SERIA IL ANUL II, No. 1ßG,

NUMARUL i0 BANIABONAIIENTELE

'Deep la 1 II 15 ale ne- clírelinni Qt Be plates('tot -d'a -una tuante

in Micas -60f la Casa Administratleiin mute si streisuïtate prin mandate postale

Un an in tara 30 lei; In streinätate 50 lete luna ... 15 , 35 ,*me

lune . 8 , 13 ,Un numär In streinatate 30 baffi

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ

IIiLEDACÇIA8 STRADA CLEMENTEÏ No. 8

JEditia a treia. . JOI, 30 MATIT 1896.

NUMARUL 10 BANIANIINCIIIBILE

In BucurestT si judete se primesc numai laAdministratio

In streinätxte, direct la ackxinistraFie si latoate oßciile de publicilate

Anunciurl la pag. IV 0.30 b. liniaIII 2. tel ,

. , , II 3.Insertiile si reclamele 3 lei rindull

Un numir echiñ 80 banlADM1NISTBA''IA

No. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3

Govern dePARTID DEMORALIZAT

0 armata demoralizata fara nielo Incredere In sef, este o armatapierduta. Aceasta este situatia co-

lectivitatel.Niel o data o adunatura de po-

litician! Indrazneti, intuiti si farascrupule, nu a fost mai repede simal aspru pedepsitA prin mersul e-venimentelor si prin forta fatala a1 ucrurilor.

Privi pe colectivisti ce eran elacum opt luni ! Aduceti -va aniintede curagiul si ingimfarea lor! Im-prospatati -Va in memorie bucuriadeliranta a acestel bande in urinasuccesulul sa stie cum -- repurtatin alegerl !

Auzindu -I atunci, cine -va ar fiputut Inclina a crede ca domniacolectivitatel va fi ilimitata, ca taraaceasta a incaput pentru multi simulti ani in puterea acelor barbari !..

Sa deschid Camerile. Indraznealacolectivistilor devine tot mal mare.De la vorbe si amenintari el treela fapte si la executia. Acestl oa-menl cred ca totul le este permis,ca nimic niminea nu le pot re-sista!

Dar acum ? Dar in momentul defata, care este spectacolul pe careacesti barbari un moment invinga-tori ne prezinta ?

Frica si lasitatea ali luat loculIndraznelei. Le -a disparut Increde-rea In steaua lor, in norocul lor.In cele doua lun! din urma, tot cean intreprins colectivistii, s'an în-tors In contra lor. Descurajareasi demoralizarea i -a cuprins. Defec-tiunile se simt zilnic ; fie-care colectivist nemultumit cauta sa-0 tragacartea din joc. 0 teribila dus-manie doinneste entre eI.

Et an sentimentul unel apropiatecadera. Opinia publica, acea opi-nie publica care sa desteapta asade greti h noi, se mista, ia trup,se desemneaza In trasaturl virilesi amenintatoare.

Colectivisti1 cari IO ïnchipuiaûca alt Inaintea lor eel putin cinciani de putere, pe cari contali sprea se Imbogati, asta -zi il vedem Cucapetele plecate, grabiti sa stringarepede cit vor putea, cadi simtescca baraca nu are nici o soliditate.

De fapt guvernul este cazut, farpartidul nu sta mal bine cu toateIncercarile de galvanizare ale d -luiFleva.

Este un fenomen aproape unieca un guvern venit in asa buneconditiuni, sa cada jos, jos de tot.numai In cursul a opt luna !

Daca ansa fenomenul e curios,in schimb este foarte explicabil.Decäderea vertiginoasa a partidululliberal Inseamna un lucru : ca siin doineniul moral ca si in cel ma-terial, trebue un echilibru a fortelor, trebue o putere de cohesiunesi de inteligenta faxk de care nupoate exista autoritate morala, pres-tigia si preponderante.

Aceasta lectiune credevi ca vaservi nu numal colectivistilor, ci 0

altora cari Isi închipuesc ca e des -tul ca 100 de indivizi sa se adunela un loe, sa Inceapa a se agita sia face scandal, pentru ca sa aibadreptul a se intitula partid.

Incapacitatea colectivistilor eraasa de mare lucru ce noi spunemde inuit in cit a fost de ajunsnumai opt luna pentru ca densa salasa la iveala si sa devina vizibilapentru cei mal modesti cetateni.

De asta colectivitatea traeste inmod mizerabil, nestimata, netemuta,despretuita de toata lumea, batjo-corita de propria el partisani si depropriele el fapte.

Venerabilul Lascar Catargiu a

înteles perfect situatia cind in in-trunirea de Duminica, a declaratca ora pentru rasturnarea guver-nului a sunat !

ENCICLICA PARTHENIALA

Inalçil Prea Sfinsl Prelaçl din Sinod cariiscilesc punind cite o cruce la spatele nu-melul drept dovada poate ca atunci cíndcugeta nu aú crucca in falls'aü hotaritsi destainuiasc3 prea iubisilor lor frati 'nDomnul, motivele din a caror pricina aliosîndit pe Mitropolitul Ghenadie.

Vorbirea Sinodulul cite crestinatate senumesce Enciclica Pastorala.

Sa ne fie ertat ci o numim EnciclicaParthenialä.

Am citit cu o mare bagare de seamtoati spovedania lnalsilor Prelaçl, prin carecauti si se speie pe miinl ca Pilat cînda pirisit pe Christos, fari sa lie seainici o spilituri asa superficiali e departe dea fi suficienti pentru smerisil dar mult pi-citosil Parthenie, Dionisie si trista coin-panie.

In acea Enciclica se vorbete cu o marerisipa de enidiçiune eclesiastica, dar cu mareeconomie de erudiçiune crestineasca, despreIsus Christos, despre apostolil Petru, Pa-vel, Grigorie si restul calendarulul.

Tot ce aú spus aceste fese bisericestl enotat cu îngrijire. Pagina, capitolul, ver-sul, linia, nimic nu lipseste, dar despre lu-crul principal, despre ceea ce ne interesea-zi pe noi toil, despre ceea ce ar fi menitsi justifiice purtarea Sinodulul fata cu Ghe-nadie Mitropolitul, aid foarte încurcat griesteEnciclica Partheniali.

Iata cum glisuiesc prelaçil in aceastiprivinsi :

RPentru indurarile lui DumnezeïL, várugäot ittbililor, sa nu a$teptalt de lanot: sa va dam o icoana despre a-c'est om.»

Apol pentru mal multe limuriri, dacis'ar gasi oamenl prea curiosl intre noi,Enciclica ne trimite sa consultam ce ziceSfìntul Apostol Pavel in cartea catre Tit,§i in cartea sa catre Timoteiii !

Dar se vede ca presimt Prelaçil ca acestsistem de a trimite publicul la "I'imoteiúCarvasara nu e suficient spre a ne luminasi de aceea, revine iar cu rugaciunea lor,si zic :

(Inca o data vä rugam iubijrilor 8anu cerelt sa va spunem mat tnult des-pre acest om !,

Asa vom încheia si noi zicînd Prea sfin-çilor membri al Sinodulul : Va rugam pu-fin iubililor sa nu cerelt sa va apu-nem mat mult de cit ceea ce am sensdespre parerea noastra asupra Encicli-cet Sfinliilor Voastre.

Daci î.nsi cum-va s'ar gisi si printreSfinçiile Lor caractere destul de 4ndiratni-ce spre a nu se mulçumi cu aceste apre-cierl, apol le recomandim la rindul nostrusi citeasci ceea ce zice toati presa inde-pendenti, si asculte ce sopteste toati su-Harea crestineasci despre purtarea SfintululSinod.

Si nu putem incheia de cit zicînçíu-le sinoi la rindul nostru : «Darul Doinnuluinostru Isus Christos si dragostea lut Dum-nezeú 'I'atil si împpirtasirca Sfintului Duitsi fie cu vol toil Sfinçl Prelaçl cel pu-çin de acum 'Mainte.

ANTAJUL GUVEANULUÏ

O noua, dare lu Judecatìí. Atnenin-tïsri odioaree. Plecarea Mitro-

pontifiai in eoncediú.

O noua dare in JudEeatï;Ingrozit de halul in care a ca-

zut fi de izbucnirea atit de puter-nicä a sentiyrt,entul ui public, gu-vernul face acum uta adevärat fCVn-taj in contra Mitropolitului Primat,in sperantd cä ast-fel va putea scä-pa de oprobriul public.

Despärfit de apärätorii säï, in-canjurat de jandarmi, solda* fiprocurori, Mitropolitul Primat alRomîniei a fost ameninj`at de a-gentil lui Statescu-Sipsorno :

a). cu o noua dare in jude-catä ;

b). cu darea criard chiar dintagnuc monahalä; fi

c). cu trimiterea într'un schitde prin localitä file cele mai säl-batice din taret* .

Gratie nunzaï acestui f antáj, I.P. S. Sa Mitropolitul Primat afost silit sa iscäleascä un act re-dactat de mizerabilul Statescu-Sip-somo, prin care recunoafte cä ebine tratat la Caldarufani.

Ameniniari odioaaemainte de a fi ridicat cu bru-

talitate din palatul mitropolitan,I. P. S. Sa declarase, ca va facerecurs in Casafie in contra sen-tinta ilegale a Sinoduluï.

Abia sosit la Cäldärufani, ban-regimului l'aú améninfat în

toate chvipurile sa nu faca recurs,afa cä atunci cind d. C. Disescul'a sfa tuit sa se adreseze Casati-ei, in presenta procurorului Sa-vescu $i a prefectnlului Dobrescu,inaltul prelat, sub teroarea ame-nintärilor agenj`ilor lui Stätescu-Sipsomo, a fost nevoit sa spunapärätorului saü :

Sä ma mai gîndesc.Nu numai atit ; dar un ziar

guvernamental, e Gazeta n a avutnerufinarea sä spue pe fata fi säameninfe pe Mitropolitul Prionat,cä dadi va lindräzni sä facä re-curs , atunci va fi izgonit din mo-nastire fi dat afarä din tagmamonahalä.

E ingrozitor fantájul pe care-1face guvernul.Plecarea Mitropolitului Primat ln

concedinMai mult. Pentru a nu putea

face nid un pas spre des vinovä-firea sa, Mitropolitul Primat, subpresiunea acelora Si amenintäri, esilit sá cearä un concediú sub pre-text de a merge la bäï. Concediuli-se va da zilele acestea impunin-du-i-se sä plece imediat in sträi-natate.

VREMEA BANDITILOR

S'a vazul ce activitate strasnicä alidesfasurat politia si parchetul cind afost vorba de ezecutarea sentintel Si-nodulul impotriva Mitropolitulul Primat.

Reprezentantil acestor autoritati s'aliprezintat la domiciliul Mitropolitulul pesteora legala, ali facut un scandal ne malpomenit, ali scos en sfila pe Prelat dincasa, l'ali furat din curtea Mitropolielsi ate disparut, inchizind esirile in urmalor.

Intreg acest act de violenta nu eracitusl de putin in atributiunile politielSi parchetulul. Am dovedit in de ajunsca forca publica n'avea niel un dreptsa se amestice si cä era treaba Sino-dulul sas1 execute sentinta cu mijloa-cele de cari dispune.

