieacenuwiuluilqcrqmos,cuofilosofiemohorktqsufocatqdeculpabilitate,sckrbqdelumewiteamqdeiad.Deasemenea,existqdestuicrewtinicare‘nyelegsq-wi exprime evlavia adoptknd glasul stins,cqutqturapleowtitqwicare,citindmereupasajedinScripturqwidinsfinyiipqrinyi,recomandqindispoziyia ca virtute cardinalq. Rksulneruwinat,al trivialitqyii,alderiziunii lumewtinupoatecompromitewianula,cuneantullui,mareatemqabucurieicrewtine.Mariiduwmaniaiceluicare‘wicautqmkntuireasuntacediawidisperarea.“mpotrivalor,umorulesteounealtqperfectq, dacq este supravegheat de o inimqdreaptqwicuviincioasq.“ndefinitiv,adevqratulcrewtinsedistingetocmaiprincapacitateadea rkdede lucruridecare ‘ndeobwte,nu rkdenimeni:moarteawidemonul>.

SespunecqPetrupqzewtepoartacerului.Aceastaeste o purq fantezie fqrq nici un suport biblic. Ea s-a nqscut dintr-o interpretare grewitq a pasajului dinMatei16:18-19.Sespunecqvomdevenicutoyi‘ngeri,cuaureolq‘njurulcapuluiwicuaripi.NuexistqniciunfragmentdeScripturqcarearputeasuportaawaceva.

“n ce sens este <cu mult mai bine> ‘n cer?

<Dar dacq trebuie sq mai trqiesc ’n trup,face sq trqiesc; wi nu wtiu ce trebuie sq aleg.

Sunt strknsdindouqpqryi: aw dori sqmqmutwisqfiu’mpreunqcuChristos,cqciarficumultmaibine;dar,pentruvoi,estemaidetrebuinyqsqrqmkn’ntrup>(Filipeni1:22-24).

Pavel era sfkwiat ‘ntre sentimentul responsabilitqyiipastorale wi dorinya de ‘mplinire wi bucurie personalq.Pentruel,n-aveanicio ‘ndoialqcear fi fostmaibine.Fusese doar unul din aceia care gustaserq ceva dindulceayacerului.“ntr-unpasajcunotqautobiograficq,elscrie:

<Cunosc un om ’n Christos, care, acumpatrusprezeceani,afostrqpitpknq’naltreileacer(dacqafost’ntrupnuwtiu;dacqafostfqrqtrup, nu wtiu; Dumnezeu wtie). Wi wtiu cq omulacesta(dacqafost’ntrupsaufqrqtrup,nuwtiu;Dumnezeu wtie), a fost rqpit ’n rai, wi a auzitcuvinte,carenusepotspune,wipecarenu-ieste’ngqduit unui om sq le rosteascq (2 Corinteni12:2-4).

CkndPavelascriscqcerul<arficumultmaibine>elavorbitdintr-oexperienyqpersonalq.Ckndis-aapropiatceasulsqmoarqcamartir,ela‘ntkmpinatmoarteacuobucurieseninqwicuosiguranyqdeplinq.N-aavutniciunfeldefricq.

<Cqcieusuntgatasqfiuturnatcaojertfqdebquturqwiclipaplecqriimeleesteaproape.M-amluptatluptaceabunq,mi-amisprqvitalergarea,ampqzitcredinya.Deacummqawteaptqcununaneprihqniriipecaremi-ovada,’n<ziuaaceea>Domnul,Judecqtorulceldrept.Winunumaimie,ciwituturorcelorcevorfiiubitvenireaLui>(2Timotei4:68).

Istoricii primelor veacuri au remarcat curajul wibucuriacucarecrewtinii ‘ntkmpinaumoarteacrudq.“nanul 125 d.Ch., ‘ntr-o scrisoare adresatq unui prieten,Aristidedescrie<onouqreligienumitqcrewtinism>:

<Dacqvreunomneprihqnitdintrecrewtinitrecedin lumeaaceasta,eisebucurqwi-ImulyumescluiDumnezeu;apoiescorteazqtrupulcuckntqridemulyumire,deparcqs-armutadoardintr-unloc‘ntr-altuldinapropiere.>

Acei sfinyi ‘n suferinyq au ajuns sq aibe o atitudinetriumfantq ‘n faya moryii pentru cq ei au crezut wi auexperimentatputerea‘nvieriiluiChristos,dobkndindo‘ncrederenestrqmutatq‘nconvingereacq‘iawteaptqdeacum o mare bucurie ‘n cer. Contrastul evident dintrebucuriawibiruinyalorpedeopartewivaieteletragicepecarelescoteaucontemporaniilorpqgkni‘nainteamoryiisedovedeaafiofoartebunqplatformqevanghelisticq.

