Magellan - Omul Şi Fapta Sa

STEFAN ZWEIG

MADELLAN

OMUL ŞI FAPTA SA

traduc'!re efe

EUGEN RELGIS

'EUROPOLIS

www.dacoromanica.ro

UROPOLISI 1 I

_

www.dacoromanica.ro

MA GELL AN

www.dacoromanica.ro

Versiunea romineascA a lucrarii MAGELLAN, nu poate apAreasub nici o formii, in reviste, magazine, bropri, antologii etc.,fAra aprobirea expresi a editurei Europolis s. a. r.

www.dacoromanica.ro

Cdrli le pot avea originea in cele mai felurite sentimenteSe scriu dirti intr'un avant de entuziasm, de inaripatd insu-fiefire sau din imboldul unui profund sentiment de recunoS-tintd; dar Si ameirticiunea, mania si necazurile pot aprindela randul lor pasiunea spiritual& Uneori impulsui residd incuriositatea, in pliicerea psihologicti a autortaui de

prin scris, oameni sau intampldri din viatd; darsi motive de nazurd mai oravd: vanitatea, pofta de bani,bucuria de a se oglindi pe sine imping prea deseori laproductie literar& De fapt, un autor ar trebui sd-si deasocoteald la fiecare cal te a sa si sti se intrebe ce sentimente,ce necesztate personald l-au determinat aleagd subiectul.In ce priveste cartea de ;lath', m'am ldmurit pe deplin eu in-sumi asupra originei sale lduntrice. Ea s'a ivit dintr'un simtd-mint oarecum neobisnuit, inset foarte tenace i adanc pd-trunzdtor: din rusine.

Iatd cum s'a intamptat aceasta: Anul trecut, am avutpentru intata oard prilejul indelung ravnit de a ccildtori spreAmerica de Sud. Stiam cd ma asteptau in Brazilia catevadin cele mai frumoase privelisti ale pdmantului, iar in Ar-gentina aveam sà ma intetlnesc, intr'o rpuniune neasemuit deindltatoare, cu camarazi care luptd pe tdramurile spirituale.Numai acest presentiment era deajuns ca sd-mi para minu-natd iar in timpu/ traversdril s'a stddogat la aceastabucurie tot ce se poate imagine mai pldcut si mai amabil: omare /inistitd, destindere deplind pe un vapor rapid sispatios, eliberate de toaie legaturile, de toate aptisdribe lijignirile existentei coticliane. Am savurat cu nesat, cu nemei-

i0

ca4ilamuri siei,

sti-0

calatoria;

www.dacoromanica.ro

8

suratti pleicere aceste zle paradisiace ale traversdrii. DeodatdNth' era in ziva a saptea sau a opta am fost cuprins deo suptirdtoare nerdbdare. Mereu acelasi cer albastru, mereuacela$ ocean albastru Prea incet mi se peirea.cd sescurg orele ccildtoriei in acea neasteptatii clocotire din mine.Doream, in sinea mea, sci ajung in sfoirsit la (dm; eranzbucurus dind vedeam Ca ceasul impinge neobosit zlJ.ele ina-iynte, una dupe' a/ta i deodatii, iar md coveirSea acea lOincedd$ marl:delá plticere care nu savureazd altceva deceit Nimicul.Ma oboseau acelea0 chipuri ale acelora$ oameni; monotoniaactivitii de pe bord imi reiscolea nervii tocmai prin calmulei, prin pulsatia ei regulate". Inainte, tot inainte, repede, cdtmai repede! Transatlanticul acesta frumos 1i comod, vaporulacesta rapid si confortabil mi se peirea cd nu mai inainteazddestul de repede.

Mi-a trebuit poate numai aceastel singurd clip& ccindmi-am dat seama de starea mea plind de nerdbdare, ca sei-mifie ?wine de mine insumi. Iatei imi spuneam cu mdniestrdbafi oceanul cu cel mai sigur vapor ce se poate imagine;faci cea mai frumoasti cdldtorie din cette se pot inchipui Sitot luxul, toate plcicerile vietii Ui stau la dispozilie. Seara,dace/ fi-e prea frig in cabbie ta, n'ai deceit sa invdrtesti cucloud, degete un buton aerul se incd/zeste. Ti-e preaca/d in miez de zi, in lumina cotropitoare a Ecuatoru/ui?tlite: n'ai deceit un pas de fdcut, in incdperea uncle te afli,ca sd pui in miscare ventilatorul rdcoritor iar mai departe .

cu vreo zece pasi te asteaptd un bazin de innot. La masd Uspoti alege once meinrare st once bduturd in acest hotel, eelmai desdvdr0t dintre Wale hotelurile i totut se gdselteacolo din belfug, ca printr'o vrajd, de pared ingerii ar aducebundtdtile dorite. Popi sd stai singur i sa citesti cdrfi; sauai jocurt de bord muzicd i. societate, cdt pofte$i. Ti seof era tot confortul §i toatd siguranta. incotro cd/dtoresti,çtii ora exacta cand vei sosi $i mai tiI cd eSti asteptat cutoatd prietenia. Si se Oie deasemenea in fiecare ord, la Lois-dra, /a Paris, Za Buenos-Aires i la New-York, in ce punct al

i

$i

ctil

www.dacoromanica.ro

9

-universului se afld vaporul. i trebue sá urci doar o scardmica, sd faci vreo doudzeci de pa§i repezi wind la aparatul,de telegrafie fcird fir pentru ca o set/Mete set sbucneascae-acolo, .ascultaloare, i sá poarte spre orice colt a/ Oman-fului intrebarea ta, salutul tãu, iar intr'o orci set-a parvie-rdspunsul, sä capefi ve$i de pretutindeni. Amintege-tz,nercibdittorule, amintege-fi, nemultumitule, cum era pe vre-muri! Cornpard numai un moment ccilittoria aceasta cu celede a/a/data, t mai en seamd cu primele dildtorit ale acelorcordbieri temerari care au streibeitut marile acestea .bmense*i au descoperit lumea, pentru noi, cei de azi i nai-neazd-te in fate/ /or! Incearcd inchipuie$i cum aupornit ei pe-atunci spre necnnoscut, pe micile lor cordbiide pescari, nestiutori de calea lor, pierduti cu totul in ne-.märginire, expusi necontenzt primejdiilor, litsatt in voiatuturor intemperillor, chinuiti de toate lipsurile. Nicio mmmdin toiul noptii, nicio altd bd:uturd decdt apa sdlcie i incro-pita din butoMe, sau aceea adunatii in vreme de ploaie,nicio (Old meincare deceit pesmetii tari ca piatra i sldninartincedd, foarte sdratd fiind lipsiti adeseor:, zile si zilaintregi, pilnd i de hrana aceasta ateit de sdrdcdcioasd. Niciunpat de odihnd, nicio incdpere pentru orele de rdgaz, indurdnct-arsita inferna/d, frigul necrutator si, pe /tinge!, toate acestea,avdnd cortgiinta cd sunt singuri, fare/ scdpare, pierduti in..singurdiatea lor pe aceastd namiloasd pustietate cz .apelor.Nimeni dintre cei rdma$ achsd nu $ia, timp de luni si anide zile, unde se aflau ddnAt si ei iniiL nu sttau incotromergeau. Nevoile ii insoteau peste tot, moartea ii impresurain mii de forme pe apd pe uscat, prime jdia it astepta,ascunsd in oameni si in elementele naturii si timp deluni si ani intregi cea mat ingrozitoare engurdtate it tineanecontenit incercuiti pe sdracele si jalnicele lor cordbii,

asta o itiau ei, nu putea sd-z.ajute; matt cd luniluni de zile nu vor intaini vreo nava cu pdnze p mdrileacestea nestrdbdtute, ed nimeni nu-i poate mdntui din nevoi.si prime jdii, cd nirnenz n'ar putea mdcar sá vesteascd moaitea

si

sd-ft

it

www.dacoromanica.ro

10

lor, pieirea lor in adancul apelor. trebuia numai sá incepsá ma gandesc, sit evoc in since mea aceste prime cillatoriiale conquistadorilor fl7ãfl, ca so, md_simt adanc rwinat denerdbdarea mee.

(Mate/ trezit, acest sentiment de rtoine starui in mine intimpul intregii calatorii; geinclul la aceSti eroi fard nume nwma pardsi nicio clip& Eram imboldit sá aflu 0 mai multedespre acei care au cutezat sd porneascd cei dintai la luptaimpotriva elernentelor, sd citesc despre acele prime calatoriipe oceenele necercetate, i ale cdror descrieri m'au impre-sionat adanc inca din anii copiláriei. M'am dus n bibltiotecctvaporului i am luat la intamplare cateva volume. S'it 'dintoate figurile si expedifille despre care am citit, am ajuns.sá admir mai cu seamd pe omul care, dupd credinta mea, aseivtirsit cea mai mareata actiune din tisioria cercetdrii glo-bului ptimlintesc: pe Ferdinand Magellan, care a pornit dela.Sevilla pentru a face ocolu/ lumii intregi cu cinci cordbiimici de pescari. E, poate, cea mai magnifica odisee dinistoria omenTrii, aceasta plecare a v.lor cloud sute saizeci ncinci de beirbati hotdrifi, dintre care numai optsprezece s'au.intors pe urma in tara lor, cu o corabie roast/ I putredd, dercu flamura celei mai marl biruinfi fluturand in varful ca-targului. Nu s'a scris Mutt despre ei in dirtile acelea;orice caz, cele relatate nu erav indestuldtoare pentru minerdeaceea, reintors aces& am citit si am cercetat mai cleparte

uimit de putinul ce s'a spus tlespre ei, precum 0 de rela-idrile nu prea demne de incredere privitoare la aceasia is-prava eroicd. Si, precum. mi s'a intamplat de mai multe orcmi-am dat seama cä mijlocul cel mai bun Si mai rodnic dea md idmitri pe mine insumi (mind ma aflu in fata unei pro-bleme tcEnuite sau complicate, e acela de a ma strdduiexpun i s'o limpezesc §i pentru Astfel s'a ivit aceastacarte trebue s'o spun cinstit: spre propria mez surprin-der" CC-lei, in timp ce relatam dupe/ toate documente/e ac-cesibile aceastd caldtor:e a unui alt tllysse, cdutand sci

raman cat se poate de credincios realitatii, aveam neconte-

$i

altii.

ile

era

www.dacoromanica.ro

11

sit simftimântul ciudat Ca povestesc ceva ntiscocit, unul dinmarile vise pline de miracole, unu/ din basmele sacre aleomenirii. Totup nu existti ceva mai bun deceit adevtiru/ carerace o impresie neverosimilii! Mari le fapte eroice ale ome-nirii au totdeauna ceva de necrezut, ceva de neconceputpentructi ele se ridied atilt de sus deasupra mtisurii mijlocii,peimantene; dar numai prin faptele i operele de necrezut pe-care /e-a realizat, omenirea ii recapcitti totdeauna credintain ea instiSi.

f

www.dacoromanica.ro

13

NumeLe omului care a intreprins celdint& ocol a/ ptimontului, este trans-mis istoriei in nu mai putin de patrusau cinci2 forme diferite. In documen-tele portugheze marele navigator apareuneori ca Fernao de Magalhais, alteor'ca Fernao de Magelhaes ; mai teirz.u,dupei ce trecuse in serviciul Spaniel, elinsusi semna actele când Maghallanes,ceind Maghellanes i cartografii aulatinizat apoi aceastcl forma spanioldin Magellanus. Ctind a trebuit sd alegpentru aceastd carte o denumire uni-tarti, m'am decis pentru forma Iatind

internationald devenitel de mult- cu-rentei : Magellan, prin analogie cuColumb, pe care deasemenea nu-imim Christoforo Colombo sau Cristo-bal Colon. Tot astfel, suveranul habs-burgic care i-a dat posibilitateaintreprinda càlátoria, e citat totdeaunasub numele sdu ce/ebru : Carol Quintul,cn toate di in anul plecarii el era Au-'mai Carlos I, rege al Spaniei, inca ne-incoronat ca imptirat german.

au-

ot

SI

www.dacoromanica.ro

NAVIGARE NECESSE EST

La inceput au fost mirodeniile! De cand Romanii, in cala-toriile i rgzboaiele lor, au prins intaia oard gust pentru in-gredientele iuti sau ametitoare, corosive sau imbdtatoare aleOrientului, tarile apusene nu mai pot si nu vor sa se lip_seased de especeria" de colonialele i aromatele indienepe care le amesteca in mancdruri i bauturi. Cad bucatgrianordica ramane pang tarziu in Evul-Mediu neinchipuit desaracácioasa si de searbada. Mu lta vreme avea sä mai trea-ca pang ce roadele camnului; cartofii, porumbul i pätläge-lele legumele i cerealele cele mai obisnuite in zilelenoastre vor fi definitiv transplantate t Incetatenite" InEuropa; lamaia Inca nu e intrebuintata la ingcrirea ali_mentelor i zaharul la indulcirea lor; Inca nuv'a aflat atde fine si tonice sunt cafeaua i ceaiul; chiar la mesele prin_tilor i nobililor mancarea multä, indoparea lacomg, anima-

arnagaste intrucatva monotonia anosta, lipsitä de spirit,a pranzului sau a cinei. Dar, minunat lucru: abia s'a adaogatla cele mai grosolane bucate un singur graunte din mirode-niile indiene, putin piper pisat, cateva flori uscate ale arbo-relui tarnaiosz praf de scortisoara sau de ghimber, cat senoate lua cu un varf de cutit i iata ca cerul gurii, ex-citat de substante straine, simte farmecul unui gust nousubit. Intre yulgarul ton major si cel minor care alterneazgdela acru la dulce, dela iute la searbad, se ivesc pe neastep-tate, ca niste note Inaripate, delicioase tonuri culinare inter-mediare sau mai intense: nervii gustativi, Inca barbari, aiEvului-Mediu ajung foarte curand 'sa nu se mai poata sa-

rosii

Ha,

si

www.dacoromanica.ro

16 MAGELLAN

tisface indeajuns cu aceste noui excitante. 0 mâncare nu ebine potrività cleat abia dupd ce e piperatai .din belsug, im-bibatà de sosuri, arnestecatà cu tot felul. de aromate; pan&si in bere se aruncd mari cantitdti de ghimber, i vinui .eatat de incins cu ingrediente macerate, incdt fiecare Inghi-(Aura' arde gatlejul ca iarba de puscd. Dar nu numai pentrubucátdrie are nevoie Occidentul de cantitati atfit de imensede especerixt"; i vanitatea femenin5 cere tot mai multemirodenii, sucurile pläcut mirositoare ale Arabiei; ea vreamereu alte parfumuri: moscul pAtrunz5tor, ambra molesi-toare, dulcele ulei de trandafiri. Tesdtori boiangii treoue

pregateascd femeilor matAsuri chinezesti i damascuri in-diene; giuvaergiii'le procurd cu preturi ridicate perlele albede Ceylon si diamantele a1b5strii din Narsingar. BisericacatolicA incurajeaz5 si ea, .rnult mai sthruitor, intrebuinta-rea produselor orientale, caci pe pämântul european nucreste nici un bob din miliardele si miliardele de boabe dethmdie pe care le ard paraclisprii, legänându-si c5delnitelein miile §i Mile de biserici ale Europei; fiecare din acestemiliarde si miliarde de boabe trebue adus din Arabia, trans_portat pe uscat i pe mare, pe toatä calea aceea atat cielungA. i farmacistii sunt clieni statornici ai mult ldudatelorproduse specifice din India, &dci de acolo primesc opiucamfor j pretioasa gurnd räsinoasà; ei stiu din bunarientà cà nici un balsam nu mai exercità de mult asupra bol-navilor acea sugestie de vindecare cã niciun fel de dro-

guH nu le pare cu adev5rat tdmdduitor dacd dânsii nu citesupe borcanasele de portelan magicul cuvânt scris cu Merealbastre. arabicum" sau indium". Prin raritatea, prin ca-racterul lor exotic, prin magia depdrtArilor de unde suntaduse, poate i prin scumpetea lor, toate produsele orientaleau ca'pdtat pentru Europa o putere de sugestie, un farmet:hipnotic. Arabic, petrsan, industan aceste atribute devinin Evul-Mediu (cum s'a intamplat si in secolul al optsprezece-lea cu indicatia originei franceze) sinonime cu: rafinat, somp-tuos', imbelsugat, distins, aristocratic, delicios i pretios.

iea

rug's-

www.dacoromanica.ro

NAVIGARE NECESSE EST 17

Niciun articol de comert nu este atat de jinduit ca espece_ca asa numitele coloniale"; aproape ca s'ar putea

mune cä miresmele acestor fort orientale au imbatat si auvrajit sufletele europene.

Dar tocmai pentruca sunt atat de dorite din spirit de imi-tatie, pentruca sunt mereu la moda, mirodeniile indiene ra-man scumpe si se scumpesc tot.mai mult. Astazi, abia dacamai pot fi calculate exact preturile lor, a caror curba e cao linie de temperaturd, tremurata, in continua cresterecaci, precum arata experienta, toate tabelele istorice privi-toare la valorile banesti raman abstracte. Am putea aveamai de gralaa o ideie, o reprezentare optica in ce privestenebuneasca suprapretuire a mirodeniilor, daca ne amintilnca la inceputul celui de al doilea mileniu acelasi pipercare se and azi la dispozitie pe fiece masa de birt i eimprastiat cu neglijentd, de parca ar fi nisip era numa-rat bob cu bob; un saculet de piper se platea cu un saculetde argint in greutate aproape egald. Atat de absoluta erastatornicia valorii sale, incat unele state si orase evalua acu piper, cum ar evalua cu un metal pretios: se putea do-bandi cu piper pamanturi si alte proprietati, zestrea putea fipratitai in piper 44 tot astfel putea sd-si asigure cineva drep-turi cetatenesti; unii suverani i unele erase iii fixau taxclvamale in anumite cantRati de piper i, in Evul_Mediu,daca vroia cineva sà spund despre un om ca e putred debegat, 11 numea in batjocura: sac de piper". Pe de altaparte, ghimberul i scortisoara, chinchina si camlori1 eraucantarite pe cumpene de aur, pe terezii de farmacie, iausile si ferestrele erau inchise cu grija pentru ca nu cumvaun curent de aer sa risipeascd vreun dram din pulberea pre-tioaselor ramasile. Dar oricat de absurda ne-ar parea noua,celor de azi, aceasta excesiva evaluare, ea este explicabilá

chiar fireascd de indata ce sunt puse la socoteala greu-tatile si riscarile transportului. Nemasurata era in vremeaaceea departarea dintre Orient si Occident. Cate primejdil

obstacole aveau de biruit in calea lor corabiile, caravanele

?la"

si

www.dacoromanica.ro

18 MAGELLAN

cdrutele! Ce odisee avea de infruntat fiecare grdunte, fie_care floare uscatd, inainte de-a ajunge dela arbustii lor in-.verziti din arhipelagul malaez pand la limanul din urmala tejgheaua m'amularului european! Desigur cä toate acestecondimente war putea fi considerate Ca niste raritati prinele insile. Dincolo, in partea cealaltd a globului pgraantesc,betele de scortisoard din tidore, cuisoarele din Amboina,nucile tamaioase din Banda, copdceii de piper din Ma labelcresc de bundseamd tot atat de imbelsugat si de liber cumcresc la noi scaetii i un chintal din asemenea produse nupretueste in insulele malaeze mai mult decal se plateste inOccident pentru cantitatea ce se poate lua cu un varf decutit. Dar cand spunem negot, ne gândim la mand ! Si princate maini trebue s'a treacd o marfa, transportatd prin pus-tiuri si p man, pand ce ajunge la ultimul cumparator,consumator! Ca totdeauna, mana dintai este cea mai prostraspldtitd; sclavul malaez, care culege florile proaspete i lepoartd la targ pe spinarea sa bronzatd, in malddre legate cuscoarta, nu capdtd alta plata &scat propria-1 sudoare. DarstdpAnul sal profitd cel dintai: el vinde toatd incdrcdturaunui negutator mahornedan care o transporta pe o minus-curd imbarcalie, sub arsi* cumplità a soarelui, dela insulade mirodenii cale de opt, zece i chiar mai multe zile 'Danala Malacca (in apropiere de portul Singapore de azi). Aci ii

asteaptd, pitit in plasa lui, primul pdianjen : stdpdnul por-un puternic sultan, cere negutdtorului tribut pentru

transbordare. Abia dupd ce s'a plätit birul, roadele aceleaaromate pot fi incdrcate in and joncd, mai rdsdrita; i iardsiinainteazd nava cea mica, manatd incet de lopdtari spdtesisau de vantul ce sufld in panzele cu patrucolturi, strecu-randu-se dela o coastd a Indiei ia alta. Si astfel trec lunile,in monotond plutire sau in asteptare nesfarsità cand se po=toleste vantul, sub soarele arzdtor, fard nori i apoi iarincepe fuga nebuneascd dinaintea taifunului si a corsarilor.Cumplit de istovitor i chiar nespus de primejdios e tran-aportul acesta succesiv, pe cloud, pe trei marl tropicale; din

tului,

si

to

si

www.dacoromanica.ro


cinci corabii, aproape totdeauna piere una din cauza furtu-nilor sau cade pradd piratilor, si marele negutator se inchLnà cu gratitudine lui Dumnezeu daca ocoleste cu bine Cam-hagda si ajunge in sfarsit la Ormudz sau la Aden, avanci'astfel calea deschisä spre Arabia Felix sau spre Egipt.

Dar noul mijloc de transport care incepe de acolo nu estelegat de mai putine lipsuri si oboseli, si nici nu e mai pu tinprimeridios cleat .pe apa. In porturile acelea de transit, cà-milele asteapta cu mine, in siruri lungi, rabdatoare; la sem-nul stapanului, ele ingenunchiazd ascultätoare i legaturilecu florile arborelui tamaios i sacii cu piper sunt incarcatipe spinarea lor si corabiile cu patru picioare pornescapoi cu povara lor, leganandu_se incet pe marea de nisip,Timp de luni de zile, caravanele arabe poartà marfurileindiene i nume din .o mie si una de nopti rasund, evoca-:toare trecand prin Bassora ssi Bagdad si Damasc, ducan-clu-le mai departe spre Beyrut i .Trebizonda sau, prinDjidda, spre Cairo; stravechi sunt cane acestea lungi depribegie prin pustiu, bine cunoscute negutatorilor inca dinvremea Faraonilor i Bactrilor. Dar, in urma atatorplari funeste, ei cunosc prea bine si pe Beduini, pe acetipirati ai desertului; un atac temerar le rapeste adeseori din-tr'o singura loviturd incarcatura si rodul nenumaratelor lunide truda istovitoare. Ceea ce scapa insa de primejdiile rur-tunilor de nisip si ale Beduinilor, trebue sa treaca apoi prinmâinile altora, ale stapanilor lacomi si ei de prada: pentrufiecare Camila cu poveri, pentru fiecare sac transportat printinutul lor, .emirii din Hedjas, sultanii din Egipt i Siriacer tribut. i desigur c cer un tribut cat se poate de ridi-cat; sumele pe care le percepe de pe urma comertului cumirodenii numai hotul la drumul mare din tara Egiptului,pentru dreptul de trecere a marfurilor, se cifreazd anual lasute de mii de ducati. Cand negutato-rul ajunge in cele dinuring la gura Nilului, in apropierea Alexandriei, ii asteaptaacolo Inca un profitor, .ultimul, care nu e mai putin hrapa-ret Si al carui rol e unul din cele mai importante : flota

intam..

www.dacoromanica.ro

20 MAGELLAN

Venetiei. Dupa nimicirea orasului concurent, a Bizantir-lui, mica Republica insusit cu desavarSire mono-polul comertului apusean de mirodenii ; in loc sä fieexpediate mai departe pe cale directa, marfa trebue safie negociabila la Rialto, unde comptoarele gerrnane, fla-mande i engleze o scumpesc si mai mult. Abia dupa aceea,aceleasi Lion i aceleasi 'boabe care au crescut i s'au par-guit in urma cu doi ani sub soarele tropical, sunt transpor-tate in carutele u roti late prin troienele i gheturile tre-catoarelor din Alpi, pentru a ajunge la mamularul european

prin acesta, la consumator.Prin cel putin douasprezece maini asa noteaza cu me-

lancolie Martin Behaim in celebrul sail Globus" (Erdap-fel") din 1442 trebue sà treaca ingredientele indiene, spe-culate camatareste, pang sa parvie la ultima mand, la con-sumator; Item ess ist zu wtssen, dass die ,Spezerey die inden Inseln-in tIndien in Orieaten in manicherley Hendt ver-kaufft wirdt, ehe sie heTauss kurnpt in unsere Landt". Darchiar deed douasprezece maini isi impart castigul, fiecaredin ele stoarce totusi destul suc de aur din produselene; cu toate riscurile si primejdiile, negotul de coloniale eprivit ca cel mai rentabil; el e mult mai banos decat toateafacerile din Evul_Mediu, pentruca traficul unor marfuri devolumul cel mai mic este legat de posibilitatea celor mai.maxi castiguri. Din cinci corabii i expeditia lui Magellanconfirma acest exemplu de simpla aritmetica patru se potscufunda cu toata incarcatura lor, doua sute din cei doua-sute saizeci i cinci de oameni pot sa nu se mai intoarcaacasa chiar asa s'a intamplat, caci multi mateloti i ca-pitani si-au pierdut viata in timpul expeditiei) dar neguta-torul tot castiga la urma in jocul acesta. Daca numai o cora-Die din cinci se /mai inapoiaza acasa, oricat de mica ar fi ea,insä bine incarcata cu mirodenii, atunci incdrcatura com-penseaza cu prisosinta pierderile atat de mare e profitui.Caci, in veacul al cincisprezecilea, un singur sac cu piperpretueste mai mult decat via ta unui om; nu e deci de mi

si,

indie_

oi-n

I

www.dacoromanica.ro

NAVICARE NECESSE EST 21

rare ea, fatà de marea ofertá de vieti omenesti lipsite devaloare fi feta' de imensa si stäruitoarea cerere de mirodeniipretioase, socoteala se incheie totdeauna cu beneficii strMu-cite. Palate le Venetiei si acele ale familiilor Fugger si Wel-ser sunt clàdite aproape numai din castigurile negotului deingrediente indiene.

Dar, inevitabild ca i rugina fierului, asa se ,leagg invidialArzä de cAstigul mare. Orice privilegiu este Intotdeaunaresimtit de ceilalti ca o nedreptate; si acolo unde se imbo-,Oteste peste mgsurà numai un mic grup de oameni, se for_meazd in mod spontan o coalitie a celor desavantajati. Demultd vreme Genovezn, Francezii, Spaniolii privesc chiords,plini de pismA, la Venetia cea iscusit6, care a stiut sä In-drepte spre Canal Grande gulfstream-ul de aur; si mai ama-rgiti, mai IntAratati ei 1St atintesc privirile spre Egipt siuncle Islamul a ridicat o barierd de neinlaturat intre Indiasi Europa. Niciunei cordbii crestine nu-i este ingAduit sa"pätrundd in Marea Ro,,;ie; niciun comerciant crestin nu poatetrece maear pe acolo, ca sa piece mai departe; fara crutare,

intreg traficul cu India e astfel indrumaf incat el trece ex-prin mainile negulatorilor turci si arabi. Prin aceasta

insg, nu numai Ca marfa e scumpitá in mod inutil pentru,consumatorii europeni, nu numai Ca comertului crestin i sesustrage din capul locului o bund parte din c-astig, ci e pri-rnejdie ca intreg prisosul de metal pretios sd se scurgd spreOrient, deoarece mgrfurile europene nu ating nici pe departevaloarea de schimb a pretioaselor produse indiene. Numaldin cauza acestui simtitor deficit comercial, "nerábdarea Oc-cidentului trebuia sä sporeascg mereu i s caute cu toatäpasiunea un mijloc de a se sustrage ruingtorului i umilito_rului control. In cele din urmd, energiile se adund laolaltà.Cruciadele nu erau nici decum (asa cum sunt deseori descrise

in chip romantic) o simpla incercare misticà, religioasä, de asmulge necredinciosilor locurile Sfantului lViormânt; aceastaprima coalitie europeana-cresbna reprezintà totdeauna ceadintai sträcluintä logica i constientà de a razbi prin bariera

Sirs,

eloeiv

www.dacoromanica.ro

22 MAGELLAN

ce inchide calea spre Marea Rosie si de a da putinta Euro-pei, crest/1'60W, s'a feed' in toard libertatea comert cu RA-sAritul. Deoarece iuresul Cruciatilor n'a izbutit, deoareceEgiptul n'a putut fi smuls dominatiei Mahomedanilor si Is_lamul continua sa incurce ,calea spre India, e firesc cA tre.

buia s'a se trezeascd dorinta de a se gAsi neapArat o altd calespre India o cale libera, cu totul neatarnatd. IndrAsnealacare a determinat pe Columb sA porneascA hotArat la Apus,pe Bartolomeu Diaz si 'Vasco da Gama la Sud, pe Cabot laNord, spre Labrador, ii are in primul rand izvorul in vo-inta deplin constientA de telul ei: de a descoperi in cele dinurmA, pentru lumea occidentard, o cale maritimA spre India,o cale liberA, fArA piedici, Vara vAmi i sA se infrafigd ast-fel rusinoasa dominatie a Islamului, care abuza de situatiasa geograficd privilegiatA. Intotdeauna, in descoperirile siinventiile hotAratoare, forta care insufleteste, care da aripi,,este de fapt un elan de naturA moralA, spiritualk ins5. rea-lizarea pe pAmant, pornirea decisivA spre actiune este datade obiceiu de irnpulsuri materiale. Desigur ea' regii i sfet-mcii lor s'ar fi entuziasmat fatA de propunerile lui Co-!umb *i Magellan, chiar nurnai de dragul ideii indrAsnetece-o reprezentau aceste propuneri ; dar niciodatA n'ar fi ris-cat banii necesari pentru proiectul lor, niciodata printii *ispeculantii nu le-ar fi pregatit in realitate o flota, dacd nuaveau in acelasi timp perspective cA de pe urma acestorexpeditii menite sA descopere ^continente si drumuri nouiei isi vor scoate de o mie de ori dobanzile capitalurilor in-vestite. IndArAtul eroilor din acea epocA de descoperiri, se

aflau comerciantii ca puteri care pun in miscare o ideie,si chiar acest dintdi impuls eroic pentru cucerirea lumii s'aivit din motive cat se poate de materiale, din forte pur pa-mantesti. La inceput au fast mirodeniile!

Minunat lucru e totdeauna cand, in cursul istoriei, gcaiulunui om se uneste cu geniul momentului, cand un singur

A.*

www.dacoromanica.ro


bdrbat are viziunea, clara a profundei nazuinti creatoare aepocii sale si o, intelege cu adevarat. Una dintre tarile Euro-pei nu si-a putut implini pang acum partea sa la misiuneaeuropeand: e Portugalia, care s'a strdduit in lupte eroiceindelungate sd se sustragd stdpanirii Maurilor. Acum ins5,dupd ce cucerit definitiv victoria si independenta, splen-dicta energie a unui popor tandr Si pasionat stagneaza cu dosavarsire ca un camp ldsat in pardginire ; vointa naturaldde expansiune, care saldsluete in sdnul fiecarei natiuni inplina desvoltare, nu mai gaseste la inceput niciun im-puls spre actiune. Prin hotarele ei de pe uscat, Portugaliase invecineazd toatd cu Spania, sprijinindu_se parca de ea.

o natiune prietenoasd, frateasca; astfel, mica si sdracatara se putea intinde numai in spre mare, prin negot si colo-nizare. Dar situatia geografica a Portugaliei este in mod fa-tal sau asa pare la inceput cea mai defavorabild dinttctoate natiunile europene care isi sustin existenta prinvigatie. Caci Oceanul Atlantic care isi aruncd din spre A-rdis valurile asupra coastelor portugheze, este considerat,dupà geografia ptolomeic5. (unica autoritate a Evului-Me-diu), ca 0 nesfarsita pustietate de ape, cu neputintà de strä-batut. Duca hartile planetare ptolmeice, calea spre Suddealungul coastelor africane nu parea nici ea mai accesi-bild: se credea cd nu se poate ocoli: cu corabia desertul acre-sta nisipos, cdci a&astd lard inospitalierd i chiar de nelo-cuit s'ar intinde pand la pol si c ar fi unita cu terra austra.-Its, neldsand astfel nicio trecdtoare spre Orient. Dup5 ardt5-rile vechii geografii, Portugalia ar avea, dintre toate natiu-mile maritime ale Europei, pozitiunea cea mai rea ce se poateinchipui, pentrucd e situatä in afard de Mediterana, singuramare navigabild in acele vremuri.

Gandul statornic, de o viata intreagd, al unui fiu de printportughez, va fi de acum inainte acela de a face posibil5aceastd imposibilitate si de a cuteza sà incerce daca nucumva potrivit cuvAntul biblic cei din urrna ar puteasá devind totusi cei dintdi. Ce-ar fi daca s'ar dovedi

ne-

cawww.dacoromanica.ro

24 MAGELLAN

Ptolomeus. acest geographus maxi,m,us, acest papa al geo-grafiei s'a in$elat? Ce-ar fi dacd oceanul acesta, ale caru:valuri uria?e arunca uneori pe larmurile Portugaliei lemnestraine; ciudate prin aspectul $i InstrArile lor (i care trebuesä fi crescut totusi pe undeva) nu e nicidecum nemdrginit,ci duce spre tari noui $i necunoscute? Ce-ar fi daca s'ar do-vedi ca Africa e locuibila dincolo de tropice $i cà Greculacela prea-intelept ar fi spus doar o minciund grosolana, a_firmând ca acest continent necercetat nu poate fi ocolit pemare $i ct niciun drum nu duce dincolo spre Oceanul lu-

dian? Atunci Pertugalia, tocmai pentruca e situata la extre-ma limita anuseana a Europei, ar fi adevarata trambulinaspre toate descoperirile: ea ar avea calea cea mai scurta d:ntoate. spre India. Ea n'ar fi respinsa de ocean ci, mai multca orice alth lard a Europei, ar fi chemata sd se consacrenavigatiei. Visul acesta, dorinta acoasta de a ridica mica iislaba Portugalie la rangul de prima putere maritimd $i de aschimba Oceanul Atlantic considerat pang acum doar cac barierd de netrecut intrò cale deschisd tuturora, fusesein nuce gandul care 1-a obsedat toata viata pc iffante"-leEnrique, pe care istoria 11 numeste pe drept $i pe nedreptEnrique navigatorul. Pe nedrept : cdi, cu exceptia untscurte expeditii razbdinice la Ceuta, Enrique nu s'a urcatniciodata pe o:corabie; nu existd nicio carte, niciun tratatnautic, nicio harta facuta de mana lui. Dar istoria trebuesd-i recunoasca totu$i cu buna dreptate -numele acesta, caciel $i-a Consaerat viata §i averea numal navigatiei §i naviga-torilor. Remarcandu-se de tirnpuriu in razboiul cu Maurii, laasediul Ceutei (1412), fiind totodata unul din cei mai bogatioameni ai tarii, acest vldstar: al unui suveran portugheznepot al unui rege englez putea sa-$i exercite ambitia incele mai strdlucite toate curtile 11 invita la ele,

li oferd o. comanda suprema. Insa acest ciudat visa-torIi alege, ca forma a vietii sale, singurdtatea creatoare. El seretrage la Qapul Sagres, sacrul promontoriu al celor din ve_chime. De acolo el pregate$te timp de aproape cinclzeci de

Parr-

gliasituaiii;

www.dacoromanica.ro


ini navigatia spre India i, prin aceasta, marea ofensivd contra facinantei mare incognitum".

Ce-a dat oare acestui singuratic i temerar visdtor curajul(le a-si sustine (impotriva celor mai inalte autorifdti cosrrio_grafice, impotriva lui Ptolomeu si a imitatorilor care se fo-loseau de cuvintele i hArtile sale) convingerea c Africa nueste un continent contopit a Sud cu polul inghetat, ci poatefi ocolitd cu cordbiile i cá ea este adevdrata cale maritimhspre India? Aceastd ultimd taind abia mai poate fi addn-citd. in zilele noastrc. Dar niciodatd n'a amutit cu desdvdr_sire svonul, inregistrat -si de Herodot si Strabon, cd in zileleintunecate ale Faraomlor o ;Iota feniciand ar fi pornit odatddealungul MSrU Rosii spre Sud i cà, dupd doi ani, s'ar fiinapoiat pe neasteptate acasd, venind din spre Apus, ctupace a trecut printre Coloanele lui Hercule (strdmtoarea . Gi-braltar). Poate cà iffantele ar fi aflat prin Maurii care Id -

ceau negot de sclavi cd dincolo de Libya deserta. de Saharanisipoasd, se intinde o tard a Bogdtiei", o bilat ghana".inteadevdr, pe o hartd pe care un cosmograf arab a execu-tat-o pe la 1150 pentru Roger II, regele Normanzilor, Guineade azi e indicatd cdt poate de exact sub numele acesta,

.bilat ghana". Se poate deci presupune cd Enrique, folosin-du-se cu dibdcie de un serviciu de'emisari i cercetdtori, eramai bine informat asupra formei reale a Africei decdt geo-grafii de catedrd care jurau numai pe codicele lui Ptolo-

meu si care au respins pe urmd i rapoartele lui Marco Polosi ale lui Ibn Battuta, ca hind pline de minciuni gogonate.Dar adevdrata insemndtate morald a lui Enrique residd infaptul cd, odatd cu marelia telului, el a recunoscut i mariledificultdti ale realizdrii i cd a inteles, cu o nobild re-semnare, cd el nu-si va vedea niciodatd visul implinit, de-oarece era nevoic chiar mai mult decdt de o intreagd viatdde am pentru preatirea unei intreprinderi atdt de uriase.Cdci, cum putea indrdsni cineva sd cdldtoreascd atunci pemare, din Portugalia spre India, fdrd cunc5tinte maritime,

fdrd cordbii care sd infrunte valurile? In vremeaaceea,

$i

m

www.dacoromanica.ro

26 MAGELLAN

când Enrique se pune pe lucru, cunostintele geograficenautice ale Europei sunt neinchipuit de primitive. In seco-lele de cumplitd pustiire, care au urmat prdbusirii imperiu-lui roman, Evul-Mediu a uitat aproape tot ce-au aflat Gre_cii, Fenicienii, Romanii in ciadtoriile lor cutezdtoare. Pentrusecolele acelea de constrângere de sine si de limitare a spa-tiului, era de necrezut ca o povestire fantasticd ceease spune despre Alexandru : ca el a rdzbit de mult la ho_tarele Afganistanului s,d. a inaintat adanc, spre Sud, pana inIndia. Pierdute sunt hdrtile excelente, atlasurile Romannor,ruinate sunt soselele lor militare ale cdror pietre miliareerau infipte pana departe, in Britania i Bitinia ; nici urm'an'a mai rdmas din serviciul lor de informatie, politic si ge-graf c, care servca de model Imturora; oarnenii s'au desva-tat sd cdratoreasca cu usurinth; pfacerea de a intreprndsexpeditii, de a descoperi colt.uri noui ale lumii a seazut cutotul i saracdcioasd a devenit la urmd arta navigatiei.Fara' niciun tel depdrtat i indrdsnet, fdra compasuri potri-vite i fard hdrti precise, micile nave se furiseazd fricoasede-a-lungul coastelor, din port in port, având mereu grijafurtunilor sau a piratilor deopotriva de primejdiosi. Cu acosmografie atat de inapoiatd si cu niste cordbii atat ctejalnice, era Inca prea de vreme sà se ajungd la stapanireaoceanelor i la cucerh'ea imparatiilor departate, dela capa-tul lumii. Trebuia mai intai truda si sacrificiul unei intregigeneratii, pentru a se recdstiga ceea ce s'a pierdut in se-cole de diferenta i ignorantd. Si Enrique aceasta e ma-

reia sa era holarit jerfeasca viata pentru faptaviitoare.

Din castelul stravechi, dada de printul Enrique la Ca-pul Sagres, n'au mai ramas in picioare deck cateva ziduriruinate; Francis Drake, unul din cei mai ingrati mostenitoriai stiintei pe care a imbogatit-o printul solitar, a jefuit i adistrus castelul. Printre umbrele i valurile legendei, abiadacd se mai poate recunoaste astdzi, in toate am6nuntele,felul in care printul Enrique a pregatit planurile de emu-

fl

t

sd-si

www.dacoromanica.ro


rire ale Portugaliei. Dupà relatarile (probabil romantice) alecronicarilor din tara sa, el si-a procurat din toate partitelumii o multime de carti si de mape cu harti, a chemat Iadansul invatati arabi i evrei poruncit sa injghebezeplanse, tabele si instrumente mai bune. Fiecare corabier,fiecare capitan reintors o calatorie era chestionat cudeamänuntul ; toate aceste comunicari §i cuno§tinte erauadunate cu grija intr'o arhiva. secreta i, in acelas timp.alte corabii erau echipate pentru o serie de expeditii. Artanaval& era necontenit incurajata; constructia vaseIor era dince in ce mai desavarsita i astfel, in scurtä vreme, dupamicile barci de pescari, dechise, cu un echipaj de optspre-zece oameni, dupg primitivele barcas" s'au ivit adevdratecorabii cu pnze, incapatoare, de optzeci, de o sutà de toneaeele naos" care puteau porni spre marii chiar pevreme rea. Pe de altd parte, acest nou tip de corabii mailezistente la riscurile navigatiei, impunea un tip nou de co-rabier: Carmaciul se intovardseste cu un maestru astro-log", cu un specialist nautic care stie sä citeascd portolanul,FA determine declinatiunile ceresti i sä insemneze meridia-nele. Teoria i practice merg mana in mai* se stimuleaz6reciproc in noui imbundtatiri i nascociri. Cu incetul, inurma acestor prime expeditii se iveste din simplii pescan

corabieri o rasa de navigatori i descoperitori, formatisistematic la ,coala asprä a marii si ale caror fapte suntrezervate viitorului. Ca si Filip al Macedoniei, care a lasatfiului sat] Alexandru acea irezistibilà falangd pentru cuce_rirea Iurnii, Enrique lasä moStenire Portugaliei sale cora--bine cele mai moderne din vremea sa i marinarli cei maidestoinici pentru cucerirea oceanului.

Dar tragicd e soarta premergatorilor: lor le este scris samoard in ajunul biruintii, Meä sà vadd ei inii Tara FAO-duintii. Enrique n'a trait niciuna din marile descoperiri careau facut patria sa nemuritoare in isteria descoperirii lumii;in anul mortii sale (1460) nu s'a ajuns la vreo realizare cu.adevarat insemnata pe taramul mondial al geografiei. Mull

si le-a

largul,

si

www.dacoromanica.ro

28 MAGELLAN

glorificata descoperire a Azorelor si a Madeirei, era in rea-litate numai o re-descoperire (pe care portolanul lui Lau-rentino o inregistreaza Inca din anul 1351). Cordbiile portu-gheze, coborind de-a-lungul coastelor apusene ale Africei,n'au ajuns nici macar pang la Ecuator ; s'a injghebat peatunci un mic negot nu prea glorios, cu fildeS alb si mai cuseama cu fides negru": adica, Negrii de pe coastele Sene_galului erau prin?: cu miile i ingramaditi in corabir pentrua fi vanduti la targul de sclavi din Lisabona ; cei intorsi dinexpeditie mai aduceau §i cateva saculete cu praf de aur cese gasea pe acolo. Acest mic insuficient inceput e tot ce va-zuse Enrique din marea opera pe care o visase o viata intreaga. Caci primul triomf al navigatiei portugheze nu rc-sidd pe atunci in distanta parcursa, ci in sfera morala :spoi irea spiritului de intreprindere, a pasiunii pentru ac-tiuni cutezatoare i in distrugerea catorva legende sinis-tre. Timp de secole, marinarii isi sopteau cu tearna ca nu sepoate naviga dincolo de Capul Non (in traducere, numeleacestui cap a? fi : Nu mai departe).-Caci indaratul lui in-cepe imediat marea cea verde, a Intunecimii" si e val(le corabia care ar cuteza sd se aventureze in aceasta zona.ucigatoare. Acolo, la tropice, marea fierbe, clocoteste subjarul soarelui. Scandurile i panzele se incing indata i iaufoc; orice creStin care ar incerca sa puna piciorul in TaraDiavolului" care e stearpa i pustie ca o regiune de cra-tere vulcanice s'ar preschimba irnediat intr'un Negru.Frica aceasta de a cdlatori pe marile Sudului devenise atatde tenace, atat de irezistibila prin asemenea inchipuiri fan_tastice, incat papa numai pentru a inlesni lui Enriquesa-si procure neaparat mateloti pentru prirnele sale expe-cliti trebuia asigure fiecarui participant deplind ier -tare a pacatelor. Abia atunci s'a isbutit sä se recrutezecativa oameni cu adevarat cutezatori, pentru aceste dintaicalatorii de descoperire a noilor pan-ianturi. Ce mare bum-rie a ,tarnit deci faptul ca Gil Eannes a ocolit in 1434 CapulNun; despre care se pretinelea eà e cu neputinta sa fie de-

in-

sà.i

www.dacoromanica.ro

NAVIGARE NECESSE EST

pasit ! Din Guinea, acest navigator poate vesti tuturor1-a demascat pe celebrul i slavitul Ptolomeu ca pe un flecarcare a vrut sa sperie lumea caci pe-aci e tot asa de usorde navigat Ca si la noi acasa, i ara e extrem de bogatado frumoasa". Prin aceasta, vraja sa risipit : punctul mort,al inertiei si fricii, a fost infrant. Acum Portugalia nu maie nevoità sa prinda cu arcanul oamenii necesari echipajelorsale ; aventurieri de meser t. cei dornici de aventura vmsinguri din toate ärile. Fiecare noua calatorie izbutitatot mai mult curaj cordbierilor i, deodata, se iveste o in-treaga generatie de tineri temerari, gata sa infrunte onceprimejdii: pentru dansii aventura pretueste mai mult decalviata. Navigare necesse est, vivere non est necesse-'aceasta veche zicala marinareasca a capatat iardsi putereasupra sufletelor. i totdeauna, cand o noug generatie sepune pe lucru, hotdrita si strans unitd, lumea se transformd.

De aceea, moartea lui Enrique nu Iflseamnà decat momen._tul acelei respiratii adanci care precede saltul cel mare. Ahias'a urcat pe tron energicul rege Joao II, §i evenirnentele iauun avant care intrece toate asteptarile. Ceea ce fusese 'Andacum doar a biatd inaintare de melc, devine dintròdathgoand vijelioasa i sariturd de leu. Nu mai departe decal:ieri, se considera ca ispravd mdreatd faptul c navele cupanze au strabatut in rastimp de doisprezece ani cele catevamile pana la Capul Bojador i, dung alti doisprezece ani delenta inaintare, ele au ajuns cu bine la Capul Verde. Pec'and actin), o inaintare rapicla de o sutd, de ,cinci sute demile, nu mai e ceva neobisnuit. Poate ca numai generatlanoastrd, careia i-a fost dat sa vadd realizatd cucerirea ae-rului, noi, care am jubilat tot astfel la inceput, cand un ae-replan se putea mentine in a er strabatand numai trei, nu-mai cinci, numai race kilometri dela. Campul lui Marte dinpreaima Parisului ea sa" vedem apoi, dund un deceniu,escadrile intregi dc avioane sburand deasupra continentelor

oceanelor, peate cä numai noi putem intelege pe de-plin entuziasmul febril, ad'anca, fremdtiAtoarea bucurie cu

2g

cä

sl

ida

at

www.dacoromanica.ro

30 MAGELLAN

care toata Europa urmarea iuresul neasteptat al Portugalieispre taramurile Necunoscutului. In 1471 Ecuatorul e at/us,in 1484 Diego Cam a si debarcat la gura Congo-ului, iar in1486 se implineste in sfarsit visul profetic al lui Enrique :

navigatorul portughez Bartolorneu Diaz ajunge la extremita-tea sudica a Africei, la Capul Bunei-Sperante pe care, de-sigur din cauza furtunilor ce 1-au intampinat acolo, ii bo-teaza la inceput cu numele de Cabo tormentoso promon-toriul furtunilor. Dar chiar cand uraganul Ii sfasie panzele

frange catargul, indräznetul conquistador nu parasestecanna i, hotarat, ii continua calea. A si ajuns la coasta rd-sariteana a Africei si pilotii mahomedani puteau sa-1 indrumeze de acolo cu usurinta, mai departe, spre Indiadar iata" ca echipajul se razvrateste : e de ajuns cat au strft-batut de asta. data ! Cu inima ranità, Bartolomeu Diaz enevoit sa se inapoieze, pierzand din vina altora gloria de afi primul European care a cucerit calea maritima spre In-dia. Un alt Portughez, Vasco da Gama, av.and sa fie slavitpentru aceasta fapta eroica, in nepieritoarea poezle a luiCamoens, ca totdeauna, acel care a inceput expeditia, tra-gicul initiator, ramane uitat spre gloria aceluia care arenorocul s'o duca pAna lc sfarsit. Oricum: fapta hotaratoares'a implinit. Pentru intaia oara s'a precizat definitiv figurageografica a Africei; pentru intdia 'pará s'a dovedit i s'aevidentiat, ,impotriva afirmatiei iui Ptolomeu, ea se poatenaviga spre India, cii drumul maritim spre tam aceea fabu-ioasa este liber. Visul de o via ta intreaga, al lui Enrique, erealizat de elevii si mostenitorii sai in ristimp de o gene-ratie dupa maestrul lor.

Cu uimire i invidie, lumea Ii indreapta privirea spreacest mc popor de marinari, neluat pang acum in seamadin coltu1 cel mai departat al Europei. In timp ce marileputeri : Franta, Germania, Itaila se unaceldreau una pealta in razboaie fara rost. Portugalia, aceasta cenusareasaa Europei, ia infaptuit visul vietii sale, sporindu-1 totodatade o mie, de zece mii de ori; nicio alta stricluinta nu mai

§i ii

www.dacoromanica.ro


poate intrece saltul ei, avantul ei nemarginit. Peste noaptePortugalia a devenit prima natiune maritima a lumii; prinrealizarile sale, ea si-a asigurat nu numai provincii noui, cl'tan intregi din celelalte continente. Died un deceniu i ceamai mica dintre natunile Europei va ridica pretentia de-aposeda i administra intinderi mai vaste chiar decat aleimperiului roman in epoca expansiunii sale celei mai marl.

Bineinteles c o asemenea pretentie excesiv imperialistatrebuia sa istovearrca foarte repede puterile Portugaliei,cand ea va incerca sa-si impuna tuturor vointa. Once copilar putea face socoteala ca e tend atat de marunta, care nunumara in total mai mult de un milion si jumatate de lo-cuitori, nu poate sà ocupe singura, sa colonizeze, sä admi-nistrez -. sau macar sa monopolizeze comertul in intreagaAfrica, Indie si Brazilie; si in cazul cel mai bun, ea nupoate stapani pentru vecie aceste imense regiuni ale globului i sa le apere neincetat impotriva .celorlalte natiunigeloase i hraparete. 0 singurd picaturd de ulei nu poate

potoli o mare agitata; o tard cat o garnalie de ac nu poatesubjuga definitiv tan de sute si mii de on mai man. Dinpunct de- vedere rational, expansiunea nelimitata a Portu-galiei apare deci ca o absurditate, ca o Don-Quijoterie despecia cea mat primejdioasä. Insa e stiut cä eroismul eiotdeauna irational si antirational; cà totdeauna acolo uncleon om sau un popor cuteazd sa-si impuna o misiune caredepaseste cu mult propria-i masura reard, puterile salesporesc totusi i ele, ajungand la o tensiune nebanuitavreodata. Poate cã niciodata o natiune nu si-a concentratcu mai multä maretie, intnun singur moment victoriostoate energiile sale ca Portugalia, pe la sfarsitul seco-lului al cincisprezecelea. Tara aceasta isi creeaza singurA,deodata, nu numai un Alexandru al ei, nu nurnai Argo-nautii ei in acei care se numesc Albuquerque, Vasco daGama si Magellan -- ci i§i gaseste un Homer in Ca-moons, un Titus-Livius in Barros. Invatati, cdnstructori,mari negutatori se ivesc peste noapte, fiecare la locul sau:

www.dacoromanica.ro

32 MAGELLAN

ca §i Grecia sub Pericle, ea Anglia sub Elisabeta, ca Frantasub Napoleon, poporul portughez Io realizeazd intr'o formauniversalg kleia sa et,a mai profunda, cea mai intimft

o inaii§eazg lumii intregi ca o faptg evidenta i exens-plarg. Timp de o era o org de neuitat in istoria mon-dialg Portugalia a fost in fruntea natiunilor europene,conduegtoarea intregii omeniri.

Dar fiecare fapta mare savarOta de un singur popor, efactità intotdeauna pentru toate popoarele. Ele simt lao_laltg cã aceastd prima razbire Th taralnurile Necunoscutului

rgsturnat toate masurile, toate sentimentele i notiunilade distantä valabile pang acum " 0 de aceea la toate curtile

universitatile sunt urmarite, en inirra svacnind de nerab-dare, Ftirile cele mai noui din Lisabona. Gratie unei rninu-nate intuitii,Europa Ii dg !impede searna de elementul crea-tor ce residd in aceastä actiune portugheza care large$te cuadevärat orizontul lumii pamantene. Europa intelege cá na-vigatia i descoperirile vor transforma in curand lumea, inmod mai hotarator decat toate tunurile de mare ealibru,deck toate razboatele dintre State i cg o epoca de sutede ani, o epoeg milenarg: Evul-Mediu, s'a incheiat deb.-nitiv i incepe acum o noug perioadg : Epoca modernd",care va cugeta si Ii 'a desvolta activitatea-i creatoare in-tr'un spatiu de dimensiuni mult mai marl. Simtind din plininsemnatatea unor asemenea momente istorice, urnanistul Flo-rentin Politian, exponent al ratiunii dornice de pace, isi

glasul spi e a slavi Portugalia $i gratitudinea in-tregii Europe culte vibreazd in cuvintele lui insufletite .Nu numai ca au fost lasate in urma Coloanele lui Hercule

s'a pus in sfar0t frau unui ocean spumegand de furiedar s'a restabilit unitatea indelung paralizata a lumii lo_cuibile. Ce noui posibi1itài ti avantaje economice. ce spo-I'M ale cuno$tintelor, ce confirmari ale adevarurilor vechii0iinte, care fusesera respinse p5Mi acum ca fiind nedemnede crezare, mai putem a§tepta de aci inainte ! Tani noui,marl noui_ lurni noui (cdri mundi) sunt scoase la ivealä

--

Malta

Si

si

www.dacoromanica.ro


din intunecimea in care au cdzut de secole! Portugaliaeste azi straja, pdzitoarea vigilentd a celei de-a doua luml".

* *Un episod uluitor intrerupse aceastä mdreatä inaintare a

Portugaliei spre Rdsdrit. A doua lume" pare de pe acumocupatd de indrdznetii navigatori, coroana si toate comorileIndiei par dinainte asigurate regelui Joao, cad nimeni rvomai poate lua inaintea Portugaliei dupd ce cordbiile ei auocolit Capul Bunei Sperante, i niciuna dintre puterile Eu-ropei 'Inca nu poate mdcar s urmeze pe aceastd cale ce

pregátit-o vreme indelungatd. Caci Enrique Naviga-torul a fost destul de prevazator sa-si procure un breveal papei prin care toate tdrile, mdrile Si insulele care vor fidescoperite dincolo de capul Bojador urrneaza sä apartina inmod exclusiv Portughezilor; si alti trei papi au confirmat siintarit aceastd ciudatd donatie" care acordd dinteodatacasei Viseu, printrò simplä trasatura de condeiu, deplina

dreapta posesiune asupra intregului Orient Inca' neCunos-cut, cu milioanele sale de locuitori. Portugaliei si numai Por-tugaliei Ii sunt deci riguros rezervate toate lurnile noul.Cine are in mand asemenea garantii indiscutabile, se simtein general prea putin inclinat spre afaceri nesigure; si deaceea nu era nicidecum atat de ciudat si de uimitor (cum a-firma a posteriori cei mai multi istoriografi) faptul ca acelbeatus possidens, acel rege Joao II a ardtat prea putin lute-res pentru proectul cam confuz al unui necunoscut Ge-novez care cerea cu emfazd o flotd intreagd para buscarel levante por el ponente" pentru a ajunge pe la Apusla tdrmurile Indiilor E adevärat cà messer CristoforeColombo a fost ascultat cu toatd amabilitatea acolo, la Pa-latul din Lisabona ,Si ea nu 1 s'a _opus nicidecum un refuzbrutal. Dar regele isi aminteste prea bine cd, 'Yana' acum.toate expeditiile spre fabuloasele insule Antilhade care se crecle cà ar fi situate care Apus intre Europa siIndii, au pierit in jalnice naufragii i afard de aceastade ce sd se riste ducatil portughezi, bani buni qi siguri, pen-

si-a

ai

ul Brazilm,

www.dacoromanica.ro

34 MAGELLAN

tru o cale ex trem de nesigurd spre Indii, cand tocmai s'agasit dupa osteneli de ani de zile, drumul cel drept iarla santierele de pe malurile lui Tajo se si lucreaza zi i noaptela flota cea mare ce urrneaza sä porneasca direct spre In-dii, ocolind Capul Bunei Sperante.

De aceea, ca o piatra svarlitä in fereastra si care cade inodaie in zornait de geamuri sparte, razbeste in palatul dinLisabona vestea neaSteptata dl Genovezul, aventurierul acelagrandilocvent ar fi traversat inteadevar, sub pavilion spa-niol, temutul Oceano tenebroso i cà ar fi dat de parnant,la Apus, dupa cinci scurte saptamani de navigatie. 0 mardminune s'a intamplat ! Peste noapte s'a implinit misticaprofetie din Medeea" lui Seneca si care a impresionar,adanc, Inca cu ani i ani in urrna, spiritele marilor navi-gatori ai lumii :

venient annissaecula seris, quibus Oceanusvincula terrum laxet et ingenspateat tellus, Typhisque novosdetegat orbes, nec stt terrisUltima Thula".

Se pare ca au sosit cu adevarat zilele cand oceanul Iidesvalue dupa secole secretul sàu cand pilotul argonaut nes_coperd lumi noui si Thule nu le mai este cea mai indepar-tata tara de pe pamantul nostru". E drept insä, ca Columbnoul pilot argonaut", nici nu banuete ca a descoperit uncontinent nou. Rana la sfarsitul vietii sale, omul acesta ciu-dat i incapatânat a staruit in credinta ca a pus piciorulpe pamantul Asiei; n'a vrut sa renunte nici in ruptulcapului la aceasta inchipuire a sa si era sigur cã dacg 0.-arcontinua drumul spre Apus, el ar ajunge in putine zile, cuHispaniola" sa, la imbucatura Gangelui. Dar tocmai de acea-sta ii este frica Portugaliei o frica cumplità, ucigatoare.Cad la ce serveste Portugaliei enciclica papala ce-1 conferastapfinirea tuturor tärilor pe care le va descoperi pe calea

I

www.dacoromanica.ro


din spre Rasarit, de vreme ce tocmai in ajunul elanului finalSpania i-o ia inainte pe calea mai scurta din Apus siii sustrage Indiile in ultirnul moment? Prin aceasta ar Lica totul zadarnicita munca de cincizeci de ani a lui Enri..que, precum truda de patruzeci de ani ce_a urmatmoarcea sa; Portugalia ar pierde pentru totdeauna Inai

prin lovitura temerard, nebuneasca, a funestului aventuriergenovez. Daca Portugalia vrea sa-si afirme prioritatea, sa-simentina privilegiile asupra Indiilor, nu-i ramane atunci altaalegere decal sà apuce arrnele impotriva neasteptatei imix-tiuni a rivalei sale.

* *

Din fericire, papa inlatura primejdia amenintatoare. Por-tugalia i Spania sun', copiii favoriti ai inimii sale, fiMdsingurele natiuni ai caror regi nu s'au opus niciodata cuindarjire autoritatii bale spirituaie. Ele au combatut peMauri Si au izgonit pe necredinciosi; prin foc i sabie aurtdrpit orice erezie in tara lor; nicderi nu gaseste inchi-:zitia papalà ajutoare mai sigure; gata sa se napusteasca asu-pra Maurilor, Maranilor si Evreilor. Nu, copiii sai favoritinu trebue sa fie desbinati ! asa hotardste papa. Si de aceea,problema ce se pune este aceea de a se imparti pur si simpluintre Spania i Portugalia regiunile Inca necunoscute ale lu-mut Si anurne, ele sa nu fie impartite in sfere de intetase,precum se spune in limbajul fatarnic al diplomatiei nonstremoderne, ci date in deplina stapanire. Pe temeiul autorita-tii sale de vicar al lui Christos, papa daruieste acestor douapopoare cinstit, fara putinta de indoiala toate popu-latiile, tàriie, insulele i marile. Ca pe un mar pe care 1-artaia in douà cu cutitui, el ia globul pamantesc si, prin buladela 4 Mai 1493, il lmparte in cloud jumatati. Linia des-partitoare trece la vreo suta de leguas (o veche masuramilitara) de insulele Capului Verde. Tarile nedescoperiteale globului, care se afla la Apus de linia aceasta, sä a-

partina iubitului salt copil Spania, iar cele situate la Eta--sari% iubitului sau copil Portugalia. La inceput, ambii copii

i dupd

www.dacoromanica.ro

36 MAGELLAN

sunt de acord cu aceasta imparteala i multumesc cu toga,recunostinta pentru frumosul dar. Curand insa, Portugaliase simte totusi nelinistità i solicita papei sg mute linia des_partitoare putin mai spre Apus. Cererea aceasta e satisfgcutaprin tratatul dela Tordesillas din 7 Iunie 1494 : linia de de-marcatie e trasata cu doug sute saptezeci de leguas maispre Apus (si, prin aceasta, Portugalia avea sa se aleaggimai tgrziu cu o vasta posesiune: cu Brazilia, care nici nufusese Inca descoperita pe vremea aceea).

Oricat de grotesc ar putea parea la prima vedere un gestatat de generos care, cu o singurg trasatura de condeiu, da-rueste aproape intreaga lume numai celor cloud natiuni far&sä Una seama de celelalte solutia aceasta pacifica trebuesä fie totusi ad,mirata ca una din rarele acte rationale aleistoriei, prin care un conflict este aplanat prin bung inte-legere reciprocd, in loc sg fie rezolvat prin violentg. Si defapt, mice razboiu colonial intre Spania i Portugalia a fostevitat timp de decenii prin tratatul dela Tordesillas, cu toatecá aranjamentul acesta era dinainte condarnnat sà aiba uncaracter provizoriu. Cgci daca tai cu cutitul un mar, intregime, atunci tdietura trebue sa rgzbata i dincolo, dela tincap la altul : linia de demarca tie stabilitg prin tratatul delaTordesillas trebue sa iasa odata la iveala si de partea cea_laltà a globului, pe suprafetele Inca invizibile. Dar, in cu-prinsul carol jUmatati se afla acum mult cautatele si pre-tioasele mirodenii ? La rasarit sau la apus de linia despar-titoare a celor doug emisfere? De partea Portugaliei sau departea Spaniei? Aceasta n'o pot prevedea in rnomentul ace-sta nici papa, nici regii si nici invatatii, deoarece nimeni n'amgsurat Inca circomferinta pamantului si biserica, larandul ei, nu vrea cu niciun pret sa recurioasca oficial formasfericg a cosrnosului. Dar pang la hotararea definitiva, am-:bele natiuni au destule de fdcut i, mai ales, sa Inghita penemestecate enormele imbucaturi din prada ce le-o aruncasedestinul : uneia, micel Spanii, intinderile imense ale Arne-

lir-

www.dacoromanica.ro


ricii iar eeleilalte, Portugaliei mititele, toate Indiile viAfrica intreagl

* *

Norocoasa ispravá a lut Columb trezeste la inceput o ne-mArginith uimire in OH le Europei. Pe urma insä, se des-läntue o goang frenetica dupd aventuri i descoperiri, pecare n'o cunoscuse vreodatà lumea noastrà veche: intotclea-

succesul unui singur orn cutezator starneste energille,stimuland zelul 5i bravura unei intregi generatii. TOli ne-multumitii din Europa. care nu se impacá cu situatia lorsocialà, fiecare om care se simte desconsiderat, respins, tinutintr'o situatie inferioard si care nu are eabdare sä mai astepte,fiii mai tineri, mezinii familiei, ofiterii far% angajament,tastarzii marilor seniori i complicii obscuri cautati de Jus-title toti vor s'a* piece spre Lumea Nou5. Printii, negutatorii,speculantii isi echipeala fiecare coratiile, primind numaiatatia cat pot Ilia; trebue sa. se apere cu forta de navalaaventurierilor si golanior flämanzi, care se bat cu cutitelera s'a* fie expediati cei dintai spre tara de aur; pe cand Enri-que mai trebuia sa solicite papei iertarea Ocatelor pentruIoU acei care vor lua parte la expeditie, ca sa-si procure astfelmatelotii strict necesari pe bord, sate intregi se golesc acum

caci toti bdrbatii se indreaptä spre porturi, i cäpitanii,proprietarii coratiilor de comert nu mai stiu cum sä scapede multimea ce se inghesue in jurul br. Expeditiile nu maicontenesc: pornese una dupa alta. Inteadevar, de parc5 s'arfi risipit deodata o negurà deask se ivesc acum pretutindeni

la Nord, la Sud, la Rásarit, la Apus insule noui, tArinoui, unele incercuite de gheturi, altele impodobite de pal-mieri. Intr'un eastimp de douàzeci, de treizeci de ani, celecateva sute de nave mici plecate din Cadix, din Palos, dinLisabona descoperà mai multe pärnanturi, mai multe lumi-necunoscute decal descoperise inaintea lor intreaga omenirein cursul miilor i mijlor de ani ale existentei sale. Incom

parabil si de neuitat e calendarul din epoca aceea de des-coperiri: in 1498 Vasco da Gama in slujba lui Dumne-

14

una,

www.dacoromanica.ro

38 MAGELLAN

zeu i spre folosul coroanei portugheze", precum relateaacu mandrie regele Manoel ajunge la tgrmuriledebarcg la Calcuta; in acelasi san, Cabot, cgpitan in serviciulAngliei, abordeazd Tara-Nona' i, prin aceasta, coasta nordica

Americii. Dupa un an (1499), Pinzon, bare servea sub pavi-lionul spaniol si Cabral, sub acel portughez, descoperd Bra-zilia in acelasi timp i independent unul de altul pe candCortereal, urniand calea strabatuta de Wikingi inaintecinci sute de ani, redescoperg Labradorul.

