m ffHoe denist, editor, ffadu-I e rrrn*t o carieri universitari,I de limbi -lesice a FacultigiiY7l-tY75 a fost cerceti.tor laa lrytijit, aleturi de Dimitriefuri de la Muzeul Literaturiim6re, ediEia criticS. a operei luidooat impreunl cu Constantinr Platon, Opae- Dupl.1989 a

Vow*ripum.

nfr (GrEa Ro minascj,, 197 9) ;

wia (1983); Pasdrea Phoenix

n& Gfunanitas , 1993); Lumi-frcidopdic, 1995) ; Caadrak

Ftr (Flumanias, 1997); inw,l9DT).sr'fti.): Gnci c54i din Biblie /tr ffiilor Platon, P h aida n,

fu,IoaE*fuphron, Menoni

e, Eegaa M. Bontempelli,rqii Longos, Daphnis ;i Ch loqs tirinca greacd; Marguerite3g Cniazl negra al lui Piranesi;

, Zii wrtwi ai indn europ m i b ri G- Dnby, Caualerul, femeia ;ih Cfurchill; Virginia 'S7ool[

dTS. Eliot, Eseui; FrancesA.r:rlrrm Swift, Ultima comandd.

PETRTI CRETIALunnrNrLE $r TJMBRELE

SUFLETULUI

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Nota editurii

Despre cartea aceasta

Pentru cei firi nume

Demnitatea

I rcalosl

TiraniimirungiCinstea

Vrednicia

Cuviinga

Prostia

Mediocritatea

Prejudecigile

Dreptatea

Adevirul

Calomnia

Intoleranga

BlAndeEea

Ribdarea

lncrederea

Dezamigirea

Suferinga zadarr'icd,

Viicireala

Curajul

5

7

10

13

22)'7

29

32

34

37

4I44

47

5r

54

59

62

69

73

80

83

86

158 LUMINILE $I UMBRELE SUFLETULUI

Speranta

Tiistegea

Bucuria

Sirbatoarea

Plicerea

Superficialitatea

Nepisarea

Homo aakchicus

Falsa constiingi

Vorba firi de rost

CuvAntul dat

Despre credintS.

Doui ginduri despre binele gi riul din lume

91

94

104

r07110

tt4T17

120

t26131

139

t43t49

Pentru cei frr5. nume

Despre cei nestiuti ;i uitagi gi pierdugi in lutul orb gi

risipigi prin veacuri, dar care au fost sarea pdrnhntului gi

care au purtat pe umerii lor binele lumii sunt scrise rAn-

durile acestea. Cred c5" nu e nimeni dintre noi care s5" nufi cunoscut asemenea oameni. Si-i inmulEim cu numirulincalculabil al generagiilor, cu lntinderea continentelor

;i cu puzderia insulelor;i, adunA.ndule in gindul nostruumbrele ftri nume;i chip, si-i celebrim o clipi, aici ;iacurn, inzawaplini. de nume a istoriei. in ei se intrupeaziacea pafte de bine a speciei gra,tie ci.reia omenirea are tota;ichip omenesc si a diinuit in ciuda crAncenelor ei cusururi.

Am putea si-i numim buni prin naturS. sau, daci vregi,

pentru ci aga i-a lisat Dumnezeu printre noi. Ei nu tre-buie neapirat gandiEi in funcgie de anumite crezuri,coduri

rnorale sau legi, ci in spontaneitatea din adAnc a bunitigiilor, care poate fi chiar bunitate sau cinste sau ri.bdare sau

dreptate, smerenie, indurare sau curaj, diruire, necrufare

de sine, chezisia cuvAntului dat, devotament, fidelitatesi onoare, dinenie sau, printre nu multe altele, puterea

de a rispAndi in jurul lor lncredere gi bucurie, iubire si

har. Sunt cei inzestragi cu un felde exemplaritate inefablh,c{r reprezentangi ai unui bine necontingent, martori ai acelei

l.fa nume

gi pierdu;i in lutul orb si

w fost sar€a pdmAntului gi

nele lumii sunt scrise rAn-

neni dintre noi care si nuia-i inmulgim cu numirulintinderea continentelor

rindule in gAndul nostru-i celebrim o clipi, aici gi.+rstoner. ln el se lntrupeaza

e cireia omenirea arc totulida crAncenelor ei cusururi.