Ateulnuseaflq‘ntr-opoziyiemaibunqdecktpqgknul.CkndmamaluiHuxle]amurit,astaafosttotceapututscriemareleomdeliterecqtresoralui:<Preaiubitameasorq, nu-yi ofer nici o consolare, pentru cq nu cunoscniciuna.Existqlucruripecarefiecaretrebuiesqlepoarte

��

ckt poate el mai bine cu putereacare i-a fost pusq la dispoziyie.>Cerul este cu mult mai bine deckttoate experienyele de pe pqmknt.Iatqaicidoarcktevadinbeneficiilewi binecuvkntqrile pe care ni leaduceel:

-Nevombucuradeviayavewnicq‘nimediataprezenyqaDumnezeuluitriun.

-Totceeacelimiteazqcalitateavieyiipepqmkntvafi inexistent ‘ncer.

-Celemaimariculmidebucuriepecarele-amtrqitpepqmkntvorfieclipsatedebucuriilecerewti.

- Vom fi salvayi <ca sq nu maipqcqtuim>. Orice fel de faliment‘mpreunqcu toate consecinyele luivafidatuitqrii.

- Nu vom mai fi ispitiyi nici delume, nici de diavol, nici de fireapqmknteascq.

- Cunowtinya nu va mai filimitatq.

-Vomdepqwitoatelimitqriledeastqzialetrupului.

- Ne vor sta la dispoziyie totfeluldelucruricarevorcontribuila‘mplinireawidezvoltareanoastrq.

- Re’ntklnirea cu cei dragi winoile prietenii stabilite acolo vor

transforma cerul ‘ntr-un minunatlocdepqrtqwie.

- Muzica din cer va ‘ntrecechiarwicelemaidesqvkrwitereuwitemuzicaledepepqmknt.

- Va exista o deplinq ‘mplinirepentru orice aspirayie wi dorinyqsfkntq.

Pe scurt, ‘n cer va fi <cu multmaibine>.

(Continuare ‘n numqrul viitor)

Ia Tu arcuwul ...

V.Voiculescu

Cum ‘nsuyi Tu, de veci Stqpkne, m-alcqtuiwi ca pe-o unealtqPe care patima s-alerge ca un arcuw purtat de mknq,Azi simt ‘n suflet cum se-ncheagq wi cum nqvalnice tresaltqCkntqri, ce nu mai vor ‘n noaptea vremelnicei sq rqmknq.

De-aceea scoate-mi de pe coarde cqluwul care la sugrumqWi lasq-mq sq yin arcuwul cu mkna mea tremurqtoare...Nu te uita cq sunt o biatq lqutq wubredq de humq,Eu simt, zbqtkndu-se ‘n mine adknci ckntqri nemuritoare!

Dar ca sq poatq sq rqsune awa cum legea lor o cere,Din plin wi slobode, ca duhul ce le-a sqdit ne’nfrknateStqpkne, pleacq-Te pe coarde...wi dacq vezi cq n-am putereIa Tu, ‘n mkna Ta arcuwul wi ckntq ‘n eternitate!

��

Stiri de pretutindeniANUNY!“ntrunirea de toamnq a pqstorilor

va avea loc pe 6-7 Noiembrie, laGreenfield,MA‘nbisericapqstoritqde

SimionPlqcintq(413)772-0121

ARAD Doresc sq vq ‘mpqrtqwesc bucuria

pecareamavut-oduminecqlaBisericaWegadinArad,undeamavutocaziasqsqrbqtorim o sutq de ani de la primaatestare documentarq a Bisericii Wega.AmnumitaceastqsqrbqtoareCentenarulBisericii,darnumaiDumnezeuwtieexactckndafost‘ntemeiatqaceastqBisericq.Cert este cq ‘n 1904, credinciowii dinWega au dorit sq cumpere un local, witot‘nacelan‘n‘nregistrqrilescrisealeconsfqtuirilor frqtewti apar delegayi aiBisericiiWega.

Avem deci peste 100 de ani de existenyq wi 100 de atestare documentarq. Ne rugqm ca Domnul sq continue mqrturia prin noi, credinciowii de astqzi, cel puyin awa cum i-a folosit pe cei de care acum ne aducem aminte. “n aceastq Bisericq au fost pqstori wi lucrqtori care au avut integritate wi au respins compromisul, oameni care L-au iubit pe Domnul wi au fost gata de jertfq pentru El. Credem ca mulyi credinciowi de astqzi (din yarq wi din afara yqrii) sunt ceea ce sunt astqzi datoritq lucrqrii acestei Biserici.

Sqrbqtoarea noastrq a avut loc duminecq, 29 august atkt ‘n cadrul serviciului de dimineayq ckt wi ‘n cadrul serviciului de dupq-masq. Pqstorii din Arad au trecut cu toyii pe la noi wi ne-au adus ckte un salut, iar formayiile Bisericii au adus spre slava Domnului ce au avut mai bun. Ne-am bucura dacq toyi frayii nowtrii plecayi din Wega ar pqstra ‘n inima lor amintirile plqcute wi experienyele lor cu Domnul din aceastq Bisericq, wi dacq ar fi una cu noi ‘n bucuria avutq wi marturia ce dorim sq o avem ‘n continuare.