Si evenirfientele se succed vertiginos. In primii ani ai nou-lui secol, doug expeditii portugheze (la una din ele a luatparte si Amerigo Vespucci) coboarg de-a-lungul coastelqrsud-americane pana in apropierea lui Rio de la Plata; in1506 Portughezii descopera insula Madagascar, in 1507 insulaMauricius, in 1509 ajung la Malacca pe care o i iau cuasalt in 1511, tinand astfel In mainile ler cheia arhipelaguluimalaez. In 1512 Ponce de Leon pgtrunde in Florida, iar in1513 Nunez de Balboa e cel dintai European care zgreste, depe ingltimile dela ,parien, oceanul Pacific. Din momentutacesta nu mai existg nicio mare care sa ramand necunos-cutg omenirii. In scurtul rgstimp de o surd de ani, marinaeuropeand insutit activitatea, ba chiar inmiit posi-bilitatea de-a face fatd noilor imprejurdri. Pe cand in 1418,sub Enrique, lumea a tresarit de uimire la vestea ca primelebarcas au strabatut calea 'Dana la Madeira, echipajul cord-biilor portugheze debarcg inca din 1518 la Canton si chiar InJaponia /sa se compare pe harta aceste cloud distante); cu-rand, o cglätorie spre India va fi socotità mai putin riscatgdecal era inainte navigatia pang la Capul Bojador. Cutree_rata cu un avant atat de inaripat, fata lumii trebuia sä setransforme i sä se amplifice din an in an si chiar din lung.in lung. In atelierele din Augsburg, cartografii si cosmografiistau aplecati zi i noapte la lucrul lor, dar ei nu mai potprididi atat de numeroase sunt comenzile. Li se smulg dinmaini stampele Inca umede, Inca necolorate. $i nici tipo-grafii nu pot furniza vanzgtorilor de carti destule globuri,

Indidor

cd

91-a

www.dacoromanica.ro


descrieri de calatorii toti vor sa fie informati despremundus novus". Dar abia au terminat cosmografii Milnelor mondiale, punandu-le la punct dupã ultimele comunickri,

iata ca sosesc vesti noui care rastoarnd datele vechig totul trebue corectat, refacut din nou : cad ceea ce treceadrept o insula, s'a dovedit cä e o peninsula ; ceea ce pareasa fie India, e un continent necunoscut. Trebuesc indicatenoile fluvii, coastele si muntii noui si iata : abia au ter-minat gravorii harta coa nouti, si ei sunt nevoiti sá inceapaalta mai documentata, mai ampld si mai precisa. Geografia,cosmografia si cartografia n'au cunoscut nici inainte i nicimai tarziu o asemenea desvoltare, intr'un tempo atat de fre-netic, atat de imbatator, atat de victorios ca in acest ras-timp de cincizeci de ani, cand pentru intaia oara de candoamenii trdiesc, se agita i cugetà pe planeta aceasta s'adeterminat definitiv forma si configuratia pamantului,omenirea a invatat sa cunoasca astrul rotund care o poartAdin vrernuri incalculabile prin spatiul infinit. Dar toataaceastd infaptuire formidablld este a, unei singure generatii ;corabierii ei au infruntat toate primejdiile pentru acei carevor calatori dupd ; conquistadorli ei au deschis toateCalle lumii, eroii ei au rezolvat toate sau aproape toate pro-blemele ce s'au pus pe atunci. 0 singura fapta a mai ramasneirntdinita, cea din urma., cea mai frumoasa, cea mai difi-cila : sa se facd pe una i aceiasi corabie ocolul intreguluiglob pamantesc i astfel impotriva tuturor cosmologiorsi teologilor care mai sustin ereziile trecutului sa se ma-soare i sa se dovedeasca forma rotunda a planetei noastre.Aceasta e ideia care va da rost vietii i destinului lui Fer-nao de Magelhaes, pe care istoria Ii numege Magellan.

bl

denbil

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN IN INDIAMartie 1505 Iunie 1512

IntAile corbbii portugheze care au coborit pe Tajo pornindspre departgri necunoscute, au servit la descoperirea teri-toriilor ; corAbiile urrnAtoare mai calutau s intreting pa§nicerelaii comerciale cu trile cele noui. A treia flotd a 0 fostechipatä militAreste, pentru adevArate expeditii rAzboinice.Data aceasta : 25 Martie 1505, marcheaz5 inceputul uneiepoci de colonizare, care se va desfasura invariabil in ritmulacesta alcAtuit din trei parti, din trek faze succesive. Acelasiproces de expansiune se va repeta timp de secole : se in-jghebeazA mai intk o agentie de comert, apoi se construesteo forthreatà sub pretextul de a ocroti agentia. Se intretin lainceput pasnice relatii comerciale cu suveranii indigeni, peurnià de indatà ce s'au adus destui soldati li se rapesteprintilor stApAnirea in propria lor ar i, prin aceasta, seconfiscA pur i shnplu toate produsele locale. Abia au trecutzece ani si Portugalia a Si uitat, dupA primele succese, cA

ea nu dorise altceva la inceput deck o modestA participarela comertul de mirodenii cu irile rAsAritene. Iar bunele in-tentii si propunerile cumpärate dispar repede in betia suc-cesului: din ziva cAnd Vasco de Gama debarca in India,Portugalia se pune imediat pe lucru, ca sä inlAture din caleaei toate celelalte natiuni. Fara' niciun scrupul, ea consideratoatä Africa, India si Brazilia ca proprietatea sa exclusivd.De acum inainte nicio alt5. corabie nu are dreptul sä str5.-batä marile, dela Gibraltar pang la Singapore i China ; ni_

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN IN INDIA 41

meni Ru poate face comert in cuprinsul unei jurnatati a glo-bului, dace nu apartine ceiei mai mici natiuni a mica Europe.

Un rnaret spectacol se desfAsurA deci in ziva aceea de 26Martie 1505, cand prima flotä de rezboiu a Portugaliei Ora-seste portul Lisabonei pentru a cuceri acest nou Imperium,cel mai mare de pe glob. Un spectacol comparabil in istorienumai cu acela cand Alexandru cel Mare strabatuselespontul ; si aci e vorbi de o misiune deopotrivA de covAr-*itoare, cdci flota aceasta nu porneste sa subjuge o sirrguretard, un singur popor, ci o lume intreagA. Douezeci de corAbiiasteaptä cu panzele intinse ordinul regelui de a ridica en-core ; i nu mai sunt acolo, ca pe vremea lui Enrique, nistabArei mici, deschise ci galioane largi §i grele cu turnuriInane la prorS g la pupa', puternice nave cu trei ,si patru Ca-targuri; cu panze mad i cu echipaj numeros. Pe langA su-tele de matrozi exercitati pentru rezboiu, se afle pe bord numai putin de o mie cinci sute de soldati inarmati din cappane ''n picioare, precum i doug sute de tunari. Afará deacestia au mai fost imbarcati dulgheri si tot felul de meste_§ugari, cu toate cele trebuitoare pentru a construi pe loc co-

rábii noui, de indatà ce vor sosi in India.Dela intaia privire, oricine poate desigur sà inteleagd cli

o flote atat de uriasd are un scop deopotrive de meret: de-finitive luare in posesiune a intregului Orient. Nu degeabai s'a oferit amiralului .Francisco tl'Almeida titlul de vice-rege al Indiei si nu e o simplã intamplare ca tocmai Va_sco da Game, amiralul marii Indiene", primul erou i na-vigator al Portugaliei, a ales si a verificat el insusi echipa-mentul. Misiunea militara a lui Almeida e cat se poate deevidente ele are insercinarea precise' de a ataca i distrugeorasele comerciale mahomedane din Africa si India, de a lerade pe toate pane la pAmant, de a ridica forterete in toatepunctele strategice si a lase acolo cate-o garnizoang. $ipentru intaia opera e anticipate' aci ideia politica a Anglieiel are se se stabileasa la toate punctele de iesire O. de tre-cere, se-si asigure toate stramtorile dela Gibraltar pand la

:

MCI-

5

www.dacoromanica.ro

42 MAGELLAN

Singapore, ca sa le poata inchide oricand i sä taie estfelcalea oricarui comert strain. I s'a mai dat vice-regelui or-dinul sa nimiceasca puterea maritima a sultanului din Egipt

precum si a rajahilor indieni, i sà controleze cu atata stras-nide toate porturile incat, din acest an al Domnului 1505,,sa nu se poata transporta cu vreo corabie niciun bob de pipersau alte mirodenii, fard viza portugheza. Marla in mana cuaceaSta misiune militara merge cealaltd misiune, spirituala,religioasd raspandirea crestinismului in toate tarile cuce-rite ; de aceea, plecarea acestei expeditii rdzboinice e Inca-dratä totodata in ceremonialul unei cruciade. Cu propria-imana, regele preda in catedrald lui Francisco d'Almeidaflamura cea nouà din damasc alb, avand brodata pe ea cru_cea lui Isus-Christos, si care trebue sä falfaie victorioasadeasupra tärilor mauritane i pagane. Ingenunchind, amira-lul preia flamura si, indaratul sau, cei o mie cinci sute deostasi (care s'au spovedit si au -prima sfanta impartasanie)depun i ei in genunchi juramantul de credinta catre stapa-nul lor pamantesc, regelui Portugaliei, precum i stapanuluiceresc a carui imparatie aveau s'o Inale peste imparatilleacelea straine. Solemn, ca o procesiune, cortegiul strabateorasul parra la port ; apoi bubuitul tunurilor vesteste mo-mentul plecarii si corabille luneca, marete, pe Tajo in jos,spre largul oceanului pe care amiralul lor trebue sa-1 cuce-reasca pentru Portugalia, pand la capatul celalalt al pa-rnantului.

* *Printre cei o mie cinci sute de soldati care, cu mana ridi-

cata inaintea altatului, au depus juramantul de credinta, ingenuchiase i un tanar de doudzeci §1. cinci de ani, al caruirume era inca necunoscut pe atunci : Fernao de Magelhaes.Despre originea sa, se stie doar ca s'a nascut in 1480. Insachiar locul nasterii sale este contestat. Locul indicat de Carecronicaril de mai tarziu: Sabrosa, din provincia Tras os Mon-tes, s'a dovedit inexact in urma cercetarilor mai noui, de-oarece un pretins testament in care s'a gasit aceasta indicatle

*

www.dacoromanica.ro


a fost definitiv recunoscut ca fals; dupà toate probabilitatile,se poate sustine a Magellan s'a nascut la Porto. Nici desprefamilia sa nu se stie altceva deck cd era de neam nobil, inSaapartinea desigur celui de-al patrulea rang de nobleta, prin-tre acei hidalgos de cota de armes"; oricum, originea aceas-ta confera lui Magellan dreptul de-a avea un blazon propriu

de a-I transmite mostenitorilor, precum i dreptul de-afi primit la curtea regald. Se crede cd el ar fi servit inca dinanii copilariei ca paj al reginei Leonora, ceea ce nu dove-deste insa nicidecum ca situatia ce-ar fi avut-o la curte inanii aceia .obscuri era deosebit de stralucità. Caci atunciand acest hidalgo" de dougzeci si cinci de ani intra In..serviciul flotei, el nu e cleat un simplu ,,sobresaliente", unuldin cei o mie cinci sute de soldati subalterni, care mananca,se agitá si dorm in aceleasi incaperi ale corabiei, impreunacu echipajul Atunci el nu era inadevar. de-ck unul din soldatii necunoscuti" care au pornit cuin acest razboiu pentru cucerirea lumii, care au picrit apoicu mule i dintre care o duzina a mai supravietuit aventurii ;iar din acestia, ca in totdeauna, unul singur smulge la ur-ma, pentru sine, gloria nepieritoare a ispravilor savarsite:de toti laolalta.

* *In aceastä expeditie Magellan e unul din cei o mie cinci.

sute de soldati nimic mai mult. Zadarnic cautam nu-mele sau in cronicile r5zboiu1ui indian 0, in toatà sincerita-tea, nu se poate spune altceva despre anii acestia cleat c5.ei trebue sä fi fost niste ani de incomparabilä ucenicie pen_tru viitorul navigator mondial. Un simplu sobresal4ente naprea e menajat: el e intrebuintat la toate; trebue sà strangàpanzele in toful uraganului i sa' lucreze de zor la pompà ;trebue s'à alerge azi la asalt impotriva unui ora i maine sa.care sub arsita soarelui nisip pentru construirea unui fortTrebue sà poarte in spinare marfurile de schimb i sà steade straj5 la agentille de comert, sa." lupte pe uscat i pe navisä stie sa" manuiascá sonda i sabia, sä asculte i sà coman-

si

i elevii-mateloti.miile

*

z

www.dacoromanica.ro

-44 MAGELLAN

de. Dar, pus sg facg de toate, el invgtg, totodatd, se intere--sea.zA de toate si devine in acelasi timp soldat i mariner,-negulgtor, psiholog, geograf, oceanograf i astronom. In celedin urmg destinul il face Inca de tirnpuriu, pe tangrul ace-sta, pgrtas la marile evenimente care aveau sà schirnbe fatelumii i sg statorniceascg pentru decenii i veacuri suprema_tia natiunii sale ; cad, dupg cateva mici incdiergri care suntmai mult nista incursiuni de pradg decdt actiuni leale dergzboiu, Magellan primeste adevgratul botez al focului inbatglia navalg dela Cannanore (16 Martie 1506).

Aceastg bgtglie dela Cannanore reprezinta un moment ho--tgrator in istoria cuceririlor coloniale ale Portugaliei. Zamo-rinul dela Calicut (Calcuta de azi) a primit prieteneste peVasco da Gama, &and a debarcat intdia org in 1498, 1 s'aargtat dispus sg intre in relatii comerciale cu acest popornecunoscut. Curând insg, când Portughezii s'au reintors du-pg cAtiva ani cu corgbii mai mari si mai bine echipate, el aLost nevoit sa recunoascà telul lor real, si anume cg ei rgvneaula suveranitatea fitiSg asupra tuturor Indhlor. Negutgtorii in-dieni i mahomedani vgd acum cu groazg ce stiucg lacomg s'a

_näpustit in linistitul lor elesteu de crapi, cad strginii aceiaau pus dinteodatd stapanire pe toate mgrile. Nicio corabienu mat indrgsneste sá lasg din porturi, de frica acelor pirati-brutali; comertul de mirodenii stagneazg, caravanele nu maiau ce transporta spre Egipt; pang: la Rialto din Venetia sesimte cg o mânä tare trebue sg fi curmat pe undeva mersulnormal al afacerilor. Sultanul Egiptului, cdruia i-au secatveniturile vamale, incearcd mai intgi cu amenintgri cam zo-rite. El scrie papei cg, dacd Portughezii continua sg-si facgde cap pe Oceanul Indian, prgdând tot ce intalnesc in cale,atunci el va trece la represalii si va, distruge Sfântul Mor-mânt din Ierusalim. Dar nici papa, nici vreun alt imparat

.sau rege nu mai au putere asupra vointii imperialiste a Por_tugaliei. Astfel, pggubitilor nu le riimgne altceva de fäcutdeegt sg sel inteleagg intre ei, adune fortele i s o-

:preased la timp invazia Portughezilor in India, Inainte easd-si

www.dacoromanica.ro


ei sg se stabileascg definitiv acolo. Atacul e preggtit dezamorinul din Calicut, sustinut in taing de sultanul Egiptu-lui 1 poate chiar de Venetieni, care aurul trage doar in_totdeauna mai greu deck sangele! trimit pe sub mfinSturngtori de tunuri j artileristi priceputi. Flota cresting aveasg fie atacatg pe neasteptate i ninaicita toatä din--tr'odatà.

Insg prezenta de spirit §i energia unui personaj secundar,care lucreazg intre culise, determing adeseeri pentru veacuriintregi mersul istoriei. 0 intAmplare norocoasd salveazg pe-Portughezi. Pe vremea aceea hoingrea prin lume un teme-rar aventurier italian, cu numele de Lodovico Varthema,deopotriva de simpatic prin curajul i prin istetimea se,Ceea ce-1 _impinge pe tgngrul acesta spre tan depärtatenu e ambitia sau pofta de cdstig, ci pldcerea cu totul el&mentarg, irezistibild de a cutreera lumea. Vagabondut-acesta innäscut recunoaste fdrg falsg sfiiciune Pentru-ca imi era prea greu sg Inteleg totul din carti i nici nuerarn inclinat sä le studiez", el s'a hotgrat sd incerce, sgcerceteze personal, sg vadg cu proprii sal ochi diferitelelocuri ale lumii, deoarece relatdrile unui singur martor ocu-lar sunt mai pretioase deck toate svonurile, deck tot cepovestesc altii din auzite". Cutezatorul Varthema e cel din-tai necredincios care se strecoara in Meca, ora§ interzis cres-tinilor (relatarea sa a ramas i azi vrednicd de interes, maiales in ce priveste descrierea Kaabei). Dupg multe peripetil

primejedii, el ajunge nu nurnai in India, nu numai in Su-matra §i Borneo, unde Marco Polo pusese piciorul inaintealui ci el e primul European care rgzbate pang la mult eau-tatele isles de la especeria (si aceasta va contribui In modhotgritor la expeditia ce avea s'o intreprinclä Magellan). Pedrumul de intoarcere, deghizat in cálugar mahomedan, elaflg la Calicut prin doi crestini renegati despre atacul pecare zamorinul II preggtise impotriva Portughezilor."Din so-lidaritate cresting, el aleargd preying neapdrat pe For-tughezi, chiar cu riscul vietii sale ; din fericire, avertismentul

si

Pal

www.dacoromanica.ro

46 MAGELLAN

sdu parvine amiralului 'Inca la timp. La 16 Martie 1506, candzamorinul ndclajdueste sà se ndpusteascg pe neasteptate cucele cloud sute de nave ale sale asupra celor unsprezece co-rgi:Ai ale Portughezilor, ace§tia sunt gata de lupta". E ceamai grea Mahe pe care a sustinut-o pand acum vice_regele.Portughezii ii pldtesc victoria cu nu mai putin de optzecide morti i doug sute de rdniti (o cifea enormä pentru pri-mele ràzboaie coloniale), dar aceastà victorie le asigurd de-finitiv suprematia asupra coastelor indiene.

Printre cei douä sute de raniti se afld si Magellan ; pre_cum se intampla totdeauna, destinul sdu vrea ca el sa sealeaga numai cu fAni in aceati ani Intunecati. Nicio distinc-tie nu-1 scoate la luminà. E expediat mai intai spre Africa,impreung cu ceilalti ; aci i se pierde urma, cad cineavea sà inregistreze faptele sau macar moartea unui simplusobresatiente ? Se pare Ca' a rdmas ca'tva timp la Sofala ; peurmd a fost trimis inapoi, in tara sa, Ca insotitor al unuitransport ; dupd toate probabilitatile in aceast5 privintàcronicarii se contrazic el s'a reintors 1 Lisabona in varaanului 1507, cu acelas vapor pe care se afla i Varthema.Dar chemarea depArtArilor a si pus stkAnire pe sufletul na-vigatorului. De pe acum el se simte instrdinat in Portugalia,

scurtul sàu concediu nu e decat o asteptare nergbddtoare.Asteaptà noua flotd care va porni spre India si care il vareaduce in tarâmurile nelimitate lale adeväratei sale patriiAventura.

* *

Aceastd nouà flotä cu care Magellan se reintoarce in In-dia are o deosebità misiune. Fara Indoialà, ilustrul sau to-varàs de cdlgtorie, Ludovico Varthema, a inatiintat Curteadespre bogätiile orasului Malacca si i-a dat indicatii precisedespre mult edutate mane cu mirodenii el fiind primulEuropean si crestin care le-a vazut *psis ()cals. Gratie in-formatiildt sale, Curtea portugheza isi cla acum seama Ca

simpla cucerire a Indiei nu e suficientà i cd bogdtiile ei nupot fi pe deplin ca'stigate catà vreme ea n'a pus stapdnire

:

rigid

ci

www.dacoromanica.ro


pe tezaurul natural, pe toate insulele cu mirodenii. Aceas-ta impune insa Portughezilor ca, mai intai de toate, ei sa.aiba in /Tiara cheia acestui tezaur : stramtoarea i orasuiMalacca (Singapore de azi. a carui insemnatate strategic&n'a scapat Vigilenii Englezilor). Dar, potrivit sistemului fá-tarnic care s'a dovecbt atat de eficace, nu s'a trimis indata

EOtã de razboiu ; ci, la inceput, Lopez de Sequeira a fostinsarcinat sa plece numai cu patru cordbii i , sä se apropie,cu toata prudenta de Malacca, sä iscodeasca, sd recunoascaterenul Si sd nu se prezinte deck sub masca unui pasniccomerciant.

In Aprilie 1509, mica flotä ajunge la coastele Indiei fardniciun incident vrednic de mentionat. Orice capitan al uneinave portugheze de comert poate realiza de pe acum o ca-latorie la Calcuta, pe cand abia cu zece ani in urmä aceiasicalatorie facutä de Vasco da Gama fusese slavità in versurica o fapta eroica fara seaman in istoria omenirii. Dela Li-sabona 'Dana la Mombassa,"dela Mombassa pana la tàrmu-rile navigatorii.cunosc acum fiece stand., fiece port

nu le mai trebue nici pilot, nici maestru astronom".,Numalcand Sequeira porneste la 19 August mai departe, dela por-tul Cochin spre Rasarit, cor5biile portugheze strabat iaràiniste zone necunoscute.

La 11 Septembrie 1509, dupg o calatorie de trei luni, celedint5i nave a.le Portugallei se apropie de Malacca. Inca din.depärtare, oamenii de pe bard vad cà bravul i istetul Var-thema n'a scornit niste povesti si nici n'a exagerat când araportat la Curte cã in portul acesta sosesc mai multe co-rabii cleat in orice alt loc din lume". In rada imensa seadund b5rci i onci i prauri man i mici, albe i colorate,de origine malaez5, chinezeasca, siarneza, ingramadindu-setoate catarg langa catarg. Cad, prin situatia sa geografic5,stramtoarea dela Singapore aurea chersonesus s'a inn-pus in mod firesc ca marele centru de trafic al Rasaritulth.Orice corabie care vrea sa plece dela 115s5rit la Apus, delaNord la Sud, din India spre ehina, dela insulele Moluce

,

pi

o

Indiei,

www.dacoromanica.ro

48 MAGELLAN

spre Persia, trebue sà treac5 prin acest Gibraltar oriental.Toate märfurile sunt negociate in acest antrepozit, toate sunt.s.chirnbate intre ele : cuisoarele din Moluce $i rubinele Cey-lanului, portelanul chinezesc i ildewl din Siam, ca$mirulbengalez i lemnul de santal din Timor, sgbiile damaschinatedin Arabia $i piperul din Malabar si sclavii din Borneo.Toate rasele, toate culorile i limbile se amestee5 inteunvalm4ag babilonic in acest centru comercial al Orientului,in mijlocul cgruia se inalt5, deasupra caselor de lemn, scun-de, ingramàdite laolaltà, silueta unui palat stedlucitor $i aunei moschei de piatr5.

De pe coràbiile lor, Portughezii contempld uimiti puter_nica cetate ; privirile lor jinduesc spre aceast5 alb5 bijute-rie a Orientului, care scânteiazd in lumina orbitoare a soa-relui $i care e piatra cea mai pretioas5 ce-ar putea im_podobi coroana regelui portughez, stäpdri al tuturor Indiilor.Pe de altd parte, din palatul sdu, suveranul malaez prive$teplin de uimire i neliniSte cor4biile acelea strAine $i primej-dioase. A.$a dar, ei sunt acolo, banditii aceia necircumci$iBlestematii aceia au gasit in sfarsit calea ce duce la Ma-lacca ! Vestea despre bàtäliile i mheelurile lui Almeida siAlbuquerque s'a rdspandit de mult la depdrtdri de miimii de leghe ; la Malacca se $tie cã acesti temuti Lusitani nucutreerd märile numai pentru pasnice schimburi comerciale,Ca patronii de jonci siameze i japoneze ci ei asteaptã cuperfidie mornentul de a se instala cu forta, ea sa prade tortul. Cel mai intelept lucru ar fi ea aceste patru corabii sanu fie I4sate nicidecum s intre in port ; dacd navdlitoriiace$tia pun odatà piciorul in prag, atunci e prea tarziu. DarSultanul e bine informat si in privinta acelor tunuri grele,care amenintA cu gurile lor negre i t5cute de pe bordul co-rdbiilor portugheze ; el $tie cà piratii ace$tia albi luptä canige diavoli i cd nu li se poate rezista. De aceea e mai bineea se r5spundd minciunii cu rninciund, falsei prietenii cuospitalitate prefAcutd, viclenie cu viclenie i e chiar pre-.

5i

si

www.dacoromanica.ro


ferabil sä cada la Invoiala, Inca inainte ca el sa ridice labapentru a da lovitura ucigatoare.

lath' de ce sultanul din Malacca primeste cu deosebitä po_liteta pe trirniii lui Sequeira $i accepta cu multumiri exa-gerate darurile kr. Din toed inima, fie bineveniti Portu-ghezii le spune el prin talmaciul ; ei pot face negotdupa placul lor. In cateva zile le va procura piper si alternirodenii, oricat vor ei, oricat pot lua cu argil. Cu toatacmabililtatea, el pofteste pe capitani la un oaspat in pale

tul sau ; deed invitatia aceasta n'a fost acceptata, sub tot fe-lul de pretexte caci ofiterii au fost preveniti sd se pa-zeasca marinarii sunt insa bucurosi ea pot sa cutreereliberi orasul acesta strain si eta de ospitalier. Ce placere

ea' pot sa debarce in sfar$it, sa simta iarasi pamantul fermsub picioarele kr, sa petreacd cu femei dragute sä scape=oda0 de cabinele puturoase unde erau nevoiti sä (karmàsau de acele sate murdare, in ale caror colibe porcii i gai-nile saliisluesc laolaltà cu oamenii goi i sälbatici. Matroziiflecaresc prin ceinarii, cumpara In piete tot felul de lucruri,

savureazd fructele proaspete si nu se mai saturd de bauturilernalaeze, foarte fermentate. Nicaieri, de cand au parasit Li-sabona, ei n'au gasit n primire atat de cordiala, atat de prie-tenoasà. Cu sutele, Malaezii vaslesc in barcile lor micirepezi incarcate cu alimente, indreptandu_se spre cordbiileportugheze; se catara pe odgoane, indemanateci ca nisteznaimute si se minuneaza in fata atator lucruri straine, pecare nu le-au vazut vreodat5. Astfel se injghebeazd un tra-fic intens; bastinasii sunt bucurosi sa schimbe cu marinariitot felul de obiecte. Curand insa echipajul afla cu neplacerecà sultanul a i depozitat incarcatura fagaduita si rugatpe Sequeira qa trimeard a doua zi dimineata toate Wardle latarm, pentru ca uriasele cantitati de mirodenii sa fie !near-tate in corabii Inca inainte de apusul soarelul.

Sequeira, incantat ca si-a procurat eta de repede pretioa-sele marfuri, trimite inteadevar la tarm toate barcile celorpatru corabii cu 0 buna parte din echipaj. El Insug, consi-.

slit

www.dacoromanica.ro

50 MAGELLAN

derând cd nu e de demnitatea sa de nobil portughez s seamestece intr'o afacere negustoreascd, rdmane pe bordjoacd ,gah cu un camarad : e cel mai intelept lucru ce sepoate face pe q corabie intr'o lungd. §i plictisitoare zi tropi_cald. i celelalte trei nave se leagánd pe loc, linitite i som-noroase. Dar Gorcia de Susa, cdpitanul micii caravele careinsotegte escadra, e din ce in ce mai nedumerit i mai indis-pus de cele ce observà in preajma sa ; j anurne : un numärtot mai mare de bärci malaeze se apropie i misund in ju-rul celor patru cordbii pe jumdtate pärdsite i, sub pretextul.de-a urea mdrfurile pe bord, o multime de vldjgani aproapegoi se catdrd sus, pe funii. In cele din urind 11 cuprinde bd-nuiala c prea prietenosul sultan le_a intins Portughezior o.curs i vrea sd-i atace in acelasi timp pe mare si peuscat.

Din fericire; caravela cea mica nu si-a trimis barca latarm impreuna cu celelalte. Astfel, Susa poate da unui omde incredere al sdu ordinul de a porni in toata graba sprevasul-amiral, pentru a preveni pe capitan. Omul acesta, celmai dcmn de incredere, nu este altul decat sobresalivntutMagellan. Cu repezi si cnergice lovituri de vaslä, el se stre-coard prin multimea barcilor pana la nava cea mare, undeil mai gaseste pe capitanul Scqueira insialat comod la joculsau de sah. Dar Magellan e foarte stanjenit in misiunea sade faptul ea mai multi Malaezi, prefacandu-se c urmarescpartida, stau Ia spatele celor doi jucatori cu cii&ul pe care-Ipoarta tctdeauna cu ei, in cutcle braului. Cu aerul cel mainatural, el murmura avertismentul sau la urechea lui Se-queira. Acesta, ca &a nu trezeasca vreo banuiala, are pre-zenta de spirit sa nu intrerupa. jocul. Dar el porunceste unuimatelot sa stea de veghe sus, la cafasul catargului si, conti-nuindu-si partida cu o mana, tine mereu cu cealaltà mane-rul sabiei.

Avertismentul lui Magellan sbsise in ultima clipa, cand numai era chip sa se ia i alte masuri. Tocmai in minutul a-cesta, o coloand de fum se inalta dela palatul sultanului :semnul convenit pentru atacul simultan pe uscat i pe mare:

www.dacoromanica.ro


Din fericire, pe vasul-amiral, matelotul dela cafasul catar-gului dä alarma Inca la timp. Inteun salt, Sequeira e Inpicioare i loveste cu sabia pe Malaezi, inainte Ica ei sd-1 fiputut strgpunge cu pumnalul. Trambita sung, echipajul seadund pe bord; Malaezii care au pätruns in toate corgbiile,sunt aruncati peste bord i zadarnic se reped acum dintoate pgrtile praurile pline cu bgstinasi inarmati, ca sà prin-

corgbiile cu cangea: Sequeira a avut timp sg ridice an-cora, si salvele puternice ale tunurilor sale ti deschid caleaspre larg. Atacul asupra corgbiilor n'a izbutit, gratie vigi..lentil lui Susa i promptitudinii lui Magellan.

Mai gravg e situatia nenorocitilor care au cobork incre-zgtori pe uscat: o mang de oameni risipiti pe strazi, cutotul nepregatiti sg se apere impotriva miilor de dusmaniperfizi. Cei mai multi clintre acesti Portughezi sunt macela-riti pe loc; numai cativa reusesc sg se strecoare pang la pla_ja. E tottt5i prea tarzin: Malaezii au pus stgpanire pe bgr-cile lor, tdindu-le astfel intoarcerea la cordbii; unul dupgaltul, Portughezii sunt rdpusi. Unul singur, cel mai viteazdintre toti, se mai aparg cu inversunare: Francisco Serrao,prietenul cel mai scump, fratele de arme al lui Magellan. Ele impresurat i rgnit. Dar iata ca Magellan, insotit de unsoldat, s'a si apropiat cu mica sa barcg, vaslind voiniceste,neinfricosat, riscandu-si viata pentru prietenul sgu. Cu ca-teva sdravene lovituri de sabie, el il smulge din mainiledusrnanilor de zece ori mai numerosi, poartg pang laluntrea sa i Ii salveazd astfel viata. Flota portughezg si-apierdut bgrcile in atacul acesta neasteptat i mai mult de otreime din ecbipaj; Magellan a castigat insd tin frate derange a cgrui incredere i prietenie vor avea o influentä ho-tdratoare asupra faptelor sale de mai tarziu.

* *

Pentru intaia oard se desvglue Cu acest prilej o trasaturapersonalg a lui Magellan, cgci caracterul i fizionomia, sa aurgmas pang acum cu totul ascunse in umbra. Si anume: vo-inta lui fermg i curajoasg. Nimic patetic in firea sa, nimid

a

Il

*

www.dacoromanica.ro

52 MAGELLAN

frapant in toata fiinta sa si e lesne de inteles de ce toticronicarii razboiului indian 1-au trecut cu vederea vremeatat de indelungata, cad Magellan a fost toata vieata sa unom modest si retras. El nu se pricepe sd se faca remarcat,sa castige simpatia superiorilor. Dar totdeauna, cand i seincredinteaza o misiune, si mai mult: cand el insusi 10 irn-pune una, omul acesta ascuns, inchis in sine, procedeaza cuo uluitoare hotarare in care inteligenta se imbina cu cura..jul. Dar niciodata el nu stie s traga foloase de pe urmaispravei sale sau sa se fdleasca cu clansa; calm si rabddtor,se retrage iar in umbra. tie sa taca, stie sa astepte, paredar presimti ca soarta i-a rezervat inca multi ani de invata-tura 'O. de incercare, inainte de-a realiza pe deplin mareaactiune pentru care s'a nascut. Curand, dupà ce a trait laCannanore una din cele mai man l. victorii ale flotei portu-gheze si a luptat atat de curajos la Malacca, uncle flota s'aales totusi cu una din cele mai grele infrangeri ale sale, elare sa dea o noug dovada de curaj in aspra sa cariera demarinar: un naufragiu.

Magellan a fost trecut printre acei care aveau sa inso-teasca unul din transporturile de mirodenii ce se intorceauacasa, in cursa regulata, in perioada musonului. Dar nu apu-case sa place, si iata ca galionul e tarat de uragan spre asanumitele bancuri de Padua". Niciun matelot nu piere invaluri; numai corabia e sfaramata in sute de bucdti de stan-cile de corali i deoarece nu se putea ingramadi tot echi-pajul in cele cateva barci, o parte din naufragiati trebue sdramaie pe loc. Bine inteles ca ofiterii, nobilii i chiar capi_tanul pretind cd intai ei sa fie dusi inapoi cu barcile, Viaceasta cinica prioritate inclarjeste pe grumetes, pe mate-lotil de rand. Conflictul se agraveaza si atunci, dintre totinobilii, Magellan declara ca vrea sa ramana cu marinarii,daca ofiterii capitanes y hidalgos" Ii dau cuvantul deoneare ca-i vor lua .o alta corabie de indata ce vor ajun-ge la uscat.

Aceasta brava atitudine a sa pare sä fi atras pentru IntAia

www.dacoromanica.ro


6? a r atentia comandantului suprem asupra soldatului necti-noscut". Cgci nu mult dupd aceea, in Octombrie 1510, candAlbuquerque, noul vice-rege, intreabg pe cdpitanii regeluicapitanos del Rey" ce pgrere au in privinta asediuluiproiectat impotriva orasului Goa, Magellan e pomenit si elintre altii. Astfel, se pare eà dupd cinci ani de serviciu casobresaliente, ca simplu soldat si matelot, el a fost ingltatIn sfar§it la rangul de of iter si, in aceasta calitate, epartizat chiar la flota lui Albuquerque care avea sä rgzbunerusinoasa infrangere a lui Sequeira la Malacca.

Dupd doi ani, Magellan porneste din nou spre Orientuldepartat, spre aurea chersonesus. Noudsprezece cordbii, o in-treagg rota de rgzboiu cu echipajul cel mai ales, se posteazdamenintdtoare, in Iulie 1511, in fata portului dela Malacca*1 lupta cea mai inversunatd se deslgntuie contra tradgtoru-lui care se ardtase atat de prietenos i ospitalier la inceput.Sase sgptamani dureazg aceasta luptg, pand ce Albuquerquepoate infrange rezistenta sultanului. Pe urmd insg, jefui-torilor le cade in maini o pradd mai bogatà deck toate catele-au castigat pang atunci in Indiile binecuvantate. Odatd cucucerirea orasului Malacca, Portugalia tine sub stgpanireaei intreaga lume rgsgriteang. In sfarsit, comertului mahomedan i s'a tgiat pentru toldeauna artera vitald si, In putinesdpramani, el isi piercle cu desgvarsire puterile. Toate mgriledela Gibraltar pand la Singapore, dela Coloanele lui Her-cule" pang la aurea chersonesus, sunt cuprinse definitiv inoceanul portughez. Rgsunetul puternic al acestei lovituri ho-tdratoare contra Islamului, care n'a cunoscut din vremuristravechi o asemenea infrangere, rgzbate departe, pang' inChina si Japonia, si se resfrange apoi spre Europa, starnindo imensd bucurie. In fata credinCiosilor adunati, papa inaltdruggciuni de multumire i gratitudine pentru mgreata faptaa Portughezilor care au pus in mainile crestindtdtii juma.-tate din intineerile pgmantului. Romei i se oferg atunci spec-tacolul unui triumf pe care ea Caput mundi nu 1-a mai

vgzut din vremea Cezarilor. 0 ambasadg condusd de Tristao

re-

www.dacoromanica.ro

54 MAGELLAN

de Cunha, aduce trofee i prada din Indiile cucerite, cai cufrauri de mare pret, leoparzi i pantere; dar piesa /ark sur-prize cea mare e un elefant pe care corabiile portugheze1-au adus viu din meleagurile acelea departate si care Inge-nunchiaza de trei ori inaintea Sfântului Pärinte, in aclama-iile frenetice ale intregului popor.

Dar pand si triumful acesta nu satisface pe deplin nein-frAnata vointa de expansiune a Portugaliei. Nu s'a intam-plat vreodata, in cursul istoriei, ca o mare victorie sa saturepe un cuceritor; Malacca e numai cheia care deschide culeala tezaurul de mirodenii; acum, când o au in mana, Portu-ghezii vor s razbata mai departe, la sursa reala a comorilor

i sa pung stapanire pe insulele acelea de o bogatie fabu-loasà: arhipelagul Sondei, insulele Amboina, Banda, Ternatesi Tidore. Trei corabii sunt echipate i puse sub comandalui Antonio d'Abreu; unii dintre cronicarii contemporani po_menesc i numele lui Magellan printre participantii la aceaexpeditie in regiunile cele mai departate ale ExtremuluiOrient. In realitate insd, perioada indiana a lui Magellan a

ajuns atunci la sfdrsit. Destul! Ii spune destinul sat. Avazut si a trait destule in Orient. Sä porneasca acum pe calnoui, pe propria sa cale! Tocmai aceste legendare insule cumirodenii, la care va visa toatà viata, spre care Ii atintestede acum inainte privirea launtrica, de parca ar fi vrajittocmai insulele acestea nu avea sd le vadd niciodata Magel-lan cu proprii sai ochi parnântesti, por vista de ojos`.`. Nicio_data nu i-a fost dat sä puna piciorul pe aceste insule pare_disiace: ele vor ramane numai un vis pentru ansul, visulsail creator. lnsa gratie prieteniei sale cu Francisco Serrao,insulele acestea niciodata vazute Ii sunt familiare, de parch'ar fi trait acolo; i astfel, ciudata Robinsonada a prietenu-lui 11 imboldeSte da curajul de a intreprinde cea mai maresi mai temerard aventura a epocii sale.

* *Aceastä curioasa odisee a lui Francisco Serrao, care va fi

atât de hotarkoare pentru Magellan si pentru calatoria ce

p

si

--

ii

*

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN IN INDIA 5 5

avea s'o faca el in jurul lumii, constitue un episod reconfor-tent, o binefacatoare destindere in mijlocul cronicii sange-

toase a bataliilor si masacrelor portugheze. Printre toti ca.pitanii aceia ridicati in slava, se cuvine sa aruncam o pri-vire mai atenta asupra acestei figuri pe care nu s'au res-frant razele gloriei. Dupã ce s'a despartit la Malacca de fra.tele sau de arme care se intorcea acasa i trebue sa fi fostmiscatoare aceasta despdrtire Francisco Serrao pornestecu capitanii celorlalte doua cordbii spre insulele fabuloase.Ei ajung fdra mare osteneala si gra niciun accident la tar-mul inverzit, i gasesc acolo o primire surprinzator de prie-tenoasà. Cad. Mahomedanii n'au patruns Inca, nici cu culturalor i nici cu avanturile lor razboinice, pand in meleagurileacestea izolate, dela marginea lumii. Populatia traieste in_teadevar in sanul naturii, primitiva, goald dar pasnica; eanu cunoaste Inca banii si nu prea ig bate capul cum ar pu-tea castiga cat mai mult. Pentru cativa clopotei, pentru ca.-teva bratari, acesti naivi insulari cara pe spinarea lor canti_tatl imense de cuisoare; i deoarece Portughezii si-au urn .

plut repede corabiile, numai in popasurile facute la primeledoua insule: Banda si Amboina, ne mai avand unde sa ingra-madeasca atata belsug de roade, amiralul d'Abreu hotarastesa nu se mai abatä degeaba pe la celelalte insule, bogateele in mirodenii ci sa se inapoieze cat mai grabnic cutoate comorile sale la Malacca.

Poate cä lacomia a impovarat prea mult corabiile; oricum,-um din ele, tocmai aceea pe care o conduce Francisco Serrao,se izbeste de o stanca si se sfarama; naufragiatii de abia Iimai pot salva viata i nimic altceva. Parasiti, ei ratacese pelarmul strain i sunt amenintati sa piara cu totii in chipjalnic, cand Serrao izbuteste, printr'o vicleana lovitura, sacaptureze o iuntre mare, de pirati, cu care se reintoarce laAmboina. Capetenia insulei primeste pe -naufragiati tot atãtde prietenos ca si inainte, cand veniserd ca niste mari senior!,si le oferd cu atata marinimie adapost i toate cele trebui-toare (fueron recibidos y hospedados con amor, veneracion y

si

www.dacoromanica.ro

56 MAGELLAN

magnificencia), incat oamenii nu tiu cum sa_si arate recu-nostinta. Si acum, dupa ce echipajul sau s'a odihnit i 'aIntremat, datoria ostaseasca a capitanului Francisco Serra()ar fi, bine inteles, aceea de-a se Imbarca neintarziat inteunadin numeroasele jonci care vin i pleaca necontenit -SpreMalacca, si sa se puna iarasi in serviciul militar al regeluiportughez feta de care e legat prin juramant.

Dar privelistile acelea paradisiace i clime calda, balsa..mica, au o adanca influenta asupra lui Francisco Serrao,.slabind sentimentul disciplinel miitare. Si, dintr'odata, ti

este cu totul indiferent dacä undeva, la mu de leghe depar-tare, in palatul din Lisabona, un rege maraie sau scrasnestedin dinti impotriva lui i Ii terge din lista capitanilor saupensionarilor sal El stie ca a facut destul pentru Portugalia,ca si-a riscat deseori viata pentru ea. Acum, el, Francisco.Serrao, ar putea incepe sa-si traiasca odata viata sa proprie,sa se bucure tot eta+, de comod i nestanjenit de place-rile existentei, ca toti ceilalti oameni lipsiti de vesminte darsi de griji, de pe insulele acestea binecuvantate. Ceilalti ma-teloti §i capitani pot sa cutreere mai departe marile, sä cas_tige, cu pretul sudoarei si sangelui lor, piper si scortisoaraspre folosul misitilor straini, sä se trudeasca in tot felul deprimejdii sa se razboiasca necurmat, ca niste smintiti lo-iali ce sunt, numai pentru ca alfanda din Lisabona sa ingra-madeasca tot mai mult aur de pe urma taxelor vamale elinsa, Francisco Serrao, ci-devant capitan al flotei portughe-ze, e satul de razboaie, de aventuri i afaceri de mirodenii.Fara mare solemnitate, viteazul capitan se retrage dintrolume eroica intr'una idilica si se hotaraste sa-§i traiasca deacum inainte viata privatissime, inteo splendid:a trandavie,in felul cu desavarsire primitiv al acestei midi populatii etade prietenoase. lta demnitate de mare-vizir cu care il gra-tifica regele din Ternate, nu prea Ii Impovareaza cu multetreburi; are sa figureze numai odata in calitate de consiliermilitar, intr'un mic razboiu al suveranului sau. Pentru a-ceasta, el capata insa drept rasplata o casa proprie, cu sclavt

www.dacoromanica.ro


servitori, pe langa o sotie frumoasa, oachesa, cu caremisleste doi sau trei copii ceva mai albi la fata.

Ca un nou Ulysse care si_a uitat Ithaca, Francisco Serra°.petrece ani i ani de zile in bratele tuciuriei sale Calypso --0 nici un Inger al ambitiei nu mai e in stare sa-1 izgoneasadin acest paradis al lui dolce far Tante. Noua ani, 'Dana lamoartea sa, acest Robinson de buna voie, omul acesta care afugit cel dintai de asa zisele binefaceri ale culturii, n'a maiparasit insulele Sondei; el n'a fost chiar cel mai eroic dintrertoti conquistadorii 0 capitanii eroicei epoci portugheze : dara fost probabil cel mai inteligent i chiar cel mai fericitdintre ei.

Aceasta rornantica evadare a lui Francisco Serrao din lu-mea civilizata pare la inceput fara nicio legatura cu viata

actiunea lui Magellan. In realitate, tocmai aceasta renurv--tare epicuriang din partea acestui rnic si prea obscur capi_tan, a exercitat insa influenta cea mai hotaritoare asupradesfasurarii vietii lui Magellan si, prin aceasta, asupra isto-riei descoperirii lumii intregi. Cad cei doi prieteni de arrnesi de sange raman in statornica legatura, cu toatä imensadepartare dintre clansii. De cateori are prilejul sã trimeatavesti din insula sa la Malacca si de acolo spre Portugalia.Serrao scrie lui Magellan scrisori amanuntite, in care sla-veste cu entuziasm bogatia, frumusetile i placerile din nouasa patrie. El scrie textual : Am gasit aci o lurne noua, maibogata si mai mare decal a ltri. Vasco da Gama" 0, cu totulpierdut in vraja tropicelor, el staruie pe langa prietenul satsa paraseasca in sfarsit ingrata Europa si slujba sa preaputin banoasa si sa vie cat mai curand la dansul. Nu incapeindoiala ca Francisco Serrao e acel care a sugerat cel dintfiilui Magellan ideia c ar fi poate mai bine sa porneasca Incautarea acestor insule pe calea lui Columb ( din spre Apus),in loc pe aceea a lui Vasco da Gama (din spre Rasarit), toc-mai pentru motivul cä insulele acestea sunt situate atat dedeparte spre Rasarit.

Nu §tim pand unde au avansat tratativele dintre cei doL

Ett-

si

www.dacoromanica.ro

58 MAGELLAN

frati de sange. In orice caz, amandoi trebue sa fi cumpanitbine chestiunea in vederea unei hotariri ; caci dupa moartealui Serrao s'a gasit prin hartiile sale o scrisoare a lui Ma_gellan, in care acesta f5g5dueste prietenului, in toata taina,&à vie cat mai curand la Ternate i anume daca nu pedrumurile Portugaliei, atunci pe altd cale". 1 a gdsi aceas-ta cale nouä, a devenit gandul statornic al vietii lui Ma-.gellan.

* *Gandul acesta staruitor. cateva cicatrice pe trunul

bronzat de soarele tropical si un sclav malaez pccare-I cumparase la Malacca acestea sunt ca

spunem asa, toat5 averea pe care-o aduce Ma-gellan cand se intoarce in patria sa dupa sapte ani de ser-viciu pe frontul indian. 0 adanca uimire, ciudatá si poatechiar penibilà, trebuie sa..1 fi cuprins pe soldatul mult in-cercat in lupte cand, debarcand in sfarsit iaräi, In 1512, elvede in juru-i o alta Lisabona, o Portugalie cu totul altadeck aceea pe care o pkasise inainte cu Sapte ani.'Inca delaintrarea corabiei in Belem, el tresare uimit. In locul batraneisi scundei bisericute, uncle fusese binecuvantata pe vremuriexpeditia lui Vasco da Gama, se inaltä masiva si fastuoasacatedrala primul semn vizibil al imensei bogatii harazitepatriei sale de pe urma negotului de mirodenii indiene. Fieceprivire Ii vadeste cate-o nouà schimbare. Pe fluviul strabia-tut inainte de putine nave, se inghesuie acum maxi corabil.cu panze ; pe santiere, de_a-lungul malului, rAsuna ciocanelemesteugarilor care se trudesc s5 injghebeze repede, cat -Malrepede, note mult mai marl. In port, catarg langä catarg,asteaptà cordbii portugheze i straine ; cheiurile sunt preapline de màrfuri, antrepozitele debordeazà, mii de oamenicirculà grabiti pe strAzi, intr'o larmà febrila, printre mareIepalate construite de curand. In comptoare, in casele de.schimb j in od5ile infundate ale misitilor se invalmasesctoate limbile lui Babel. Prin exploatarea Indiei, micul orasLisabona a ajuns in decursul acestui deceniu o metropol5, un

sa

*

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN IN INDIA 59-

oras al luxului. In carose deschise, doamnele din nobilimeiSi arata perlele indiene ; o imensa multirne de curteni In.splendide vesminte misund prin curtile i incaperile pala-tului. i acel care s'a intors acasa isi d seama cã sangelepe care I-au varsat in India, el si camarazii s.i, s'a schirn-bat printr'o misterioasa chimie in aur. In timp ce eiau luptat, au patimit, au sangerat si au indurat atateasuri sub soarele necrutator al Sudului, Lisabona a devenitprin faptele lor eroice mostenitoarca Alexandriei §i a ye-'netiei, iar Manoel "et fortunado" cel mai bogat monarh alEuropei. Totul s'a schimbat aci, acasa ; totul e insufletit de-oviata noua in lumea aceasta veche : o viata mai bogata, maifastuoasa, Mai voluptoasa, mai risipitoare, de parca atateamirodenii cucerite cu ajutorul flotei de razboiu si aurul do-bandit prin negat au exaltat simturile i au zapacit mintiletuturora. Numai el se reintoarce la fel cum a plecat ; eacelasi soldat necunoscut", pe care nimeni nu_l 4teapta,De care nimeni nu-1 rasplateste, pe care nimeni nu-1 salutamacar. Ca intr'o tara straina asa se inapoiazd in patria sa,dupà sapte ani de ratacire pe marile indiene, soldatul portughez Fernao de Magelhaes.

lip_

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN SE LIBEREAZA

Iunie 1512 Octombrie 1517

Epocile eroice nu sunt si nici n'au fost vreodatá sentimem.tale ; si indraznetii conquistadori care au cucerit lumi In-tregi pentru regii Spaniei sau ai Portugaliei, s'au ales laurma cu prea putina recunostinth din partea lor, cu o rds-plata' meschind sau odioasd. Columb se ,inapoiaza in lanturila Sevilla, Cortez cade in disgratie, Pizarro e asasinat, Nunezde Balbo, descoperitorul Marii Sudului, e decapitat ; Ca-moens, lupthtorul i poetul Portugaliei, calomniat de mize_rabili funetionari din provincie, zace luni si ani intregi casi marele sdu tovaras Cervantes intr'o carcerd ce nu sedeosebeste mult de o groapd de gunoaie. Imerisä e ingratitu-dinea acelei epoci de descoperiri : la Sevilla si Cadix rdtd-cesc prin ulitele portului, ca niste cersetori i schilozi, plinide paduchi, bolnavi de friguri, lipsiti de ingrijire si de add-post, mateloti i soldati reintorsi acasa aceiasi care aupradat pentru tezaurul regal al Spaniei giuvaerurile si o-doarele lui Montezuma si incdperile pline de aur ale Incasi-lor ; putinii lupthtori pe care moartea i-a crutat in colonii,sunt transportati in patrie, Med glorie, ingearnaditi In fun-dul corniilor ca niste cdini râioi. Cad ce conteazg .ispri-vile acestor eroi Vara' nume, pentru curtenii care nu Org-sesc niciodatà ei Inii palatul unde se afld in sigurantäunde Ij inswsc cu dexteritatea unor cartofori boatiile pe

it

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN SE LIBEREAZA 61

care ceilalti le-au cucerit in lupta ? Ei, trantorii palatului,ajung adelantados, guvernatori ai noilor provincii ; ei Ii urn-plu sacii cu aur i dau in läturi, ca pe niste intrusi supara-tori, pe acei care se apropie de ieslea prebendelor lor peluptatorii coloniali, pe ofiterii de pe front care, dupa ani desacrificii i de truda. ,istovitoare, savarsesc prostia de a seInapoia in tara. Magellan luptase la Cannanore, la Malaccasi in multe alte btà1ii, ig riscase de zeci de ori viata i sa-natatea pentru onoarea Portugaliei dar toate acestea nudau repatriatului soldat nici cel mai mic drept la vreo ocu-patie demna de el sau la vreo functie care sa-i asigure exis.-tenta de toate zilele. Numai Imprejuirii cu totul intampla-toare cà face parte din nobilime si c apartine Inca mai demftlt,personalului dela curtea regelui (criagno de et Rey), da-toreazã el faptul c e trecut iarasi, din inalta bunavointasuveranului, in lista celor care primesc o pensie sau maibine spus, o pomand. La inceput el se arra' chiar In randulcelor din urma, din rangul cel mai modest, ca mozo hidalgocu un fleac de o mie de reis lunar. Dupa o lun, i probabildupa ce indraznise sà protesteze cu destula vehementd, elurea o mica treapta : ajunge hidalgo escude:ro cu 1850 reis(sau, dupd o alta relatare, cavaIleiro hidalgo cu 1250. reis).Dar, oricare ar fi fost adevaratul sau titlu de beneficiar alprebendei regale, niciunul nu era insa un titlu importantcaci niciunul din aceste titluri pompoase nu-1 indreptätestesau ii obliga pe Magellan la altceva decat sa se invarteascaintr'o lenesa asteptare prin anticamerele palatului. Un omde onoare, imboldit de ambitie, nu va accepta tot timpul safie plata, chiar pentru a nu face nimic, cu o asemenea leaf&cu o bagatela vrednica de dispret. Si de aceea nu e nici-decum surprinzator ea Magellan se va folosi de cel dintalprilej, care nu 0 desigur i cel mai bun, pentru a intra dinnou in serviciul armatei si a se distinge prin calitatile sale.

Magellan trebue sa astepte aproape un an. Dar In varaanului 1513, cand regele Manoel pregateste o mare expedi-tie rnilitara contra Marocului pentru a curma In sfarsit cer-

a

www.dacoromanica.ro

62 MAGELLAN

bicia piratilor mauri, fostul luptator din India se grdbestesá ofere armatei serviciile sale ; hotarirea aceasta 'nu areand explicatie decat in nemultumirea fata de inactivitateace i s'a impus. Cdci Magellan, care servise aproape totdeau_na pe bordul corabiilor i devenise in cei sapte ani unul dincei mai experimentati navigatori ai timpului sdu, nu-si poateevidentia de loc adevaratele sale calitati intr'un razboiu peuscat. Si de astd data, in mijlocul marei armate trimise laAmazon, el nu este decat un subordonat, un ofiter fard rang

fara comanda independenta. Ca si in India, numele sunu se afla nici acum in primele randuri ale rapoartelor ; darpersoana sa se afla totusi, exact ca in India, in primele ran-duri ale primejdiei. $i pentru a treia (meà pand acumMagellan e ranit in lupta corp la corp. 0 lovitura de laikela incheietura genunchiului ii rane§te nervul, i piciorulstang ramane pentru totdeauna greoi, pc jumatate paralizat.

TJn schiop care nu poate merge repede si nici sa calareasca,nu mai e bun de serviciu pe front. Magellan ar putea sa seintoarca acum in toata tihna din Africa i, ca rdnit, sd ceardo pensie mai mare. Dar el stdruie sa rdmdie in armatd, irrazboiu, in primejdic in adevdratul sdu element ; astfel,rdnitului i se incl. edinteazd sarcina de a administra, impre-und cu un alt ()filer, marea pradd luatd dela Mauri : in ca_litate de qvanciro des preses, el e rdspunzator do caii sivitele eapturale. Aci iniervine o intdmplare oarecurn obscurd.Cateva duzini de oi dispar intr'o noapte din uriasele ocoluriundo erau pdzito turmele ; si rduvoitorli rdspAndesc peste totsvonul cd Magellan si camaradul sdu ar fi revdndut in taindMaurilor o parte din pradd sau cd le-ar fi inlesnit, prin ne-glijenta Mr, sd-si scoatà vitele din tarcuri in toiul noptii. Ecurios cà aceastã mizerabild a.cuzatie de a fi sdvarsit o vul_gard delapidare in dauna Statului, este exact aceeasi princare niste functionari coloniali portughezi aveau sà calorn-nieze i s injoseascd, mai tarziu cu cdteva decenii, pe unalt fiu al Portugaliei, pe unul dintre cei mai gloriosi bdrbatiai ei : poetul Camoens. Amandoi au avut in anii petrecuti in

si

www.dacoromanica.ro


Indii sute de posibilitati de a se imbogati prin praddciunitot felul de abuzuri i amandoi au fost murdariti in cin-stea i onoarea lor de aceeasi insultatoare banuiald, cands'au inapoiat acasà, saraci ca niste cersetori, din tarile ace-lea paradisiace.

Din fericire insa, Magellan e mai tare din fire cleat blan_dul Camoens. Nici prin gand nu-i trece Ca ar putea fi inte-rogat de asemenea creaturi, ldsandu-se tarit luni de zile primInchisori Ca poetul Camoens. El nu-si pleaca cu molateca re-semnare spinarea inaintea dusmanilor sai, cum Meuse auto-rul Lusiadelor"; ci, de indata ce se rdspandise svonulInca inainte de a fi indraznit cineva sa-1 acuze in mod pu-blic, el paraseste armata si pleacd spre Portugalia pentru acere satisfactie.

* *

Ca Magellan nu se simtea catusi de putin vinovat in a_ceasta tenebroasa afacere, ne-o devede§te faptul ca, abiarelnlors la Lisabona, el solicita regelui o audientd, dar nici-dccurn pentru a se apara, ci dirnpotriva in deplina con-§tlinia a meritclor dobandite in serviciul armatei pentrua ceie o ocupaUe mai demna de el i o buna remuneratie.A pierdut iardi doi ani i s'a ales in lupte corp la corp cuo noud- rand de pe urma careia a ramas aproape schilod.Dar n'a nimerit_o bine: regele Manoel nici nu lasa pe ener-gicul creditor sa-i exprime pretentiile. In5tiintat dinainte,de catre comandantul suprem din Africa de Nord, ca acestrecalcitrant (.1'.pitan a parasit din propria-i putere armatadin Maroc fara sä ceard concediu, regele trateaza pe meri-tuosul ofiter, ranit in lupte, ca pe un vulgar dezertor. Fara.

ingaduie un cuvant de lamurire, el poruncete cu toataasprImea lui Magellan sa se inapoieze imediat la- garnizoanasa din Africa i, inainte de toate, sa se pund iarasi la dis-pozitia comandantului sau suprem. Magellan e nevoit sa as-culte porunca, numai de dragul disciplinei. Cu corabia ur-mdtoare, el se intoarce la Azamor. Acolo, bineinteles canici vorba nu mai e de cercetare publica a acestei afaceri ;

It

Is

*

sd-i

www.dacoromanica.ro

4 MAGELLAN

mirneni nu indazneste sa acuze pe un soldat atat de vrednic.Si cu imputernicirea expresa a comandantului de a 'parasiin mod onorabil armata, avand in mand toate documentele-care dovedesc nevinovdtia i meritele sale, Magellan se Ina_poiaza pentru a doua card la Lisabona' ne putem iflchipuicu ce sentiment de amaraciune ! In loc de distinctii s'a ales.cu banueli, in loc de rasplatiri nu s'a ales decat cu cicatrizcele ranilor. Multa vreme a tacut, ramanand linitit i re-zervat intre culisele evenimentelor. Acum insa, la varsta detreizeci i cinci de ani, el a obosit : nu vrea ad se milogeascapentru dreptul sau.

Intr'un caz atat de delicat, prudenta ar fi trebuit sa-1 in_demne pe Magellan sa nu se duca chiar imediat dupg ina-poierea sa la regele Manoel i sa-1 inoportuneze din nou cuaceeasi cerere. Ar fi desigur mai recomandabil sa ramaie unrdstimp in linistitd asteptare, s caute legaturi i prieteni incercurile curtenilor, sa se strecoare prin iinguirl pe langacei influenti i sd se pund bine cu ei. Dar Magellan n'a Lostniciodata dibaciu i mladios de felul sau. Oricat de putintim despre dansul, un lucru e insa sigur : cä omul acestaobscur, retras i tacut, care se ferea sà atragd atentia asu-pra sa, n'a posedat niciodata macar un dram din darulacela de a se face iubit. Regele, nu se stie de ce, i-a fosttoata viata ostil (sempre teve hum entejo") i chiar Piga-fetta, credinciosul sat insotitor, trebue sä marturiseasca laurma ca ofiterii II urau pe fata (li capitani sui lo odiavano").Cum spune Rahel, o eroina a lui Kleist, totul era sobrusever in juru-i". El nu stia sa zambeasca, nu stia sa fiea mabil, sà castige simpatiile i nici sa_si sustina cu iscusin-ta ideile sale, gandurile ce-1 framantau. Taciturn, inchis Insine, mereu invaluit in norii singuratatii sale, omul acestace-si purta pasii intr'o vesnica izolare trebue sá fi raspanditIn juru-i o atmosfera glacialä, de indispozitie i neincredere;caci putini au izbutit sa se puna eel putin in contact cudansul i nimeni nu 1-a cunoscut in intimitate. In atitudineasa rezervata, in tacuta sa retragere in umbra, camarazii sai

6

gi

www.dacoromanica.ro


sirnteau instinctiv o ambitie de alta natura, mai intunecata,mai suspecta decat a acelor vandtori de situatii care se im-bulzeau fatis, Vara nicio rusine i cu toata inversunarea lasacul cu graunte. Ceva ramanea mereu ascuns indardtulochilor sai mid i rotunzi, dun, adanciti in orbite ; ceva sta.-tuia, inaccesibl, indaratul gurii sale ascunse de mustatilebarba-i stufoasa un secret in care nu lasa pe nimeni säarunce o privire. Insal totdeauna omul care adaposteste unsecret si are taria sa-1 Unä ani indelungati intr'insul färäsa-si desclesteze gura, devine de nesuferit celui increzatorniin fire, e temut de acel care nu are secrete. Din Intuneci-niile sale, Magellan si-a creat dela inceput impotri_yin i ostilitati. Nu era usor sa fie cineva cu el si pentru el ;

poate c cel mai greu era, pentru acest solitar tragic, safie atat de singur cu el insusi.

Si de astä data el merge singur in audientä la regele sau,absolut singur, Vara nicio recomandatie, fara niciun protec-tor. Acest hidalgo escudeiro Fernao de Magelhaes alege pen-tru a doua cord calea cea mai rea ce exista la curtile regale:acea dreapta i cinstita. Regele Manoel 11 primeste in d-ce-iasi sala, privindu-1 poate de pe inaltimea aceluiasi tron pe

care sezuse predecesorul sau Joao II cand Ii expediase pevremuri, fära multa vorba, pe Columb. In acelas loc se re-petà acum o scena deopotrivä de istorica. Portughezul acestascund i indesat, spatos si darz, cu infätisare tardneasca, cubarba neagra cu privirea adanca, oarecum \acoperitacmul acesta care se inclina acum inaintea suveranului sat;(care avea sa-1 concedieze la urma tot atat de dispretuitorca i predecesorul eau) poarta sub fruntea sa niste gandurice nu sunt mai prejos decat ale acelui Genovez strain detara sa ; poate ca Magellan este chiar superior celobrului saupremergator in cutezanta, fermitate si experientd. Nimeninu fusese martor in acele momente hotaritoare ale destinu-lui unui om ; totusi, dura descrierile cronicarilor contem-porani, care sunt in aceasta Privinta -de acord, putem vedeaprin depaearea timpului, 'Ana in sala tronului cu piciorul

gi

:

fiintei

Si

gi

www.dacoromanica.ro

66 MAGELLAN

sdu paralizat, Magellan se apropie schiopdtand de rege Si, cuo pleckiune, ii predd documentele care vddesc in mod in-discutabil cat de nedreaptd si rduvoitoare e acuzatia rdspan-ditd pe seama sa. Apoi el isi exprimd intaia rugaminte : re_gele, luand in sconsideratie faptul cä fusese rdnit din nou inultima bdtalie, devenind astfel inapt s5 mai lupte pe front,sä binevoiascd a-i spori cu o jurnatate de crusado (cam uniling englez din zilele noastre) suma ce-o primeste

moradia sa. Sporul pe care-I cere e cu totul neinsemnatchiar ridicol ; si pare cà se potriveste prea putin cu omulacesta mandru, aspru si ambitios, ca el sä_si indoaie genun-chiul pentru a solicita o asemenea bagateld. Dar, fireste,Magellan nu urmdreste prin aceast5 cerere s5 dobandeasc6doer o piesd de argint, o jumdtate de crusado : aci e vorbade rangul sdu, de onoarea so. La curtea aceasta, unde fi-care Ii apard cu gelozie interesele, impingand in ldturi cucotul pe ceilalti, mdrimea pensiei, a moradiei, reprezintà inmod simbolic treapta pe care o ocupd Un gentilom in serviciulcasei regale. Magellan, in varstä de treizeci si cinci de ant,veteran al fazboiului indian si al celui marocan, nu mai vrease.* fdmaie in urma tinereilor cdrora abia le mijeste barbacare intind regelui farfuriile cu bucate sau deschid portie-re cupeului sdu. Din mândrie, el nu s'a inghesuit niciodata-ca fach" loc inaintea altora, dar tot mandria Ii interzicesd se lase pus sub ordinele unora mai tineri cu merite maimidi decat ale sale. El nu vrea s5 fie desconsiderat, nu selasd pretuit mai prejos deck se pretueste el insusi pe te-meiul faptelor sale.

Intunecat la feta, cu sprincenele incruntate, regele Manoelpriveste la petitionarul acela neraddtor. Fireste ea' nicipentru el, pentru cel mai bogat dinire toti monarhii, nu con-teaz5 o biat5 moned5 de argint. Ii supdrd numai atitudineaacestui om care, in loc roage cu umilint, cere cu atataimpetuositate; acesta nu vrea nicidecum sa" astepte pane' ceel, regele, Ii va acorda ca o inaltà favoare o sum5 mai mare;ci, teapdn i incdpatanat, el stdruie in pretentia de a fi

lunar,.

si

sg-si

sl-1

www.dacoromanica.ro


InAltat in rang, de pared s'ar bizui pe un drept al sdu. Bine,are sà-1 invete el pe bdiatul acesta inddràtnic ce insearnnäaSteptarea si rugamintea! Din nefericire, prost sfatuit desupArarea sa, Manoel, supranumit de altfel el fortunado,norocosul", respinge cererea lui Magellan de a-i spori pen-sia, neb'anuind cdte mii de ducati de aur va aveateased in curAnd pentru aceastà jurn5tate de crusado eco-nomisitl

De fapt, Magellan ar fi trebuit s'd se retraga ckifrunted regelui e prea innouratg pentru ca elsa' se maiastepte la o razg de soare, la un gest de inalta favoare dinpartea augustului suveran. Dar, in loc s'd se piece cu toatàsupunerea si sä pa'r'aseasc'd sala, Magellan, impietrit in man-dria sa, r'dmâne linistit in fata monarhului i isi exprimä adoua rugAminte care, in fond, este adevdrata sa dorintä. Elintreabg dac'd regele nu are cumva vreun post disponibil,o ocupatie vrednicd .de dânsul, pentru a lucra in serviciullui; cad el se simte prea tândr i prea energic ca sà ramaietoat'd viata un simplu pomanagiu. Din porturile Portu-galiei, coràbiile pornesc acurn in fiecare lun'a si chiar infiecare sg.ptgrnand spre India, spre Africa si Brazilia; nimicn'ar fi deci mai firesc s'd se incredinteze: comanda uneiadin aceste numeroase nave unui bdrbat care cunoaste rnaibine ca oricare altul mgrile orientale. Cu exceptia bdtra'nu-

Jui veteran Vasco da Gama, nu e nimeni in orasul acestasi in tot regatul care s'ar putea fali ca-1 intrece pe Magellanin tot felul de cunostinte. Dar regelui Manoel ii este totmai nesuferitá privirea clued, pretentioasa, a acestui soli-citant a6tipatic. El respinge cu rácealä i aceastà .cerere,fard acorde lui Magellan macar consolarea unei raga-dueli pentru mai Varziu: nu, el nu are niciun post pentrudânsul.

S'a terrainat E concediat. Insa Magellan mai are orugdminte, a treia, 5i aceasta nu mai este propriu zis o ru-gaminte, ci doar o intrebare. El intreaba dacá regele ar

sa.

-scum;

sa-i

www.dacoromanica.ro

68 MAGELLAN

avea ceva de obiectat in cazul cand si-ar cauta un serviciuintr'o alta tara, unde ar putea nadajdui sa gaseascä maimultd incurajare. i, cu o ofensatoare raceald, regele iida a intelege cà aceasta ii este cu totul indiferent. Sepoate duce oriunde ii place si sa lucreze acolo unde ar ca-pata vreun serviciu. Prin aceasta i s'a pus in vedere luiMagellan, cat se poate de larnurit, ca nu e nevoie de el laCurtea portugheza ca ea renunta la orice fel de activi-tate din partea lui, i anume: Ca i se mai recunoaste deeel inainte, din inalta bunavointa, pomana ce o primea,dar cd nu i s'ar face absolut nicio obiectiune dacd el arintoarce Curii spatele i ar parasi tara.

Nimeni nu fusese de fata la aceastä audienta. Nu se stieclack cu aceasta ocazie Magellan desväluise regelui §iadeväratul sdu plan sau daca i-a vorbit despre el mai ina-inte sau mai tarziu. Poate ca nici nu i se ddduse vreunprilej sa-si expund pe larg ideile, poate Ca eie au fost res-pinse cu faceala; in oriee caz, Magellan si-a dovedit Incaodata, in audienta aceasta, vointa de a servi mai departePortugalia cu sangele sau, cu vieata sa, precum fäcuse stpana acum. Abia in fata refuzului brutal al regelui, i seimpune i lui acea hotarire profunda, care se iveste odatäin vieata unui Om cu adevarat creator si pe care n'o maipoate ocoli sau inlätura din calea sa.

