Embed Size (px)
DESCRIPTION
Maduva
Citation preview
Maduva Spinarii Se găseşte situata în canalul vertebral, format din suprapunerea orificiilor vertebrale
nu il ocupa in întregime.
Limita superioară a maduvei corespunde găurii occipitale C1- atlas sau emergenţei
primului nerv spinal
Limita inferioara se află in dreptul vertebrei L2
Intre peretele osos al vertebrelor şi măduvă se afla cele trei membrane ale meningelor
vertebrale care asigură protecţia şi nutriţia măduvei.
Sub vertebra L2, măduva se prelungeşte cu conul medular, iar acesta cu filum terminale. De o
parte şi de alta a conului medular şi a filumului terminal, nervii lombari şi sacrali, cu direcţie
aproape verticală, formează „coada de cal”.
Punctiile lombare se practica sub vertebra lombara 2 pentru recoltarea de LCR sau pentru
introducerea de anestezice (rahianestezia)
1 maduva spinarii; 2. 2apofiza transversa; 3. corp vertebral; 4. nerv spinal; 5. pia mater; 6. spatiul subarahnoidian; 7. arahnoida; 8. dura mater; 9. spatiul epidural; 10. apofiza spinoasa.
Meningele spinale
Sunt alcătuite din trei membrane de protecţie care învelesc măduva.
Dura mater - membrana exterioară. Are o structură fibroasă, rezistentă şi este separată de
pereţii canalului vertebral prin spaţiul epidural.
Sub duramater se afla spatial subdural
Arahnoida are o structură conjunctivă şi este separata şi de pia mater printr-un spaţiu
Subarahnoidian care conţine lichidul cefalorahidian (LCR).
Pia mater este o membrană conjunctivo-vascalară, cu rol nutritiv, care înveleşte măduva la
care aderă pătrunzând în şanţuri şi fisuri. In grosimea ei se găsesc vase arteriale.
Aspectul exterior al măduvei
În dreptul regiunilor cervicală şi lombară, măduva prezintă două porţiuni mai voluminoase,
intumesceţele (dilatările) cervicală şi lombară, care corespund membrelor.
In regiunea intumescentelor coarenele anterioare sunt mai bine dezvoltate
Forma
Fete
Fata posterioara
Fata anterioara
Anatomia Maduvei spinarii
Măduva este formată din
substanţă cenuşie dispusă în centru, sub formă de coloane, având, în secţiune
transversală, aspectul literei ,.H”,
substanţă albă, la periferie, sub formă de cordoane.
Substanta reticulata
sectiune transversala: 1. cordonul posterior; 2. santul median posterior; 3. comisura cenusie; 4. cornul lateral; 5. nerv spinal; 6. cordonul anterior; 7. comisura alba; 8. fisura mediana anterioara; 9. cornul anterior; 10. radacina anterioara; 11. ganglion spinal; 12. radacina posterioara; 13. cordonul lateral; 14. canalul ependimar; 15. cornul posterior
Sectiune in maduva. A. Substanta cenusie: 1. neuroni somatosenzitivi; 2. neuroni somatomotori; 3. neuroni viscerosenzitivi; neuroni visceromotori; 5. canal ependimar. B. Substanta alba: 6. cordon anterior; 7. cordon lateral; 8. cordon posterior; 9. fisura mediana anterioara; 10. sant median posterior.
Substanţa cenuşie, este localizata central
Are aspect de future sa “H”
Este constituita din corpul neuronilor.
Bara transversală a ..H”-ului formează comisura cenuşie a maduvei ( leaga coarnele )
Porţiunile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate in coarne: anterioare, laterale şi
posterioare.
Comisura cenuşie prezintă, în centru, canalul ependimar care conţine LCR. Canalul ependimar se
continua in sus cu o dilatatie care formeaza ventricului IV.
Coanele anterioare (ventrale) conţin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in
regiunile dilatărilor.
Coanele anterioare ( ventrale)sunt mai late şi mai scurte decât cele posterioare şi conţin
două tipuri de neuroni somatomotori alfa si gamma ai căror axoni formează rădăci na
ventrală a nervilor spinali.
Neuronii somatomotori alfa determină contracţia fibrelor musculare striate extrafusale. Neuronii somatomotori gama determină contracţia fibrelor musculare intrafusale din structura fusului neuromuscular. Axonii neuronilor somatomotori formează rădăcinile anterioare ale nervilor spinali.
Coanele posterioare (dorsale) conţin neuroni ai căilor senzitive somatosenzitivi care au
semnificaţia de deutoneuron (al ll-lea neuron), protoneuronul (1-ul neuron) fiind situat in
ganglionii spinali.
Coanele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară, în regiunea toracala şi
lombară superioară.