Precizqm cq nici sqrbqtoarea aceasta, nici dorinya de unitate ‘n Duh cu toyi frayii nowtri plecayi din Wega, nu au nimic de a face ‘n mod direct cu proiectul de construcyie a noii case de ‘nchinare. Wi acolo lucrqrile merg ‘nainte, wi avem credinya cq dacq nu vine Domnul Isus curknd, ‘n ckyiva ani vom avea ocazia sq ne bucuram la sqrbqtoarea de inaugurare a noii clqdiri. Dorim ‘ntregii frqyietqyi binecu-vkntarea Domnului. Gelu Pqcurar, pqstor gelurds@rdslink.ro

Ne[ }or\Biserica Maranatha anunyq vizita

fratelui David Nicola la Ne[ }or\.“ncepknd cu data de 9 septembrie2004, timp de o lunq, Biserica se vabucura de slujirea fratelui Nicola,pqstor al bisericii din Lugoj. Bisericaeste ‘n pregqtire spiritualq, ‘n post wirugqciune. Dumnezeu sq reverse har.TeofilCiortuz,Ne[}or\

FQGQRAWPevremurile<tristeloramintiri>din

vremeacomunismuluifiecareinstituyieavea o <gazeta de perete> pentrueducayiacelorceociteau.Iatqovestecare ar fi putut fi afiwatq la rubrica<Cinstelor!Ruwinelor!>:

<OSTRADQMODEL> O parte din str. Stejarului din

Fqgqraw,s-atransformatradicalskmbatq4septembrie,‘ndoarcatevaore.“nainteera o uliyq plinq cu moloz wi gunoaie,chiardacq ‘nzonq locuiescoamenicustare. Sq nu mai vorbim de faptul cqtoatqlunaaugustaufostnunyi‘nfiecarescarqdebloc,darnimeninus-agknditsqdeaunpiccumqtura.Cktivatineri,membriaiBisericiiBaptisteBetania,au

hotqrktcqstradacareducelalocullorde rugqciune trebuie sq arate bine, ‘nawa fel ‘nckt sq-yi fiedrag sqmergipeea.Ziswi fqcut;auadunatdeundeauputut lopeyi, roabe, mqturi, vopsele wipensulewiaucurqyatstradaawacumsecuvine.Singuriicareaudatomknqdeajutor au fost angajayii Serviciului deGospodqrieComunalqalPrimqriei,careautransportatgunoiul.“nrest,niciunlocatardinzonqnus-asinchisitmqcarsq‘ntrebedacqpoatecontribuicucevalaacestgestfrumos.

(Articol publicat in ziarul local)

FLORIDASlqvq Domnului pentru izbqvirile

Lui!Uraganulaocolitlocalitqyileundelocuiescfrayiromknideainowtri.

Fratele George Dancea, secretarulAsociayiei,mulyumewtepeaceastq cale‘nnumeletuturorromknilordinFloridapentrurugqciunile ‘nqlyatecucredinyq‘ntimpulConvenyieidelaLosAngeles.

“n acelawi timp, <izbqviyii> dinFlorida invitq pe toyi frayii lor sq vinqanul viitor la ‘ntklnirea pqstorilordin lunaFebruarie wi laConvenyiadinSeptembrie.

AtlantaTotpeogor...DecanulpqstorilorbqptiwtidinAmericawi-aserbatziuadenawtere.

FratelePetruPopovicia ‘mplinit frumoasavkrstqde86deprimqveri.Pozaafostluatqdeunuldinagenyiinowtrisecreyi.“lputeyifelicitalanumqruldetelefon:(770)237-8380

��

“ntr-o atmosferq de sqrbqtoare, adunatq pe malullacului Lanier, ‘n nordul Atlantei, Prima Bisericq

Baptistq Romknq din Atlanta a participat cu bucurie lamqrturisireapublicqacredinyei‘nDomnulIsusChristoscaMkntuitor personal, a waptepersoane, ‘mbrqcayi ‘nhainealbe,careapoiaufostbotezayi‘napeleliniwtitealelacului.

O zi frumoasq de varq, cu umiditate scazutq witemperaturq potrivitq, ‘mpreunq cu un peisaj ‘nckntqtorau fost cadrul ‘n care cei peste 500 de participanyi s-au‘nchinat‘naintealuiDumnezeu‘naerliber.

Afostuntimpde‘nchinareprinrugqciune,ckntarewiprinmesaje.Afostunprogramdeckntqriwirecitqri,lacares-auadaosckntqrilecucorulbqrbqtescwifamfarabisericii.AuvestitCuvkntulluiDumnezeufrayiiAdiNeiconi,pqstor

dinTimiwoarawiDr.VasileTalpow,rectorul InstitutuluiTeologicBaptistdegradUniversitardinBucurewti.

“n fotografii sunt adunarea celor prezenyi pe malul laculuiprivindactulbotezului wi cei wapte ‘mpreunqcu fr.TitiCociancareaoficiatactulbotezului, ‘n timpce famfarapemalckntarefrenul: <Cine crede se boteazq, cine a crezut s-a botezat,Aleluia,Aleluia,Aleluia!>

Iatqnumelecelor ce s-aubotezat,de la stknga ladreapta:LucaCiprian,DumitrescuChiritza,DianaTuplea,AdinaMicula,Ovidiu Muresan, Duane Jurma wi Florin Dirle. Domnul sq-ibinecuvinteze!