:in naturS" sau, daci vreti,ru printre noi. Ei nu tre-

de anumite cre fii, coduri

atea din adAnc a buniti.giisau cinste sau ri.bdare sau

r curaj, diruire, necrulare

at, devotament, fidelitate: nu multe altele, puterea

edere si bucurie, iubire gi

de ex ernp lari tat e i n efa b i la,

rntingent, martori ai acelei

PENTRU csr rAnA NUME 11

pirgi a omenescului pe care, printre atAtea rele si printreatdtia rili, sunrem inclinati prea adesea s-o uitim.

Existi un mit hasidic potrivit ciruia se afli. mereu simereu, impristia;i pe pimAnt, treizecisi sase de intelepti,oameni de obicei nevoiasi, umili gi umiligi, oameni fbrinume pe care se sprijini lumea ca si. nu cadi in pierzanie,oameni drepgi in strAmbitate si lndiritnici sub bici, inintunericul vremilor. Dar treizeci si ;ase este doar expresia

simbolici a unei prezente mult mai cuprinzitoare indiinuirea ei. A tuturor celor care triiesc si ftptuiesc ginAnd

dreapti cumpina istoriei cu o mAni nevizuti, iar apoise duc in uitare. Daci. cineva vrea pilde, si reciteasci.

parabola samariteanului, c5.ruia, spre deosebire de preotsi de levit, i s-a flcut mili de cel cizut in drum si ,,i-alegat rinile si a turnar peste ele untdelemn si vin; apoil-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han gi a ingrijit de

el. A doua zi, cdnd a pornit la drum, a scos doi dinari,i-a dat hangiului si i-a zis: <Ai griji de el 9i orice vei maicheltui igi voi da inapoi la intoarcere.r" Sau s5" reciteasci"

Insula lui Artur a Elsei Morante. Condigia noasrri este

inS.lgati;i izbiviti" prin neincetata aflare in lume a celorbuni gi drepgi ;i curagi. Si nu trebuie si, ne gAndim la eidecAt cu veneratie, cu recunostingi.;i cu dragoste, fhrivreo incrdncenare pentru soarta lor: prezenta lor in ome-nire este, spre binele ei, adAnc5", cum adAnc e si ri.ul, dareste gi ugoari, ca un zAmbet ascuns in lumini, mereu.

Cineva, prin Renastere, pare-mi-se ci in Olanda, a scris

tn latineste cAteva tomuri de Vieyi ale oamenilor obscuri.

N-am citit cartea, dar iati ce s-ar mai cuveni spus: la sfrrgi-tul sft.rsiturilor, cAnd roare vor inceta si vor fi judecate,

12 LUMINILE $I UMBRELE SUFLETULUI

ultimul poet al lumii si citeasci la sir, in ticerea aceea gi

in acel alt timp gi alti lumini, numele tururor celor firide nume, de la un capit la altul al vremii. Numele celornevidigi gi uitagi gi de nici o seami-, care au purrat lumea,sarea pimintului, siminga gi roada ascunsi" a lui. Numelecelor care, din sinele lor gi de-a lungul neincetatei pitimiri,au pi.strat sensul august al umanului.

ITULUI

ila gir, in ti.cerea aceea;inumele tuturor celor fX.rd

ilaIwemii. Numele celormi, care au purtat lumea,

#ascunsi alui. Numelel^

Engur nelncetatel patrmlfl ,

enllui.

Demnitatea

in ac.st discurs despre dtmnitateva fi avutd. in vederenumai demnitatea individului uman definit ca entirateautonomS., deci faEi de care orice tribalism este heteronom.Esen,ta lui este numai libertatea, si demnitatea lui constiin pistrarea libertigii. Penrru cine poate conferi tururortermenilor enunEagi mai sus deplinitatea sensului lor,discursul despre demnitate s-ar purea lncheia aici. Totusi,in asemenea domeniu, expliciarea poate si nu fie de prisos.