Totus1, politia si parchetul aìí savir-sit actul, ba inca ali fileut un esces dezel care a dai lumil ideia cea mal tristadespre gradui de cultura a oamenilorregitnulul liberal.

Pe vremea asta ansa, pe cind forta

antapublica se ocupa atit de zelos cu tre-burl cari nu sunt de competinta el si-sIpierde vremea tinind sechestrat pe Mi-tropolitul Primat la Caldärusanl, ban-ditil neoficiall isi fac de cap.

De-si de cite-va lunl abia ne bucuramde bunatatile unul regim liberal, totuslin acest scurt timp s'aü savirs1, in Ca-pitala chiar, doua asasinate groaznicefara ca harnica politie Si zelosul par-chet sä fi descoperit pe asasini.

Cine a ucis pe bAtrina din Soseaua.Stefan-cel-Mare Si unde e asasinul ?

Unde e omoritorul circiumarulul dincalea Rahovel ?

Puteti intreba mult si bine politia Siparchetul, cacl nu stiü si n'aü vremeasa se ocupe cu asemenT nimicurl. Po-litia si parchetul at sa execute in modbrutal sentinta Sinodulul ; politia si par-chetul aü sa tie sechestrat pe Mitropo-litul ; politia si parchetul at sa o-preasca lumea sa vie la intruniri. Asa-nil ? Sunt liberi sa-SI faca meseria Sisa umble nesuparatT prin tara admi-nistrata de guvernul liberal.

.,Si ceea ce se intimpla in Capitala sepetrece Si in jude e. Zilnic vin StirT des-pre ispravile bandelor de hop, din cein ce mal numeroase si mal indrasneste.Cetatenil sunt reduSl sa se apere sin-gurl, cind pot.

E cu adevarat vremea banditilor.

UN ADEVARAT PRELAT

In amaraciunea si dezgustul pecari le-a provocat atitudinea majori-tatii Sinodulul, in chestiunea Mi-tropolitului Primat, a fost o adeva-rata mingiiere purtarea deinna aunui prelat, din nenorocire singu-rul de felul lui in Sinodul nostru.

Acest prelat e P. S. S. archiereulNifon Ploiesteanul.

De la Inceputul acestel dureroaseafacerl si pina la sfìrsit, pu- tareademtia a acestul prelat nu s'a dez-inintit nid un singur moment.

Facem in public aceasta consta-tare, nu pentru ca P. S. S. a fostde aceea-si parere eu noi. Liber efie-care sa aiba parerea sa ; ches-tiunea e numai cum se prezinta sise sustine acea parere.

Cind ne gindiin cit avea de cisti-gat archiereul Nifon calcindu-Si peconstiinta si trecind de partea 1na-joritatii Sinodului, si la cite vexa-tiuni si chiar loviturl grele s'a ex-pus tinind la demnitatea sa de ontsi de prelat, nu ne putem impiedicade a-I aduce, in fata lnmü, oma-giile noastre.

CEA DIN URMA

Pacatosil din guvern Si -aì pierdut eudesavirsire capul.

Intocmal ca criminalil cari se shutpierduti, guvernantil nostri ingramadescscandalurl peste scandalurl, infamIT pesteinfamie, tot mal multe si mal grave.

Spaimintatl de furtuna ridicatä dechestiunea Mitropolitului Primat, in careaü procedat eu o natingie, o rautate sio brutalitate fara seaman, desperati malales de atitudinea niäsurata a partidululconservator si de puternica impresiunepe care atitudinea aceasta a Meut -o ihtara, colectivistii planuesc o noua in-famie.

El vor sa insceneze un protes politico -militar cum n'a mal fost. Pentru a facediversiune Si inchipuindu -sl ca va slabisituatiunea partidulul conservator, gu-vernul planueste sa obtins de la majo-ritatile sale darea in judecata a generalului Lahovari pentru pusca Mannlicher.

E atit de stupid acest proect, in cil,deli socotim pe guvern capabil de multeprostil, tot nu ne vine sA credCm c;t ovor face si pe aceasta.

Dar, s'o faca. Va fi cea din urma in-famie ce 'I va fi ingaduit sa comita.

.1 .

INTRUNIR EA

PARTIDULUT CONSERVATOR

Discnrsul d -lni general Mann

D -lor, partidul conservator a provocai a-ceasta iutrunire. SA 'ml dati voe sa vä ziccite -va cuvinte In numele acelul partid.

D -lor, et( bägat de seamä ca partidul con -servator nu v'a convocat in intrmiire de lavenirea la putere a guveruulul actual, cutoate greselile ce atesta comitea; nu v'aconvocat niel ctnd Mitropolitul Ghenadie afost dat in judecata, cacl credea cä rolulsäü de a vorbi cetatenilor nu era inca venit.

Cind ne -am retras de la putere, de bunavoe, am declarat ca este natural ca partidulliberal sä ia puterea, sa-1 lasam ca sä seintreaca eu noi in fapte hune, pentru pros -peritatea acestel tärl, (aplause) si sa nu lefacem niel o greutate. Raü ad fäcut de ne-aü esclus de la controlul in Corpurile Le-giuitoare, dar aceasta 11 priveste, daca credcä este bine sa guverueze o tarit, faca con-trol, i -am lasat sä guverueze msrginindu -nea esercita controlul in presa noastra si lnadunärile din cluburile noastre.

Ad dat In judecata pe Mitropolitul Primat,am zis, läsatl:.poate sä fie motive juste.Nu trebue sä impiedicam judecarea chiar aunul Irralt Prelat, caci el fiiud tot ora poatesa fie vinovat , nu este datoria partidululconservator sa se identifice cu aceia cariad facut gresell, n'ari fäcut Intrunirl saimpiedicäm judecarea Mitropolitului(.

Asta -zl situatiunea se schimba. Mitropo-litul Primat nu a fost judecat, ci executat.Asta -zl puterea civili, prerogativa Coroanelad fost inchinate de guvern puterel biseri-cestT.

Partidul conservator are datori'[ catre tara§i nu poate a täcea ( Aplause).

Dlor, partidul conservator este legat euistoria si traditiunile tarel acesteia. El sin -gur reprezintä Romania, pina acum 50 anlel apara aceasta tara Impreunä eu Bisericacare a fäcut sa se conserveze nationalitateaRominä.

Partidul conservator nu este un partid deindivizl adunati In jurul miel persoane; nueste un partid care dupa oportunitate aparainteresele taril.

Partidul conservator este legal eu aceastatara si este dator sä nu se dea inläturi cludcrede tara in primejdie; ci sa vie sä des -tepte pe cetateni.

Lata pentru ce am luat initiativa sa väconvocara sa ascultati glasul nostru.

D -lor, Regatul Rominiel de azl este re-zultatul ostenelelor tuturor cetatenilor, esterezultatul muncel generatiunel trecute, esterezultatul generatiunel actuale ; fie -care amlucrat, fie eu sabia, fie eu pana, fie eu vorba,fie eu fapta, ca sa cladim si sa intarim a-cest Regat.

Cind vedem cä acest Regat este in pri-mejdie de a fi därimat din cauta aceloracari ire conduc, datoria noastra este sa ve-'dm sä vä deschidem ochil si sä dam a-larma (Aplause).

D -lor, coni v'a spus onor. d. Lahovari sid. G. Cantacuzino, actualul guvern n'a läsatnimic ne pingärit : stili cum a Inabusitsentimentul national, stitl cum a intro-dus anarhia fu ostire si a coborit prestigiulefli ëclartnd -o nearmatä, Stitt eum. a- .ksaitmagi'tratura, dar acestea sunt vini cari sepot ìndrepta.

1zi trisa tornite doua fapte : unà care s-tinge credinta noastra si alta care zdruncinätemelia Rominiel lovind in Constitutiuneace ne am .dat -o. (Aplail ;e)s>

D -lor, azi d. Sturdza, nu In numele par -tidulul liberal Imi place a o recunoaste,d. Sturdza,cu cinti, sease persoane In afaräde Corpurile Legiuitoare, esci sliü cániel Presedintele Camerel, niel PresedinteleSenatulul n'a fost consultat (aplause), d -nuSturdza eu d -nu Poni, pe care ajuns numalvedem cine este, caci 'I cunosteain nuuialca profesor in laboratorul sad, ,si Impreufiaeu d -nu Stätescu ali venit si ali sdruncinatBiserica Romana prin modul cum a fost ur-märit, judecat si executat Inaltul MitropolitGhenadie si ali comis prin urmare un atasla credinta noastra ale earor urmarl relese vor resimti riai ttrziü, tii In Bisericanoastra si In nationalitatea noastra.

Dupa ce ne ad turburat credintele noastrereligioase, vin apol si Inlaturs Constitutiuneasi supuu puterea Statulul, puterea civilá,puterel a 12 episcopi cari s'ad adunai siad judecat numai dupa mobile strimte ,side iuteres personal (Aplause).

Niel odats n'a înteles niel Constitutiuneanoastra ulti legea noastra Sinodala ca sädispara puterea civilä si sa fie subordonatjtunel puterl de elericl cari voese sa readueäinchiziliunea; tot -d'a -una si In tonte limpu.rile puterea civilit a avut sa zita envintulsari ces din urma in asemenea cliestiuni.

Nu e destul atit; d -1 Sturdza cu guvernulsari a lovit chiar prerogativa Regelul nos -tru, bine delü:itä prin Constitutiunea ce neani dat la 1866.

De aceea ne -am crezut datori sa v4 adu-nänt ca sa protestati In contra atacurilorce le -a dat d -nu Sturdza, nationalitatel mos-tre, magistraturel, Bisericel si Constitutiunea

r.PUt.A

noastre §i ca sä declaratl Impreunt eu notcä d -nu Sturdza ai colegil sel aïe demeritatde la patrie (Aplause).

Discursul d-lui G. Gr.Cantacuzi no

Domnilor, am tinut a zice cite -va cuvintein chestiunea de fate, spre a nu lisa glasulmeet In afarä de protestarea generale aOrel.

Imprejurerile cari ne aduni aste -zi suntde cea mal mare gravitate.

Ne gtsim in fata unul guvern, care prinactele sale necugetate compromite treptatai pe zi ce curge toate institutiunile acesteltärl, sovente In ceea ce ne am deprins acinsti, pingereste ceea ce ant invatat t.iubi.

In viata popoarelor, viata tesutt de lupte,de greutatt ai de amärAciunl, sunt mai alesdour idea uri cari incälzesc inimele, douasimtirl cari creazà eroi si martiri : iubireade tart ai iubirea de Dumnezed.

Printr'lnsele natiunile trtesc §i se ittalta.Fart dinsele lincezesc si pier.Ce a ttcut guvernul din aceste doua i-

dealuri ?Ce au devenit dinsele In mtinele sale ne-

curate ?In ceea ce priveate iubirea de tart, sim-

timintul national, dtnsul a lucrai eu atitapricepere, a fost cáltuzit de o conceptiunestat de large, In cif a rupt in dour comi-tetul national romiti de peste munti §i acreat doua Ligi culturale rivale In Rominia.

Interesul Ingust de partid 11 intunect In-tru alit vedente, In ctt interesele dispar f-naintea poftelor nesttioase ai ambitiunilornesocotite.