Laterminareaserviciuluidivin,bisericaainvitatpetoyiceiprezentilamasqwilauntimpdepqrtqwiefrateascq.SlqvitsqfieDomnulpentrutoatebinecuvkntqrileLuicelerevarsqtotdeauna,dinbelwug,pestenoi!(Titi Cocian)

Spania:Duminicq - 19 septembries-a deschis Biserica baptistq Romknqdin Zaragoza - Spania. Deocamdatqbiserica are 20 membrii wi sericiile auloc duminica dupq masq ‘n bisericabaptistqspaniolq.

Celces-atruditpentrudeschidereaacesteibisericiafostfr.CornelAndea,de fel din Curtici, acum prezbiterulBisericiiBaptisteRomknedinCastellon-Spania.L-adeschidereauparticipatwi18fratiwisuroridinCastellon.

Arad: La mijlocul lunii August aavutloclaAradoconferinyqaromilorpenticostali-afrayilortiganipentecostalidinRomaniawidindiaspora.

Pastorul Carpaci al bisericiiPenticostale a romilor din Fran\furt-Germania: <Ne-am gkndit cq este

bine pentru viaya spiritualq a romilordin diaspora wi din Romknia sq facemaceastqconferinyq.>

Ioan Ciobotq, reporter: - Cum esteviayaspiritualqaromilor‘nGermania,stiindcq‘ngeneral‘nEuropabisericilesuntdestuldemoarte.

Pastorul Carpaci: <”n Germaniasuntem 16 biserici ‘n AlianyaPentecostala, ‘mpreunq cu bisericileromknewti.>

Pastor Gratian Caldaras, Munchen,Germania: <Slujesc ‘n Munchen de 8ani,acololocuiesc,iar‘nRomaniasuntcu inima, fayq de fratii mei romi. Awdori ca ‘n fiecare an sq avem aceastqconferinyq-pqrtawiecufrayiiromi.

PastorulStoicaGheorghe,zisBarcea,AlbaIulia:<Cuocaziaacestorconferinyeevanghelizqri avem posibilitatea de amodela, de a realiza ceva ‘n mijlocul

etniei noastre, de a deschide sufleteleoamenilor spre o viata nouq, de a fioameni manierayi, cizelayi, competenyipentru orice lucrare bunq. “n vremeaaceasta, romii de pretutindeni au oinimafoartedeschisqspreDumnezeuwiauwifaptedepocqinyq.>

Dolfi Stancu, biserica Penticostalaa romilor - Timisoara: <Cqutqm sqridicqm imaginea neamului nostru,chiar wi a celor din diaspora, cqutamsq facem din oameni rqi niwte oamenibuni.Wtimcq singurul carepoate faceschimbareesteCuvkntulluiDumnezeu,Biblia, de aceea totdeauna premisanoastrqestecqnoinuinvitqmoameniila o religie, invitqm oamenii la cruce,invitqmoameniilaAdevar.>

��

Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricvq este destinqtq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Debutqm aceastq rubricq cu ckteva date wi cifre

statistice prezentate de George Dancea,

secretarul Asociayiei, la Convenyia care a avut

loc ‘n luna septembrie la Los Angeles.

Bisericile Asociayiei 2004

��

ARIZONA 1. FirstRomanianBaptistChurch,Phoenix 732. PeaceRomanianChristianBaptistChurch,Phoenix 86

CALIFORNIA 3. BethelRomanianBaptistChurch,Anaheim 187 4. TheWayoftheCrossRumanianBaptistChurch,Colton 435. FaithRomanianBaptistChurch 50 6. BethanyRomanianBaptistChurch,LaHabra 300 7.MaranathaRomanianBaptistChurch,LaMirada 40 8. RomanianBaptistChurch,Modesto 30 9. BethelRomanianBaptistChurch,Sacramento 240 10. GraceRomanianBaptistChurch,Sacramento 150 11. RomanianBaptistChurchoftheSanFrancisco 106 12. GolgotaRumanianBaptistChurch, 58 13. SperantaRomanianBaptistChurch,Sacramento 50

COLORADO 14.RomanianBaptistChurchatApplewoodChurch 26

FLORIDA 15.FirstRomanianBaptistChurch 13516.GraceRomanianBaptistChurch 150 17.BethelRomanianBaptistChurch 160 18.FirstRomanianBaptistChurch,WestPalmBeach 62

19.GraceRomanianBaptistChurchofNaples 21

GEORGIA 20.FirstRomanianBaptistChurch,Atlanta 350 21.GwinnettRomanianBaptistChurch,Atlanta 180

ILLINOIS 22.FirstRomanianBaptistChurch,Chicago 4323.RomanianBaptistChurch,Chicago 580

MASSACHUSETTS 24. ProvidenceRomanianBaptistChurch 80

MICHIGAN 25. FirstRomanianBaptistChurch,Detroit 267 26. GolgotaRomanianBaptistChurch,Detroit 80