Ce tnsearnnd autonomia indiuidalui? inseamni nu citriieste dupi bunul siu plac, ci ci, el alege hgea dupd caresd existe. Oricit de inguste ar fi hotarele liberti.tii, nimeninu poate contesta cd, intre aceste hotare, noi, ca ftinEelibere, hotirAm suveran, in virtutea unei alegeri, ce anumelege si fie legea viegii noastre. Acest lucru nu-l poate hotiriln mod legitim nimeni in afari de noi, ;i aeceptarea ori-cirei ingeringe sub acesr raport antreneazi. o diminuarea demnitigii.

. Din ce direcyie putern fi constrdn;i sd procedirn altfeld.ecdt tn termenii legii alese d.e noi? Rdspunsul, limpede gihotirit, esre acela ci, din nici o direcTie,sub nici un impe-rativ. Cine 4lege serviturea esre, alegAnd-o, tot atit de liberca acela care alege nesupunerea. Diferenga de demnitatetntre indivizi este aceea a cditiqii sau a valorii alegerilor

14 LUMINILE 9I UMBRELE SUFLETULUI

lor. Facultatea care ne face si alegem potrivit demnitLgiise numeste discerni.mint, iar reactia emotivi" in faga alege-

rilor degradante se numeste indignare (vezi Patapievici,

Cerul..., pp. 201-202 si passim;', unde indignarea este

definit5" drept ,,discernimintul etic al inimii").Ce ne poate drtermina sd alegem imponiua dentnitdyii,

care drputeafi acurn numitd rezistenya lndiuidului k orice

fo*d dz degradare a libertdyii sale? Evident, numai li.comiasi frica, deci dinaunnul nostru. Si nu li.comia ca apetitexcesiv sau ca nevoie instinctivi de a-gi crea rezerve, cieijarca. scopului ei in scop ideal. $i nu teama ca reaclienaturali in faga primejdiei, ci lagitatea, cici ce altceva in-seamni la;itatea decAt s5" consimgi la propria ta fricl,,

alegAnd-o in locul rezistengei si a curajului;i a neinfricS.rii,

ca reaclii ideale ale autonomiei gi demnititii? Desigur,nimeni nu stie a priori cum s-ar comporta sub torturi,care este suprema incercare a demnitS.gii umane. Mi s-a

spus ci trebuie si te gAndesti intens ,,si nu-9i pierzi sufle-

tul, s5. nu-gi pierzi sufletul", dar poate nu ajunge. Torturaeste o tainA, ca si botezul sau impirtfuania, gi micar atunci

trebuie si igi reafirmi ci",,resortul ultim al demniti.gii fr.p-

turii este chipul sidit in noi de Dumnezeu la Facere"(Patapievici, Cerul..., p. 208).

Care este drurnul care duce k seruitulei Sunt mai multe,

dar unul, important, nu line de frici: consimgirea la valo-rile gregare, inchinarea necugetatS" la idolii tribului gi laduhul tribului, cufundarea in obscura triire colectivi,renuntarea la principiul de individuare gi la prerogativele

x Tiimiterile se referl la editia Nemira, Bucuresti, 1995 avolu-mriui Cerul uazut prin lentik. (N.ed.)

:TULUI

rlegem potrivit demnitd.tii

acda emotivi in faga alege-

rdignare (vezi Patapievici,

m"', tJnde indignarea este

I etic ai inimii").' grm i rnp o triu a de mn itdyi i,

t*tmya indiuidului la orice

lc ? Eident, numai licomiar. Si nu licomia ca apetitva de a-gi crea rezerve, cinl. $i nu teama ca reaclie

asitatea, ci.ci ce altceva in-Lsimti la propria ta frici,a curajului gi a neinfricirii,ei si demnitiEii? Desigur,-ar comporta sub torturi,demnititii umane. Mi s-a

lrens ,,si nu-gi pierzi sufle-

r poate nu ajunge. Torturarpartasania, 9i micar atunci

d ultim al demnitigii frp-de Dumnezeu la Facere"

t sentitute?Sunt mai multe,

e frici: consimtirea la valo-

erati la idolii tribului gi la

r obscura triire colectivi,lividuare si la prerogativele

iemira, Bucuregti, 1995 avolu-'.ed.)