Prezinta neuroni vegetativi:
viscerosenzitivi in jumatatea posterioara
visceromotori in jumatatea anterioara
Neuronii vegetativi simpatici preganglionari sunt situati de la T1 la L2 – centrii simpatici
Axonii lor părăsesc măduva pe calea rădăcinii ven trale a nervului spinal şi formează fibrele
preganglionare ale sistemului simpatic.
In S2 – S4 – centrii parasimpatici au originea 3 perechi de nervi pelvic parasimpatici, alcatuiti
din fibre preganglionare lungi.
Nervii pelvici fac sinapsa cu neuronal postganglionar in peretii ( intramural ) organelor din
pelvis.
Intre coanele laterale şi posterioare, în substanţa alba a măduvei, se află substanţa reticulata a
maduvei, mai bine individualizată în regiunea cervicală şi formată din neuroni dispuşi in reţea,
prezenţi şi in jurul canalului ependimar, pe toată lungimea sa.
In substanta cenusie a maduvei se gasesc si neuroni de asociatie ( intercalari )
Substanţa albă, situate sub pia mater
Se află la periferia măduvei şi este dispusă sub forma de cordoane în care găsim
Fascicule ascendente, senzitive, urca de la M. S. la scoarta emisferelor cerebrale
situate, în general, periferic,
Fascicule descendente, motorii, coboara de la scoarta cerebrala la maduva spinarii,
situate spre interior faţă de precedentele, şi
Fascicule de asociaţie (Intersegmentare, fundamentale) – scurte, fac legatura dinte
diferite segmente medulare,situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenusii
Localizare fasciculelor (tracturi sau funicule ) in substanta alba
Maduva spinarii:
CORDOANE POSTERIOARE1. fascicul gracilis; 2. fascicul cuneat; 3. fascicul fundamental posterior;
CORDOANE LATERALE: 4. fascicul spinocerebelos direct Flechsig; 5. fascicul fundamental lateral; 6. fascicul piramidal incrucisat; 7. fascicul rubrospinal; 8. fascicul vestibulospinal lateral; 9. fascicul spinotalamic lateral; 10. fascicul spinocerebelos Gowers; 11. fascicul olivospinal; 12. fascicul spinotectal;
CORDOANE ANTERIOARE: 14. fascicul spinotalamic ventral; 15. fascicul tectospinal; 16. fascicul vestibulospinal ventral; 17. fascicul piramidal direct; 18. fascicul fundamental anterior 13. fascicul reticulospinal anterior
Substanta alba este situate sub pia mater
Substanta cenusie indeplineste functia reflexa
Substanta alba indeplineste functia de conducere
Caile Descendente - ale motricitatii
Cuprind
1.calea sistemului piramidal ( pentru motricitatea voluntara, fina si precisa )
2.Calea sistemului extrapiramidal ( pentru motricitatea involuntara, automata si semiautomata- semivoluntara )
1. Calea sistemului piramidal
îşi are originea numai in cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară.
Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:
aria motorie,
aria premotorie,
aria motorie suplimentara
aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare .
Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700000 sunt mielinizate,
restul sunt amielinice
Fibrele fasciculului piramidal strabat, in direcţia lor descendenta, toate cele trei etaje ale
trunchiului cerebral şi, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit
in jur de 75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului, in partea inferioara (decusaţia
piramidala), formând fasciculul piramidal încrucişat sau corticospinal lateral, care ajunge în
cordonul lateral al maduvei;
în jur de 25% din fibrele fasciculului piramidal nu se incrucişeaza la nivelul bulbului şi
formează fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge în cordonul ante rior
de aceeaşi parte, fiind situat lângă fisura mediana,
în dreptul fiecărui segment o parte din fibre părăsesc acest fascicul, se incrucişeaza şi trec in
cordonul anterior opus.
În traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre
corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al
măduvei).
Concluzie,
calea sistemului piramidal are doi neuroni:
un neuron cortical, central, de comandă:
un neuron inferior, periferic sau de execuţie, care poate fi situat in:
maduva - cornul anterior, pentru fasciculele corticospinale laterale si anterioare
nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V VI, VII, IX, X, XI, XII, pentru fasciculele
corticonucleare. Acestea exercita controlul voluntar asupra muschilor striati inervati de acesti
nervi cranieni
Ambele fascicule corticospinale se incruciseaza, fasciculul corticospinal incrucisat la nivel
bulbar, iar fasciculul corticospinal direct, la nivelul diferitelor segmente ale maduvei spinarii.
Din acest motiv, impulsurile nervoase pornite de la o emisfera, ajung la muschii jumatatii
opuse a corpului- contralaterale
2.Calea sistemului extrapiramidal
Îşi are originea în etajele corticale si subcorticale
controlează motilitatea involuntară automata şi se miautomată .
Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striaţi).