* *Din clipa cand paraseste ca un cersetor izgonit palatui

regelui sdu, Magellan *tie ca nu mai poate astepta sisovai multá vreme. La treizeci i cinci de ani, el a trait si aaflat tot ce putea invdta din proprie experienta un soldatpe campul de lupta, un marinar pe intinsul apelor. De patruori a ocolit Capul Bunei-Sperante, de doua ori din spreApus, de cloud oxi dii spre Rasarit. De nenumarate ori afost In primejdie de moarte, de trei ori a simtit fierul receal armelor dusmane In trupul säu cald i sangerand, Vazu-se lumi intregi, nemasurat de vaste; stie despre partile

*

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN., SE LIBEREAZA 69

ràsdritene ale p5mântului mai mult decat toti cartografiigeografii celebri. In aproape zece ani de grea incercare, ela lost initiat in toath tehnica rkboiului; a invdtat sà m'a-nuiascg cu iscusint5 spada Si archebusa, sapa si lancea,vasla i compasul, sa tie arma, s intind5 pAnzele si s5traga cu tunul. Stie s citeasca portolanele, sd mAsoare cuscinda adâncimea màrii si sä se foloseascd cu preciziunede instrumente nautice, tot atat de bine ca si un ,,maiestru-astronom". Ceea ce altii citesc cu tihnità curiositate inearti: despre marl calme, fgrd nicio adiere, care tin corà-biile pe loc, sau despre ciclonuri care bantue zile in sir,despre bàthlil navale si lupte pe uscat, despre asedii sipr5d5ciuni, despre atacuri neasteptate si náufragli toateacestea le cunoaste din proprie experientg, la toate a fostpgrtas. In rastimp de un deceniu, in mii de zile si de nopti,el s'a invätat cu asteptarea pe marl nesfArsite i, pe dealta parte, s5 dea bine lovitura in clipele 'fulgerätoare alehotaririi. S'a familiarizat cu toate rasele, oameni albigalbeni, negri si bruni, cu Indieni si Negri, cu Malaezi siChinezi, cu Arabi si Turci. A servit pe regele sàu, si-aservit tam in toate felurile si in toate imprejurdrile: peapa si pe uscat, in orice anotimp 51 in toate zonele marine,sub cerul arz5tor si in suflarea glaciald a vântului. Tine-retea stie sa" serveascd cu tot devotamentul: e in firea eisà se jertfeascd pentru allii; acum insà, in pragul celuide-al treizeci si saselea en al vietii sale, Magellan si-aluat hotarirea: a servit destuld vreme; s'a sacrificat destulpentru interese strAine, pentru gloria altora. Ca orice omcu puteri creatoare, el simte media un vita adanca na"Luintaspre realizare de sine, spre infdptuiri in care sà-si asuthesingur toatá raspunderea. Patria 1-a abandonat; a fost des-legat de datoriile sale, de functia sa, de serviciile sale. Cuata mai bine: acum e liber! Ca de atAtea ori, pumnul carevrea sa respinga pe un om 11 arunc5 insä indarat spre elinsusi, in propria sa realitate.

si

cor ii

www.dacoromanica.ro

70 MAGEIeLAN

*decide sä

*infaptuiascaCand Magellan se ceva, hotarirea

sa nu se manifesta niciodata intr'o forma' vadita si im-pulsiva. Oricat de putina lumina se resfrange din desrLe-rile contemporane asupra caracterului sau, aceasta e virtu-tea esen tiara care marcheazd in mod frapant toate fazelevietii sale: aceea ca. Magellan se pricepea de minune sataca. Nefiind nerabdator si nici vorbaret din fire, Perin-du-se sa atraga asupra-si atentia, izolat chiar in mijlocultumultului armatei, Magellan $i-a cercetat, adancitsingur gandurile, numai cu el insusi. Privind departe, inperspective vaste de timp si de spatiu, cumpänind in li-ni$te, calculand fiece posibilitate, Magellan nu s'a infatisatniciodata inaintea oamenilor cu un plan sau cu o hothrire,mai inainte de-a fi convins Ca ideea sa e in sfar$it coapta,bine chibzuita si cu neputintd de combatut.

$i de asth ath Magell\an isi exercitä minunat arta de atacea. Dupa acea jignitoare respingere suferith dln partearegelui Manoel, probabil cà altal ar fi parasit tam nnediat,oferindu-si serviciile unui alt suveran. Magellan ramaneinsa linistit inch' un an intreg in Portugalia Si nimeni nubanueste cu ce se indeletniceste dansul. Cel mult se observa

intrucat faptul acesta ar putea atrage cu deosebire a-tentia asupra unui vechiu navigator pe marile Indiilorca Magellan sta mult de vorba cu piloi $i capitani, si maicu seamd cu aceia care au strabatut inainte marile sudice.Despre ce vorbesc insd vanatorii cu mai multa placere,cleat despre vanatoare si ce preferd navigatorii sa vor-beasca intre ei, decat despre mare St nouile tari descoperite?

chiar faptul cä el cerceteaza la Tesoreria, la arhiva se-creth a regelui Manoel, toate hartile de coaste, portolane

registrele de loguri privitoare la ultimele expeditii spreBrazilia (pastrate acolo printre documentele cele mai se-crete), nu poate trezi totusi nicio banuiald; caci putea

studieze in atatea si atatea ore libere un caph an de

$1.

e

s

ga

§1

ad

www.dacoromanica.ro


corabie ra'mas Med slujbg, deck cartile si rapoartele despre%rile i mrile descoperite de curand?

Mai bdtätoare la ochi ar fi mai degraba, noua prietenieinjghebata intre Magellan i Ruy Faleiro. Cdci omul acesta,cu care se afld in relatii din ce in ce mai stranse, un in-telectual nervos, iute si suparkios, stäpanit de o vehement'a.suada, de o excesiva' constiinta" de sine, pasionat, inflacaratartagos din fire, pare ca se potriveste mai putin decAt

oricine cu navigatorul i soldatul acela taciturn, calm, re-zervat si de nepatruns. Dar insusirile acestor doi bärbati,care sunt va"zuti curand mereu nedesp6rtiti unul de altul.alc'atuesc tocmai prin contrastul lor desdvarsit, ca delaun pol la eelalalt o anumità armonie care, evident, nuputea fi decat de scurtà durata Pentru Magellan, pasiuneecea mai profund5 e aventura pe mare si cercetarea practi-di a lumii pam'antene; pentru Faleiro, pasiunea cea maree stiinta abstracta a geografiei si astronomiei. Ca pur tea-retician, ca un adevArat savant de cab.net care n'a pusvreodata piciorul pe o corable, care n'a p'aräsit niciodathPortugalia, Ruy Faleiro cunoaste cdile depdrtate ale ceru-lui i Ornantului numai prin calcule si härti, numai dincärti i tabele; in aceste sf ere abstracte, ca astrononicartograt el e considerat fara indoiala ca autoritatea ceamai inaltà. Nu stie sa Intindà o panzà de corabie, darnascocit un sistem propriu pentru calculul longitudinilorcare cuprind Ca o plasa intreg globul terestru; sistemul a-cesta _poate fi defectuos, dar avea sa aduca mai tarziumari servicii lui Magellan, hotäritoare chiar .pentru Intre-prinderea lui. El nu stie sa tie carma, dar harlile sale ma-rine, portolanele, astrolabele st alte. instrumente injghebatede dânsul, par sd fi fost cele mai bune mijloace de mien.tare nautica din epoca sa. Magellan, om cu desdvarsirepractic a carui universitate au lost numai aventurileràzboiul, si care stie din astronomie i geografie numai ceeace a aflat cu adevarat din propria-i experienta, adicd ceea

a

si

--

www.dacoromanica.ro

72 MAGELLAN

ce-a invatat in calatoriile sale si prin aceste calatoriipoate trage imense foloase dela un asemenea specialist.Tocmai pentruca sunt cu totul opusi in insusirile i inch-narile lor, acesti doi oameni se intregesc intr'un mod atatde extraordinar, atat de fericit cum se intampla intot-deauna cand darul de a combina se armonizeaza cu eelexperimental, Ideia cu acliunea, spiritul cu materia.

In éazut acesta deosebit, se adaoga insä si destinul co-mun al celor doi -oameni, supusi acelorasi vicisitudini decatre contemporanii bor. Acesti doi Portughezi extraordi-nari fiecare in alt sens constienti de valoarea lor, aufost adanc jigniti in demnitatea lor de catre stapanul tarnSi impiedecati sa-si realizeze pe deplin telurile vietii lor.De ani indelungati, Ruy Faleiro ravneste sa ocupe postulde astronom regal, $i Virg indoiala Ca nimeni nu putea aveape atunci in Portugalia o pretentie mai indreptatita. To-tuSi, dui:4 cum Magellan a indispus curtea prin tacuta samandrie, se pare ea $i Ruy Faleiro ar fi suparat-o prinfelul sau impulsiv, nervos, foarte sensibil la orice ofens&ri repede pornit la manie. Un smintit asa 11 numeau.prietenii sal care, ca a scape de el dandu-1 pe mana In-chiz4iei, au raspandit chiar .banuiala cä dansul ar fi inlegatura cu diavolul, ca se serveste in lucrarile sale deduhuri si forte supranaturale. Amandoi, Magellan si RuyFaleiro, se vad deci irnpresurati si respinsi in propria lortara de ura si neincredere; i aceasta apasare a neincrederii

urii din jurul lor, ii apropie pe Magellan si Faleiro in-teo strânsä conlucrare. Faleiro studiazd comunicdrileplanurile lui Magellan. El le dá o. armatura $tiintifica si.prin tabelele i calculele sale prerise, confirmd presupii-nerile pur intuitive ale lui Magellan. i cu cat teoreticianul

empiricul compara observatiile si constatarile br. caatfit mai pasionata e la urma hotarirea lor de a realiza im-preunä un anumit proiect, intr'o tovdraSie tot atat de strati-

ca i aceea in care 1-au chibzuit si dat forma de-

si.

s5 i-au

si

www.dacoromanica.ro


finitivl Si astfel cei doi oameni, al teoriei si al practicei,se obligà reciproc, prin jurArnânt solemn, sä pazeasca fat&de oricine secretul planului lor liana in clipa hotäritoare arealizarii i, la nevoie, sã duc5 la bun sfdrsit chiar fàrajutorul patriei lor, chiar irnpotriva propriei lorintreprindere care nu poate apartine numai unei singureMit ci intregii omeniri.

Acum insd a sosit momentul sg punem intrebarea: careeste de fapt planul acela misterios, pe care Magellan siFaIeiro II desb5teau in toat5 taina, ca niste conspiratcri, irumbra palatului regal din Lisabona? Ce elemente noui,,ne-maipomenite pânà atunci, cuprinde planul acesta? Ce-1 faceatal de pretios, Inca ei se leagd prin jurämânt sä p5strezecu toe-Ca strdsnicia secretul sail? Si ce este eta de primej-dios in proiectul acesta, incat ei 11 tin ascuns ca pe o arm5otrávit5? R5spunsul poate desam5gi la inceput; Caci planuLacesta nou nu este altul decdt chiar acela pe care Magellan

dibuise cand s'a reintors din India si pentru carecurajase Serrao prin scrisorile lui; e ideia de a ajunge lainsulele unde cresc din belsug pretioasele mirodenii, nu pe-calea din spre Rdsärit, ocolind Africa, asa cum fac Portu-ghezii, ci pornind spre Apus in jurul Americii, tot maideparte. In aparenta, planul acesta nu infátiseazd nimicnou in sine. Se.stie cã nici Columb nu pornise pentru a dee.coperi America (a carei existenta nu era Inca laànuit5 pe-atunci), ci pentru a ajunge in India; el insusi nu-si recu-noscuse niciodatd gresala i staruise panä la moarte in cre-dinta ca a debarcat intr'o provincie a Marelui Chan din,China. Si pe urmä, când lumea se convinse in sfarsit degresala lui, Spania nu se gdndi nicidecum s5 renunte lacalea spre India numai din cauza_ acestei descoperiri In-tamplAtoare. Caci prima bucurie fu in curand urmatä decumplitA desamdgire. Vestea pe care exaltatul Columa-se gràbise s'o rdspandeascd anume, ea' in San Do-

patril, o-

ii II. in-

g

si

www.dacoromanica.ro

74 MAGELLAN

aningo si Hispaniola aurul se gäseste in zdedminte bogateaproape de suprafata pämantului, s'a dovedit o simpld go-goritd. Nu s'a gdsit aur, nici mirodenii si nici mdcar flldeamegru", caci sthiAnogii Indios nu puteau fi intrebuintatI casclavi. Cdtd vreme tezaurele Incasilor n'au fost incd prd-date de Pizarro si minele de argint dela Potosi rfall fostpuse in exploatare, descoperirea Americii insemnase dinpunct de vedere comercial un esec; si de aceea, Castilianu-lui care venise acolo insetat de mirajul aurului, i-a fost

mult mai uSor sà ramdie apoi pe loc, sà colonizeze i sd ad-ministreze America, decdt sá porneascd in jurul continen-tului american, cat se poate mai repede, spre paradisul giu-vaerurilor si al mirodeniilor. Din ordinul suveranului spa-niol, s'au facut necontenite incercdri de a se ocoli cu cord-biile aceastd terra firma" de curand descoperitd, pentrua rdzbi inaintea Portughezilor la adevdratul tezaur al Ori-

entului, la insulele Moluce. Exceptiile urmau una dupdalta dar, in strdcluinta lor de a gdsi o cale maritima spremull doritele Indii, Spaniolii au a vut de suferit curând a--ceeasi desamdgire pe care au indurat-o inainte i Portu-,ghezii cu Africa. Cdci si acest nou continent, America, iis'a dovedit cu mull mai vast decdt presupuneau ei la ince,put. La Sud si la Nord. peste tot unde vroiau sa räzbatd cucordbiile spre Oceanul Indian, ei se loveau de bariera ne-intrerupth si de netrecut a uscatuitii. Peste tot le std in cale,ea o grindd lath, continentul acesta lung sf intins, obsta-colul" acesta numit America. Unul dupd altul, marii con-quistadori isi incearcd zadarnic norocul: sä gdseascd undevao trecdtoare, o strAmtoare intre cloud maxi, un paso", un,estrecho". Columb se abate spre Apus intr'a patra sa cd-Idtorie, pentru a se intoarce acasd prin India :0 se iz-beste de barierd. Expeditia la care ia parte Vespucci dibuie

ea in zadar de-a-lungui intregii coaste sud-amexicane,con proposito di andare e scoprire un isola verso Oriente.ehe si dice Me /ache" pentru a ajunge la Moluce, insu-

4i

www.dacoromanica.ro


lele cu mirodenii. Cortez, intr'a patra sa re!acion", raga-dueste in mod expres imparatului Carlos sa caute o treed-toare la istmul Panama. Cortereal si Cabot inainteaza insus, pa.na la marea pe care plutesc munti de ghiata, pentrua descoperi la Nord o cale de trecere pe cand Juan deSolis incearca acelasi lucru pe la Sud, pdtrunzand pringura fluviului La Plata in adancul continentului! Pretu-tindeni, la Nord, la Sud, in zonele Inghetate ca si in lati-tudinile tropicale, stdruie acelasi dig, aceleasi nesdrunci-nate metereze de parnant si de piaträ 5i iatd cä incepedispara nadejclea cà s'ar putea trece din oceanul Atlanticincelalalt ocean pe care Nunez de Balboa 1-a zdrit pentruintaia oara de pe Ina] timile istmului Panama. Cartografiiisi rectifica hartile, precizand ca America de Sud se intindepana la polul antarctic, fiind unita prin uscat cu regiunilegheturilor vesnice. Nenumarate corabii au naufragiat paniiacum in aceastd cautare zadarnicd si Spaniolli au si in-,ceput sa se irnpace cu gandul de a ramane definitiv des-partiti de tarile ti marde bogatului Ocean Indian, pentrucanicaieri nu e de gAsit mult ravnitul ,,paso", trecatoareacautata spre Apus cu attlta indarjità pasiune.

Si iata Ca, pe neasteptate, acest obscur capitan Magellanse ridica din anonimatul existentii sile 5i declara cu patosulsigurantei absolute : Exista o trecateare din oceanul Atlan-tic in Oceanul Pacific. 0 stiu. Cunosc locul unde se antDati-mi o fiota i và voiu arata calea de trecere, porninddela Rasarit spre Apus pentru a ocoli intreg parnantul."

* *

Ne aflam acurn in fata adevaratului secret al lui Magellan,care preocupa de veacuri pe savanti i psihologi. Precum amaratat mai sus, proiectul lui Magellan nu era nicidecumoriginal; in fond, el urmarea exact acelasi tel ca i Columb,Vespucci, Cortereal, Cortez si Cabot. Noutatea uluitoare apropunerii sale nu consta deci in propunerea in sine, ci insiguranta peremptorie cu care Magellan ii sustine afirma-

sA

*

www.dacoromanica.ro

76 MAGELLAN

poate ggsi o cale maritimg pe la Apus. Cad el nu:Tune dela inceput, cu modestie, ca i ceilalti: nAddjduescs5. ggsesc undeva un paso", p trecgtoare. Ci, el spune cu to-nul sigurantei nesdruncinate: voiu gäsi trecgtoarea! Cid*tiu, numai- eu stiu Ca existg o cale de trecere din Atlanticin Pacific i §tiu in care loc am s'o galsesc.

Cum poate insd Magellan sd stie dinainte aceasta eenigma uncle se aflä aceastd trecgtoare, zadarnic cgutatgde toti ceilalti navigatori? Niciodatg, in calgtoriile sale, nu s'aapropiat mgcar de coasta americana nici el insusi i nicitovarg*ul sgu Faleiro. Deci, dacg el sustine cu atAta ferimtateexistenta acestei trecgtori, atunci trebue sa fi aflat de exis-tenta i situatia ei geograficg numai dela vreun premerggtorcare vgzuse ipsis oculis aceastg trcgtoare. Dar dacg un alt

navigator o vgzuse inainte de Magellan, atunci ce situatieincurcatg! Magellan n'ar fi nicidecum gloriosul descope-ritor pe care il slgveste istoria, ci numai plagiatorul unei al-te realizgri, uzurpatorul unor merite strgine. Atunci treed-toarea Magellan ar purta pe nedrept numele Sgu, tot 'atAt denedrept ca si America, numitg astfel dupg Amerigo Vespuccicare nu este adevgratul ei descoperitor.

In aceastg intrebare e cuprinsg deci toed taina i, desle-gAnd-o, s'ar lamuri pe deplin istoria actiunii lui Ma-gellan. Prin cine sau pe ce cale acest obscur cgpitan portu-ghez a dobAndit o convingere atAt de sigurg de existentaunei trecgtori dela un ocean la celglalt, incgt el a putut pro_mite cg va Indepini ceea ce se credea pang acum cu nepu-tintg de realizat i anume, Ca va inconjura pamantul in-tr'o singurd calgtorie? Pe temeiul cgror informatii Magellanse eredea cu desavarsire sigur de izbAnda cauzei sale? Pri-ma indicatie in aceast5 privintg o datorgm lui Antonio Pi-gafetta, cel mai credincios insotitor i biograf al lui, care re-lateazd cà, chiar atunci cAnd intrarea ce duce in trecgtoa-rea aceea a si apgrut inaintea ochilor lor, niciun om dintoatg flota nu crezuse in posibilitatea unei asemenea cgide leggturg intre cele doug occana. Numai convingerea lut

Ua ea

vieii i

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN SE LTBEREAZA 77

Magellan nu avea de ce sä fie sdruncinatà in momentul ace-la, ca'ci el Wuse dinainte, cu preciziune, de existenta uneiasemenea cal ascunse i anume: gra tie unei h5rti a cele-brului cosmograf Martin Behaim, gdsità in arhiva secretil aregelui Portugaliei, pa care el o scotocise pe vremuri. Aceas-th comunicare a lui Pigafetta ar fi eu totul demnd de cre-

zare; Cad, pe de o parte, Martin Behaim fusese Inteadevárcartograf al curtii, servind in aceastä calitate pand la moar-tea sa (1507) pe regele Portugaliei; pe de altá parte, stim cgttaciturnul cercetAtor Magellan a inteles ce avea de fkut 51.

a tiut procure la timp perrnisul de intrare la aceastilarhivd secret5. Dar jocul devine tot mai pasionantacest Martin Behaim nu participase personal la niciuna dinexpeditiile transatlantice; la rândul s'au, si el trebue sä ficsapalat negreit dela alti navigatori *Urea uimitoare despreexistenta unei treatori. Si el trebue sà fi avut premergd-tori. Astfel, intrebarea merge mai departe: cine erau acestipremeratori, acegi necunoscuti marinari? Cine erau deciadevàratii descoperitori? Oare s fi inaintat inteadevär altecor5bii portugheze parfa la aceastä misterioasa trecsatoare dinAtlantic in Pacific, inainte de-a fi fost executate hartilegloburile acelea? Si lath cà niste documente incontestabileconfirm5 faptul c5, pe la inceputul secolului, mai multe ex-peditii (una din ele era insotitä de Vespucci) au cercetatcoastele Braziliei i poate chiar ale Argentinei; numai eletrebue s fi vazut trecätoarea.

Totwi, o notiä intrebare scormoneste §i mai adânc enigma;cat de departe au räzbit acele expeditii misterioase? Au co-borit de fapt pand la adevarata trecatoare, pand la aceeacare poartä azi numele lui Magellan? Pentru a cOncepeideia cä alti marinari ar fi tiut de acel paso" inca inaintede Magellan, multà vreme nu exista alt punct de sprijin decat comunicarea lui Pigafetta, precum i un globus" psastratpâng in zilele noastre, al lui Johann Schoener, care aratdl'amurit §i, ceea ce-i uimitor, inch' din anul 1515, deci cumult inainte de expeditia lui Magellan o cale de trecere

sa-4i

si

www.dacoromanica.ro

78 MAGELLAN

pe la sud (de bung seamä intr'un loc cu totul inexact). Darprin aceasta nu s'a rezolvat nicidecum chestiunea: dela eineau cgpätat Behaim i profesorul german informatia lor?Cgci in epoca aceea de descoperiri, fiecare natiune ii avea

interesele ei comerciale i veghea cu gelozie ca rezultatelefiecgrei expeditii sg rgmaie riguros tginuite. Registrele deloguri ale pilotilor, insemndrile cgpitanilor, hat-tile si porto-lanele erau pgstrate cu strgsnicie in tesoraria Lisabonei;prin edictul dela 13 Noembrie 1504, regele Manoel a inter-zis sub pedeapsd cu moartea sä se dea lamuriri asupra na-vigatiei dincolo de fluviul Congo, pentru ca strginii sg nupoatg trage foloase de pe urma descoperirior Portugaliei".Chestiunea prioritgtii pgrea cg a si devenit cu totul de pri-sos; si iatg, cà un document ggsit pe neasteptate cu mult maitgrziu, in alt secol, a limpezit sau pgrea sg limpezeascg che-stiunea: cut datorau Behaim si Schöner si in cele din urm5Magellan spunostintele lor geograf ice? Ceea ce s'a des( operanu era decgt o foaie volantg in limba germang, tipgritg pehgrtia cea mai proast i intitulatg Copia der Newen Zey-lung aus Presillg Landt" tfiind de-altfel cea dintgi gazetg,Zeytung", care poartg aceastai denumire); dar foaia aceas-ta se prezintg in mod vddit ca un raport pe care un oarecareagent de comert mantim 1-a adresat din Portugalia, pe lainceputul secolului al 16-lea, Welserilor, marilor angrosistidin Augsburg. Intr'o nemteasca ingrozitoare, se relateazd cdo corabie portughezg ar fi intalnit, cam pe la al patruzecileagrad de latitudine, un cabo, asa dar un cap corespunzdtorCapul Bunei Sperm* ; corabia ar fi )colit capul acesta,indäratul cgruia se adanceste dela Rdsgrit la Apus o trecg-toare largà, asemenea aceleia dela Gibraltar, si care ar ducespre marea cealaltg, astfel Ca ar fi usor lucru sä se ajungdpe ar eastg cale la insulele Moluce. Deci, raportul acesta a-firma lamurit ca cele doug oceane, Atlanticul Si Pacificul,ar comunica intre ele printfo trecatoare: quod erat de-monstrandum.

www.dacoromanica.ro


Prin aceasta, enigma pare in sfarsit deslegatä si Ma-gellan e definitiv dovedit ca plagiator, ca uzurpator 'al unddescoperiri anterioare. Cáci se intelege dela sine cd Magel-lan trebue sä fi cunoscut cel putin tot atAt de bine ca stacest agent anonim de comert si ca geograful din Augsburg,rezultatele acelei expeditii portugheze precedente; si tot me-ritul sgu istoric ar fi atunci limitat la faptul cd a stint slscoat5. la lumina' un secret bine pazit, fdcându-1 cunos-cut tuturora si transformându-1 prin energia sa intr'anadevar valabil pentru intreaga omenire. Iscusintä, promp-titudine, hotdrire de a se folosi fard sovgialà de succesuraltora acestea par sä fie, asa dar, tot secretul lui Ma-gellan.

Dar chestiunea nu se prezintà chiar asa. Sà cercethm maiadânc, sà ridicdm Inca un väl, ultimul, si taina se làmu-reste surprinz5tor. Caci ast5zi stim cu preciziune ceea ce nustia Magellan : marinarii care au luat parte la acea necu-noscutà expeditie portugheza, n'au ajuns niciodatà In realL.tate pana" la trecdtoarea Magellan; si cele relatate de dan..sii, pe care Magellan (cu aceeasi bunä credintà ca si Mar-tin Behaim s.i Johann Schoner) le-a acceptat ca nista in-formatii neindoelnice, au fost intemeiate in realitate pe aconfuzie, pe o neintelegere.'

Era la mijloc o grava gresa15. Insa lesne explicabilà. Cacice-au vazut pilotii aceia acolo, cam pe la al patruzecileagrad de latitudine? Aci e miezul intregii probleme! Ce re-lateaza de fapt martorii aceia oculari, in raportul din Ne-wen Zeytung"? Nunic aliceva, deck c navigatorii aceia arfi descoperit in apropierea celui de-al patruzecilea grad

de latitudine un sari de mare, un golf in care au pdtruns, plu-tind timp de doua zile farà sã ajunga la capatul sduea, Vara s5 fi easit inainte o ieire, ei au fost impini indä-rat, spre mare, de o furtuna. Prin urmare, ceea ce au va-rut ei inaintea lor nu era cleat intrarea unei cài navigabiledespre care au crezut dar au crezut numai ca ar fimult cautatul canal de legaturd cu Oceanul Pacific. Dar a-

www.dacoromanica.ro

80 MAGELLAN

devarata trecatoare aceasta o stim dupg expeditia lui Ma-gellan se afla aproape de al cincizeci si doilea grad de la-titudine. Ce puteau deci sa vada navigatorii aceia necunos,cuti, in apropierea celui de-al patruzecilea grad de latitu-dire? In aceastä privinta, presupunerea noastra e interne-lath. Mei cine a privit pentru intaia oara cu proprii saiochi imensele revarsari de ape, cine a contemplat cu uimireintinderea aceea vasta ca o mare, din locul unde flu viul La

Plata se varsa in ocean, numai acela intelege ca nu era oconfuzie intamplatoare, ci era chiar inevitabil sa se con-

funde cu un golf aceasta gigantica gura a unui fluviu: es-tuarul a fost luat drept o mare adevarata. Navigatorii aceianecunoscuti n'au vazut niciodata in Europa un fluviu de di-mensiuni atat de uriase; nimic nu era mai firesc, la prive-listea acestei intinderi de ape, pe care ochiul n'o putea cu-prinde toath, ca ei s. triumfe prea pripit si sa-si spuna caaceasta trebue sa fie mult cautata cale navigabila care lea-

un ocean de ceiglalt. Ca pilotii la care se refera ,,NeweZeytung" au confundat inteadevar uriasul fluviu cu ostramtoare, in aceasta privinta härtile executate dupd de-

lor ne dau cea mal buna dovada. Camdaca dânii, piboii aceia necunoscuti ar fi gdsit a-fard de fluviul La Plata (navigand mult mai departe,spre Sud) i adeväratul pak)", adevarata trecatoare care

poarta azi numele de Magellan, atunci ei ar fi trebuit sa in-semneze in portolanul lor si La Plata iar Schdner ar fi in-dicat si el pe globul sau fluviul acesta, cel mai gigantic dintoate fluville parnantului. lath insa. Ca atat pe globul lui

Schauer cat si pe celelalte hdrti care ne sunt cunoscute, nueste indicat fluviul La Plata! Ci, in locul sau e indicat unpaso", stramtoarea aceea legendara exact la acelasigrad de latitudine. Astfel, chestiunea este pe deplin lamu-rita. Girantii dela Newen Zeytung" s'au inselat, fiind ab-solut de buna credintä. Ei au cazut victime unei con-fuzii frapante i explicabile. Magellan a procedat i el cu

claratiile

www.dacoromanica.ro


.aceiasi bung credinta : el n'a fost nicidecum necinstit candsustinuse ca are inforrnatii autentice despre existenta unuipaso". Fusese numai inselat si el prin auto-amagirea al-tore, cand Pe temeiul acestor harti i rapoarte el con-cepu maretul sau plan de-a ocoli intreg pamantul. 0 gre-

crezuta cu toata onestitatea o gresala preluata §1acceptata cu bunà credintd aceasta era la urma urmelor se-.cretul lui Magellan.

Sã nu dispretuim insa gresala! Intotdeauna, chiar din.gresala cea mai nebuneasca, din eroarea cea mai grava sepoate ivi adevärul cel mai inalt, clack' ea e atinsa de unspirit genial, daca ea e calauzita in aparenta de intamplare.Cu sutele si cu mile se numara inventiile importante, de-terminate in fiecare domeniu al stiintei de ipoteze false.Columb rear fi cutezat niciodata sa se avante pe valurdeimensului ocean, far& acea harta a lui Toscanelli care a cal-culat absolut gresit circomferinta pamantului, dandu-i astfeliluzia ca ar putea debarca in timpul cel mai scurt pe coastarasariteand a Indiei. Magellan n'ar fi putut convinge nicio-data pe un monarh incredinteze o flotd, daca n'ar fi cre-zut cu o siguranta eta de neclintita in harta aceea inexact& a

lui Behaim si in relatarile fanteziste ale pilotilor portughezi.Numai pentrucd a crezut ca cunoaste un secret, Magellan

putut sà deslege cea mai mare enigma geografica a tim-pului säu. Numai pentruca devotat cu tot sufletul uneiitiizij trecatoare, el a descoperit un adevar nepieritor.

sa-i

as'a

--

salg,

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA UNEI IDEI

20 Octombrie 1517 22 Martie 1518

Magellan se aflà acum in fate unei hothriri pline de räs-pundere. El are un plan : niciun alt marinar din vrernea a.ceea nu poart5 in inima sa un plan &tat de incleasnet ca allui; si el mai are (sau crede cä posedd) siguranta cä, gratieinformatiilor sale deosebite, planul acesta trebue sa-1 ducgneapgrat la tel. Dar cum sa" realizeze o intreprindere atfilde costisitoare i riscata"? A fost respins de propriul sa'u re-ge j nici nu poate nticitijdui vreun sprijin din partea arma .torilor portughezi cu care se and in relatii amicale: cäci a.cestia nu vor cuteza sä incredinteze comanda unui om ca."-zut In disgratia curtii. Astfel, nu-i edmâne deeat o cale:se adreseze Spaniei. Acolo i numai acolo, Magellan poateinkläjdui sA fie sprijinit; numai la curtea aceasta persoana sapoate fi pretuità, Cad el aduce cu dânsul nu numai informa-tii culese la tesoraria din Lisabona, ci mai oferd Spaniei ce-va care nu e mai putin important pentru intreprinderea plä-nuitä: justificarea moralA a unei cauze. Tovar5sul sat' Faleiroa calculat tot atat de fals Pe cat de gresit era informatMagellan cä insulele cu mirodenii trebue sä fie situatedincolo de zona de stApAnire acordatà Portugaliei de cätrepapa, prin cunoscutul tratat de impartire ; ele se aflä In T.onacuvenitä Spaniei i sunt prin urmare proprietatea Coroanelspaniole, nu a celei portugheze. Acest mic cäpitan portugheaoferä lui Carlos I, ca zestre cu adetearat Impgräteasca, insu-

sa

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA UNEI IDEI 83

lele cele mai bogate din lame i calea cea mai scurtà pandla ele. Numai la curtea spaniolä, el poate nadajdui sa fieocrotit i incurajat, Numai acolo i§i poate realize ideia sa,ielul suprem al vietii sale, ing cu pretul celor mai cumpli-te suferinti. Cad &ea' Magellan se indreaptä acurn spre Spa-nia, el §tie cã va trebui sa." se despoaie de numele sdu cava-leresc, de numele sdu portughez: Magelhaes, aoa cum si-arjupui propria-i piele; §tie cã va fi proscris de regele sau

pentru concetätenii sãi, va trece timp de veacuri dreptun tradator, un transfug desonorat un traidor", un tram..fuga". De fent, e cu totul nepotrivit sa se compare exilulvoluntar al ,lui Magellan lepadarea lui de cefatenia por-tughezd i trecerea lui desna'cläjduitä in serviciul unei taristräine cu felul cum a procedat Columb, un Cabot, unCadamosto sau un Vespucci. Cdai Magellan nu numai cg-sipardseste patria, ci aceasta nu trebue trecut sub tacereel o pggubeste prin aceea ea' ofef'd celui mai gelos rival alregelui sari insulele Moluce, pe care le stie in posesiuneacompatriotilor sai; i ceea ce face el e mai mult decal teme-rar: actiunea sa e cu degvArsire anti-patriotica, prin aceeaCa trece peste granitä secrete nautice pe care le-a pututdobândi numai gratie ImprejurArii Ca i s'a permis accesulla tresoraria din Lisabona. Ca s'a. ne explicam. In limbajcontemporan, Magellan in calitatea sa de gentilom por-tughez g de fost capitan in marina portugheza" n'a sä-vârçit delict mai mic cleat acela de care s'ar face azivinovat un ofiter care ar procura unui Stat vecin si rivalhärti secrete ale Statului-Major i planuri de mobilizare. Siceea ce mai da o oarecare mdretie purtarii sale condamna_bile, e numai faptul cà dânsul nu s'a furisat peste granita,fricos g la ca un contrabandist, ci a trecut fatis de pa,rteainamicului, cu viziera ridicatä, constient de hula si de toatederdimifirile ce-I asteptau.

Dar omul creator e subordonat unei alto legi, mult supe-rioare simplei legi nationale. Adevirata patrie a aceluia caretrebue sä creeze ceva, care are de realizat o descoperire sau

sica,

un

www.dacoromanica.ro

84 MAGELLAN

o actiune ce inlesneste progresul intregii omeniri, nu maieste tare sa, ci insasi opera sa. El se va simti la urma fa's-punzator numai feta de o singurd instanta: feta de misiu..nea sa innascuta; mult mai degraba Ii va fi ingdduit sa ne-socoteasca interesele vremelnice ale Statului, decal aceaindatorire launtrica ce i-au impus-o destinul sãu exceptio-nal si darui deosebit cu care era Inzestrat. Dupa ce si-aservit cu fidelitate patria timp de ani indelungatir Magel_ian si-a recunoscut misiunea cand a ajuns la mijlocul vietiisale. Deoarece patria i-a refuzat ajutorul pentru a-si realizemisiunea, el a fost nevoit sd se refugleze in ideia safeed dintr'insa noua sa patrie. El li distruge cu hotarirehumele temporar si onoarea-sa de cetatean al unei tari, ben-tru a renaste in propria sa ideie, contopindu-se i inaltan-du-se cu ea in aureola unei fapte nepieritoare.

* *

Pentru Magellan, vremea asteptarii, a rabdarii si a pla_nuirii a trecut. In toamna anului 1517, hotarirea sa teme-rara se schimba in actiune. Lasand deocamdata in Portu-galia pe tovarasul sax prea_ putin curajos, pe Faleiro, Ma-gellan trece Rubiconul vietii sale : granite spaniola. La 20Octombrie 1517, el ajunge la Sevilla impreund cu sclavulsau Enrique, care_l insoteste de ani de zile ca o umbra. Inacest moment al istoriei, Sevilla nu este intr'adevar rese-dinta noului rege al Spaniei, Carlos I, pe care il rumimCarol Quintul, stapanul celor doua lumi. Acest monarh invarsta de optsprezece ani abia sosise din Flandra la San-tander si se afla in drum spre Valladolid, unde se va in-stela la curte pe la mijlocul lui .Noembrie. Magellan trebuesa astepte : i nicaieri poate petrece mai bine timpuldecat la Sevilla. Cad portul acesta este pragul spre Indiacea noud ; dela malurile Guadalquivirului se desprind celemai multe corabii, care se indreaptd spre Apus siatat de mare e afluenta negutatorilor, a capitanior, amisitilor, incat regele a fondat acolo propla sa casa de co-mert, celebra Casa de Contratecton, numità i casa inniand,

sA

nu..i

*

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA IINEI IDEI 85

Domus indica" sau Casa del Oceano". In aceasta cas.51 suntadunate i pgstrate toate dosarele, toate actele, informatiile

rapoartele tuturor navigatorilor i comerciantilor. (Habetrex in ea urbe ad oceana tantum negotia domum erectamad guam euntes, redeuntesque visitores confluunt). Casaindiana este totodatz; o bursä de mArfuri si o agentie denavigatie; ar putea fi numita mult mai bine Camera mari-tim'a de comert, un oficiu de informatie si de consfatuire,unde oamenii de afaceri care finanteaz5 expeditiile i, pede altà parte, capitanii care vor sä le conduc5, se intelegintre ei, fiMd controlati de autoritati. In orice caz, acel careintentioneazg s'a lanseze o noud intreprindere sub pavilionulspaniol, trebue sa se prezinte mai intai la Casa de Contra-tacion, pentru a Capata acolo incuviintarea sau sprijinulnecesar.

Nimic nu dovedeste mai bine ca aceastà imprejurare, ex-traordinara discretie a lui Magellan, darul säu de a nu de-pasi rezerva ce si-a impus-o, geniul deosebit cu care era in-zestrat acel de a putea sà Mcà si s astepte. Magellan nuse pripeste st intreprinda acurn demersul acesta necesar.El nu se pierde niciodatà in norii inchipuirii: nu e un opti-mist confuz, nu se amagete singur diir simpld vanitate.Magellan si-a cAntilrit totdeauna dinainte ,ansele sale; cal-culator exact, psiholog si realist, el nu s'a decis niciodatäcu usurintd. tie c poate intra in Casa de Contratacion abiadupà ce alte maini Ii vor fi inlesnit intrarea. Cáci cine-1cunoaste aci ? ,Faptul ciA a cutreerat timp de Sapte aniOrientul, Ca' a luptat sub ordinele lui Almeida si Altniquer-que, nu inseamnA mare lucru inirùn ores in ale cdruicArciumi i taverne misung atâtia aventurados §i despera-des abia debarcati de pe navele lor si uncle mai trdiesccApitanil care au navigat pe vremea lui Columb, a lui Cor_tereal si Cabot. Deasemenea, e prea putin recomandabilpentru el faptul ca vine din Portugalia i cà regele ski n'avrut sã intreprinda nimic cu dânsul; el e un emigrant echiar un dezertor in sensul cel mai riguros al cuv4ntului.

:

ai

5

www.dacoromanica.ro

86 MAGELLAN

Nu, Casa de Contratacion nu-i va acorda nicio incredere;pentru dansa, el e un necunoscut, un anonim, un fuoroscito.De aceea, el nici nu se gandeste la inceput sa treacd pragulei. Are destula experlenta pentru a Sti ce trebue sa facdintr'un asemenea caz. Ca orice om plin de proiecte si pro-puneri, el trebue sa-si creeze legaturi", sa-si procure re-comandatii"; trebue sa aiba intai proptele; bani sau putere,inainte de a incepe sà trateze cu rnagnatii Banului si alPuteril.

Se pare ca mult chibzuitul Magellan a avLit grija sa-sipregateasca Inca din Portugalia una din aceste legaturiindispensabile. In orice caz, el e primit indata cu toatdcordialitatea In casa lui Diego Barbosa, care a renuntat O. ella cetatenia portugheza, de multa vreme caci e de 14 aniIn serviciul Statului spaniol, ocupand funcna importantlde a/cade al Arsenalului. Foarte stimat in ta orasul, cava_lo al ordinului Santiago, proaspatul expatriat vede inteinsulpe omul cel mai potrivit care ar putea garanta pentru el.Dupa anumite indicatii, unii membri ai familiilor Barbosasi Magellan ar fi fost rude de sange; dar ceea ce-i leagadin, prirnele momente pe acesti doi oarbati; mult mai stransdecat o oarecare inrudire departatd, e faptul ca insui DiegoBarbosa caldtorise spre India cu multi ani inainte de Ma-gellan. Dela dansul a mostenit fiul sau, Duarte Barbosa,pasiunea aventurilor. Si acesta a strabatut in lung si latmarea indiana, cea persana i cea malaeza si a scris chiaro carte de calatorii, foarte apreciata pe vremea aceea: Olivro de Duarte Barbosa". Acesti trei oameni se impriete-nese repede. Cad daca si astazi ofiterii sau soldatii colo_niali, care au luptat in timpul razboiului In acelasi sectoral frontului, alcatuiesc pentru toata viata un fel de corpo-ratie Inchisa, cat de strans legati trebue sa se fi simtitin vremea aceea cei cativa zeci de veterani ai marii, cares'au inapoiat ca prin minune acasa, din toate acele cald-torii i primejdii in care au pierit atatia camarazi de-ai Ion!Barbosa invita cu toata ospitalitatea pe Magellan sa locu-

www.dacoromanica.ro


tasca in casa sa; nu trece mult, i fikei sale Barbara liplace barbatul acesta energic, de treizeci i apte de ani,care impune respect prin meritele sale. Inca inainte desfarsitul anului, Magellan se poate numi ginere al alca-delui" 0 in aceasta calitate, el dobande§te in Sevilla o si-tuatie din cele mai bune. Expatriatul din Portugalia s'a Ill-cetätenit in Spania. De acum inainte, el nu mai e conside-rat ca un simplu transfug ci ca vecino de Sevilla", calocalnic al Sevillei: se simte acolo ea la el acasä. Pe deplinacreclitat prin prietenia i prin apropiata sa inrudire cuBarbosa, acoperit 0 de zestrea sotiei sale care se ureala 600.000 de maravedis el poate trece acum Vara §ovairepragul celebrei Casa de Contratacion.

Despre convorbirile pe care le-a avut acolo i despre ri-mirea ce-a ggsit-o, lipsesc orice relatari vrednice de cre-

zare. Nu stim cat a destainuit Magellan din proiectul sau,Inaintea acelei comisiuni; (tim ca el se legase prin jura- -mant, fata de Ruy Faleiro, sa pastreze secretul) ; si pronabil

,ca numai printr'o grosoland analogie cu Columb s'a nasco-dt povestea ea comisiunea ar fi respins cu bruscheta pro-punerile sale sau chiar cà 1-ar fi luat in ras. Ceea ce esteinsa sigur, e numai aceasta: Casa de Contratacion nu vroiasau nu putea sa se angajeze pe riscul i raspunderea eiproprie in intreprinderea acestui necunoscut. SpecIalitiltrebue sa fie neincrezatori, prin insusi caracterul lor pro-fesional, faVa* de orice initiativa extraordinard; astfeI. side asta data una din cele mai hotaritoare realizari din is-toria omenirii nu s'a implinit gratie sprijinului functiona-rilor competenti, ci fara ei i impotriva lor.

*cea

*Casa Indiana, instanta mai importanta, n'a acordat

niciun ajutor lui Magellan. Nu i s'a deeschis nici prima uAdin nenumgratele u.j care due la camera de audientä a re-gelui. Trebue sa fi fost o zi rea pentru Magellan. Zadar-nica e calatoria, zadarnice stint recomandatiile, toate cal-4culele i combinatille pe care le-a expus, zadarnici e else..

e

www.dacoromanica.ro

88 MAGELLAN

yenta j pasiunea care il domina, probabil, cu toata adancasa vointa de a-si stapani sentirnentele: toate argumen-tele sale n'au putut decide pe cei trei barbati, pe cei trelspecialisti ai comisiunii sã cerceteze cu deplina incredere

proiectul sau.Dar, se intamplä adeseori in razboiu ca un general sa se

creada invins : el se hotaraste sa se retraga, se pregatestesa paraseasca mai repede campul de Wane si iata casoseste un curier, trimis parca din cer, care vesteste seraficcA inamicul s'a retras, lasandu_l stapan pe campul de luptaSi cedaridu-i astfel victoria ! E de ajuns un minut, un sin-gur minut mai mult si cumpana se ridica din adanculintunecat spre fericirii. Un asemenea minut IItraieste pentru intaia oara Magellan, -acum, cand primestepe neasteptate instiintarea c unul din cei trei membri aicomisiunii (care, precum credea el, 1-a ascultat cu atata readispozitie, respingandu-i nroiectul) ar fi fost, el personal,impresionat in mod deosebit de planul sau. Juan de Aranda,factorul", girantul Casei de Contratacion, ar dori foartemult sa fie informat mai de aproape, in particular, despreacest plan extrem de -interesant si care, precum crede el,deschide chiar.bogate perspective : Magellan-Var putea

pune in legaturd cu dansul.Ceea ce apare fericitului Magellan ca o vointa cereasca,

este in realitate o chestiune legatd de interese cat se poatede pamanteti. Ca j tuturor imparatilor si regilor, capita-nior si negrilor din vremea sa, lui Juan de Arandanu-i stà la inima problema descoperirii noilor continenterumai pentru a ferici intreaga omenire (precum ne-o infa_tiseaza atat t niscator cartile de istorie din tinereteanoastra). Aranda nu devine ocrotitorul acestui plan dintr'unnobil sentiment sau dintr'un entuziasm curat, desinteresat;dimpotriva: girantul Casei de Contratacion, ca om de afa-ceri priceput, adulmeca o bund afacere in propunerea luiMagellan. Ceva trebue sa-i fi impus acestui cunoscator ru_tinat: fie expunerea clara, documentata, fie atitudinea si-

Initimile

a

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA tJNEL IDEI

gura, barbateasca a acestui capitan portughez necunoscut,fie convingerea intirna care se resfrange in mod vadit pechipul acestui om. In orice caz, el simte poate cu jude-cata sa, poate numai instinctiv ca indaratul acelui planmaret exista posibilitatea unei afaceri grandioase. Faptulca., in calitatea sa oficial5, ca functionar imputernicit derege, el a respins propunerea lui Magellan pe motivul

n'ar fi rentabilà, nu_l impiedeca deci pe Aranda sa se in-tereseze, ea simplu particular, de afacerea in sine" cumse spune in jargontl negustoresc s'o finanteze sau sa-siasigure cel putin un provizion, ca mijlocitor la finantareaafacerii. Fara indoialä, acest- mod de a proc.eda: sa respingdun proiect ca slujbas al curtii, ca sfetnic al coroanei, si saurmaresti pe sub /liana acelasi proiect in calitate de simpluparticular nu poate fi prea onorabil, prea corect. Defapt, si Casa de Contratacion a facut mai tarziu proces luiJuan de Aranda din cauza participarii sale financiare.

Magellan insa, care s'a ars odata, ar proceda ca un neroddacd ar 15sa sa se strecoare vreun scrupul moral in ce pri-I,este persoana sa. Trebue sa feed acum totul pentru cauzasa; in aceasta situatie critica probabil cd el incredinteazalui Juan de Ai anda mai mult decat putea destainui despresecretul" comun, potrivit cuvantului dat tovarkului sauRuy Faleiro. Epre bucuria sa, Aranda se arata pe deplinctigat de ideia intreprinderii. Desigur c5, inainte de apune 'in joc influenta sa si investi banii in aceastaafacere riscata cu un om care-i este cu desavanire necu-noscut, el face ceea ce orice financiar cii experienta ar face

astazi in aceeasi situatie: ci cere mai intai informatii dinPortugalia despre Magellan si Faleiro; vrea sa stie in ceingsura le poate acorda incredere. Iar persoana de increderela care se adreseaza in taind, nu este altul cleat Christoforde Haro, care finantase pe vremuri primele expeditii spreSudul Braziliet j posed5 cele mai intinse cunostinte asuprastarior de lucruri si a oamenilor din tara sa. Norocul IIajuta j de astä data; cacj informatiile sosite sunt excelente

89

at

a-si

fi

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN

Magellan e un marinar incercat, cu mult5 experient5; Fa-leiro e apreciat ca un cartograf de seam5.

Astfel, j ultirna stanca primejdioasa a fost ocolita. Din1)ra aceasta, girantul Casei Indiene, al carui cuvant are lacurte o insemndtate decisivg in chestiunile nautice, este ho-f5rit sã conduca afacerile lui Magellan i, prin aceasta,aranjeze bine propriile sale interese. Tovaräsia iniiaJdintre Magellan si Faleiro a sporit acum cu un al treileaparticipant; in acest trifolium", Magellan aduce experienta sa practick Faleiro cunostintele sale teoretice i Juande Aranda relatiile sale: toate acestea alcatuesc capitalul debaz5 al intreprinderii. Din momentul cand ideea lui Magel-lan se impacd cu propria sa inee, adicd: de cand ea a deve-nit o afacere", Aranda nu mai lash' sag scape nicio posi-bilitate. Fära z5bavk el adreseazd o scrisoare mai lunglcatre cancelarul de Stat al Castiliei, in care scoate in evi-dentà importanta intreprinderii i recomanda pe Magellanca pe un om care ar putea aduce mari servicii InitimilSale". El instiinteaz5 apoi pe ceilali consiieri de Stat, asi-gurand astfel lui Magellan audienta la palat. Mai mult Inca:zelosua misit se declarà gata nu numai sd-1 insoteasca per-sonal pe Magellan la Valladolid, dar Ii i avanseaza din pro-prii si bani cheltuelile cal5.toriei si ale sederii lui acolo.Peste noapte, vantul neprielnic al soartei s'a abatut dincalea sa. Magellan ii vede intrecute cele mai indraznetesperante. In rAstimp de o lun5, el a dobandit in Spaniamai mult decat in zece ani de serviciu devotat in patria sa.Si. acum, cand usile palatului regal ii stau deschise inain-te-i, el scrie lui Faleiro sa vie mai repede i fara nicio grija

la Sevilla: totul merge de minune.

* *S'ar putea crede ea vrednicul astrolog va saluta cu en-

tuziasm surprinzatorul progres al negocierilor i va imbrátisacu recunostinta pe tovarasul säu. Dar in via ta lui Magellan

viitorul va mentine necurmat ritmul acesta Inteo succe-:siune plina de talc nu exista nicio zi senina fa'rä furtunk

sA-si

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA LlIVEI IDEI 91

Numai prin faptul ca Ruy Faleiro s'a pomenit pus pe aldoilea plan in urrna initiativei reusite a lui Magellan, paresa fi indarjit un caracter atat de dificil, coleric i suscep-tibil. Dar indignarea acestui cititor in stele, extrem de ne_stiutor in ce priveste lucrurile pamantesti, izbucneste, teri-bird, cand el a fla ca Aranda n'a preluat din pura dragostede oameni sarcina de a-i introduce la rege, ci pretinde oparticipare reala la beneficiul viitor.

S'a ajuns astfel la scene violente. Faleiro acuza pe Ma-gellan ca La calcat cuvantul 4i a tradat unui al treilea to-y arks secretul", Vara consimcamantul sail In isterica-i ma-tale, el refuz:1 sà plece impreuna cu Aranda la curtea delaValladolid, cu toate ca Aranda le-a i avansat cheltuelile deealatorie. Prin incapatanarea prosteasca a lui Faleiro, in_treprinderea pare de pe'acum serios amenintata i iata caAranda primeste pe newleptate de la ctirte vestea fericitacà s'a incuviintat audienta la rege. Acum incep niste trata-tive agitate, care dureaza doua zile mai bine spus: oharä negustoreasca in jurul comisionului" si abia inultimul moment, putin inainte de-a ajunge in fata portiondela Valladolid, cei trei tovarasi cad in sfarsit la invoiala.Inainte de a se fi inceput cu adevarat vandtoarea, pieleaursului e impartita cinstit intre cei trei. Pentru serviciile dernisit, i se asigurd lui Aranda o optime; i cu aceastä optimedin viitorul castig (din care nici Aranda, si nici Magellan

Faleiro nu aveau sa vada vreodata macar o letcaie), ser-viciile acestui barbat inteligent i energic nu sunt intr'ade_var rasplatite cu generozitate. El cunoaste situatta si se pri-cepe cum s'o stapaneasca: inainte de a castiga pe regele In-SUi (care e Inca lipsit de experienta, cad s'a pomenit la ovarstä atat de tax-1'6ra in fata imensei sale puteri), trebueciistigat consiliul de coroana al regelui.

Acest consiliu de coroang pare sa. fie la inceput eau dis-pus fata de planul lui Magellan. Cad trei din cei patruinembri ai sài sunt Olandezi: cardinalul Adrien din Utrecht,prietenul lui Erasmus si viitorul papa, apoi bätranul edu-

ii

www.dacoromanica.ro

92 MAGELLAN

cator al monarhului, Guillaume de, Croix, si cancelarul deStat, Sauvage. Privirea lor e 1.ndreptatà mai mult spre Ger-mania, unde regele spaniol Carlos avea sa primeasc5 in cu-rand coroana imp5r5teasc5 si casa de Habsburg aveadevin6 astfel st5pAna lumii. Pentru acesti aristocrati feu-dali sau umanisti bibliofili, prolectul unei expeditii pesteocean, ale cArei avantagii pbsibile ar putea fi dobanditeexclusiv in favoarea Spaniei, e departe de telul urmdrit dedânsii. Pe de altd parte, singurul Spaniol din consiliul decoroand i totodata singurul om care, in calitate de protec-tor al Casei de Contratacion, posedd in chestiunile de navi-gatie cunostinte de specialitate neapArat necesare, esteprintr'o funest5 intamplare celebrul cardinal Fonseca,episcopul din Burgos. Faima acestuia e mai mult rea cleatbunA, si de hun5 searn5 ea Magellan trebue s'a fi tresarit despairn5 când Aranda i-a pomenit pentru Intaia oara decardinalul Fonseca: fiecare navigator stie cà Columnn'avusese, cat timp a trait, un potrivnic mai inversunatdecAt acest cardinal realist si mercantil, care se opune cucea rnai aprig5 neineredere oricärui plan fantastic". Ins5'Magellan nu are nimic de pierdut; el are numai de castigat:cu inima fermä f cu fruntea sus, el se ingtiseaza inainteaconsihului de coroana, pentru ap5ra ideia i a-si im-pune misiunea pe care se simte chemat s'o infaptuiasc5.

* *Ce s'a intdmplat in acea sedint5 hotäritoare ? In aceast5

privintg avem diferite rapoarte care, tocmai prin diversi-tatea lor, nu sunt demne de crezare. Numai aceasta e sigur:cá ceva din atitudinea i din expunerea acestui barbat van-jos si ars de soare, trebue s fi facut impresie chiar dinprimul moment. Sfetnicii regelui \lad imediat cà acestpitan portughez nu e unul dintre acei numerosi oameni In-chipuiti i fanfaroni care, de and cu succesul lui Columb,dau busna la curtea spaniol5. cu tot felul de planuri. Cdpi-tanul acesta a navigat intr'adevdr pe marile Rds5ritu1ui,ajungând mai departe decat oricare când poves-

sä

Ca-

alt41;

a-si

*

www.dacoromanica.ro


teste despre insulele cu mirodenii, despre situatia lor geo-graficd, despre conditiile lor climaterice. i nemdsurata lorbogatie, informatiile sale se dovedesc gratie cuno:tinteicu Varthema i prieteniei cu -Serrao mai vrednice decrezare decat toate arhivele Spaniei. Dar Magellan n'a ju-cat Inca atu-ul decisiv. Face semn sclavului sdu Enrique,pe care adusese din Malacca, sd se apropie. Cu vaditiluimire, sfetnicii regelui privesc la Malaezul acela svelt, ar..monios, cu articulatii fine : n'au vdzut niciodatd pând atunciun bdrbat de rasa aceasta. Se spune cd Magellan ar fi in-trodus acolo si o sclavd din Sumatra si ea vorbesteciripeste intr'o limbd neinteleasd, de pared' un colibri cupene impestritate ar fi apärut pe neasteptate in sala de au-dientd a regelui, bdtand voios din aripi. i1 la sfdrsit, camdrturie mai convingdtoare decat toate celelalte, Magellanciteste din scrisorile prietenului sdu FrancisLo Serrao, noulMare-Vizir. al insulei Ternate, si care sustine cd acolo seafla o tard mai mare si mai bogata decal lumea descope_rita de Vasco da Gama".

Abia acum, dupä ce a trezit interesul marilor seniori.Magellan incepe cu deductiile si cererile sale. Precumdovedit el insusi, pretioasele insule cu mirodenii, a cdrorboatie nici nu poate fi calculata, sunt situate la rdsdrit deIndia atat de departe, incdt .ar fi de prisos sd se strd-duiascd sa ajungd pând la ele pe calea cea lungd din sprerasdrit, cum fac Portughezii, ale caror corabii trebue sdocoleasca mai intai Africa pe la Sud i sà inainteze apoiprin Oceanul Indian si pe urmä prin Marea Sondei. Cdläto-ria ar fi mult mai sigurg pe la Apus, i aceasta ar fi chiardirectia indicath Spaniolilor de Prea Sfântul Párinte. Eadevdrat cà de-a-curmezisul acestui drum se and', ca o ha-rierä continentul de curand descoperit, America dar e cutotul fals sd se sustind cd ea nu poate fi ocolità cu corabiile

pe la Sud. El insa, Magellan, are informatii sigure cä existäpe acolo o trecAtoare, un paso", un estrecho" si seobliga sa pung acest secret" al Sau ,i al lui Ruy Faleiro

b

gig

si

www.dacoromanica.ro

94 MAGELLAN

serviciul Coroanei spaniole, in cazul când i se pune la,dispozitie o flotà. Numai pe calea aceasta Spania ar puteas'o ia lnaintea Potrughezilor care i§i Intind ner5bdatorimâinhle spre acest tezaur al lumii, i aci Magellan face o.plecdciune in fata tandrului subtirel si Ina lt, cu fata palidaqi cu buza de jos proeminent5, caracteristicg HabsburgilorMajestatea Sa, regele, care e de pe acum unul din cei maiputernici monarhi ai timpului, ar deveni totodat5, prin posesiunea acelui tezaur, si unul din cei mai bogati suveraniai lumii.

Dar, adaogI Magellan cu iscusintà, poate c5 MajestateaSa si-ar face oarecare scrupule Ca, prin expeditia aceastaspre insulele Moluce, ar interveni in zona de stapanireacordata Portughezilor de Sanctitatea sa Papa, când apärtit parnantul intre cele doug tan. Grija aceasta poarefi l'asatá la o parte. Gratie cunostintelor sale exacte, pre-cum si calculelor lui Ruy Faleiro, el, Magellan, ar putea s5arate i sà dovedeasca, farà urma de indoiala, cä insuleleacelea Vine le comori se af15 situate in cuprinsul zonet.acordate Spaniei de Sanctitatea sa Papa. Ar fi deci o gre-seala din partea Spaniei dacd cu tot privilegiul ei incontestabil ar astepta pang ce Portughezii ear statornici inregiunea aceea care se afla sub suveranitatea spaniola.

Magellan se opreste. Acum, când expunerea trece delapartea practica la cea teoretica si trebue s'a se aduck coajutorul hartilor i meridianelor, dovada c5 acele isles de laespeceria sunt proprietatea Coroanei spaniole, Magellan sed'a la o parte si lasä tovarului säu Ruy Faleiro sarcina argu-mental-1i cosmografice Ruy Faleiro aduce in salà un mareglob terestru. Pe temeiul thmonstratiei sale, se poate constatalämurit cä insulele cu mirodenii se aflà pe cealalta emisfera,dincolo de linia despArtitoare indicatä de Papa 0 prin ur-mare in zona suveranitatii spaniole. In acelasi timp, Faleiro,traseaz5 Cu degetul calea pe care intentioneaz5 s'o urmezeImpreund cu Magellan. Ce-i drept, toate aceste calcule delongitudint 1 latitudini ale lui Ruy Faleiro s'au dovedik

in

-

lin_

i

www.dacoromanica.ro

REALIZAREA TJNEI . IDEI 95

mai tarziu cu desavarsire fanteziste, cad acest geograf decabinet nu banueste rxici cu aproximatie imensitatea oceanu-lui Pacific care n'a fost Inca descoperit si strabatut pana a-tunci. Douazeci de ani mai thrziu se va constata deaseme--nee ca Si toate deductiile sale erau false, Ca insulele Molucenu erau situate in zona de stapanire spaniola, ci in acea por-tugheza. Tot ce-a expos atunci, cu multe gesticulari,si increzutul astronom, nu avea alta baza deck calculelesale cu dtsavarsire gresite. Dar toti oamenii, de orice rangar fi i, cred totdeauna bucuros in ceea ce le-ar putea educe-vreun avantaj. i deoarece acest prea invatat cosmograf de-clara ca insulele cu mirodenii apartin Spaniei, sfetnicii re-gelui spaniol nu au niciun interes sà contrazica expunerear,lui kat de imbucuratoare. De sigur cà atunci cand cativadinteinsli au devenit mai curio% si au vrut sa vadd loculunde s'ar afla mult cautata trecatoare prin America, strarn-toarea care avea sa poarte mai tarziu numele lui Magellan,ei n'au gasit nicio indicatie pe globul lui Faleiro. Acesta de--clara insa ea intr'adins n'a insemnat locul unde se afla tre-cdtoarea, pentru ca acest mare secret sa nu poata fi tradat.de nimeni pand in ultima orä a realizarii.

Regele. si sfetnicii sai au ascultat, poate cu indiferenta,.poate chiar cu interes. Acum insa se intampla ceva cu totul.neasteptat. Nu umanistii, nu invatatii se arat'a entuziasmati.pentru aceasta calatorie in jurul lumii, prin care se va sta-bili defintiv circomferinta pamantului si care ayes sa deade rusine pe toti geologii de pana acum ci, acel care se.declara pentru Magellan, este tocmai scepticul Fonseca, epis-copul de Burgos, atat de temut de toti navigatorii ! Poate ca,

sinea sa, el e constient de vine istorica de a fi persecutat.pe un Columb, §i nu vrea sa fie defaimat pentru a douaoara ca du§man al oricarei idei mari; poate ca-1 conving la-urmd i lungile convorbiri particulare pe care le acorda lutMagellan ; in orice caz, decizia ce sa luat a fost determinata:ne aprobarea i indemnul zäu. Proiectul e acceptat in prim-

vioiu/

in

www.dacoromanica.ro

96 MAGELLAN

cipiu, i Magellan si sUnt invitati oficial sà prezintein scris pretentiile i propunerile lor Consiliului MajestatiiSale.

* *

De fapt, cu audienta aceasta ei au castigat totul. Dar eine.are, aceluia i se cid; si &cá cineva a izbutit sä atragg ddatinorocul spre dansul atunci norocul II urmeazd cu supunere.Aceste scurte sgptgrnani i-au si däruit lui Magellan mai multdecat ani i ani de trudd. A ggsit o sotie care il iubeste, prie-teni care 11 ajutg, protectori care ii insusesc ideia lui, unrege care se increde intr'insul : acum, in joeul acesta exci-tant ii cade in mand incg un atu hotgritor. Pe neasteptate,soseste in zilele acestea la Sevilla celebrul armator Christof orde Haro, bogatasul flamand care stie sà speculeze in stlimare, lucrgnd mâng in mand cu toti marii capitalisti inter-nationali ai timpului, cu Welserii, cu Fuggerii, cu Venetie-nii si care a organizat pe cheltuiala sa o serie intreagg deexpeditii. Pang acum, sediul principal al afacerilor sale erala Lisabona. Dar si pe el 1-a amgrit regele Manoel prin là-eomia i ingratitudinea lui, de aceea, li este cat se poate debine venit orice prilej care ar pricinui supgrdri regelui Ma-noel. El cunoaste pe Magellan, are incredere intr'insul si de-earece, pe langg toate acestea, considerg intreprinderea deo-sebit de promitgtoare din punct de vedere comercial, 11 asi-gurg de tot sprijinul ski i chiar se obligg ca, in cazul cand

-eurtea spaniolg si Casa de Contratacion n'ar vrea sg inves-teascg banii necesari, finanteze impreund cu prietenii sgi,de afaceri flota cdpgratà de Magellan.

Multumitg acestei oferte neasteptate, Magellan are dintr'o-data doug posibiitài la indemand. Cand bdtuse la usa Ca-sei Indiene, el venise ca un solicitant care se roagg sg i seineredinteze o flota i acum incg, dupg audientä, nobillipatroni cautd sd mai stea la tocmealà Si sg reducg ceva dinpretentiile lui, ca sg castige i dansii. Dar acurn, cu ofertalui Cristofor de Hero in buzunar, Magellan se poate in-

à

Paleiro

*

www.dacoromanica.ro


tatiSa ca un capitalist, ca unul care isi poate impune condi-Vile. In cazul cand ctirtea n'ar vrea sá ia asupra-i riscul, elpoate declara cu mandrie ca aceasta n'ar mai primejdui nici4decum planurile sale, cad nu mai are nevoie de banica nu solicita altceva deck onoarea de a putea naviga subpavilionul spaniol ; pentru aceasta onoare, el vrea sà cedeze,cu marinimie Coroanei spaniole a cincea parte din castig.

Aceasta noua propunere care scuteste curtea de orice risc-este atat de favorabila ei, incat ceea ce pare paradoxalsau, mai degraba rezultatul mut rationament judiclos con-siliul de coroand decide sa n'o accepte. Cad, asa scootesteconsiliul de coroand al Spaniei, daca un om de afaceri atatcie rutinat ca Christofor de Haro vrea sa-si plaseze banii in-tr'o intreprindere, atunci ea trebue sd fie deosebit de ren-tabild. De aceea e mai bine sa se finanteze proiectul de catretezaurul regal, asigurandu i-se astfel castigul principalpe deasupra, gloria expeditiei. Dup o scurtä tocmealà, toatepretentille lui Magellan si ale lui Ruy Faleiro sunt accep-tate ; intr'un tempo ce contrasleazd cu lenta rutina a can-celariilor oficiale spanicile, chestiunea aceasta trece acurn re-pede prin toate instantele Si, la 22 Martie 1512, Carol Quintul1.emneaza in numele mnamei sale Juana (care era dementai,4.1clgogand cu propria-i mand si solemnul Jo et Rey", aceaCapitulacion" prin care intelegerea incheiata cu Magellan

Ruy Faleiro devine valabila i obligatorie pentru ambeleparti.

* *Deoarece Domniile-Voastre- asa incepe documentul

acesta pompos si prolix ,,Hernando- de Magallanes, ca-valer briginar din regatul Portugalici, i invatatul (bachelor)Ruy Faleiro, deasemeni din acel regat, aveti buna intentiunecie a Ne face un mare serviciu in cuprinsul granitelor careNe apartin in acea parte a oceanului atribuitä Noua, ordo-nam ca urmatoarea invoiald cu Domniile Voastre sa fie adusala indeplinire in scopul acesta".

si,

Pi

www.dacoromanica.ro

98 MAGELLAN

Urmeaz5 acum o serie de clauze precise. Prima c1auz4acordd lui Magellan si Faleiro privilegiul i dreptul ex-clusiv in acele mari necunoscute. Aveti", asa citim in actulacesta scris in stilul inflorit al cancelariei regale, s5 pornitinorocosi pe calea voastrà, pentru a descoperi acea parte aoceanului din cuprinsul gran4elor atribuite Noud, si deoarece .n'ar fi drept ca, pe cand voi inergeti intr'acolo, altiip5gubeascd fäcând acelasi lucru in acelasi timp, i deoareceDomniile-Voastre sunteti aceia care ati luat asupra voastrkosteneala acestei intreprinderi, aceasta este favoarea Mea

vointa Mea i vd t5g6duesc ca.' nu vom da nimgnui inprimii zece ani urm5tori incuviintarea de a merge pe acelastdrum si aceeasi_ rutd pentru a face descoperirile pe carele-ati pianuit Domniile-Voastre. Dar ,in cazul când ar doricineva sà intreprindg asemenea caTatorii si ar solicita pentraacestea incuviintarea Noastrà, atunci Noi vrem, inainte de.a da aceastä incuviintare, s vii instiintgm despre aceastapentru a putea intrepri ode inisi Domniile-Voastre aceeaSi cA-litorie, in acelasi timp, cu acelasi echipaj i cu tot atateacoribii ca i ceilalti care intentioneaza sii feed o asemeneadescoperire". In articolele urmatoare cu privire la finante,se adjudeca lui Magellan si lui Faleiro pconsiderand bunalor vointä si serviciile prestate" a dougzecia parte dintoate veniturile ce vor fi adunate din %rile descoperite de

acordindu-li-se i un drept special asupra a dou5insule in cazul cand ar izbuti sa gase5sca prin meleagurileacelea mai mult decat sase insule noui. Mari de aceasta,la fel ca i in contractul incheiat cu Columb, li se acordd lor

precum i fiilor i mostenitorilor lor, titlul de adelanta-dos sau guvernatori ai tuturor acelor tgri. Faptul cd se ata-seaza pe langa ei, pe bordul coribiior, un comisar regal(veedor), un vistiernic (tesorero), un sef-casier (contador)pentru a controla decontarile, nu va stinjeni nicidecum li-bertatea de actiune a c5pitanilor. Pe linga toate acestea,,regele se obligg in mod expres sá pregdteasckcinci .coribii de.un anumit tonaj, inzestrându-le cu echipajul necesar, cu ar-

lui

sd

si

dânsii,

vii

insisi,

www.dacoromanica.ro


tilerie si cu alimente pentru doi ani. i documentul acestade mare insemnatate istorica se incheie cu urmätoarele cu-vinte solemne : Cu privire la toate acestea, fagaduesc i che-zasuesc cu onoarea Mea si cuvantul Meu regesc cã voiu dis-pune sa se implineasca intocmai, in totul si in toate, asa cums'a expus mai sus, si in care scop am poruncit ca prezentaCapitulacion sa fie adusá la cunostinp si am semnat-o cu nu-mele Meu".