NORTH CAROLINA 27.RomanianBaptistChurch,Hickory 90

NEW YORK 28.FirstRomanianBaptistChurch,NewYork 150 29.MaranathaRomanianBaptistChurch,NewYork 42

OHIO 30.RomanianBaptistChurch,Canton 1431.RomanianBaptistChurch,Akron 73 32.RomanianBaptistChurch,Cleveland 250

OREGON 33.RomanianBaptistChurch,Beaverton 91

34.RomanianBaptistChurchofPortland 369

TENNESSEE 35.RomanianBaptistChurch,Nashville 35

TEXAS 36.BethesdaRomanianBaptistChurch,Porter 2737.FirstRomanianBaptistChurch,Houston 55 VIRGINIA 38.FirstRomanianBaptistChurch,WashingtonDC 40 WASHINGTON39.GoodNewsRomanianBaptistChurch,Seattle 98

HAMILTON 40. RomanianBaptistChurch 30 KITCHENER 41. FirstRomanianBaptistChurch 247 42. HopeRomanianBaptistChurch 24 43. BethelRomanianBaptistChurch 60 QUEBEC 44. FirstRomanianBaptistChurchofMontreal 35 TORONTO 45. RomanianBaptistChurch 52 VANCOUVER 46. EmanuelBaptistChurch 57 47 RomanianBaptistChurch 50 WINDSOR 48. RomanianBaptistChurch 65

TOTAL 5500

+ 4 Biserici noi primite49.Bethel,Holywood,Florida50.Philadelphia,Pennsilvanya51.Emanuel,Vancouver,Canada52.GoodSheperd,Portland,Oregon

Pe lkngq bisericile trecute ‘n aceastq evidenyq au mai fost plantate ‘ncq 16 Misiuni:

SanDiego,CA,Glendale,CAAurora,COJacksonville,FLConyers,GAGreenwood,INDPortland,ORUniontown,OHYoungtown,OHColumbus,OHAstoria,NYRBMission,NCCharlotte,NCPittsburg,PENNSanAntonio,TXAustin,TX

Asociayia s-a lansat ‘ntr-un program ambiyios de plantare de noi biserici astfel ca la cea de a o suta aniversare a ei sq existe un numar de 100 de biserici baptiste ronkne ‘n Canada wi Statele Unite.

(Dacq aceastq statisticq este incompletq sau cu greweli, vq rugqm sq ne ajutayi cu date precise trimise la: barzilai@earthlin\.net)

��

Orawe fqrq biserici

“n procesul de plantare de biserici baptiste romkne ‘n America, un studiu care sq ne arate unde sunt plasayi romknii este strict esenyial. Iatq unul fqcut de Mar\ Hobafcovici. Acestea sunt localitayi unde sunt romkni, dar nu existq nici o singurq bisericq baptistq romknq:

1. {ashington--Baltimore, 9,4972. Boston, MA 6,5262a. San Diego, CA 3,2143. Las Vegas, NV--AZ 2,4054. St. Louis, MO--IL 2,1775. Cincinnati--Hamilton, OH 2,1286. Columbus, OH 2,0647. Orlando, FL 1,7058. Hartford, CT 1,6379. Mil[au\ee--Racine, {I 1,37810. Buffalo--Niagara Falls, N} 1,12311. Raleigh--Durham,NC 1,06612. Sarasota--Bradenton, FL 1,06313. Rochester, N} 1,04114. Tucson, AZ 1,03615. Norfol\--Virginia Beach---NC 97816. Providence--Fall River, RI--MA 96917. Salt La\e Cit]--Ogden, UT 96418. Alban]--Schenectad]--Tro], N} 91119. Grand Rapids--Mus\egon, MI 85020. Charlotte--Gastonia, NC--SC 84221. Reading, PA 82522. Fort {a]ne, IN 78823. Toledo, OH 73124. |ansas Cit], MO--|S 68825. Da]ton--Springfield, OH 68226. Austin--San Marcos, TX 68027. Harrisburg, PA 65128. Fort M]ers--Cape Coral, FL 61529. Lansing--East Lansing, MI 60930. Omaha, NE--IA 59231. San Antonio, TX 57332. Albu`uer`ue, NM 56033. Boise Cit], ID 55634. Ne[ Orleans, LA 55535. Allento[n--Bethlehem, PA 54336. Richmond--Petersburg, VA 53437. Greensboro--{inston, NC 52238. Sharon, PA 521