De la nucleii bazali, prin eferenţele acestora (fibre strionigrice, striorubice, striotectale şi
strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nudeul roşu. substanţa neagra, coliculii
cvadrigemeni superiori şi formaţia reticulata),
conţinuându-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale, tectospinale şi
reticulospinale;
de la nivelul nucleilor bulbari — olivari şi vestibulari — se continua cu fasciculele
olivospinale şi vestibulospinale
Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung. în final, la neuronii motori din cornul anterior al
maduvei, unde fac sinapsa.
Rolul cailor descendente
Prin căile descendente piramidale şi extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor
voluntar (calea piramidală) şi automat (căile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice ,în
acest mod sunt reglate tonusul muscular şi activitatea motorie, fiind menţinute postura şi
echilibrul corpului.
Tritoneuronul se afla in talamus. Zona de proiecţie corticala este difuza. Această cale este
multisinaptica
Nervii Spinali
Se desprind din maduva spinarii, fac legatura maduvei spinarii cu receptorii si efectorii periferici
Sunt alcatuiti din fibre nervoase, tesut conjunctiv si vase sangvine
Sectiune in nerv: 1. epinerv; 2. perinerv; 3. endonerv; fibra nervoasa; 5. vase sangvine.
Radacinile si ramurile nervului spinal: 1. radacina senzitiva; 2. ganglion spinal; 3. radacinamotorie; trunchi; 5. ramura meningeala; 6. ramura dorsala; 7. ramura ventrala; 8. ramura comunicantacenusie; 9. ramura comunicanta alba; 10. ganglion simpatic paravertebral; 11. ganglion visceral; 12. organ visceral.
— fibre somatosenzitive — fibre viscerosenzitive
— fibre somatomotorii — fibre visceromotorii
conectează măduva cu receptorii şi efectorii (somatici şi vegetativi).
Sunt in număr de 31 de perechi de nervi micsti
în regiunea cervicala există 8 nervi cervicali (primul iese intre osul occipital şi prima
vertebra cervicala),
în regiunea toracală sunt 12 perechi de nervi,
in regiunea lombara 5 perechi
in regiunea sacrala 5 perechi
în regiunea coccigiană o pereche
Nervii spinali sunt formaţi din doua rădăcini, un trunchi si 4 ramuri ( acestea provin direct din
diviziunea trunchiului nervului spinal) a cincea ramura _ comunicanta cenusie – provine din
ganglionii latero – vertebrali)
1.Radacinile : anterioara si posterioara
anterioara (ventrală), motorie;
posterioara (dorsala), senzitiva, care prezintă pe traiectul ei ganglionul spinal.
Rădăcina anterioară ( ventrala)
conţine
axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei şi
axonii neuronilor visceromotori din jumatatea ventrala a cornului lateral.
Radacina anterioara, motorie, este constituita din axonii neuronilor motori medulari. Fibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii scheletice, iar cele visceromotorii, musculaturii viscerale.
Rădăcina posterioara (dorsala) prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia
sunt localizaţi atât neuronii somatosenzitivi, cât şi neuronii viscerosenzitivi.
Ea este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori)
sau la receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioceptori) muschi, tendoane si articulatii
Axonul lor intra în maduva pe calea rădăcinii posterioare.
Neuronii viscerosenzitivi au şi ei o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din viscere
(visceroreceptori). Axonii lor pătrund pe calea rădăcinii posterioare în maduva şi ajung în
jumatatea dorsala a cornului la teral al maduvei (zona viscerosenzitiva).
Rădăcinile anterioara şi posterioara ale nervului spinal se unesc şi formeaza trunchiul nervului
spinal, care este mixt având in structura sa fibre somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive,
viscerosenzitive.
2.Trunchiul nervului spinal
iese la exteriorul canalului vertebral prin gaura intervertebrala ( orificiul dintre vertebre )
După un scurt traiect de la ieşirea sa din canalul vertebral, nervul spinal se desface in
ramurile sale: ventrala, dor sala, meningiala şi comunicanta alba .
Prin a cincea ramura, comunicanta cenuşie, fibra vegetativa simpa tica postganglionara
intra în nervul spinal.
3.Ramurile nervului spinal
Ramurile ventrale( mixte ) prin anastomozare intre ele, formeazâ o serie de plexuri; cervical,
brahial, lombar, sacral. Inerveaza muschii regiunii anterolaterale a trunchiului, membrele
superioare si inferioare, tegumentu din aceasta regiune.
în regiunea toracală ramurile ventrale ale nervilor se dispun sub forma nervilor intercostali, au
dispozitie metamerica. ( nu se anastomozeaza )
Ramura dorsala ( mixta ) a nervului spinal conţine, ca şi ramura ventrala,
atât fibre motorii, cât şi
fibre senzitive
somatice si vegetative
se distribuie la pielea spatelui şi la muşchii jghea burilor vertebrale ( muschi posterioti ai
trunchiului )
Ramura meningiala ( mixta ) a nervului spinal inerveaza meningele spinale si vasele de
sange de la acest nivel.
conţine
fibre senzitive
vasomotorii pentru meninge.