Dar nu e deajuns atata. S'a mai stabilit in mod neindoel-nic ca toti functionarii i amploiatii Spaniei, dela cel maiinalt pand la cel mai mic, sà fie instiintati de aceasta in-telegere, pentru ca ei à feed toate inlesnirile lui Magellan

lui Faleiro, sa le dea concursul in totul si in toate (en todopor todo, para-agore e para siempre). si anume, ordinul

acesta e transmis a/ Ilustrisimo Infante D. Fernando, 6 d losInfantes Prelados, Duques, Condes, Marqueses, Ricos-homes,`Taestres de las Ordenes, Cvmendadores e Subcomendadores....Alcades, Aiguaciles de la nuestra Casa d Corte e Chancille-ruts, é a todos los Concejos, e Gobernadores, Corregidorese Asistentes, Alcades, .4lguaciles, Meriones, Prebostes, Reg:-dores d otras cualesquier :iust:cias é oficiales de todas las ciu-dades, villas ë logares de Los nuestros Reinos é Senorios",asa dar tuturor autoritatilor, functionarilor si persoanelorde orice rang, dela printul mostenitor pand la ultimul sol-dat. Clar si precis s'a dat de stire ca, din momentul acesta,intreaga impardtie spaniola este pusa de fapt in serviciul ce-lor doi emigranti portughezi necunoscuti.

* *

Mai mult nu putea nadajdui Magellan nici in visurile salecele mai indraznete. Dar se intampla Inca ceva, mai uimitori mai important deck toate : Carol Quintul, al carui tempe-rament era mai degrabd retinut i sovilitor tocmai in acestiani ai tinereti sale, se dovedeste a fi el personal, cel mai ne-rabdator si mai pasionat ocrotitor al acestei calatorii a noilorArgonauti. Ceva din firea ferma barbateasca a lui Magellan

S

50

*

www.dacoromanica.ro

100 MAGELLAN

sau indräsneala intreprinderii sale trebue sà fi %cut o im-presie deosebità asupra tanarului monarh. Caci el insusi sta-ruie mai mult decat toti sa se faca toate pregatirile de ple-care. Cere sa i se raporteze in fiecare saptamanä asupraprogreselor realizate si totdeauna, and se iveste undevavreun obstacol, Magellan nu are deck sa i se adreseze lui

imediat o scrisoare a regelui franke orice vointa potrivnica.E poate singura data in cursul lungii sale domnii, and im-paratul acesta de obiceiu nestatornic i influentabil a servitcu credinta de neinfrant o mare ideie. Cu un asemenea im-parat i rege ca sprijinitor, cu o teed intreagai pusa la

sa desigur c lui Magellan insusi trebue fiparut miraculoasä aceasta ascensiune abia visata, care-I facepeste noapte (pe el, omul fara patrie i Med situatie, pe el de-fdimatul i dispretuitul transfug) comandant suprem al uneiflote, cavaler al ordinului Santiago, viitor guvernator al tu-turor noilor insule si tari descoperite, stapan pe viata i pemoarte, stapan al unei intregi armada i, rnai presus de toate

in sfarsit, pentru intaia oara stapan pe propria sa sa,le.

tits..

si

ski

www.dacoromanica.ro

0 VOINTA I MII DE OBSTACOLE

22 Martie 1518 -- 10 August 1519

Din marile infdpteiri, lumea retine de preferintd, pentrumotive de simplificare sinopticä, momentele dramatice, pi-toresti, ale eroilor lor : Cezar, cand trece Rubiconul ; Na-poleon, pe puntea dela Arcole. Riimân insa in umbra anhde pregAtire, nu mai putin creatori, lenta ascensiune spiri-tuala, gradatia rãbddtoare, constructiva, organizarea faptuluiistoric. $i in ce priveste pe Magellan, pictorul sau poetulpoate fi tentat reprezinte in momentul triumfului, cand

strabate stramtoarea pe care a descoperit-o. In realitate insa,incomparabila sa energie s'a vddit poate intr'un mod Malgrandios in timpul cand a trebuit sà lupte pentru a CapAtaflota i sd clued p'and la capdt, contra miilor de obstacoIe,opera migäloasà dar decisivä de inzestrare a corgbiilor si aechipajului cu toate cele necesare. Fostul sobresaliente, sol-datul anonim, se pomeneste pe neasteptate in fata unei mi-siuni herculeane. Caci omul acesta, Inca novice in chestiunIde organizatie, are de realizat ceva cu desavArsire nou, nemai pomenit inaintea sa : sa echipeze o flota de cinci co-ràbii pentru o cgratorie Fara seaman, careia nu i se potrivesetoate masurile de timp Si de spatiu cunoscute pang .acum.Nimeni nu-1 poate sfatui cu competintä pe Magellan in Intre.prinderea sa, caci nimeni nu cunoaste zonele virgine, märilenestrgbätute spre care el cuteaza' sä porneasea cel dintAi. Ni-

sa-1

www.dacoromanica.ro

102 MAGELLAN

meni nu-i poate spune macar cu aproximatie cat va dura cA-lAtoria in jurul globului pAmAntesc, a cgrui circomferintä nue incA mAsuratA, spre ce t Ari, spre ce climA, printre ce fel depopoare 11 va duce drumul acela plin de taine. Flota trebuesA fie deci echipatd in acelasi timp pentru toate eventuali-tAtile imaginabile: pentru ger polar si arsitA tropicalA, pen-tru furtunA i zile fdrA nicio adiere, pentru rAzbolu si negot,pentru o navigatie de un an, poate de doi, poate de trei.el trebue sA prevadd singur toate aceste posibilitAti de ne-prevAzut, sA lupte necurmat, sa-si impunA vointa, impresu-rat de cele mai neasteptate primejdii si obstacole. 5i abiaacum, cAnd dificultAtile ascunse sub planul sAu grandiosles la ivealA una dupd alta, se vadeste in cele din urma -

terea Si mAretia sufleteascA a acestui om care a stat atAtavreme in umbrA. Pe &And rivalul sAu intru glorie, Columb,acest Don Quichote al mairii", acest visAtor naiv si idealist.a preferat sA lase lui Pinzon i celorlati piloti grijile mArunteale pregAtirii practice, Magellan se dovedeSte asemAnAtorin aceastA privinta .cu Napoleon tot atat de temerar inansamblul conceptiei, pe cat de meticulos si pedant era IncumpAnfrea, in verificarea i alegerea fiecArui amAnunt.Si la el, imaginatia geniald se imbinA cu o genialA exactitatefn lucrarile cele mai mici. Si, la fel ca si Napoleon care inaintede a trece fulgerAtor de repede Alpii a calculat timp desAptAmAni cAte livre de puibere, cAti saci de ovAz trebue sAaibd la dispozitie intr'un anurnit loc si intrò anumitA zi pecalea ce vroia s'o strAbatA acest cuceritor al universuluis'a vAzut nevoit sA ingrijeascd dinainte, pentru doi, pentrutrei ani, de toate cele trebuitoare, echipAndu-si astfel flotaincAt sA previnA orice lipsuri i mice dificultAti imaginabile.Ce imensd sarcinA pentru.un singur om intr'o intreprindereatAt de vastA §i de complicatA, cAnd trebue sA inlAture sutelede piedici care se ivesc inevitabile la orice transpunereunei idei in faptA! Numai ca sd-Si procure cordbiile, el trebuesd clued o luptA de luni de zile. E adevärat cA impAratul Carol.si-a dat cuvAntul cA expeditia va fi inzestratA cu toate

'au

pi

www.dacoromanica.ro

0 VOINTA I MU DE OBSTACOLE 103

cele necesare, ordonand tuturor functionarilor sal sd dea celmai larg concurs pentru pregatirea ei. Dar intre un ordin,fie chiar imparatesc, $1 executarea lui ramane loc desturpentru tot felul de taraganeli i piedicL Intotdeauna, infap-tuirile cu adevarat creatoare raman exclusiv In grija omu-lui creator, care trebue sa le clued pana la capat. Si inteade-var, Magellan nu lasa nimic in grija altuia, nici chiar lucrulcel mai marunt:' Ii pregateSte singur opera cea mare avietii sale. In timp ce trateaza, ferm si neinduplecat, cuCasa de Contratacion, cu functionarii, cu negustorii, cu fur-nizorii, cu me$tesugarii, el supravegheaza fiece lucru, lieceamanunt, comtient de raspunderea sa fata de oamenii careIi incredinteazd viata lor. El controleazä personal oricefurnitura, verified facturile, cerceteaza fiece odgon, fiece-E,candura, fiece armd adusa pe bord; cunoaste fiecare dincele cinci cordbii, din varful gatargului pand la talpoaie,cum ii cunoaste fiecare unghie dela mana. 5i, asa cum lu-crau oamenii la recladirea ternplului din Ierusalim, cu mis-tria intrò nand i cu sabia in cealaltd, Magellan e nevoit,In limp ce-si echipa flota pentru o cdlatorie spre necunos-cut, sa se apere totodata contra invidiei si ostilitàii tu-turor acelora care vor sa impiedice cu orice pret plecarea.Eroica luptä a unui singur om pe trei fronturi: contra adver--sarilor de afara, contra adversarilor din propria-i lard $icontra rezistentii pe care materia parnanteascd o opune, prinea insasi, oricarei intreprinderi care se inalta deasupra ma-:surii obisnuite, Intotdeauna insa, numai suma tuturor obsta.colelor biruite de un om da adevarata si justa masurd a line!lapte, precum si a aceluia care a implinit-o.

* *Primul atac Impotriva but Magellan porneste din Portu-

galia. Bine inteles, regele Manoel a aflat imediat de con-tractul Incheiat; nici nu se putea sà i se aduca la cunt,-stintd o stire mai rea ca aceasta. Monopolul mirodenillor aducetezaurului regal un venit anual de cloud sute de mLi ducati

$i, afard de aceasta, abia acum au inceput cordbille Dor-

www.dacoromanica.ro

104 MAGELLAN

tugheze sä se apropie de adev5rata mind de aur, de insuleleMoluce. Ce cumplit dezastru pentru tezaurul,regal, clacä Spasniolii ar ajunge pe calea cealaltä, Inca in ceasul al doispre-zecelea, la insulele celea i le-ar ocupa inaintea Portughe-zilor! Prea mare e primejdia, pentru ca regele ManoelIncerce s5 impiedice prin toate mijloacele aceastá expeditie.De aceea, el insarcineaz5 in mod oficial pe Alvaro da Costa,ambasadorul ski la curtea spaniolà, sa inàbuse in germen,tentative transfugului.

Alvaro da Costa procedeazä energic, pornind la atac peambele fronturi. Se duce mai intai la Magellan si incearca

cu z5harelul i cu biciul s54 ademeneasca si s5-I inti-mideze. Oare nu-si d5 el seama ce p5cat sávarseste feta deDumnezeu si fat5 de regele sAti dacà se pune in slujba unuisuveran strain? Oare nu *tie cä regele sal, Don Manoel,pe cale sä se insoare chiar cu Leonora, sora lui Carol Quin-tul, i c5 aceasta c5sAtorie va trebui ruptä dac5 regele Manoels'ar simti acum nedreptalit si ofensat? Nar fi mai intelept,n'ar fi mai curet si mai cinstit, deed s'ar pune iar5si in4ujba adevaratului sau suveran, al celui din Lisabona,care-I va rasplati desigur in chipul cel mai marinimos? DarMagellan, stiind prea bine cat de putin 11 iubeste propriursàu st5pan i domn, i banuind cu blind dreptate Ca ceea ce-1asteapt5 acolo, deed s'ar intoarce acasa, nu e un sac plincu aur ci o perfid5 loviturd de pumnal, declarà cd regretadar e prea tarziu! Si a si dat cuvantul regelui Spaniei : trebuesd se tie de cuvant!

Omul acesta cu infatisarea de taran, acest mic Magellan,pion neinsemnat i totusi redutabil in jocul de sahplomatiei, nu putea fi batut; de aceea Alvero da Costa risenacum un indrasnet sah la rege." Cu cat5 darzenie a infrun-iat el pe tanarul monerh, ne-o dovedeste propria-i scrisoare-catre regele Manoel: In ce priveste chestiunea FerdinandMagellan, Dumnezeu stie cate am Mut si cum m'am stra-duit. Am vorbit foarte energic regelui in aceastà chestiune...i-am aratat apoi cat de penibil i contrar uzantelor ar fi daca.

sd nu

el di,

www.dacoromanica.ro

o voINTA I Mu DE OBSTACOLE 105

un rege. ar lua in serviciul sàu supusi ai unui suveran aliat,.impotriva dorintei formale a acestuia... L-am rugat sa iaIn constderatie faptul cd nu e acum momentul s jigneasc&.pe Inaltimea Voastra., mai cu seamd dintrò cauzd atat de ne-insemnatd... El dispunc doar de oameni destui, prea destui, .

printre proprii sai supusi, pentru a putea face oricand des.coperiri Med sa se foloseasca de aceia care erau nemultumiti2de Inaltimea Voastra.. I-am aratat cat de mahnit ar fi Inal-timea Voastra sa afle ca acesti doi oameni ar fi rugat sase dea voie sa se inapoieze in Ora i ca n'au capatat din partea Spaniei aceasta incuviintare. In sfarsit, 1-am rugat sãaccepte, in propriul sat] interes si in acel al Inältimii Voastre,una din aceste doua sau sa ingddue celor doi oamenlsd se intoarca in tara, sau sä amane expeditia cu un an."

Monarhul acesta de optsprezece ani, care abia de curand..s'a urcat pe tron, nu e inca prea experimentat in treburile_diplomatice. De aceea, el nu-si poate ascunde cu totul mi-area fata de minciuna sfruntata a lui Alvaro ca Magellan

Faleiro ar doni neaparat sa se reintoarca. in Portugalianumai curtea spaniola ar fi aceea care ii impiedica sa

plece. El fu atat de surprins", relateaza da Costa, incat eu_insumi am ramas stupefiat." Cat priveste cealalta propu--nere a ambasadorului portughez: sa aibd bunavointa de a.am'ana cgratoria cu un an, regele Ii cla imediat seamai se intinde o cursà. Cad tocmai atat Ii trebuie Portugaliel

un an de pregátiri pentru ca flota ei s ajunga inainteaSpaniel la insulele mult râvnite. De aceea, tangrul rege res-pinge cu raceala propunerea : ambasadorul ar face mai binesg se adreseze cardinalului Adrien de Utrecht. La ea/ladsat], cardinalul trimite afacerea in cercetarea consiliului de

coroana, iar acesta crede ca episcopul de Burgos e mat:competent in asemenea chestiuni. In felul acesta dilatoriu,cu necurrnate asigurari curtenitoare ca värul ski Carlos nicinu se gandeste sà pricinuiasca o cat de mica dificultate re-gelui Manoel ratty caro muy amado to é ermano"protestul diplomatic al Portugaliei e inabusit pe nesimtite

11

si ca

ca

solutiii

di

I

www.dacoromanica.ro

106 MAGELLAN

ingropat in arhiva Statului. Alvaro da Costa n'a obtinutnimic, Mai mult Inca: interventia prea zeloasa a Portugalieia favorizat pe Magellan intr'un chip si mai neasteptat. Ciu-date sunt intorsaturile destinului! Deasupra acestui hiclalgoTana' mai ieri necunoscut, se incruciseaza deodata capricille

ambitiile marilor stapani ai lumii. Abia din- momentul candregele Carlos incredinteaza lui Magellan o Roth, fostul ofi-'tem§ al regelui Manoel a devenit pentru acesta din urmao persoarth importanta. Si, pe de alta parte, de cand regeleManoel vrea sa-1 raseumpere cu oHce pret, regele Carlosnu mai e dispus sa-1 vanda. Cu cat Spania cauta sa grabeascaacum plecarea, cu atat mai multa inversunare incearca For-tugalia s'o impiedice.

* *

Lisabona incredinteaza lui Sebastian Alvarez, consulul por-tughez din Sevilla, misiunea de a continua si intensifica acest:sabotaj secret al expeditiei. Spionul acesta investit cu o func-.tie oficiala d mereu tarcoale corabiilor, se strecoara printregramezile de marfuri, controland i numarand fiece incarca-tura adusa pe bord; in port, el se irnprieteneste de aproape-cu capitanii spanioli ai flotei i, cu prefacuth indignare, seinformeald pe langa ei daca e adevarat ca niste vrednicigentilomi castiliani ca dânii s'ar fi pus sub comanda celor.doi transfugi, a unor aventurieri porbighezi de care vor tre-bui sa asculte fàrä sà cracneasca? Experienta a aratat indea-juns ca nationalismul e o coarda pe care si maim cea maiputin iscusith o poate face sa vibreze. Curand, toti marinariisevillani nu au decat cuvinte de ocard i revoltd impotrivacelor doi straini. Cum? Fara sd fi facut macar o singuracalatorie in serviciul marinei spaniole, Ii s'a incredintat o

Toth intreaga acestor fugari fanfaroni? Pentru nista minciunilogonate, dezertorii acestia au fost inaltati imediat la rangulde amirali i cavaleri ai ordinului de Santiago! Dar lui Alva-rez ii trebue ceva mai mult decal maraitul acesta confuzde prin taverne ceva mai mult decat discretele scra5niri

8i

si

*

www.dacoromanica.ro

0 VOINTA I Mil DE OBSTACOLE 107

dela masa cdpitanilor. El are nevoie de o adevdratà räscoaldpopulard, de una serioasd, de pe urma cdreia Magellan sdiipiardd comanda i cu atat mai bine ! poate chiar viata.

iscusitul agent provocator, trebue s'o recunoa$tem, Insce-neazd cu mdestrie o asemenea räzveatire.

In toate porturile lumii mi$und nenumdrate ,haimanale, omultime de oameni indolenli $i fárd treabd, care nu $tiu cum

omoare timpul. Astfel, intr'o insoritá zi de Octomorie,o ceatd de gurd-cascd se adund in jurul lui Trinidad", va-sul-amiral al lui Magellan, care tocmai fusese tras la tarmpentru Calfdtuire $i innoirea carenei. Cdci ce e mai frumosmai pldcut pentru un trantor, decat sa stea i s5 se uite cummuncesc ceilalti? Cu m'ainile in buzunar, mestecand poateIntre dinti iarba aceea numità tabac", adusd de curand dinIndille occidentale, Sevillanii privesc cu catd IndernAnare lu-creazd bravii rnateloti cu ciocanul $i cu dalta, astupAnd fiececrdpdturd cu calti $i smoald. Deodatd insd, cineva din mijlo-cul multimii aratd spre catargul cel mare al tul Trinidad",,,Ce insolentd", strigd el indignat, ca acest Magellan venitcine *tie de unde, sà inalte pavilionul portughez pe o iiavdspaniold, chiar aci, in Sevilla, inteun port spaniol ! Ce neo-brdzare! Un adevdrat Andaluz nu poate ingddui o asemeneaprovocare !" In primal moment, toti acei gurd-cascd nicidau seama cä instigatorul acela violent, arhipatriotul emfatic,care se ardta atat de revoltat de ultragiul adus onoarei na-lionale, nu este nicidecurn un Spaniol, ci e-chiar consuluIregelui portughez, senor Sebastian Alvarez, care ii joac5

colo rolul de ageht provocator. Oricum, ei se solidari-zeazd cu dansul i striatele lor puternice atrag imediat alicurio$4, care aleargà din toate p5rtile, bucuro$i de larml

invd1md$ea1d. In cele din urmd, e deajuns ca unul sd pro-pund sd nu mai stea $i sà intrebe degeaba ci sä smulg5pur $i simplu flamura strdind, pentru ca toatd ceata sä deandvald pe corabie.

Magellan, care supraveghease dela ora trei dimineata lu-crul matelotilor, se grneste s'a explice alcadelui venit $i,el.

nu-i

Si

sg-si

vi

si

www.dacoromanica.ro

108 MAGELLAN

cu cei care alergara inteacolo, La e la mijloc o gre§eall Nu-mai printrò simpla intamplare, flamura regard n'a fost ar-boreta pe catargul cel mare : tocmai astazi a fost trimisa pen-tru a fi vopsita din nou. 1Dar cealaltà flamura de pe catarg nue nicidecum a casei regale portugheze, ci e pavilionul sau per .sonal, pe care e obligat sa-1 inalte pe vasul-amiral. Dupàce-a lamurit in forma cea mai curtenitoare cu putinta aceastäconfuzie involuntara, Magellan invita pe alcade sd-si exerciteautoritatea, silind pe manifestankii aceia galagiosi sa eve-cueze puntea.

Intotdeauna e insd mult mai usor sà starne$ti revoltaunei multimi sau chiar a unui popor intreg, decat s'o po-tolesti pe urma. Plebea vrea sa fie satisfacutd si'alcadeleeste de partea ei. Mai intai, ea cere sa se dea jos flamuraeceea straina, altfel Ii va lua singura dreptul ! Zadarnic in-tervine doctorul Matienzo, cel mai inalt functionar al CaseiIndiene, pentru a pune capat discutiilor pe bord. Alcadele,cuprins Si el de febra patriotica, si-a adus intre timp luta-riri; Chpitanul portului, teniente de/ amirante, soseste ci

brigada sa de politie i declara cd Magellan a ultragiat Spa-nia prin actul sau abuziv : el da alguazilului sau ordinul saaresteze pe capitanul portughez, pentruca arborase intr'unport spaniol steagul regelui Portugaliei.

Acum Matienzo intervine iarài, eu toata energia. Elprevine pe cdpitanul portului: e o chestie Inteadevar gravapentru un slujbas al regelui, dacd ar aresta pe un cdpitan pecare propriul sau suveran 1-a investit in mod oficial in func-tia cea mai inalta. Ar face mai bine sà nu se arnestece Inaceasta afacere spinoasa, caci s'ar putea s'o 'Weasel Dare prea tarziu ! Echipajul lui Magellan e gata sa se incaerecu haimanalele portului. Sabiile sunt trase din,teacanumai prezenta de spirit si calmul nesdruncinat al lui Magel-lan infraneaza rascoala starnita cu atata dibacie de agentulprovocator, care sta deoparte i priveste multumit.

Bine, deciara Magellan, sunt gata sà dau jos steagulchiar se' parasesc corabia. Plebea poate face de cap

si

iisi

www.dacoromanica.ro

0 VOINT A I Mil DE OBSTACOLE 109

sd pung mdna pe bunurile regelui; dar raspunclerea pentrumice pagube va cddea negresit asupra functionarilor portului,care sunt doar in slujba regelui...

Infierbantatul alcade nu se mai simte acum in largul sdu.Autoritd tile, care se credeau jignite in demnitatea i onoarealor nationald, se retrag maraind i, dupd cateva zile,au sd simtd pe propia tor piele arsura biciului. Caci Magellana scris imediat regelui, pentru a se plange cä majestatea re-gard a fost ofensata in persoana sa. Carol Quintul nu *waleun moment si ia apararea amiralului sat: functionariiofiterii portului sunt pedepsiti. Alvarez se cam pripise cubucuria lui si lucrul continua' acum nestânjenit.

* *

Prin calmul nesdruncinat al lui Magellan, perfida lovituraa esuat in chip lamentabil. Dar intreprinderea e vastacomplicata; abia s'a carpit intr'un loc, cà ea se rupe iarasiIn alta parte. Fiecare zi educe alte necazuri; nu numai Por-tughezii, ci si Spaniolii invidioi nascocesc tot felul de pie-deci. Mai intai Casa de Contratacion exercitä o rezistentd pa-siva, Si numai un rescript remnat de mana imparatului maipoate trezi pe functionarii ei din letargia lor indärdtnica. Peurma insd, in mijlocul pregütirilor, vistiernicul declard la ran-dul sdu ca nu sunt bani in casa si iardsi se pare cd intrea-ga intreprindere va fi amanata la infinit din cauza lipsei debani. Totusi, neimblanzita vointa a lui Magellan stie sà inla-ture i acest obstacol; el convinge curtea regard sa interesezeIn afacere un numar de burghezi bogati. Din cele opt mill-oane de maravedis, cat trebue sa coste armada, cloud milioanesunt repede adunate de un consortiu improvizat de Christo-for de Haro, care obtine in schimb privilegiul de a participacu o cotd egala la viitoarele expeditii.

Abia acum cand chestia financiard e aranjatl, se pot rein-cepe pregatirile pentru ca navele inzestrate cu toate celenecesare sà poata infrunta valurile oceanului. Cele cinci ga-Llonuri prescrise de rege nu prea aveau o alurg. Inteadevar

Si

Ci

*

si

www.dacoromanica.ro

110 MAGELLAN

regeasca, atunci cand au aparut pentru intaia oara in portulSevillei. .,Ele sunt foare vechi i carpite peste tot", xaportaseinteun ton de triumf spionul Alvarez catre stapanul sau dixPortugalia. Mi-ar fi tare frica, daca ar trebui sä calatoresccu ele chiar numai .pang la insulele Canare, caci flancurilelor sunt moi ca untul". Daf Magellan, navigator incercat pemärile Indiilor, stie ca o martoaga batrand e uneori mai si-gurd la drum lung decat un cal tanar, $i cä prin munca mes-tesugarilor destoinici pot fi aduse iarasi pe linia de plutiresi corabiile cele mai vechi, scoase din uz. El nu-si pierdetimpul; pc cand lucratorii se trudesc zi i noapte, transfor-mand si innoind dupd indicatiile lui navale invechite, clan-rul ia toate masurile pentru inrolarea echipajului, care tre--bue sa fie alcatuit din corabieri deprinsi cu marea.

Insa noui dificultati ii pandesc din umbra! Cu toate ca_v estitorii au batut toba prin strazile Sevillei si recrutoril aufost trimii chiar pana la Cadix si Palos, nu s'a putut adunacei douasute cincizeci de oameni neaparat necesari. Trebuesa se fi rasPandit peste tot svonul cà aceasta calatorie nu elipsità de tot felul de primejdii, cad recrutorii nu pot da,toate lamuririle ce Ii se cer i nici s precizeze care e tintaadevärath a expeditiei; i faptul ca urmeaza sa se incarce-provizii pentru doi ani intregi ceea ce nu s'a intamplatniciodath pana acum le Dare oamenilor extrem de suspect.Asa ca banda oceea-de sdrenturosi, care s'a putut aduna in,cele din urma, nu are chiar infatisarea unei garzi de onoare;,ea aminteste mai degraba de recrutii lui Falstaff; o adunaturapestrità, de toate rasele si nationalithtile: Spanioli Si Negri,.Basci i Portughezi, Germani, Englezi i Italieni, bastinasidin Cipru si Corfu; insa toti sunt niste adevarati desperados,care si-ar vinde sufletul pang i diavolului, Bind gata sä plece,vrand-nevrand, la Nord si la Sud, la Rasarit si la Apus, nu-mai sa capete arvuna l nklejdea ea' se vor alege la uringun mare castig.

Abla au fost tocrniti matelotii i iatä Ca' s'a ivit o noualincuraturl Casa de Contratacion protesteazn contra recru-

eat

www.dacoromanica.ro

0 VOINTA MU DE OBSTACOLE

.arilor lui Magellan; ea pretinde cä dansul ar fi inrolat preamulti Portughezi in armada regard spaniold, si declard cd.nu va prati nici un maravedi pentru sold acestor strdini. To-tusi, potrivit cedulei regale, Magellan are deplind libertatesd-si aleagd oamenii care-i convin gue /a gente de mar quase tomase fuese a su contento COMO persona que de elle teniamucha experiencia), si el perzistd in dreptul sdu: deci, o noudscrisoare Care rege, Med o chemare in ajtitor ! De astadatdinsd, Magellan a atins un punct delicat. Sub pretextul de anu jigni pe regele Manoel, dar in realitate din neincredere

din teama cd. Magellan ar dobandi prea multd indepen-dentd &ed.' ar avea u dansul atatia Portughezi CarolQuintul ordond ca in toata escadra sä nu poatä rdmane cle-at cinci Portughezi. Intre timp se ivesc i alte dificultäti:rnaterialele comandate din motive de economie in celelalte-provincii i chiar in Germania, n'au sosit la timp; pe urmä,unul din cdpitanii span ioli se revolta contra amiralului i IIinsultà in prezenta echipajului. Si Magellan e nevoit sd a-peleze din nou la curte; trebue tardsi uleiu regal, pentru a,potoli frecaturile. Fiecare zi aduce alte conflicte si tot felulde sacaieli; schimbul de scrisori cu regele i cu administra-iile se sporesc mereu pentru orice fleac. Rescriptele .

se succed; mereu e nevoie de alte ordine: de zeci de ori separe cd intreaga armcda e gala sii naufragieze, Med sd fipdrisit macar portul Sevillei.

Dar Magellan birueste toate impotrivirile gratie vigilentei.si energiei sale neclintite. Zelosul consul al regelui Manoel e.nevoit sa recunoascd, cu ingrijorare, cii toate micile saleuneltiri pentru zaddrnicirea expeditiei au eSuat in fata re-zistentei adversarului san. Cele cirici cordbii innoite, cu echi-pajul inrolat si cu aproaspe toate incgraturile pe bord, as-teaptd de pe acum ordinul de plecare ; pare cu neputinta sä

se mai faca vreun rdu lui Magellan. Insa Alvarez mai areo sageata ascunsa in tolba sa ; o sdgeata otrivitd ; cu per-fidie el I% incordeazd bine arcul pentru atinge pe Ma-gellan In locul cel mai vulnerabil. Agentul secret scrie Eta--

I

oficiale

11r

.1

a-1

www.dacoromanica.ro

112 MAGELCAN

Danului sau, regelui Manoel : Deoarece am socotit Ca avenit mornentul sa comunic lui Magellan ceea ce Majes-tatea Voastra m'a insarcinat sa-i spun, 1-am cdutat acasa

la dansul. L-am gasit ocupat cu ambalarea proviziilor i di-feritelor lucruri in cosuri i lam. Am dedus de aci ca el e$eu desavarsire hotarit sa-si real zeze planul sau odics si, dan-du-mi seama cà aceasta va fi ultima mea convorbire cu dan-zul, 1-am avertizat Inca odata, ea bun Portughez i ca prietencum am mai incercat adeseori, cerandu-i sd se abtina delagrava gresald ce e pe Cale sa 0 savarseasca. I-am aratatca drumul sau Ii ascunde tot atatea primejdii ea i roata,Sfintei Caterina si cà ar face mult mai bine sd se inapciiezeTh patria sa i sä recastige favoarea Majestatii Voastre, pe

carei marinimie poace conta... Ar trebui sa-si dea seamain cele din urrna cä toti Castilianii de buna conditie, din ora-

:sul acesta, nu vorbesc de dansul deck ca de un om de rand,lipsit de nobleta si de educatie... i Ca, de cand s'a pus intr'o

:situatie potrivnica Vara Majestatii Voastre, e dispreturt-de toata lumea ca un tradator' .

Dar toate aceste amenintari nu-1 impresioneaza eau% de./3 uin pe Magellan. Ceea ce-i comunica acum Alvarez, subinasca prieteniei, nu e nicidecum nou pentru dansul. 1\Emeniriu stie mai bine deck el ca Sevilla, ca Spania ii este ostill

nobilii castiliani nu-i dau ascultare, lui, comandantului su-prem al flotei, deck scrasnind din dinti. Insa pot sa-1 urascadomnii alcazi din Sevilla, invidiosii pot sa maraie si toti eelcu sange albastru sà murmure impotriva-i acum, cand flotae gata de plecare, nician imparat, niciun rege nu-1 mai poate

stanjeni i impiedica. Odata pornit spre largul marii, el va fiIn siguranta. Va fi atunci stapan pe viata i pe moarte, sta'.pan pe calea sa, stapan pe telul sau si nu va avea sa ser-veasca nimanui, deck marei sale misiuni.

Totusi, Alvarez nu si-a jucat. Inca ultima carte, pe care atinut-o multa vreme de rezerva. Acum o scoate la iveala.Pentru cea din urma 0ara, spunea el cu ipocrizie, ar vrea sadea lui Magellan un sf at de prieten". Ii previne cinstit" sa

Là

a

www.dacoromanica.ro


nu se increada prea mult in cuvintele mieroase" ale cardi-nalului i chiar in asigurarile regelui spaniol. E adevarat ca.regele Spaniei 1-a numit, ca pe Faleiro, amiral al flotei, in-vredintandu-i astfel in mod forma] comanda supremd. DarMagellan e oare sigur in acelas tirnp, nu s'au dat si altoraMstructiuni secrete pentni a se ingradi autoritatea sa decomandant suprem instructiur,i pe care, de bund sea-mad, nimeni nu s'a grabit sa i le comunice ? Ar fipreferabil sà nu-si faci ,. iluzii i, mai presus de toate,se lase amagit de altii ; cu toate actele investite cu sigiliul

sa nu creada ca-si va pastra singur comanda su-iprema si chiar gradul de amiral. Mai mult nu-i poate spunelui Magellan, dar sa stie cd exista tot felul de clauze Si ins-Iructiuni cunoscute numai de functionarii i ofiterii regelm,,care II vor insoti i supraveghea Si despre care va aflaabia atunci &and va fi prea tarziu pentru onoarea sa".

Prea tarziu pentru onoarea sa !" Magellan a tresarit fardsà vrea. Omul acesta de neclintit, care stie sd-si stapaneasca-de obiceiu once emotie, s'a trOdat prin gestul sal ; arcasul a-vazut Ca sageata sa 1-a atms in locul cel mai vulnerabil si, cumandrie, el poate raporta : Era extrem de surprins cà sunt

1.at de bine informat." liar creatorul cunoaste mai bine decataltii defectul invizibil al operei sale si primejdiile sale cele

tainuite , ceea cla Alvarez s'a inteleaga, if este deanult cunoscut lui Magellan. De mult nu se poate retine el sanu observe o anumita duplicitate in atitudinea curtii spa-niole Si multiple indicii ii fac sa se teama cä partenerii sal nujoaca intr'adevar corect cu dansul. Oare imparatul n'a pro-cedat odata contrar textului precis al Capitulatiei, cand i-ainterzis sa ia pe bord mai mult decal cinci Portughezi? Oarecei dela curte cred, la urma urmelor, ca el ar fi un agent sQ-cret al Portugaliei ? Si acesti veedors, acesti contadors si te-soreros care i-au fost pusi in cared, sd fie intràdevdr numainiste simpli functionari insarcInati cu socotelile ? Nu i-au fostdati mai degrabd pentru a-1 supraveghea in talna si, poate,pentru a-i smulge din 'nand comanda supremO ? De mult

2d,

sd nu

cficialitatii,

ri

anal ce-I

www.dacoromanica.ro

119 MAGELLAN

simte Magellan la spatele sdu curentul acesta rece al uriitradarii si nu poate nega ca e oarecare aparent5 de ade-var in perfidele insinuari ale acestui spion bine informat.

acel ca-re a pregatit atat de minutios si exact aceasta ex-peditie, se aflä acum desarmat in fata unei primejdii care-este incalculabila, ca tot ce este nesigur i imprevizibil. El

cuprins de acel sentimen penibil al omului care s'a asezatsingur la masa de joc, cu niste necunoscuti inaintede-a fi pus mana pe o carte, e patcuns de banuiala e totisunt niste tmori care s'au aliat impotriva lui.

Magellan retraieste in ora aceasa tragedia lui Coriolana transfugului din arnor propriu, jignit in onoarea si demnita-tea saasa cum a infatisat-o Shakespeare intr'o opera nepte-ritoare. Ca si Magellan, Coriolan este un barbat, un patriotcare si-a servit patria cu devotament, ani indelungati sicare, respins pe nedrept de &Ansa, si-a pus in serviciul ad-versarului talentul si energra neglijata de ai sài, pentru ase razbuna de nedreptaiea suferita. Dar oricat de curata i-arfi constiinta, accasta nu ajuta de loc unui transfug nicila Roma si nici la Sevilla. Eanuiala cã acel care a parasitun drapel ar putea trkla 51 pe al doilea, c acel care a pa-räsit pe un rege ar putca deveni necredincios 5i fatà de celd-lalt, urmareste pe transfug ca propria-i umbra. El a pierdut,crind birueste, pierdut i atunci cand e invins, urit 1e unii,urit si de : pretutindeni el va fi singur Si singurva trebui sa lupte impotriva tuturora. Insa o tragedie incepecu adevarat abia din momentul cand eroul Ii da seama detragicul situatiei sale ; poate cd in aceasta clipa el a si pre-sirntit pentru intara oara toate nenorocirile ce aveau sa seabata asupra sa.

Dar, a fi erou inseamn5 a lupta chiar impotriva unui des-tin covarsitor. Magellan respinge cu hotärire propunerile ispi-titoare ale consulului. Nu, el nu va pactiza in niciun caz caregele Manoel, chiar dacd Spania Ii va rasplati cu ingratitu-dine pentru serviciile sale. Ca om de onoare, Ii tine jura-mantul de credintä fata de. regele Carlos in functia in care

e.

i,

OP

OP

www.dacoromanica.ro


1-a investit. Descurajat, Alvarez e nevoit sa se rel-raga ; Iidà seama cà numai moartea poate frange vointa de fier aacestui om si de aceea isi incheie raportul pentru Lisabonacu aceastd pioasa urare : Sa dea Domnul atotputernic caei sa aibd parte de o caldtorie la fcl cu a fratilor Cortereal"

ceea ce inseamna ea Magellan sa dispara fard urmd imcpreund cu flota, sa in oceanul necunoscut, ca i Indr:9ZsrietllCortereal a caror peire I ci caror mormant a rdmas o taingpentru toti. Dar daca se implinete aceasta pioasd dorinta,dacd Magellan dispare de-a-binelea in aceastli expeditie,atunci Majestatea Voastra va scapa de orice grijd ii va fiinvidiata, ca i pdna acum da toti printii din lumea in-treaga".

* *

Sageata perfidd a consulalui nu 1-a doborit pe Magellannici nu 1-a fault S3 dea inddrat in fata grelei sale mi-

siuni. Dar otrava ei, arzatoarea otravd a neincrederli va st4-rui de acum inainte intr'insul. Din acest moment, banuiala Iiroade sufletul; singuraticul Magellan se stie sau se crede in-conjurat necontenit de dumani pe propria sa corabie. To-tusi acest sentiment de nesiguranta nu-1 face nicidecurnslab si abatut, ci mai de graba Ii inaspreste vointa, ii sti-muleaza pentru noui hotarjri. Cine vede apropiindu-se ofurtuna, stie ca un singur lucru poate salva nava si echi-pajul: vointa neclintitd a capitanului cle a sta el insusi lacarma si, mai presus de toate, de a o tine el singur in mM-nile sale.

Asa dar, in laturi cu tot ce mai stdnjeneste vointa liberaCu pumnii i cu coatele s dea la o parte pe oricine Ii stain cale ! Tocmai de cand §imte ca-1 pAndese la spate vee-dors i contadors, Magellan e decis sa-si apere fara niciunscrupul libertatea de actiune. Trebue sa fie cu totul inde-pendent caci stie cà a singura vointä trebue sa conduciisi s decida in ora hotaritoare : comanda flotei nu maipoate ramane multa vreme impgrtitä intre doi capttan-

$i

!

www.dacoromanica.ro

116 MAGELLAN

generates, intre doi amirali. Unul singur trebue sä stea infruntea tuturora i, la nevoie, chiar impotriva tuturora. Deaceea, intrò expeditie eta de primejdioasä, el nu mai vreas'a" se incurce cu un co-amiral atat de artggos si de istericca Ruy Faleiro : inainte ca flota sä p5faseasc5 portul, lestulacesta trebue aruncat peste bord ! Astronomul i-a devenitde mull o povard inuti15. In toate aceste luni de trudd isto-vitoare, teoreticianul n'a contribuit cu nimic la pregdtirilepractice. Cad nu e treaba unui astrolog sä recruteze mate-loti, s. pund oameni la calfatuitul coräbillor, sä aleaga pro-vizii, sà verifice muschete i s'a redacteze regulamente. A-1lua cu dansul, inseamnd s5.-si lege o piated de gât luiMagellan ii trebue malnd libera., la dreapta si la stanga, con-tra primejdiilor dinainte si a conjuratiei ce se urzeste laspatele

Nu se stie cum a realizat Magellan acest diplomatic turde forta, descotorosindu-se de Faleiro; se pare c'd Faleirosi-a cercetat singur horoscopul si a constatat ca' nu se vareintoarce din aceast5 calitorie : el s'ar fi retras deci debunavoie. Desigur Ca, pentru a salva aparentele, aceast5renuntare dobAndità prin bland5 presiune a fost prezentat5chiar ca un fel de Inaltare in grad; un edict impardtesc con-fer5 lui Faleiro comandamentul unic al altei flote (ale careipanze i punti nu existä dec'at pe hartie); in schimb, Faleiroinmâneaza. lui Magellan härtile i tabelele astronomke. Ast-fel, cea din urrná din sutele de piedeci e inläturat5 si in-treprinderea lui Magellan devine iarài ceea ce fusese lainceput ideea sa proprie si actiunea sa cu desgvatsire per-sonalä. Asupra lui cade acum totul : sarcini i osteneli, ras-punderi i primejdii dar i suprema fericire spiritualä sirnorald a unei naturi cu adevdrat creatoare ; aceea de a nu-

datora cleat siesi implinirea marel actiuni a vietli salepe care singur ales-o.

sau.

Si

SI

si si-a.

www.dacoromanica.ro

PLECAREA

20 Septembrie 1519

La 10 August 1519, un an 5i cinci luni dupg ce Carlos,viitorul stäpan al celor cloud lumi, a semnat Capitulatia",cele cinci coräbii pgrasesc in sfar$it rada Sevillei, indrep-tandu-se in 2osul fluviiilui spre San Lucar de Barrameda,unde Guadalguivirul se varsd in plinä mare; acolo urmeazásà se faca' ultima revizie a flotei i aprovizionarea ei corn-

Insd adev5rata solemnitate a plecdrii a 5i avut loc ivbiserica Santa Maria de la Victoria, unde Magellan.,"dupd cea prestat in genunchi jurdmantul de credintA, a primit delacorregidorul Sancho Martinez de Leyva stindardul regal, infata of:terilor, a matelotilor 5i a unei multimi respectuoase.Poate c, in rnomentul acesta, el ii aminte$te c5 a mai in-genunchiat odat5 intrò catedralà, cand plecase inthia oar:aspre India, 5i prestase jurknantul de credinta sub alt steag :acel portughez, unui alt rege : Manoel al Portugaliei, nului Carlos al Spaniei. Dar cu acela5i respect cu care tangrulsobresaliente privise atunci la amiralul Almeida care des-fkurase baniera de m5tase $i o inAl tase deasupra capetelorcolor ingenunchiati in catedralä, cei dotfasute $aizeci si cincide mateloti privesc acum spre .dansul, conducgtorul i stà-panul destinului lor.

In portul acesta dela San Lucar, in fata castelului. duceluide Medina S:donia, Magellan face acum ultima inspec tie

plata.

www.dacoromanica.ro

118 MAGELLAN

inainte de a porni spre necunoscut. Cu acea ternatoaregrijulie iubire cu care un artist 1.si verified instrumentulinainte de concert, el trece Inca odatd in revistd flota saInainte de plecare. E adevarat di el cunostea in toate alma"-nuntele aceste cinci corabii, cum 4i cunoaste propriul sautrup. Cat de inspaimantat i necajit fusese el atunci, candzarise pentru intaia oari navele acelea vechi, cumparate intoata graba, atat de lamentabile, neingrijite, uzate de ne-numarate ! Insa .de atunci s'a lucrat cu ravna I cu

.spor. Fiecare din vechile galionuri a fost transformat inintregime; coastele putrede au fost inlocuite cu altele noui;din cala parkii in varful catargului, toate au fost gudronate

ceruite, calfatuite, curatate i lustruite. Magellan a cioca-nit cu mana sa fiecare grinda, fiecare scandurd, ca sa seconvinga daed lemnul nu e putred sau ros de viermi, a cer-cetat fiecare funie, fiecare surub, fiecare cui. Panzele, in-semnate cu crucea patronului spaniol San Jago, sunt rezis-tente si proaspat vopsite, cafasurile sunt noui si ele, alimu-rile straluce8e, fiecare lucru e curat i rânduit la locul sau.Niciun spion i niciun, jnvidios n'ar mai indrisni acum sa-sibata joc de aceste nave en totul renovate si intinerite. De-sigur ca naveie acestea rotunde si pantecoase nu se pot luatotusi la intrecere cu corabiile rapide ; ele sunt prea putinpotriVite peniru o regatta, dal., late si adanci cum sunt, eleoferi mult lne pentru incarcatura si 0 anumita siguranta pevreme rea: tocmai prin greutatea, prin masivitatea lor, elesunt in stare, dupa toate prevederile omenesti, sii infrunte.:urtunile cele mai cumplite. Cea mai mare din,navele acesteainfratite, adunate ca o familie, este San Antonio", de o sutadouazeci de tone. Dar, din motive pe care nu le cunoastem.Magellan precla lui Juan de Cartagena comanda acestei co-ribii, pastrand pentru el pe Trinidad", ca vas-amiralcapitana" desi are mai putin cu zece tone. In ordineafnarimii urmeaza Concepcion", de nouazeci de tone, al ca-rei cornandant e Gaspar Quesada; Victoria" (care va facecinste numelui ei) sub comanda ,Jui Luis de Mendoza, de

caTatorii

ci

hi

t

www.dacoromanica.ro

PLECARE A 119

cptzeci j cinci de tone si Santiago", de saptezeci si cincide tone, sub comanda lui Joao Serrao. Magellan a vrut ne-aparat sa aiba mai mulle feluri de corabii, de tonaj diferit,pentru a putea trimite In recunoastere pe cele mai midi, fo-losindu-se de ele ca de niste avantposturi. Dar, pe de altdparte, va trebui sä dea dovadd de deosebita stiinta si dibd-cie nautica, pentru a tine necontenit laolalta, in largul marl,o escadra alcatuita din unitati atat de inegale.

* *Magellan trece dela o corabie la alta, pentru a controla

Inainte de toate incarcatura si marfurile. Ca de atatea,e1 urea si coboara iarasi scarilP, verificand cat se poate deexact invenhrul, pe care 1-a mai facut de nenumarate oriinainte. Astdzi Inca, multumjta documentelor pastrate inarhiva, ne putem convinge de minu4lozitatea i preciziuneacu care a fost calculata, evaluatd si verificata pana in celemai infime dotalii una din cele mai fantastice aventuri dinistoria lumii. Tn dosarele acelea voluminoa-3e sunt indicatetoate cheltuielile, fira sa se ornita macar o jumatate mara-vedi : stim cat a costat fiecare ciocan, fiecare franghie, fie-care saculet de sare, ficcare top de hartie. i aceste recicorecte coloane de cifre, cu toate fractiunile si specificatiilelor, scrise de mana indiferenta a unui contabil oarccare, va-.dese poate intr'un mod si mai convingator decal, mice cu-vinte patetice geniul si rabdarea acestui om. Ca navigatorIncercat, Magellan era constient de imensa raspundere aunei expeditii prin regiuni eu desavarsire necunoscute. Stiaea. pand §i cel mai marunt object uitat la pleeare din negli-jenta sau nechibzuinta, ramane iremediabil uitat pentrutoata, durata calatoriei; in aceasta deosebita imprejurare, nuexista nicio indreptare, nicio compensatie, nicio ispasirepentru o gresald sau omisiune savarsita inainte de plecare.Cad in zonele acelea necunoscute spre care nazueste dansul,fiece cuiu, fiece balot de calti, fiece bucata de plumb, fiecepicatura de uleiu, fiece foaie de hartie reprezinta o valoarece nu poate Li acoperita nici en saci plini de aur; lucrurilz

51

ori,

www.dacoromanica.ro

120 MAGELLAN

acestea nu mai pot fi dobandite acolo nici macar cu propriasau sange : din cauza Unei singure piese de schimb uitate, ocorabie poke deveni un singur calcul gresitpoate pricinui dezastrul Intregii intreprinderi.

De aceea se impune cea mai atenta, cea mai grijulie pri-vire in aceastä ultima trecere in revista a proviziilor. Ce-consuma doua sute saizeci i ninci de oameni lute() calatorie

carei durata nu poate fi prevAzuta nici macar cu aproxi-matie ? Socoteala aceasta e din cele mai grele, pentruca unuldin numitori durata calatoriei este necunoscut. NumaiMagellan, i numai el singur, presimte ca vor trece multe-luni (si aceasta n'are s'o spunk din prudenta, echipajuluisau), ca vor trece probabil chiar ani intregi pang ce se vaputea procura din nou merinde suficiente; de aceea e prefe-rabil s ia cu dansul mai mint deck ar trebui i cantita-tile sunt intr'adevar impunatoare, dacd tinem seama de spa-tiul restrans al corabiilor. Alfa si omega alimentatiei e pal.-nea, care nu poate fi pastrata in tolul lungii navigatii decksub forma de pesmeti : Magellan a pus sa se incarce pe borct120.380 livre de pesmeti care, impreung cu sacii, au costat372.510 maravedis; dupa cat se poate omeneste preveclea, tai-nul acesta urias ar trebui sa' ajunga chiar pentru doi ani.Lista de provizii a lui Magellan ne face sa ne gandim maide graba la un vapor transatlantic modern de 20.000 de tonedeck la cinci corabii pescaresti care au laolalta cinci panlla sase sute de tone (zece tone de atunci corespund cu un-sprezece de azi). Si eke nu s'au ingramadit in incaperilestramte si innabusitoare ale navelor ! Langá sacii cu Mina,fasole, linte, orez i toate soiurile de legume, sunt depozi-tate 5700 livre de pastrama de pore, 200 butoaie de sardele,984 burdufuri de branza, 450 funii de usturoi i ceapa; laacestea se adaoga tot felul de lucruri apetisante : 1512 livrede miere, 3290 livre de struguri de Malaga, stafide i mig-dale, precum i zahar, otet si mustar din belsug. In ultimeleore sunt impinse pe borci i apte vaci vii (dar bietele patm-pede nu aveau sa traiasca mult pe mare); astfel s'au asigu.

inutilizabilä;

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 121

rat pentru primele luni lapte i, la uring, carne proaspdtd-Cu- timpul insà, ceea ce le trebuia mai mult acelor matrozirobusti, era vinul si nu laptele. Pentru a intretine buna dis-pozitie a echipajului, Magellan a trimis sd se cumpere vin

anume ; nu mai putin de 417 burdufuri precum si 253 bu-toaie pline Cu eel mai bun vin de Xerez ce se putea gdsi;in aceastd privintd s'a asigurat teoretic fiecdrui matelot bdu-tura dela priinz i seara, pe timp de doi ani.

Cu lista in mar* Magellan trece dela un articol la altul,dela un depozit la altul, de pe o corabie la alta. Câtä truda

Ii aminteste el pând ce a adunat toate acestea! cam.osteneald a trebuit sd-si mai dea ca sd le controleze,sd le evalueze FA ad le plAteascd. Câte lupte in fie .ce zi cu functionarli i negustorii, iar in noptile nedor-mite cum isi frdmânta mintea, de teamd sa nu fitat ceva, sd nu fi facut vreo gresald in repartizarea alimen-telor! Acum insd, totul pare in sfdrsit pregAtit tot ce leva trebui in cUrsul acestei expeditii celor 265 de stomacuri..Magellan a avut grijd de oamenli sdi, de marinari. Dar co-ràbiile sunt i ele fiinte vii, deci muritoare st fiecare dinele se uzeazd in lupta cu elementele naturii, pierzdnd multdin puuterea lor de rezistent.d. Furtuna sfisie panzele, roade

destramd frdnghnle, apa mdrii vatdmd lemnur si rugine,tefierul, soarele incinge i decoloreazd, iar noaptea trebue sd_se aprindà lumândri i opaite. Din fiecare piesd trebue sfie pe bord Inca cloud i chiar mai multe de rezervd; anco-re si funii, lemne, fier si plumb, trunchiuri pentru catargurinoui, pdnza groasd pentru a inlocui panzele rupte. Cordhiiletransportà lemnäria adusd in nu mai putin de patruzecide care mari, pentru a se putea repara irnediat mice stri-cdciune si a se monta la nevoie alte coaste 1 punti; pega aceasta s'au depozitat tone intregi de gudron i smoald,de ceard si calti pentru astuparea crapaturilbr; bine inte-les ea nu lipseste arsenalul necesar de clesti si ferdstraie,.sfredele i uruburi, lopeti i ciocane, piroane i scoabe. Masunt ingrämddite mii de undite, duzini de harpoane *si o

td.

ul-

lan-

bo-

si

www.dacoromanica.ro

122 MAGELLAN

gata rezerva de navoade pentru pescuit; cad., impreund aupainea luata cu danii, pestele trebue sa alcatuiasca hranaprincipald a matelotilor. Pentru lurninat, 89 de lanterne micisi 14.000 livre de lumanari sunt mai mult decat suficiente,Third a se socoti aci narile i grelele lumanari de ceara pen-tru liturghie. Deasemenea, in ce priveste serviciul nautic,s'a prevazut totul pentru o lungà perioada: busole si ace debusole, ceasornice de, nisip, astrolabe, quadranti si planisfere:pierderea vreuneia din aceste piese ar fi ireparabill larpentru contabili s'au rezervat 15 registre noui-noute (cam.,afara de China, de unde s'ar putea procura o singurd foalede hartie in cursul acestei calatorii?). Nu s'a uitat nici de>cele necesare in cazuri nu prea imbucuratoare: catuse si lark-uri pentru cei nedisciplinati; farmacia era deasemenea pli-

nä leacuri pentria eventualii bolnavi, iar felcerii aveau totce le trebuia pentru luare de sange si alte operatii. Dar s'aavut grij i pentru orele de distractie: cinci tobe marl sidouazeci de tamburine, printre care trebue sa se fi ratacit

cateva scripci, fluere i cirnpoaid.Acestea sunt numai un mic extras din catalogul" irrtr'a -

devar homeric al Rotel lui Magellan, numai cateva articoleprincipale dintre miile de lucruri necesare echipajulut si co-rabiilor intr'o calatorie atat de riscatä. ,Dar vlitorul stapanal celor cloud lumi n'a trimis doar din simpla curiozitate, 3preineleaguri absolut necunoscute, o flotd care costa cu toateInzestrarile i proviziile ei opt milioane de maravedis. A--ceste cinci corabii trebue sa aduca la reintoarcerea lor nunumai rezultate cosmografice, ci i bani, cat mai multi baniconsortiului care a finantat intreprinderea! Trebue deci säse ia din belsug si marfuri de schimb, alese cu pricepere,pentru articolele de comert pe care nadajduesc sa le aducala inapoiere. Si Magellan cunoaste_ cat se poate de bine,din calatorlile sale spre India, gustul naiv al acelor copii ainaturii. Stie cä cloud lucruri au pretutindeni efect: ntâi-oglinda, in care bastinasul negru, brun sau galben isi poate.contempla cu uimire, pentru intala oara, propriul sat' chip

cu

si

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 123

apoi clopotele i clopoteii, aceastd vesnicd incantare a co-piilor. De aceea cordbille transportd nu mai putin de 20.000bucdti din aceste mici instrumente de fdcut gdlagle, precumsi 900 oglinzi mici si 10 mad (cele mai naulte dintre acesteavor ajunge insd sfdrimate la destinatie), 400 duzini de cutitemade in Germany" (lista mentioneazd aceasta in mod pre-cis : 400 docenas de euchillos de Alernankt de /os peores",,cutite din Germania de calitatea cea mai iel and), 50 duzinide foarfeci si fireste, inevitabilele batiste colorate si bonete

brdtdri de alamd, pietre false si sticldrie de tot feint.Cateva costume "turcesti sunt puse de o parte pentru tinutacle para45, precurn si grAmezi de carpe si hame vechi, decatifea si land bulendre adunate cu toptanul, care vali-reazd in Spania tot atat de putin Ca si mirodeniilo in insu-lele Moluce, fiind insd ideale din punct de vedere al rentabi-litdtii in asemenea afaceri comerciale; cdci schimband intro-ei mdrlurile, atat cumpärdtorul cat si vanzdtorul acoperd dezeci de ori valoarea lor in tara de origind, realizand am3.n-doi castiguri insemnate.

Pieptenii si bonetele, oglinzile si jucdriile accsrea conteazddesigur numai in cazul prielnic, cand bds Linasii sunt dispusisa intretie cu noii veniti relatii pasnice. Totusi, Magallan aingrijit cu prisosinta i pentru ccalaltS. eventualitate, a raz-boiulm. Cincizeci si opt de tunuri, sapte falconete lungi, treimortiere masive ranjesc prin deschizaturi cu gurile lor ne-gro; ghiuleie de fier i piatrd ingreuneazd din plin pante-cele cordbiilor, aldturi de tone intregi de plumb pentru tur-natul altor proiectile. 0 mie4.1e ranch, cloud sute dc sulitecloud sute de scuturi vddesc o vointd hotdritd de luptd; afa-rd de accasta, pentru mai mult de jumdtate din echipaj sunt

.pregdtite coifuri si plato.se. Iar pentru amiralul insu.i, s'aucomandat la Bilbao ddud armuri, care-1 imbracd in fier diucap paran picioare: el se poate infdtisa astfel popoarelorstrdine ca a fiintd supranaturald, invulnerabild. Cu tcatecd, potrivit planului i caracterului sdu, Magellan e predis-pus sd evite orice luptd, expeditia aceasta nu este mai slab

rosii,

www.dacoromanica.ro

124 MAGELLAN

echipatà militareste deck aceea a lui Hernando Cortez ca-re, in aceeasi vara a anului 1519, cucereste la celalalt ca-pat al lumii, cu mica sa ceatä de oameni, o tara imensa ci.imilioane de Iocuitori. Un an eroic poate incepe acum pentruSpania.

* *

Energic; cu acea rabdare treazd si infailibila ce-1 deose-beste de tori ceilalti, Magellan a verificat Inca odatä, pen-tru ultima oara, fiecare din cele cinci corabii in ce privesterezistenta, incarcatura i echiparea lor. Acum, o privire asu-pra echipajului! Nu fost u:?or sä recruteze oamenii a-cestia. A durat saptAmani si sap-Carnal-1i pana ce au fost adu-nati cu totii de prin ulitele portului si taverne; au venitmai mult in silk sdrentdrosi, murdari, nedisciplinati i vor-bese intre ei un taImes-bajme de lirnbi, in cel mai inpes-tritat volapiik": unul spaniola, altul italiana, al treilea fran-ceza, ceilalti portugheza sau catalana, greceste sau nemteste.Da, va trece Inca multa vreme pana ce aceasta olla podridava fi purificatà si contopita in focul disciplinei paM:, ceaceasta adunatura va alcatui un adevarat echipaj, ferm sicamaraderesc, vrednic de toatä increderea. Dar, dup5 cate-va sapfamarn pe bord, are sa-i alba el pe toti in !liana satare! Cine a fost el insusi timp de sapte ani un simplu so-brosonente, soldat i marinar, stie ce le trebue matelotilor,cat li se poate cere si cum sa se poarte cu clansii. EchibajuInu prea 11 ingrijoreazd pe amiral.

Dar cand priveste la cei trei cApitani. spanioli, atasati pelanga el in calitate de comandanti ai celorlalte corabii, Ma-gellan resimte o senzatie penibilk undeva, la ficat. Faravrere, muschii sai se incordeazA ca ai unui atlet in clipade a incepe lupta. Caci, cu ce fnfatisare rece si plina de tru-

cu ce dispret abia invaluit sau poate chiar inteadins as-cuns atat de putin, se uita la el, in treac5t, acest veedoracest inspector-general al regelui, Juan de Cartagena, di-ruia a fost nevoit predea comanda vasului San Ante-

i-a

sa-i

te,

www.dacoromanica.ro

PLECARE 61 125

nio" in locul lui Faleiro! De sigur, Juan de Cartagena eun marinar distins, cu multd experientd, i onorabilitatea sapersonald poate fi pusd tot atat de putin la indoiald caambitia sa. Dar acest nobil Castilian va putea oare sd-si in-franeze ambitia ? Vdrul acesta al episcopului de Burgos cd-ruia regele i-a conferit titlul de conjuncta persona" ce fu-sese destinate Intel lui Faleiro, se va supune inteadevalr ordi-nelor lui, asa cum a jurat? Cand Ii zdreste, Magellan Ii rea-minteste totdeauna de cuvintele pe care Alvarez i ie soptisela ureche: cà, afard de el, mai sunt si eta carl au in buzu-nar imputerniciri speciale, de care va afla abia atunci candva fi prea tarziu pentru onoarea sa". Nu mai putin ostilIi priveste Luis de Mendoza, comandantul Victoriei". Incala Sevilla, el a refuzat odatd cii arogantd sd-i dea ascultare;totusi, Magellan n'a putut concedia pe acest dusman secret,pe care impdratul ii numise pe !Angà dânisul ca fesorero. Nu,faptul c5. toti acesti ofiteri i-au jurat credintd i supunerein catedrala Santa Maria de la Victoria, in umbra drapalu-lui larg desfdsurat, nu inseamnd mare lucru; in addncul :ni-mii, ei il invidiazd a il dusmänesc. Va trebui sd fie cu

bagare de seamd fatd de acesti gentilorni spanioll.E deci un noroc pentru dansul cd a izbuttt cel putin sd

ocoleascd in oarecare mdsurd rescriptul regal si protesteleiritate i lodnuitoare ale celor dela Casa de Coni.ratacion.§i sà strecoare in echipajul sdu treizeci de Portughezi priu-tre cari se and cativa prieteni de incredere si rude de sdnge.11 are mai ales pe cumnatul ski Duartp Barbosa care, cutoatd tineretea sa, e un navigator i!tcercat. ; t pe Alvaro deMesquite, care-i este si el inrudit de aproape, precum i peEstevao Gomez, cel mai excelent pilot al Portugaliei. prin-tre ei se and si Joao Serrao, care cc-i drept, e trecut inliste ca Spaniol i fusese cu Pizarro 0. Pedro d'Arias in ex-peditiile spaniole spre Castilia del Oro; dar ca rudd a luiFrancisco Serrao, prietenul de arme al lui Magellan, el poa-te fi considerat oarecum ca un compatriot al amiralului. Unmare avantaj reprezintd prezenta pe bord a lui Joao Cor-

si

www.dacoromanica.ro

126 MAGELLAN

valho, care mai fusese cu multi am in urrnd in Brazilia si iaacum cu d'ansul pe un fiu, pe care-1 zdmisllse acolo cu oBraziliand oachesd. Gratie limbii lor i cunostintelor ce leau despre tara aceea, amândoi pot fi cele mai bune cgilduze,Pe de altd parte, dacd izbuteste sä ocoleascd lEsrazilia si `s5.pdtrundd in meleagurile uncle se vorbege limba malaezd,Ejung'and la insulele cu mirodenii si la Malacca, atunci En-rique, sclavul lui Magellan, va servi de minune ca thlmaciu.Asa dar, printre cei cloud sute saizeci si cinci de membriai echipajului, el are in total o jurndtate duzind sau chiaro -duzind intreagd de bdrbati in a c5ror fidelitate se poateincrede pe cleplin. Aceasta nu e mult. Dar cine nu are altdrum de ales, trebue sd inainteze curajos chiar dacd im-prejurdrile Ii sunt dela inceput potrivnice.

* *

Magellan a trecut in revistd echipajul; cu cea mai incor-data' atentie a cercetat pe fiecare in parte, cumpdnind si cal-cul5nd neincetht in sinea lui, s. afle cine va sta de partellui in mornentul hotdritor i cine-i va sta irnpotrivd. Nu si-adat seama cd, scrutand astfel pe fiecare, chipul sdu avea oexpresie grava, severd si fruntea ii era brdzciatd de cute.Dar, deodatd, fata i se destinde: filed sà vrea, eI zâmbeste.Doamne! aproape cd 1-a uitat, pe ornul acesta supraimmerarsi de prisos, care se strecurase acolo in ultima oral Intea-devdr, numai printr'o curatd inthmplare tinerelui acesta lini-stit si modest, italianul Antonio Pigafetta, apartinând uneivechi familii nobile din Vicenza, s'a pomenit in aceastd so-cietate pestrità de aventurieri i de5perados, de ambitiosi sicduthtori de aur. Sosise la Barcelona cu suita protonotaruluipapal la curtea- lui Carol Quintul; acolo, acest cavaier deRhodos, Inca imberb, auzise vorbindu-se de o misterioasdexpeditie care avea s5 porneascd pe cdi cu totui necunos-sute spre meleaguii si teluri neajunse pand. acum. Pigafettacitise de bund seam5 cartea lui Vespucci despre Paesewovarnente retrovati", tipdrith in 1507 in orasul Au natal,

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 12T

Vincenza, si in care autorul Ii povesteste cu placcre card--toriile (andare e vedere parte del monc/o e le sue meravi-glie"). Poate cä i mult cititul Itinerario" al compatriotuluisau Lodovico Varthema 1-a entnziasmat pe tanarul Italian;

gandul de a putea privi si el, cu propri sal ochi, cevadin maretele si infioratoarele privelisti ale oceanului", tre-bue sà fi pus stapanire pe dânsul. Carol Quintul, caruia i seadreseaza cu rugamintea de a-i ingadui sa ia parte la aceastä misterioasd expeditie, 11 recomandA lui Magellan siastfel, printre toti acesti navigatori i aventurieri de pro-fesie care cauta se' se imbogateasca, se iveste pe neasteptatesi un ciudat idealist care nu se expune atator primejdii de dra-gul gloriei i nici de dragul banilor; ci, din pasiunea cinstita de-a cutreera lumea ca diletant, in intelesul cel mai frumos alcuvântului. Asa dar, numai pentru propriul ski di/etto, pentruplacerea aventUrii, pentru bucuria de a vedea, de a afla, dea admire, de a se minuna, el ii pune viata in joc.

In realitate insa, tocrnai omul acesta neinsemnat siprisos, va cleveni pentru Magellan partasul cel mai de seamaal expeditici sale, Cdci ce valoare are o fapta, dna ea nu.e relatath, deca nu e expus6 apoi in fate lumii? 0 fapta ig-torica un este niciodath irnplinita, adica definitiv incheiatd.in momentul realizdrii sale, ci abia atunci cand ea este tre -cuta poteritatii. Ceea ce numim istorie, nu reprezinta nici-decum suma tuturor faptelor insemnate, care s'au inthmplatcândva in timp i spatiu; istoria universald cuprinde numaiacele midi fragmente luminoase, care au fost scoase intam-plator la iveala prin operele poettlor i expunerile inva-tatilor. Achille n'ar fi nimic fard Homer; orice figurã rd-mane in umbra, orice fapta se pierde ca valurile marunte inmarea nemarginita a evenimentelor, dacd cronicarul n'o fi-xeaza in descrierile saIe sau daca artistul n'o toarna dinnou in formele plastice ale creatiei estetice. 1 despre Ma-gellan am fi stiut prea putin, dacd am fi avut numai aceadecada" a lui Peter Martyr, scurta scrisoare a lui Maximi.lian Transsylvanus i cele cateva insemnari seci a1 dife-

si

le

a

www.dacoromanica.ro

128 MAGELLAN

riior piloti, precum i registrele lor de loguri. Numai acestinic cavaler de Rhodos, tandrul acesta supranumerar, ce pa-rea cu totul de prisos pe bord, a prezentat posteritatii lap-ta lui Magellan, proiectarid-o in, lumina istoriei.