Acura lucreazt din räsputerl spre a ni-mici in aceasta tara ai simtimintul religios.

In zilele din urmä acest simtimiut adincsäpat In anima poporulul romiti, a fost crudlovit §i nesocotit.

Mitropolitul Wet, capul Bisericel routine,a fost ridicat cu forte din palatul site mi-tropolitan, §i that nutre gendarmi ca celdin urna fecätor de rele.

Simulacrul de judecata care i s'a ftcut,aminteate zilele cele mal nefaste ale inchi-zitiunel, §i finele secolulus al 19 -lea In Ro-minia se aseamtnt cu timpurile barbare aleevulul mediti.

Cu interpretar) judaice de articole delege§i cu fetarnicil jesuitice, nu se zdruncinäsimtinitntul de dreptate al unul popor In-treg.

Suntem convinsi cu totil ct MitropolitulPrimat n'a fost judecat, n'a fost aparat §ia ctzut victimä intrigilor Sinodale ai urelpätimaae a guvernulul.

Simtimintul de dreptate Intscut In fie -careora se revolt( la o asenenea priveli§te §idatoria ne impune a lua apararea celui ne-dreptatit.

Dar pe sing( modul barber cu care Mi-tropolitul a fost judecat ai ridicat din Pa-latul see, se adauga scum ai sechestrareapersoanel sale.

Aceastt sechestrare constitue o loviredincele mal Indreznete adust principiulul li-bertätel individuale garantata de Constitu-tiunea tarel, ctrl nume nu indritueate peguvern sä mentie In detentiune pe un otncare n'a fost osindit tu virtutea unul textprecis de lege penala.

Dacá Mitropolitul este vinovat de delictede drept comun, sit se trimitt Inaintea Inal-tel Curti de Casatiune.

Acolo la lumina zilel, Inconjurat de apA-rttoril sal, dtnsul va putea rtspunde invi-nuirilor ai acuzerilor inimicilor sal.

Acolo va gasi judecttori, acolo va puteafi aparat, iar nu sugrumat ca Inaintea SfIn-tulul Sinod.i- Dreptul de aparare se acordt ori -ctruicriminal.

Borfaaul ordinar , evreul falit, asasinulde rind aci 'al gísesc aparttorl, §i exerci-tarea acestul drept sacru s'a denegat Mi-tropolitulul urea. El a fost pus mal prejos de Radu Atnghel §i de Meruntelu !

Destul cu aceasta comedie rusinoasä !Cerem ca domnia legilor st -§s recapete

puterea, §i cticttorii el sit rtspunzt de fap-tele for !

141111.

11CP 011/11111.1r111

D . Dr. Valeria BBrani §te, fostuldirector al Dreptätii din Temi §oara,condamnat la clout and Inchisoarepentru delict de presa, a fost gra-l;iat alalta-ieri de Imparatul Frantzlosef.

D. Dr. BranWe urina sa -fil ter-mine osinda dupa doue luni.

Dupa ziarele ungure §ti, d. dr.Teodor David va fi numit episcoproinin unit al eparhiel Lugoulur.

D. capitan Popovici- Urzica, ac-tual inspector la prefectura politiesCapitales, va fi numit zilele acesteaprefect al ,judetjului Boto §ans.

Au fost decorati de M. S. TarulRusiel cu marele cordon al ordinu-lui Sf. Ana d -nia general Vladescu§i colonel Rosnovanu.

D. general Robescu a primit ma-rele cordon al ordinului Stanislas.

Nemulj:umirile pi indignarea inpartidul liberal sunt foarte mari;prin cercurile bine informate seafirme cä la prima ocazie d-niïG. Mirzescu, M. Kornea, P. Grä-dipteanu, Gr. Päucescu, colonel 0-bedeanu, Ern. Costinescu pi Em.M. Porumbaru sunt hotärîti a faceópozitie crinxcena prefedinteluï con-siliuluï de miniftri.

In consiliul de mini§tri de eris'a hotárît ca d. Sturdza sá in-cerce a obtine de la M. Sa Regeleconsfintirea planulni guvernululde a da In judecatá pe d. generalLahovari.

Episcopul Dionisie de Buzau se afläbolnav In pat.

0 persoanä ducîndu-se eri la el l'aintrebat ce are ?

Ah, mäs mustra conftiinta de ceam fücut ; n'am nop'i bune de atuncifi nu-mi gasesc lini,stea. Sä cadä urgiaasta pe d. Poni, care m'a silit sä vo-tez In contra con,?tiintei mele.

Printul qi Printesa de Rominiala Moscova

Principele Ferdinand fi Prin-cipesa Marica aft fost foarte cäl-duros sarbatoritî in timpul federiiLor la Moscova.

La balurile de galä de la cur-tea ruseasce, Imparatul depchideîn tot-d'a-una serbarea dantindpoloneza, care tvne locul quadri-luluï de onoare.

La balul cel mare dat de astet-data la Moscova, in palatul îm-parätesc, Imparatul a dantat po-loneza cu cinci printese pi princi-pesa Maria a fost cea d'a douacu care a deschis baLul.

Asemenea Impäräteasa a dan-tat a doua polonezä cu A. S. R.principele Ferdinand.

Cu toate cá acum serbärile auntsfîrpite cä cei mai multi prin-cipi sträini aft plecat, Wu-0 prin-cipele Ferdinand pi Principesa Ma-ria nu se vor intoarce de cit peste

vre-o zece zite spre a putea räs-punde la numeroasele invitatiuizïce aïc prisnit.

AA. LL. vor petrece citä-va 'cre-me la Marele duce Sertatir<, unch i tclImpäratului, in castelul Sad (1 inL

apropierea Moscoveï.

Remaniarea ministerialá('irculá eu iuzistentài svonul cA

iu curflnd minIsterui va fi rema -niat peutru a se face loe unordeputati nemulttuuii 1, earl ame-uinta sa treaea Iu opozüsie dinincidental scandalulul provocatde guvern in llaserieit.

!,e spune cït ntinittril sacratll-cail vor fi d. Poni, general Ru-ditlteanu iii G. D. Palladi.

***Sacrifacaren d -lui l'oasi este cc-

rutts cltiar de Oculta, care credeat in urina scandalurilor fusee-nate la Sinod, ar fi o Area hi-drìisneatta sfidare ca jesuitul Ponisii, mal ramfìuia In caput cultelor.

Ca succesor al d -lui Poni e de-semnat d. Spiru Haret.

Generalul Buclilteantt se vanund pe sine Instill general decorp de armate, conform legel pecare a fàicut'o, cedlnd portofoliulsäti d -lui general Pilat, pe careOculta fì1 crede mutt mai hide -minatec de a face polities colec-tilvistla in a rwattt.

Portofoliul d lui Palladi estefagaduit deja d -lui V. Lascar.

D. Lascar Catargiu, veneratul efal partidulul conservator, a prim itaseara din Botopni urmatoarea te-legrama :

Aderám din inimìi la Trnotiuneavotata in sala Dacia Duminicá26 Malik tli protestám in contraneauzitulcaï( ateutat sávirlit asu-pra institutluneì( noastre religi-oase celei mal 4nalte.

In fata nesocotirel la care auOnus tonte principiale de drep-tate, ba chiar de omenae cari añYncálzit in tot-d'a-una neamulnostru, suntem hotàïriti a lucraenergie pentru vindecarea táraelde pácatul care o apasài.

Al. Canano, N. St. Georges, DimitrieChristescu, I. Ciolac, V. Miclescu, Ion C.Ciolac, D. Ciolac, Ion G. Miclescu, St.Gane, G. Cananau, Scherfel farmacist, G.I. Periefeanu, I. Margvneanu, M. Vasiliu,N. Boldur Epureanu, I. Mavreeni, Em.Ciolacu, Mihai G. Popovici, I. Climescu.

INTRUNIREA STUDENTILOR

Dupa cum am auuntat, studentil univer-sitari ad tinut a -seara o Intrunire publicaIn sala Dacia.

Pe la orele 9 toatä sala, estrada si lojeleerari ialine. Se vedead acolo studenti, pro -fesionistl, rial multi cetäteni In virsta, malmulte persoane de distinctiune; In loje (railcite -va doamne §i mai multe domnisoarestudente.

Din nenorocire erari In asistenta si malmulti agenti provocatori, citi -va studenti -slujbasi cari erari tu contra Intrunirel, membridin clubul muncitorilor al celor de la Lu-mea Noue ai chiar gardian imbracati civil.

Discursnl d -Iui Balta (student in drept)Biserica a fost aceea care ne -a pästrat

nationalitatea ai limba.Noi studentil nu facem politica, si data

ne punem In capul unes misteri, este numalça sA sustinem o cause mare, sad st pro-testam pentru o calcare de lege.

Asa si aste -zi neinfluentata de aime ne -amadunat ça sA protestent In contra nelegiui-

rilor comise cu detronarea I. P. S. S. Mi-tropolitului Primat.

Ruagä pe studenti sa fie lini.titt dar demuiai sA acorde buna - vointa sor oratorilor cevor verbi.Diseursul d -lui Cesar rasen (stiadent

In drept)

Studentimea universitarä de aste -zi esteltoniluia de infine, §i Romtniel de mtinenui place cum se coudue destínele ace-ste tari.

Arate cum Ut chestiunea mationala, inlupia IntreprinsA de studenti, eral condualde sefil partidulul liberal cari eran atunciin opositie iar Indata ce ace§tia ad venitla putere, aü Inceput o lupia contrarie pen-tru Inmormtntarea chestiunel nationale.

Arate cum Lucacl a fost silit de guvernsa fuga din Romania libera, .cíen le erateamt de o agitatiune a tinerilok.

Conducätorit Romtniel cíe asttza1 -ad per -mis sa anjoseasea, sA nrurdAreascA catapi-teazma bisericet noastre de sus pina jos.

Aste -zi nial Inuit ca ori -ciad este datorianoastrt a timerilor sa protestam, sa aparärtilegea sträntosilor nostri.

Stremosi1 ad vtrsat si» pele sor pentruapararea limbei si a credimtel.

Arata tonte cálctrile de drept si de uma-nitate comisa eu detronarea Primatulultàr-el.

Clnd poporul ar ti, caci nu stie Incaatentatul comis la biserica uoasträ, ar venicu totii §i ar zdrobi pe atei cari au zdrun-cinat credinta sor.

Cere alegerea uuei delegatiuni care sAaneargä la M. S. Regele ai sA -i arate in-dlgnarea din imintile tiuerimei care repre-siutA Rominia de mtiue, ruglad respectuospe M. Sa sA nu lase a se sAvirai pia Incapat miselia comisa de guvernantiI nostri.(aplause)-

Dissursul d -lui Ionescu Glonzal (stu-dent in drept).

Face istoricul cunoscut al faptelor petre-cute cu darea In judecatä ai detronareaPrimatului farei ; spune cä in istoria ome-nirei nu se gtsescdeclt 3 exemple de aseme-nea natura, and neviuovati au fost osinditide acuzatoria sor : Isus Christos, LudovicXVI al Franciei si In veacul nostra decivilisatiune Ghenadie Petrescu, Caput bise-ricei noastre.