Ramurile comunicante:
prin cea albă ( mixta ) trece fibra preganglionarâ mielinica, simpatica, cu originea în
neuronul visceromotor din cornul lateral al maduvei.
iar prin cea cenuşie ( motorie ) trece fibra postganglionara amielinica, simpatica, fiind
axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic latero- vertebral (paravertebral).
Zonele tegumentare inervate de nervii spinali se numesc dermatoame
RAMURI FIBRE ROL
Dorsala — senzitive
— motorii
— vegetative
— sensibilitatea spatelui
— contractia musculaturii spatelui
— contractia musculaturii netede din tegument Ventrala — senzitive
— motorii
— vegetative
— sensibilitatea regiunii anterioare a corpului
— contractia musculaturii anterioare— contractia musculaturii netede din tegument
Meningeala — vegetative — inervatia
Comunicanta cenusie — vegetative — legatura cu ganglionii paravertebrali— sensibilitatea si motilitatea viscerala
Comunicanta alba — vegetative simpatice — legatura cu ganglionii paravertebrali— contractia musculaturii netede din tegument
Functiile maduvei spinarii
Măduva are două funcţii: reflexă şi de conducere.
1.Funcţia reflexă
Functia reflexa a măduvei spinării este îndeplinită de către neuronii somatici şi vegetativi.
Reflexele medulare sunt dirijate de maduva spinarii prin centri medulari. Dupa functie centrii
medulari se grupeaza in:
centrii somatomotori;
centrii vegetativi.
Reflexele spinale sunt
o somatice (efector fibra musculara striata )
o vegetative ( efector fibra musculara neteda, miocardul si glandele )
Principalele reflexe spinale somatice sunt
reflexele miotatice, nociceptive şi reflexul de mers.
1.Reflexele miotatice, monosinaptice, proprioceptive, osteotendinoase ( rotulian, ahilean, bicipital,
tricipital)
constau în contracţia bruscă a unui muşchi, ca răspuns la întinderea tendonului său.
Sunt reflexe de extensie
Au timp de latenta ( de la stimulare, pana la aparitia respunsului ) scurt . Nu iradiaza
Reflexul se pune în evidenţă lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muşchiului.
In mod curent aceste reflexe se cercetează la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian)
şi la tendonul de inserţie a muşchiului cvadriceps pe gambă (reflexul rotulian sau patelar).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice, elementare.
Neuronul senzitiv face 2 sinapse : in cornul posterior si in cel anterior
Receptorii sunt reprezentaţi de proprioceptorii mus culari — fusurile neuromusculare.
Calea aferentă este asigurată de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal
şi de prelungirile acestuia. Prelungirea dendritică lungă merge la periferie şi se termină la
ni velul receptorului. Prelungirea axonala scurtă pătrunde în măduvă prin rădăcinile
posterioare şi se bifurcă.
O ramificaţie face sinapsa cu neuronul motor din coar nele anterioare de aceeaşi parte , închizând
arcul reflex miotatic,
Altă ramificaţie face sinapsă cu al ll-lea neuron proprioceptiv din coamele posterioare, de unde
pleaca fasciculele spinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din tre neuronul senzitiv şi cel motor .
Calea eferentă este axonul motor,
Efectorul , fibra musculară striată.
Reflexele miotatice au rol în menţinerea tonusului muscular şi a poziţei corpului.
Concluzie
Reflexele miotatice sunt monosinaptice, elementare.
Cu toate acestea,neuronul senzitiv face 2 sinapse : in cornul posterior si in cel anterior
2.Reflexele nociceptive, polisinaptice, de flexie sau de aparare
constau în:
retragerea unui membru ca răspuns la stimularea dureroasă a acestu ia .
Acestea sunt reflexe de apărare.
Arcul lor reflex este constituit din cel putin 3 neuroni : intre neuronul senzitiv si motor se
intercaleaza unul sau mai multi neuroni de asociatie.
Receptorii sunt localizaţi in piele şi sunt mai ales terminaţii nervoase libere.
Căile aferente sunt prelungiri (dendrite) ale neuronilor din ganglionul spinal.
Centrii sunt polisinaptici formaţi din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neu roni de
asociaţie şi neuroni motori.
Calea eferentă este reprezentata de axonii neuronilor motori,
Efectorul este muşchiul flexor care retrage mâna sau piciorul din faţa agentului cauzator
al durerii.
Reflexele polisinaptice prezintă proprietatea de a iradia la nivelul sistemului nervos central,
antrenând un număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului.
Concluzie
Reflexul tipic este cel de flexie(de apărare, nociceptiv). Răspunsul reflexelor polisinaptice este în funcţie
de stimul(puternic - flexia plus extensia membrului opus; foarte puternic - toate cele patru membre).