39. Erie, PA 51240. Colorado Springs, CO 51041. Louisville, |}--IN 50842. Scranton, PA 49343. |noxville, TN 47244. O\lahoma Cit], O| 46645. S]racuse, N} 45246. Da]tona Beach, FL 43247. Greenville, SC 39448. Santa Barbara, CA 39149. Fresno, CA 38850. |alamazoo, MI 38551. Reno, NV 38252. Provo--Orem, UT 37653. Melbourne-Palm Ba], FL 36554. Gainesville, FL 35755. Lancaster, PA 35356. Madison, {I 34157. Chico--Paradise, CA 32558. Ba\ersfield, CA 31959. }or\, PA 30460. Punta Gorda, FL 29561. Salinas, CA 29062. Spo\ane, {A 29063. Huntsville, AL 28664. Memphis, TN 28665. Burlington, VT 27966. Eugene--Springfield, OR 27567. La\eland--{inter Haven, FL 27568. Ne[ London--Nor[ich, CT 27169. Tulsa, O| 27170. Sagina[--Ba] Cit]--Midland, MI 27071. Roc\ford, IL 26272. Lexington, |} 26173. Steubenville--{eirton, OH 25974. Fort Pierce--Port St. Lucie, FL 25075. Davenport--Roc\ Island, IA--IL 24776. Duluth--Superior, MN--{I 24577. Mansfield, OH 24578. Tallahassee, FL 24579. State College, PA 24080. Champaign--Urbana, IL 23781. Birmingham, AL 23582. Honolulu, HI 23283. Bloomington, IN 23084. Binghamton, N} 22885. Benton Harbor, MI 22386. Santa Fe, NM 21887. San Luis Obispo, CA 21588. Springfield, MO 21389. El Paso, TX 21090. Jac\son, MI 21091. Lafa]ette, IN 20992. Stoc\ton--Lodi, CA 209

�0

Proiectele Asociayiei

Asociayia Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada nu existq ca sq ‘nlocuiascq Bisericile ‘n lucrarea lor misionarq. “ntr-un sens foarte real, ceea ce face fiecare bisericq membrq ‘n Asociayie, o face ca parte din Asociayia. Rubrica aceasta este rezervatq ‘nsq unor proiecte pe care o bisericq singurq nu le poate duce la ‘ndeplinire. “mpreunq, bisericile noastre pot face lucruri de care nici nu ne dqm seama ‘ncq. Vq stqm la ‘ndemknq ca sq visqm ‘mpreunq, ca sq plqnuim ‘mpreunq wi ca sq ‘nfqptuim ‘mpreunq. Paginile acestea vor populariza iniyiativele analizate wi aprobate de Comitetului Executiv al Asociayiei.

Unde-i unul nu-i putere ...

Proiectul #1 <Albumul Asociayiei>

La Convenyia yinutq ‘n lunaseptembrie 2004 la Los Angeles,fratele Cockryqu a prezentat oiniyiativq validatq de ComitetulExecutiv al Asociayiei wi anume:alcqtuirea unui <Album alAsociayiei>dincaresqseafleacumwi‘nviitordespreviayawiactivitqyilebisericilorbaptisteromknewtidepeacestemeleaguri.Pentrualcqtuireaacestui <Album>, fiecare bisericqeste chematq sq trimitq frateluiCockryqu sau fratelui GeorgeDancea, secretarul Asociayiei, unmaterialcaresqcuprindq:

- datele statistice ale bisericiirespective (numele oficial, adresa,telefonul, numele wi adresapqstorului (pqstorilor), adresa deE_mail)

-unscurtistoricalbisericii-oprezentarealucrqrilorcarese

fac ‘n bisericq (wcoala duminicalq,tineret, copii, societatea surorilor,cor,orchestrq,etc.)

-olistqculucrqrilemisionare‘ncareesteimplicatqbiserica

- o listq cu planurile misionareviitoarealebisericii

Pe mqsurq ce vor fi primite,acestematerialevorfitipqritewi‘nrevista<Luminqtorul>,larubrica<SqnecunoawtemAsociayia>,pentruomai bunq cunoawtere reciprocq amembrilordinbisericilenoastre.

Pentrufinalizareaacestuiproiectestenecesarqosumqde$3.000.“nprezent, proiectul este finalizat ‘n

proporyiede10%.RugqmbisericilesaufrayiisqtrimitqcontribuyialorlaacestproiectlaCasierulmisionaralAsociayiei,IoanCotkrlq-(248)373-7324ioncotarla@hotmail.com.

Proiectul #2 <O tipografie a Asociayiei>

Avknd ‘n vedere ckt ne costqtipqrirea <Luminqtorului>, acestproiect este o strictq necesitate.Fratele John Stir, din Houston,este pe cale sq realizeze acestdeziderat. Cheltuiala iniyialq mare($12.000.00) se va amortiza peparcurs. Proiectul este finanyat ‘nproporyiede20%.

Proiectul #� <Convenyia Asociayiei>

Estestknjenitorsqvezicepuyinebiserici se mai oferq sq gqzduiascqlucrqrile Convenyiei anuale. Cauzaeste dublq, numqrul potenyialilorparticipanyi s-a mqrit foarte mult,‘n timp ce bisericile locale, dewimai numeroase la numqr, trecarareoripeste100-200demembrii.Se ajunge astfel la situayia ‘n caream fost wi anul acesta, o bisericqde aproximativ 180 de membriieste rugatq sq suporte cheltuielilelegatedegqzduireaapeste1400demusafiri.