Protesteazt cu energie In contra fArt delegilor comise eu aceasta ocasiune i roagtpe totl t .etAtenii st se asocieze la indigna -rea tinerimel universitare (aplause).

Primul scandalIn seta, In partea dinspre usa, se auzise

mal de multe ori murmure, intrerumperi ;fin acest moment fast se produce un marescandal, provocat de agenti colectivista §ide studentil slujbasl. Sala este in picioace,se cere darea afarä a turburttorilor, dartumultul §i amenintärile continua.

D. Alexandru Macedomski.care se urcasela tribune, väzind ea scandalul continua sicA nu poate face sa fie ascultat, renuntala cuvant.Diseursul d -lui Cantil Dimatrescu (stu-

dent in drept).D -sa gtseste et In afacerea detronarea

Mitropolitulul Primat este vinovat M. S.Regele. care dupa d -sa porunceate la tostalumea, ministri, prelati ai parlament.

Arate apol diti cine se contpuue Sinodulcare a condamnat pe Mitropolit si cum fie-care din cea 12 este acoperit de ignominia.Nu erari demnl, zice d -sa, se judece pe I.P. S. S. Ghenadie, peutru -cA fie -care din eleste nevrednic §i Incarcat cu rnultmal multepícate decit s'ar fi putut atribui acelui pecare -1 aü osfndit.

Cft despre d. Sturdza, a persecutat peMitropolit pentru ca era independent In Si-nod, era o noti discordante In tnijlocul a-celor nemernici. (Aplause).

MotiuneaD. Balta da citire urmatoarel motiuni de

protestare :Studenti universitari, întruniti in

sala Dacia Marti 28 Maiü ;Considerînd cele petrecute eu ocazia de-

tronaril I. P. S. S. Mitropolitul Ghenadieal Ungro- Vlahiei ca o calcare a constitu-tiunei $i ca o contrazicere a nooiunilor dedrept ,si umanitate;

Protesta contra ace/ora cari înjosescBiserica noastre nationala $i hotarasc safaca un pelerinagiu pios la Caldarusani.

Aceasta motiune este primita cu aplause.Dupa aceea d. Balta declara §edinta In-

chisA.

Al douilea scandalD. Zossin Mgt, care cnnuleaza pozititt-

nea sa de student cu profesiunea de ener-gumen socialist, se urca la tribunA ai roagäse fie ascultat.

Dupa ce face un diseurs iucendiar, Incare numal de bisericA nu este vorba aicare a fost ascultat eu indiferemtä, voeatest citeascA §i se supunA la aprobaren a-dunäril o rezolutiune In sens socialist.

I se observe de catre studentil cari or-ganizase Intrunirea ct dact a fost lAsat süvoibeascA ce 'i-a placut ai dupa inchidereasedintei, nu poate InsA fi vorba de o nouamotiune, contradictorie Cu cea dimttiüdupace motiunea sludentilor se aprobase de a-proape unanimitatea membrilor adunarel.

l9tudentii bütutïAce.zsta a fost destul pemtru ca socia-

li;til ImpreunA cu agentil provocatori, st seapropie de estrada si sä provoace un marescandal pe care turburätorll l'ad comtinuatpe spetele studentilor.

Sunt mat multi gred lovitl, sutil capetesparte.

Agentil socialiatitor, membril clubuluimuncitortlor, provocind scandal, imdemnindlumea la turbutArl ai Mend bätae alälurleu ageutit partidului de la putere, eu a-gentil fortsi publice, eu gardislil imbracaticivil, aceasta Inca nu s'a väzut.

In timpul colectiviatilor Inse, sä vede cacute dat sa vedem ori-ce nazdrävo.nie aicomittuduse ori-ce ignominie.

Adeväratii studenti universitarï,ieqind asear4 de la întrunirea deprotestare in contra atentatului laprestigiul pi demnitatex Bisericeinoastre, unde a-ic fost bätuti désbirii politieï pi afitiatii tor, artifacia manifestati/uni de simpatieînaintea co f etäriei Cappa -- uncleeraü adunati mai multi fruntapiconservatoriînaintea redacjtiuneiziaruluï Q l'Indépendance Roumai-ne» pi inaintea clubului conser-vator.

EDÏT!A p3-A

,Ir.:14:.....;

(Servicial Agentiel xom ine)

Londra, 28 Maid.Se anunta din Cair Ageu(iei Reuter ca sen-

tinta tribunalulul mixt is afacerea easel dato -rief publica egiptene, este comentatä toarte mutt.Lutnea nu pricepe pentru ce s'a condamnat nu-mat guvernul, pe caid comisaril englez, german,italian i austro - ungar, cari sunt raspunzatorT Inprima linie, n'ari fost condamnati.

CeT patru comisarl aìí facut apel. --- Se credeca sentinta va fi anulata.

Paris, 28 Maid.Senat. Preledintele face elogiul lui Iules

Simon. Adunarea adopta apol creditele pen-tru tnmormintarea lut.

*edinta se ridica spre semn de doliu.Paris, 28 Main.

Luind in posesiune presidentia comisiuueTvamilor, d -nu Graux declara ça va fi credin-ciosul pazitor al traditiunilor ,i doctrinelor d -luTMéline.

TURBURARILE DIN CRETA(Prin !ir telegrafie)

Constantinopol, 29Maiü.Un raport al ministrulul turc la Atena

care zie( cA guvernul elenic a cerut inter -

venirea puterilor marl, eseitf neliniste lucercurile Portia. Consitiul de ministri atinut sediate era si slatta tits.

FOITA ZIARULUI «EPOCAs

23)

HENRI GRÉVILLE

TAINA MORTULUIFata eu toatt lumea, bilet1 ai fete plini

de veselie, el nu putead sA se scrute ; schim-bart o lunga privire plinit de lucruri duioaseai adinci.

Atuncl, iad trenul de tines ore, ziseTheodore ; sunt orele patru, am destultvreme.

El intrt In cast ai eai numal de cet gatade ctlttorie. Desbrtcase costumul sad decatifea cafenie, costum de vinítoare sad deproprietar, se arttt Imbr scat corect, caors -ce Parisian care se respecte.

Te plac niai mutt to costunul de tara,fl zise marna sa vtzlndu -1. Aaa cunt eatsscum, ai aerul unul coconaa, dealtmiiterl,eats in totul fiul med, proprietar de vil ca aitattl tad.

Ori In ce chip, maint, sunt fiul tad,zise el inibrttialud -o.

Lucratoril se opresc In pragul crames,surprin§I de a -1 vedea cu geamantanul Inmint.

Pe mime, copil mel, zise el cu o voceputernict; ziva nu este sftraitt, soarele vAva Inctlzi Inca vre -o doua ore. Teascurileaer meretl de lucru

Tots 11 ríspunserá prin un «buna seara»voios.

Tu te vet Intoarce ratline sad in alti zi, Ilzise mama sa tusotindu1 pint tu pragul curtil;stil ce al de ftcut §i n'ara sa -ti spul nimicmal mutt.

E §ta o adeväratA femeie a lui D -zed,il zise el facet; tatAl lined a fost fericit priatine ai sunt mt>idru de a fi fiul tad. Du -te,mama, du -te ai domneate peste toatt aceasttlume care te respecta al care te iubeate ;Cu stufa to de pinza alba eats mal regina deeft acelea cari poartA o coroant.

El o strutä inca o data ai o privi plecind.Cu un pas vioid, ea se indreptä spre crania,el o vAzu spunind o vorbA de incurajareunuia, ftcind o observatiune altuia, fArA as-prime, flirt mandrie ; ea se aaezA, inundattde razele aurit al soarelul care cobora spreapus, Inconjurata de ciorchini ai de covet,ca Pomona rustica in toatA splendoarea di-vinitätel sale cimpeneatl.

Oh, sflutA femeie, mama mea! zise elIntr'un avant de adoratiune.

Locomotiva apäru la o cotiturà a rtululLoire, vaporil se tuvirtead printre §irurilede plops ai fluerul se auzi repetat de ecourl,

Theodore, pleca eu peat repezi, rosi lastatiune la timp ai trenul pomi spre Paris,pe cind razele apusulul Impodobead dealu-rile eu o aureola splendida.

XVIITheodore era putin turburat clad se pre -

zerttt d -nei Montclar.In portofoliul sad, avea micul packet re-

mis de André Bolvin, ai, Intr'un buzunarseparat, faimosul plie. Pentru ce aceastainiparteala ? Niel el n'ar fi atiut de ce.

De mal multe ors tal repetase cA datoriasa era de a le uni numal de tit, ai eu tosteacestea el nu fAcuse nimic.

D -na Montclar it prim In salonul sagparticular, cu oare -care efuziune, cu totuldeosebita de atitudinea putin rece pe careea o avusese fuainte.

De la prima privire Benoist baga de sea-ma eä ea era foarte schimbatä; lovitura pecare ea o primise la moartea nepotulul SAOcontinuase sa's1 produce efectele, atuncichiar chid ea paruse cä se restabilise,pentru acel earl nu o väzuse de multa vre-me, era evident cA sAnätatea sa Incepusesit se sdruncine.

V'am rugat sA venita, zise ea, eu totderanjamentul pe care vi -1 cauzeazt apelulraed precipitat, pentru cA níä vid Intr'o In-curcäturA, din care singura rat pot sA ies.Nu cA 'ml lipsesc consiliile: ant amici vechi,am oamenì de afacerl ; dar am recunoscutcA amicilor mel nu le pase mutt de mine,al oamenii de afacerl nu pot face nimic Incestiunea care ma preocupa.

Am iubit pe Raymond ; cred cA v'am a-rttat tot -d'a -una destulä stima al amicitiepentru a vA inspira oare -care afectiune, a-.iutati -rA, si vA vol pastra o vie recunoa-tinta.

Toste acestea furA zise cu un ton calm;dar vocea tremura unor, al frumosul chip albatrinel fennel ascundea o emotiune adincä.Theodore fu foartemiacat.In cite -va cuvinte,el asigurá pe d -na Montclar de devotamen-tul sed si o ruga sA -1 explice ce aatepta dela dtnsul. Ea II istorisi atumcs aventura con -certulus din Saint - Aubin, apol modul cum afost Imttmpinatä de amici sal.

E lamurit, zise ea terntinind, cA viatanu va fi posibilA In lume pentru not iarnaaceasta ; el bine, nu vol permite niel o datamizerabililor calomniatorl de a pune piedi-eA existente) nrele sociale.

De la nascerea mea pina asta -zi am merstot -d -a -una cu fruntea sus, §i voi muri tot

ast-fel. Voesc ca ed sA ptrtsesc pe Estella;nu vol partsi-o : ea este o Beaurand, eapoartA acuttt irumele tatalul ; ar ti des-tut aceasta pentru ca sä o protejez dacachiar prim ea instai nu ar merita tot res-pectul ai toatt consideratiumea.

Theodore o ascultase eu deferentA ; pd-rea cA aateaptA ca ea sa adaoge Inca ceva;precum tAcea, el zise :

Ce doritl de la mine, d-nA?Ca sa mA ajutati sit spulber infamia,

sa fac sa reeasA inocenta nepoatel mele.Trebue sA fie mijloace... cautati ! Nu s'a zisoare ca ea a omorit pe barbatul säü, pen-tru cA s'a vazut singe pe rochia sa ?