DEMNITATEA T5

suverane ale individualititii, care este, printre altele, siinsurgenti impotriva entropiei de masi si a misticii maselor.Dupi cum este rezistenta si, pAni la urmi", rizvritireaimpotriva oricS.rei incerciri de fortare a alegerii tale. Cicidac5, in numele legii liber alese de noi, accepti.m aurorita-tea cuiva, a lisa pe altul si hoti.rasci cum vrea in locultiu este inacceptabil. in limitele existentei noasrre de aicisi de acum gi din perspectiva demnititii, aceasra esre

damnarea. Tot asa cum garanria ultimi a demnitigii este

disponibilitatea individului pe deplin auronom ca, inrreindignitate si moarre, si aleagi moarrea. Nu trebuie sifim prea lacomi de viagi, nici si ne t€mem pentru ea maimult decit valoarea ei real5. sub speciae dignitatis. Valoarede altfel nu mici daci. ne gAndim ci tot ceea ce esre

vrednic de om si specific lui s-a implinit prin individuleliberat gi omni modn determinatum, nu prin lucrareatiparelor inrunecare ale colectivititiil.

1. Cititorul de la noi este stiruitor rugat, penrru a vedea cese putea gAndi despre individualitate in Anglia anilor cincizeciai secolului trecur si (re)citeasci, in Despre libertate a lui JohnStuart Mill, capitolul III, ,,Despre individualitate, ca unul dintreelementele bunei-stiri" (lapp.73-96 ale excelentei rraduceri alui Adrian-Paul Iliescu, Editura Humaniras, L994). Citez,penrrua se vedea cum scAnteiazi gAndul in vegmintele unei alte vremi:,,Nu reducind la unifurmitare tor ceea ce este individualitate [...],ci cultivAnd gi stimulAnd aceasri individualitate [...] vor devenifiintele umane un nobil si frumos obiect de contemplare; si, cumoperele impS.rtigesc caracterul celor ce le fac, prin acela;i procesviata omeneasci va deveni si ea bogati, diversi si animati., fur-nizAnd mai multl hrani gAndurilor inalte ;i simtimintelor elevate,intirind legltura fiecirui individ cu specia sa prin aceea ci facespecia infinit mai demnl ca individul si-i apargini. pe misura

16 LUMINILE $I UMBRELE SUFLETULUI

Ce tntrebdri se mai pun tn catehismul dernnitdVii? Cealte determiniri mai are individul vizut ca entirate auro-nomi investiti. cu demnitate?

Rayionalitatea, care nu este facultatea superficiali g*-diti de iluminism, ci implicd. o buni. cunoa$rere si o recu-noattere a tuturor resorturilor de iraEionalitate montatein noi. Ragionalitatea implicS. derafarea, prin critici ;ianalizi.;i prin integrare istorici, de ofice pdrtinire inspiratide iragional. De aici faptul ci individul pe deplin rational

;i ,,deta;at" poate fi capabil de cea mai de neclintit dArzenie,dar nu de fanatism, care esre o boali a stiruintei lntr-uncrez gi care implici, explicit sau nu, exilarea din spagiulomenescului a tuturor celor care nuJ impirtigesc. Oricefanatism este, larenr, criminal ;i nu am fost chemati inlume ca si hotirAm arbitrar de via;a (de sufletul) altora.Pe de dti parte, prin raportare la judecatd., fanatismulopereazi. intotdeauna ln istorie ca mi;cat de o prejude-cati, deci de ceva care, neasteptAnd veriftcare sau nefiindsensibil la ea, este de inspiraEie iragionali si are miros de

tenebre. De aici frecventa gi violenga fanatismului (minor)si printre cei grevagi de (fie si minore) prejudeciEi.

Dreapta judecatd de sine. Rationalitatea (care nu este

doar judecati corecti sau ,,si.ni.toasi", ci inSigi sinitateaprofundi" a spiritului, cu roare puterile lui) se verifici cel

dezvoltS.rii individualitigii sale, fiecare devine mai valoros penrrusine insugi gi prin aceasta poate ff mai valoros si pentru ceilalf.Existi o mai mare plenitudine in viaga proprie si, acolo unde seafli mai multi viagi ln elementele componente, existl mai multiviagi gi in masa pe care ele o formeazi [...]; orice foni care strivqteindividualitatea este o formi de despotism, indiferent cum s-arnumi, fie si <despotismul Obiceiului',."