E evident ca bravul nostru Pigafetta n'a fost chiar un Ta-cit sau un Tit-Liviu. Si in arta scrisului, ca si in aceea aaventurii, el n'a ramas decat un foarte simpati; diletant. Nu-putem spune ca a fost inzestrat cu darul deosebit de a cu-"waste oamenii; cele mai adânci framantari sufletesti ale lui'Magellan, conflictele lui cu capitanii, pe bord, eI pare sa lefi trecut cu totul cu vederea. Dar tocmai pentruca lin. Piga-fetta Ii pasà prea putin de corelatiile si de intelesul maiadanc al lucrurilor, el observa cu cea mai mare atentie arna-nuntele izolate si le noteazd cu acea acuratetà a unui liceansilitor, caruia i s'a dat ca temä descrierea excursiei sale du-/ninicale. Nu tot ce scrie el e vrednic de crezare; uneori selasa dus de nas de batranii piloti care, dandu-si imediat sea-ana ea' au de a face cu un ageamiu, Ii spuneau la gogosi ca-re de care mai nastrusnice. Dar toate aceste mici exagerarl

nascociri sunt compensate cu prisosinta de curiozitatea cucare el -priveste realitatile din juru-i, de grija cu care descriefiece amanunt. Si faptul ca dat chiar osteneala sa ches-tioneze pe Patagoni &JO' Metoda Berlitz", a adus miculuicavaler de Rhodos care nici nu se Oxidise la asa ceva,

gloria istorica de a fi alcatuit cel dintai dictionar de vo-,cabule americane. Dar el a avut parte de o cinste si maimare. Cad acel care s'a folosit de o scend din cartea de ca-Tatorie a lui Pigafetta, nu e altul deed Shakespeare insusi --in una din piesele sale: Tempest". Si ce poate fi mai maret-pentru un scriitor mijlociu (sau chiar mediocru), decat sa ise intample si lui ca un geniu sa ia pentru opera sa nepie-ritoare ceva din opera lui trecdtoare i sà inalte pe aripilesale vulturesti, in sfera sa eterna, un nume a-tat de nein-semnat?

si-a

si

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 129

Magellan a trecut In revisti echipajul; a inspectat totul:corabile i oamenii sai. Cu constiinta linistita, el Ii poatespune ca a chibzuit si a cumpanit tot ce se poate prevedea§i calcula de mintea unui muritor. Dar 0 calatorie de des-coperiri l aventuri infrunta puteri si mai marl decal celepamântesti care pot fi masurate si cantarite. Un om careIncearca sa determine dinainte, in modul cel mai precis,toate posibilitatile de reusità, trebue sa aiba In vedere sisfarsitul cel mai probabil al unel asemenea calatorii, adica:eventualitatea de a nu se mai inapoia. De aceea, dupa ce si-avadit vointa i energia, transpunandu-le intr'o opera parnaa-teasca, Magellan isi asterne pe hartie, cu doug zile Inaintede plecare, _ultima sa vointa.

Acest testament al lui Magellan nu poate fi citit fara emo-Caci, In general, acel care isi exprima 1 Ii subscrie

ultima vointä, cunoaste cel putin cu aproxlmatie cuprinsulaverii sale. Dar cum putea sá aprecieae Magellan, fie chiarpe departe ce i cat avea sa lase mostenire ? Cine stieintr'un an, el va deveni un cersetor sau omul eel mai bogatde pe pamant ? Aceasta e Inca o taina a destinului, Cacitoata averea sa consta numai intr'un contract incheiat cuCoroana. Dacd expeditia reuseste, daca Magellan gaseste le-gendarul paso" i ajunge apoi la insulele cu mii.odenii, a-tunci el, care pornise ea un aventurier sarac, se va inapoiala Sevilla ca un Cresus. Daca, afara de aceasta, el descoperaIn drumul sàu insule noui, atunci i nepotilor li se cuvinepe langa toata aceasta bogatie si titlul ereditar de guverna-Uri i adelantados. Daca se ralaceste insä in nemarginireaapelor, daca furtunile Ii scufunda cordbille, atunci sotiacopiii sai vor trebui sa implore cu mainile ridicate, la usabisericilor, mila Credinciosilor. Numai in puterea Celui desus, a aceleasi puteri care maid vantul i valurile, sta ho-tararea din urmd. Si Magellan, ca un catolic plin de cu-cernicie, se pleaca dinainte, cu toata umilinta, in fata vointiide nepatruns a lui Dumnezeu. De aceea, inainte de a se a-Aresa oamenilor si autoritatilor prin testamentul acesta mis-

dacii,

www.dacoromanica.ro

130 MAGELLAN

cdtor, Magellan îi inaltä ruga spre supremul i atotputer-nicul Dumnezeu, stäpanul nostru, care domneste in vecnvecilor". ifl testamentul acesta vorbeste mai intai crestinub.apoi gentilomul si abia la sfarsit sotul i tatal.

Dar si in pioasele sale dispozitii, un Magellan nu va expri-ma niciodath dorinte vagi, nedeslusite; si aceeaSi ulmitoareprevedere, aceeasi chibzuinth care il cAthuzeste in timpul vietiisale pAmantesti, el o aplicA i in ce priveste viata sa de apoi..Toate posibilitAtile sant cumpAnite dinainte, orânduitegradate cu toath grija. CAnd va fi &A se sfarseascd aceastd,vieath pdmanteascA a mea i sä inceapà cea vesnicA", el ardon sA fie Ingropat intr'un mormânt propriu, de preferinta.la Sevilla, in mAnastirea Santa Maria de la Victoria". Dna,dimpotrivA, moartea 1-ar suprinde in cursul cálatoriei 51n'ar exista nicio posibilitate de a se aduce in patrie rAmAsi-tele sale, atunci sa" fie inmormantat spre veSnicd odihrth incea mai apropiath bisericd inchinath Maicii Domnului." Cupietate i totodatà cu preciziune, crestinul acesta sincer im-parte apoi legatele religioase. A zecea parte din fiecare cin-cime cuvenitä prin contract, sA fie impArtith egal manAstirilorSanta Maria de la Victoria, Santa Maria Monserrat i SanDomingo din Oporto; u mie de maravedis- sd se dea capeleidin Sevilla, unde primise sfanta impArtásanie (inainte deplecare) i unde, cu vola Domnului, rthdAjduieste s'o primeas-cd din nou (dupä ce se va reintoarce cu bine acasà). Lasà .un real de argint sfintei Cruciade, un alt real de argint pentruräscumpärarea prizonierilor cre'Aini cAzuti in mainile pa-ganilor, un alt real pentru casa infirmilor dela San Lazaro,un al patrulea si al cincilea real pentru Hospital de lasBubas si Casa de San Sebastian, pentru Ca acei care vorprimi pomenile sä se roage acolo Domnului Dumnezeuluinostru pentru sufletul meu." SA se slujeasca treizec;de liturghii la mormAntul sdu si, treizeci de zile dupa,inmormantarea sa, sà, se slujeascA tot atatea liturghlila capela dela Santa Maria de la Victoria. AfarA deaceasta, el hotheaste ca In ziva inmormantArli mele A' fie

Co

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 131

imbracati trei saraci, fiecare se capete o haina din stofdcenusie, o bonetà, o camasa Si o pereche de ghete, pentru caei sä se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. *1 dorescca in ziva aceasta s fie ospAtati nu numai cei trei saraci, ciInca alti doisprezece, ca sa implore si ei pe Dumnezeu pentrusuiletul meu, Si se' se imparta un ducat de aur pentru sufle-tele din purgatoriu."

Dupe ce biserica a capatat astfel dela acest drept-credin-dos partea sa de mostenire, ar fi de asteptat ca ultima luivointa sa se Indrepte n sfdrsit asupra sotiei si copilului. Einsa miscator ca barbatul acesta profund religios e preocu-pat si mai mult de grija pentru soarta sclavului sail Enrique.Poate ca, Inca mai demult, el se intrebase in adancul cons-tiintei sale daca unui adevarat crOin ii este ingaduit saconsidere ca propietate a sa ca o J:rucata de parnant sauca o heina pe un sclav, mai ales pe unul care primise bo-tezul crestinesc, devenind astfel un frate intru credinta, ofiinta cu suflet nemuritor. In hiciun caz insa, Magellan nuvrea se' se infatiseze inaintea Domnului cu sufletul turburatde o asemenea intrebare; de aceea el dispune ca incepanddin ziva mortii mele, prizonierul Si sclavul meu Enrique, nes-cut in orasul Malacca si in varsta de douazeci i ase deani, sa fie eliberal de once indatorire de a sluji, sa nu maifie sclav, ca sa faca ce vrea Si sa fie lasaf in voia lui. Maidoresc ca, din succesiunea mea, sa i se dea pentru sprijinulsi intretinerea lui zece mii maravedis in bani pesin. Ii asi-gur aceasta mostonire pentruca el a devenit crestin, si sa seroage astfel la Dumnezeu pentru mantuirea sufletului meu".

Abia acum, dupa ce si-ta inchinat cu pietate gan-dun vietii viitoare si a ingrijit de faptele Si operele bunecare ar putea, mijloci la Judecata de apoi chiar pentru omulcel mai pacatos", Magellan- se adreseaza familiei in testa-.mentul sail. Dar si aci grija de bani i bunuri e precedata deo dispozitie privitoare la ceva imaterial: pastrarea blazonuluisi a titlului sell de nobleta. Pana intrà doua si a treia gene-retie, Magellan dispune eine poate purta blezonul sau, ar-

ultintele

www.dacoromanica.ro

132 MAGELLAN

male" sale, in cazul cand fiul stiu intunecatà presimtire!nu i-ar supravetui. Ca $i Christos, asa nazuleste cu toatàardoarea spre nemurire, omul acesta nobil care tine lanumele

Pe urmd abia, Magellan imparte sotiei $i copilului avereacare pluteste deocamdata pe valuri, in bdtaia vantului! Cu

scriere fermà i teapanl dreapt5 ca $i el insusi amiralul sem-neazd foaia: Hernando de Magallanes." Insà destinul nupoate fi constrans printrò simpld trasaturd de coadei; elnu se lasd induplecat de danii $i f5g5dueli: vointa luiimperioasd e mai puternic5 decat cea mai arz5toare dorintàa unui om. Niciuna din toate acele hotariri luate de Magel-lan, nu s'a realizat ; din ultima vointä a lui Magellan nuavea s5 famale decal mkturia a$ternutd pe o foaie de har-tie. Acel indicati de el ca mo$tenitori, nu vor mo$teni nimic;s5racii pe care a vrut s5.-i mi1uiasc5, nu vor fi consolati;trupul s'au nu va fi inmormantat in locul cerut de clansul$1 blazonul s5u va fi pierdut pentru totdeauna. Numai faptape care a implinit-o el insu$i, va supravietui navigatoruluicare a inconjurat pämantul i numai omenirea intreag.5va avea s5.-i multumeasca pentru adevgrata mo$tenire 15sat5de el.

* *

Si-a facut ultima datorie ce-o mai avea acolo, in patrie.Acum e momentul despärtirii. Tremurand, sta inaintea luisotia cu care, pentru intaia oarà in viata sa, numai timp deun an si jum5tate, fusese intràdevAr fericit. Ea tine inbr2t? Thi1 pa care 1-1 näscuse; a rgmas iari grea $i fiinta

e sguduità toatà de plans. El o imbrdtiseazd Inca odata,pentru ultima oara; apoi strange mana lui Barbosa, pe alcgrui fiu unicul II la cu dansul pe cgile aventurii! Peurmg, ca sà nu-1 cuprincla vreo slabiciune in fata lacrimilorpe care le varsá sotia parasità, el sare in bared, pornind injosul fluviului spre San Lucar unde ii asteaptä flota. In micabisericd dela San Lucar dupá ce se spovedise, Magellan pri-

sau.

ai

*

www.dacoromanica.ro

PLECAREA 133

meste inca odata sfanta Imparta§anie, impreund cu intregechipajul. In zori e ziva de Marti 20 Septembrie 1519 Siaceasta va fi o data in istoria universala. ancorele sunt ri-dicate, panzele se umfla i flutura in vant, tunurile bubuieultim salut spre tara care dispare incet, incet in zare : ceamai mare expeditie pentru descoperirea noilor pamanturi,aventura cea mai cuteLatoare din istoria omenirii, a inceput...

www.dacoromanica.ro

CAUTARE ZADARNICA

20 Sepiembrie 1519 1 Aprilie 1520

La 20 Septembrie 1519 flota Magellan s'a desprins de tArrn.Dar Inca in anul acesta Spania incepe sä se intincia departe.dincolo de limitele Europei. Dupà sase zile, cdnd cele cincicorgbii ajung la insulele Canare i poposesc la Teneriff a pen-tru cornpleta proviziile de alimente si apa d& bait, elese mai afld intrò regiune de sub suveranitatea lui CarolQuintul. Navigatorilor le este ingdduit sd debarce, ca sd maisimtd odatà sub picioarele lor pamantul ferm al patriei dragi,s'a mai respire odatà in cerul unde rdsun5 propria lorinainte de-a porni mai departe, spre Necunoscut.

Insd si acest ultim rAgaz se sfâreste repede. Magellanvrea sä intindà iar5si panzele si iat5 CS se ive*te o cara-van5 pornità in urma lui din Spania si care ii face semn dinclepartaxe; ea aduce lui Magellan un mesagiu secret din par-tea socrului sail, Diego Barbosa. Ca in cele mai multe ca-zuri, un mesagiu secret inseanind totodatä o veste rea. Bar-bosa previne pe ginerele s'au cd are informatii sigure despreun pact secret al captanilor spanioli de pe bord, hotäriti sanu se supund ordinelor lui Magellan in cursul expeditiei; c5-petenia conjuratiei ar fi Juan de Cartagena, v5rul episcopuluide Burgos. Magellan nu are niciun motiv sä se indoiasca deenestitatea i temeinicia acestul avertisment; el confirma

a-si

limloà.

www.dacoromanica.ro

CAUTARE ZADARNICA 135

Inteun mod prea precis obscura amenintare a spionului Alva-rez, ca. ar fi trimisi cu dansul si altii, cu ordine contrare,dar despre care va afla abia atunci cand va fi prea tarziupentru onoarea sa." Oricum, zarurile sunt aruncate siMagellan, aspru si darz cum e, devine si mai darz in fataprimejdiei vadite. Cu mandrie, el trimite raspuns la Sevilla

orice s'ar intampla, va ramane neclintit in serviciul impa-ratului i ca-si pune chezasie viata sa. Niciun om de pe bordnu trebue sà banuiasca macar ce avertisment gray Si totusiprea adevarat i-a adus scrisoarea aceea, ultima pe care aprimit-o in viata sa. El ;la porunca sa se ridice ancorele.dupd cateva ore, piscul de pe Teneriffa se mistue in neguradepart:aril. Cei mai multi dinteinsil au vazut atunci pentruultima oara pamantul tarii bor.

Tn aceasta calatorie, sarcina cea mai ,grea a lui MagellanIn mijlocul tuturor dilicultatrlor, consta in aceea de a tinenecontenit laolaltà, inteun grup unitar, cele cinci corabii cupanze de tonaj diferit si avand fiecare o altd viteza. Dacase rataceste una din die, atunci ea e prerdutä pentru flota irimensa pustietate a oceanului. De aceea, Inca inainte de ple-care, Magellan a elaborat impreuna cu Casa de Contrataciontin sistem cpecial pentru a mentine necurmat contactul intrevasul-amiral i celelalie patru nave. E adevarat Ca II s'a co-municat contra-maecAcilor, capitanilor i pilotilor c/ereta",adica directia spre care aveau sa carmuiasca navele; dar, in-Fling mare, aceasta nu inseamna altceva decat ordinul de aurma pur i simplu dara de apa lasata de Trinidad", devasul-amiral care pluteste totdeauna inaintea celorlalte nave.In timpul zilei, aceasta sirripla urmarire nu impune pilotilorvreo sfortare deosebita; chiar in toiul marilor furtuni, cord-Mile se pot orienta mereu. Meg sä se piardd din vedere unape alta. Mai greu e insa pentru cele cinci nave sa ramaiein timpul noptii in necontenita legatura; un sistem specialde intelegere reciproca prin semnale luminoase, trebue sämentina aceasta legaturd. Cand se lasa noaptea, o torta mare

ca,

www.dacoromanica.ro

136 MAGELLAN

cie lemn fixata intrò lanterna (f r al) e aprinsa la pupa Tri-nidad-ei", pentru ca navele din urmd sà nu piardd din ve-dere pe capitana" care le indica directia. Dar daca pe lang5torta aceea se aprind pe Trinidad" Inca cloud lumini, prinaceasta se cid' celorlalte corabii ordinul de a naviga mai incetzau, daca vântul nu e prielnic, sä pluteasca in zig-zag. Trei

inseamnd cã e de asteptat o mare vijelie i sfatuesesa se stranga panzele de jos; patru lumini inseamna sa se..eoboare toate panzele. 0 lumina' mare, nelinistità, ce arde cao valvataie pe vasul-amiral, sau lovituri de tun previn na-y ele din urma sa fie cu bagare de seama, caci prin apropie-re se afla bancuri de nisip sau vartejuri primejdioase. Infelul acesta s'a injghebat un ingenios sistem de semnalizareluminoasa in timpul noptii, pentru toate intamplarile sauaccidentele imaginabile

Dar fiecare semn al acestui primitiv telegraf luminostrebue repetat imediat de fiecare data, de cdtre fiecare co-rabie, exact in acelasi mod, pentru ca amiralul sà tie dacaordinele sale au fost intelese l indeplinite ; afara de aceasta.In fiecare seara, cu putin inainte de a se intuneca, fiecaredin cele patru corabii trebue sa se apropie de vasul-amiral,.defiland una dupa alta, pentru a saluta pe capitanul-gene-ral" cu aceste cuvinte: Dios vos salve senor capitan-generaIy maestre è buena compania" si a prelua ordlnele privitoarela schimbul celor trei straji de noapte. Prin acest raport zilnieal celor patru capitani catre amiral, disciplina, pare asiguratädin primele zile: vasul-amiral conduce si celelalte corabiiurmeaza; amiralul hotaraste cursul i ceilalti capitani trebuesa fie de acord cu el, Mfg sa intrebe sau sa se planga deceva.

Dar tocmai pentruca conducerea e concentrata atat de se-ver, atat de autoritar in mane unui singur om; tocmai pentruca acest Portughez taciturn, care-si pazeste cu inversunaret.secretul, Ii pune sa se infa liseze in fiecare zi ca niste recruti

dupa ce-au primit ordinul, Ii expediaza de pared ar fi

II

Itmint

www.dacoromanica.ro

CALITARE ZADARNICA 137

nista simpli muncitori cu palmele tocmai aceasta indispunepe capitanii celorlalte patru corAbii. Fara' indoial5 cà ei au ere-zutsi trebue s spunem: nu Meg buni dreptatec5 Magellans'a arätat In Spania atât de sgArcit când era vorba sä eaavreo informatie, atat de rezervat in privinta adevAratului telal c515toriei, pentrucA nu vroia ca secretul trecátorii" sã ca-dä pradá spionilor si palavrei publrce; dar ei au mai erezutea dânsul nu va mai avea vreun motiv sd fie atAt de prudentodatà ce-au pornit spre larg, cari va chema pe bordul vasu-lui-amiral i, desfAsurând inaintea lor hartile sale, le va ex-plica in sfdrsit planul thinuit cu atka strdsnicie. In loc de-aceasta, ei vAd Ca Magellan devine si mai t5cut, mai race,mai inabordabil. Nu-i cheamd la dânsul, nu-i intreabd cerare au, nu cere macar o singurg data sfatul vreunuia din ca-pitanii aceia incercati. Ei nu au altceva de fAcut deck s5.urmeze cu supunere steagul in timpul zilei i farol-ul in to-iul noptii, fara sa crâcneasek asa cum Ii urmeazd cfiinelestapanul. CAteva zile, ofiterii spanioli Ii pastreaza calmulIn fata atitudinii taciturne a lui Magellan, care-i desconsi-der5 astfel, navigAnd inaintea lor Med sd le adreseze un cu-vânt. Dar când amiralul, in loc &à tie calea spre Sud-Vest,care duce direct spre Brazilia, se abate dela cursul stabilitindreptându-se mult mai spre Sud i rarnAnând paria la Sier-ra Leona aproape de coastele Africei, Juan de Cartagena iipune la apelul de seard intrebarea MVO: de ce s'a schimbatcursul, contrar instructiunilor date la Inceput.

Aceastä intrebare fatisd nu inseamn5 nicidecurn o insolenta.sau o provocare din partea lui Juan de Cartagena (si e nece-sar sä accentuam in mod expres aceasta, pentrucd in celemai multe expuneri pentru a tmira situatia lui Magellan

Juan de Cartagena e infkisat dela inceput ca un infamteaddlor). Faptul ca acel pe care regale 1-a numit conjunctapersona, eapitauul celei mai marl corgbii si veedor-ui co-roanei regale, intreaba politicos pe comandantul suprem dece anume s'a schimbat cursul stabilit dinainte, nu poate ft

considerat deck ca fiind logic si perfect indreptatit. Afarä

p5.-

www.dacoromanica.ro

138 MAGELLAN

cle aceasta, Juan de Cartagena are dreptate si in sens pur nau--tic, caci noul curs ordonat de amiral se va dovedi cu desa--varsire inutil, fara niciun rost, impunand flotei un ocol carea fdcut-o sä piarda inteadevar patrusprezece 'zile. Nu se stiece motive 1-au determinat pe Magellan sa schimbe ruta. Poa-te el a coborit atat de mult sore Sud, de-alungul coastelorAfricei pand la Guinea, pentru a princle vantul cel bun" --tornar barlavento" alizeul care sufla dela Räsarit spreApus intre cloud tropice: acesta era un secret tehnic al na-vigatiei portugheze, pe care nu-1 cunosteau spaniolii; saupoate ca s'a abatut dela cursul obiSnuit pentruca preferasesa evite cordbiile pe care regele Manoel al Portugaliei le-arfi trimis spre. Brazilia, avand in realitate ordinul sà atacesi sa captureze flota lui. In orice caz, ar fi fost usor lucrupentru Magellan sa explice celorlalti capitani, in mod cu -W-W1 loial si colegial, motivele pentru care a schimbat cursul.Dar pentru Magellan nu este aci vorbi de un caz izolat, ci deun principiu. Nu e vorba de cateva mile mai mult spre Sud-Vest sau spre' Sud-Sud-Vest ci de o constatare, care aveasa-1 asigure dela inceput in ce priveste discipline flotei. Mc&sunt intr'adevar conspiratori pe bord, precum 1-a instiintatsocrul sat', atunci el prefera cunoasca i sa-i infruntefatis. Dacd exista in realitate si alte instructiuni, care i-aufost tainuite, atunci ele trebuesc scoase la iveald, larnurite fa-ra crutare si anume, in favoarea autoritatii sale. De aceeamomentul i se pare cat se poate de nimerit, mai ales ca toc-mai Juan de Cartagena ii cere socoteald; caci acurn trebuesä se stabileasca de-a-binelea daca acest hidalgo spanioleste egalul sau subordonatul sal. In raporturile lor de rang aintervenit de fapt o schimbare, care trebue neaparat preci-zata. La inceput, Juan de Cartagena a fost frimis de impa-rat ca veedor-general 5i, in aceastä calitate precum l inaceea de cdpitan al lui San Antonio", el era subordonat ami-ralului fàrà dreptul de a-1 chestiona sau de a-1 sfätui intrUnfel oarecare. Situatia s'a schimbat insä cand Magellan a in-Murat pe tovardsul sau Faleiro i, in locul acestuia, Juan

sa-i

www.dacoromanica.ro

CAIITARE ZADARNICA 139

de Cartagena a fost nurnit conjuncta persona" caci con-juncta" inseamna doar atasata, alaturata. Amandoi se pot bi-zui deci pe cate un document regal: Magellan pe actul ea-re-i conferd comanda unica i supremà a flotei, Juan de Car-tagena pe cedula" prescrie sa vegheze in cazul candar observa vreo neglijentä $i cand perspicacitatea sau pre-vederea celorlalti ar da gres". Dar aceasta conjuncta per-sona are oare dreptul sa cearà socoteala i amiralubli ? Ma-gellan nu vrea sa lase niciun moment nelanaurita aceastachestiune: aci nu trebue sà -existe nicio indoiald. De aceeaet replica imediat la prima intrebare a lui Juan de Carta-gena, dandu-i acest raspuns grosolan: Nimeni nu are sa-iceara lamuriri si toti au sa-1 urmeze pur i simplu" (que lesiguissen y no le pidiessen mas cuenta).

Aceasta e inteadevar o grosolanie; dar Magellan prefera safie mojic $i drastic, decal sà ameninte si sà pactizeze, tara-gdn'and lucrurile. Prin_ aceasta. el le-a spus larnurit, pe fata,capitanilor (si poate conspiratorilor) spartioli: SA nu vä I. a-ceti iluzii! Eu tin carma, eu singur, si o voiu tine cu manade fier!" Dar dacd Magellan avea inteadevar un pumn tare,stiind sa apuce si sa izbeased cu indarjire, lipsea totusi mai-nii sale unele bune insusiri si mai cu seamd aceea de a potoli,de a aplana cu iscusinta dupa ce lovise prea brutal. Magellann'a invatat niciodatä arta de a spune vorbe tari intr'o formaamabila, prieteneascd si de a se intelege in mod cordial, indeplina sinceritate, cu superiorii sau cu subalternii säi. Ast-fel, in jurul acestui om care era un centru de energie deprimul rang, trebuia sa se formeze dela inceput o atmosferaincordata, ostila, iritatd; si acest latent desacord, aceasta readispozitie s'a accentuat si mai mult cand s'a dovedit cà schim-barea rutei, impotriva careia reclamase Juan de Cartagena,era o gresald notorie din partea lui Magellan. El n'a izbutitsa prinda vantul alizeu". Doud saptamani cordbiile stau peloc, neputand inainta pe marea calma, Vara' nicio adiere. Peurma insa, ele sunt prinse de niste furtuni atat de cumpliteincat; dupd relatarea romantica a lui Pigafetta, nu sunt sal-

www.dacoromanica.ro

140 MAGELLAN

vate decal prin aparitia luminoasa a lui Corpo Santo, a sfin..telor intrupart ale calor trei patroni ai navigatorilor: St. An-selm, St. Nicolaus si Santa Clara. Patrusprezece zile s'au pier-dut astfel din vina lui Magellan, care se incapatanase SAschimbe cursul si, in cele din urma, Juan de Cartagena numai poate si nu mai vrea sa se retina. Deoarece Magellan dis-pretueste mice sfat si nu tolereaza nicio critIca, toatã flotatrebue sa vada atunci cat de puting consideratie are el, Juande Cartagena, fata de acest mizerabil navigator. E adevaratca sign seara aceea corabia sa, San Antonio", se apropie eade obiceiu de Trinidad" pentru a da raportul si a primi or-dinele lui Magellan. Dar, pentru intaia oara, Juan de Carta-gena nu se arata personal pe puntea corabiet sale, pentrusalutul prescris.'11 trimite in locul sau pe unul din subofitert

acesta salutd pe amiral cu cuvintele: Dios vos- salve, se-nor capitan y inaestre".

Magellan nu-si face nicio clipd iluzia ca salutul acestao gresala involuntara, facutd fara nicio intentie anumita, dinsirnpla nebagare de seamd. Dacd tocmai Juan de Cartagenapune pe cineva sa i se adreseze numai in calitate de capitan(capitan) si nu de amiral (capitan-general), prin aceasta s'aspus in fata intregului echipaj al flotei ea' el, Juan de Carta..gena conjuncta persona" nu recunoaste pe Magellanca superior al sat. Amiralul trimite imediat vorbá lui Juande 'Cartagena cd spera sa fie numit in viitor asa cum i secuvine de drept. Dar si Juan de Cartagena 11 infrunta ucumfatis. Trimite raspuns eA regretà, dar nu-1 poate satisface. Dedata aceasta, el a pus sa fie salutat de cel mai bun gradat depe corabia sa ; s'ar putea ca data urmatoare treaba aceastas'o faca un elev matelot. Timp de trei zile, San Antonio"care putea fi vazut de departe de intreaga flotä suspendaorice alt salut, pentru a dovecii tuturora hotarirea capitanu-lui s'au de a nu recunoaste dictatura nelimitata a comando-rului. Absolut fatis si aceasta face cinste lui JUan de Car-tagena, care n'a fost niciodata un tradator ascuns, plin. de

e

si

www.dacoromanica.ro


perfidie. cum 1-au infdtisat prea deseori cronicarii acesthidalgo spaniol arunca la picioarele Portughezului manulade tier.

* *

Caracterul unui om nu se cunoaste niciodata mai bine de-cat dupd felul cum se poarta el in momentele hotdritoare.Numai primejdia scoate intotdeauna la iveald puterile i ca-litatile cele mai ascunse ale unui om; toate acele imnsirtumbrite, care nu pot fi controlate i masurate la tempera-turd moderata, se vddesc in mod cu,adevdrat plastic numaiin asemenea momente critice. Reactiunea lui Magellan infata unei primejdii ramane tot timpul aceeasi. De fiecaredata, cand e pe cale sa ia o mare hotarire, Magellan devinenelinistitor de tacut i rece. S'ar parea cd el inghiatà de-a-bi-nelea. Nici cea mai grosoland insultd nu poate aprinde vreoscanteie in pupilele sale adurnbrite de sprancenele stuflase,nicitm nerv nu tresare in jurul gurii sale ascunse. El ii In-frâneaza cu desdvarsire temperamentul, dar aceasta racealdde ghiata face ca toateducrurile sa fie pentru el stravezii cacristalul; in timp ce se izoleaza astfel in zidul tdcerii saleglaciale, el chibzueste si Ii calculeazd cat se poate de bineplanurile. Magellan nu ea pripit niciodata In viata sa; n'adat vreo lovitura In focul maniei: totdeauna se ingrami-deste in el o tdcere intunecatd, indelung indbusita, ca nistenori de furtund inainte de a se deslantui fulgerele.

Magellan tace si de asta data ; cine nu-1 cunoaste si Spa-niolii nu-1 cunosc Inca ar putea crede ca nici n'a luat insearnd provocarea lui, Juan de Cartagena. In realitate, Ma-gellan se si pregdteste pentru a lovi la randul sdu. Stie elnu poate scoate cu fort@ din postul sau, in plind mare, pe ca-pitanul unei cordbit mai mari i mai bine inarmate: Rabdaredeci, rdbdare ! Mai bine sa se urate apatic, nepdsator de jig-nirea ce i s'a adus ! De aceea Magellan tace, cum numai el*tie sd tacd, cu ardoarea unui fanatic, cu tenacitatea unuiran si cu pasiunea unui jucdtor. El e vazut mergand incolo

VA-

*

www.dacoromanica.ro

142 MAGELLAN

incoace pe Trinidad", linistit, parand cu totul absorbitae intamplärile cele mai marunte, de toate zilele, de pe cora-hie. Faptul ca. San Antonio" se abtine acum cu desavarsitedela salutul i urarea de seara, pare ca nu-1 supara deloc. i.

cu oarecare surprindere, capitanii observa deodata la omulacesta enigmatic o tendintà de impacare ; cu prilejul unuigray delict contra bunelor moravuri savarsite de un soldat.amiralul convoacd pentru intãia oar5 pe cei patru capitanila o consfatuire pe corabia sa. Si-a dat deci seama asagdndesc ei in prirnul moment -- ca nu e prea comod sa seafle in duSmanie cu toll camarazii sal. S'a convins la urma,de c5nd s'a dovedit cat de falsa e ruta sa, Ca' tot e mai binesã intrebe pe n4te vechi capitani cu experienta, deca sa-itrateze ca o cantitate neglijabila. Juan de Cartagena vine

si el pe bordul vasului-amiral, §i deoarece are acum pri-lejul unei explicatii obiective care i-a fost refuzata at:Mavreme, el repeta intrebarea sa ce 1-a determ:nat pe Magel-lan sa schimbe cursul ? Potrivit firii sale si chiar unei anu-mite intentii la care chibzuise indelung, Magellan ramâne cutotul rece; i chiar Ii convine de minune ca' Juan de Carta-gena e din ce in ce mai enervat de refuzul säu, de atitudineasa despre toate. Ca slujbas al regelui, investit cu gradul celmai inalt, Cartagena crede ad are dreptul de critica liberäsi se pare cà a facut cu prisosintá uz de aceasta; in ex,le dinurmA, trebue s'a fi ajuns chiar la o aprigd izbucnire, la un felde refuz fatis de a se supune ordinelor amiralului. Dar toc-mai de o asemenea isbucnire, de o fatise insubordonare, aveanevoie Magellan pentru scopul bunul psiholog contaseinainte pe asa ceva. $i acum poate da lovitura. El se folo-seste imediat de dreptul absolut de judecatä, pe care i-1 acor-aase Carol Quintul. .Aplica de piept pe Juan de Cartagena,rostind aceste cuvinte: Sed preso", Sunteti prizohierul meu",si ordong alguazilului sau (ofiterul de politie insärcinatcu chestiile militarec,ti) sà aresteze pe razvrätit.

Consternati, ceiiali cdpitani spanioli privesc fara sä facdvreo miscare. Cu cateva minute inainte, ei mai erau cu totul

si

sau

:

www.dacoromanica.ro

CAIITARE ZADARNICA 143

de partea lui Juan de Cartagena ; si chiar acum ei sunt, inadancul lor solidari cu compatriotul lor i potrivnicistrainului care-si exercrità astfel puterea absoluta. Dar-repeziciunea loviturii, demonica energie cu care Magel-lan a, insfacat ca pe un criminal pe adversarul ski 0-a poruncit s'a fie arestat, a paralizat i vointa ofiteri-bor. Zadarnic Ii someaza Juan de Cartagena sä-i vind in ajutor.Niciunul nu cuteaza" sá feed un pas, niciunul nu indrAznestesa-si ridice mgcar ochii spre omul acela scund i indesat, carepentru inthia oara a läsat sa razbata ceva in infricosatoa-rea energie indelung retinuth intre zidurile tacerii sale. Abiacând alguazilul vrea sa-1 duca pe Juan de Cartagena la ca-zemate, unul dintre ofiteri se adreseaz5 lui Magellan, rugan-du-I cu umila" supunere sd nu puna' in lanturi pe un nobii

E de ajuns ca el sa fie predat ca prizonier unuia din-tre ei, pe cuvânt de onoare. Magellan acceptd aceasta pro-punere, insa numai cu conditia ca Luis de Mendoza, caruiaii este dat in pazd Juan de Cartagena, sd se oblige prin jurd-rnant sa.-1 ting oricând la dispozilia amiralului. Cu aceasta s'a-terminat totul. Dupd o or'd, San Antonio" se aflä sub comandaunui ofiter spaniol, Antonio de Coca ; seara, de pe corabiaacesta saluta fara gre$, asa cum se cuvine, pe cApitanul ge-neral". Calatoria continua fara alte incidente. La 29 Noembrie,matelotul care vegheaza sus, la cafasul catargului, da de stirec'd se Zareste coasta Braziliei: ei sunt aproape de Pernam-i-uco, dar nu debared. In cele din urmA, la 13 Decembrie,dupa unsprezece sapth'mani de neintrerupta navigatie, celecinci corabii pätrund in golful Rio de Janeiro.

* *Golf ul acesta a arui priveli§te nu era desigur mai pu-

tin mareata in vremurile acelea de mult dispärute, cleat inzilele noastre care i-au adaogat i fastul metropolei tre-bue sa fi aparut ca un adevárat paradis echipajului istovitde atata truda. Rio de Janeiro, botezat dupa Sfantul Ianua-rie pentrucá fusese descoperit in acea zi a calendarului, stnumit gresit Rio" pentruca se presupunea ea' inddratul ace-

spaniol.

sa,

*

www.dacoromanica.ro

144 MAGELLAN

lui valmdsag de insule se and gura unui fluvlu urias, e cu-prins Inca de pe atunci in sfera posesiunilor portugheze. Po-trivit instructiunilor sale, Magellan ar fi trebuit sã renuntede a debarca acolo. Dar Portughezii n'au injghebat Incavreo colonie: niciun fort nu amenintd de acolo cu gurilenegre ale tunurilor; sdnul acela de mare, pitoresc, multico-,1or, mai este Inca de fapt o Gard a nirridnui". Cordbiilespaniole pot pluti Vara' nicio grijd pe langd insulele ferme-,cdtoare, ocrotite doar de- plajele lor inflorite i sd anco-reze unde vor, nestanjenite de nimeni. Dar - abia se apropiebärcile de uscat, cd bdstinasii se ivesc din colibele si pddu-rile lor, alergand spre tdrm pentru a primi, ctiriosi si ne-bdnuitori, pe soklatii implgtosati. Ei se aratd cu desdvdr--sire prietenosi, plini de incredere, cu toate cä Pigefetta e ne-voit sá afle, spre marea sa supdrare, cä oamenii aceia cum-secede sunt la ocazie si canibali, &dui pun in frigare pe dus-manii ucisi i îi tale dintr'insii buc5tile cele mai gustoase,ca dintr'un bou fript cu mare alaiu de Rusalii. Dar feta' desträinii aceia albi, care le apar ca niste fiinte supranattdale,Guaranii nu ravnesc deice la asa ceva. De aceea soldatii suntscutiti de astd data sd se foloseascd -de archebusele compli-.cate g de láncile grele.

Dupd cdteva ore, incepe un schimb foarte animat dintròparte i alta. i bravul Pigafetta e acum in elementul sdu.In cele unsprezece saptdmani de navigatie, ambIllosul cro-nicer nu gdsise multe de descris; doar cdteva mici povesti.cu rechini si pdsdri ciudate i-au dat prilej sd mai flecd-reascd. Despre arestarea lui Juan de Cartagena pared nicin'a vázut si n'a auzit do asa ceva. Acum insd nu are destuiepene in tolba sa de scriitor, ca sà noteze in jurnalul sdutoate mintmatiile din juru-i. Nu e vorbg de peisagii, de ca-drul in care se desfdsoard Intompldrile relatate; lui nu i sepoate pune in socoteald nici o imagine, niciun tabloucdctdescrierea naturii a fost inventatd abia cu trei veacuri maitarziu de Jean-Jacques Rousseau. Il interesegzd insd cu deo-sebire fructele: cele de ananas care seamand cu niste go-

www.dacoromanica.ro

CAUTARE ZADARNICA

goi man i rotunde de brad, dar sunt extraordinar de dulcisi au o aroma minunata", apoi batatele", pe care le ga-seste asemenea castanelor i .,trestia dulce", trestia de zahar.Cinstitul tanar e buimacit de ieftinatatea alimentelor; nici nupricepe cum poate poporul acela nerod sa le vanda mai penimic. Pentru o undita mica, smintitii aceia bruni dau cincisau sase gàini, pentru un pieptene doua gaste, pentru o micaoglincla zece papagali minunat impestritati iar pentru unfoarfece dau atata peste cä o duzina de oameni se pot sa-tura de-a-binelea. Pentru un singur clopotel (si sa ne amin-tim ca navele transporta nu mai putin de douazeci de milde clopote i clopotei) ei tardsc un cos greu, plin cu batate.Chiar pentru o simpla carta de joc, pentru un riga soios, else alege cu cinci gain! i Guaranii mai cred ch. 1-au inse-lat pe nepriceputul cavaler de Rhodos ! Spre bucuria ma-telotilor, sunt cat se poate de ieftine l fetele tinere, care --precum scrie Pigafetta cu delicateta nu poarta alta im-bracaminte deck pdrul lor"; pentru un cutit, sau o secure,ei capata imediat cloud sau trei, pentru toatd viata.

In timp ce Pigafetta se ocupd sarguitor cu reportagille sale,notand totul in carnetul salt, iar matelotii Ii petrec vremeaadunand merinde, pescuind cu undita si amuzandu-se cu dra-gutele fete oachese, Magellan nu se gandeste decat sa-si con-tinue calatoria. Ii convine desigur Ca echipajul se distreazd si

ca e iarasi bine dispus, dar are totodata grija sa mentina rigu-ros discipline. Neuitand obligatia ce luat-o fata de re-gele Spaniei, el interzice de-a-lungul intregii co@ste brazili-

ene traficul de sclavi precum §i orice act de violentA, pentruca Portughezii sd nu aibd niciun pretext de a se plange im-potriva expeditiei spaniole.

Aceasta purtare loia1 prilejueste lui Magellan inca un suc-ces relnarcabil. Deoarece nu li se face nici cel mai mic rau,indigenii pierd orice sfiala fata de noli sositi. De ate ori seslujeste cu toata solemnitatea liturghia pe plaja, populatiaaceasta naiva i blajina se ingramadeste Si ea in jurul alta-rului, urmarind cu mult interes ciudatele ceremonii. Si pen-

si-a

www.dacoromanica.ro

146 MAGELLAN

trued vgd strginii aceia albi (despre care cred cg ei le-auadus ploaia indelung linduitg) ingenunchind inaintea uneicrud ingltate, bgstinasii se inching i ei in genunchi, cu mâi-nile impreunate i piosii Spanioli se grgbesc sg consideregestul lor ca un semn sigur cg harul divin a pogorit i asu-pra lor i cg ei au devenit astfel drept-credinciosi intre Chris-tos. Dupd o sedere de treisprezece zile, flota pgrAseste pe lasfânsitul lunii Decembrie golf ul acela imens i cu atgteafrumuseti de neuitat si Magellan poate-naviga mai departecu constiinta impgcatg, mult mai curatg de altfel decgt con-quistadorilor din epoca aceea. Cgci dacg nu-i era inggduitcucereascg acolo pgmânturi noui pentru impgratul sgu, el acgstigat insg ca un cucernic crestin suflete noui pentrustgpgnul sgu ceresc: Nimgnui nu i s'a intdmplat vreun rgu inzilele acelea, nimeni n'a fost catusi de putin jignit, niciunuldintre localnicii aceia increzgtori n'a fost smuls cu forte depe pgmantul unde s'a ngscut. In pace a venit Magellan, inpace s'a despartit de ei.

* *Cu pgrere de rgu au pgrgsit matelotii paradisul Rio de Ja-

neiro si privesc cum"se desfgsoarg sub ochii lor coastele ispi-titoare ale Braziltei, fgrg sg poatg debarca. Cad Magellan ntxle mai inggduie un alt popas. Omul acesta, atAt de neclintitsi de calm in aparentg, e impins de o nestapgnita nergbdare,tginuitg i arzgtoare, spre acel ,,paso" pe care, dupg hartalui Martin Behaim i raportul din Newe Zeytung", trebuesg-1 gaseasca intr'un anumit loc. Dacg povestirile pilotilorportughezi i latitudinile trasate pe harta lui Martin Behaimsunt exacte, trecatoarea aceasta trebue sä se iveascg neapg-rat indgratul capului Santa-Maria si de aceea Magellan iiindreaptä inainte toate navele spre telul -acesta, färg sg seopreascg undeva. In sfgrsit,.la 10 Ianuarie, ei vgd ingltgn-du-se din necuprinsa intindere a uscatului neted ca un ses amicA coling pe care o numesc Montevidi (astgzi Montevideo).Si, in'toiul uneia din cele mai cumplite furtuni, ei se 5alveaz6

1

eOS

www.dacoromanica.ro


in uriasul golf ce pare ea' se adanceste la nesfarSit, spre Apus.In realitate, acest urias sari de mare nu este aliceva decal

gura fluviului La Plata. Dar Magellan nici nu banueste acea-sta. Cu adanca satisfactie, abia retinuta, el vede acolo, exact inlocul ce-i fusese indicat de rapoartele acelea secrete, o vastáintindere de ape ale caror valuri se rostogoIesc spre Apus ;aceasta trebue sa fie calea cautata, calea fagaduita, pe care ovazuse insemnata pe harta lui Martin Behaim. Locul i situa-tia care sa corespundd exact descrierilor pe care le cApätasela Lisabona dela oamenii sai de incredere, necunoscuti insa ;cu siguranta ca acesta este acelCalfo"prin care Portugheziivroiau sd treacA dincolo spre Apus, in urind cu doudzeci deani, precum relateazd Newe Zeytung". Pigafetta confirma inmod cat se poate de clar ca' si toti ceilalti de pe bord erauunanim convinsi Ca aceasta larga i mareata cale navigabilaeste mult cdutata trecatoare. Si era credulo una volta esserguesto un canal che mettese nel Mar del Sur" ; caci intinde-rea aceea de pe ape este atat de larga, incat nu se zaresctarmurile. Gurile altor fluvii : Rhin, Po, Ebro, Tajo, ale carorape se versa lancede i somnoroase in mare, g ale caror ma-lurk se vad lamurit la dreapta i la stanga, nici nu pot fi corn..parate cu La Plata: ca un alt Gibraltar, ca un alt canalal Manecii, ca un alt Helespont, golf ul acesta trebue s fiecapatul unei stramtori care leaga un ocean de celalalt.increzandu-se pe deplin in conducatorul lor, echipajul se 0vede strabatand ca intr'un vis calea aceasta noua i ajun-gand astfel in Mama cealaltà, sudica, in legendara Mar delSur" care duce spre India, spre Japonia, spre China, tot maideparte, spre insulele cu mirodenii, mai departe, spre como-rile Golcondel i spre 1oate bogatiile pamantului.

Ca si Magellan era absolut sigur inca din primele zile, infeta acestei gigantice intinderi de ape, c'd gAsise trecAtoareaatat de mult visata, aceasta ne-o dovedeste Incdpatanarea cucare el cauta acolo i nurnai acolo obsedantul Paso". Cinci-sprezece zile intregi ramane el la gura fluviului La Plata, cinci.

i.

www.dacoromanica.ro

148 MAGELLAN

sprezece zile pierdute in cAutare zadarnica. De 5ndata ce semai potoleste putin furtuna care 1-a surprins la sosire, Ma-gellan ii imparte flota. Corabiile mai mici sunt trirnise peasa zisul canal" spie Apus (in realitate, in susul fluviului).In acelas timp, cele cloud corabii mari pornesc sub conduce-yea sa personala de-a curmezisul gurii lui La Plata, spre Sud,por ver si habit!, pasage" pentru a cerceta Si in aceastadirectie cat de departe duce de fapt aceasta cale mult cau-tata. Incet, cu toata grija, el rnasoard intreg conturul golfu-lui, ocolindu-1 dela Nord spre Sud, pe cand navele mai miciinainteaza spre Apus. i totusi, ce amarnica desamagireDupa cincisprezece zile, se zaresc in sfarsit la Montevidi"panzele corabiilor care se reintorc din inclarjita lor cautare.Dar nicio flamura nu falfaie voios pe catarg i capitanit dauraportul un raport strivitor aceasta uriasa cale naviga-bird, de care ei Inii s'au grabit sä creada cà e mult cautatulcanal, nu e docat un fluviu de dimensiuni cu totul neobisnu-ite, cu apa dulce si care e botezat deocamdata Rio de So-lis, in amintirea lui Juan de Solis (care cautase si el pe acolocalea spre Malacca, gasindu-Si insa moartea). Abia mai tarziufluviul acesta va fi numit Rio de la Plata.

Ceea ce trebue sá faca acum Magellan, e sa-si incordezemuschii: sa se stapaneascà cu vointa, de fier. Niciunul dintrecapitani, nimeni din echipajul sau nu trebue sa observe ceucigatoare loviturd au suferit, prin aceasta desamagire, si-guranta i fermitatea sa launtrica. Amiralul stie acum un sin-gur lucru : harta lui Martin Behaim era falsa, afirmatia ace-lor Portughezi despre pretinsa descoperire a unei trecatoriera o eroare pripita. Inselatoare erau deci informatiile pe te-meiul carora si-a injghebat tot planul de a inconjura paman-tul, gresite erau toate calculele lui Faleiro, false erau pro-priile sale aiirmatii, fals era tot ce fagaduise regelui Spaniei

sfetnicilor lui. Daca aceasta trecatoare exista inteadevarsi pentru intaia ()era omul acesta, atat de nesdruncinat panaacum In convingerea sa, e nevoit sa se gandeasca la acest

I

si

www.dacoromanica.ro


dacd inteadevar` atunci ea trebue sa se afle mai jos,spre Sud, nu inseamna insa a se indrepta spre regiunile calde,ci a se apropia iarasi de zonele polare, cad flota a depasit demult Ecuatorul. Iar dincolo de Ecuator, lunile FebruarieMartie nu inseamna ca in zonele natale sfarsitul ierniici, dimpotriva, inceputul ei. ASa dar, daca nu se gdseste acum,cat mai repede, o cale spre Marea de Sud, daca nu se ivesteneintarziat acel paso" zadarnic cautat aci, atunci s'a pierdutanotimpul cel mai prielnic pentru ocolirea Americii de Sudsi nu raman decal. cloud' : sau sa se inanoieze inzone mai calde, sau sa ierneze undeva, prin aceste meleaguri.

Intunecate gânduri trebue sä fi coplesit sufletul lui Magel-lan din clipa aceasta, cand navele trimise in recunoasteres'au intors desamagite. Si lumea din juru-i ii apare acum totasa de pustie ca i acea dinteinsul, din inima sa. Tot mai inos-pitaliere, tot mai despuiate si mai sarace i se aratä coasteleacelea si tot mai intunecat e cerul. Alba lumina a Suduluipaleste, se stinge ; zenitul albastru se acopera cu nod grei,

cenusii. Au disparut si padurile tropicale, cu ae-rul lor umed i cald, cu miresmele lor dulci pe care corabillele adulmecau de departe, de-a-lungul coastelor ! Au pieritpentru totdeauna prive1itile m'inunate ale Braziliei, cu ver-deata lor imbeliugata, cu copacii impovarati de fructe, cupalmierii ale caror creste se leganau in lina adiere, cu 'Asa-rile lor rnulticolore, cu femeile i barbatii lor bruni, atat deospitalieri ! Aici, pe plaja goal:à de nisip, nu se zdresc decalpinguinii aceia tepeni, care fug insa infricosati, leganandu-seca ratele, de indata ce se apropie cineva de ei iar pe stan-cile ce ies din valuri se toldnesc, stupizi i 1enei, leii de mare.Nicio alta vietate nu se arata pe oamenli si animalelepar sa fi pierit cu totul in pustietatile acelea, prin care rata-cesc privirile navigatorilor. Inima li se strange de jale stneliniste. 0 singura data intalnesc pe uscat niste oameni in-veliti in intregime in piei ca Eschimosii. Salbaticii aceiainalti \si puternici fug Irma inspaimantati, in goana nebuna.de indata ce matelotii incearca sä se apropie de ei : nici clo-

§i.

acct.();

pealbhitSIl

www.dacoromanica.ro

150 MAGELLAN

poteii, nici bonetele colorate pe care i le intind, nu-i pot ade-meni. Sunt neincrezatori i inospitalieri i orice incercarede-a gsi o urm dc adgpost, un refugiu de iarnal, se dove-deste zadarnicá.

Expeditia inainteazil tot mai incet, tot mai istovitoare, c5ciMagellan e necrutator si nu se departeaza de coastd. Oricegolf, orice liman cat de mic e cercetat amanuntit i mdsuratcu sonda. E adevarat ca Magellan nu se mai increde de mutt

harta acea msterioasà, care il imboldise intat sà porneas-cA la drum Si. 11 trAdase anoi in mijlocul caTatoriei. Dar poateca tot se intampl5 la urm5 minunea, poate ca. trecatoarea seiveste deodata intr'un loc nehannit si ei yor putea pluti din-colo, in Mar del Sur, inainte de inceputul iernii. Arniralul,care nu mai e atat de sigur ca la plecare asta o simt binematelotil se inc1esteaz5 de aceasta ultima sperant5: poate càharta lui Martin Behaim e gresita numai in ce privesste in-dicarea gradelor de latitudine i ea' trecatoarea cdutatà seaflä cu cateva mile mai jos decat sustineau Portughezii aceiafanfaroni. La 24 Februarie, cand flota se apropie de un altgolf larg, de necuprins cu privirea. de golful San Matthias,speranta rena5te, palpaind ca fiac5ra unei fäclii b5tute defurtuna. Magellan cla ordin ca navele mai mici sä piece ie.,rAsi in recunoastere, sa vadä daca nu cumva s'ar afla acolo oiesire prin care ar putea r5zbi spre Moluce viendo si ha-bia alguna salida para et Maluco". Dar iar n'au gäsit nimic !$i de astadata nu e decat un golf inchis ! Zadarnic au fostcercetate i alte doua golfuri. Bahia de los Patos, numit ast-fel dupd pinguinii ce m:sunau pe tgrrn, si Bahia de los Tra-bajos (in amintirea cumplitelor suferinti indurate acolo deechipaj). Aproape degerati, matelotii aduc numai leii de marepe care i-au doborit, dar nu si vestea atat de mult dorità.

$i expeclitia inainteaza sub cerul plumburiu, tot mai de-parte, de-a-lungul coastelor. Tot mai infioratoare e pustie-tatea acelor tinuturi, tot mai scurte sunt zilele si tot mailungi noptile. Corniile nu mai lunecä in feeria albästrie a

fn

www.dacoromanica.ro


unei naturi blajine, impinse de briza usoara : furtuni na-prasnice se napustesc asupra lor, ninsoarea i grindina le in-value in lintoliul de ghiata, iar rnarea furioasa le asalteazafarä ragaz. Doua luni Ii trebue flotei ca sa razbata prin miide primejdii scurta distanta dela fluviul La Plata pang laPort San Julian. Echipajul are de luptat aproape in fiecarezi cu uragane, cu temutul pamperos" ce bantuie in regiuneaaceea, cu vantul hain, starnit pe neasteptate, care frangetatargurile si smulge panzele. Din zi in zi frigul e tot maiaspru sub cerul apasätor si tot nu se iveste trecatoareaCumplit se razbuna acum saptamanile pierdute in asteptareaalizeului si in atatea cautdri. cad, in timp ce flota cercetatoate colturile i golfurile acelea, iarna i-a luat-o inainte.Acum o intampina dusmanul cel mai crud si mai primej-dios i ii inchide calea cu furtunile sale. Jumatate an s'ascurs, si Magellan stie ca el nu e acum mai aproape de ade-vdratul sax tel decat fusese in ziva cand pornise atat deIncrezator din Sevilla.

* *

Cu incetul, echipajul incepe sd-si arate fatis nemultumirea.Toti sunt nelinistiti si, instinctiv, simt Ca lucrurile nu mergasa cum trebue. Oare nu li s'a povestit la Sevilla, cand aulost angajati, ca tinta calatoriei e spre insulele CU mirodenii,din cel mai radios colt al Sudului, intr'o lume paradisiaca? Nule-a descris Enrique patria sa ca o tall a trantorilor, undenimeni nu e nevoit sa munceasca din greu i unde pretioaseleroade sunt culese de jos, fara nicio osteneald ? Nu 11 s'a faga-duit ca se vor imbogati cu totii si se vor intoarce curandacasa? In loc de toate acestea, omul acela tacut si poso-morit ii poarta prin pustietati tot mai red si mai jalnice. Unmare galbui si istovit Ii strecoara uneori razele printre nori;cerul e mai totdeauna acoperit, plumburiu i aerul taios ye-steSte o noua vijelie. Vantul ii cuprinde cu ghiare necruta-toare, ii plesneste pe obraji, razbind glacial prin vestmintelesdrentuite ; mainile le degera cand vor sà apuce funiile in-

*

www.dacoromanica.ro

152 MAGELLAN

velite in pojghita de ghiatà i suflarea le iese din gurd caun abur. i pe langa toa,th: ce s5rAcie i pustiu in jurutkr, ce cuinplità dezolare ! Nici canibalii nu mai saläsluescprin meleagurile acest ea. Cand debarca undeva, rnatelotitflu gasesc nici vanat, nici fructe afard de scoici si lei demare: mai degraba pot trai vietalile in apa rece ca ghiata,decal pe tarmurile acelea parasite, bantuite de furtuni. Peunde i-a ratacit Portughezul acela smintit cu arnagirile lui?incotro ii mai taraste cu el ? Vrea sa-i duca la urma panain tara de ghiala sau la polul antarctic?

Magellan incearca zadarnic sa-i linisteascA pe mateloti, careprotesteaza tot mai tare. Sa nu se sperie dacd vremea e ni-telus cam aspra, le spune dansul, i sa nu se descurajeze atatde repede. Coastele Norveg,ei 0 ale Islandei sunt situatemult mai sus, aproape de Nordul inghz:tat i totusi se poatenaviga pe acolo in toiul primäverii, tot asa de uSor ca i pemArile spaniole. S reziste vitejeste Inca vreo cateva zile.La nevoie, tot s'ar putea gasi un bc unde sa ierneze i aporsa continue cdlatoria de indata ce vremea va fi mai priel-nica. Insa echipajul nu se mai lash' potoht cu vorbe goale.Nu, nici nu se poate compara expeditia aceasta cu celelalte.Regele lor nu putea sa prevada ca vor avea sa strabata nisteregiuni atat de inghetate, iar ceea ce trancaneste amiraluldespre Norvegia i Isldrida e cu totul altd chestie. Oameniide acolo sunt deprinsi Inca din copilarie cu frigul si, afara deaceasta, sunt eel putin siguri ca nu vor fi nevoiti sa se de-parteze prea mult de tara si caminul kr: intotdeauna au defacut doar o cale de una sau cel mult doua saptdmani. Ei insaau fost tariti prin pustietati unde n'a cAlcat vreodata piciorde crestin, unde nu salasluesc nici paganii i mancatorii deoarneni, i nici macar ursii si lupii. Ce-au de cautat pe-act?De ce sa navigheze tocmai pe ruta aceasta ocolita, cand exis-ta doar o alta cale, aceea care duce spre Indiile orientale,de unde ar putea ajunge lesne la insulele cu mirodenii fAr sadea de pustietAti inghetate si de zone atat de ucigatoare caacestea? Asa raspund matelotil, fatis, cu glas tare, asigura-

www.dacoromanica.ro

CATJTARE ZADARNICA 1 n

rilor linistitoare ale amiralului. Intre ei insd, in umbra ocro-titoare din Incdperile cordbillor, sunt fait IndoialdIndArjiti si Isi spun tot ce au pe suflet. Din nou se Inalt5 ve-chea legnuia15, de care li se soptise la ureche incd Inainte dea porni din Sevilla, cd Portughezul acesta indrAcit joacd unjoc dublu, un tratto duble". Nu cumva are de eand s5 ducala pieire cinci cordbii spaniole atat de bune, cu tot echipajullor, numai ca s'a recastige favoarea regelui s5u portughez?

Cdpitanii spanioli urmdresc cu tdcutd satisfactie nemultu-mirea crescândd a echipajulut Ei nu se amestecd in discu--tine lor; evità s vorbeascd cu amiralul; devin din ce In cemai rezervati si chiar surprinzdtor de tdcuti. racerea lor emai primejdioasd dean nemultumirea guralivd a matelotilor.Deoarece se pricep oricum mai bine cleat ei in chestiuninautice, lor nu le putea scdpa f aptul cd Magellan a ratacitdrumul, ea a fost indus in eroare de hdrti false si cä de multnu mai e sigur de secretul" sdu. Cad, dacd omul acesta arfi cunoseut inteadevdr sltuatia exacta a acelui pretins pa-so", adicd gradul de longitudine i latitudine, de ce a mai tn.-mis cordbiile in reounoastere pe Rio de la Plata, fdcdndu-lesà piardà fdrd niciun rost cincisprezece zile? Si de ce pierdesi acum un timp atAt de pretios, punaad sd se mdsoare zileintregi fiece golf, oricat de mic i neinsemnat ar fi*el? SauMagellan 1-a inselat pe rege, sustinand cà stie unde se afiltiecaloarea sau s'a inselat singur, crezdnd cä cunoaste-exact /ocul; caci ceea ce e sigur de pe acum, e cd el cautdun drum, cd nu-1 cunoaste Inca. De aceea, cu o bucurie raw-tdcioasa abia disimulatd, ei observd cum el Ii atinteste pri-virea la fiece cutd a tarmului, la fiece adancitur5 a coastei.N'are decal sd-si clued flota si mai departe, prin tinuturileacestea pustii i inghetate! El 1nsa niai nu mai au nevoiesa-1 Impiedice sau s5.-1 importuneze macar cu plângerile lor.Curând va veni dela sine momentul când el va trebui shmärturisease'l: nu pot merge mai departe, nu cunosc calea....

si mai

www.dacoromanica.ro

154 MAGELLAN

Atunci va fi ins5 i momentul sà preia el Inii comanda sisA frang5 de-abinelea cerbicia acestui om taciturn si plin detrufie.

* *Nici nu se poate inchipui' o situatie morald mai cumplit5

43ecdt a lui Magellan in acele s'aptknani. Caci, dupà ce fuseseamarnic desarnagit in sperantele sale intAia oarä la gurafluviului La Plata, a doua card la golf ul San Matthias elnu-si mai poate ascunde multd vreme c5 stäruinta cu carecrezuse in harta lui Behaim i in afirmatiile acelor pioti-tughezi (pe care le luase cu prea multd usurinta" drept ade-vdrate) a fost de f apt o erezie. Chiar in cazul cel mai favo-Tabil, i anume: cä acest pretins $,Paso" existà inteadevär.el nu poate fi situat decat mult mai spre Sud, deci in apro-pierea zonei antarctice i atunci nu mai e cu putinta sastfitbat5 trecdtoarea in cursul acestui an. Iarna i-a luat-oThainte de scsirea primdverii, chiar dacd s'ar descoperi acumcalea mult cautatd, flota nu mai poate fi folositä, cu cord-biile ei vat5mate de atâtea furtuni i cu echipajul lor nemul--tumit si istovit. Au trecut noud luni si Magellan n'a acostatIa insulele Mollice, precum fgg5cluise at5t de pripit. Flota samai rdtAceste prin nesfArsiri fard liman si luptä doar ca säse salveze, impotriva celor mai crâncene uragane.

Cel mai chibzuit lucru ar fi: sa mairturiseasca acum ade-vdrul. SA' convoace pe capitani si sä le explice cá hgrtile 1-auindus in eroare, ca' a crezut prosteste in povestile acelor co-ra'bieri i c abia la prirndvard s'ar putea intreprinde dinnou cercetári pentru aflarea strAmtorii. Mai bine sd se In-toarcá acum, s'd evite furtunile, s5 pioteze de-a-lungul coas-telor spre Brazilia spre tara aceea caldd i prietenoasa,ca sä petreacd acolo iarna intr'o climd prielnica, uncle echl-pajul s'ar intrema i coràbiile ar fi reparate inainte de anaviga din nou spre Sud, la primavara. Acesta ar fi drumulcel mai firesc, modul cel mai omenesc de a proceda intr'oasemenea Imprejurare. Dar Magellan s'a aventurat prea de-

por-

www.dacoromanica.ro

CAEITARE ZADARNICA 155

parte ca sa mai poath da inddrat. Prea i-a iluzionat pe cei-el, care se amdgise 4i pe sine, spunandu-le cà cunoaste

o cale nouà i mai scurth spre Moluce. Prea aspru a pedepsitpe aceia care au pus catusi de putin la indoial5 secretul"s'au; a jignit pe ofiterii spanioll, a destituit pe cel mai inaltfunctionar al regelui si 1-a tratat ca pe un criminal. Toateacestea pot fi scuzate numai de o mare izbanda, de un triumfdecisiv. Ca'ci cdpitanii si echipajul nu 1-ar mai rasa nici-oor5, nicio minuth la comanda flotei, dacd el le-ar da mkara intelege nici vorbd nu poate _1i de o marturisire! cael nu mai e nicidecum atht de sigur de cauza sa, cum se ar5-tase monarhului lor inainte de plecare. Cel din urnth dintreelevii mateloti ar refuza sa-si swath' bereta in fata lui. Pen-tru Magellan nu mai existh nicio retragere; din momentulcand ar intoarce canna spre Brazilia, el n'ar mai fi comandantul ofiterilor sai, ci prizonierul lor. De aceea el ia o hord-rire temerard. Ca si Cortez care in acelas an dd foe cordbl-ilor pentru ca soldatii sal sa nu se poath inapoia in lark Ma-gellan decide sa imobilizeze acum navele si echipajul inteunloc atht de izolat Inca, chiar dac5 ar vrea toti rnarinarii, eisd nu-1 mai poath sili s5 se intoarcd. Pe urml, dacd g5sestela primavard trecgtoarea, el a cdstigat totul. Daca n'o ga-sesta, totul e pierdut. Nu mai e nicio cale de mijloc pentruMagellan. Numai staruinta neclintith ii poate da acum thrienoud, numai o mare cutezanth ii poate saIva. Si omul acestaimpenetrabil, care calculeaz5 totul, se pregdteste in tainipentru lovitura hothritoare.

Intre timp, flota lupth tot mai greu cu furtunile din zi Liiz4 mai erancene. Abia pot rdzoi navele prin urgia ierniicloud luni s'au trudit ele, ca sà inainteze doar cu vreo doud-sprezece grade latitudine spre Sud. In sfdrsit, la 31 Martie, seiveste iari un golf care curm5 monotonia coastei pustii.Amiralul priveste tintä la adâncitura aceasta cum a pewit sila celelalte. Dar aceasta e totodath ultima sa nddejde: golf ule deschis? sd fie oare trecátoarea mult dorità? Nu golful eInchis. Totusi, Magellan d5 ordin navelor sa pdtrunda hi

lalti,

.

www.dacoromanica.ro

156 MAGELLAN

golf. Si deoarece se convinge dupd primele investigatii cg nulipsesc pe§tii §i nici izvoarele de apg bung de Mut, el dgun ordin: sg se arunce ancora! Si, spre uimirea §i poate sprFtspaima kr, cgpitanii §i matelotii aflg cd amiralul (fárg sä in-trebe sau sg se inteleagã cu cineva) a hotärit sa" ierneze acLin San Julian, in golful acesta necunoscut, fgrd urmg de w.-zare omeneascg, situat la al patruzeciOnouglea grad de la-titudine, inteunul din locurile cele mai retrase i mai nbipds-tuite de pe fata pgmântului, i pe care niciun navigator nui-a cercetat pâng acum.

foci

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA

Aprilie 1520 7 Aprilie 1520

In carcera golfului San Julian, pierdut intr'un colt al lu-mii, pustiit de vijeliile iernii, sub cerul mereu innourat, erainevitabil ca antagonisrnele agravate in ultimul timp sa seciocneasca intre ele cu g mai multà violenta decat in larguloceanului. i nimic nu vadeste mai impresionant nesdrunci:-.nata intransigenta a lui Magellan, decal faptul ca nici intr'o.atmosfera atat de incordata el nu se da indarat in fata uneimasuri care, Vara indoiala, trebue sà sporeasca nenfultumired.Dintre toti numai Magellan stie cal, in cazul cel mai bun,flota poate ajunge abia dupa multe luni in regiuni tropicaleroditoare; de aceea el da ordin ca alimentele luate la ple-carea din Spania sä fie pazite cu mai multä strasnicie ca pa-nä acum. Fantastica indrasneala! Aci, la capatul lumii, saIndarjesti Inca din prima zi echipajul care si asa era des-tul de rat' dispus instiintandu-1 ca de acum indinte ratin%Unica de paine i yin trebue redusa in mod simtitor.

De fapt, numai aceasta mäsura energica avea sa salvezeflota mai larziu. Caci ea n'ar fi putut rezista in cursul cele-brei traversdri a oceanului Pacific, care a durat peste o sunde zile, dagn n'ar fi avut la indemang ratiile economisite cuatata severitate. Dar echipajul, in sinea sa indiferent fata deproiectul pe care de altfel nu-1 cunostea cu adevarat, nu searata catusi de putin dispus sa accepte o asemenea constran-

www.dacoromanica.ro

158 MAGELLAN

gere. Un instinct, care nu era de loc gresit, spune truditilormateloti Ca chiar dacä amiralul lor va cuceri In urma aces-tei expeditii o glorie nepieritoare trei sferturivor trebui sa piara Insà pentru triumful sau, patimind amar-nic de foame, de frig, de bolt i munci istovitoare. Dacd nusunt destule provizii maraie dansii atunci cu atat maimult trebue sa se intoarca din drum. La urma urmelor, niclonava n'a ajuns vreodata intr'un punct atat de avansat al Su-dului, ca flota lor. Nimeni nu le-ar putea reprosa acasa c5nu si-au facut datoria. Cativa dinteinsii s'au i prdpadit defrig, si ei nu s'au angajat doar pentru a rataci In preajmaPolului, ci pentru insulele Moluce. Dupa unii istorici spaniolicontemporani, Magellan ar fi raspuns unor asemenea rebeliprintr'o cuvantare ce nu se potriveste cu firea atat de putinpatetic i mladioasa a acestui om; cuvantarea sa miroaseprea mult a Plutarc si Tucidide, pentru a fi cu totul vrednicade crezare. El se mir5 asa le-ar fi spus Magellan Ca Ed--te Castiiani ca dansii pot ardta o asemenea släbiciune, uitandcà ei au Intreprins doar aceasta expeditie numai in serviciulregelui si patriei lor. Cand i s'a predat comanda, el a presu-pus ea va gAsi la insotitorii saiacel spirit intrepid, acel cu-raj care a Insufletit din totdeauna natiunea spaniola. De par-tea sa, el a hotkit sà moard deck sa se reintoarca pentru afi coplesit de hula si ocara lurnii intregi. Sa aibà deci rabdaresi sä astepte pana ce va trece iarna. Cu cat vor fi mai marilipsurile indurate, cu kat mai mareata va fi la sfarsit ras-plata monarhului lor. In realitate Insa, nicio cuvantare fru-moasa n'a potolit vreodata un stomac flamand. In ceasul ace-la critic, nu retorica 11 salveaza pe Magellan, ci fermitateahotaririi sale de a nu face vréun compromis, de a nu cedacatusi de putin. Cu deplina constiinta, el provoaca Inca dinprima ora Impotrivirea echipajului, ca s'o franga din cavillocului cu mana de Pier: mai bine o rdfuiala imediata, defi-nitiva, deck o jalnida i chinuitoare taraganare! Mai bine säinfrunte pe dusmanii care urzesc in taina, preintampinandu-Icu toata darzenia, deck sa se lase pus la zid de damn!

dinteinsil

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 150/

* *

Magellan nu-si mai putea face iluzii: o asemenea rgfuial4definitivg trebue sg izbucneascg i chiar cat mai repede.Prea mare devenise in ultimele sgptamani incordarea dintre-el si cgpitani, tgcerea aceea inclestatg, neincrederea si au-pravegherea reciprocg; prea insuportabild era acea rece sin-gurgtate, ignorarea voitg, trecerea in aparentä nepasatoare,.zi cu zi, ord cu org, pe bordul aceleiasi corabii stramte.cerea aceasta trebue sa se rupd in cele din urmd, sg izbuc-neascg odatg in strigate furioase sau chfar sg degenereze Inacte de violentg.