D-v. titi bine ca ea nu l'a omorit ?Theodore ftcu o miacare. Enormitatea a-

cestei acuzatiuni Il facu sa se cutremure.Nu, ea nu l'a ornorit, pot sa jur, zise

el eu vioiciune.Aceasta este monstruos de tot...

Ah !... Et bine, mA veti ajuta ca sit oaper ? zize d-na Montclar.

'l'inerul se sirti cuprins de toate itteer-titudinile sale.

Sa apAr pe d-ma de Beaurand ? Pen-tru ce ed, scumpA d-ne?Interventiuneameaar fi din cele mal suptrttoare... zise el,

Daca at' avea Iucrederea In ea, atTgasi cu u§urinta un mijloc, zise bAtrinafenice cu putint anrtrecrune. Din nenoro-cire, ai d-v. sunteti din numtrul ininticilorsad...

_ Permitets... adaose Theodore, cauttudsa se disculpe.

Gtndisem cA spiritul dv. cavaleresc sitinvimgA antipatia bizare ce aveti fata denepoata mea : vad ca m'am Inaelat.

D-na Beaurand isi Intoarse fata ai §tersepe furia o lacrima; ea sitntea o umaliattunerealA.

Scumpa doamnt, zisai Beuoist, 110 si-

gura ce simtul med de dreptate este des -tul de tare pentru ca st ma face .A revitasupra unes erorl. Am crezut, mArturisesc,ce d -ma de Beaurand putea st scie cevaimportant, pe care nos" '1 ignorant, si carear fi aruneat o lumina noue asupra wàs-terulul mortil lus Raymond. PItmA aci nu potsA nu cred cA ea trebue sA :stie ceva. Darpiaf a condamna o femee.,. o femee ira osituattuue atit de delicata si de dureroasa,este o mare distants, credeti- tní...

El se animase ; pe ciad vorbea i se pa-rea ca aude vocea maillet sale care II re-peta sfaturile de prudenta si de dreptate,si de concertat curai era, fata eu prmteleimpresiunl si noua sa emotiune, simtia etnu putea sA retuze sA -s1 luniineze mat binejudecata sa.

El blue, d -le Benocst, nu vA ter decituu lucru, zise d -na Montclar eu vivacitate ;vedeti pe nepoata inca, vorbitl cu dansa;incercatl de a o cunoaste. Veil observa nu-mal decit dreptatea acelei fiinte. Cine stie ?poate cA la convorbirile ce veti avea, dacava vedes in dv. un prieten, vA va spune,faca st se indoiasca, ceva care st ne facesa intelegem sau sA pttrundent oribilul mis-ter. Raymond avea poate motive... dar nitzApAcese. Imcercati, donmule, de a obtieneincrederea el ; cu tonte cA este ttnara, estede o Intelepciane rara, cate -o -data mai in-teleapta ca mine rare sont bttrina, vat ; ali,ana de betrlutt !

(Va urnut).

F;l'(1('A :3

TEATRE. CONCERTE, PETRECERI

Ateuenl Ronda. -- Jot, 80 Maid, D -ra P.Georgescu va tille o confcrinta despre muzica¡ poesia populnra.

}r <liva Bragadiru. Stmbala 1 IunieIn frurnoasa gradina Bragadiru din talea Raho-vei No. 151, se va da o serbare clinponeascade catre asociatiunea iustitutulut Policlinicd decurind Infiintata In Capitala. Sala agi gradina vorfi splendid luminate. Concert muzical executatde renumita orchestra a d -lui Peters.

Seopul aeestel serbare hind ujutarea holnavi-lor saraci, indemnam pe cititorit nostri a par -ticipa la aceasta serbare.

Se asigura to cercurile turcest1 cä Poartaa decis sä combata rascoala eu energie.

Atena, 29 Main.Noul ciocuirl s'aü produs 1iugY Retino si

Heraclion. Se poate pricepe cit de multaceste ciocnirl sporesc excitatia pópulatilr-nilor.

Paris, 29 Maid.Raspunzind telegramel ce Impäratul ger-

man i -a trimes cu ocazia mortel lui IulesSimon, presedintele republicei a telegrafiat:Francia va fi miseatä dé Sentimentele ce

Majestatea Voastr% mi -a trifnes eu ocaziamortel unuia din eel mal ilustri copil alsal. Rog pe Majestatea Voastä sä pri-meascä expresiunea tutulor nultumirllormete. Felix Faure.»

Paris, 29 Main.Camera deputafilor. D. Berry Intreab%

guvernul asupra studentilor in medicinasträiul. -- D. Rambaud recunoaste c% foartemultl doctort strainl se stabilese ln Franciasi ca trebue Impedicatä aceastä concurenta.

Camera adopta o ordine de zi care invitaguvernul s% prepare un proiect de lege Inprivinta studentilor sträiul.

Apol adopta cu 351 voturl contra 45 cre-ditele necesare pentru a face o imnormtn-tare nationala lui Iules Simon.

Birourile Senatulul ad ales o comisiu:iea finautelor a caret inajoritate este favora-bil% proiectulul de reforme ale d -lui Co-chery asupra contributiunilor directe.

Berlin, 29 Main.Printul mosteuitor al Italiel a sosit la a-

miazl. El a tras la aeilbasada italianä.Seara va asista la nous palat, la un prinzoferit de Majestätile Lor.

DELEBATIUNILE AUSTRO-UNGARE

Dlseursul Contelul GoluchowskyBudapesta, 29 Maid.

Ministrul afacerilor sträiue. conte Go-luchowsky, s dat conlisiunel budgetulul de-legatiunel austriace, la 10 ore dimineata,urmätoarea expunere asupra politicel strä-ine :

Ministrul releveazä turburärile din Ma-cedonia si evenimentele critice din AsiaMica, cari ocupa In prima linie atentiuneadiplomatiel europene. Numal unanimit %titprocedeurilor tutulor puterilor semnatareale tratatulul din Berlin, procedeurl cariali isvorit din initiativa Austro- Ungariel,se datoreaz% faptul cit turburärile din Ma-cedonia cari ad gasil un echoü In Bulga-ria, unde s'a format o organizatie foarteräspinditä, n'ad provocat o conflagratiuneIn Balcani.

Puterile ad manifestat decisiunea sor dea combate or -ce actiune contrarie statu -quo ulue sari care ar ameninta patea.

Austro - Ungaria nu a voit s% participe laactiunea privitoare la Armenia inceputä deEnglitera, Francia si Rusia, si aceasta, cutoata simpatia ce Austro - Ungaria are pen-tru populatiunile crestine din Asia Mica,de oare ce aceastä chestiune nu stinge inmod direct interesele monarchie! si pentrucg. guvernul prevedea, pentru a zice ast-fel, nenorocirsle ce actiunea puterilor tre -buia sä atraga asupra Armenilor. S'adconcedat reforme, dar ele ad ramas o li-tera moartä, pe ciad publicarea sor a des -läntuit fanatismul musulman si an dat nas-tere eruzimelor ce cunoastem. Cele malbune intentiuni ale Sultanulul at cäzut dincausa opozitien administratiel turcestl, con -ruptä din mal multe punte de vedere.

Austro - Ungara a decis s% iasä din re-serva sa In chestiunea arnleneasea numalIn momentul cind cele trel poteri sus nu-mite ad ínceput a se divisa In privinta mit-surilor de luat fata de situatie. Contradic-tiunile s'ad Mira si primejdia unel actiuneseparate a deveuit amenintatoare, ceea arfi putut redeschide intreaga chestiune aOrientulul.

Faptul cä chestiunea a perdut din carac-terul säd primejdios, se datoreazä initiati-vei ministerulul austro -ungar si dragostelpentru pace a celor - l'alte putera, precum simäsurilor luate in acest moment.

Toate puterile an priniit In mod francprincipiul comunicäril reciproce a purerilorJor si tu aceastä armonie s'a gäsit basalnentineril pitcil. Din acest moment pute-rile u'aü avut de sil sä r%mtie pe acelasiteren §i sä se supravegheze in mod reci-proc, pentru ca niel una din ele s% nu de-vie necrediucioasg priucipiulul actiuuel una-nime.

Ast -fel, puterl spera, continua ministrul,pe multumirile si recunostinta Turciel carear fi fost atinsä in prima linie de confla-gratiunea orientala. Sä dea Dunlnezeu eaacest punct de vedere sä fie apreciat si laConstantinopole si sä se mauifesteze prin1nlbunät%tirea situatiufel provincielor tur-cesti ; sä dea Dunlnezéu ca Turcia sä puecapat mäcelurilor crestinilor si sä la n1ä-suri cari sä justifice Increderea Europei Inforti vital& a Turciel. In casul contraritt,Turcia va linde din ce In ce mat muttspre decadeutä, In contra cäreia' eel matbunt amica al sal, carora de sigur aparti-nem si not, nu o vor putea preserva.

Ministrul vorbeste apol de relatiuniledintre Austro- Ungara se cele - l'alte puterl.Releveaz% In prima linee intimitatea con -stant% si reciproca eu Germania. Aliantacu Germania are rädäcinl asa de adincl, incit a devenit o a dona natur% la popoa-rele Austro- Ungariei si Germaniel. Minis-trul declara de fals% opinia acelora caricred la sl%birea atesten aliante.

Alianta noastr% este mat tare de cit tot-

d'a -una, siin(ini In mod reciproc necesitateade a rämiue In contact In privinta chestin-nilor cari ating politica internationalä si nesalini sä Indeplinim, In Irltelegere cu cabi-nelul german, datoriile triplet aliante.

Acelora cari contesta valoarea triplet a-liante, ministrul räspuide : Nu stili dacacunlbinatia actual& este preferabilä altora,dar stia ca tripla alianti a dat dovezt exce-lente si not suntem destul de modesti pen-tru a ne multumi Cu ceea ce este excelenl.

Raporturile noastre cu Italia stiit de ase -nlenea intime si pline de Ineredere. Urmä-rim cu o simpatie adtncä dezvoltarea eve-ninientelor pe teatrul de reshel din Africa.

Ministrul vorbind apol de raporturile euRusia, declara c% aceasta a manifestat inmod asa de categoric donata sa de a men-tine statu -quo si tratatele existente, in citAustro - Ungaria n'are niel un motiv de a seIudoi de aceasta.

Ministrul releveazä ca exemplu, cä in tim-pul itltünel miscäri rcvolutionare la Constan -tinopol, se iveste chestiunea de a se veniIn ajutorul Sultanulul, ceea ce s'ar fi pututface printr'o actiune a tuturor puterilor, eususpendarea citor -va dispositiunl ale trata-tulul din Paris, pentru o scurt% durata delimp. Rusia declara eä nu poate sä con -sinita la acest procedQú, si ulte la ori -cealta mäsurä contrarie tratatulul din Paris.Noi ani manifestat aeeeasl parere si am luatact, cu satisfactie, de aceastä declaratiune,ea o noua dovadìl a unel dezvoltärl paci -nice. Cit timp Rusia va ränetne pe aceastacale, ea poate sä se bizue pe sprijinulnostre leal, fiind dat cä noi nu urinärtt1l InOrient ninlic alt, de cit considerarea catade tratatele internationale, adicä menti reaTurciel, independenta, intärirea si liberadezvoltare a Statelor Balcanice, raporturlamicale eu ele si eseluderea iufluentil pre-dominante a unsi puterl oare -care in pagabaceler- l'alce.' Faptul cl Rusia iniptrtäsete aeeste prin -cipil ne ample de bucurie si de satisfac-tiune.