Studiul legilor care guvernează fenomenul de iradiere a fost făcut de Pfluger.
Legea localizarii
Legea unilateralitatii;
Legea simetriei;
Legea iradiatiei;
Legea generalizarii.
Experimental, pe o broască spinală(are centrii spinali intacţi, separaţi de centrii encefalici prin decapitare), se aplică la nivelul membranei interdigitale un stimul electric de intensitate variabila(legile lui Pfluger):
legea localizării - stimulul foarte slab determină contracţia unui singur grup de muşchi ceea ce mişcă o singură falangă şi o îndepărtează de excitant)
legea unilateralităţii - creşterea intensităţii determină răspunsul din partea întregului membru(retracţia reflexă a gambei, cu flexia acesteia pe coapsă).
legea simetriei - creşterea intensităţii în continuare, determină apariţia unui reflex bilateral(retracţia reflexă a gambelor, cu flexia acestora pe coapse)
legea iradierii - creşterea intensităţii în continuare determină în final mişcarea tuturor membrelor.
legea generalităţii - stimulul foarte puternic determină o iradiere în întreg organismul ceea ce are ca efect contracţia tuturor membrelor şi convulsia corpului.
Legile lui Pfluger se explică prin antrenarea mai multor neuroni motori uni şi bilaterali de la nivele medulare diferite, în timpul creşterii intensităţii stimulului.
Reflexele spinale vegetative.
În maduva spinării se închid reflexe de reglare a vasomotricitaţii (reflexe vasoconstrictoare şi
vasodilatatoare), sudorale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare de micţiune, de defecaţie şi
sexuale.
Centrii reflexelor spinale vegetative sunt localizati in diferite etaje ale maduvei:
centrul pupilodilatator si cel cardioaccelerator in maduva cervicodorsala
centrii vasoconstrictori, centrii sudorali, centrii piloerectori (care determina contractia muschiului
neted de la radacina firului de par), de motilitate gastrointestinala sunt situati in maduva
dorsolombara
centrii de mictiune,defecatie, sexuale in maduva lombosacrata
Centrii vegetativi tin sub dependenta lor activitatea musculaturii din organele interne. Ei pot fi
grupati in centrii simpatici si centrii parasimpatici.
Reflexele vegetative ajuta:
circulatia produselor alimentare prin tractul digestiv;
in golirea vezicii urinare;
in golirea intestinului;
in erectia penisului;
stimularea fluxului de secretii de la glande sexuale care lubrifica vaginul
2. Funcţia de conducere
Functia de conducere a maduvei spinării este asigurată de căile ascendente şi descendente,
prezentate anterior, dar şi de căi scurte, de asociaţie.
Fibrele nervoase care alcatuiesc sitemul de comunicare al corpului pot fi comparate cu un sistem
de telefonie. Cablul telefonic (maduva spinarii) trimite mesaje intre biroul central (creierul) si
birourile individuale (diferite parti ale corpului) prin intermediul liniilor telefonice (fibre nervoase).
Prin intermediul maduvei spinarii se transmit mesajele dintre creier si celelalte parti ale corpului.
Caile ascendente
Cuprind 3 neuroni
Deservesc 3 sensibilitati: exteroceptiva, proproiceptiva si visceroceptiva
Caile sensibilitatii exteroceptive- generale a corpului ; tactile, termica, dureroasa
Calea sensibilităţii termice şi dureroase cuprinde 3 neuroni
Receptorii se găsesc in piele.
Pentru sensibilitatea dureroasa, ca şi pentru cea termica, receptorii sunt terminaţiile nervoase
libere.
Protoneuronul se afla In ganglionul spinal. Dendrita lui este lunga şi ajunge la receptori,
iar axonul pătrunde in maduva, pe calea radacinii posterioare
Deutoneuronul se afla în neuronii senzitivi din cor nul posterior al maduvei .
Axonul lui trece în cordonul lateral opus – se incrucisaza - unde formează fasciculul spinotalamic
lateral, care, in traiectul său ascendent, străbate mădu va şi trunchiul cerebral , indreptăndu-se
spre talamus.
Tritoneuronul ( al lll-lea neuron) se afla în talamus.
Axonul lui se proiectează pe scoarţa cerebrală, in aria somestezică I, girusul postcentral din lobul
parietal.
De exemplu, daca atingem cu mana un corp taios, terminatiile nervoase libere din piele (dendritele
neuronilor de ordinul I din ganglionul spinal) culeg excitatiile si le transmit, sub forma de
impulsuri nervoase, spre maduva spinarii. Prin axonul neuronului de ordinul I, impulsurile ajung la
cornul posterior, unde se gaseste cel de-al doilea neuron al caii sensibilitatii dureroase. Axonii
deutoneuronilor trec in cordonul lateral de partea opusa, formand fasciculul spino-talamic lateral,
cu traiect ascendent pana la talamus. Aici se afla cel de al III-lea neuron care transmite impulsurile
nervoase la scoarta cerebrala a lobului parietal, girusul postcentral, unde sunt transformate in
senzatie dureroasa
De aici impulsurile nervoase trec la neuronii vecini din girul precentral, lobul frontal, care
comanda – pe calea fasciculelor corticospinale - retragerea mainii.