\Tina acestei situatii primejdioase e mai degrabg de partealui Magellan decat a cgpitanilor spanioli; e prea iefting me-toda obisftuitg de a infatisa pe ofiterii nesupusi ai lui Magel-lan ca o bandg de tradgtori infami, ca niste invidioi necon-solati i dusmani necrutgtori ai geniului. In moment& acelacritic, cgpitanii lui Magellan aveau nu numai dreptul, cichiar datoria de a-i cere far% inconjur lgmuriri asupra inten-tillor sale cgci nu era in joc numai propria lor vieata, cisi a echipajului pus sub comanda lor din ordinul regelui.Cand Carol Quintul a numit in mod expres pe Cartagena.Mendoza si Antonio de Coca in functia de supraveghetori aiflotei sale, ca veedor, tesorero i contador, el le-a conferitodatä cu titlul i salariul lor o rgspundere personalg. Ei ausg vegheze asupra proprielatii regale reprezentata prin celecinci corabli; si deed aceste bunuri ale Coroanei spaniolese aflg in primejdie ei au datoria sä le apere. 5i primejdiaemenintg acum : e inteadevär primejdie de rnoaxte. Autrecut multe luni i Magellan rra gasit calea f5g5duita, n'aejuns l insulele Moluce. Nu e deci nicio nedreptate seaofens5 in faptul cg feta de vgdita desorientare a luiMagellan, care i-a adus pe toti intrò situatie atat de gray&

vistiernicii aflati in solda regelui sg-i cearg in sfarsit sadea la ivealg cel putin o particica din marele sgu secret"sa desfgsure hgrtile sale sub ochii ofiterilor care au jurat ere-

T5-

*

ii

www.dacoromanica.ro

160 MAGELLAN

dinta regelui. Ceea ce cereau capitanii spanioli, era cat sepoate de firesc : conducatorul lor sd nu mai facd pe miste-iiosul, sa curme incordarea i neincrederea, sd se a.seze cuci la o mash pentru a discuta situatia, sfatuindu-se asupraxutei ce urmeazd s'o ia floka, precum spune mai.thrziu delCano in procesul-verbal in care e expusa aceastd chestiune,,que tomase consejo con sus oficiales e que cflese /a derrotaa donde queria ir".

Dar nefericitul Magellan aceasta e tortura i totodatavinovatia sa nu poate da la iveala hdrtile sale inainte dea fi pe deplin sigur cd are in mana adevaratul ati2. El nupoate arata spre descarcarea sa portolanul lui Martin Be-

pentruca acolo ..trecatoarea" e fals indicata, ca fiindsituata la al patruzecilea grad de latitudine. El nu trebue.s5 marturiseasca acum, dupd ce destituise pe Juan de Car-tagena : m'am lasat indus in eroare de rapoarte false siVa,m dus pe o cale greita" ! Nu poate primi sa i se puna vreoIntrebare despre locul unde se and acel paso" fagaduitpentruca el insusi nu stic, tot nu stie Inca ce raspuns sa.ciea. Trebue sà faca pe orbul si pe surdul, sa strângä buzelec a sa nu-i scape vreun cuvant dar sa fie gata sa respinga

pumnul pe curio5ii incomozi, in cazul nand ei s'a,r apro-pia prea mult de dansul. Pe scurt, aceasta e situatia : con-trolorii regelui vor sii apuce in sfarsit de brat pe omulacesta care-i evita cu atata incapatanare, ceard soco-teala i sa-i impunä sa le desvaluie intentiile sale. La ran-ciul sau, Magellan, caruia nu-i convine aceasta socotealacata vreme n'a gasit trecatoarea, nu trebue sa se lase prins,nu poate da nici cu stla vreo lamurire altfel Ii pierdecreditul i toata autoritatea.

Dreptatea se aflä deci. incontestabil, de partea ofiterilornecesitatea necrutatoare de partea lui Magellan. Daca ei

11 inapresoara atat de staruitor, staruinta lor nu e determi .nata de o simpla curiozitate, ci le este impusa de sentimen-tul datoriei. Spre onoarea lor, trebue s'a mai spunem : capi-tanii nu 1-au atacet pe Magellan prin surprindere, nu 1-au

-bairn,

cu

sa-i

gi

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 161

lovit cu perfidie. Ei ii mai dau un ultim semn, pentru a-IInstiinta ca au ajuns la capatul räbdarii si ea' el, Magellan,daca ar vrea, ar putea sä inteleaga sernnul lor. Cad pentrua potoli indarjirea capitanilor, jigniti de ordinul pe care-1daduse din propria-i putere, Magellan s'a decis sa facd un_gest de politetä : i-a invitat ceremonios sa asiste cu totiiliturghia din Dumineca Pastior i dupa aceea &à vie pevasul-amiral sa ia masa irnpreunä cu dansul. Dargentilomii spanioli nu se lasä curnparati a-tat de usor; ei nuse lasa. ospatati", in inielesul cel mai curent al cuvantului.Dupa ce onoratul domn Fernao de Magelhaes, care si-a hisusit numai .prin fanfaronadele sale ordinul cavalerilor deSantiago nu i-a socotit demni de increderea sa, pe ei, navi-gatori incercati i slujbac.i ai regelui, l timp de noud lunirea binevoit sa le acorde macar o singura convorbfre. Inprivinta dispozitiunilor luate pentru flota atunci ei mul-tumesc politicos pentru cinstea i favoarea acestui singurpranz ce s'a gandit sa le olere. Sau, mai bine spus : ei nu-i

multumesc macar. Nu raspund nici printr'un simplu gestde politetà. Fara' sd-si dea osteneala unui refuz, cei trei ca-pitani : Gaspar Quesada, Luis de Mendoza, Antonio de Coca,ignoreaza sau utta cu tot inadinsul invitatia amiralului bor.Scaunele ce ii s'au rezervat r4man neocupate, farfuriilemeatinse... Singur, jalnic de singur, Magellan *ade la masa

doar cu varul sSiu Alvaro de Mesquita pe care-1 numise,cu dela sine putere comandant al lui San Antonio". Siprobabil cá nu i-a priit ospatul acesta de -PaSti, pe care-1pregatise cu gândul de a sarbatori pacea cu dusmanii sal.Prin abtinerea lor coinvna, cei trei capitani i-au svarlit lapicioare manusa, provocandu:1 Ia lupta. Fati*, ei 1-au in-,stiintat pe Magellan : Coarda e prea intinsa ! Gandeste-tebine sau pazeste-te !"

* *Magellan a inteles avertismentul. Dar nimic nu-1 poate

turbura pe omul acesta cu nervi de ben El ramânela masa, cu Mesquita, Med sa-si tradeze amaraciunea; im-

la

iinitit

g

www.dacoromanica.ro

162 MAGELLAN

parte linistit ordinele obisnuite, pe bordul navei sale iarseara el Ii intinde membrele grele i adoarme tot atAt delinistit. Cur And se sting toate luminile; nemiscate, ca niste:man l. negr e vietAti atipite, cele cinci corabii zac in umbragolfului; abia se poate distinge silueta uneia de a celorlalte,atat de adAncA e bezna acestei nopti lungi de iarnA, cu cerulcoperit de nori. Nimic nu se poate vedea in ap5sAtoarea in

tunecime, nimic nu se poate auzi afar% de izbiturile darzeale valurilor n flancurile navelor. Nimeni nu observä ca,pe la rniezul noptii, o bared plina cu mateloti se desprindefncetisor de una din cor5bii si se apropie pe nesimlite deSan Antonio", cAci nici vAslele nu fac vreun sgomot. NI-meni nu poate banui c5 in barca ce lunecA nevAzutà suntascunsi cei trei cdpitani regali : Juan de Cartagena, GasparQuesada i Antonio de Coca. Planul ofiterilor conjurati etotodatA energic si prudent. Ei S tiu cA trebue sA aibA departea lor puterea, multä putere, pentru a pune la zid pe unadversar atfit de temerar ca Magellan. Aceastà superioritatemilitard a cApitanilor spanioli a fost dorità, dintr'o inte-leaptà prevedere, chiar de Carol Quintul. La plecare, o sin-garb.' corabie, vasul-amiral al lui Magellan, a fost increclintatunui Portughez; dar pentru a contrabalansa influenta ace-stuia, curtea spaniold a procedat cu multg chibzuiniä, pu-and sub conducerea spaniord celelalte patru corAbii. Eadev5rat cA, intre timp, Magellan a rästurnat din proprieputere acest report de forte dorit de impArat; a InlAturatintAi pe Juan de Cartagena, apoi pe Antonio de Coca (sub-molly c5 niij acesta nu era demn de incredere) dela co-manda lui San Antonio", predand värului sau Mesquitaaceasta a doua nava, cea mai importanta dupà vasul-amiral.AvAnd in mAnA cele doug corgbii mai mari, el stie cd lanevoie poate stApAni Si militareste intreaga flota. Deci, pen-tru strApungerea frontului sAu de apgrare, pentru restabili-rea imparatului. nu existA decAt un singur mijloc : säpund din nou stApAnire pe San Antonio", iar pe Mesquite,numit far& niciun drept comandant al navei, facA in-sa-1

oi

vointii

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 163

ofensiv printr'un mijloc oarecare, Med varsare de sange.Atunci Spaniolii vor fi iarasi trei contra doi i vor puteainchide amiralului calea, nelasandu-I sà paraseasc5 golfulpang ce nu va consimli sa dea functionailor regali informa-tale cerute.

Planul e cat se poate de bine chibzuit. Si el e executat CUdeosebità grija, Med gre, chiar de capitani care au destula experienta. Barca, in care se afld nu mai putin detreizeci de oameni inarmati, se apropie cu toat5 prudentade San Antonio". Nicio lumina : toll au adormit si nue nicio straja de noapte, caci ad, in portul acesta al nimanui,cine se gandeste la dusmani ? Pe scari de funii, agresorii secatara sus, pe bord, in frunte cu Juan de Cartagena si An-tonio de-Coca. Fostii capitani ai acestei corabii gasesc i peintunerec drumul spre cabina unde doarme comandantul;mai inainte ca Alvaro de Mesquita sà _poate sari inspai-mantat din pet, el se §i vede impresurat de mateloti inar-mati : repede e pus in flare Si impins in cabina ofiteruluiinsarcinat cu scriptele corabiei. Abia acum se trezese cativamarinari. Unul din ei, maestrul-sef Juan de Eloriaga, simteca e o tradare la mijloc. El intreaba Cu darzenie pe Quesadace cauta in toiul noptii pe corabie. Dar Quesada raspundecu sase lovituri fulgeratoare de pumnal i Eloriaga se pra-buseste insangerat. Toti Portughezii de pe bord sunt pusiin laqturi : astfel, cei mai credinciosi partizani ai lui Magel-lan sunt scosi din lupta; pentru a castiga restul echipajului,Quesada pune sa se deschicla camarile cu provizii i ingaduefiecarui matelot sa-si ia odata vin i paine din belsug. La-sand la o parte penibilul episod cu pumnalul, care agraveaza acest simplu atac prin surprindere, clandu-i carac-terul unei rebeliuni -sangeroase, lovitura capitanilor spaniolia reusit pe deplin. Juan de Cartagena, Quesada si de Cocase pot reintoarce satisfacuti la corabiile kr, pentru a le pregati ins5 de lupta dacd va fi nevoie. Intre timp San An-tonio" e incredintat unui om al carul nume apare aci pentruIntaia oara : Juan Sebastian del Cano. In ora aceasta, el e

www.dacoromanica.ro

164 MAGELLAN

chemat sa impiedece pe Magellan in realizarea ideii sale; inand' ()ea, destinul 11 va alege tocmai pe dansul pentru impli-nirea operei lui Magellan.

In umbra golfului, corabiile zac iaràii nemiscate, caniste maxi i negre vietati atipite. Niciun sgcmot i niciolumina nu tradeaza acum cele intamplate.

* *

In aceste meleaguri inospitaliere dimineata se iveste inacelasi giulgiu de iarna, tarzie i posomorita. Cele cinci co-rabil stau incremenite in acelasi loc, in inchisoarea deghiata a golfului. Nictun semn nu vesteste Inca lui Magellanca varul i Prietenul sau credincios, ca toti Portughezii depe bordul lui San Antonio" zac in lanturi i ca un capitanrebel a preluat comanda in locul lui Mesquite. Pe catargfalfaie aceeasi flamura ca si in ziva precedenta. Din depar-tare, totul pare neschimbat i, ca in toate celelalte dimi-neti, Magellan da ordin sa se reinceapa munca zilnica. Ca infiecare dimineata, el trimite dela Trinidad" o bared spre

pentru a reinnoi ratia zilnica de apa i lemne necesarecorabillor. Ca in fiecare dimineata, barca aceasta se in-dreapta intai spre San Antonio", care trimite regulat cativamateloti ãi sdi, sa mearga cu ceilalti in acelasi scop. Ciudatinsa : de asta data, cand barca se apropie de San Antonio",niciuna din scarile de franghie nu e lasata jos, niciun ma-telot nu se arata i cand necäjitii vaslasi striga celor depe puncte cd ar trebui sa" se grabeasca, ei capata acest ras-puns uluitor : pe corabia aceasta nu se mai primesc ordinedin partea lui Magellan, et numai acele transmise de capi-tanul Gaspar Quesada. Un asemenea raspuns e prea uimitorpentru ca barca sa nu se inapoieze numaidecat la vasulamiral, spre a raporta capitanului-general cele auzite.

Magellan Ii da imediat seama de situatie : San Antonio"e in mane rebelilor. A Vat luat prin surprindere. Dar nicivestea cea mai dezastruoasä nu-i poate turbura o singuraclipa Wale inirnii i limpezimea gandirii. Prima sa grijä e

tATM,

*

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 165

sa-si faca o idee exactá de gravitatea primejdiei : ate co-/Vali mai sunt de partea sa ? Cate ii stau impotriva ? Parazabava, trimite barca sa mica dela o corabie la alta. Marade neinsemnatul Santiago", toale celelalte trei se declarapentru rebeli : San Antonio", Concepcion" si Victoria".Trei contra doi sau mai exact trei contra unul, cad San-tiago" abia conteaza in cazul unei lupte. Partida pare decipierduta i oricare altol ar fi-cedat in fata evidentei : intre-prinderea careia Magellan i-a consacrat ani intregi dinvieata sa, e nimicita intrò singura noapte. El nu-si poatecontinua expeditia prin taramuri necunoscute, numai cuvasul säu iar la celelalte nave nu, poate nici sa renurrtesi nici sa le supuna prin lupta fatisa. De nicaieri nu poatecapata ajutor, intrò zona neatinsa pang acum de cannaunei corabii europene. In aceasta groaznica situatie, nu-iräman lui Magellan deck cloud posibilitati. Una, acea logicasi dela sine inteleasa daca ar tine seama de inferioritateasa de fapt, ar fi sa-si infranga propria sa inclaratnicie, sa-sicalce pe suflet i sà caute sà ajunga la o intelegere cu capi-tanii spanioli. $i mai e a doua posibilitate, cu desavarsireabsurcla dar eroica : sa riste totul pe o carte si, cu toate canu rnai are inainte-i absolut nicio sansa de reusita, sa in-cerce o contra-loviturd notäritoare pentru a paraliza perazvratiti.

* *

Totul pledeaza pentru o solutie Impaciuitoare, bazatd pemoderatie çi ingacluinra. Caci capitanii spanioli nu 1-au ame-nintat Inca pe Magellan personal; ei n'au pus inca vreoconditie amiralului, nu i-au prezentat nicio cerere anumità.Corabille nu s'au miscat din loc; niciun atac razboinic nue de asteptat deocamdata. Caci nici capitanii spanioli, cutoate ca sunt mai bine inarmati, nu vor sa deslantue la milde leghe departe de patria lor tin razboiu fratricid, Vara niciunrost. Ii amintese prea bine de juramantul prestat in bise-rica din Sevilla i cunosc prea bine pedepsele infamante

*

www.dacoromanica.ro

166 MAGELLAN

pentru razvratire j dezertare Gentilomi ca Juan de Carta-gena, Luis de Mendoza, Gaspar Quesada, Antonio de Coca,pe care regele i-a ridicat la rangul de oameni de incredereai sai, vor sa se inapoieze cu cinste i glorie in Spania si flucu stigmatul tradarii pe frunte. De aceea ei nu se falesc deloc eu superioritatea lor numericd, ci se declara de1 4 inceputgata pentru negocieri pasnice; prin sechestrarea vasuluiSan Antonio", ei nu vor sa provoace o rebeliune sangeroasa,ci numai sã exercite o presiune asupra amiralului carestarue mereu in tacerea lui i sa-i smulgd in cele dinurrna o declaratie precisd n privinta rutei ce avea s'o ur-meze flota regala.

Scrisoarea pe care Gaspar Quesada o trimite acum luiMagellan in numele capitanilor spanioli, nu este deci nicide-cum o provocare. Dimpotriva, e o suplicà i chiar asa e intLtulatà cu umilinta : Supplicacion". Ea incepe intr'o formadin cele mai politicoase, cu o justificare a masurilor luate intoful noptii. Numai din cauza rdului tratament pe care 1-auavut de indurat diri partea amiralului, ei, capitanii spanioli,s'au vazut n(ivoiti sà sechestreze corabia a carei comandà oaveau prin imputernicirea regelui. Aceasta actiune nu tre-bue interpretatà de Magellan ca un semn cà ei ar vrea sa-rconteste drepturile de amiral pe care i le-a conferit Majes-tatea Sa. Ei revendica numai un tratament mai bun in viitozsi, in cazul cand el vrea sa" le satisfacd aceasta dorinta in-cireptatita, ei v or sta tunci la ordinele sale, nu numai cusupunere, precum e de datoria lor, dor si cu cel mai adancrespect. (Textul spanio al scrisorii e prea grotesc in stilulsal bombastic pentru a fi trails cuvant cu cuvant : ...Y sihasta alli le habian llamado de rnerced, dende en adelante lellamarian de senoria y le besarian pies y manos.")

Fata de evidenta superioritate militara a Capitanilor spani-oli, apelul acesta este in fond o oferta din cele mai avanta-joase. Totusi Magellan s'a si decis de mult pentru cealaltasolutie, pentru acea eroica. Cu privirea sa agera, si-a datirnediat seama care e punctul slab al adversarilor sái: nesigtr-

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 167

lanta lot. Aceasta se vadeste din tonul scrisorii; in adâncutinimii lor, conducatorn rebeliunii nu sunt hotarati sà ducilupta panà la capät .71 in aceastä sl'abiciune a lor Magellanrecunoaste unicul mijloc de a-i domina, cu toatá forta lornumerica. superloarg. Dacd se foloseste de aceastá sansà, dacàioveste fulgerator, poate c norocul e iar de partea sa I prinindeasnealà, ar putea sa recâtige partida pierduta.

Dar trebue s'a accLIntuam din nou i sfi repet'am aceastanotiunea de indr'asneald are la Magellan un inteles deo-

sebit. A actiona cu indeasneala' nu inseamna nicidecum,'la clansul, a porni la atac cu toatà impulsivitatea, ada iures in focul büthlie, cr dimpotriva : a intreprinde.ceva nespus de primejc-lios cu maximum de chibzuintä

prevedere. Planurile cele mai temerare ale lui Ma-gellan sunt totdeauna ca un otel bun, fäurit de sigurin focul pasiunii, dar calit apoi in apa, rece a celei maicumpgnite si mai calculate judeeati. De ficcare data, el tri--umfa." impotriva tuturor primejdillor, prin accst amestec defantezie i prudenta". Intrò clipa, planul sdu e gata; restuliimpului va servi numai pentru chtbzuirea si punerea la punci,.a am'anuntelor. Magellan li cl searria Ca trebue sà faca ace-lasi lucru ca si capitanii s'a pund sfapAnire cel putin pe ocorabie, pentru a dobândi din nou inthietatea. Totusi, ce usorle-a fost capitanilor i ce greu ii este acum lui Magellan!Ei au atacat in iniunerecul nopdi o corabie al ca-rei echipaj'nu bgnuia absolut nimic. Capitanul dormea, matelotii dor-meau. Nu s'a luat nicio màsur de paza, nu s'a pregAtit nimicpentru o eventuald aparare, niciun matelot nu avea atunci oarmA la indernana. Acum insa, totul trebue facut la lumina

De pe cele trei corabii ale lor, capitanii spanioli urmä-resc cu neincredere si neliniste fiece miscare de pe vasul-ami-1. al: tunurile i bombardele sunt pregatite pentru tragere, dea-:semenea i archebusele, caci fazvratitii cunosc indeajuns cu-rajul lui Magellan, per-111.0 a nu-1 crede capabil sa intreprindà.si atacul cel mai nebunesc.

Dar ei cunosc numai curajul, nu si viclenia lui. Ei nu bAnu-

sAi:

7ilei.

www.dacoromanica.ro

168 MAGELLAN

lesc ea' omul acesta, care calculeaza totul cu atata repeziciune,va cuteza se sevarsasce fapta cea mai de necrezut i anu-me o agresiune in pline lumina a zilei, numai cu o mane deoameni, sub privirile echipajului celor trei nave bine inar-mate. Genie la sa manevre de diversiune reside in aceea ca,,pentru lovitura sa temerare, el nu are nicidecum in vederevasul San Antonio", unde varul seu Mesquite zace in lanturi.Caci, se intelege dela sine, era de a0eptat ca atacul sal se fieindreptat inainte de toate asupra lui San Antonio". Dar toe-mai pentrucd lovitura sa e Weptate la dreapta, Magellanloveite la stanga nu impotriva lui San-Antonio", ci im-potriva Victoriei".

Fiecare amenunt al acestui contra-atac e chibzuit cu o ului-toare preciziune. Mai Intel, Magellan retine_ pe matelotii ce1-au transmis suplice lui Quesada, care se areta atat dedornic de a trate o impecare. Fireste, el retine i barca lorcu vasle. Prin aceasta a ca0igat doue lucruri deodate: intaiin cazul cand s'ar ejunge la o lupte intre cele doue tabererel a 0 redus cu cativa cornbatanti echipajul corebiilor rebele,in al doilea rand, prin aceaste prompte confiscare; el aredoud berci la indemand in loc de una s,i acest avantaj inaparente neinsemnat se va dovedi in curand hotarator, irtoiul atacului. Caci rezcrvandu-0 propria sa barce, el poatetrimite acum spre Victoria", cu barca ce insu0se, pcmaestiml seu armurier, vrednic de toate increderea, pe algua-zilul flotei, Gonzalo Gomez de Espinosa, impreune cu cincaoameni, pentru -a preda o scrisoare comandantului rebel Luisde Mendoza.

De pe bordul corebiei lor bine echipate, rebelii privesc.cum se apropie de ei aceasta barce minuscule. Nicio benuiala.nu incolte0e in vreunul Ceci, cum putea o bare&cu cinci oameni se atace o corabie cu aizeci de soldati 'Mar-mati pene'n dinti i cu bombardele incercate 0 care seafla sub comanda unui capitan eta de energic si de incredere.ca Mendoza? Nu puteau de sigur se observe c& cei cinci oa-rneni purtau cu dânii arme, ascunse sub vemintele lor;

dinteirisil.

si-o

se

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 169

cum aveau sg stie dinainte ea Gomez de Espinosa era insgr-cinat cu altg rnisiune, mult 3nai importantg? Calm, foarte-calm si sigur de sine. cu o incetineald calculata, pentru acastiga timp (fiecare secunda a cost marcatg in planul ami-ralului) Espinosa se urea pe bord, in urma celor cinci sol-dati ai sal, i preda cgpitanului Luis de Mendoza invitatiascrisa de a veni pe vasul-amiral, pentru o convorbire.

Mendoza citeste scrisoarea. Dar el ii aminteste prea exact-ae scena aceea de pe Trinidad", cand Juan de Cartagena. fu-sese arestat pe neasteptate, ca un criminal d rand. Nu, umLuis de Mendoza nu e atat de nesabuit incat sa se lase prins IrLaceeasi capcang de soareci! Pe mine n'ai sa ma duci tulaco-lo", no me pillards aild", spune el razand in timp ce citeascrisoarea. Dar rasul acesta e curmat brusc de un rgcnet.infiorgtor: alguazilul si a infipt pumnalul in beregata lui, ra-nindu-1 de moarte.

Exact in rnomentul acesta critic (Si aci se vgdeste cthce fantasticg preciziune Magellan a calculat dinainte fiecare.minut si fiecare metru ce-1 avea de strabatut o bared cu vasledela o corabie la cealaltä) s'au si cgtgrat,pe bord cincispre-zece oameni inarmati pana'n din ti, pe care Duarte Barbosa ifadusese pe nesimtite pana la Victoria", cu cealalta bared avasului-amiral Trinidad". Incremenit echipajul priveste ca-davrul capitanuiui sgu, pe care maestrul-armurier al Rote-1-a dat gata cu cisingura loviturd, si pang sa se desmeticeasca

sa priceapg ce s'a intamplat, pgna sä poata lua o hotarire,Duarte Barbosa a si preluat comanda, oamenii sgi au si ocupattoate posturile. Noul comandant imparte acum ordine i echl-pajul, intimidat, asculta fdra sä cracneasca. Intrò clipitä anco-ra e rid:cata, pgnzele sunt intinse i, inainte ca rebelii de pecelelalte cloud corgbii sa-si fi dat de-a-binelea seama de celaJe .recute pe bord (un fulger din cer senin!) Victoria" se a

indreaptg spre vasul-amiral captura pe drept cuvenita IntMagellan. Trei nave: Trinidad", Victoria" si Santiago'cstau acum in fata celorlalte douä: San Antonio" si Concep,-

ot

fl

www.dacoromanica.ro

170 MAGELLAN

don", inchizand iesirea golfului spre a preintampina orice in-cercare de fuga a rázvedtitilor.

Prin aceastà maneyed. uluitoare, cumpAna norocului s'a ri-cheat dintr odat5 de partea amiralului: partida ce fusese pief-dut5 e acurn recastigatà. In rástimp de cinci minute, capitaniiau fost pusi in interioritate; nu le earnâne acum deck treiposibilitati: sà fugg, sà lupte sau s5 se predea Med. luptd.Amin, lul a avut ins5 grija sä le taie calea, postându-se cu.cele trei nave ale sale la mtrarea golfului. Dar nici la o luptànu se mai poa.te ajunge: n5praznica lovitued a lui Magellana paralizat pe adversari. Cine mai are curajul infrunte?Zadarnic incearcg Gaspar Quesada, in armurà din cap panà'n

picioare, cu lancea inteo manä i spada in cealalta, sd-q;li an-treneze echipajul la luptd. Infricosati, oamenii sdi nici nu suntIn stare sà-1 urmeze; i e deajuns sà soseasca o singued baredcu mateloti de-ai lui Magellan, pentru ca orice rezistentà säinceteze de-a-binelea pe bordul lui Concepcion" si al luiSan. Antonio". Dupa cateva ore, Alvaro de Mesquita e eli-berat; in aceleasi laMuri in care a za-cut credinciosul aghio-tant al lui Magellan, sunt pusi acum cApitanii rebeli.

* *

Repede, ca o furtun5 de var5, s'a desc5rcat ostilitatea dintrecele cloud tabere. Inca dela primul fulger, räscoala a fostcurmatà dela raclacin5. Poate cä acest atac fkis era numaipartea mai usoard din misiunea ce si-o impusese amiralul ;eaci, inevitabil, potrivit dreptului maritim si legior rázboiultn,trebue sg urmeze isPdsirea. Pentru Magellan incepe acurn uncumplit proces de contiint5. Regele i-a recunoscut "in mod-expres dreptul nelimitat asupra vietii celor de sub conduce-Tea sa, dar vinoyatii principali sunt totdeodatà oameni de-incredere ai Coroanei. Pentru a-si pastra autoritatea, el arirebui sä pedepseasca acum cu toatà asprimea i totusi nu-poate pedepsl pe toti r5zyr5latii. Cdci, cum sà plece mai de-parte dacg, dupd legile edzboiului, el ar lega de vergile vintre-lelor a cincea par:ea din echipaj? La o mie de leghe departe

sa-1

*

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 171

de patrie, inteo regiune atat de inospitalierk amiralul nu sepoate lipsi de o suta de brate muncitoare; e deci nevoit sà

cu dansul pe vinovati; trebue sa-i recktige cu binele i, pede altg parte, sa.-i infricoseze printeun exemplu extrem deaspru.

Pentru evidentia autoritatea printr'o energie intimi-dare a echipajului, Magellan se hotarkte s5 sacrifice pe unuldin vinovati; $i el alege pe singurul care se napustise cu armatrasa din teack pe cdpitanul Gaspar Quesada, care ranise mor-tal cu pumnalul pe credinciosul pilot Eloriaga. Procedura pe-nala incepe cu toatà solemnitatea; stint chemati scribii, escrt-beiros, sunt introdusi martorii protocolului exact cu acelasiformalism, cu aceeasi iszolixitate, de paced ar sedea pe bancaunei cancelarii din Sevilla sau Saragosa, ei innegresc pagini5ntregi din hartia ce nu poate fi cu nimic inlocuità acolo, inpustietatea coastei patagone. Ca pre$edinte, Mesquite acuzàin acea Tara a NimAnui pe Gaspar Quesada, fost capitan aiArniadei, de omor i rebeliune. Si Magellan roste$te sentintaGaspar. Quesada e osandit la moarte, si singura favoare pecare amiralul o acordit gentilomului e ca sentinta sa nu fieexecutata prin streang, prin garrotte, ci prin decapitare eusabia.

Cine s5 fie insd E greu sa" se g5seascd vreunul dinechipaj, cad nimeni nu se arata dispus pentru asa ceva. Incele din urm5, tribunalul isi procurd cu sila un càlàu, i anumecu pretul unei groaznice alternative. Servitorul lui Quesada(Muse $i el o mand de ajutor in atacul contra lui Eloriaga.e declarat i dansul vinovat de moartea pilotului. Dar i seofera gratierea in cazui cand ar i7rea sà decapiteze pe Que-sada. Alternativa aceasta: de a fi el insuSi executat sau sàexecute pe stbanul sdu, trebue sh* fi fost o teribilá lupta deconstiintà pentru Luis de Molino, servitorul lui Quesada. Laurm5 insk el cedeaza: e gata sä implineasca sentinta. Cu olovitura de sabie, el desprinde capul stapanului sgu, sal-vanduli astfel propriul sail cap. Dup5_ oribilul obiceiu altimpului, cadavrul lui Quesada, precum si acel al lui Mendoza,

3a

a-si

i,

ealaul?

www.dacoromanica.ro

172 MAGELLAN

e Mat in patru i bucatile ciopartite sunt infipte in varfulunor pari; astfel, infioratorul spectacol ce se putea vedea laTower, in Anglia, si in celelalte locuri de execut'_e din Europa,e inaugurat acum si in lumea patagona.

Dar Magellan trebue sà rosteasca inch' o sentinta cinepoate spune dacd ea a fost mai blandd sau mai crudd decatmoartea prin sabie? Si Juan de Cartagena, a deväratul con-ducator al rascolei, si un preot care atatase mereu pe raz-vratiti, sunt gäsiti vinovati. Dar in cazul acesta, 'Jana si teme-rarul Magellan nu poate semna Vara sovaire o sentinta dernoarte redactata in toate formele. Amiralul nu poate cutezasä dea ordin ca omul pe care regele 1-a atasat pe langa dansuiin calitate de con jucta persona, sa fie executat de manacdlaului; iar ca sä verse sangele unui preot uns cu sfantulmir, el, piosul catolic, nu-si va impovara niciodata constiintaeu o asemenea fapta. Dc asemenea, nu e deloc pportuntarasca cu el in jurul lumii pe cei doi instigatori principali.Astfel, pentru a evita csanda capitala, Magellan exclude diniota pe capitan i preot. Cand navele vor porni iarasi sprelargul oceanului, li se va da celor doi merincle si vin pentrucatva timp si vor fi debarcati aci, pe tarmul dela San Julian

lasati in voia Domnului, care singur va decide de soartabor.

* *

A avut sau nu dreptate Magellan, cand a rostit sentintelesale din Port San Julian? i procesele-verbale dresate laSan Julian din ordinul varului sat' Mesquita, nu pot fi oarecontestale? Ele nu cuprind i cuvantul apdrarii. Pe de altaparte, sunt oare exacte declaratiile facute mai tarziu la Sevillade ofiteri spanioli, care sustineau ea Magellan ar fi rasplatitCu doisprezece ducati pe alguazil i pe oamenii sai, pentrucsasinarea lui Mendoza, fagaduindu-le pe deasupra i avereacelor doi gentilomi uc4i declaratii pe care Magellan nu lemai putea desminti, deoarece murise si el intre timp? Imediatdupa savarsirea lor, aproape fiecare din faptele acelea devin

sA

si

*

www.dacoromanica.ro

RAZVRATIREA 173

indoelnice prin felul cum sunt relatate. i daca istoria a datdupa aceea dreptate lui Magellan, sa nu se uite insa ca eadã aproape intoideauna dreptate inv:ngdtorului impotrivainvinsului. Hebbel a spus odatà aceste cuvinte minunatelIstoriel ii este indiferent felul cum s'a intamplat ceva. Ease pune de partea realizatorului, a implinitorului." Dacd Ma-gellan n'ar fi gasit trecdtoarea, daca n'ar fi dus pand la-capat actiunea sa, inldturarea capitanilor spanioli care s'auridicat impotriva aventurii sale primejdioase ar fi fost cali-ficata ca o crima ordinara. Dar pentruca. Magellan a izbutitintrò intreprindere care i-a adus la urma o glorie nepieritoare,

ceilalti tovardsi de drum, care au murit fara glorie, ramande-a-binelea uitati. Succesul a justificat mai tarziu, daca numoralmente dar cel putin din punct de vedere istoric, aspri-mea Si neinduplecarea lui Magellan.

Oricum, sangeroasa sentinta a lui Magellan a devenit unexemplu periculos pentru cel mai genial dintre imitaorii i-succesorii si, pentru Francis Drake, Cand cu cincizeci i saptede ani mai tarziu, acest erou sipirat englez e amenintat in-tr'o expeditie deopotriva de primejdioasa de o rebeliunetot atat de primejdioasa urzitd printre matelotii sal, el pla-teste, de indata ce debarcd in acelasi port funest dela San

un greu tribut pildei lasate de Magellan, imitand me-toda lui martiala pentru reprimarea rascoalei. Francis Drakecunoaste exact cele intamplate in expeditia predecesorului sau,cunoaste procesele-verbale i necrutarea cu care Magellan apedepsit pe vinovati. Se spune ca el ar mai fi gasit acolo, inPort San Julian, chiar butucul pe care cursese in urmd cucincizeci i apte de ani s:Angele decapitatului Quesada. Ca-pitanul nesupus al lui Drake se numeste Thomas Doughty; caSi Cartagena, el a fost pus in lanturi in timpul navigatiei

ciudata potrivire! sentinta e rostita pe acelasi tarm, inacelasi porto negro" &la San Julian. Sentinta e i ea aceeaSi:pedeapsa cu mortea. Numai ca Francis Drake lasa fostuluiáu prieten aceasta sinistra alegere: sau sa Indure, ca Gaspar

Quesada, moartea grabnica i onorabila prin sable, sau sd fie

si

www.dacoromanica.ro

174 MAGELLAN

surghiunit in golf ul acesta, ca Juan de Cartagena. Doughty,care citise Si el istoria expeditiei lui Magellan, ste ch* nu s'agásit ñicio urma a lui Cartagena si a preotului debarcat im-preunä cu d'ansul in pustietatea aceea: ei trebue sA fi pieritin chinuri groaznice. De aceea, Doughty 10 alege moartea,sigurà dar rapiclà, moartea barbAteased i cavalereascg prinsable. i Inca odatä se rostogolote in nisip un cap de rebel..Aceasta e eterna fatalitate a omenirii: cà faptele ei cele marmernorabile sunt aproape intotdeauna patate de sangele var-sat i Ca tocmai cei mai duri si mai necrufatori fii ai elizbutesc sa" clued pa'nä la capat cele mai marete realizari!

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE

7 Aprilie 1520 28 Noemvrie 1520

Timp de patru, cinci luni, flota lui Magellan nu poate paeanacest jalnic port al Nenorocului; e tinutd pe loc de urgia ier-nii. Zile le se scurg Meet, goale i apasatoare in acea intiora-toare singuratate; dar amiralul, stiind prea bine cd nimic nu-iface pe oameni mai nemtiltumili, mai artagosi cleat tranda-via, i§i pune dela inceput matelotii la tree)* le dà mereu delucru i nu-i cruta de loc..Corabiile, greu incercate in aproapeun an de navigatie, sunt reparate cu toata grija dela talpoaierand la catarg. Magellan da ordin sa se pregateasca lemnedin belsug, sä se taie grinzi si scanduri; poate ca el nasco-ceste chiar unele ocupatii de prisos, numai ca sa dea echipa-!ului iluzia Ca navig4a va fi reluata in curand vaE.coate din insuportabila pustietate a iernii, ducandu-se spremult doritele insule ale Sudului.

In sfarsit, se arata cel dintaiu semn de primávara. Intoate aceste saptamani de ger aprig, innegurate, mereu mo-horite, matelotii s'au crezut aruncati de soarta intr'o Tara aNimanui, intr'o regiune cu totul päräsitä de oameni i ani-male ; i sentimentul -acela explicabil, de neliniSte, de fricade a fi osanditi sä salasluiasca acolo ca intr'o caverna pre-;i.storica, izolati de orice alte asezari omenesti, trebue sa le ftfintunecat si mai mult sufletul. Dar iata cã, intr'o dimineata,se iveste pe o colina o raptura ciudatd, un ompe care nu-I

si

www.dacoromanica.ro

176 MAGELLAN

pot recunoaste la inceput ca pe un semen al lor, cdci in primatresarire de uimire li se pare ca statura lui intrece de douà orianasura obicinuita a omului. Duobus hamanam superantes sta_turam, scrie Peter Martyr, iar Pigafetta confirma cd: Bar-batul acesta era atat de Malt, Inca noi ajungeam tocmai;bine pana la cingdtoarea lui. Era masiv si vanjos, avea o fatalata, vopsita cu rosu si eu cercuri galbene in jurul ochilot,iar pe obraji avea doua mazg&leli in forma de inimd. Paruisau era taiat scurt i colcrat in alb, imbrdcamintea sa eraracuta din piei aranjate i cusute cu iscusinta". Spaniolii suntmai cu seama uimiti de uriasele picioare ale acestui monstruomenesc, si din cauza acestor picioare lungi", a acestor pi-.cioroange (patagao) ei dau bäStinasilor numele de Patagoni

tarii lor : Patagonia. Curand insa, Spaniolii nu se maiinfricoseaza in fata gigantului. Cad fiinta aceea invelita inpiei Ii intinde mereu bratele,.ranjind cu un fel de amabi-litate ; ea canta si dantueste i isi toarna necontenit nisip inparu-1 vopsit in alb. Magellan, care cunostea intru catva,din calatoriile precedente, moravurile triburilor primitive,talmaceste just semne!e acestea ca o dorinta de apropiereprieteneasca ; el ordond unui matelot sä joace la fel si sa-sitoarne de asemenea nisip pe cap. Spre bucuria corabierilor,truditi si napastuiti, salbaticul ia inteadevar pantominaaceasta drept un salut de bun-venit si se apropie de ei in-planzit de-a-binelea. Acum bietii, Trinculos cum ni searata intr'o scend din Tempest` a lui Shakespeare 11 auin sfarAt pe Caliban in mijlocul lor ; pentru intaia 'park ma-rinarii aceia p1ictisii i arrigriti au parte de un divertismentIn pustietatea aceasta si se pot amuza din plin. Cand bla-jinului i se pune pe 'neasteptate sub nas o oglindä demetal, el sare atat de brusc inapol, in spaima de a-si vedeapentru intaia oara propriul sau chip, incg se pravalete pespate tarind cu dansul patru mateloti. Pofta sa de mancarefi face pe toti sà uite odata de micile portii pe care le Ca-path' el insisi. Cu ochi holbati ei se uitä tinta la acest Gar-

el

mins

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 177

gantua care goleste dintr'o sorbitura o galeata intreaga de apase indoapa cu jurnatate cos de pesmeti de pared ar fi cal-

unai. Si cand i se ofera la urma cativa sobolani, in la-comia lui nestapanita el ii sfasie de vii cu dintii i ii inghitecu totul, cu par si piele, in strigatele de veselie $i de groazaale privitorilor ! De ambele path, intre mateloti $i capcaun,se statorniceite o sirnpatie sincera, cordiala si cand Ma-

Uan mai darueste o pereche de clopotei, el educe indatk0 alti uriasi i chiar cateva femei uriase.

Dar tocmai aceasta incredere imprudenta devine funesthnaivilor salbatici. Ca si Columb F.i toti ceilalti conquistador',Magellan avea din partea Case/ de Contratacion insarcinareabine precizata de a aduce acasa nu numai cateva probe demmereuri i soiurile de plante descoperite in cursul expedi-tiei, dar i cateva exemplare din fiecare specie noua de oa-meni. A prinde de viu un asemenea gigant", li se pare lbinceput matelotilor tot atat de primejdios ca si incercarea tha prinde o balena de aripioara. Cu frica in san, ei dau tar-c.oale Patagonilor si cand vor totusi sà insface pe vrc-unul din ei, curajul ii paraseste in ultimul moment. In celedin urma, ei nascocesc un vicle.sug grosolan, dar eficace. Dotdintre uriasi capata din partea lor atatea daruri, incat letrebue ambele maini i chiar toate degetele ca sa-Si Unabine prada; apoi li se aratd acestor naivi, care ranjesc in bea-titudinea lor, Inca un lucru de pret, deosebit de stralucitor,ceva care zanganeste atat de placut i anume, o perechede catu:e cu zurgalai. Si cand sunt intrebati daca ar vreasa poarte asa ceva la picioare, bietli Patagoni rad cu gurapana la urechi dau din cap cu insufletire : se si vad

cu lucrurile acelea zotnaitoare. Si cum vor sunavor sdrangani cu ele la Voce pas ! Tinandu-Si strans daru-rile, ei privesc curiosi de sus cum li se pun niste lanturi laglesne, inelele acelea reci $i frumoase care fac o larma atatde vesela si iata-i prinsi de-a-binelelea e! Uriasii pot fi svar-liti in laturi, fara nicio teama, ca niste sad cu nisip : in-catusati, ei nu mai sunt periculosi. Zadarnic uria prizonierii

i r.n-

podobiti

p

.

www.dacoromanica.ro

178 MAGELLAN

inselati cu atala perfidie, zadarnic se sucesc, se rostogo-lesc, se dau peste cap si invocd pe zeul lor Setebos, facdtoruIde minuni (numele acesta e imprumutat dela Shakespeare).Casa de contratacion vrea neaparat curiozitáti" din toate me-leagurile ! Ca niste doboriti giganti desarrnati sunt tarati siurcati cu funiile pe cordbii, unde aveau sü piard jalnic dinlipsd de hrana. Prin acest 'atac neasteptat din partea pur-tdtorilor de culturd", buna intelegere s'a risipit dintriodatd.Patagonli au pierdut orice incredere i. se tin departe deinselatori. Odatd, cand o ceata de Spanioli se ia dupd dãnii

(si aci relatarea lui Pigafetta e ciudat de stearsà i con-fuza) pentru a prinde si cateva femei uriase, Patagonilse apdra cu darzenie i unul din mateloti ispaseste cu vieataaceastà aventura.

Dar ca si bastinasilor, portul acesta blestemat dela SaftJulian nu le educe Spaniolilor decat nenorociri. Nimic nu-ireuseste aci lui Magellan, nimic nu-i vesteste zile mai bune:fatalitatea stdrue nemiloasd pe tarmul acesta patat de san-ge. Numai sä piece de aci cat mai repede, sa nu se intoarcdodata abasa geme echipajul. Numai sa porneascd mai de-parte, cat mai repede, inainte, tot inainte jindueste Magellanin adancul sufletului. i nerdbdarea unuia si a celorlal(i spores-te odata cu zilele din ce in ce mai lungi. De indata ce se mai po-tolesc putin cumplitele furtuni de iarnd, Magellan incearcd sdporneasca la drum. Trimite in recunoastere, cum fdcuse si Noecu porumbelul sau, pe cel mai sprinten si mai rapid dintrevasele sale, pe micul Santiago" sub comanda credincio-sului Serrao. Acesta trebue s rdzbeased spre Sud, sã cer-ceteze golfurile i sä se inapoieze dupd un anurnit termerispre a da raportul. Curand a trecut si termenul : nerdbcldtorst nelini:Art, Magellan scruteazd marea. Dar in loc sd so-seasca pe mare, vestea Ii parvine de pe uscat ; intr'o zi co-t oard de pe colind cloud fapturi ciudate : ele sovdie, se cla-tind si matelotii, crezand la inceput cá ar fi niste Pata-goni, isi pregatesc arbaletele. Dar oamenii acela despuiati,

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 1 7-g

aproape degerati, sleiti de foarne, arathrile acelea salbäticite,care abia se tin pe picioare, le strigd d departe cuvinte spa-niolesti ; sunt doi mateloti de pe Santiago". Ei aduc o vesterea. Serrao a ajuns cu bine la un fluviu a carui gurà e larga

ad5post comod pentru corgbii, unde se poate pescui dinbelsug : Rio de Santa Cruz ; dar pornind mai departe, inrecunoastere, o furtun5 a izbit vasul de coastà si 1-a sf5...xarnat. Afar5 de un Negru, tot echipajuls'a salvat si as-teaptä la Rio de Santa Cruz in cea mai cumplità mizerie ;numai ei cei doi trimisi, au stràbatut calea pand la San Ju-ran de-a-lungul coastei, si in toate aceste unsprezece zileingrozitoare nu s'au ,hr5nit deca cu iarbä si radkini.

Magellan trimite imediat o bared. Naufragiatii sunt adusiinapoi, la floth. Dar la ce ajut5 oarnenii daca s'a pra-pädit o cm:abie, cea mai sprinten5 si mai iscusità din toate 1E prima pierdere i, ca orice plerdcre, aci, la cap5tulea e de neinlocuit. Si cdnd, 1E. 24 August, Magellan clà incele din urrnA ordinul de plecare, pdrasind funestul golf SanJulian dupa ce arunca o ultim5 privire spre cei doi rebelisurghiuniti pe tarra, el blestem5 poate, in sinea sa, ziva cândporuncise echipajului arunce ancora acolo. 0 corabie apierit in furtuna, trei cdp:tani si-au 15sat vieata prin me-leagurile acelea si, mai presus de toate: un an a trecut, unan ireparabil pierdut i incii nu s'a facut nimic, inc5 nus'a gAsit nimic, nu s'a realizat hied nimic...

*

Zilele acestea trebue sii fi fost cele mai intunecate din vieatalui Magellan singurele poate, când omul acesta atat denestr5nwtat de ohiceiu in credinta sa, s'a lasat descurajat in.adâncur thinuit al sufletul sat. Numai prin faptul ca, la ple-carea din golful San .Tulian, el iti exprima cu fals5 fermitatehotarirea de a naviga spre ;31.1d, de-a-lungul coastei patagone,la nevoie chiar pina la. al saptezeci si cincilea grad de lati-tuine, si numai in cazul când nici atunci nu s'ar gasi treca-toarea spre celalalt ocean el va alege calea obisnuità, oco-

A

*

www.dacoromanica.ro

180 MAGELLAN

lind Capul Bunei Sperante insusi faptul Ca el incepe sdrecurgg la condit:ongri ca acestea : la nevoie" i poate",tr5deaz5 nesiguranta sa. Pentru intaia oarà Magellan nuexclude posibilitatea unei reintearceri, pentru inthia oaràconvine fat5 de ofitern si cà s'ar putea Ca trecatoarea eau.tatd s5 nu existe de loc sau sä se afle abia in regiunile polare.E Vadit ca el si-a pierdut siguranta launtrica ; dar si pre-sirntirea favorabila, eare-1 facea sa-si inchipue pe undevaacel paso", U paraseste in :.easul hothritor. Istoria n'a /Ids-cocit vreodath o situa tie mai ironicá si mai fauthcioasa decataceea in care se afla ,Itunci Magellan : dupd o navigatie decloud zile, el se opreste iar5si, la gura fluviului Santa Cruzdescoperit de Serrao, si ordong corabiilor un nou popaS deiamb' pe timp de dou'd lunl 1 Cáci, pentru a ne da seamade toatà absurditatea acestei hotgriri, sà ne reprezenthmdup5 cunostintele noastre geografice mai bune, completateulterior de situatia in care se afla Magellan. lath' un omcare, imboldit de o mare idee, dar indus in eroare de o ht.formatie \raga (*i care s'a dovedit cu totul inexacta) im-pus ea tel al vietii Sale s5 descopere trecgtoarea din .ocea-nul Atlantic in oceanul Pacific, si astfel s5 gaseasc5 cel din-tai i calea in jurul lurnii. Gratie vointei sale demonice, el ainfrant rezistenta materiel, a gasit oameni care sa-1 ajute

planul sau aproape irealizabil, a capatat prin puterea desugestie a ideii sale o flora dela un monarh str5in si cata avut de luptat pentru aceasta ! apoi a concas cu bineflota pand la coasta american5, coborind spre Sud, mai de-parte decilt ajurirese vrcodath un nav:g.tor indintea lui.A biruit valurile i furtunile oceanului, a reprimat rebeliu-nea; nicio piedica, nicio desam5gire n'a putut fraage pandacum fanatica sa credintã ea nu mai e departe de acest(paso", cä trebue sä fie chiar foarte aproape de telul acestaal visurilor sale. Si tocmai inainte de victoria cea mare, pri-virea agera, adanc p5trunzatoare a acestui vizionar lucid seintunecd deodatd. Se 'Area Ca zeii, care nu-1 iubeau, 1-ar

si-a

In

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 181

Ii legat din rea-vointA la ochi. Cdci in ziva aceasta de 24 Au-gust 1520, cAnd Magellan porunceste echipajului ski sà rà-male iarAsi pe 'Joe, pierz5nd astfel incd doug luni, el e de faptla telul urmarit. Trebuia sa-si continue cu hotArire calea, sAstrAbata Inca doua grade de latitudine, numai cateva leghemai mult, dupa mitle si miile de leghe pe care le-aparcurs p5n5 acum ; ii mai trebuiau douä zile de na-N.igatie dupA cele trei sute de zile de cautare, si su-fletul s5u adAnc turburat ar fi putut tresdri cu tin strigatde bucurie. Dar batjocurà i rAutate a destinului nà-Astuitul amiral nu stie i nici nu presimte cat de aproape

e de telul sau. Timp de douà luni, atAt de lungi si de goale,doua luni de neincredere 5i de griji, el asteapta si tot as-teaptà la. tArmul acesta pustiu i uitat de oameni ase-menea unui biet rätdcit surprins de viscol, dardAind de frig,ghemuit in fata propriei sale colibe, fdrà sa bAnuiascA insáca trebue sA mai dibue putin, sa inainteze doer cu un pas.

ar fi atunci la adapost. Doud luni. nesfarsite si Med rostsade Magellan in pustietatea aceasta si se framanta si setot intreabd dacA va ajunge sau nu la paso" si numai lao depArtare de douà zile II asteapta trecatoarea care vapurta pe veci numele sau ! Pana in ultima clipà, omul carevrea sA smulgA pAmAntului ultima taina trebue sä simtá tor-ture indoelji, ca eternul Prometeu sfasiat de ghiarele vul-turului.

* *

Dar cu atAt mai mareatA e apoi desckusarea Intotdeauna,numai sentimentul care se avanta din strAfundul descura-jArii poate ajunge pe culmea suprerna a fericirii. In ziva de18 Octombrie 1520, dupd doug luni de chinuitoare i inutilAasteptare, Magellan dä din nou porundà de plecare. Se slu-jeste cu toata solemnitatea liturghia, echipajul primeste

sfanta impArtàsanie si, cu toatc pdnzele intinse, corabli leisi continua calea spre Sud. Inca' ociatä vAntul hain le stAIrnpotrivA, i navele trebue sA rgzbeascd val cu val prin vi-

!

ia-raul

www.dacoromanica.ro

183 MAGELLAN

jelia elementelor deslantuite. Nici urma de verdeatä fragedanu consoleaza privirea ; goald si neteda, pustie i inospi-talierd se intinde coasta aceea de rnmeni locuità: numai nisip

stand, mereu stanci i nisip. A treia zi, la, 21 Octombrie1520, se inalia in sfars;t un promontoriu cu steiuri albe, ina-intea unui tarm cu ciudate eroziuni i iata ca, indaratulacestui cap pe care Magellan il numeste Cabo de las Vir-gines", in cinstea sfinielor pomenite in ziva aceea, se des-chide un golf adanc en ape negricioase. Corabiile se apropiede intrarea golfului. Ciudaia priveliste, severa i majestoasA!Coline inalte, cu coaste drepte, cu rape adanci, prapastioase

departe de tot peisaj pe care navigatorii nu 1-au maivazut de ani si ani de zile Un munte cu crestetul acoperitde zapada. Dar ce moarta e aceasta priveliste! cat cuprindeochiul, nicio fiintà omeneasca, niciun copac sau un tufis. Nu-mai vajaitul si mugetvl necontenit al vantului rasuna in ta-cerea incremenità a acestui gait pustiu, ce pare cutreierat doarde stafii. Echipalul nu e prea bucuros sa contemple aceastaviziune de infern, cu ape intunecate. Tuturor li se pare absurd gandul cà golful acesta impresurat de dealuri stancoasear putea duce mai departe, spre un lirnan intins unde sa.poata debarca, sau chia,r spre Mar del Sur", spre senina

insorita mare a Sudului. Fara .;cydire, pilotii isi exprimacu totii convingerea cd aceasta adanca tdietura in scoarta pii-mantului nu poate fi decat un fiord, cum se gasesc atatea intarile nordice si ca ar fi osteneali zadarnica i pierderede timp sa cerceteze cu sonda golful acesta inchis sau sii fa-ca ocolul lui cu coribule. Muite saptamani au pierdut cu a-1 atea calatorii de recunoastere prir1 toate golfurile Patago-niel: niciunul nu s'a deschis spre calea atat de jinduiti.Acum insa nu mai incape o noua taraganare ! Sa porneascdindata, tot mai departe, mai departe $1 daca stramtoareanu se arata curand, sd se inapoieze acasa odata cu anotimpuiprieln:c sau sa se indrepte spre Oceanul Indian, ocolind CapulBunei Sperante!

Dar Magellan, posedat de ideia fixa a unei trecatori as-

si,

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 183

cunse undeva, starue à cerceteze amanuntit i golful acestaciudat. Amariti, oamenii se supun ordinului, cu toate ea arfi preferat sà piece mai departe, cad. cu totii credeau sisustineau cä n'ar fi deck un golf inchis" (serrato tuto irtomb). Doud corabii rilynan in urmd: vasul amiral Vic-toria", ca sa cerceteze partea exterioard golfului. Cele-lalte cloua, San Antonio" .7i. .,Concepcion", primesc misiuneade a patrunde in golf; sa inainteze cat vor putea mai departeder sa fie inapoi cel rnai tarziu in cinci zile. Cdci timpul adevenit pretios Si proviziile au scazut mult. Magellan nu maipoate sa acorde un termen de cincisprezece zile, cum facuse;la Rio de la Plata. Cinci zde ie recunow,itere, aceasta e ul--tima mizd pe care o mai poate pune in joc, in aceasta ul-limã incercare.

* *

Acum a sosit monientul cel mare, clipa dramaticd a des-nodarnantului. Cele cloua nave ale lui Magellan, Trinidad"si Victoria", incep si piloceze in jurul golfului, la imbwa-tura lui, pand ce San Antonio" si Concepcion" se vor re-intoarce din cercetarea lor in adancul golfului. Dar vointarotrivnica a naturii se incordeaza din nou cu toate forteleEl nestapanite, de parea ea ar refuza sa cedeze cu usurintasecretul din urma. Un vant glacial se starneste pe neasteptate,se schimba in furtuna i. curand, intr'unul din acele teribileuragane care bantue deseori in aceasta regiune pe careechile harti span:ole c mentioneazd astfel: no hay buenas

Estaciones", avertisment care inseamnd Ca acolo nu stintriciodata anotimpuri favcrabile navigatiei. Intrò clipà, gol.ful clocoteste i spumega, valurile se napustesc cu turbare,funiile ancorelor sunt smuise chiar dela primul iurei al ura-ganUlui; cu panzele stranse, cele cloua nave sunt tarate incolo si incoace, cu totul desarmate ie un noroc ca nusunt izbite de stânci. 0 zi, doua zile dureazd aceasta ingro-jitoare razvratire a apelor, sub biciuirea neinduratoareiurtunii. Dar pe Magellan nu-I ingrozeste atilt propria-i soarta

sia

I

*

1

a

www.dacoromanica.ro

184 MAGELLAN

cAci cele cloud corabii ale sale se afla oricum inteun golfdeschis i oricând ar fi tArate ca ni$te jucarii, tot rnai eputint5 s5 fie tinute departe de tArm. Ce se intArnpld in,s5acurn cu celelalte douA corAbii, cu San Antonio" si Con-cepcion"? Furtuna trebue sä le fi surprins in interiorul gol-fului; teribilul uragan le-a insfAcat de sigur in defileu, incanalul acela ingust unde ele nu au loc sA manevrezemAcar putinta sA arunce encore $i sä se adAposteased undeva.Deed nu s'a intAmplat o minune, furtuna trebue sd le fitArit de mult pe amAndou5 spre coastä sau le-a sfArdmatde stanci in mii de buati.

Ce febrild ageptare, plinA de nerAbdare $i strAbAtutáfiorii de groazd in aceste zile, in aceste ore, in ora supremAa destinului Magellan! 0 zi, i niciun semn. Inca o zi, i einu s'au reintors. A trete, a patra zi, $i navele tot nu se aratA.Si Magellan stie CA dacA cele douA nave au naufragiat, dac5echipajul lor a pierit impreund cu ele atunci totul, e pier-dut. Numai cu douA corAbii, el nu poate cuteza sa-si con-tinue expeditia. Si toatd strAcluinta, fapta si visul vieii sale,s'au sfArAmat i ele de stAncile acelea, intrò lume de nimeni$tiutA!

In sfArsit, un semnal din cafasul catargului. Dar ce tre-sdrire de spaimd! Matelotul de veghe n'a zArit corAbille as-teptate, ci o coloana de fum ce se inaltA in depArtare. Groaz-nicA clipA. 0 coloanA de f urn nu poate fi decAt un semnca. se aflA pe acolo n4te naufragiati care chiarnA in ajutor.Asa dar San Antonio" a naufragiat ! Si Concepcion" ! Celemai bune corAbii ale sale! ToatA intreprinderea sa a naufra-giat in golful acesta ce n'are incA un nume... Magellan a sidat poruncA sA se lase bArcile pe valuri: vAsla$ii sA segrAbeascA, pentru a salva in fundul golfului, acolo unde s'azdrit fumul, cAteva vieti omenesti tot ce mai e de sal-vat. Dar in mornentul acesta se produce xnarea intorsAtur5a destinului! E acelasi moment glorios ca si in Tristan",cAnd jalnica melodie a rnortii ce abia mai fasunA din flu-ierul stingAndu-se Meet, incet, in resemnatA re-

si nica

da

ciolalnese,

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 18 5

nuntare, invie dinteodatg, cre§te, . se avanta in dansul ina-ripat, in vârtejul ametitor al unei bucurii frenetice carese inaltg in slava fericiril. 0 corabie cu panze! 0 corabietLaudat fie Domnul o corabie cel putin, e salvata! Nu,arnandougi San Antonio" O. Concepcion" se reintorc aman-doug, nevdtgmate, mantuite ca printrò minune! Dar ce sãfie asta? Abia se aratg el mai bine lui Magellan i echipa-jului sgu, $i lath cg fulgera ceva acolo, la babord, odatg, decloug, de trei ori i ecourile loviturilor de tun se reper-cuteaza intre dealurile drepte, stancoase, rostogolindu-se de-parte, peste ape. Ce s'a intamplat? De ce trag ei salve de.tun, una dupa alta, risipind pulberea pe care o pgstreaza,de obiceiu cu atata grijg? De ce §i lui Magellan abia Iivine sa creadg ochilor s'au inaltat pe catarguri toate pa-vilioanele, toate flamurile? De ce gesticuleazg, de ce striacgpitanii §i matelotii? Ce semne fac, ce strig5. ei? El nthintelege incg, din depgrtare, cuvintele lor incalcite; §i nicicamarazii nu pricep incg striggtele lor puternice. Dar totisimt in acelai timp, i Magellan simte cel dintai dintreca acesta e glasul biruintei. Numai triumful grgiete §i stri-ga aa!

Si inteadevgr, ceea ce aduc cele doug nave, e o vestebinecuvantata. Cu inima svacninda, larg deschisg dinteodata,.Magellan asculta raportul lui Serrao. La inceput, le-a mer&destul. de rgu celor doud col-5pH. Abia au pätruns adanc ingolf, cand a izbucnit furtuna aceea. De§i au strans imediatpanzele, apele involburate i-au tarit inainte i vantul ii go-nea mai departe, tot mai departe. biciuindu-i fgrg crutare;se i credeau pierduti: vor fi di.Vi in voia valurilor furioasepang la capgtul golfului i naveie vor fi sfgramate de tarmulstancos. Abia atunci u observat, in ultimul moment, chzidul prapgstios al stancilor nu e inchis peste tot i ca iii-daratul unei ieituri, se deschide tar4t un fel de canal. Princalea aceasta mai lin4titg, ei au ajuns inteun al doilea golfcare se ingusteaza din nou, pentru a se largi i a se intindedar4i tot mai departe. Trei zile au plutit astfel, farg sä ajun-

toll

www.dacoromanica.ro

186 MAGELLAN

gd la capatul acestei uirnitoare cal navigabile. Inca nàu gdsitiesirea din urma; totusi, calea aceasta ciudatà nu poate 'fi inniciun caz un fluviu. Cad apa e peste tot deopotrivd de s5.rata, iar fluxul si refluxul se succed regulat si uniform, pre-cum vadesc urmele de pe tarmuri. Aceasta cale navigabildnu se ingusteaza ca un fluviu, ca La Plata, de pildd, candpornesti dela gurd in sus, ci dimpotriva: apele ei sunt caale marii, laig desfth,urate intinzandu-se departe, tot matdeparte; ele 2U o adancime constantli, cordbiile mentinandu-se pe aceiasi linie de plutire. Este deci mai mult decat proba-bil cà acest fiord, cii acest canal duce dincolo, spre mult ciu-tata Mar del Sur, al cdrei larm Nunez de Balboa 1-a zdritin urma cu cativa ani de pe inarcimile istmului Panama. Ele primul European care a contemplat de-acolo Oceanul Pa-cific.

De un an de cand a pornit la drum, mult incercatul Magel-lan n'a primit o ;tire mai bund ca aceasta. Si ne puteminchipui cum i-a inseninat deodata inim a chinuitd, aceasta

veste plind de sperantd. Cad el incepuse sii se indoiasca;clescurajarea prinsese idclacini in adancul sufletului silu; segandise :;;-i la posibilitatea unei reintoarceri pe calea obisnu-

pe la Capul Bunei Sperante. Nimeni nu stia ate rugifagkluinici a inillat el in taina catre Dumnezeu si sfirrtii

sii, implorandu-i in genunchi. Si acum, tocmai in momentcand credinta sa incepuse g5 seada, iluzia incepe sa se ade-vereascd, v:sul incepe sa se infaptuiasca. S'a nu mai sovaienicio clipd! Sa 'se ridite ancora: Sii se intincla panzele! Incao salvd in oncarea regelui si 0 rugAciune Care supremulAmiral! Si pe urma sa patrundli curajos in la birint! Dacdgdseste pe aci, printre apeie acestea acherontice o cale sprecealalta mare; atunci d e cel dintaiu care a gasit si caleain jurul pamantului. Si 'cut toate cele patru nave ale sale,Magellan inainteaza iara!;i indrisnet i intreprid in acest ca-nal pe care, in cinstea sfintilor din ziva aceea, ii boteaza

itä,

11

us

to

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 187

,canahil To' los los Santos. Dar posteritatea recunoscatoareva numi trecatoaiea Magellan".

* *Stranie, fantornaticá privehlzte trebue sa se fi desfasurat

atunci, cand pentru in1ia oara pdmele patru corabii ale ome-Eirii lunecd incet i fdrà sgornot, patrunzand in aceasta td-cuta i intunecata cale navigabila pe care, din vrernuri ime-moriale, n'a strabatut-o Inca vreun pdmantean. .0 imensatacere le impresoara incet, incet. Colinele de pe larm seinalta drepte, -prapastioase, cu aspect metalic, ca niste muntimagnetici; cerul, intotdeauna innourat pe ad, e intuneco,apasator si negre sunt umbrele ce tremurà pe apà. Cabarca lui Charon pe undele Styxului, ao plutesc cele patrunave, inaintand in tacere prin aceasta lume de infern. In de-partare lucesc munli cu piscuri inzapezite 5i,. In toiul noptii,vantul aduce de ocolo suflarea lor glacialä. Nicio vietate nnse arata in prcajma, i totusi trebue sa saldsluiasca pe acinameni, ascunii undeva, caci in intunerecul noplii se vedeintrò parte lumina unor focuri palpaitoore, din care cauzaMagellan a numit tara aceasta Terra de fuego. Tara de foc.Aceste focuri care ardeau necontenit au fost observate si dealtii in cursul' veacurilor. Ele se explica prin iinprejurareocà locuitorii de acolo rasa cu desavarsire inapoiata, lip-sita de orice urma de cultura nu cunoaste inch' mijloculde a aprinde focul si de aceeo in colibele lor ardeau nein-trerupt, zi i noapte, lenme i ierburi uscate). Dar in timpce navigatorii, adanc urburat, iscodesc in toate partile, deMcaieri ei nu prind vreun glas, nicaieri nu zaresc vreo rap-turd insufletità. Cand Magellan trimite odatä cativa mate-loti cu barca la farm, ei nu gasesc nici locuinte si nici macarurine de viala, ci numai lacasuri pentru morti, cateva zecide morminte parasite. Si ch:ar singurul animal intalnit incale, e mort: o balend, al carei starv urias a fost aruncat devaluri pe o plaid; ea a razbit pang aci numai ca sa moarain acest tinut al Nefiintei Si al Toamnei vesnice. Uimiti pri-

II

*

www.dacoromanica.ro

183 MAGELLAN

vesc corgbierii, pierduti in thcerea aceea nglucitoare; li se parA;cg s'au rafacit pe o planet g secatuità de viatg, cu fantasticeprivelisti calcinate. Mai departe ! Cat mai departe ! Si im-pinse incet de brizg, corgbiile lunecg iargsi pe apele intu -necate, care n'au fast bra'zdate vreodath pang acum de carenaunei nave. Sonda e mereu scufundatà in adancuri, dar nu daaicgeri de fund. Si Magellan isi poartà mereu privirea in.toate pgrtile, intrebandu-se cu teamà dacg golful nu se vainchide cumva, pe neasteptate, curmand astfel calea liberspre marea mult dorith. Dar calea inainteazd mereu, tot maideparte si semne noui_vestesc cä ea trebue clued dincolo,;pre larg. Dar inca' nu se arata clipa aceea prea fericitä: Incanu s'a limpezit taina cea mare . drumul e Inca nesigursufletele sunt 'Inca turburate de neliniste si de vrajg. Sicglgtoria aceasta fermecatg continua mai departe, tot mai de-parte prin noaptea himericg, insotitg numai de cantecul sal-batic i neinteles al vantului, care vajale si suerg, strident sirece, inire muntii inzgpezitl.