Faptul ca Rusia a päräsit punictul säü devedere intransigent fata de Bulgaria si re-cuuoa5terea alegeril Priutulut, pe care noidin prunul moment am privit -o ca legal& siconforma tratatulul din Berlin, precum sisilintele sale de a evita cr -ce ar putea s%provoace vr'o bänuialä de ingerinta In a-facerile interne ale Bulgariel, sunt o dovadäc% Rusia doreste dezvoltarea situatiunel pa-cinice.

Intru cene priveste not vom mentine in totd'auna principiile noastre cari raspund alitintereselor noastre cit si acelora ale vecini-lor nostri. Acestia stia ca precum am com-bate or -ce violenta ce li s'ar face, tot asanel nu vom cere nimic dia cesa ce ar pu-tea aduce piejuditin existente) sor ca Stat.

Teritoriul nostru ne este de ajuns, noi nucereal sa -1 Intindem ; ar fi dect mal primej-dios Inca de a urmäri o politica expansiva.Not cerein din eontra, de la veceml nos -tril stima si buuä- vointä.

Ministrul releveazä atitudinea extrem decorect% a Rointniet. Romania, zice-el, mul-tulnita intelepeiuuei si calitatilor de oroStat ale Suveraiiulut san, precum si multu-mitä talentelor cercurilor cari guverneazä,a atins gradul tie maturitate politic& careface din aceastä tara un element Insemnatsii grupul Statelor europene. Romania de laemanciparea sa, a manifestat dispositiunlmarl pentru.. cultura occidental& si'a alias,In acest purist de vedere, o mare tnältime.

Relatiunile noastre eu Romiuia 'suet dincele mal bune si din cele mat satisfAcätoare;ministrul adaogä : suntem couvinfpl de ten -dinta reciproca de a le asigura o duratalunga.

SerbieI II lipseste mult pentru ca situatiae1 s% tie tot asa de satisfacatoare. Aceas-ta tara este In interior Iutr'o ¡lesordiuemare si urmäreste niste cat asa de nesigure,In cit amich sal sunt foarte tristi.'Bulgaria a regásit o situatie legala prin

recunoasterea Priutulul. Dar si In aceastätara situatia lasa de dont. Cu toate asteasuntem conviusl ca principatul care pina a-cum s'a manifestat ca un element de ordinein Balcani, va justifica simpatiile ce am a-vut pentru el de la urcarea pe tröil a Printulul sad.

Ne place sä speräm c% Bulgaria va §tisä -sl pästreze independenta In toate pun-tele de vedere, sä mentie ordinea si pateasi sa evite ori- .e actiune contrarie dorin-telor Europei, care nu va telera niel o con -fiagratiune In Balcani. In ceea ce privestealegerea dintre aurora Orientulul sad soa-rele Occidentulul, aceasta n'are Insenmätatesi no! ná voim sä influentäm asupra gustu-rilor Bulgariel.

In ceea ce priveste relatiunile cu Franta,ministrul declara cd acestea sunt foarte a-micale, ceea ce este u sor de anteles, eleoare ce interesele speciale ale Austro -Un-gariel nu sunt de loe In luptä cu intereselespeciale ale Franciel.

Francia se arata pacinicA in 111o(1 fiarteleal si ne putero bizui pe ea pentru o so-lutiune pacifica a ehestiunilor. Europene.

Cu Euglitera, Austro - Ungaria este legataprin simpatil traditionale si exista tendintereciproce de a le manifesta In raporturiledintre aceste doua tart. Ministrul terminavorbind de expeditia din Dongola si declarac%, cabinetul Austro -Ungar n'a privit aceastächestiune de cit din punetul de vedere fi-nanciar al creditorilor ; pentru acest motiva dat urinare cererel Engliteren. (Aplau-se vin).

4110-0.4 --

Crime. Delicte. --Accidente. Intîmp lìírl.

DIN CAPITAL/.Plot torentiale si grin(linìi. Erl dupa

amiazs o ploaie torentiala a cäzut ln Medji-dia. In timp de niai multe ore orasul a fostcu total inundat. Din causa grämädirel a-pelor, patri case s'aie däriniat.

De asemenea in cätuuul Bas -pinar dincomuna Baeramdede, plasa Silistra noua,ploaia a cäzut eu asa putere c% apa pe so-

selele comunel era de o Inältime de 2 me-tri. Cafeneana-din localitate a lui Arif, a fostcu total inundatä. Trel copil all fost gäsitlinecati to torentele ce se formasera prinsat.

In pima Htrsovel ploaia "a fost insotitäde grinding. de märimea alunes; a eilaut intimp de aproape o ora si a Meut marl siri-c%ciuns semän%turilol.

DI V TAR.Exploziune.-0 explozitine puternica s'a

produs astä-noapte In cLciuma d-lui G. Ma-teescu din strada Carol 63. Iutr'o camerade servitori, un tub al conductelor de gazfiind spart, genii a esit In abundentä princräpätur% si a umplut intreaga camera.Peste noapte servitorul I. Costescu intrindCu luminaea apriasa, gazul care era Inmare cantitate In camera a Meut o explo-ziune puternic%. Usile si ferestrele camere!an fost sparte si aruneate departe. Ser-vitorul I. Costescu a fost gray ränit la capsi la picior ; el a fost iniediat tra»spo-tatla spitalul Brincovenesc. Stäptnul prvä-liel. G. Mateescu, auziud teribila detunä-turä, a s%-it imediat sä vada ce s'a intinl-plat si a fost ptrlit de fiäcärl pe fata.

Inccndiu. In comuna Lozana, cätuiiulC%linestl din judetul Dorohoiü, un incen-diu violent. ajutat si de vintul care bateaCu putere, a distrus ieri locuintele a doti!taran!, Glleor rhe Losca si Vasile Anton.

Lul Gheorglie Losca, care in timpul ace -lel nenorocirl lipsea de a -casa, i -ali ars sipätulele eu producte, si eosarele eu toatevitele.

Nenorocitul aven iu casa si 3000 de leiin bilete de banca cari an fost distruse deflacärl.

El a ränlas eu desävirsire s%rac si färäadapost.

YFORTATIUNICestiunea numilel eforilor la E-

foria Spitalelor Civile s'a transat.Prim efor va fi numit beizadeaua

Dim. Ghica, al dnttilea efor d. Dr.Cantacuzino al treilea efor pro-babil d. Dr. Fotino.

Se vorbete ea d. Bälaceanu, mi-nistru plenipotentiar al tarit la Lon -dra, 1sT va regula in curind drep-turile la pensie.

Local d -sale se crede ca e rezer-vat pentru d. Dim. I. Ghica, actualsecretar general al ministerulul deexterne.

Drept rasplata pentru servicüleaduse colectivitatil cu ocazia jude-cäril procesulul Brening-Sapira, pro-curorul din Galati, d. Hamangiu, vafi transferat in Capitala in aceeaslcalitate in locul d-lut Cernescu, de-misionat.

Secularizareamaverilor EforiilorSuntem informarti cá guvernul

e hotárit a veal la toani nii eu unproect de lege privitoare la se-cularizarea averilor Eforiilor.

La nniniterul de Interne se lu-creazá deja de cite -va zile la a-dunarea >li eoordonarea tuturordatelor documentelor necesarepentru expunerea de motive aacestui proiect.

In aceastìe' categorie intra : A->lezñmíntele Brtneoveneglti, Efo-ria Spitalelor Civile, EpitropiaSf. Spiridon, Epitropia Atamatipreeum ili epitropiile tuturor bi-sericilor din taró.

Planul este ca toate ateste sáse centralizeze in miinele Statu -lui infiin4indu -se o nou:a sec4iela ministerul de interne, aniamesec4iunea eforiilor de bine fa-cere.

Se vede dccl de alci, d. Dirai.Sturdza vrea sá -i creeze o nonadiurnia grasa, lar ti. Stolojan vreasá'ili vire ghiarele in averile ma-rilor boleri de pe vremuri al> -rei, pentru a -Sii plì ti datoriile decite -va milioane de lei la Credi -tul rural.

Cu sistemul acesta de a secu-lariza pentru beneficia( personaleaverile avezamintelor de bine -la-cere, ialine poate veni un alt gu-earn care sia seculariseze gli a-verea de peste zece milioane aA cademiel, nude se infrupteazñid. Sturdza eu creaturile sale,fiará nici un control.

La Sulina si la Tulcea s'ad ivit dinnoi" lacustele.

S'aìí luat mastiff energice de com-batere.

De:sea1'à se vor întruni la cl-nuStoicescu top atinistriï, deputatiï

senatori de Ilfov, precum §imai rnulfï fruntagï aï partidu-luï, printre cari Mîrzes-cu fi P. Grädiqteanu, pentru adiscuta asupra situaieï.

D. inginer Berles(:u, seful secti-t11lel de iutletillere de la C. F. R.din Buzañ, ne declara ca învinuiriledin informatiunea publicata de noiIn numäl'ul de la 18 Maki, sunt ne-intelneiate.

IlunyaWES

Agt, Apä lllineralänaturalä

Gem mal buu& din apele purgativeA se cere cucheta purtand numele A31í1!l'esZtS Sc XZel?.liCl.'"

Aceastä api natnralit e,e. vinde In toate drogneriele, farnia^ülo si mlgariutle do ColonialeTIEUNGEO .

G'u ola0ettre 8C adaeee lec eane+isefn9QZ Chow-. paFlili-eaerlttei cd de la I 11etióe s S'dl DESCiIdS

"i' GRAMM RESTAUR4G TU UI xT A CCIE R C/ SES CAvind 0, o trap li, de láutari"'bine organizatà, care va di-

lecta pe onor. public in tot tiimpul sezonuluï.Cu deosebita stima

TACHE RUSESCU106-25 5 Strada Ilfor No. a

<l`.;, á,,.,,,:

Luînd act de aceastx declaratiu-ne, ne rezervanl a cerceta mat de-parle.

Akfldm cfi in eor'nnaatrivirei d-lui Slaötescu, fx,a.-vernul 011 in special d. lli>sia.Sturdza a re>sna9sntat la con-vocarea Corg>Purelor Legiuït-toare in siesiune extraor-dinarfi pe á ñ Mtl s a! e 15 Iu-nie, precun>< VI la darea injudeeatfi a d-lui generalLahovari.

D-lui Stfitescu il e fric>Eide o eádere rulinoasfi.

In consiliul comunal, de.,çurind ales,in Vasluiü, colectivistil s'aü luat lacearta de la postul de primar al ora-sulul.

Inca din timpul pe cind liberalil eraüIn opozitie, d. Panaste Irimiade capatasepromisiunea de a fi ales primar. Asta-z1insa, cind a venit vremea ca d. NeronLupascu sa-sf tina cuvintul dat, d. Iri-miadi se vede purtat cu vorba.

Adevaratul candidat, sustinut de ad-ministratie, este d. Paul Gorgos, de-putat.