Calea sensibilităţii tactile grosiere (protopatică)
Receptorii
sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner şi de discurile tactile Merkel din piele
Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita acestui neuron, lunga, ajunge la
nivelul receptorilor, iar axonul pătrunde pe calea rădăcinii posterioare in maduva.
Deutoneuronul se află în neuronii senzitivi din cor nul posterior ( dorsal ) .
Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus( se incrucisaza ) alcătuind fasciculul
spinotalamic anterior care, in traiectul sau ascendent, străbate maduva, trunchiul cerebral şi
ajunge la talamus.
Al lll-lea neuron se afla în talamus . Axonul lui se proiectează în scoarţa cerebrală, în aria
somestezică I.
Calea sensibilităţii tactile fine (epicritice )
Utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu calea proprioceptivâ kinestezica cu care va
fi descrisa.
Căile sensibilităţii proprioceptive sunt constiente si inconstiente
1. Calea sensibilităţii proprioceptive constiente,kinestezice
Sensibilitatea kinestezica (simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu) utilizează calea cordoanelor
posterioa re , împreună cu sensibilitatea tactilă fina, epicritica.
Receptorii:
pentru sensibilitatea tactila epicritica, sunt aceiaşi ca şi pentru sensibilitatea tactila
protopatică, insă cu câmp receptor mai mic;
pentru sensibilitatea kinestezica , receptorii sunt corpusculii neurotendinoşi ai lui Golgi şi
corpusculii Ruffini.
Protoneuronul se află in ganglionul spinal, a cărui dendrită lunga, ajunge la receptori.
Axonul, de asemenea lung, pătrunde în cordonul posterior, formând la acest nivel fasciculul
gracilis- Goll şi fasciculul Cuneat – Burdach. Fasciculele sunt directe ( nu se incrucisaza ) si
sunt formate din axonul protoneuronului.
Fasciculul cuneat apare numai in maduva cervical si măduva toracala superioara
Aceste doua fascicule, numite şi fascicule spinobulbare, urcă spre bulb.
Deutoneuronul se află în nuclei proprii gracilis şi cuneat din bulb.
Axonul celui de al ll-lea neuron se încru cişează în bulb şi formează decusaţia senzitiva, dupa care
devin ascendenţi si formează lemniscul medial, care se îndreaptă spre talamus.
Al lll-lea neuron se află in talamus.
Axonul celui de al lll-lea neuron se proiectează in aria somestezică I.
2. Calea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării
Aceasta cale este constituită din doua tracturi:
tractul spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig - conduce din membrele inferioare
tractul spinocerebelos ventral (încrucişat) Gowers – conduce din partea superioara a
trunchiului si membrele superioare
Receptorii acestei căi sunt fusurile neuromusculare.
Protoneuronul
este localizat în ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea rădăcinii
posterioare, intra in maduva, in substanţa cenuşie, cornul posterior
Deutoneuronul
se află în neuronii senzitivi din cor nul posterior al maduvei . Axonul celui de al ll-lea neuron se
poate comporta în două moduri:
fie se duce în cordonul lateral de aceeaşi parte, nu se incrucisaza, formând fasciculul
spinocerebelos dorsal (direct) Flechsig
fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa, deci se incrucişeaza şi formează fasciculul
spinocerebelos ventral (încrucişat) Gowers.
Ambele fascicule au un traiect ascendent, străbat măduva şi ajung în trunchiul cerebral, unde se
comportă în mod diferit:
fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai bulbul şi apoi, pe calea pedunculului
cerebelos inferior – PCI , ajunge la cerebel;
fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi, mergând
de-a lungul pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel.
Căile sensibilităţii interoceptive ( visceroceptive )
In condiţii normale
viscerele nu reacţionează la stimuli mecanici, termici, chimici,
influxurile nervoase interoceptive nu devin conştiente.
Numai în condiţii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzaţiei dureroase.
Receptorii - visceroceptori,se găsesc in pereţii vaselor şi ai orga nelor , sub formă de terminaţii
libere sau corpusculi lamelaţi.
Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal; dendrita lui ajunge la receptori, iar axonul
pătrunde în măduvă.
Deutoneuronul se află în măduvă; axonii acestuia intră în alcatuirea unui fascicul şi, din
aproape în aproape, ajung la talamus.
Sensibilitatea viseroceptiva poate fi condusa prin
cai specifice ( fasciculele spinotalamice )
pe cai nespecifice, prin substanta reticulata
Tritoneuronul se afla in talamus.