LETULUI

ry catehismul dernnitdyii? Cevidul vizut ca enrirate auto-:?

: facultatea superficiali gAn-

o bun5" cunoaftere si o recu-

lr de irationalitate montatei detasarea, prin criticd si

e, de orice pdrtinire inspiratiindividul pe deplin rationalcea mai de neclintit dArzenie,

t Ivo Doata a starulntel rntr-unsau nu, exilarea iin ,p"gul:re nu-l impirt5;esc. Oriceal si nu am fost chemati inde viaEa (de sufletul) altora.are la judecatS., fanatismul

'rie ca migcat de o prejude-rptind verificare sau nefiindie irationala si are miros de

olenga fanatismului (minor)irninore) prejudecigi.Rationalitatea (care nu este

J e(a

natoasa , ct lnsast sanatatea

:e puterile lui) se verifici cel

ecare devine mai valoros pentrui mai valoros si pentru ceilalgi.r viata proprie 9i, acolo unde se

: componente, existi. mai multlui[...]; orice for,ti care strivesredespotism, indiferent cum s-ar.uluiu."

DEMNITATEA 17

mai bine in judecata de sine a individului. Dreapta jude-cati de sine este, prin definigie, incompatibili cu mani-festarea, fie 9i partiali. sau intermitenti., a falsei consriinre(despre care, mai pe larg, in capitolul respecdv). Ea poateavea diferite forme, care sunr varianre ale neimpdcdrii cusine: trufta, care este o elefantiazi a sinelui si este cu totulaltceva decAt m6.ndria aproape impersonali si abstracti.de a fi ceea ce egti: este dorinta de a fi mai mult decAtegti, mintindu-te inainte de toate pe tine insuti. Si maiexisti, smerenia bolnavi., martori a unei constiinte impure,o variantS. a clreia este aceea care, more russico, se batecu pumnii in piept strigA.nd: ,,Vai mie, picitosului" pentruexcesele sau nevredniciile sale de ieri si o face doar ca si.-si

ugureze constiinla printr-un simulacru retoric de penitengisi pentru a putea, mai usuratic si mai voios, si. recidiveze.

Dar si nu uitim miln dz sine, care este, gi ea, un sentimentintemeiat pe o auroevaluare gresiti. Omul care i se lasiprad5. se socote;te o victimi,, un persecurat de soarti. gi deoameni, un nedreptigit, prin raporrare la calita$le sau laintengiile sale. Cu alte cuvinte, se demite de la responsa-bilitatea actelor sale;i de la asumarea, cu senini"tate gi dem-nitate, a fiintei sale. $i foarte adesea acesr o{n induiogatde sine este un resentiment ar, iar in viici.reala lui este

aproape intotdeauna o undi de venin. Toate acestea suntunele dintre formele cele mai respingitoare ale indignitigii.

Forma pe care o ia, din perspectiva demnititii, dreaptajudecati de sine este respectul de sine, crre este sentimentulcorect si nonemfatic ai valorii personale, ca om generic sica ins, si, implicit, al utilitigii acestei valori, convingereaneclintiti. a individului auronom ci lucrurile in care crede

18 LUMINILE $I UMBRELE SUFLETULUI

si la care aspiri. sunt legirime si meriti si fie duse la bunullor capit. $i ci ceva din el rimAne inalterabil in timp,ajutAnduJ si fie mereu deasupra inerentelor goviieli siindoieli. Dreapta judecati de sine este, prin definigie,incompatibili cu manifestarea, fie ;i pargiali sau inier_mitentd., afalsei con;tiinye, pe de o parre, a neirnpdcdriicu sine, pe de alta. Precum si, implicit, a trufiei, ."r. .rr.ahceua decAt mAndria, aproape absftacti., de a fi ceea ceesti: un individ autonom; sau a smereniei bolnave, carest5. martori. unei constiinte grav alterate. Iar cine este instare de o dreapti judecati de sine este in stare 9i de a-gijudeca cu dreptate dqmanul. Nu de a-l consideracu dea-sare ca pe o componenti. necesari a realului (aceasta e sar_cina istoricului), ci de aJ judeca, fie gi cu dreapti mAnie,dar nu cu uri" viscerali si oarbi, drept tocmai ceea ce estein lumina rationalitigii si dincolo de interesele care dezbini.Pini 9i pe arhidqman, care este dugmanul demniti.tiitale, trebuie siJ judeci cu acea ecvanimitate care itiinti.reste, nu iti sli.besre purerea de a lupta impotrivi-i.