D. Irimiadi e furios pentru motivulacesta si asteapta ziva de 1 Iunie, cindse fntrúneste consiliul comunal spre ase constitui, pentru a-sf manifesta su-pararea.

Tot din Vasluiü ni se anunta ca pre-fectul Lupascu are intentiunea de a In-locui pe actuate director al prefectu-ref, d. Al. Georgescu, psi n o ruda aBastachestilor d. N. Ciurea.

In jurul Mitropolitulul PrimatDuminica vuiitoare se va organiza un

mare pelerinaj la monästirea Cäldäru-fani.

La acest pelerinaj vor sua parte unmare numär de ceteteni din Capital&,din Craiova ,si din Ploeiti.

Pelerinájul va fi organizat de un co-mitet de studenti.

* **

Nici pind azi nu. s'a fäcut inventa-riarea dote! mitropoliei.

Procuratorii Mitropolitului Primat afecerut in mai . multe rinduri sä se f acainventariarea, de oare ce bänuesc cg. omultime de lucruri ale inaltului prelataïe fost sustrase.

* *Stätescu- Sipsomo a trimis azi un noie

agent la Cäldärmani pentru a a.me-ninna pe Milropolitul Primat sä nusemneze recursul in Casatie.

*

Mai multi creditori de ai episcopuluiDionisie de Buzäfc, afe cerut tribuna -lului sä se pun& sequestru pe avereamobil& a episcopului Dionisie, aflata inepiscopia Buzäului.

Scaunul episcopal pe care a sgezut fe-ricitul întru pomenire Kesarie, va fi decisequestrat.

.Eat& halul in care a ajuns episcopiaBuzäuluì, sub ocîrmuirea aniiculuidomnului Sturdza

* *0 intrebare d-lui Poni :Cum a putut confiruta ministrul cul-

telor numirea - fäcutä de locotenenta mi-tropolitanä ca secretar al Sinodului pepärintele Ovid Musceleanu, care ocupainch cloud functiuni salariate de Stat, Scianume : profesor la licei! Sf. Sava 0paroch la biserica Mihaiü Vodä.

De asemenea numirea petrintelu-1 E-nescu ca qef al cancelariei Mitropoliei,care mai este profesor la externatul se-cundar de fete, preot là biserica 111ihaiúVodá ,si profesor la seminarul Nifon.

Dar legea cuniulului unde ramined -le ministru ?

BULETIN ECONOMIC(Raportul Semaphorului de Braila)

l!ririla, 2819 Iunie 1896.Slirile din strúioìtiate, principal din A-

merica, saet asta -zl nia! putin favorabile.Piafa noasträ din aceastä causa a fost cevamal calma, dar far% fact o activitate pentrutonte articolele in general. Pretnrile de a-ceea stint nescliimbate.

POSTA ADMINISTRATIEIDomnil abonatl a cäroia abonamente ex-

pir% de lp 1 Iunie viitor, stat iugatl ca 'Anala acea data sä bine-voiascä, in caz de re-Inoirea abonamentullun ce aü s% tlAaintazecostal pentru a nu suferi vre, o Iutirzieresad Intreruptie a ziarulul lostru.

TRASUIlI 41 VELOCIPEDESE I)1.,, OItI:AZA

in modele splendite eu Flor! artificiale si na-turale pentru Batae eu flor! ce va /1 Dami-

[mica 2 loante 1896LA DULC.4MAMA"

M. CATULESCUCalea Victoriet .152 si Str. Lipscani 10 (Etag. I)

I'returìí eftine

BfilleNae Ulmeanu, noul antreprenur al hotelululrestauranscilui de la statiunea bailor Calima-

nest1 din jud. R.- Vdlcea, are onoare a face eu-noseut onor. publicului vizitator, ca a aranjatdin nod atit hotelul cit si 'restaurantul ast -felin cit sa nu lase niinic tre dont. La restaurantse servese mancari nationale, franceze si ger-mane avind bucatari special!. Hotelul si gradinaslat laminate eu electricitate si o muzica mili-tar& va distra pe d -ni! visitatori. Transportuld for vizitatori de la R.- Valcea pana la Calima-nest1 se face prin 2 omnibuzuri si de acolo laCaciulata, pentru cura de api, la dis-pozitia d -lor vizitatorl 2 trasurl.

LIARARIA CAROL MOLLER

«BIBLIOTECA PENTRU TOIIiICATALOG (1-00)

AUTORI ,SI OPERE jiNumerelo

Adamescu Gh. M IS13 de dlseursurl Romane. . 43, 44I4îodS,3 de discursurl S reine 48, 49

Alexandrescu Gr. M., Prozi si pistil 16Andersen, Povetitt alese ( portret) 1Anton Pane, Povestea vorbil (portret) 10, 25, 39Bachelin, Castelul Pele!! 9Biografiile oamenilor celebri, (ilustrat) 26Baintineanu, Legende istorice 20Calenda-ul ilustrat al BibliotecelCaren Sylva, De prin veacuri(portret). 7, 40Colomb (D -na), Istorloare 171. Cootie, Spre primi -vari 64Creangü Ion, Opere oompleote ( portret'. . . 28 -33Demetrescu líichail, Nuvele . . . . . 12Depa ojeanu Alex., Dorure si amorurl (poezil) 42, 45?'ranpois Coppée, Prietene (roman). . . . . 51'G- nnevraye. Ombra (roman) 21Giap- Ionesco, Istorice (portret) 84Goethe, Werther, (roman. llustrat) 38Huxley, Notiunl asupra itantelor 41Mahan', Antiolittatea Greaci (ilustr.) 27Maiorescu Titu, Nuvele traduse . . 10Maistre Xavier, Cilitorfe imprejurul odic( mete 22Marian S. Fl., Pasérlle noastre 2Michelet, Bominla,'Boma, Piza, etc 8Mussel Alfred, La ce viseazi fetelo 19Olänescu, Satire 63Pecaie foi Bande, Convorblrl despre arti (llustr ) 50:. . Convorbirl despre arti, vol. II 56Foporici Blinäleanu, Din viaja meserlagllor (ou

portret) 3. 23 24Pov,g'T de C.röeiwn . 88Prévost, Marron Leseaut 60 65, 66Paul Board.", Patrlotul 54RosettiD. R Trotuarul Bueuregtilor 61Rosette Rada Din Inítni, (poezil). 25

Prozi el epigrame (portret). . 37Spencer Herbert, Despre educatie. . . . 4, 5&linceeen Dumitru, La gura sob /l, snoave fil prime

(portret) . . . . . . . . 35Teleor Dam, Schite umoristice ( portret) . . 18Tennyeon, Enoch Arden 02Theuriel André, Din tinerete, navel, 11Urechi8 Dr. Du(,manü noiltril. . . , . . 48Dlahulö Alex., Iooape terse ( portret) 8

Din goalie vio(el, vol. I, II, 111. 51, 57, 59Wilkins, Antichitatea romani 14rt'ildenbroch, Don( trandatirl. Lacrimi de copal . 53Zam/frescu Duiliu, Nuvele romane ( portret) . 13Zamphirescu Mihail, Cintece gi plingerl, poezil

(Cu portret) 3 17

BOALELE ;SIFILITICEN eputiuta bài'bilteaseii

Vindeeä dupa cele mal noua metode radicalefära dnrero ( impedicare, dupa o experientit de2:1 ani. Specialist in boale lumesti

Dr. TI0ItStrada Emigrata No. I, intrarea nun a prin

strada sf. Voivozi. (Tramway).Consultatiuni de la 10 -1 dial. si do la -S

seara. Loc separat de asteptare pentru fie -care.23 :10 -29

rtASI

ORDACHE N. IONESCII.1 ' E D.', ,7 CHrS

LOCALUL DE VARA. $I TERASELERestarurautului lor

S'l'id. co VAC" Ao. vi`.ti'T7g. (.'dd 11'.1 Q'd :11'0

11111111111111

7 CASA DE SCHIMB

IIESKIA k SA111LTELBUCURESCI

iNo. 5 Strada Lipscanl No. 5Cunipara si vinde efeele publice si fare orlre

SCIii111b de nIOIIe71.l:ursul pe ziva de 28 Main, 1896

I Cump. Vind401.5°, o

Renla Amorlisahlla. . .

Atnorl isabila. . .

`+7

99 :88 ;993¡4

6°i n Obligat. de Stat (Coy. R.) .

Municipale101! 1011'1.

50;,, din 1883 97 9711¡.5^/obolo

' 1890Scrisuri Funciar Rurale .

95:1,.94

9619411/4

c°i o o Urbane . 101 101 lit' Urbane . 90 lie 90 0/e5°/o ' ' > I41 . 84 11' 85

Actiunl Banca Nationals. 1550 1590> > Agricola . 200 205s Dacia Rontinia asig. 402 405' S -tea Nationale asig. 415 420

S -tatea de ConstructiunT . 180 185Florin! valoare Austriaca . 2 11 12Marci Germane . . . . 1 23 1 25Baenote Franceze . . . 100 101

s Italiene. . . 89 93' ruble birtio . . 2 65 2 70

Imjtrintarea cU Inavnele (lt<blt; -clll? drica, clinfabrics Albert & C?_, Fraukenthat i cu carac-!ere din fonderia de litere Flinsch din Frank-fort AIM'

ATELIER DE LAATU§ERIEsi pontru

CON.STR UCTI IINI: FIER

I. `: AUGStrza.claa Isvc,r, No. 110 $LiCLtreé3cl

efectuiazd tot felul de lucrdri de fier pentru Binale,

precunt: Grilage, Port!, Balcoane, 1JS! Forestre. Mardi-s°, Scarf, Lampl, etc.speclalitate florurie, sere, grisdine ne earnu,

par,ilicane in tier etc. etc,Primesc comande neutra Provincie:

Pre furl -Moderate- 100-3632

APA MINERALA MIRCEAIAgICOPOTJ

Autorizatri de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su-perior Cu (Mein No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.

Aceastá apt!, pe lingd cä e un excelent purgativ,build la luat si fdrá a produce durer!, dar din cauzamultor substante medicamentoase ce contine, esperi-mentindu-se de mat Inulti d-ni doctor!, sad constatatpiná a um cd, vindeca : boalele de stomach, dispepe-sielor lle diferite natur!, catarele cronicale ale stonla-chulus si intestinelor, congeL-`iele, constipatiele croni-

ce, iperimia ficatulul, boalele de rdrunchs si splina,boalele de piatrá si a cdilor urinare la barbati, boale-le de mitró si menstruatiele neregulate la femes pre-cam si alte multe bolt.

Deposit In Iass la DI. I. S. lonescu Tipografia Nati-onalá, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovita (Lits-chco si Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel si 11u-tzd la dtogistit Katz, Rosenstein si Becker.

Comandele en gros sr en detail se expedieastí prom)

A se adresa pentru or!-ce comande si ltímurir!D-nit Mircea si Ionescu, Ias! strada Alexandri 11.

Depozit lu capitaia la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.50 100-27)

!!1lLemOrt>,ìde

Hemoroidele se vindecá cu pilulele ecu pomada (alifia) doctorulul Lebel André dela Paris : 4, str. de l'Echquier, 4

Patru-zeci de an! de succes.Brosurti explicativä se trimite franco

In schimbul unuI mandat pirstal do 1 fr.50 cent.