Zona de proiecţie corticala este difuza. Această cale este multisinaptica
Concluzii
Proiectia corticala se realizeaza pe emisfera opusa partii de unde a pornit excitatia,
deoarece are loc incrucisarea fibrelor in drumul lor ascendent.
cale ascendenta are trei neuroni:
primul neuron se afla in afara sistemului nervos central, in ganglionul spinal;
al doilea neuron se afla, fie coloana dorsala a substantei cenusii, fie in bulb;
al treilea neuron, pentru cele mai multe cai, se afla in talamus.
Axonul acestui ultim neuron ajunge la scoarta cerebrala pe emisfera cerebrala opusa partii
de unde a pornit excitatia.
Caile ascendente sunt:
Fasciculul lui Goll- Gracilis direct
Fasciculul lui Burdach – Cuneat direct
Fasciculul spinocerebelos ventral, incrucisat Gowers
Fasciculul spinocerebelos dorsal, direct Flechsig
Fasciculul spinotalamic lateral incrucisat in maduva
Fasciculul spinotalamic anterior ( ventral ) incrucisat in maduva
Fascicul spinotectal
Caile Descendente - ale motricitatii
Cuprind
1.calea sistemului piramidal ( pentru motricitatea voluntara, fina si precisa )
2.Calea sistemului extrapiramidal ( pentru motricitatea involuntara, automata si semiautomata- semivoluntara )
1. Calea sistemului piramidal
îşi are originea numai in cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară.
Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite:
aria motorie,
aria premotorie,
aria motorie suplimentara
aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare .
Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700000 sunt mielinizate,
restul sunt amielinice
Fibrele fasciculului piramidal strabat, in direcţia lor descendenta, toate cele trei etaje ale
trunchiului cerebral şi, ajunse la nivelul bulbului, se comporta diferit
in jur de 75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului, in partea inferioara (decusaţia
piramidala), formând fasciculul piramidal încrucişat sau corticospinal lateral, care ajunge în
cordonul lateral al maduvei;
în jur de 25% din fibrele fasciculului piramidal nu se incrucişeaza la nivelul bulbului şi
formează fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge în cordonul ante rior
de aceeaşi parte, fiind situat lângă fisura mediana,
în dreptul fiecărui segment o parte din fibre părăsesc acest fascicul, se incrucişeaza şi trec in
cordonul anterior opus.
În traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre
corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al
măduvei).
calea sistemului piramidal are doi neuroni:
un neuron cortical, central, de comandă:
un neuron inferior, periferic sau de execuţie, care poate fi situat in:
maduva - cornul anterior, pentru fasciculele corticospinale laterale si anterioare
nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V VI, VII, IX, X, XI, XII, pentru fasciculele
corticonucleare. Acestea exercita controlul voluntar asupra muschilor striati inervati de acesti
nervi cranieni
Ambele fascicule corticospinale se incruciseaza, fasciculul corticospinal incrucisat la nivel
bulbar, iar fasciculul corticospinal direct, la nivelul diferitelor segmente ale maduvei spinarii.
Din acest motiv, impulsurile nervoase pornite de la o emisfera, ajung la muschii jumatatii
opuse a corpului- contralaterale
2.Calea sistemului extrapiramidal
Îşi are originea în etajele corticale si subcorticale
controlează motilitatea involuntară automata şi se miautomată .
Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striaţi).
De la nucleii bazali, prin eferenţele acestora (fibre strionigrice, striorubice, striotectale şi
strioreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nudeul roşu. substanţa neagra, coliculii
cvadrigemeni superiori şi formaţia reticulata),
conţinuându-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale, tectospinale şi
reticulospinale;
de la nivelul nucleilor bulbari — olivari şi vestibulari — se continua cu fasciculele
olivospinale şi vestibulospinale
Toate aceste fascicule extrapiramidale ajung. în final, la neuronii motori din cornul anterior al
maduvei, unde fac sinapsa.
Rolul cailor descendente
Prin căile descendente piramidale şi extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor
voluntar (calea piramidală) şi automat (căile extrapiramidale) asupra musculaturii scheletice ,în
acest mod sunt reglate tonusul muscular şi activitatea motorie, fiind menţinute postura şi
echilibrul corpului.
Concluzii
Caile descendente conduc impulsurile nervoase de la celulele motoare din diferite etaje
ale encefalului spre organele efectoare. Pentru a ajunge la organul efector, impulsul
nervos, pornit din neuronul motor encefalic, ajunge la neuronul radicular din maduva.