Avknd ‘n vedere cq preyulorganizqriiConvenyieieste‘njurde$12.000wicqlaoraactualqnumqrultotaldemembriaiAsociayieiestede

aproximativ 5.500, ar fi suficientca bisericile sq trimitq la casieruladministrativ al Asociayiei o sumqechivalentqcu$3.00pentrufiecaremembrucaoricebisericq localqsqpoatqgqzduiConvenyia.

Laoraactualq,acestproiectestefinanyat‘nproporyiede0%.

Proiectul #4

<Tabqra de varq a tinerilor>“n fiecare an, de obicei la

Colorado,aavutloctabqradevarqatinerilordinAsociayie.Vqrugqmsq yineyi legqtura cu prewedinteletineretului,GaiusVqduva.

Proiectul #5

<Tabqra de lucru a pqstorilor>Suntem ‘n cqutarea unui loc

(HumeLa\e‘nCalifornia?)caresqgqzduiascqotabqrqdeosqptqmknqla care sq participe pqstorii wifamiliilelor.Awteptqmwialtesugestiipe care vq rugqm sq le trimiteyiprewedinteluiViorelClintoc.

Proiectul #6

<Excursii turistice ‘n leagqnul crewtinismului>

Uniipqstoriwigrupuridinbisericiaufostdeja‘nIsrael,Turcia,Greciawi Italia. Folosind experienya lor,dorim sq extindem aceste excursiila toyi pqstorii wi toate bisericileAsociayiei.PqstrayilegqturacuNelu

�1

Gug (916) 480-9693) wi DanielBrknzei(714)670-7772.

Proiectul #� <Un sediu permanent wi o casq

de vacanyq>MaitoateAsociayiiledinAmerica

au awa ceva. A venit vremea ca winoi sq ne gkndim sq localizqm wisqcumpqrqmoproprietatecaresqsatisfacqacestedeziderate.

La aceastq orq, proiectul estefinanyat‘nproporyiede0%.

Proiectul #� <Susyinerea orfelinatului

baptist de la Prelipey>Chiar dacq nu putem lua

asupra noastrq TOATE cheltuielilelegate de buna funcyionare aacestor awezqminte, este evidentcqnuputemstaindiferenyifayqdeacestelucrqri.“ndemnqmbisericileAsociayiei sq treacq o contribuyiela aceste instituyii ‘n bugetul loranual. Orfelinatul de la PrelipeyestesingurulorfelinatalcrewtinilorbaptiwtidinRomknia.

IonDionisie (este cunoscut subnumeledeNEWU)estedinBozovici,pensionarcarearelucrareacucopiipeinimq.Domnulnui-adatcopii‘ncqsniciewieladecissqse‘ngrijeascqcudragdeacewticopiiorfani.

IONDIONISIETudorVladimirescu,Nr.863,BOZOVICI,110,1637,Telefon:255.242106

(dinistoric:In 1926 several pastors in a southwestern Romanian region decided to open an orphanage to care for orphaned children. The orphanage grew over the years as more and more children found a home there. In 1953 the Casa Dorca was shut down by the communist government and all the children were put into state-run orphanages. After the revolution in 1989, the right to open the orphanage was again granted. Members and pastors of local Baptist churches worked to improve the orphanage

building, and in 1996 orphans were again brought in. In 2001, they had 27 orphans there.)

Proiectul #8 <Euro - baptiwtii>

Asistqm cu uimire la formareaunei viitoare Asociayii a bisericilorbaptiste romkne din Europa. “nviitor vor fi mai multe bisericibaptiste romknewti ‘n diasporaeuropeanq deckt ‘n America sauCanada. Ei vor prelua ajutorareawi misiunea ‘n yara mamq. Pknqatunci,Asociayiatrebuiesqsprijinematerial wi spiritual <nawterea> wi<crewterea>acestorbiserici.Fiecarebisericq a Asociayiei (singurq sau‘n parteneriat cu alte biserici dinAsociayie) este ‘ndemnatq sq se‘nfrqyeascq cu o bisericq baptistqromknq europeanq wi sq o ajute.Asistenya spiritualq prin vizitepastoralewiagrupurilordetinereteste cel puyin la fel de importantqcaajutareafinanciarq.

Proiectul #� <O ‘nchinare mai bunq>

Asociayiaapreciazqefortulunorfrayidespecialitatecareauproduscqryi de ckntqri cu note. Preluqmactivitatealorwirecomandqmtuturorbisericilor sq le cumperepentrua-wi ‘mbunqtqyi ‘nchinarea publicq.Awteptqm de la cei responsabili cuaceste lucrqri, titlul,preyulwi loculdincarepotfiprocurateacestecqryinoi de ckntqri, corale, de grupurisau cu ‘ntreaga adunare. Acesteinformayii vor fi tipqrite ‘n rubrica<Cqryicarevqawteaptq>.

Proiectul #10 <O viayq trqitq cu scopuri>

Poatemaifericitnumitq<Oviayqnetrqitqla‘ntkmplare>,aceastqcartevq este recomandatq de Asociayiepentru studiul individual sau cu‘ntreagabisericq(patruzecidezileconsecutive de studiu). Cartea afost tradusq prin iniyiativa frateluiNeluCiorbqdinPortland.Oputeyicumpqra totde laelpentrupreyulde$12(ieftiniripentrucumpqrarea

‘n numqr mare). Vq rugqm sqconsultayi rubrica <Cqryi care vqawteaptq>delasfkrwitulrevistei.