Deposit in Rominia,la Icot !am aelitesi droghuriile principale.

20 1'. 7

I. DIAMAI1TßÏ_ti

Atelier de Legíitorie de Car±'lnstalnt pu lin{;A

Tipografia «I:po(Bucuresci, St r. Clemente!, 3

Lnerind mat multi ani In fostul atelier(LINDNER', sunt In masura a execute eurea mar mare acurateta, elegante si prom -ptitudine, ori -ce lucrare atingatoare de a-coasta brans!, eu preturi ma! recluse detit ori -unde.

Este suflcient a mi se adresa o curiapostala pentru ORI -CE COMANDA, pentrua mA presenta la domicilia.75

RO1VIA\`IA PI'i' C ESCAL31UM ILTJS'TRAAZ` IN 25 IIE 1FASCICIJLTHÌ

Apar doua fascicole pe luna, in tre! edit,iuni diferite : una in romîneste, una in frantuzeste §i una in nemteste.

Romínia Pitorescä va forma un superb albumcu 200 de veder! : monumente, peisaje, lucrar' dearti. Aceste veder!, imprimate printr'un procedeüspecial, sunt adevárate fotografi', sail mal binezis adevirate tablourl. Acest album va constituio lucrare artistica unica in felul e! in Romínia.

Sub fie -care vedere este o notita, scurtá darcomplectd, redactatd de Domnul Gr. Tocilescu,membru al Academiel Homire, ceea ce garantea-zd exactitatea descriptiunes si contribue a da a-cestel lucrdrl artistice un caracter literar si chiaristoric.

fr

PRETUL UNEI FASCICULE

In capital& 1.23In provincie 1.33In streinutate 1.50Nu se va da urmare nici una cererf, dacä nu e inso-

(itä de cost. Cererile sa se adreseze editorulut, d. Franz Du-schek, BucurescI, str. Franklin No. 6, sail la administratiaziarulul Indépendance Roumaine.

ABONAMENT LA 25 DE FASCICULEIn capital& 25 leiIn provincie 27 1.50 b.In iatrein&tate 30 lei

ABONAMENTELE 8E FAC LA EDITOR, D-NIII. FRANZ DUSCHERBucure3tT, str. Franklin no. ö

La adminietra4ta ziar..lni .IndF.pendance Roumaine.la principaiele lierairii din lard

Costui abon.amentului se pltlite.gte inainte

A se specifica bine, in cererile prin corespondentá, editiunea ce se cere : romîneasea, frantuzeasca sail nemteascä.

111.110A% 11ELIIWC UMacine agricole §i industriale

Bucuresci. Strada Smirdan, 35. Bucuresci

Locomobile §i TreerätorïSecerátori simple §1 cu aparat de legat snopi

V3nturátoare pe rotile. Batoze de porumbPluguri premiate la Concursul din 1895

Motoare pentru petrolferate inguste Ferestrae mecanice

Case de banl engleze Si germaneCurrie de traausulisialuìí

Bumbac pentru §ters ma§iniUleiurl minerale rusef3t1 §i americane

Mu§amale impermeabile pentru acoperit recoltaSíoarä de manilla englezä

90 haul Kilogramlll.141) (50-31)(18)

BAI HYGIENICE BAI HYGIENICE BAI HYGIENICE

VECHIIIL MAGASINde

LADIPÏ, SO>611;E,11IA1INÏ de BUCATEi orl-ce instalatiunT

MARCUS LITMANN & I, WAPPNERNo. 61, Calea Victoriel, No. 61, (Vis -à -vis de Episcopie)

Recomandat e Onor. Clienti, instalatiunile de haï lucrate nona!diferiteZink, cu i erit e so b d rara &e de a pentru ru nc al zi t

apa. BO de aburi higienice, recomandat de Loti me-dici! celebri!, poate sa faca ori -cine Ili casi. Dusurïsistematice eu aer comprimat. Closete «tout a l' egos'''higienice i sistematice. Stiele de Conserve hermeti-eeste Inchise de toa te marimile. Unicul depon In

tara eu Sobe (Belgiane), din fa-brica «GODIU >Ii masiul de bu-calarie din renumita fabrica'GEBRUDER BOEDER> din«Dar)nstad, precurn si splendi -dul lor asortiment de lampi e-legante pentru attrnat si masa,cu mnsiuele Americane «W, N-

36-28 DER', toatei eu aer.

PATRIA"SOCIETATE ROMINA DE ASIGURARE §I DE REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL VXRSAT I.EI UN MILIONSediul SocietateT : BucurestT, Strada Smirdan No, 15

Societatea «Patria= se recontando pentru

ASIGUR1RÏ ASUPRA VIETEÏpentru cas de moarte, asociatiunT eu capital garantat, zestre: (eu In-

cetarea plate! premielor la moartea pärintelul:)

ASIGURARÌ IN CONTRA ACCIDENTELORpentru cas de moarte si de invaliditate, Indemnisare zilnica.

Asigurarea colectiva a lucrätorilo din stabilimentele industriale

Pentru prospecte a se adresa la Directitute si la agentiile din tara15

CEL MAI MARE ATELIER OE BILIARDURIFRANZ FAST

BUCURE§Tt,Strada §tirbel-Vodà No. 44BUCURE§TÌ

Cu schimbrea localululul, avizez pe onor. public ca am iu atelie-rul §i magazinul meñ un bogat depozit de Biliardurl mid pentruDame sail copi!, cu mandanale (bent!) earl fac un efect foarte u§orla bile. Aselnenea construesc Si biliardurl cu mash foarte practice

pentru falnilil orI Yn saloaneToate sunt solide si elegante..

PRETURi IátED USE(57) (16-16)

®taikalb eth® dlli'adAAik41i46k11114%t>aR»AßJdletefb/11/114115/1O/AOAllillC'033Cel mai bun intre

42.. w tiV

v4 1ra

I LABARRAQ

VINURILE DE QUINQUINAeste

APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS

In töte farmaclile. Sticla. 1/2 Sticla.

ramUNDBúCüRESCI

No. 280 Calea Mosilor, No. 280KelOI)aßlldllí :

LOCO MOBILE TREERATOR ISistem çi construetiunea no de tot pen-

tu aparat de ars paie i ori -ce combustibil tra 1890 atìt Locomobile oit ti Treera-tort sunt cele mai bune ti eele mal ro-

num ite d -n fabrica D -lor

Ransomes, Sims & Jefferies.

In sfirtit reuomauQlí ti fabrioa sa de roparat matiuo agrieole, Mori simple ti siri-tematioe, Bataan de poramp, Mori7oe, Grupe de der ti toot') resertrele pentru Luoomo-bile si 'l'roerätorl. 65 26-15

ALBERT ENGEL SumCASA DE CONFIENTA

Fondati In Bucuresci in anul 1853Bucure§tl, Strada Carol, No. 37

RecomandA onor. sale clientele ell si p. t.publieulu! bogatul san asortiment de :

Lampi de sistemele cele mal hune si solide.Maine eu lumina incandescente, arzind cu spirtsi aplicabile la ori -ce lampa de Petrol. Sfesni-ce si Globurl pentru gradina. Portélanuri si cris-talurl frantuzesti si de Bohemia. Recitoaresistematice pentru casa. Maine pentru faeutInghetata. Macine pentru faeut unt. Macinepentru tocat carne. Tacimuri de Alpaca pentru masa. Vac esmaltuite indigene si streine pentru bucatarie. Ori -ce objecte necesare pentru casa si bueatarie. Paturl fier in tabli si vergele.Mobile de tier. Scaune de paie. Colivil pentru Papagalt si Canari.Felinare si coroane pentru morminte. Macine pentru spalai s:stors rufe. BAT de sealdat. BM de sezut. Aparate de dusT. Musa -male si Linoleum. Petroliu indigen I -a calitate decalitru lei 3,50franco la domiciliü. Mein de rapita dublu rafinat.

Atelier pcntru reparaiiie si comenzl pentru ori -ce ar-ticole de motel.

Serviciu prompt gi preturl moderate se garanteazä69 25 -12

Vin de VialTONIC

ANAMPTICReconstituant

4Tmtieel mat e-

nerq<ic ntru eon-oalescenti, b&trini,fetneT li ori-01 per-soar delicate.

CU QUINASue de CarneFosfat de Calce

Compus din sub -Mante absolut in-dispensabile forma-res ççi desvo'lArelmusebilor sit kite -mulul nervos si osos

VIN DE VIA.Leste asociatiunea medicamentelor celor ma! active pen-tru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep-sia, Gastritele Virsta critico, EpiLolare ner-voasu, Slubiciune resultind din batrinete, lungile con-valescente, !nt'un cuvant toate stérile adimice de slabiciunecaracterizatd prin perderea poftel de minc«re a fortelor.

Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14.in Bucurefti, la d. ILIE ZAAIFIItE*('ET, ,-i la ,oil

14 Droghistis si Farmacistil. 5e -27ite

MARELE BAZAR CENTRALSub Hotel Boulevard, Calea Victoriel

Anunta pe onor. public din capitals si provincie eapentru sozonul de primtvara si var& '1 -a soil',qn MARE si BOGAT ASORTIMENT de11AINE pentru BARBATI si BASTICu preturl foarte affine.

8-1*Std la dispositia t ientelei

L r un Punite f)1 u os {i bogat u'crli-n°.ent de etofe fine pentru haina de coition"

(IS efectuabile prompt si cu preturl redime.seeRog pe onor. public d'a visita magasinul meü pentru

nvinge de eftinatatea si qualitatea buna a inArfurilor.Marelc Bazar Central (sub Hotel Bulevard)

70 Catea Victorieï 25 11

I l;REMARCAT

Bucurescl 'l'ipogratia «Epoca».Strada f:IPmNntel, No. 3.

IBOAILE SECRETE!!SPECFC LCABHSNEOST NOACCU

CAYSUIL.,CU COPA1VAT DE SODA - SALOL *I SANTAL

Niel unul din antiblenoragicele existente ptnìt arum nu tm-plineste cele doua eonditiunl de asimilare repede si a nu i-rita traectul intestinal. Asociatiunea substantelor ce compunaceste Capsule este tot ce actualmente stiinta are mal bunsi mal lncercat In tratamentul blenoragielor. Modul eu to4111uoa si special dupa care suet preparate aceste capsule facea vindecarea sä fie repede, complecta si farti de a dIran-gea stomacul ; ast -fel ca convine tuturor persoanelor chiarcelor mal debile.

Acest tioa medicament vindeca In scurf timp complect siradical scursori (sculament) nuol si veal ant la barbatl cil

i la femel, precunt Bleuorea, poald albd, etc.'re4u1 u net caltai 4 :ei.

Asocial ru aceste capsule se recomandä eu sucres In-Jcctia Santaliun.Prep' mutt flacon 2 Lei 50 haul(.

Denosil general : Farmacia Mihail Stoeneseu, strada Mi-liat V0tla No. 55, Bucurestt. De vinzare la principalele Far-mach din tara. In provincie onde aceste preparate nu sega -Use, se expediaza imediat contra until mandat postal.

49 26-24