Caile descendente sunt:
Piramidale- trec prin piramidele bulbare
Fasciculul piramidal direct (Turck);
Fasciculul piramidal incrucisat;
Corticonucleare
Extrapiramidale
Cele cu origine corticala fac sinapsa in corpii striati ( nucleii bazali )
Cele cu origine subcorticala pornesc din nuclei ai trunchiului cerebral
Originea in mezencefal, unde se incrucisaza
Fasciculul reticulospinal, incrucisat
Fasciculul tectospinal incrucisat
Fasciculul nigrospinal incrucisat
Fasciculul rubrospinal incrucisat
Originea in bulb
Fasciculul vestibulo-spinal lateral si medial incrucisat
Fasciculul olivospinal direct
Caile descendente pot fi impartite, dupa functii, in doua grupe:
caile miscarilor voluntare;
caile miscarilor automate, stereotipe si semivoluntare.
l
Maduva spinarii dupa leziune
Traumatismul maduvei spinarii poate sa apara fie de la o leziune traumatica fie de la o afectiune la
nivelul coloanei vertebrale. In majoritatea leziunilor, coloana vertebrala comprima maduva spinarii
cauzand vanatai si inflamatii. Uneori, leziunea poate consta in sectionarea maduvei si/sau a
fibrelor nervoase. O infectie sau o boala poate duce la afectiuni similare.
Dupa leziunea maduvei spinarii, toti nervii de deasupra nivelului leziunii continua sa functioneze
asa cum au functionat dintotdeauna.
De la nivelul leziunii si mai in jos, nervii spinali nu mai pot transmite mesajele dintre creier si
celelalte parti ale corpului asa cum au facut-o si inainte de vatamare.
Medicul trebuie sa examineze pacientul pentru a intelege cat de afectata a fost maduva spiarii.
Radiografia poate arata unde a avut loc traumatismul la nivelul vertebrelor. Doctorul va efectua
testul "intepatura de ac" pentru a verifica simturile pacientului pe intreg corpul (nivel senzorial).
De asemenea, doctoral va intreba "ce parti ale corpului puteti misca?" si va testa puterea
grupurilor de muschi cheie (nivel motor). Aceste examinari sunt importante deoarece vor arata
care nervi si grupe musculare functioneaza.
Leziunea unei persoane este descrisa de nivelul si tipul acesteia. Nivelul leziunii unei persoane
care a suferit TVM reprezinta punctul maduvei spinarii sub care exista o scadere sau chiar o
absenta a simturilor (nivel senzorial) si/sau a miscarilor (nivel motor).
Tetraplegia (initial a fost numita quadriplegia) descrie, in general, conditia unei persoane care a
suferit leziune spinala ce este cuprinsa intre nivelele C1 si T1. Acesti indivizi pot experimenta o
pierdere a simturilor si/sau a miscarilor la nivelul capului, gatului, umerilor, mainilor si/sau partea
superioara a pieptului.
Paraplegia este termenul care descrie, in general, starea unor persoane care si-au pierdut
simturile si/sau sunt incapabile sa miste partea inferioara a corpului. Partile corpului care pot fi
afectate sunt pieptul, stomacul, soldurile, picioarele. O persoana care are o leziune cuprinsa intre
nivelul T2 si S5 are paraplegie.
Cu cat leziunea maduvei spinarii este mai sus in coloana vertebrala, sau mai aproape de creier, cu
atat mai mare este efectul pe care il are asupra miscarilor corpului si a perceptiei simturilor. Mai
multa abilitate de miscare, simturi si control voluntar asupra sistemului corpului sunt prezente la
leziunile cat mai joase. De exemplu, o persoana cu un traumatism la nivel C5 are o scadere sau
chiar o pierdere a simturilor si miscarilor sub al 5-lea segment cervical al maduvei spinarii. O
leziune la nivelul T8 va indica o scadere sau o pierdere totala a simturilor si miscarilor sub al 8-lea
segment toracic al maduvei spinarii. O persoana cu o leziune la nivelul T8 va avea o abilitate mai
mare a perceperii simturilor si a miscarilor decat o persoana cu o leziune la nivelul C5.
Leziunea totala vs leziunea partiala
Gradul mai ridicat sau mai scazut de simturi si miscari pe care individul le are depinde de tipul de
leziune, totala sau partiala. O leziune totala indica faptul ca nu exista functii motorii sau senzoriale
in zona S4 sau S5 sau in zona anala. Unele persoane care au leziuni partiale pot avea functii
senzoriale insa functiile motorii sunt reduse sau chiar absente. De asemenea, unii pacienti pot
avea abilitati motorii dar simturi reduse sau chiar absente.Leziunile partiale difera deoarece
prejudiciile asupra fibrelor nervoase asupra fiecarei persoane sunt diferite. Acest fapt face sa fie
imposibil de estimat cu exactitate masura in care functiile motorii si senzoriale ale individului vor
reaparea. Exista sanse foarte mari ca activitatile motorii sau senzoriale sa reapara in proportie
redusa sau in unele cazuri chiar completa la indivizii care au suferit leziune partiala.
tele principale ale sistemului nervossun