Decenfa, ganditi nu czr un conformism la norma generalacceptatd,, ci ca respect de algii si de sine, in calitate deoameni prezumtiv tnzesrrari cu demnitate. Se poate dovediatAt deductiv, cAt si empiric cd. fafi, respecude sine (vezimai sus) nu existi adrudrat respecr de altii, ci numai otimorare obedienti si instabili si ci respectul de sine (carenu are nimic de-a face cu admiratia de sine sau cu autoin_dulgenga) genereazl,nemijlocit respectul de algii. Iar frritemeiul respectului mutual nu existi deplini.tate a dem-nitigii individuale.

Iar decenga, ca respecr al demnititii umane, se mani_fest| prin politeye, adrcLprin tot ceea ce instituie o distanti

:LETULUI

si merita si fie duse la bunulrimAne inalterabil in timp,supra inerentelor soviieli si

le sine este, prin definitie,:ea, fie ;i pa4iali sau inter-rc de o parre, a neimpdcdrii

, implicit, a trufiei, care este

rpe abstracti, de a fi ceea ce

.u a smereniei bolnave, care

pav alterate. Iar cine este inle sine este tn stare gi de a-si

Nu de a-l considera cu deta-sari. a realului (aceasta e sar-

.eca, fie ;i cu dreapti mAnie,

:i, drept tocmai ceea ce este

rlo de interesele care dezbini.: este dusmanul demnitdtiiacea ecvanimitate care iti

:rea de a lupta impotrivi-i.lnformism la norma general

tgii gi de sine, in calitate de

u demnitate. Se poate dovedi

ci fhi respecr de sine (vezi

respect de alEii, ci numai oi gi ci respectul de sine (care

rirapa de sine sau cu autoin-:it respectul de altii. Iar fari,ru existi. deplinitate a dem-

lemnitagii umane, se mani-f,r ceea ce instituie o distantS"

DEMNITATEA 19

convenabili in relatiile dintre oameni si eviti atat,,punereasufletuiui pe masi", cAt si familiaritatea libirgati. Prescrip-giile codului de politete acceptat de o comunirate sunr con-ventii care permit cea mai mare bunivointi;i cordialitate,frri exhibigionism ;i firi ingerinti abuzivi. Politetea,conceputi ca dreapti misuri intre excesul de intimitate,care degenereaz| de obicei in grosolinie, si excesul dedistantare sau de rezervd., care poate jigni mai riu decAto grosolinie. Demnitatea uman5" este in primejdie ori decAte ori se transgreseazl ceea ce englezii nrimesc priuaq/,zona inatacabili. care apirl" individualitatea de ingeringeinoportune, indecente si promiscue si ii ingiduie si respire

aerul intiritor al singuritiEii. De altfel, in treacit fie zis,capacitatea de izolare si chiar de insingurare este un semnal autonomiei individului si o garanlie a invulnerabilitigiigi a demnititii sale.

La ce are dt rezistat indiuidul ca sd-gi pdstreze intactddrmnitatea?La mistifcare, dar discern,im,intul ne face greude amigit. La ispitirea cu bunuri, a cilror acceprare repre-zintd uhnzarea de sine, cu demnitate cu tot. in sfrrsit, laameninldri, dar, daci este ceva aproape sinonim cu demni-tatea, acel lucru este neinfricarea, adici aptitudinea de asuferi (fie si numai prin privagiune) gi de a muri in nominedignitatis.

Cine, mi.car o dati in viati, nu a rezistar unei perfidetentative de mistificare sau unei tentagii sau unei spaimenu si-a luat inci mi"sura demniti"gii sale.

De aceea, putem intreba care sunt cele mai notabilevirtuti pragmatice ale individului autonom. LJna este

rdbdarea, sub care trebuie si. ingelegem, corelAndu-le, atitlipsa de precipitare, buna asezarefaEi de timp, sentimentul