Proiectul #11<Casa Esterei>

Iniyiativq a bisericii <Bethel>din Anaheim, <Casa Esterei> cautqmqtuwi wi unchi pentru orfaniidin zona Lugoj, Caransebew wi‘mprejurimi.Copiiisponsorayisunt,delacazlacaz,scowidinorfelinatewi readuwi ‘n familii, scowi dinorfelinatdoarpeduratasfkrwituluide sqptqmknq wi duwi ‘n familiicrewtinewilabisericq,etc.

(Informayii wi contribuyii la:Gavrilq Solomon (714) 449-9257sau Daniela Branzai (714) 670-7772 (310S. LemonSt,Aneheim,CA92805).

Proiectul #12 <Susyinerea Seminarului de la

Bucurewti>

MajoritateapqstorilordinbisericileAsociayieiwi-aufqcutstudiilelaSeminaruldelaBucurewti.WidacqarfivorbanumaipentruachitareawcolarizqriifayqdecrewtiniidinRomkniacareautrimisbanilaSeminarwitots-arcuvenicaBisericiledinAmericasqtrmitqcktecevapentrucontinuarealucrqriideacolo.

Pentruacestproiect,vq‘ndemnqmsqcentralizayiicontribuyiiledumneavoastrqprintrimiterealorlacasierulAsociayiei.“nfelulacestavomaveatoyioimaginecorectqasusyineriiacesteipepinieredenoilucrqtoripentrubisericiledinRomknia.

“nafaracontribuyiilorfinanciare,pqstoriiAsociayieisuntchemayisqvizitezeSeminarul‘nvizitelelorprinRomkniawisqsepunqladispoziyiaconduceriiSeminaruluipentruoredestatdevorbqcuseminariwtii.

�2

Librqrie crewtinq

Cqryipecareleputeyiprocuraprinpowtq.Comandawiplatasefacedirectlapersoanamenyionatq.Varugqm,pecktposibil,sqfaceyicomenzi<inbul\>(innumarmare)wiapoisqledistribuiyiindividual‘nbisericq.Vafimultmaiuworwiveyiobyinereduceridepreyuri.Stqmladispoziyiecelorceseocupqcuvknzareacqryilorpentrucumpqrarea“ncantitqyimareicumarireduceridepreyuri(pknqla50%).

De la Daniel Branzai - (714) 670-777215572 Ashgrove DrLa Mirada CA 90638

- Evanghelia pentru vremuri ca acestea (Petru Popovici) $2- Harul lui Dumnezeu (Petru Popovici) $5- Lumini peste veacuri (Petru Popovici) $5- O revqrsare de viayq (Daniel Branzai) $2- Chemare la ‘nyelepciune (Daniel Branzai) $7- Amintiri cu sfinyi (Daniel Branzai) $7- Ghidul familiei (diferiyi autori) $10- Dumnezeu ‘mi cunoawte mqsura (Silvia Tqrniceriu) $12- Carte de cqntqri noi pe note (Daniel Stquceanu) $15- Seminarul <Biserica cu scopuri> (DVD) $55

De la Christian Aid MinistriesGicu Cotley - (330) 893-24284464 SR 39 EastBerlin, OH 44610-0360

- Romanian Stud] Bible, Vin]l Edition- Romanian Stud] Bible, Deluxe Edition cu fermoar- Romanian Large Print Bible- Viaya Familiei Crewtine - Grijq de Frayi - Nu Iubiyi Lumea - “n Awteptarea Zorilor - Iudita - Tiparul Divin Pentru Viaya de Familie - Ewti tu sigur cq ewti crewtin? - Laudele Domnului (Carte de ckntqri)

(sunayi pentru preyuri)

De la Ioan Ciorbq - (360) 694-5127

- Viaya condusq de scopuri (Ric\ {arren) $11.95

��

Yqrile BiblieiDoriyi sq cqlcayi pe urmele celor despre care ayi citit de atktea ori

‘n paginile Sfintelor Scripturi ?Vreyi sq faceyi turul pe care alte biserici l-au fqcut deja ‘n Israel,

‘n Egipt, ‘n Grecia sau ‘n Italia (“n ultimele douq yqri puteyi face wi misiune ‘n bisericile romknewti) ?

Dacq rqspunsul dumneavoastrq la ‘ntrebqrile de mai sus este afirmativ, pqstrayi legqtura cu alyii care au aceiawi dorinyq. Unul din proiectele Asociayie noastre este sq organizeze tururi ‘n yqrile Bibliei pentru pqstori wi pentru biserici. (vezi proiectele de la sfkrwitul revistei)

“nscrieyi-vq din timp la:

Nelu Gug - na4g@hotmail.com (916) 480-9693Daniel Brknzai - barzilai@earthlin\.net (714) 535-2550

��