Dar Cala toria aceasta. nu e numai sinistrg: ea e totodatgcglgtorie primejdioasà. Calea ce s'a deschis inaintea flotei luiMagellan nu seat-nand catusi de putin cu acel canal imaginer,tirept ca o sfoarg intinsg dela un cal:at la altul, pe care vred-nicii cosmografi germani, Schöner,si inaintea lui de sigurBehaim, 1-au desenat pe hgrtile lor, instalati comod in cabi-netul lor de savanti. Si e numai un eufemism, o denurnireprescurtatg insg inexacta, sà se spung cg trecgtoarea desco-peritg de Magellan e o cale". In realitate, ea reprezintgrgscruce, o neintreruptg incrucisare de cgi, un valmasag defragmente imbinate, un labirint de cotituri si intorsgtufi, untalmes-balmes de golfuri si limanuri, de liorduri si bancuride nisip, de canale sucite i rgsucite ca niste mate pe carecorabille le pot strdbate numai cu cea mai mare prudenta.Acolo se cere navigatorului o deosebitg iscusintg nauticae un mare noroc daca scapd teafar pang la urmg. Golfurile-acestea se rotunjese snu se prelungesc in formele cele maiciudate; sinuoase sau ascutitite, ele nu-si tradeaza adancimea,.

o.

Ca I

si

St

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 189

iar iesirea lor e deghizata, abia banuitä: sunt impestritatede o multithe de insule marunte, aci cu abisuri, acolo cufundul ridicat. Si calea" se bifurca si chiar se desface intrei sau patru artere, 1a deapta, la stanga, innoindu-si defiecare data surprizele i niciodata nu se stie care e di-rectia cea mai -bund. spre Apus, spre Nord sau spre Sud.Trebuesc evitate bancurile de nisip, trebuesc ocolite stan-tile si vantul dusrnancs se starneste mereu, maturand peneasteptate cu vartejurile sale turbate, cu asa numitelewiiliwaws", toatä strarntoarea aceea incalcitä, rascolind ape-le, ferfenitind panzele.

Ab;a dupd numeroasele ciescrien ale celor care au trecutmai tarziu pe acolo se poate intelege de ce calea Magellan"a ramas inca timp de secole spaima tuturor navigatorilor.Cad. din toate cele patru puncte cardinale, mereu bantue peacolo viscolul"; niciodata nu se poate trece pe acolo comodIf gra grija, rftiodata vremea nu e lintstita si insorita. In expe-ditille urmatoare, zeci de corabii naufragiaza in stramtoareaaceasta inospitaliera, care nict astazi nu e Inca colonizatacu adevarat. Si nirmc nu dovedeste mai bine ce maestruin arta nautica. fusese _Magellan, decat faptul ca tocmai el,care a razbit cel dintat prin aceasta cale maritima, ramanetotodata pentru mutt timp si ultimul care_ a izbutit sci stra-bath aceasta cale fara sci piarda o singura corabie. Daca negandirn cat de elementare erau mijloacele de investigatie alenavelor sale, care trebuiau sci cerceteze fiecare din sutele deartere si canale laterale, inaintand revenind mereu, pen-tru a se intalni de fiecare data in anumite locuri; daca negandim cci ele nu pute7u pluti decat cu ajutorul vantplui ca-re le umfla panzele, ca nu aveau decat o carma de lemn pen--tru pilotarea lor i cci toate acestea s'au petrecut intr'unanotimp neprielnic, cu un echmaj istovit de munca si delipsuri, abia atunci intelegem dece trecerea norocoasa a lutMagellan prin stramtoarea aceea a fost privita ca o minunepe care au slavit-o atatea generatii de navigatori. Dar, ca in

at

---

www.dacoromanica.ro

190 MAGELLAN

toate domeniile de activitate urnana, adevaratul geniu al luiMagellan a fost si in arta sa nautica rabdarea. El adat dovada de nesdruncinaca rahdare, de prudenta si preve-dere. 0 lurid intreaga starue in cautarea sa, cu notia incre-dere i cu sentimentul raspunderii. El nu se grabeste, ;lagoneste inainte sub biciuirea unei nestapanite nerabdarlcu toate ca, in adancut sau, sufletul il trernura de sigur dedorinta de a ajunge in cele din urrnd la capatul celalalt, dea iesi odata din labirintui acestei trecktori, de a zari insfarsit imensitatea radioasa a Miirii de Sud. La fiecare ras-cruce, la fiecare bifurcare, el isi imparte flota; de fiecare,data, cand cloud nave cerceteaza un fiord indreptat sprNord, celelalte dona pornesc in acelasi tirnp spre Sud, säcerceteze un alt canal. Omul aceota singuratic, nascut intròzodie rea, parca nu trebue sa se increada niciodatain noroc; dintre inultipleie diumuri ce se deschid inainte-i,el nu alege niciodata vreunul la intamplare, corn fac atatiaaltii, aruncand banul sIt varia cum cade; pe fata sau pe dos.El cauta si socoteste toate drumurile, pentru a gasi la urmaunul singur: drumul cel bun. i astfel, odata cu genialasa fantezie, triumfa i cea rnai prozaica si mai modestä, cearnai personala dintre virtulile sale: rabdarea staruitoareperseverenta eroica.

*

Izbanda: primele stramtori ale marii sunt strabatute cabine, fara nicio pierdere i iata ea' sunt depasite si ce-lelalte. Magellan a ajuns din nou la o rascruce, unde golfulse largeste, bifurcandu se in doua brate deosebite, la dreaptasi la stAnga i cine poate sti care din aceste cloud cai ducede-a-dreptul spre marea liberi si care nu e deck un impas

fundaturi moarta, fari niciun interes pentru el? De aceea,Magellan imparte larasi mica sa flota. San Antonio" IiConcepc:on" au sa porneasca spre Sud-Est, urmarind sinu-ositatile golfului, pe cind ei insusi va cerceta canalul spreSud-Vest, cu vasul-amiral si Victoria". Punctul de Intâl-

stie

*

o

ta

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 191

nire e ales la gura unui rnic fluviu bogat in peste, pe careaveau numeascd 1in aceastà cauzd fluviul sardelelor".Acolo vor trebui sA fie cel mai tarziu peste cinci zile. Instruc-tiunile mal precise au st fost date c5pitanilor. Ei arrutea sá intind5 panzele i sä porneascg. Dar atunci se in-tamplä ceva cu totul neasteptat, niciunul din flotd nu-si in-chipuise ca mai era cu putintà asa ceva : Magellan poftestepe toti cdpitanii pe bordul vasului sdu pentru ca, inainte dea decide vreo altà actiune, sa-i dea fiecare raportul in pri-vinta proviziilor; i mai vrea s'a asculte p5rerea lor: daca emai bine sà se continue acum calatoria sau 'sä se inapoieze,dupd ce se vor fi terminat toate cercethrile prin meleagurileacestea.

Sä asculte parerea lor? Ce s'a intamplat? se intreabA of iteriluimiti. Ce rost are gestul acesta democratic, atat de neastep-tat, atat de uluitor? iDe cc dictatorul acesta cu \mint A. defier, care n'a recunoscut pang acum niciunuia dintre cApi-tanii sài dreptul de a-i pune vreo intrebare sau de a neso-coti catusi de putin wa ordin al sal pofteste tocmai a-\cum pe ofiteri.cu prilcjul unei manevre cu totul neinsem-nate, 0 ii trateazd tard:i ca pe niste camarazi, nu ca pe nistes:mpli subordonati ai sal ? In realtate nimic nu e mai logic-decat aceasth brusca schimbare. Intotdeauna, dup5 triumful;or absolut, dictatorii pot recunoaste si umanithtii drepturileei si le este mult mai usor, dupd ce si-au asigurat, puterea,sa ing5clue i altora sä vorbeasca in mod liber. Acum, dup5.ce a gasit trecdtoarea, dupa ce a str5bAtut stramtorile, Ma-gellan nu mai trebue sä eN,ite cu tearrià nicio intrebare.Acum, cand are in mand atu-ul, el se poate arata binevoitorfath de ceilalti i sä dea cartile pe fata. E totdeauna maiusor sa fii drept si omenos in imprejurarile fericite, dec5t incele nefericite. i astfel, ornul acesta zidit in el insusi isi des-leagd in cele din urn-15 limba; el nu se mai izoleazd in 'la,cerea sa aspra, necrutAtoare nu-si mai tine secretul cudintii. C5ci, de eand secretul sdu nu mai e un secret, ci e

sA-1

cele

www.dacoromanica.ro

192 MAGELLAN

cunoscut de toti, Magellan' poate fi mai comunicativ cusubordonatii sai.

Capitanii se prezinta dau raportul.,Oricum, nu prea suntimbucuratoare comunicarile bor. Alimentele sunt gray aya-niate §i imputmate; fiecare corabie mai are, in cazul cel maibun, provizii pentru trei luni. Magellan ia cuvantul. E binestabilit, declard el cu fermitate, sca primul tel al expeditiei

atins : trecatoarea spre Mal del Ser e ca si gdsita. El roagàacum pe capitanii sal sa-si exprime liber parerile : oare flotatrebue sd se multumeasca cu suceesul acesta, sau sä caute saimplineasca tot ce fagaduise el imparatului athca sa ajungilsi la insulele cu mirodenii si sa le ia in stäpanire pentru Spa-nia ? De sigur, el recunoaste fard inconjur ca proyiziile suntextrem de scazute si ca mari primejdd mai stau in calealor. Dar mare e-si gloria si boatia ce-i asteapta pe toti, inc az de reusità deplina.,Curajul sax e nesdruncinat. Dar ina,inte de a lua o hotarire definitiva daca vor sa se inapoiezede pe acum acasa cu acest semi-succes, sau Ii fac un punct-de onodre de a persevera 'Dana ce vor ajunge la telul dinprima el, Magellan, tine Fa afle parerea ofiterilor

Nu ni s'a transmis raspunsul ce 1-au dat capitank ti pilotii;dar, de bung seama, nu e gresità presupunerea cà cei maimulti dinteinsii au fi.ut sa pastreze o tdcere prudentd. Ei isimai amintesc prea lamurit de cele intamplate la San Julian side trupurile cioparlite ale camarazilor spanioli ; nici acurnnu prea le vine la indemand sa vorbeasca fatis acestui Portu-ghez cu vo:.ntà de fier i sag contrazicã oricat de p.11 in. Nu-mai unul din ei isi exprima clar, ritos, gandurile Si indoielilesale: Estevao Gomez, pilotul lui San Antonio'', un Portughezde care se pretinde Ca ar fi chiar inrudit cu Magellan. Gomezspune pe fald ca acum cand dupd toate aparerdele s'a gasitinteadevar trecatoarea, ar face mai bine sa se inapoieze inSpania, i dupd ce va injgheba o flota noud, sa porneasca adoua oat a pe calea descoperita ad, spre insulele cu mirodeun.Cad, dupa parerea sa, cordbille de care dispun acum nu mai

§i

sai.

si

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 193

aunt indeajuns de rezistente'pentru a infrunta alteafar% de aceasta, nu au provizii suficiente, i nimeni nu .stie,cat de intinsa e aceasta Mar del Sur, pand uncle duce oceanulacesta nou, cu desavarsire necunoscut, care-i asteapta dincolode trecatoare. Daca ei se aventureazd pe apele acestea, risca14'1 apuce pe o cale gresitg si daca nu gasesc indata un port,flota e osandità sà piara in chipul cel mai jalnic.

Estevao Gomez a chlbzult bine : ratiunea vorbeste prin-tr insul. i probabil i Pigafetta, care suspecteaza dela in-ceput pe oricine contrazice pe Magellan, e nedrept fata deacest corabier incercat, atribuindu-i tot felul de motive mes-rhine pentru cg a indraAait sa-si exprime Indoiehle. In reali-tate, punctul de vedere al lui Estevao Gomez era logic si.obiectiv ; propunerea 11'i de a se intoarce atunci cu un rezul-tat onorabil, pentru a porni mai tarziu cu o a doua expeditiespre telul propus, era cat e poate de justg ; el ar fi salvatastfel viata lui Magellan si a ecnipajului aproape doug sutede oameni. Dar lui Magellan nu-i pasa de viata trecatoare ;riumai fapta nemuritoare conteaza pentru dansul. Cine cu..getd eroic, trebue sá porneasca vrand-nevrand la actiune,chiar impotriva avertismentelor date de ratiune. Fara soya-ire, Magellan ia din nou cuvantul pentru replica. De sigur,au de intampinat multe dificultati ; vor trebui, probabil, sgindure foamea si toate lipsurile *i chinurile imaginabile ; dar

cuvintele acestea sunt inteadevar profetice ! chiar dacavor fi nevoiti sg inghitg i pielea cu care sunt captusite ver-gile panzelor, el socoate ca e de datoria sa de a naviga maideparte §i de-a descoperi tara pe care o fagaduise (de pasara delante v descubrir to que habia prometido). Cu aceastachemare la actiune i aventura, consfatuirea atat de remar--cabila si din punct de vedere psihologic pare ca s'a ter-minal Meg alt incident. i ordinul lui Magellan e transmiscu glas tare dela o corabie la alta expeditia va fi continuatg.in taina insg, Magellan comunica Inca un ordin capithniorsai : sa evite cu cea mai mare grijg ca echipajul sa afle ade-

primejdii;

:

www.dacoromanica.ro

194 MAGELLAN

varul in privinta provizlilor. Oricine ar face macar o aluzie,,o va pläti cu viata sa.

* *

Capitanii au ascultat ordinul acesta fara sà sufle o vorbacurand, cele doua corabii carora Ii s'a dat insarcinarea deexplora canalul sudic San Antonio" sub comanda lui Mes--quita si Concepcion" sub a lui Serrao au disparut in gol-ful intortochiat, cu nenuma'rate iesituri i ascunzisuri, Intre-timp, cele dou5 corabii ramase in urma, Trinidad", vasul-amiral al lui Magellan si Victoria", au parte de o vrerne maibund. Ele ancoreaza la gura fluviului.sardelelor" si, in loc ca.el insusi sa.porneasca mai departe spre Apus, pentru cerceta-rea canalului, Magellan lasa' in sarcina unei barci mici aceast5prima investigatie. Nu e nicio primejdie, in aceasta parte li-nistita a canalului. Magellan dà celor trimisi in recunoastereun singur ordin: sa se inapoieze cel mai tarziu a treia zi. Ast-fel, cele doua corabii man l. raman in deplina odihna eirnp detrei zile, pana ce se vor reintoarce San Antonio" si Concep-cion". e un rägaz binefacator acel pe care si-1 ingaduieMagellan si oamenii sai in mijlocul unei naturi mai blajine.In ultimele zile, cu cat au rdzbit mai mult spre Apus, prive-listile din jur au devenit din ce in ce mai atragatoare, maifrumoase. Ciudat ! In locul stancilor i coastelor nisipoase, itsaluta aci dumbravi i paduri. Colinele scad, se contureaza lintmolatic .numai In zare lucesc piscurile inghetate ale mun-

Aerul e mai potolit i izvoare cu apa dulce invioreazape matelotii care, saptamani de-a-raridul, n'au avut altcevade baut decat apa sàlcie, puturoasa, din butiileAcum stau intinsi in larba moale, lasandu-se in voia reverii-lor ; urmaresc alene mamnea apelor : pestii aceia sburatori,care se Inalta in aer -si se scufuncla apoi in valuri dar pe-r.rma se apnea iar de treaba, grabindu-se sa* prindä sardele,care se gasesc in fluviul acesta in cantitati de necrezut,mai descopera atatea ierburi i raclacini bune de mancat, in-cat se pot satura Sn sfarsit de-a-binelea, dupa luni de cazna,

w

i

*

Iflor.

Si

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 105

si de post. Si atat de frumoasg e aci nature, care-i cuprindecu umbrele i miresmele ei, incat Pigafetta exclama entuzias-mat : Credo che non sict a/ mondo el pfà bell() e migliorstretto, come é guesto".

Dar ce inseamng aceastà mica fericire de a trai cateva zilein tihng i indestulare, intr'o Iene i visdtoare destindere,fata de celalalt simtamant fata de marea i infläcdrata fe-ricire care-I cuprinde acum pe Magellan, inältandu-1 In betia

exaltarea beatitudinii ! Cad i. iata cd, in a treia zi, mica sa-lupà trimisa in recunoastere se intoarce, ascultatoare 51

matelotii fac iargsi semne din depgrtare, ca in ziva aceea aTuturor Sfintilor", cand au descoperit intrarea in trecgtoare.Acum ins5 aceasta e de o mie de ori mai importantei au ggsit in cele din urmd i iesirea I Au vazut cu propriilor ochi marea in care se varsa canalul acesta imensa, ne-cunoscuta Mar del Sur ! Thalassa ! Thalassa ! milenarul stn.-ggt de bucurie cu care Grecii au salutat marea eterna, cands'au intors in tara lor dupd ce au trecut prin nenumgrate

rasung aci din nou, Intr'o alta limba, insd cu aceiasiinsufletire. Striggtul acesta se inaltä intrò atmosferg in caren'a vibrat niciodatg pang acum glasul de bucurie si fericireal omului.

Aceasta este chpa cea mare a hit Magellan, clipa aceea desupremd exaltare de beatitudine ce nu poate fi cu nimictrecuta i pe care fiecare om trgeste numai odata in viatAsa. Totul s'a implinit. El si-a tinut cnvantul pe care-1 daduseimparatului. A facut o realitate din ceeea ce mid de oameni nucutezau decat sg viseze : el e eel dintaiu, e singurul care agäsit calea spre cealalta mare. In clipa areasta, el simte c5

justificat rostul vietli sale ; in clipa aceasta, el se simtesfintit cu harul nemuririi,

atunci se intampla ceea ce nimeni n'ar fi indrgsnit sgcreada cu putintg la omul acesta aspru, inchis in el insusi.Soldatul acesta clarz g sever care nu si-a trädat niciodatisimtamintele, care nu si-a deschis rumgnui inima, e copleW

pri-mejdii,

in-

§i-a

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

196 MAGELLAN

deodata de o arzatoare emotie, de o induiosare indelung re-ttinuta in adanául sdu. Ochii i se umezesc i lacrimi fier-binti se preling pe obraji, se pierd in barba neagr i stu-foasà. Magellan, omul acesta cu vointa de fier, plange intaiaoara, plange o singurd data in vieata sa de fericire (El ca-pitano generale lacrimo per allegrezza).

* *

0 clipa, o singura chpa scurta in toata vieata sa trudnica§i intunecath, a putut simti i Magellan suprema fericire,beatitudinea harazita omului creator : aceea de a sti cd a rea-lizat ideea vietii sale. Dar acestai om h este scris in stele sanu aiba parte de nicio dipa de fericire, Med s plateascadestinului un amarnic trthut. Fiecare triumf al sail e inevi-tabil legat de o desamagire. Lui ii este doar ingaduit sa pri-veasca fericirea, dar nu sa incerce sò cuprinda, sò retina; stchiar aceasta scurta clipa de extaz i beatitudine cea mairard si mai pretioasä din viata sa se stinge prea curand,piere chiar inainte ca ei s'o fi s;mtit intreaga, pana la sfarsit.Caci unde au ramas celelalte doua corabii ? De ce intarzie eleatat de mult? Acum, dupa ce barca aceea mica i-a adus ves-tea ca exista 0 iesire spre mare, orice alta cautare pentru a segasi in altà directie vreo iesire spre Mama de Sud nu mai edecat zadarnica pierdere de timp. Ah ! de-ar veni odath celecloud corabii trimise in recunoagere San Antonio" si Con-cepcion" .= sa primeasca i ele vestea cea bund ! De-ar venidn cele din urma! Magellan, din ce in ce mai nerabdator, Itipoarta mereu privirea prin adanciturile golfului. De mult a

ecut termenul stabilit ; a .51 trecut a cincia zi,§i tot nu seerata o urma, un semn din partea bor.

Nu cumva s'a intamplat o nenorocire ? Sau poate cä s'attratdcit ? Magellan e prea alarmat, Ca SA' mai 4tepte inactivIn locul convepit. Dä ordin sd se intinda panzele, sa se por-neasca indardt in canal, in intampinarea corabiilor care za-bovesc atata. Dar nimic nu se ive*te in departare : goala, me-

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 197

reu goala e zarea, pustii sunt apeie acelea reci i moarte. Ni-caieri un semn, nicaieri o mind cat de mica.

In sfarsit, in a doua zi de cautare, se arata o corabie. EConcepcion", sub comanda credinciosului Serrao. Dar undee cealalta corabie, cea mai mare, cea mai pretioasa nava agotei Unde e San Antonio" ? Serrao nu $tie ce sà rdspunda.Chiar din prima zi, San Antonio" i-a luat-o inainte $i deatunci a disparut din vedere. In primul moment, Magellan

inchipuie ca s'ar fi int âmplat vreo nenorocire. Poate caSan Antonio" s'a ratkit numai, cine *tie unde sau poatecà comandantul sdu a inteles gre*it consemnul. De aceea, eltrimite toate corabiile in directii diferite, pentru a cercetatoate colturile canalului principal, ale stramtorii arniralului"(Admiralty Sound). Pune sa se aprinda tocuri, agità noapteasemnale luminoase, infige pe tarm steaguri langa care lasascrisori cu instructiuni pentru corabia ratacita, in cazul candea ar fi pierdut inteadevar directia. Dar nicio urma,Trebue sa se fi intamplat ceva rau. Sau ca San Antonio" anaufragiat i s'a scufundat cu tot echipajul ceea ce-i preaputin probabil, caci tocmai in zhele acestea vremea era neo-bi*nuit de liniOdta. Sau posibililate mult mai acceptabiliipilotul acela de pe San Antonio-, Estevao Gomez, care ce-ruse la consfatuirea ofilerilor grahnica reintoarcere in tara, atrecut hotarit dela dorIntà la fapta $i. ca un adevarat rebel,s'a inteles cu ofiterii spanfoli ai corabiei sä inläture pur $1.simplu pe cdpitanul ramas credincios amiralului i sa dezer-teze cu totii, ltuand cu ei i proviziile.

Magellan nu poate ti in ceasul acela ce anume s'a intam-plat. Stie numai cà i s'a int'amplat ceva ingrozitor. Corabia aplecat Cea mai buna, cea mai mare nava' a flotei $i toto-data cea mai bogat aprovizionata din toate. Dar incotro a pie-cat $i ce s'a intampiat cu ea, ce s'a int'amplat pe bordul ei ?Nimeni nu-i poate da gm() lamurire in aceastä imensa pustie-tate, unde n'a IntAlnit Inca vreun om. Nimeni nu-i poate spu-ne daca ea zace acum in fundul marii sau dna a dezertat, in-

nu,st

nicaiera.

!

www.dacoromanica.ro

198 MAGELLAN

dreptAndu-se in toata graba spre Spania. Numai constelatiaaceea straing, Crucea Sudului, impresurata de toath puzderiade stele scanteietoare numai astrele acelea red au fostmartorii oculari ai misterioasei intamplari. Numai ele cunosccalea apucata de San Antonio", numai ele i-ar putea da unraspuns. E deci explicabil ca Magellan care, ca toti oame-nii din vremea sa, se incredea in stiinta thlmacirii stelelor,considerand-o ca o stiinta a, adevarului chiama la dansulpe astrologul i astronomul Andres de San Martin, care-1 in-soteste in locul lui Faleiro. Ere singurul care ar putea citi instele, prin meleagurile acestea departate. Amiralul ii porun-ceste sa cerceteze horoscopul i sag exraice, cu toata arta sipriceperea sa, ce s'a intamplat cu San Antonio". i, in modexceptional, astrologia s'a dovedit atunci o stlinth care nu dagres ! Istetul astrolog, care-% aminteste prea bine de atitudi-nea hothrita a lui Estevao Gomez la consfatuirea ofiterilor,prezice ca corabia a dezertat I capitanul ei este prizonier pebord. Faptele aveau st confirme mai tarziu aceasth teribilaprOorocire.

* *

Inca odata, pentru ultima ()ark Magellan se afla in fateunei hothriri care nu poate fi ocolitä care nu poate fi ma-car nici amanata, Prea se bucurase cu inima usoara, prea cu-rand jubilase el cand i s'a adus vestea cea mare. I s'a Intâm-piat aceiasi nenorocire ca-si lui Francis Drake, navigatofulcare a pornit pe urmele lui ; i amirJui englez a piedut ceamai buna corabiile sale, care a dezertat pe nesuwite, intr'o noapte, cu generalul rebel Winter. Identitatea aces teiIntamplari, a doua dupd acea intarnplata la fel la San Julian,vadeste. ciudatul paralelism, dintre prima expeditie in jurutlumii cu cea de-a doua Tocmai cand i s'a vestit biruinta, uncompatriot, un dusman de acelasi neam i chiar din propriutsau einge, 1-a atacat cu perfidie pe Magellan, sarindu-i inspate. i dacd flota nu mai avea nici inainte destule alimente,nu mai incape indoialrt ea ea e amenintata acum de cele mai

r1:n

*

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 199

umplite lipsuri. Caci tocmai San Antonio" avea pe bord celemai bune provizii; afara de -aceasta, prin asteptarea i cauta-rile acelea absurde, s'au risipit iari, timp de sase zile, pre-tioasele rezerve. In urma cu opt zile, sub o zodie incompara-bil mai prielnica, inaintarea in Marea de Sud cu desavarSirenecunoscutd, era i o intreprindere din cele mai temerare ;

.acum insa, dupd fuga lui San Antonio", a savarsi easeme .nea faptd este aproape o smucidere. '

De pe culmea cea mai inalta a mandrel sigurante de sine,Magellan a fost pravalit dintr'odata in cel mai adanc abis aldesnadejdii. i pentru a ne convinge de aceasta, nu ne trebuianeaparat relatarea pe care ne-a transmis-o Barros : Quedotan confuso que no sabla lo que habia de determinar" elcievenise atat de abatut, Inca nu cuteza sa ia vreo hotarire".Caci adanca neliniste a lui Magellan ni se vadeste prea lamu-nit din ordinul de bord singurul care ne-a fost pastratpe care amiralul 1a transmis tuturor ofiterilor flotei sale, inacel moment de turburare. Pentru a doua oara in rastimp decateva zile, el le cere parerea : daca flota trebue sä porneascamai departe sau sa se inpoieze ; insä de astadata, Magellanpretinde capitanilor sa-i dea raspunsul in scris. Cad el vreaun alibi ; aceasta ne arata cat de prevazator era el in toate.Scripta manent. Magellan are nevoie, pentru mai tarziu, de adovada scrisa ca a intrebat pe capitanii sai: o dovada incon-testabila ,pe care s'o poata prezenta celor in drept. Caci el Iicla perfect seama i faptele aveau sa confirme aceasta --ea rebelii aceia de pe San Antonio", de indata ce vor debarcala Sevilla, se vor prezenta ca acuzatori ai sal, pentru a nu fiacuzati ei insisi de insubordonare. Fara indoialä, 11 vor Infa-tisa, pe el, absentul, ca pe un om al teroarei ; vor intarita pr;ndescrierile lor exagerate sentimentul national al Spaniolilor,aratand cum el, Portughezul strain de tar* s chinuit pe func-tionarii imputerniciti de rege, tinandu-i in lanturi cuma decapitat, a ciopartit sau a lasat sa piara jalnic de foamepe nobilii castiliani pentru ca, impotriva ordinului riguros al

www.dacoromanica.ro

200 MAGELLAN

regelui, Beta sd fie comandata numai de Portughezi. Pentru,a combate acuzatia aceasta inevitabilà, ca el ar fi exercitatteroare brutald in tot timpul expeditiei, nelasand astfel

sai nici macar putinta de a-si exprima in mod liber pa-rerile lor, Magellan a conceput acel ordin ciudat, care sung.mai degraba ca o auto-aparare decat ca o consultare camera-dereasca. Dat in canalul Todos los Santos enfrente delRio del Is leo, 21 Noemvrie"... asa incepe ordinul : Eu, Ferdi-nand Magellan, cavaler al ordinului Santiago i Cdpitan-gene-ral al acestei Armada., am aflat cã chestiunea continuariipeditiei va apare tuturora ca o hotdrire pling de raspundere,deoarece socotiti ca timpul e prea avansat acum. Eu sunt insaun om care nu respinge niciodatd cu dispret parerea sau sfa-tul altuia, ci vrea sa pima in discutie toate chestiunile i sa:rxecute hotaririle de comun acord cu reilalti".

Probabil ca ofiterii nu si-au putut reline un zambet iro-nic, cand au citit aceasta ciudatg auto-caracterizare Carldaca e vorba de trasaturi de caracter, ceea ce-1 distinge maipresus de toate pe Magellan este tocmai autocratismul sduireinduplecat, severitatea neclintita in conducere, felul sdu de-a porunci. 1i amintesc cu totii prea bine cum omul acesta,chiar acelafzi care-i invita acum atat de amabil la disculie,.a strivit cu pumnu-i de f:er once protest al capitanilor ata-sati pe langa el la conducerea Lotei. Dar i Magellan stie catde bine trebue sd.*i aminteascd ei de dictatura sa, care nutolera nicio altd parere decat a sa si de aceea el continteain ordinul saw Nimarmi sd nu-i fie deci frica, gandindu-sela cele intamplate la Port San Julian ; ci fiecare dintreare datoria sa-mi spuna fard teamd opinia sa in ce privestesecuritatea armadei noastre. Ar fi contrar jurdmantului 4datoriei voastre, daca ati vroi s4-mi ascnndeti punctul vostrltde vedere". El cere ca fiecare in parte (cada unor de por Si)sa-si exprime Idmurit parerea, si.anume: in scris (por escn-to), dacd trebue sa porneasca mai departe sau sa se inapoieze,mdicand amanuntit si molivele.

ex-

voi

ofite-'Dior

www.dacoromanica.ro

CLIPA CEA MARE 201

Dar increderea pierduta in luni i lunr de incordare, nupoate fi rascumparata intr'o ora. Prea le-a intrat ofiterilir-frica in oase, pentru ca ei sa se exprime cu toata since-ritatea, cerand lui Magellan sa se intoarca in tara. 5i singu-rul raspuns care ne-a Lost, pastrat, acel al astronomukui San.Martin, arath cat de putin inclinati erau dânii sà impartacu- Magellan raspunderea, tocmai acum, cand ea deveniseatat de imensa. Bravul astrolog se exprima asa cum se cu-vine unui prezicator: nebulos i in doi peri, sdrind cu toata_iscusinta intrò parte apoi in cealaltä, Med piardd echi-librul. E adevarat ca el se indoeste cà s'ar putea ajunge IaMoluce prin canalul Todos los Santos (aunque yo dude que-haya camino para poder navigar a Maluco por este canal);totusi, sfatueste pe Magellan sa continue caldtoria, deoarece-.,aveli in maixii inima primaverii". Pe de alth parte insa,as fi mai bine sa nu plece de astadata prea departe si sse inapoieze pe la mijlocul lui Ianuarie, caci oamenii sài suntfoarte truditi, extenuati i War putea s'o duca prea mult.Ar fi poate preferabil sa nu plece spre Apus ci spre Rasan.'-dar el, Magellan,sa faca cum crede ca e mai bine, 5 i Dum-nezeu sa-i arate calea. Cam in felul acesta vag, nehotarit,trebue sa se fi exprimat i ceilati ofiteri.

Totusi, Magellan n'a intrebat nicidecum pe ofiterii saipentru a capata un rdspuns precis, ci numai pentru a putea,dovedi mai tarziu cá ;-a intrebat inteadevar. 5tie ca s'a a-venturat prea departe pentru a mai putea da inapoi. El nuse poate Intoarce acasa decat ca un triumfator, altfel e Pier-dut. $i chiar daca astronomul acela bun de gurd i-ar fi pro-crocit Si moartea, el trebuia sa mearga mai departe pe caleasa eroica. Din ordinul stiu, coral:dile parasesc la 22 Noembrie-adapostul de langa fluviul sardelelor" si, in cateva zile,strabat pana la capat trecatoarea Magellan caci asa aveaEd fie numit,ia" ea in vecii vecilor Cand a iesit din stramtoare,.el zareste pentru intaia oara indaratul unui promontoriupe care dinteun sentiment de recunostiinth Ii numeste Cabo-deseado, Capul mult dorit marea cea noua, pe ale carei,

sd-Si

www.dacoromanica.ro

202 MAGELLAN

'valtzci ce se rostogolese din zare in zare n'a plutit niciodatipang acum vreo corabie europeang. Priveliste adanc sgudui-toare: acolo, spre Apus, dincolo de orizontul nesfarsit, trebuesa se afle insulele cu mirodenii, insulele bogatinor fabuloase,iar dincolo de ele, mai departe, imensele imparatii ale Orien-tului: China g Japonia si India i pe urma, mai departe,mereu mai departe, pa'na ce va ajunge iarasi in patrie inSpania, in Europa! De aceea, Inca un popas, un ultim ragazinainte de plecarea definitiva, hotaratoare -7 inainte de a seavanta pe oceanuk necunoscut, pe care nimeni nu I-a straba-tut vreodatä dela facerea lumii! Apoi, la 28 Noembrie 1520,ancorele sunt ridicate, steagurile falfaie toate in varful ca-targului, i, cu bubuitoare salve de tun, cele trei mici i sin-guratice corabii saluta respectuos marea cea necunoscutaasa cum se saluta cavalereste un mare adversar provocat latluel, inainte de a incepe lupta pe qia i pe moarte.

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATTIL

28 Noemvrie 1520-7 Aprilie 1521

Isioria acestei prime traversari a oceanului care nu areInca un nume o mare atat de imensa, incat spiritul ome-vesc abia concepe asa ceva", precum citim in relatarea luiMaximilian Transsylvanus este una din nepieritoarelefapte eroice ale omemrii. Expedi(ia lui Columb, intrò vre-me cand lumea parea nemarginitä pentruca era mai putinrunoscuta, a fost slavita de contemporanii si i de toate e-pocile urmatoare ca un incomparabil act de curaj; si totuo,fapta aceasta nu poate fi comparata, in ce priveSte sacrifi-iile cu victoria pe care Magellan si-a cucerit-o cu

lupte crancene contra elementelor si CU lipsuri de nespus.Cad Columb a pornit cu trei corabii innoite in intregime,echipate cat se poate de bine, inzestrate cu toate cele trebu-itoare; in totul, calatoria sa a durat numai treizecisitrei de zile

,cu o saptamang inainte de a debarca, ierburi ce pluteau pemare, lemne de esenVe necunoscute i pasari de uscat i-au in-tarit convingerea cd se apropie de un continent. Echipajulsau era odihnit i sanatos, corabiile sale erau aprovizionatedin belsug, incat in cazul cel mai rau se putea intoarce a-casa fara nicio ispravii, dar cu navele nevatamate i echi-pajul teafar. Necunoscutul se intindea numai inaintea sa; in-claratul s'au avea patria, spre care putea s'a se inapoieze, fie

impose,

www.dacoromanica.ro

204 MAGELLAN

ca a descoperit o lume noua, fie ca nu mai era alt mijloade scapare.

Magellan insa, porneSte in gol, spre necunoscutul cel maidesavarsit. i el nu porneste dela o Europa cunoscuta, cu_larile, cu porturile si caminurile ei familiare ci dela otara cu totul straind i inospitaliera: Patagonia. Toti matelotiisäi sunt sleiti de luni i loni de trucla. Foamea i lipsurilei-au urmarit 'Dana aci, foamea si lipsurile Ii insotesc i acum.

iar inaintea lor ii asteaptà tot foamea i lipsurile. Imbra-carnintea lor e sdrentuita, fiece panzd e sfasiata, fiece funie emasä. De saptamani saptamani n'au vazut vreun chip deom pan meleagurile acelea, n'au intalnit vreo femeie i nicivin n'au mai gustat, nici came proaspath i nici paine. Insinea lor, de sigur invidiaza pe camarazii mai indrazneti,care au dezertat Ia timp i au pornit inapoi, spre tam lor,In loc sa-si riste vieata in aceste nesfarsite pustiethti de ape.

astfel, cele trei corabii plutesc dougzeci, treizeci, patru-zeci, cincizeci, saizeci de zile si tot nu se iveste ceva inzare: o insula, un semn care sa le dea macar speranta ca seapropie de uscat. i iar trece o sapthmand si Inca o sapta-mana, Inca una si iarài una o stag de zile, de trei ori matmult decat i-a trebuit lui Columb pentru a strabate oceanul 1Timp de mii si mh si mii de ore goale, flota lui Magellaninainteaza cu desavarF,ire in gol. Dela 28 Noemvrie, candCabo deseado Capul mult dorit a disparut incet, incetla orizont, nicio hart& nicio masura nu mai ajuta catusi deputin. Toate distantele pe care Faleiro le calculase tihnit incabinetul sau, s'au dovedit false; Magellan crede cd a tre-cut de mult de Cipangu, de Japonia, fara sa fi zarit macorcoastele ei i n'a strabatut in realitate decat o treime dinoceanul acela necunoscut, pe care il boteaza i/ Pacifico".Pacificul, atat e de linistit, fara vanturi, fara valuri rasco-

Dar cat de groaznica e aceasta liniste, cat de chinuitoaree monotonia acestui alm desavarsit! 0 liniste inteadevarLcigatoare. Mereu aceeasi mare albastra Si lucitoare ca o

cat

Si

1t

lite.

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN LI DESCOPERA REGATUL 205

glindà pentru acela$i cer deschis, senin, card niciun nor, me-Teu acelasi aer apasator, in care nu thsund niciun sgomot,niciun ecou; mereu aceIai orizont rotund, ce sthruie laaceea$i dpartare, ca un disc rnetalic intre acelasi cer si a-celeaSi ape thietura circulara din zare in zare, ce pätrundecu incetul, tot mait aclanc, si in inima navigatorilor. Mereuaceeasi albastra imensitate a neantului in jurul corabiilorminuscule singurele realitati miscdtoare in mijlocul infio-rgtoarei nemi$cari; mereu aceia$i luminà orbitoare a zi-lei, care vgdeste cu toga cruzimea vemicul Acela$1, mereuunitar i identic cu el insusi toiul noplii, mereu ace-lea$i stele red $i tacute, spre care se inalta zadarnic privirileintrebatoare. i mereu aceleasi lucruri in micul spatiu omenesc: aceleaii panze, acelas catarg, aceia$i putere, aceea$iancora, aceleasi turnuri, aceleasi mese... Mereu acelasi minsputuros de alimente alterate, aceeaSi duhoare dulceaga deputregaiuri ce rabufnesc din maruntaiele navelor Ontecoase.

mereu, dimineata $i la miezul zilei, seara noaptea, ace-lea$i chipuri care se mthlnesc iar i iar pe bord, Vara sa sepoath evita chipuri incremenite intrò desnadejde chi-puri omene$ti, tot mai scothlcite $i mai descompuse din zi inzi. Ochii se afundä in orbite ; tot mai stearsa e stralucirealor, in fiecare dimineata care se vesteste tot atat de searba-da si goald ca $i celelalte; $i tot mai supti sunt obrajii,casele se vildesc din ce in ce, $i pasul e tot mai slab, maithriitor.... Ca niste stafii, uscativi i sdrentarosi, galbeni-cenusii la feta, umbra' incolo $i incoace matelotii atht desdraveni si de sprinteni cu putine luni inainte, cand alergauin sus si jos, catariindu-se pe scari, strangand panzele infurtuna, infrunthnd voiniceste atatea primejdii. Ei se clatinaacum ca niste bolnavi sau zac sleiti pe rogojinile bor. Fiecaredin celer trei corgbii, pornite in una din cele mai indräsneteaventuri ale omenirii, nu mai adaposteste cleat niSte ftintecare abia daca mai au infatisare de marinari fiecare co-rabie e un spital plutitor, fiecare punte e un lagar ratacitorde bolnavi si de infirmi.

$1, in

i

ii

www.dacoromanica.ro

206 MAGELLAN

Caci proviziile scad neincetat in cursul acestei triversartneasteptat de lungi i mizerra sporeste. 0 mizerie cran-ceng, Vera nume. Ceea ce ofiterul-intendent imparte zilnicechipajului din resturile de provizii, nu se mai poate numiIzand ci mai de graba ganolu. De mult s'a terminat vinul,.care le mai racorea intru catva buzele i sufletul. Dar apa debait, fiartg de razele soarelui necrutgtor, a clevenit atat desalcie In butoaiele i burdufurile murdare, raspandindduhoare atat de pestilentiala, luck nenorccitii trebue sg-sistranga narile cu degetele in timp ce sorb dinteodata portia

riguros mgsurata, care le urnezeste putin gatjul arsde sete. Cat despre pesmetii care alcgtuesc, impreuná elkpestele eel pot prinde, singura lor hrang s'au faramititde mult : painea" lor e doar o pulbere murdara, cenusie, incare misunk viermii, spurcatg sd de excrementele sobolanilorcare, razbiti §i ei de foame, s'au napustit asupra acestor ul-:time i mIzerabile ramasite de hrana. Cu atat mai jinduite au.devenit la randul lor aceste respingdtoare vietati ; cdcii deeddesnadajduitii mateloti mai au putere sä urrngreasca primtoate colturile Sobolanii care devoreazg ultimele lor provizii,ei nu fac aceasta numai pentru a-i ucide ci pentru a ne-gocia imediat starvurile kr, oferindu-le ca niste delicatese.apetisante ; o jumgtate ducat de aur se plgteste iscusitulurvangtor care a prins unul din aceste animale chitcgitoare

ier fericitul cumparator inghite Ora zabavg gretoasa frip-tura. Pentru a-si Insela stomacul gol, pentru a-si potoli catde putin crampele teribile, pentru amagi foamea care-igatue i ii roade, matelotii ngscocesc mereu ate un surogat ,combinatille lor sunt primejdioase de pildà adung cu.grija rumegus de lemn, pe care-I amestecg apoi cu resturilede pesmeti dar in felul acesta ii sporesc ratia ce II seimparte cu atata sgarcenie. In cele din urmg mizeria devineatAt de crancenk bleat se Implineste Infricosätoarea profetiea lui Magellan : cg vor devora pang i pielea de bou cu caresunt Invelite vergile panzelor. Ggsim la Pigaffeta o descriere-a felului cum, In desngdejdea lor, flgmanzii au Incercat slte

a

a-si

:

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN I.51 DESCOPERA REGATUL 20'T

feed intru catva comestibil 'Ana si lucrul acesta cu desa-varsire anost si de nemistuit : Ca sa nu pierim de foame,am mancat in cele din unmä i bucatile de piele de vita,in care erau infasurate vergile cele marl pentru a nu seroade funiile. Expuse ani intregi la ploaie, la soare i la vant,aceste buc41 de piele s'au intarit ca piatra, incat eram ne.voitl sa le tinem totdeauna patru sau cinci zile in apa math,-pentru a le muia putin pe jaratic si pe urrna le inghiteam".

Nici nu e de mirare ca pana i cei mai rezistenti dintre-barbatii acestia vigurosi, cu rabdare de fier, deprinsi cu toate-suferintele i oboselile, n'au putut suporta cu timpul ase-menea manaruri. Din lipg de brand proaspata (astazi arnspune : alimente ce contin vitamine) ei se imbolndvesc descorbut. Gingiile incep sa li se umfle i apoi supureag, dintiise clatina Si cad, se formeaza ulcere in gura i in cele dinurma cerul gurii se umfla atat de tare incat chiar dacaar avea hrana din belsog nenorocitii nu mai sunt in stares'o inghita si se prapadesc in chinuri groaznice. Dar sipravietuitorilor, foamea le stoarce ultirnele puteri. Cu pi-cioarele purulente sau paralizate, ei se tarasc din loc in Joe,sprijiniti de bat, sau se ghemuesc istoviti prin colturi. Nthmai putin de nougsprezece mateloti, cam o zecime din echi-pajul care a mai ramas, au pierit in aceasta infernala an-ionie prin Imparatiile Foamei ; printre cei dintai este gr.manul urias patagon, pe care dansii 1-au botezat Juan Gi--gante i pe care-I admirasera atat de mult in urma cucateva luni, pentruca devorase Intr.% clipita o jumatate cutiede pesineti i daduse pe gât o vadra de apa, cum ar goli altiiun pahar. In fiecare zi a nesfarsitei plutiri pe apele aceleacalrne, scade numarul matelotior capabii sa lucreze ;drept cuvant accentueaza Pigafetta ca cele trei corabii Warfi putut fnfrunta niciodatä o furtunä sau macar o mare ceva .mai agitatä, cu nkte oameni atfit de descurajati §1. extenuati :Dacii Domnul i binecuvantata Fecioara nu ne-ar fi damit

su--

al ms

es

www.dacoromanica.ro

208 MAGELLAN

vreme atat de bunk am fi pierit cu totit de foame In mareaaceasta netarmurita",

* *

Timp de trei luni si douazeci de zile, caravana singuraticaa acestor trei corabii rataceSte prin nesfarsita pustietateapelor, indurand toate chinurile imaginabile. Nici de cea matingrozitoare tortura n'au fost crutati oamenii acela : de torturasperantei desamagite. Ca si insetatii in desert, carora ii separe deodata cä zaresc o oaz CU palmieri ce-si leagana IrL

varf panasul verde, cu umbra ei racoroasà, dupd zile de ra-tacire in lumea cruda ce-i arde si-i orbeSte ca i drumetiicare cred Ca si aud murmurul izvorulut, dar, dupa ce s'auapropiat tarind-se cu ultimele lor puteri, ii dau seama càviziunea aceea a disparut brusc i ca desertul se intinde ia-TaSi In jurul lor, mai ostil decat inainte tot astfel oameniilui Magellan cad victime unei asemenea Fata Morgana, unuimiraj cumplit si inselator. Intrò dimineata, un strigat ra-gusit rasund pe neasteptate din cafasul catargului: un ma-telot a zarit uscatul, o insula. Pentru intaia oat% dupa atatamar de vreme, pamantul Ii se arata iarasi ! Flamanzii

insetatii se napustesc ca niste scosi din minti, sus, pepunte pang i bolnavii, care zaceau sleiti prin colturi caniste carpe ude, se tarasc acum i ei, sa vada cu ochiilor. Intr'adevar e o insula! Se apropie de o insula! Repede,barcile la tarm! In supraexcitarea simturilor lor, ei vad lz-voare tasnitoare, se viseaza acolo, langa apa, odihnindu-sein sfarsit la umbra, sub copaci. Dupa saptamani si sap-tamani de ratacire, ei ard de dorul de a simti odatamântul sub picioare si nu mereu aceleasi scanduri lega..nate pe valuri vesnic leganate. Dar ce jalnica, ce crancenadesamagire ! Cand ajung si mai aproape de insula, aceasta

(pe care in amaraciunea lor o numesc, impreung cualta insuld intalnitti mai tarziu, /as Islas Desaventuradas,insulele Nenorocului) nenorocitii nu vad cleat stanci,stanci cu desdvarsire goale, nelocuite si de nelocuit, deser-turi far% oameni si animale, Meä izvoare i fructe. Ar fi

si

pg-

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN ISI DESCOPERA REGATUL 209

zadarnica pierdere de timp, sa ramaie m5car o zi in preajmaacestor stanci sterpe! $i iar pornesc mai departe, prinalbastra pustietate, mai departe, tot mai departe... Incamuhe zile, Inca saptamani i sapthmani trebue sa mai du-reze aceasta calatorie pe mare, poate cea mai ingrozitoaresi mai plina de cazne dintre calatoriile pomenite in ceeace noi numim Istorie in cronica eterna a patimirii omeenesti si a capacitatii omului de a indura suferinta.

6 Martie 1521. Mai bine de o suth de ori s'a in5ltat soa-Tele in albastrul cerului, mereu acelasi, incremenit i gol ;mai bine de o suta de ori s'a scufundat el in acelasi al-bastru gol i nemiscat al m5rii; de o suta de ori ziva saschimbat in noapte i noaptea in zi, cand flota lui Ma-gellan a pornit spre nesfarsirile oceanului. i iatä ca ra-suna in sfarsit pentru a doua oara, strigatur celui care ye-gheaza sus la cafasul P5mant! Pamant! era sitimpul, era ultimul ceas ce-1 mai putea ingadui destinul.Inca doua zile, inca trei zile de plutire in gol i pro-babil ca nici urma n'ar mai fi fames, pentru posteritate,din fapta aceea eroica. Cu echipajul sleii de foame, cu-rabiile f5ra carrnaci un cimitir ratacitor ar fi plu.tit in voia valurilor pang ce ar fi pierit intr'o furtuna sauar fi fost sfaramate de un tarm. Insd aceasta noua insuid,slava Domnului! este locuita; se va gasi acolo apa pentrunenorocitii care lancezesc pe bord. Abia s'a apropiat fltade golf i nici nu s'au strans panzele, nici nu s'a a-runcat encore si iata cà o multime de kanu usoaresprintene se indreapta repede spre nave, nelinistitor derepede; sunt niste barci mid, colorate, cu panzele din foide palmier cusute una de alta. Cu o agilitate de maimtue,oamenii aceia primitivi i naivi, cu desavarsire goi, se ca-

pe bord i atat le este de straina notiunea orica-rei ,conventiuni morale, incat insusesc pur simplutot ce vad in jurul bor. Ca printrò scamatorie, obiectetecele mai felurite dispar intr'o clipa; pe neasteptate, panamica luntre de debarcare a vasului-amiral e desprinsä de

catargulizi:

taxaisi i

si

si

www.dacoromanica.ro

210 MAGELLAN

odgonul de remorca. Nebanuind catusi de putin Ca ar .95 -\Tarsi ceva rau, razand ca niste copii, bucurosi ea au ..1s-tigat cu atata usurinta lucruri ne mai vazute pana atunci,ei vaslesc acum spre tarm cu prada lor pretioasä. Caciacestor pagani naivi li se pare tot atat de firesc i de sineinteles sa prinda de parul lor stufos (oamenii goi nu aubuzunare!) cateva obiecte stralucitoare, pe cat de firese sidela sine inteles li se pare Spaniolilor, papei i imparatuluisa declare din capul locului ca proprietate legala a Prea-Indltatului Suveran al crestinilor toate aceste insule inrãnedescoperite, cu oamenii i animalele i bogatiile lor.

In situaUa difIcila in care se afla, Magellan nu pcateavea decat prea putina intelegere pentru acest mod de aproceda al bastinasilor. Ii este cu neputinta sa lase pursimplu in mana acelor hoti iscusiti mica luntre de debar-care; potrivit socotelilor pastrate in arhive, ea costase laSevilla 3937 si jumatate maravedis, iar aci, la mii de legnudepartare, valcarea ei este mult mai mare i nici n'aravea cu ce s'o- inlocuiasca daca ar pierde-o. De aceea, Inziva urmatoare, patruzeci de mateloti debarca din ordinullui Magellan, pentru a aduce inapoi barca sa cu vasle sra da o bung ,lectie necinstitilor insulari. Cateva din oli-bele lor sunt incendiate. Dar nici nu se poate ajunge lao lupta adevaratd, cac+-aceAi sarmani copii ai naturii sunt a-tat de nestiutori in arta de a ucide incat, atunci cand s5-getile spaniolilor se infig pe neasteptate in trupurile lorinsangerate, ei nu pricep de loc cum au -pornit din depAr-tare lucrurile acelea ascutite, impodobite cu pene, si sa pi-trundà adanc sub pielea lor! Ei trag cu desnadejde de sa-geti, si-le srnulg din came si fug inebuniti de groazaintea acelor barbari albi la fata, refugiindu-se in padurilelor. Lihnitii Spanioli pot sa aduca mai intai putina apabolnavilor rarnasi pe bord, gata sa-si dea sufletul; pe urmadau iure$ peste tot, adunand din belsug alimente. Din coli-bele parasite, ei inhata cu lacornie tot ce nimeresc, ingra-madind in barca gaini, porci si fructe. Si dupd ce s'au pr5-

dma-

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN LSI DESCOPERA REGATIIL 211

dat unii pe altii, bastinasii pe Spanioli i Spaniolii pe bas-tinasi, talharii veniti din civilizata Europa boteaza pentruvecii vecilor insulele acelea, dandu-le un nume de ruSinesi ocara: Ladrone, adica Insulele Hotilor.

Oricum, aceasta razzia salveaza pe navigatord aproapemorti de foame. Trei zile de odthnä, prada de fructe sicame proaspata, precum Si apa de izvor, curata si inviorA-toare, au dat puteri noui echipajului. Cativa mateloti, preasleiti de board si lipsuri, mor dupd ce flota a pornit iaràila drum; printre acestia se afla si singurul Englez din echi-paj; alti cativa zeci de marinari mai zac extenuatinavi .Dar primejdia cea mai mare a trecut: au ldsat in urmaoceanul acela imens si, din nou cutezdtoare, corabiile ina-inteaza acum spre Apus. La 17 Martie, dupa Inca o sap-tarnana de plutire, and se iveste iarasi in zare conturulunei insule si langd ea o alta, Magellan stie ca destinuls'a indurat cu dânii. Dupd socoteala sa, acelea trebue sä fieinsulele Moluce. Izbanda! Izbanda! A ajuns la tel! Darpana si cea mai arzatbare nerabdare de asigura cat sepoate mai repede triumful sail, de a se convinge de-a-bi-nelea de realitatea lui, nu-I ppate face pripit sau racer ne-prevazator pe omul acesta. In loc sa debarce pe insula So-luan, mai mare deck cealalta, Magellan alege pe cea mica,pe care Pigafetta o numeste Humunu". Acolo vrea saarunce ancora, pentruca insula nu e locuita i, data filndsanatatea destul de sdruncinata, a sa si a oamenilof sai,el vrea sa evite la inceput orice intalnire cu bastinasii.Inainte de a negocia sau a porni la lupta, echipajul trebuesa fie intremat. Bolnavii sunt transportati pe uscat, inviorapcu apa proaspata; se taie pentru dansii unul din porciifurati pe Insula Hotilor. Inainte de toate, odihnanici o aventura ! Dar aceasta nu dureaza Chiar in dupdamiaza zilei urmatoare, se apropie dinspre insula cea mareo luntre cu bastinasi care le fac semne prietenesti. flintde incredere, ei aduc niste fructe cu totul necunoscute, decare bravul Pigafetta nu se poate minuna in deajuns ; stint

Si, hol-

simuJt.

a-si

www.dacoromanica.ro

212 MAGELLAN

banane i nuci de cocos al cdror sue laptos invioreazd mchip rniraculos pe bolnavi. Si un targ animat se infiziparepede: In schirnbul catorva clopotei sau sticle colorate,infometatii capdtd din belpug pepti, gdini i vin de pal-mieri, portocale pi tot felul de legume pi fructe. Si, pentruintdia oard dupd saptamdni i luni de zile, bolnavii i s-natopij au iardpi cu ce sa se sature.

*

In prima tresdrire de bucurie, Magellan crezuse cdajuns la adevdratul tel al expeditrei sale, la islas de Liespeceria" ; la insulele cu mirodenii. Dar se convinse In-data cd insulele pe care a debarcat nu sunt Molucele, cacialtfel Enrique, sclavul sau, ar fi putut, ar fi trebuit sd in-telcagd imcdiat limba localnicilor. Ace.ptia nu sunt de a-celap nearn cu dansul pi de accea Magellan Isi spune Ca

intdmplarea 1-a aruncat prin alte meleaguri, intr'un altarh'pelag. 'Si de asta dal d calculele sale, care 1-au fdcutsh-si indrumeze flota spre Oceanul Pacific cu zece grademai spre Nord, se dovedesc cu totul falpe. Si gresala sai-a prilejuit o noug descoperire. Tocmai pentruca a navigatprea departe spre Nord, Magellan n'a ajuns la Moluce, cila un grup de insule cu desavdrpire necunoscute, la un ar-hipelag de care niciun European n'a pon-ienit vreodatd pide a cdrui existenta poate nici nu s'a banuit pana atunc,Chutand Molucele, el a descoperit Filipinele, adaogand ast-fel impardtiei lui Carol Quintul o notia provincie sin-gura, de altfel, care avea sa ramaie in posesiunea Coroa-nei spaniole mai mult timp decal 'thate tarile descoperitcsau cucerite de Columb, Cortez pi Pizzaro. Dar prin aceastänesperata descoperire, Magellan a intemeiat pi pentru el in-supi un regat; cad, potrivit intelegerii stabilite, i se atri-bue lui, precum i lui Faleiro dreptul asupra a cloudinsule noui, In cazul cand ar fi descoperit mai mult depase. Astfel acel care, ieri Inca, era un aventurier sarac, Undesperado, cat pe ce sa se prapadeasca cu toga' flota innesfarpitul oceanului, a devenit peste noapte adelantado al

a, sia *

www.dacoromanica.ro


unei trj proprii, partas pe veci la toate veniturile ce -.Torcurge de acum inainte din aceste colonii i, ca atare, untildin oamenii cei mai bogati din lume.

Minunata intorsatura a destinului, in aceastä singurd zi,dupa sute si sute de zile intunecate i desnadajduite! Numai putin decat hrana imbelsugata, proaspata i substan-

pe care bastinasii. o aduc zilnic cu barcile, dela Su-luau la spitalul acela improvizat in mijlocul naturii, ceeace intremeaza pe bolnavi e i elixirul sufletesc, sentimentulminunat, adanc inviorator, cd au zjuns in sfarsit la li-manul mult cautat. Dupa noug zile de odihnd i ingrijiri peaceasta linitith plaja tropicala, aproape toti sunt vindecati

si Magellan poate face de pe acum pregatiri pentru cer-cetarea insulei Massawa, situata in apropiere. Dar si de astadata', un.incident desiul de penibil era cat pe ce sa turburebucuria acestui om care a cunoscut atat de rareOri ferici-rea. i anume, s'a intarnplat ca. Pigafetta, cronicarul si prD3.-tenul sau. s'a aplecat prea mult peste bord in timp ce pes-cuia cu undita si a cazut in apa, fara ca cineva sa fi ob-servat aceasta. Aproape cd putem spune ca, odata cu dan-sul, ar fi pierit in valuri si intreaga istorisire a celei dintdicalatorii in jurul lumei caci, pe cat se pare, Piga fettanici nu stia s innoate si nu lipsea mult sa se inncce de-a-binelea. Din fericire, el s'a putut apuca in ultimul moment,de un odgon care atarna in apa, langa corabie, i la stri-gatele sale puternice matelotii au alergat sa-1 readuca pebord, salvand astfel, rientru posteritate, pe cronicarul atatde indispensabil.

Acum pot intinde iarasi panzele, voiosi i fdra teama.Toti stiu ca au lasat in urma lor ingrozitoalea pustietatea imensului ocean: nu-i mai impresoara, nu-i mai strive-3tegolul acela infernal... Au de calatorit doar cateva ore, doar ca-teva zile i chiar in timp ce plutesc pe valurile acelealine, apar si dispar mereu, la dreapta, la stanga, linille estompate ale altor insule. In sfarsit, a patra zi, la 28 Martie,in Vinerea Mare, -flota cancoreaza la Massawa pentru un nou

tiara,

www.dacoromanica.ro

214 MAGELLAN

popas inainte de a se avanta, in ultima etapà, spre te-lul atat de indelung si de amarnic cautat.

** *

Pe Massawa aceasta minusculd i neinsemnata insuldin arhipelagul Filipinelor, care poate fi gasità numai culupa pe hartile normale Magellan traieste iarasi unuldin märetele i dramaficele momenta ale vietii sale. Caflacara ce tasneste brusc, inalta i dreapta, asa sbucnescpe neasteptate in trudita i intunecata lui existenta aseme-nca momente de fericire care, prin imbatatoarea lor in-tensitate, cotopenseaza miraculos rdbdarea tenace, greadarza a nenumaratelor sale ore de singuratate si de griji.De asta data, imprejurarea care-i prilejueSte aceasta fericireeste cat se poate de neinsemnata in aparenta. Abia se a-propie de tarmul Massawei cele trei man l. corabii cu pan-zele umflate, i iata ca norodul se adung curios si prie-tenos, pentru a astepta pe straini. Dar inainte de a de-barca el insusi, Magellan e destul de prudent pentru atrimite mai intai pe sclavul sau Enrique, ca vestitor depace presupunand cu drept cuvant ca indigenii vor a-rata mai rnulta incredere feta de un om cu pielea brunri,decat feta de unul dintre oamenii aceia albi i barbo3i.imbracati si inarmati eta de ciudat.

$i acum se intampla ceva nea?'-eplat. Insularii aproapegoi ii impresoard pe Enrique, strigand si sporovaind inlimba kr i iata ca sclavul malaez ramane tintuit pekc, incordat si plin de uimire. Caci el a inteles cateva zu-vinte. A inteles ce vorbeau oamenii aceia, a inteles Intre-baffle kr. El care fusese rapit din patria sa, a prins iarasicu urechea, pentru intala oara dupa atatia'ani, franturi dinpropriul sau graiu. Clipa memorabila, de neuitat, una dnicele mai man l. din istoria omenirii: pentru Intaia oarsde cand pamantul se roteste in univers, un om, un singurom din cati traiau pe-atunci, a ocolit intreg pamantul,jungand iarasi in meleagurile sale natale. E indiferent Ca

dansul nu era decat un sclav cu totul neinsemnat: nu in 0-

o

ii

a-

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN M DESCOPERA REGATUL 215

mul, in individul acela, ci in destinul sgu residg mgretibacestei clipe. Cdci acest insignifiant selav malaez, de carenu mai Stim altceva decgt cal stgpilnul sgu ii dilduse numelede Enrique el, care fusese gonit cu biciul de pe insulaSumatra si tárit pe calea Indiei i Africei pâng la Lisa-bona, pâng in Europa, el, cel dinthi dintre miriadele deoameni ce-au populat planeta noastrg, a strgbgtut toatemgrile si oceanele, ocolind Brazilia si Patagonia, pentru ase reintoarce in cele din urmg in zona unde se vorbestepropria sa limbg. Tree And pe lgngd sute si mii de popoaresi lase i senaintii care, pentru fiecare lucru i fiecare no-tiune au ate un cuvânt deosebit, ce sung altfel in fie-care graiu, omul acesta e primul care a inconjurat globulpentru a se inapoia in mijlocul singurului popor pe care-1intelege si care intelege ce spune el insusi.

' Din clipa aceasta, Magellan .cftie cg telul zgu e atm:,eg fapta sa e implinità. Venind dinspre llgsgrit, el a pg-truns iargsi in cercul unde e vorbeste limba malaezain tgrilmurile pe care le pgrgrise in urma cu doisprezeceani, plecând hi spre Apus, cfind era doar un sobresaliente.In curgnd va putea readuce sgngtos si teafàr pe sclavgl a-cesta la Malacca, unde 11 cumpgrase. E cu totul indiferentdacg aceasta se va intampla maine sau mai tgrziu, i thiar&ea altul va ajunge In locul sgu la insulele faggcluite. Cgct,ceea ce-i esential pentru dânsul, e cg fapta sa este intea-devar implinitg din momentul acesta, când realitatea dove-deste pentru timpurile eg acela care 4i urmeaza custhruipta calea, strabatand mgrile fie spre Apus, fie spteRgsgrit, trebue s5 se inapoieze la locul de unde a pornIt.Ceea ce presupuneau de mii de ani oamenii cei mai in-telepti, ceea ce visau invgtatii, a devenit acum, prin cure-jul unui sineur navigator, c convingere sigura, de nesdrun-cinat: Parnantul e rotund ! Caci un om a izbutit sg-1 In-conjoare!

*

Zilele acestea petrecute la Massawa sunt eele mai feri-cite 5i mai reconfortante din :7n!! eaga calatorie. Steaua lui

trate

www.dacoromanica.ro

216 MAGELLAN

'Magellan e la zenit. Peste trei zile, in Duminica Pesti lor, seva implini un an de cand fusese nevoit sa se apere cupumnalul 1 cu sangeroase represalii impotriva conspiratiei,acolo la San Julian si de atunci, cate nenorociri, cake.lipsuri i cazne a avut de indurat cu oamenii ! A la-sat in urmg netgrmuitul ocean al groazei zilele acelea te-ribile de foame i desngdejde, noptile futunoase prin tá-rimuri necuuoscute. A Mat in urma sa chinul tuturor

ingrozitoarea nesiguranta ce-i sfredelise sufletulUmp de 1uni i luni de zile, arzgtoarea indoiala ca ar uconclus pe o cale gresitg flota ce i se incredintase. Acuininsg a pierit pentru totdeauna vrajba din propriile saleranduri: credinciosul acesta- minunat trebue sg sarbgto-reascg o adevgratg inviere in aceastg zi de Pesti. Fapta

marea ispravg a vietii sale, radiaza in cerul gloriosacorn, dupg ce s'au retras norii intunecati ai primejdiilor.Nepieritoarea ideie pentru care a patirnit ani intregi, teluisuprem spre care a jinduit atat de amarnic cu toate tb-ide fiintei sale, e in sfarsit cucerit pe deplin: Magellan aggsit calea apuseang spre India, calea zadarnic cautatg deCohunb, Vespucci, Cabot, Pinzon, i toti ceilalti navigatori.El a descoperit tan i ape, pe care nimeni nu le vgzuseinaintea sa ; a izbutit sg strabata, el, primul European, pri-mul om din toate timpurile, un ocean nou, cel mai vastdin toate marile globului. A rgzbit mai departe in cu-prinsul lumii terestre, mult mai departe decal ajunsesepang atunci vreun pamantean. Cat de mica si cat de u-oard este fata de glorioasa realizare, feta de biruitoarea

infgptuire de pang acum, sarcina ce-o mai are de purtat!Cat de putin mai are pang sg ajunga acolo, la Moluce, la in-sulele cele mai bogate din lume!. Doar cateva zile de na-vigatie, cu piloti siguri i ,va fi cu desavarsire izbgvitde faggduinta ce-o daduse irnpgratului. Va imbratisa acolocu recunostinta pe prietenul Serrao, care 1-a imboldit, i-aporit curajul si i-a argtat calea dar pe urmg, de indat5

ce va umple cu rnirodenii corabille sale pantecoase, va pont

chi-nurilor,

sal

=

www.dacoromanica.ro

MAGELLAN DESCOPERA REGATUL 217

spre cask pe calea ce-i . este bine curioseutà, oco-lind India si Capul Bunei Sperante: fiecare port si fiecare'golf al ,acestei rute este gravat cu preciziune In memoriasa ! Se va. inapoia acasa, pe partea cealalta a pamantului,va debarca biruitor in Spania, ca un adevarat triumphator,ca adelantado i guvernator, bogat i fericit, cu frunteaIncununatä de laurii unei glorii ce nu se mai poate veir-teji de laurii Nemuririi

Nicio graba deci, nicio neräbdare ! Sa se bucure de unragaz desavarsit, sa" iavureze curata fericire a implinirii,dupd luni de eatgeire i nespuse suferinti. Pasnici l voiosise odihnesc acum victpriosii Argonauti, in portul binecu-vantat. Mareata e privelistea din jurul lor, paradisiac& eclima i prietenosi sunt bastinasii care mai traiesc acolo cain epoca de aur, lubitori de pace, intr'o dulce nepdsaretrAndavie. (Quest! popoli vivano con iusticia, peso e misura;omano /a pace, Votio e /a quiete.) Dar pe lang4 liniSte

lene, acestor naivi copii ai naturii le place cu deosebireinâncarea si b.autura. Si astfel, Marinarii aceia care au eu-noscut toate chinurile foarnel, care asu fost nevoiti abia cucateva Saptarnâni in urnià s'a" inghita rumegus si carne cruddde sobolari pentru a-si potoli stomacul, se pomense.. clIn-tròdata ca in povesti intrò tarä a trAntorilor. Prea eirezistibila" ispita atator mancaruri proaspete i praeut mi-rositoare, peentru ea insusi Pigafetta care nu uità mci-odath s'a multumeasca MadOnei i tuturor.sfintilor sa nucadä In greu p'acat. Caci Magellan il trimite la regele in-su'ei tnflrai i--tr'o zi de Vineri, mai :milt Inca : in VinereaMare. i Calarnbu (asa se numeste regele) il conduce eu.oata cere-nonia Ia coliba de bambus de l'ang6 Varm si acolofierbe in enzan o minunatà carne de pore, gras i apetisanta.Din politeta fata de capetenia tribului, poate si din lacomie,Pigafetta sAvarseste pacatul : el nu poate rezista rnirosuluice-i gâdilã narile, si mana'nea in cea mai sfânta Si mai ri-guroasa zi de post din carnea aceasta atat de finä i gus-tons& bea vartos yin dulce de palmieri. Dar abia s'a ter-

II

I

iarki,

7

1

www.dacoromanica.ro

218 MAGELLAN

minat ospätul, abia si-au umplut stomacul flainanzAt si preaputin rAsfatatii trimii ai lui Magellan, si iata ca regele Iipofte;te la un al doilea ospat in prdpria sa colibà, facuta dinpari batuti in parnant. Cu picioarele incrucisate dedesubtcum stau croitorii la lucru". povesteste Pigafetta musafirii trebue sA se aseze din nou la masa, i imediat se pe-rindä castroane pline cu peste prajit, cu ghimber cules decurAnd si cu vin de palmier. $i pAcAtosul pacAtueste iaraSi.Dar nici atAt nu-i deajuns ! Cad abia au sfArsit Pigafetta

insotitorul sau al doilea ospAt i iata ca fiul cdpetenleidin taxa trAntorilor vine sa-1 salute si el ; i pentru a nu rä--mane mai prejos cu politeta, ei sunt nevoiti sa se aseze acumla masa lui i sa betichetuiasca pentru a treia oarà. De astàdata, pentru a varia menu-ul, se serveste peste fiert i orezcu mirodenii si, pe langa toate, se bea atAt de sdravan Inca'tovarasul lui Pigafetta, cherchelit de-a-binelea, trebue sä fiedus sA-si doarma pe o rogojina de bambus somnul fericit.Fara indoiala, el se viseaza in paradis. E primul Europeancare a cunoscut farmecul cu adevarat imbatator al Filipl-rielor !

Dar si insularii nu sunt mai putin entuziasmati decAt oas-petii cei hamesiti. Ce oamerd minunati au sosit la ei, depeste mare ! Ce splendide daruri au adus cu dAnsii ! Stelenetede, poleite, in care-5i pot vedea propriul lor nas cu ochiikr proprii, cutite lucitoare i securi grele, care doboard din,trò lovitura un trunchiu de palmier. $i ce frumoase suntbonetele, rosii ca para focului, i vesmintele turcesti in carese fuduleste acum cApetenia kr ! $i nu le vine a crede caLplatosa aceasta miraculoasa, care le furà ochii cu scAntoie-rile ei, face invulnerabil pe acel care o poartà ! La porunca

unul dintre mateloti se baga in armura de Weli bAstinasii tintese asupra lui cu bietele kr sageti de 03,

*1 11 aud pe invulnerabilul soldat rAzAnd sub viziera sabatandu-si joc de ei. Ce vrajitorii ! De pilda, acest Pigafetta.El line in mAna o bucatà de lernn sau o pang smulsA delao pasare oarecare- 5i, cAnd se vorbeste ceva, dAnsul mazga-

si

amiralului.

It

www.dacoromanica.ro


leste cu pana niSte semne pe foaia alba i pe urma poaterepeta oricui, cuvant cu cuvant, tot ce s'a spus cu douà zileinainte ! $i ce maret spectacol pregatesc zeii acestia albi inziva aceea de sarbatoare, pe care dansii o numesc DuminecaPastior ! Mai intai, ei instaleaza pe plaja un lucru ciudat,

un fel de scrin, pe care il numesc altar. 0 cruce luceste den-supra, in Scare. $i pe urma yin cu totii doi ate doi, amiralul

cincizeci de marinari in hainele lor cele mai frumoasein timp ce ingenunchiaza inaintea crucii, niste fulgere sbuc-nese pe neasteptate de acolo, din cordbii, i tunetul bubuiesub cerul senin, fara niciun nor, rostogolindu-se departe, pestemare.

Patrunsi de sentimentul cà ceea ce savarsesc pe plajàstrainii acestia albi i puternici, e ceva intriadevar rniraculoa,bastinasii imita cu sfiiciune si respect miscarile lor. Inge-nunchiaza si ei alaturi de clanSii si saruth crucea. $i cei careerau pang acum doar niste pagani superstitiosi, se bucurifoarte si nu stiu cum sa mullumeasca amiralului, cand acestadeclara Ca vrea sa le däruiascà o cruce : va pune sa se dopleased una atat de mare, incat sa poath fi vazuta de pretutindeni, din largul marii. Un dublu eveniment s'a petrecut htaceste cateva zile : capetenia insulei a devenit nu numai aliatal regelui Spaniei, ci i frate crestin. NU numai ca s'a cast:-gat o tara pentru Coroana spaniola, dar il sufletele acestotoameni primitivi, care pacatuiau fara sa-si dea seama, auPost castigate pentru Biserica catolica si Mantuitorul ei.

* *

Ce zile idilice, ce minunath saptamana traiesc aci, la Mas-sawa ! Dar acum, Magellan, s'a terminat i popasul acesta.Ajunge atata odihna ! Matelotii sunt voiosi i intremati sapiece acum mai departe, spre casa ! De ce sa mai zabo-vesti ? La ce-ti mai ploseste sä descoperi Inca o insula mi.titica de vreme ce ai realizat cea mai mare descoperire aepocii tale ? Mai ai doar un drum pana la insulele cu miro-denii, ca sa-ti implinesti misiunea, ca sä fii izbavit de MO-

oi Si,

:

*

www.dacoromanica.ro

220 MAGELLAN

dueli §i jurdminti i apoi intoarce-te acasà, unde teteapta sotia, sa-ti arate pe al doilea fiu sl tdu zdrnisiitinainte de plecare ! Acasa, pentru a demasca pe rebelii carete calomniazd in chip atht de las ! Acesa., pentru a aratalumii ce poate &Arai'si curajul unui gentilom portughez i ceeste in stare sá indure un echipaj spaniol, hotarit i plin deabnegatie ! Nu-i rasa pe prietenii thi sa astepte prea multnu lase sA fie. indusi in eroare cei care se Incred In tine !Acasa, Magellan, carmueste spre casa !

Dar, Intotdeauna geniul unui om este in acelasi timp Siprimejdia sa cea mai intima, cea mai tainuitA. $i geniul lutMagellan era rabdarea sa, darul salt cel mare de a putea saestepte, de a putea sa taca. Sentimentul datoriei e mai edam;inradacinat in el decat dorinta de a-si face intrarea trium-Lath la Sevilla si de a primi multumiri g insigne din parteastapdnului celor doua lumi. Tot ce a intreprins pang acumomul acesta, a fost inceput cu toath grija si infaptuit temeinic.$i de astd data, Magellan nu vrea sä paraseasca arhipelagthFilipinelor, descoperit de dansul, mai inainte de a fi exploratintru catva aceasta noua provincie a lui Carol Quintul, asi-gurand Spaniei definitiva sthpanire asupra ei. 'Free e pa-truns de sentirnentul datoriei, pentru a se multumi cu faptulca a vizitat numai o mica insula s,i ca a anexat-o. Deoareceechipajul sau e prea restrans pentru a putea lasa acolo unreprezentant si cAtiva agenti el vrea s. incheie Si cu monarhul mult mai puternic, care domneste asupra acestui re-gat insular, un tratat asemanator aceluia incheiat cu acestCalambu, care nu e decat capetenia unei singure insule. $iebia atunci va, putea inalta deasupra intregului arhipelagsteagul castilian si crucea catolica, drept semne de statornicasuveranitate a Spaniei.

La intrebarea sa, Calambu ii larnureste cà insula cea matmare din arhipelagul acesta este Sebu (Zubu) i candMagellan Ii cere dea un pilot care sa-i arate calea,Calambu solicita cu toata umilinta onoarea de a-1 Insotia-I indruma el insusi pana acolo. E adevArat c aceasta

a--

s5.-1

51

www.dacoromanica.ro


inalta onoare a pilotajului regal mai intarzie plecarea ; ca^),cu prilejul recoltei de orez, bravul Calambu s'a ghiftuits'a intrecut atat de mult cu bautura, Meat abia la 4 Aprilif..flota poate fi incredintata acestui pilot pantagruelic. Cora-Wile se desprind in sfarsit de tarmul binecuvantat, carei-a salvat din cea mai cumplità mizerie. Plutesc pe marea

intr'o multirne de insule si insulete ospitaliere.care le saluta cu bucurie, ireptandu-se insä spre una dirtele, spre o anumita insula pe care insusi Magellan a ales-o.cad precurn scrie cu jale credinciosul Pigafetta costvoleva /a sua nfelice sorte", asa a vrut ursita lui intunecata".

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MAGELLAN

7 Apritie 1521-27 Aprilie 1521

La 7 Aprilie 1521, dupa trei zile de cd1Storie pe mareacalm5 Si radioas5, flota se apropie de insula Sebu ; numeroase sate aratS inca din dep5rtare ca ea este bine populat5Calambu, regele-pilot, -tine cu mand sigurS carma. De indatlce zareF;te capitala insulei i portul ei, Magellan isi (15 seamaCS va avea de a face acolo cu un rajah sau cu un lege derang mai inalt, care nu ignoreaz5 cu desdvar?ire formelede vialS oarecum mai civilizat5. C5ci in radS se aflA joneistriline si o puzderie de prauri mici, ale indigenilor. Trebuedeci sa-si fac5 o intrare impozant5 i, dela inceput, sA seinfatiseze ca st5p5n al fulgerelor i tunetelor. Magellan or-don5 ca toate navele sa salute sosirea cu salve de tun si, catotdeauna, minunea aceasta a unei furtuni artificiale, star-nite sub cer senin, provoac5 Mai intai o imensd panic5 printreoamenii aceia primitivi ; in strigate de groaz5, bgstinashaleargS in toate pArtile si se ascund. Dar Magellan trimiteindatd spre larm pe Enrique, vrednicul s5u talmaciu, pentrua cony mica suveranului insulei, cu toata diplomatia cuvenit5cii turetele acestea nu sunt nicidecum un semn de dukt-manic fatS de dansul ci, dimpotrivg, ea' puternicul comandant

al flotei vrea sa exprime prin asemenea manifest5ri miracu-loase deosebitul s5u respect fat5 de puternicul rege dinSebu. Si sA-i mai spung Ca' stSpinul acestor coribii este el

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MAGELLAN 223

insusi nurnai un slujitor, nimic altceva deck un slujitor alcelui mai mare suveran al lurnii ; din porunca acestuia el acutreerat mdrile, a straladtut cel mai intins ocean al pknan-tului, In cdutarea insulelorcu mirodenii. Dar el n'a vrut s5.-iscape prilejul de a face regelui o vizitd amicald, deoarecea aflat la Massawa ce suveran intelept i binevoitor este re-gele din Sebu. Comandantul cordbiilor care fulgerd i turdar Ii 1-..ucuros sà arate monarhului acestei insule lucruri tae-maivdzute, de mare pret, i e gala sä intre in relatii comer -

ciale cu el, sd facd schimb de marfuri. Insd in niciun caLna vrea sd ramaie mult limp ci, dupd ce va incheia prietenia, sà pArdseasc5 imediat insulele, fàr sä importunezecattri de putin pe inteleptul si puternicul rege.

Regcle sau mai bine spus : rajahul din Sebu, care poartAnumele de Humabon, nu e un simplu copil al naturii", naiv,nebanuitor, c sdlbaticii cei goi din insulele Ladrone i cauriasii" Patagoniei. El a si gustat din fructele ce crese pe

arborele Stiintei ; nu ignoreazd banul i valoarea lui. Acestprint cu pielea mdslinie care domneste la ce15Ialt capdt allumii, e un economist practic, ceea ce se dovedeste cu pri -sosinta prin faptul ch el a instituit pentru poporul ski re-gimul extrern de civilizat al taxei de tranzit regim pe care1-a prcluat dela altcineva sau poate cà 1-a ndscocit el insu7iprin acele meleaguri. Rutinatul om de afaceri nu se las5intimidat de bubuitul tunurilor nici nu se aratà mdgulit davorbeie mieroase ale talmaciului El declard lui Enrique ca nuinterzice nicidecum acelor straini necunoscuti sa intre cicorkaiile in portul gdu, si cd nouile relatii de afaceri ce ipropun sunt cat se poate de bine venite pentru el. Dar,adaogd dansul cu rdceald. fiecare corabie ce trage la larmtrebue sd plateascd o taxa. Nimeni nu e scutit de taxa che!a.jului.A a dar, acest mare cdpitan sosit aci cu trei maH co-ràbii strdine, binevoiascd sä achite mai intai taxa Colsnuitä, da,cd vrea sd facd schimb de märfuri.

Sclavul Enrique ii dà imediat seama cd stdpanul sdu,amiral al unei armada regale si cavaler de Santiago, nu va

j

sn

sit

www.dacoromanica.ro

224 MAGELLAN

plat/ niciodata varna unei cdpetenii de mana zecea. Cad, prin-tr'un semenea tribut, el ar recunoaste implicit suveranitateasau independenta unei tari pe care Spania, potrivit buleipapale o si considerd ca o provincie a sa. De aceea, Enriqueatrage staruitor atentia regelui Humabon sa renunte la taxain cazul acesta cu totul special si sa nu se pund rat/ cu slä-pânul fulgerelor i tunetelor. Rajahul cu aptitudini atat decomerciale repetä cã regreta dar nu se poate altfel. Intaibanii, pe urma. prietenia. Intai sa i se plateascd : nu existanicio exceptie in aceastg privinta. Si, ca mgrturie, el porunceste sg fie adus un negutgtor mahomedan, care tocmalsosise din Siam cu o joncd si achitase taxa fard sa obiecteze ceva.

In grabg apare negutgtorul maur care inggibeneste candafla despre ce e vorba. I-a'fost deajuns sà arunce o privirespre corabiiIe cele mari cu crucea de Santiago pe panzeleintinse, pentru da seama cat de rea a devenit situatia.Vai ! Si alki au rgzbit crestinii ! Au descoperit pang'sulele acestea din coltul cel mai ascuns al Rasgrituluitimul unde mai putea face negot cinstit, farg sg fie stanjemtde piratii aceia ! Si aci au si apgrut du archebusele Si tu-nurile lor inspaimantgtoare ucigasii aceia, dusmanii lui Ma.homed ! Acum s'a termMat cu afacerile pasnice, cu castigulcel bun ! Maurul nu ezità sà preying pe rege, soptindu-i laureche sa fie prudent si sa nu se incurce cu oaspetii acelanepoftti. Ei ar fi aceiasi aci el confundà desigur pe Spa-nioli cu Portughezii care au prgdat i cucerit Calcuta,toatg India Si Malacca. Nimeni nu poate rezista acestor de .mord albi.

Cu aceastg recunoastere, s'a inchis Inca un cerc la cela-lalt capat al lumii, sub alte constelatii, Europa a atins iargslEuropa. Pang acum, navigand spre Apus, Magellan a ggsitaproape pretutindeni parnanturi pe care nu cglcase Inca vreun European. Niciunul dintre logstinasii care i-au leSit In

Intampinare, nu auzise vreodatg de oameni albi, niciurviinu vgzuse inainte vreun European. Pang si Vasco da Gama,

si-

a ii

t

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LL1I MAGELLAN 225

Tând a debarcat 'in India, a dat de un Arab care i s'a adresatIn limba portugheza ; el insa, nu s'a simlit recunoscut decineva, nici macar o singura data in acesti doi ani ; ca pe oplanetä straina i nelocuità, Spaniolii au ratacit in gol, luni

luni de zile. Ei au aparut Patagonilor ca niste fiinte co-borite din cer, iar indigenii de pe Ladrone au fugit de damn,ca in fata unor diavoli sau a unor duhuri rele, ascunzandu-seprin tufisuri. Aci, insa, la celalalt capat al globului paman-tesc, Europenii se afla in sfarlit in fata unui om care-i cu-noaste, care_i recunoaste : o Punte s'a intins astfel dea-supra departarilor oceanice intre lumea lor i lumile acesteanoui. Inteadevar, cercul s'a inchis : mai are doar catevzile, doar cateva sute de leghe si el va intalni iari, dupaIoi ani, Europeni, crestini, camarazi, tovardSi de credinta.Daca Magellan ar mai sta la indoiala, intrebandu-se dacaajuns aproape de telul sail, el ar avea acum o noua confir.mare, definitiva : caci extremitatile s'au atins, gigantica in-treprindere e realizata, inconjurul lumii e un fapt implinit.

* *Regele din Sebu e vadit impresionat de cuvintele preve

nitoare ale negustorului maur, Intimidat, el renunt5 imediat,la taxa cheiajului, ceruta atat de darz mai inainte. Pentru acla o dovada publica de bunele sale intentii i ca e chiar 13-1-curos de oaspeti, el pofteste pe trimisul lui Magellan la unospat bogat ; i al treilea semn incontestabil ca Argonautii

sunt aproape de Argos mancarurile acestea nu mai suntservite pe scoarte impletite i pe discuri de lemn, ci in far-furii de portelan aduse de-a-dreptul din China, din legenda.rul Cathai al lui Marco Polo. Asa dar, Cipangu i India numai sunt atat de departe ; s'ar putea spune cä aceste tari seafiA la doi pasi de clansii, caci Spaniolii au sl ajuns In preaj.ma culturii orientale. Visul lui Columb de a debarca in

venind de la Apus, s'a implinit !Dupa aplanarea incidentului diplomatic, incepe nestanje-

nit schimbul oficial de politete si de marfuri. Pigafetta etrimis la t5rm Ca mandatar cu depline puteri ; regele din

s

In-dia

www.dacoromanica.ro

226 MAGELLAN

Sebu e bucuros sa declare cd e dispus sä Incheie pentrototdeauna o alianta de pace cu puternicul imparat Carlossi Magellan face tot ce-i sta in putinia pentru a piastre cin-stit aceastä pace. Metoda lui contrasteazd in totul cu aceeaa lur Cortez si Pizarro care, imediat ce debarcau undeva,dadeau frau liber ba,ndelor lor inarmate sa mdceläreasca fdracrutare populatia, s'o robeasca si s'o tind sub teroare, neavandalt gand deck sä prade cat mai repede tara, despuind-o detoate bogàiile. Acest descoperitor cu vederi mult mai largi,insufletit de mai multà omenie, s'a straduit in cursul In-tregii sale expeditii sd se foloseasca exclusiv de mijloacepacifice de penetratie in nouile provincii ; dela inceput, ela cautat sd le incorporeze de preferintd prin tratate si re-laii prietenesti, decal prin silnicie si vdrsare de sange. Ni-mic nu cid figurii lui Magellan o atat de' extraordinard pre-ponderentä morald asupra tuturor celorlalti conquistadori diaepoca sa, ca aceastd neclintita vointà de umanizare. Personal,Magellan era o fire clued, severd ; in flota sa el a impus tu-turor o disciplind de fier aceasta ne-a dovedit-o purtareasa in timpul rebeliunii ; nu cunostea nicio crutare, nu in-gdcluia nicio abatere, Dar, desi era un om aspru, lui Ii ra-mane totusi onoarea de a nu fi fost niciodatd crud ; arninti-rea lui nu e pangdrità de niciuna din acele barbarii (arde-rea de vii a fruntasilor, torturarea lui Guatamozin) care pa-teazd pentru totdeauna marile fapte ale unui Cortez, aleunui Pizarro ; nicio cAlcare de cuvant pe care conquis-tadoril se credeau de altfel pe deplin indreptatiti s'o prae .tice fatä de pdgani" nu desonoreazd triurnful su. Pan&in ceasul rnortii sale, Magellan a respectat cu strictetäloialitate orice pact inchelat cu vreo cdpetenie. Aceastä ones-titate era cea mai bund armd a sa si ea rdmane elementnlstatornic al glorlei sale.

Intre timp a inceput negotul, foarte animat i inteade-var spre deplina multumire a ambelor parti. Insularli suntmai cu seamd incantati de obiectele de fier, de metalulacela minunat al strainilor, din care se fac lucrurf atat de

al

www.dacoromanica.ro


ntile : salaii si ranch, securi i pluguri ; in comparatie cutoate acestea, aurul lor moale 0 (cum avea sa se intamplesi in 1q14, in binecuvantatul an al rázboiului mondial) ei danbucuros aur In schimbul fierului. Patrusprezece funzi dinmetalul acesta aproape fara pret in Europa, sunt cedate bas-tinasilor pentru patrusprezece funzi de aur.

Magellan e nevoit sà interzica cu toata aspri-mea matelotilor care s'au zapacit de-a-binelea in fataacestei smintite &midi a acelor oameni dispretuitoride aur sa-Si vanda pana si hainele si tot avutulkr pentru a strange cat mai mult aur. Cad el vreasá evite ca indigenii, vazand cum se imbulzesc strainii aceiaeat de ahtiati dupd aurul kr, sä nu ineeapa sa banuiaschvaloarea deosebita a acestui metal, si astfel ar scddea multpreturile marfurikr de schimb. Magellan tine sä pastrezefoloasele ce decurg din ignoranta bastinasilor dar, pe daalta parte, vegheaza cu strasnicie ca oamenii din Sebu ;Anu fie inselati la masura i greutate. El, care chibzuesteadanc i vede totdeauna departe, nu e preocupat doar dacastigul banesc, de avantajul imediat ; mult mai importante pentru dansul ca negotul sa nu sufere u timpul ; vreamentina bunele relatii comerciale si, totodata, sa castige ini-mile, sufletele acestei noui provincii. $1 socoteala sa se do-vedeste si de astä data justa ; curand, raporturile indigenilorcu strainli aceia puternici si prietenosi ajung atat de stransesi pline de incredere, incat regele si, odata cu el, cei maimulti din suita sa declara de buna voie c vor sa devin4crestini. Ceea ce ceilalti cuceritori spanioli n'au obtinut de..cat dupa luni si ani de inchizitte, prin cele mai crude pe-depse, prin tortura Si ardere pe rug, i-a reusit lui Magellanin cateva zile, fara nicio silnicie. Omul acesta adanc religiosnu arc totusi un fanatic. Cat de uman si de intelept, catde prevenitor fata de credinta altora s'a aratat el in aceastilimprajurare, putem afla din marturille lui Pigafetta : Ca-pitanul le-a spus Ca ei nu trebue sa devina crestini din friedsau numai pentru a fi pe placul nostru ; ci, deed doresc sit

$i

sd

www.dacoromanica.ro

228 MAGELLAN

devind inteadevdr crestini, sà feed aceasta din propria loivointa si din iubire de Dumnezeu. Dar, chiar deed nu vor sädevin5 crestini, sà tie cd nu 11 se va intampla nici cea maimica nepläcere. Numai cd acei care s'ar face crestini, v or ftsi mai bine tratati. Atunci ei au strigat cu totli, intr'un glas.cà -vor sa devinA creStini, nu din fricA i nici pentru a fi peplacul nostru, ci din libera lor vointa. Ei se lasa cu totul Innnainile lui si el Ii poate trata dupd voia sa, ca i pe propriisgi supusi Dupä aceasta, cApitanul Ii imbrAtisä cu lacrimiin ochi, strânse mâna printului a a regelui din Massawale spus C, cu credintA in Dumnezeu si fidelitate fat5 deimparatul sail, el le fagadueste c5 dansii vor trai, de acuminainte in vesnica pace cu regele Spaniei, i ei fgg'acluir5 larândul lor acelasi lucru".

Dumineca urmätoare, la 17 Aprilie 1521 la despartir,!.soarele norocului lui Magellan coboarà spre asfintit Spa-niolii sarbatoresc cel mai frumos triumf al bor. In pinta ora.sului se inalta un baldachin ; de pe corabii se aduc covoave,in mijlocul csarora sunt puse cu toatà solemnitatea cloud je-turi de catifea unul pentru Magellan, unul pentru rege. Infeta baldachinului strdluceste altarul, care poate fi vazut dedeparte ; cu sutele si ruffle, in cerc larg, se ingedmädesc oa-meni cu pielea maslinie, asteptând spectacolul anuntat. Ma-gellan, care dinteun calcul rafinat nu coborise Inca pe uscat

dusese toate tratativele numai prin intermediul lui Piga-fetta, InsceneazA ca inteun grandios decor de opera sosirealui in mijlocul norodului. El e precedat de patruzeci de sol-dati complect echipati, in urma caror stega,rul agità stindar-dul de matase al imparatului Carlos, care a fost predat ami-ralului in biserica din Sevilla i e desfäsurat pentru intfiiaoar5 pe aceasta nou'd posesiune a Coroanei ; abia atunci searatà Si Magellan, care pa.seste linistit, gray si solemn, urmatde suita ofiterilor saL In clipa cand urea in bared pe uscat,tunurile de pe coràbii fulger6 si tuna. In prima lor spairn5,spectatorii o iau la fuga, risipindu-se in toate partile. V5-zand lug cã regele lor (care fusese instiintat la timp de -

:

st.

to

www.dacoromanica.ro


ceastà salva) ramane -neturburat pe jetul sau, ei se intorcinapoi i urmaresc cu insufletire cum e inaltata o cruceuriasa si cum regele, impreunä cu mostenitorul tronului simulti altii primesc botezul cu canetele plecate. Cu acest prilej.Magellan, in calitate de nas, conferd regelui numele de Car-los, dupd acel al suzeranului sau, inlocuind astfel numele hapaganesc de pand acum : Humabon. La rândul ei, regina pH-rneste numele de Joanna ; e frumoasa si ar fi putut frecventachiar cea mai inalta societate, dacd ar fi trait in zilele noastre:ea a. devansat cu patru sute de ani moda surorilor sale eu-ropene i americane, cdci e sulemenita pe feta si pe buze, iarunghiile Ii sunt date si ele cu rosu. Deasemenea i printeselecapata cate un nurne imprumutat dela altetele spaniole : Isa-bella si Catherina. Bineinteles cà nici protipendada din Zubusi din insulele vecine nu vrea sa rarpaie acum mai prejos deregli i capeteniile lor. Preotul Rotel nu mai poate :

pana noaptea tarziu el boteazd sute i sute de noui credin-ciosi, care se inghesuie in juru-i. Vestea despre strainii acelaminunati se raspandeste repede. Chiar in ziva urmatoare so-sesc din celelalte insule o multime de bastinasi, care au -aflattle ceremoniile miraculoase ale vrajitorului strain ; in atevazile, aproape toate capeteniile insulelor vecine au pecetluitalianta cu Spania, jurand f idelitate si plecându-si capul pen-tru a primi apa sfintita a botezului.

Rareori o faptd s'a implinit intr'un chip mai maret cleataceasta. Magellan a izbutit 'Ana acum pe deplin. A gasit tre.catoarea, a razbit la capdtul celalalt al pamantului. A casti-gat pentru coroana Castiliei insule noui,. foarte bogate,pentru Dumnezeul sail a cAstigat nenumarate suflete de pa-.gani, si toate acestea supremd izbanda ! fara sä fi värsato picatura de sange. Dumnezeu 1-a ajutat pe credinciosulsOu. L-a mantuit de chinuri si mizerii mai cumplite decatoricare altele indurate de ceilalti pamânteni ; Magellan sesimte pätruns de sentimentul cu adevdrat religios al unei ne-masurate sigurante. Ce lucru greu ar mai a.vea de infdptuit,dupa toate greutätile pe care le-a biruit pana acum ? Ce mai

iqr

www.dacoromanica.ro

230 MAGELLAN

poate primejdui opera sa, dup5 aceast5 mareat5 victorie ? 0smerita credinta Ii umple acum sufletul cu puterea el ma-gice: simte a poate cuteza totul, pentru Dumnezeu i regelesau.

aceasta credinta Ii devine fatala.

* *

Toate i-au reusit lui Magellan, de pared Ingerii i-ar fi lu-minat calea. A castigat un nou regat pentru Coroana spaniol5.Dar cum se' pastreze pentru rege ceea ce a cucerit paneacum ? Nu-i este cu putinta se' mai intArzie ad, la Sebu, sinici s5 supun5 pe indelete intreg arhipelagul, insula cu in-sulà. De aceea, Magellan care concepe totdeauna planurivaste si le realizeaza in etape maxi nu vede decat o calepentru a consolida cat mai repede si mai statornic dominatiaspaniola asupra Filipinelor ; si anume 'sa ridice pe CarlosHumabon, singura mare-capetenie catolica din aceste meleaguri, la rangul de suveran al tuturor celorlalti sefi detriburi. Ca aliat al regelui spaniol, regele Carlos din Sebutrebue sa se bucure de acum inainte de un prestigiumultmai Inalt, inaintea caruia sä se incline toti ceilalti. i candMagellan ofera regelui din Sebu ajutor militar, In cazul ndar indräzni cineva s5 se razvrateasca impotriva. autorltaldsale, el nu face' un gest pripit, necugetat ci dimpotrive,chibzuind bine, da dovada si de rnaiestrie politica%

Din intamplare, tocmai in zilele acestea se iveste prilejulunei asemenea, demonstratii de forte'. Pe minuscule imuleMactan, situate in imediata apropiere de Sebu, domneste unrajah care se numeste Silapulapu. Acesta s'a aratat Intotdeauna potrivnic regelui din Sebu. Si de astä data el interzicesupusilor sai s5 ofere alimente eiudatilor oaspeti ai lui CarlosHumabon. Se poate ca aceest5 atitudine ostila sd fie oarecumindreptatit5. Tindeva, intr'un colt al acestei insule, s'a ajunsla o incaierare intre indigeni mateloti, care au dat la urm4foc catorva colibe ; Incaierarea aceasta a fost pricinuita pro-babil de faptul ca matelotii, dup5 indelungata lor abstinent5

si

Si

*

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LIR MAGELLAN 231

pe mare, s'au repezit nebuneste asupra ferneilor. Nu e deci demirare c Silapulapu ar vrea ca strdinii aceia s5 piece cat .mai repede. Dar purtarea lui agresivd fatd de oaspetii lui Hu-mabon, pare lui Magellan o excelentd ocazie de all ardta pu.terea. Nu numai regele din Sebu, dar si toate cdpeteniile dinmeleagurile acelea trebue sã vadd odatä cat de bine e pentrucei care stau de partea Spaniolilor i cat de amar ispdeteacela care cuteazd s5 se impotriveascd stdpanului fulgerelor

tunetelor. lin asemenea spectacol, nu prea sangeros, poateti mai convingdtor decat toate argumentele verbale. Magellanintiinteaz deci pe Humabon cà vrea sà dea o strasnicd lec-Ue militard acelui indarknic sef de trib, pentru ca i toata.celelalte c5petenii sd invete minte odatd pentru totdeauna.Ciudat insd : regele din Sebu nu prea se aratà entuziasmatde oferta lui Magellan. Poate cd. el se teme c triburile sub-

jugate s'ar putea ridica impotriva lui, indatd dupd plecareaSpaniolilor ; pe de altd parte, i Serrao si Barbosa il previape amiralul s5 nu intreprindd o expeditie r5zboinicd atat de

Dar Magellan nici nu se gandeste la o luptà adevdratd. Dacarebelul acela se supune de bund. voie, cu atat mai bine pentru,clansul i pentru toti. Iriamic jurat al oric5rei Varsdri de sange,cu totul opus celorialti conquistador: care macelareau frcrutare pe oricine intalneau in calea lor, Magellan trim:t maiint Ai pe sclavul Enrique si pe negutdtorul maur la Sildpulapu

propune cinstit sä Med pace. Ei nu-i cere deck sd recu-noasc5 suveranitatea regelui din Seim si protectoratul Spaniei. Dada el, c5petenia insulei Mactan, consimte de build voie.atunci Spaniolii vor trdi in pace cu dansul ; dac5, dimpotrivid,cefuz5 recunoasterea suveranului de Sebu, are sd i se arateatunci cat de ascutite sunt lancile spaniole.

Totusi, rajahul trimite rdspuns cà i oamenii sdi au ldnci.E adevdrat cä ele sunt Murite nurnai din trestie i bambus,insd varfurile lor sunt bine intdrite in foc i Spaniolii s'arputea convinge ei insisi de aceasta. Fat5 de acest rdspuns pun

inutil5.

si ii

si

www.dacoromanica.ro

232 MAGELLAN

de trufie, nu-i amâne lui Magellan altd alegere deat argu-mentul armelor, aci el are de apdrat simbolic hegerno-nia Spaniei.

* *In pregdtirea acestei midi expditii azboinice, se pare a,

Magellan a neglijat pentru intdia oard insuSirile sale cele matcaracteristice : pruden i perspicacitatea. Pentru intdia oar*,omul acesta atat de calculat i meticulos de obiaiu, pare as'a aruncat cu usurinfa intrò primej die. Caci regele din Sebus'a declarat gata sà trimita o mie de oameni, alesi dintre ceLmai razboinici ai sai, pentru a lupta impreund cu Spaniolii ;la andul au, Magellan putea sà expedieze pe insula ceamjtiticà o sutd cincizeci de oameni din propriul sau echipajRajahul acelei tdrisoare, care nici nu se gdseste insemnatd,pe o hartä normald, va suferi fara indoiald o strivitoare In-frângere. Insa Magellan are oroare de macel. Ceea ce-1 in-tereseaa in aceastd expeditie e cu totul altceva, mult matimportant : prestigiul Spaniei. Unui amiral al imparatululcare stkadneste cele cloud lumi, i se pare mai prejos de dern-nitatea lui sa trimita o armatd intreagd irnpotriva unui bä-dàran azvatit, a unui golan masliniu care nu are macar erogojind noud in coliba sa plind de murddrie ; e nedemn pen-tru el sd porneasa cru forte covdrsitoare contra unei mizeree-bile adundri de insulari nepreatiti. Magellan urmareste toc-mai contrariul, si anume : sä arate in vazul tuturora a umsingur Spaniol, bine inarmat si ocrotit de platosd, poate tinepiept unei hoarde de salbateci in pielea goal:à. Da, unul con-tra o sutd ! Aceasta expeditie de pedepsire nu are alt rostdeat acela de a dovedi tuturor bdstinasilor din arhipelagSpaniolii sunt asemenea zeilor. Trebue sa se adevereasamitul invulnerabilitdtii br. Spectacolul mai mult amuzantoferit in urma cu ateva zile, pe corabia sa, regilor din Mas-sawa i Sebu, and doudzeci de razboinici puteau sd arunceIn acelas timp bletele lor lanci i ageti asupra unei bune ar-muri spaniole fdra sà raneasca pe omul dinduntru, care ra,

ea

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LIM MAGELLAN 233

dea de ei jocul acesta burlesc trebue exemplificat acurn_Cu toatà seriozitatea, in proportii mult mai mari insa, im-potriva indaratnicului rajah. Numai din acest motiv de ordia.-psihologic, Magellan, atat de prevazator de obiceiu, nu ia cu.dansul tot echipajul ci numai saizeci de oameni i invita peregele din Sebu sà ramaie linistit in barca sa, cu trupela-sale de ajutor. Ele trebue sa ia parte numai ca martori, nu-mai ca privitori la instructivul spectacol : vor vedea cum-vreo cinci duzinl de spanioli pun pe fuga toate capeteniile-

rajahii i regii acestei insule mici cat un purice !Oare amiralul atat de incercat in lupte, sà fi calculat gre-

sit de astà data ? Nicidecum. Daca tinem seama de alte fapteistorice, nu era deloc absurda proportia de saizeci de Euro-peni in armura contra unei mii de Indios goi, care luptaudoar cu niste lanci ale caror varfuri erau facute din oase depeste. Cad Cortez i Pizarro au cucerit imparatii intregi nu-mai cu cinci sute de soldati, care au bagat groaza in sute de_mii de Mexicani si Peruani ; in comparatie cu asemenea is-pravi razboinice, expeditla lui Magellan impotriva unei in-sule mari cat o gamalie de ac nu era inteadevar decal o plim-bare militara. Ca el s'a gandit la primejdie tot atat de putinca i un alt mare navigator, capitanul Cook, (care si-a pier-dut viata intrò incaierare tot atat de marunta cu niSte in-sulari), ne-o dovedeste cu prisosintà imprejurarea ca Ma-gellan, piosul catolic care impunea de obiceiu echipajului sausa se impartaseasca- inaintea fiecarei actiuni hothritoare, n'adat de asta data dispozitii in aceasta privinta. Cateva salvetrasnitoare, cateva sdravene lovituri si razboinicii lui Si-lapulapu ii vor lua talpasita. Ca iepurii se vor risipi care 'n-cotro ! Fara adevarath varsare de sange, se va dovedi astfeLpentru vecii vecilor inviolabilitatea suveranithtii spaniole.

* *In noaptea aceasta de Vineri 26 Apriie 1521, Magellan se

imbarcd cu cei saizeci de oameni al sai pentru a traversastramtoarea care desparte cele doua insule. Bastinasii sustin,ca ar fi vazut atunci pe un acoperis o pasäre ciudatà, neagra,.

Si

www.dacoromanica.ro

234 MAGELLAN

necunoscuta prin locurile acelea. Semana cu un corb. i in-teadevär, nimeni nu tie de ce, toti anti incep sä urle deo-data. Spaniolii, nu mai putin superstitio§i decat salbaticiiaceia, Ii fac cruce infricopti. Dar cum putea un om carecutezase sA intreprindä ocolul lumii, sä se sperie de crone&-nitul unei don i s renunte din aceasta cauzd la o simplàhartuial5 cu un ef de trib i cu biata lui stransur5 de supugdespuiati ?

Printrò funesta imprejurare, acest mic ef de trib gäse*tetotu§i un allat cat se poate de pretios in structura cu totulcleosebita a tarmului. Din cauza coralior, care s'au de-pus din belaug in jurul insulei formand un brau de stanciascutite, barcile nu pot trage la t'arm. Astfel, dela inceputIi s'a luat Spaniolilor unul din mijlaacele cele mai eficace derazboiu ucigatoarea salvA de muschete i arbalete care, nu-mai cu bubuitul lor, pun de cele mai deseori pe fuga pe b4S-Lina0. Dar, renuntand far5 sä mai stea la indoialà la armeleacestea care trebuiau sa-i Votejeze dela distanta, cei aizecide oameni inarmati pana 'n dinti ceilalti räman in barci

sar in apà, avand in fiuntea lor pe Magellan care, precumaerie Pigafetta, ca un bun pastor, nu vrea paraseascaturma". Cufundati in valuri pana la cingatoare, ei strabatlunga distanta pang la tgrm, unde Ii a*teaptd hoarda uria5Aa sàlbaticilor care urlä i sbiarà agitandu-i scuturile. Ad--versaril se ciocnesc i, curand, incgerarea se schimba inteolupta sangeroasa.

Dintre diferitele descrieri ale accstei lupte, cea mai vrednicäde crezare trebue sa fie aceea a lui Pigafetta care, gray ranitel inswi de o sageata, a staruit sa ea/male pand In ultima cli-p5 lang5 iubitul au capitan. Noi am a5rit", relateaz5 el,in apa care ne ajungea pang la §old g am inaintat prin v a-luri cale de doua bune aruncaturi de sageata 0/-15 la Win,barcile noastre neputand sà ne urmeze mai departe din calm*recifulul. Pe rarm ne Weptau o mie cinci sute de insulariimpsartiti in trei gloate ; cu striete teribile el pornir5 asu-.pra noastrd. Dou5 gloate ne-au atacat pe ambele flancuri, iar

sa-si

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LITI MAGELLAN 235

treia din front. C5pitanul ii impart! oamenii in doug gru-purl. Muschetarii i archebusierii nostri au tras timp de juma-tate or5 din barci, tlar nu si-au atins tinta, deoarece gloantele

sagetile si lancile nu mai puteau strapunge dela o depar-tare atAt de mare scuturile de lemn ale dusmanilor sau ma-.car raneasca la brat. De aceea, capitanul dadu eu glastare comanda sä nu se mai tragd (desigur, spre a economisimunitiile pentru lupta final5), ins5 nu fu auzit de ai noStri.Cand insularii vazura ca ImpuScaturile noastre nu pricinuiaudecat pierderi foarte reduse sau chiar nu aveau niciun efect,ei nu mai dadura inapoi la fiecare salva. Strigau mereu, totmai tare si, sarind intrò parte si in cealaltd pentru a evitainipuscaturile noastre, ei se apropiau din ce in ce ; acoperiti descuturile lor, svârleau sageti, sulite, land de demn intarite infoc, pietre si tot felul de murdarii, incat abia ne puteamapara. Cativa dinteinsii au aruncat chiar land cu varful debronz asupra capitanului nostru.

Pentru a baga groaza in ei, capitanul a trimis ativa dintreoamenii nostri sa dea foc locuintelor insulare. Dar aceasta Iiintarita si mai mult. Unii din ei alergara la foc, care mistuisedouazeci sau treizeci de case, i doborira acolo doi dintre ainostri. Ceilalti se näpustirà cu furie si mai mare asupranoastra. Cand observar5 ca piepturile noastre erau ocrotitede armura, dar nu si picioarele, ei Untied mai cu seama asu-pra acestora. 0 sageata otravita a strapuns piciorul drept alcapitanului, din care cauza el dadu ordin sa cedam pas cupas. Insa aproape toti oamenii nostri s'au grabit atunci sa seretraga in fuga, ac.:a ca abla sase sau opt din noi am ea/nagcu dansul (capitanul, care avea de multi ani un picior para-lizat, nu putea desigur sa se retraga repede). Acum eramexpusi din toate partile lancilor i pietrelor pe care dusmanulle arunca asupra noastra, si nu mai eram in stare sa opunem-vreo rezistenta. Bombardele pe care le aveam in bard nu neputeau fi de niciun ajutor, caci din cauza apei putin adancibarcile erau oprite prea departe de Wm. Ne trudeam sa neklepartam tot mai mult de coasta, luptand necontenit, dând

.si

sa-i

www.dacoromanica.ro

236 MAGELLAN

pas cu pas inapoi si, la un moment dat, eram la o aruncatura,de ageatà departe de tarm i apa ne ajungea pand la ge-nunchi. Totusi, insularii ne urmareau cu indarjire i pescuiau mereu läncile de lemn aruncate asupra noastra, astfel càse puteau folosi de cinci sau sase ori de aceelasi lance. De-oarece 1-au recunoscut pe capitan, ei tinteau mai cu seamaasupra lui ; de doud ori au lovit coiful ce-i ocrotea capul. Elinsa, impreund cu cativa dintre noi, ramase ca un cavalerviteaz la postul sau, fara sä incerce sa-si continue retragerea

astfel ne-am batut mai bine de o ord, pana ce un Indioizbuti sa arunce drept in obrazul capitanului un proectil detrestie. In mania sa, capitanul strapurir imediat pieptul a-gresorului cu propria-i lance, care ramase Insa infipta in cor-pul celui ucis, i cand capitanul incerca apoi sä traga sabia,el o scoase abia pe jumatate pentruca o rana pricinuitä desulità ii paralizase bratul drept. Cand duSmanii observar5aceasta, se repezira cu totii asupra lui si unul dinteinsii iid'adu o lovitura de sabie in piciorul stang, ranindu-1 atat degray incat el se prabusi cu fata la pamant. Imediat toti aceiIndios se aruncara asupra lui, strapungandu-I cu lnci1e icu toate celelalte arme ce le aveau in man5. i astfel ei aurapus pe credinciosul nostru conducator, pe acel care fuseseoglinda noastra, lumina noastra, consolarea hoastra".

* *

Astfel, In clipa suprema a implinirii in toiul celei mai ma-rete biruinti, cel mai mare navigator din istoria omeniriiii gaseste sfarsitul inteo jalnica incaierare cu o hoar-dà de insulari goi ! lin gexiiu care, asemenea lui Pros-pero, infranase elementele naturii, care razbise prin toatefurtunile si stiuse sa domine oamenii, e doborat de Sila-pulapu, de o ridicola ganganie omeneasca ! Dar ac-cidentul acesta stupid nu-i poate rapi deck viatanu si victoria, caci fapta sa e implinità, uriasa sa intreprindere e dusa aproape pana I capat. Si, dup5 o realizare atatde supraomeneasca, aproape ea e chiar indiferenta soarta.

o

1

www.dacoromanica.ro


personala, particulara, a unui asemenea om. TotuSi, din pa-cate, prea repede urmeaza dupd tragedia mortii sale eroice oalta drama, mai bine spus : piesa satirica. Aceia$1 Spaniolicare, cu cateva ore inainte, se uitau de sus, ca niste zei cobo-rill din cer, la acest minuscul printi$or al insulei Mactan, seinjosesc atat de mult Inca, in loc sà cheme imediat in aju-tor restul echipajulul i sa smulgd din mdinile ucigasior ca-davrul conducdtorului lor, trimit la Silapulapu un mijlocitorsa-1 roage s11 le vanda cadavrul; in mod las, pentru cativaclopotei i cateva bucdti de panza coloratd, ei vor sä rascum-pere ram4itele pamântesti ale amiralului ! Dar biruitorulacela gol, mai mandru $i chiar mai demn decdt tovaragi nuprea eroici ai lui Magellan, respinge o asemenea targuiald.El nu vrea s11 vanda cadavrul adversarului sau pentru mar-gele i oglindioare $i catifelee frumos colorate. Un trofeu nu sevinde ! Caci in toate msulele se rdspande$te acum vestea caSilapulapu-cel-Mare a rapus pe strainul acela, pe st5pdnulfulgerelor i tunetelor, tot atat de lesne cum prinde el tinpeste sau sageteazd o pas5re.

Nimeni nu $tie ce-au facut sdlbaticii aceia mizerabili cucadavrul.lui Magellan carui element au redat ei r5m5si-tele lui pieritoare : focului, valurilor, aerului sau gliei atot-mistuitoare. Nicio marturie nu ne-a ramas. Pentru totdeaunaa disparut morrnântul lui i astfel s'a pierdut, misterios, trivesnicul Necunoscut, orice urma a omului care a strAbatutnestarsitul ocean ce impresoarä pamântul si care i-a smuiiprin luptA secretul lui din urma.

o

www.dacoromanica.ro

INTOARCEREA FARA CONDUCATOR

27 Aprilie 1521 6-Sep1embrie 1322

In lamentabila incaierare cu hoarda lui Silapulapu, Spa-niolii au lasat pe teren opt morti. In sine, numarul acesta eau totul neinsemnat. Dar pierderea conducatorului lor facedin infrangerea lor o adevarata catastrofa. Caci odata cumoartea lui Magellan s'a prabusit si nimbul magic al strai-nilor albi, care apareau pana acum bastinasilor Ca un fel dedivinitati atotputernice. Tocmai prin aparenta invincibilitäiilor, se explica mai cu seamd puterea i succesul tuturor con-quistadorilor din vremea aceea. Cu toata tenacitatea si bra-vura lor, cu toate armele i virtutile Mr razboinice, un Cortez,un Pizarro n'ar fi izbutit niciodata sa infranga zecile i su-.tele de mil de potrivnici ai lor, daca ei n'ar fr fost ocrotitica de un arhangel invizibil, de mitul atotputerniciei. Fiinteleacelea straine, atotstiutaare, c.9re erau in stare sa runcefulgere i tunete din ghioagele" lor, treccau drept invulne-rabile fata de indigenii cuprinsi de groaza la ivirea lor; elenu puteau fi macar nimerite de vreun proectil: sagetile rico-Sau de platOsele lucitoare; i nici sa fuga de ele nu puteaubietii salbatici, cdci uriasele animale cu patru picioare pecare caldreau navalitorii, parand ca formeaza cu ele o singuravietate, le-o luau inainte, taindu-le orice retragere, Nimic nuvildeste in chip mai miscator cat de cumplith era frica ce-iparaliza pe bastinasi, deck episodul din epoca aceea a con-

www.dacoromanica.ro

INTOARCEREA FARA CONDUCATOR 239

quistadorilor, cand un Spaniol se innecase inteun ran. Indi-enii au dus cadavrul intrò colibä Si trei zile s'au aitat.tinta la el, dar nu cutezau atingd: se temeau ca, zeal a-cela strain sa nu se trezeasca iarái. Abia cand cadavrul ince-pu sa putrezeasca, ei au prins curaj si s'au adunat cu totil la-olalta, rasculandu-se impotriva cotropitorilor. Le-a fost deejuns sa se convingd ca zeii aceia albi sunt vulnerabili j pieri-tori, a fost deajuns o singura infrangere a invincibililorsi vraja s'a risipit, mitul divine! misiuni a strainilor si-a pier-dut pretutindeni puterea.

Asa s'a intamplat si de astä data. Regele din Sebu s'a supuscelor cari i-au aparut ca nista stapani ai fulgerelor Si tune-telor, neindrasnind sa-i contrarieze catusi de putin. Si-ainsusit cu toata smerenia credinta lor, socotind Ca Dumnezeullor trebue sa fie mai puternic decat idolii de lemn pe care-iadorase pana atunci. El nadajduise cà, daca se aliaza cu

acestia, daca dobandeste prietenia acestor fapturi supra-naturale, va deveni in scurta vreme cel mai puternic monarh,domnind asupra intregului arhipelag. i acum a vazut el in-susi, impreuna cu cei o mie de razboinici ai sai ingramaditfin barci, cum au fost infranti zeii albi de un mic sef de trib,.de nemernicul acela de Silapulapu. Cu proprii sai ochi a vd-zut Ca fulgerul i tunetul lor n'au avut niciun efect asapradusmanilor; da, a vazut chiar cd strainii aceia, crezuti invul-nerabili In cuirasele lor sclipitoare, au fugit ca nista bieti ne-putinciosi dinaintea razboinicilor goi ai lui Silapulapuin cele din urma nu abandonat cadavrul stäpanului lor, Instrigatele de bucurie ale compatriotilor sai, care s'au doveditastfel mai curajosi decal el.

Poate ca un energic contra-atac ar fi mai putut saiva pres-tigiul Spaniolilor. Daca un conducator hotarat ar fi adunatpe toti eel doua sute de mateloti Si ar fi pornit in fruntea lorspre Mactan, pentru a smulge din mainile ucigasilor cadavremarelui lor capitan, pedepsind fara crutare pe banditul acelasi tot tribul sàu, poate Ca i regelui din Sebu i-ar fi intrattrim in oase i ar fi avut acelasi sacru respect fatá de btrro_

stra-inii

sh-1

ci

www.dacoromanica.ro

240 MAGELLAN

nii albi. Dar in loc de iuresul acesta razbunator, Don CarlosHurnabon (el n'are sä mai poarte multa vreme numele acestaimparatesc) vede ea Spaniolii infranti se injosesc si mai mult,trirnitand o solie la capetenia victorioasa a Mactanului sixascumpere cu marfuri i bani cadavrul lui Magellan. Dariata ca micul sef al minusculei insule continu s infruntepe zeii albi i izgoneste cu dispret pe mijlocitorii lor!

E dela sine inteles ca aceasta laSa purtare a zeilor alaitrebue sa-1 fi pus pe ganduri pe regele Carlos Humabon.Poate ca el a resimtit ceva din amarnica desamagire a luiCaliban feta de Trinculo, and bietul norod inselatseama ca s'a pripit sa ia drept un zeu pe un simplu flecarlanfaron. De altminteri, Spaniolii au savarsit tot felul degreseli, ca sa strice buna intelegere cu insularii. Peter Martyr,-care interogase pe mateloti indatä dupa Intoarcerea lor, pen-tru a stabili adevaratul motiv al subitei schimbari survenitedupa moartea lui Magellan, a capatat dela un martor ocular(qui omnibus rebus interfuit"), probabil dela GenovezulMartin, aceasta lamurire care, din nefericire, este prea interrneiata pe fapte reale: ,Ferninarum stugra causam penarba-lionis dedise arbitrantztr"; Cu toate ordinele sale riguroase,Magellan na putut tine in frau pe matelotii sai care, dupaabsenta lor de atatea lunf pe mare, s'au repezit flämanzi Siasupra femeilor bastinasilor ospitalleri; zadarnic a Incercattl s5 puna capat actelor lor de viol.nta si a pedep,it cl:Iar pepropriul sdu cumnat, Barbosa, pentruca a ramas pe insure' timpde trei nopti; dar aceaasta destrabdlare pare cd s'a dela/AliaSi mai mult dupg moartea lui Magellan. In orice caz, regelenu mai putea avea nicio stima fata de acesti intrusi salbateci,de Indata ce a pierdut respectul feta de virtutile lor raz-boinice. Spaniolii trebue sa fi simtlt ceva din aceasta cres-.eanda neineredere, cad ei se arata deodata foarte nerabda-tori. sa-g stranga acum marfurle si tot ce-au adunat prinschimb, sa se imbarce repede, cat mai repede si sa poraeascaspre Insulele cu mirodenii! Ideia lui Magellan, de a pastra

iSi da

www.dacoromanica.ro


Win pace si prietenie insulele Filipine pentru Imperiu i.

Biserica, Ii preocupa acum prea putin pe urmasii sal mer-captili: numai sà termine.afacerile si sa se vada odata acasa!Dar pentru a lichida afacerile acestea, Spaniolii au neaparatnevoie de Enrique, de sclavul lui Magellan, pentruca el e sin-gurul care, cunoscand limba indigenilor, poate mijloci

toate celelalte relatii cu dansii. Si cu acest prilej, nein-semnat in aparenta, se vadeSte indata deosebirea in arta dea trata pe oameni, gratie careia Magellan mai uman decaltovardsii säi a cucerit totdeauna cele mai mad succese.Credinciosul Enrique a luptat pana. in ultima clipa langdtamirai. Ranit, el a fost transportat cu barca impreuua cuceilalti invinsi, i acum zace nemiscat pe bordul corabiei, in-velit in rogojina sa fie ca rana capatata in lupta nu s'avindecat asa de repede, fie ca in adanca sa prostratie t3.1 je-leste cu fidelitatea elementara statornica unui animal pier-derea iubTtuiui sau stapan. Si lath ca Duarte Barbosa pecare, dupa moartea lui Magellan, echipajul 11 alesese icnpre-una cu Serrao la comanda supremä a flotei, savarseste pros-tia de a jigni de moarte pe slujitorul eta de deyotat al a-miralului. El se rasteste la Enrique, spunandu-i cu brutalitatesa nu creada cumva cà acum, dupà moartea stapanului sau,poate trandavi in voie i ea a scapat de sclavie. De indatace vor ajunge in patrie, va fi predat sotiei lui Magellan; 'Danaatunci, el trebue sa asculte cu toata supunerea. Daca nu setidied imediat i nu-i ajuta ca talmaciu sà vanda marfurilece-au mai ramas pe uscat, atunci are sa incerce cravasa pespinarea lui. Cu biciul pentru caini are sa-1 urneasca din loc;Enrique, case e din rasa primejdioasä a Malaezior ce nulartA niciodatà vreo ofensà, asculfa aceasta amenintare: pri-virea ii este tulbure, invdluità. Fara indoiala, el stie ca Ma-gellan a precizat in mod expres in testamentul ski cà dansuldevine liber din ora mortii sale si chiar cà i-a la'sat o sumäimportantä. De aceea, el Ii mused in tainä buzele: acesticibraznici succesori ai marelui ski sthpfin i rnaestru, care

si

;darn-but i

www.dacoromanica.ro

242 MAGELLAN

vor sg-i rdpeascg libertatea nici nu-i inteleg durerea, sussg-i plgteascg ei pentrucg 1-au numit perro" i I-atr.tratat intr'adevar ca pe un cgine!

Vicleanul i indgrjitul Malaez nu-si trAdeazg cgtusi de:putin ggndurile sale de rgzbunare. Se aratg cu desgvarsire!supus i devotat ca si inainte. Se duce la tgrg, face pe tgl-maciul la vanzare i cumpgrare dar in acelasi timp se fo-loseste cu teribilg iscusintg de arta sa de tglmaciu. El 1y0iin-teazg pe regele din Sebu cg Spaniolii au si fgcut toate pregg-tirile pentru a reincgrca pe corgbiile lor mgrfurile nevgndutvsi ea voiau sg disparg pe neasteptate, in ziva urmgtoare. Dacdregele ar proceda acum cu toatg dibacia, el si-ar putea in-susi foarte usor 'toate rngrfurile fgrg sg fie nevoit sg dea cevain schimb i, cu prilejul acesta, ar putea chiar sg capturezecele trei corgbii ma'rete.

Probabil cd prin propunerea sa izvoratg din sete de rgz-bunare, Enrique n'a exprimat deck dorinta cea mai tginui.ra:a regelui din Sebu; in orice caz, cuvintele sale ggsesc cea,mai binevoitoare ascultare din partea lui. Ei injghebeazd,impreung un plan, preatindu-1 cu prudentg in toate arna:nuntele. Negotul continua in toate formele, foarte animat.Regele din Sebu se aratg mai prietenos, mai cordial ca ori-cand fatg de noii sal frati de credintg; i chlar Enrique, decand Barbosa i-a argtat biciul, pare cg s'a lecuit de-a-bineleale pretinsa lui lenevie. La intgi Mai, trei zile dupg moarteelui Magellan, el aduce capitanului o veste imbucurgtoare.Chipul sat' radiazd intr'adevgr de bucurie, cand le spune Ca,regele din Sebu a primit in sfarsit podoabele i bijuterlilepe care fagaduise sg le trimitg regelui Spaniel, suzeranuluisi prietenului sau. Pentru a preda cu deosebitg solemnitateaceste daruri, el a g chemat la adunare toate cgpetenille salesi pe toti supusii; de aceea, cei doi capitani, Barbosa si Serrao,sä binevoiascg sg se prezinte impreung cu cei mai distinsi.gentilomi, pentru a li se inmana darurile regelui Carlos dln.Sebu destinate suzeranului i prietenului sgu Carlos al Spa-niei.

www.dacoromanica.ro


Daca Magellan ar mai fi trait, atunci el si-ar fi amintitdesigur de un episod din anii sdi de serviciu militar in India,cand regele din Malacca invitase tot atat de amabil pe capitani,care au debarcat fax% sã banuiasca nimic i au fost maceldriticand s'a dat sei.malul convenit; numai gratie bravurii sale,cu riscul propriei sale vieti, a putut fi salvat omonimul 3u1Serrao. Dar celalalt Serrao si Duarte Barbosa nici nu banuiesccursa ce le-a intins-o noul lor frate creStin. Ei acceptd in-vitatia. i din nou se adevereste Ca cititorii in stele nu stiuniciodata ceva, nici macar in ce priveste propria lor soarta.

astrologul Andres de San Martin, care uitase pro-babil sà-Si cerceteze dinainte horoscopul, se alatura celordoi pe cand Pigafetta, atat de curios de obiceiu, e nevoitsa ramaie pe bord, caci Inca nu s'a vindecat de rana ce-ocapatase in lupta dela Mactan. Sageata care I-a strapunsatunci, i-a salvat de astd data viata.

In totul, douazeci si noud Spanioli debarcd pe insula i, dinnenorocire, printre ei se afld cei mai incercati comandanti sipiloti. Sunt primiti cu toata solemnitatea i condusi la o dum-brava de palmieri uncle regele pusese &à se pregateasca ban-chetul. 0 imensa multime de bastinasi s'a adunat acolo,aparenta numai din simpla curiozitate, si impresoarä dintoate partile pe oaspetii spanioli. Toti se arata cat se poatede amabili i prietenosi fata de ei. Insa tocmai graba i sta-ruinta cu care regale conduce pe Spanioli la dumbrava depalmieri, nu prea ii place pilotului Juan Carvalho. El impar-taseste banuiala sa lui Gomez de Espinoza, maestrul-armu-rier al flotei i amandoi hotarasc sa aduca neintarziat restulechipajului lamas pe corabii, pentru a putea scapa pe cama-razii kr in cazul unei tradari. Sub un pretext oarecare, bin3potrivit, ei se strecoara din valmaSagul multimii i vasle:xpana la corabii. Dar n'au apucat sa urce pe bord i nista str)-gate infioratoare razbat pand la, ei, de pe uscat. Intocrnal cumse intamplase pe vremuri la Malacca; indigenii s'au napustitasupra Spaniolilor care sedeau nestiutori la ospat, macelarin-du-i fara ca ei sä se fi putut macar apara. Cu o singurii lo-

Caci i

'n

www.dacoromanica.ro

244 MAGELLAN

viturk perfidul rege din Sebu s'a descotorosit de toti oat,-petii sài, insusindu-si m5furi1e i armele depozitate pe tarm,precum i armurile in care Spaniolii se credeau

In primul moment, camarazii de pe cor5bii rgman incr2-meniti de groaz5. Dar Carvalho, pe care asasinarea tuturorcelorlalti c5pitani ii ridicA, dela un minut la altul, pang 'acomanda supremg a flotei, ordond matelotilor s5 carmeascdmai aproape de tdrm i s5. indrepte asupra orasului toate tu-nurile. Pe rand, de pe o nava la alta, salvele cutremurà vgz-duhul. Poate cà prin aceste represalii Carvalho nädajduiesiesä mai salveze cativa camarazi, poate ca totul nu e cleat ospontana izbucnire de manie. Dar tocmai cand primelelele cad ca niste traznete asupra colibelor, se intampla cevainspaimant5tor una din acele scene de neuitat, pe careacei ce-au fost de fat5 le retr5esc in toatà cumplita lor oroare.Unul singur din cei atacati pe neasteptate, cel mai viteaz dirt-tre toti, Joao Serra misterioas5 repetare a aceluiasi epi-sod ! s'a smuls in ultimul moment din mainile ucigasilorsi a fugit spre t'arm, la fel cum fugise si Francisco Serraope plaja dela Malacca. Insd dusmanii se iau dup5 dansul, 11impresoar5 i Ii leag5 cobza. Si el sta acum acolo, neputth-dos, inconjurat de ucigasi, i strigà cu ultimele sale puteric5tre cei de pe corabii s5 nu mai tragd cu tunurile asuaraorasului, altf el calaii s5i ii vor macel'arii i pe dansul. PentriDunmezeu! sa inceteze cu salvele i sa' trimita repede otre cu marfuri, ca rascumpere.

0 chi* se pare cd targuiala e pe cale s5. reuseascd. Au aistabilit pretul de rascumpgrare al viteazului capitan : dou5bombardiere i cateva tOne de arama. Dar btinasil pretinc1sa li se trimità marfurile la t'arm i Carvalho se teme poato

aceia, care au c5lcat odatg jur5mantul de cre-dint5, au de end sa-si insuseasca nu numai m'arfurile, ci sibarca. Se mai poate insä i insusi Pigafetta exprima aces-stA banuiala ea acest ambitios camarad nu mai vrea sà re-nunte la rangul de amiral dobandit pe neasteptate : el e preaputin dispus sä serveasc5 iarài ca simplu pilot, Sub ordinele

invulnerabili.

sà-1

ghiu-

hm.

www.dacoromanica.ro


lui Serrao rascumparat chiar de dansul. In orice caz, e groaz-nic ceea ce se intampla acum. Un om, un singur om care san-gereaza in leaturile ce-i patrund in came, se suceste si serasuceste acolo, pe tarm, cu fruntea brobonatd de sudorIlemortii, hartuit de o intreaga ceata de salbatici gata sa4ucidd. Unica sa nadejde e cá trei corabii spaniole bine echi-pate si cu panzele intinse, se afla in aprop:ere, doar la 0asvarlitura de piatra, si cà la balustrada vasului-amiral stdcompatriotul sdu Carvalho, comprade-le sáu, fratele sau decruce, cu care impartise mii de primejdii si care mai degraNisr sacrifica totul deck!, sa-1 lase in parasire. Si el ii strigä iarsi iar cu glasu-i fagusit sà trimita repede, cat mai repedemdrfurile de schimb si sa-1 scape de moarte. Si mereuuitü tintd, cu lacoma speranta, la barca leganatd pe valuri:langd corabie. Dar de ce intarzie Carvalho, de ce zdbovesteatfit de mult? $i deodata Serrao, navigatorul care curroastefiece piesà, fiece manipulare a unei corabii, vede cu ochii sdiaprinsi de febra ca luntrea, de debacare e trasd spre bord.Trädare! Trddare! In loc sa-i trimita barca salvatoare, cora"-biile incep sã manevreze si se indreaptd spre largul marii.Prima nava s'a si intors cu carma de partea cealalta j iatdca briza ii umfla planzele! In primul moment, nenorocitulSerrao nu poate si nu vrea Inca sa priceapa ca proprii saicamarazi Ii parasesc cu atata lasitate, din ordinul fratelui sdude cruce, lasandu-1 pe el, pe comandantul lor, pe conducd-torul lor suprem in mainile ucigasilor. El stria Inca odata,cu glasul aproape stins, spre fugarii aceia; Ii implora, le po-runceste, sbiard j urld in chinul din urma al desnddejdiial mortii. Dar cand isi da in sfarsit seama ca toate naveles'au si intors CU prora spre larg si parasesc rada, el Ii adunaultimele puteri, i*i umfla Inca odata Pieptul incatusat cuglas strident, sasietor, arunca in urma lui Juan Carvalho,peste va1ur, blesternul acesta infricosator: in Ziva de Apoiii va chema in fata judecatii lui Dumnezeu, sà dea socotealapentru tradarea lui miseleasca.

ee

si,

www.dacoromanica.ro

246 MAGELLAN

Si blestemul acesta e totodata ultimul su cuvant. De pebord, toti camarazii si necredinciosi vad cu ochii lor cum emacelarit comandantul pe care ei înii 1-au ales. Si In a-

timp, cand dansii nfau parasit Inca apele din preajmaportului, crucea cea mare se prayaleste -la pannant In stri-gatele de bucurie ale bastinasilor. Tot ce-a cladit Magellanin sdptamari de munca tenace, cu atata rabdare i prudentase prapadete din cauza nechibzuintii succesorilor sai. Acope-riti de hula si ocara, avand Inca In urechi strigatul acelasfasietor, blestemul capitanului lor muribund, simtind laspatele lor de fugari batjocura salbaticilor care dantuesc fre-netic, Spaniolii se furiseaza ca niste criminali hartuiti, la-sand in urma lor insula pe care sub conducerea lui Magel-lan au pus inthia oara piciorul, ca niste zei.

*Si ce jalnica trecere in revista urmeaza acum, de Indata

ce acei care au scapat cu viala sunt departe de portul acelaal Nenorocului ! Dintre toate loviturile destinului, pe care flotale-a avut de indurat dela plecarea el, popasul acesta de peinsula Sebu I-a fost cel mai funest. Afara de Magellan, con-ducatorul pe care nimeni nu-1 putea inlocui, ea a pierdutpe cei mai destoinici capitani, Duarte Barbosa si Joao Serrao,ale caror cunostinte precise cu privire la coastele IndiDororientale ar fi cat se poate de folositoare tocmai acum, canda inceput lunga calatorie de reintoarecre in tard. Moartea luiAndres de San Marin a rapit flotei si pe expertul ei nautie,iar fuga lui Enrique o lipseste de talmaciul el. Mid se facenurnaratoarea echipajului, din cei cloud sute Saizeci de oa-meni care se aflau pe bord la plecarea din Sevilla, nu mairaspund la apel decat o suth cincisprezece si efectivul aces-ta atat de redus se dovedeste insuficient pentru cele treirabii. Este deci preferabil &à se sacrifice o corabie, spre a in-zestra pe celelalte douà cu echipajul trebuitor pentru a duceexpeditia pana la capat. Care din cele trei nave sa fie scu-fundata? Sortii cad asupra lui Concepcion", care luase de

co-

celaii

www.dacoromanica.ro


=mit apd si care n'ar mai putea rezista grelei caldtorii pangmn Spania. Sentinta de moarte e executata in apropiere deinsula Bohol. Tot ce se mai poate utiliza, tot ce se mai poate.demonta de pe aceasta nava, pana la ultimul cuiu i funiacea mai uzata, e trecut dincolo, pe celelalte corabii. Apoi se

foc acelui cadavru de lemn, goat de once urma de viata.Cu priviri intunecate, matelotii vad cum flacarile, mai intaimid, se intind si se inalta, palpaind tot mai tare, cuprinzaidvu bratele lor mistuituoare intreaga corabie care fusese timpde doi ani casa lor, patria lor si care nu mai e acum decato jalnica ramasita carbonizata, fumeganda, ce se scufundaintr'o mare straing j dusmanoasa. Cinci corabii au pornitdin portul Sevillei, complet echipate, cu flamurile fluturand-voios in varful catargurilor. Prima jerfd a fost Santiago",care" se sfaramase de coasta patagona. In trecatoarea Magel-lan, San Antonio" a parasit flota, dezertand in mod las;Si acum Concepcion", in propriul ei sicriu, s'a mistuit sin-gura in flacari. Numai doua corabii, ultimele, mai plutescuna langa alta, pornind pe calea necunoscuta: Trinidad",Vasul-amiral al lui Magellan si acea mica Victoria", preaputin aratoasa, a 61.ei glorie va fi insa aceea de a-Si adeve-ri ei nume si de a purta in slaVa nemuririi ideialui Magellan, dincolo de propria lui viata pieritoare.

* *Ca acestei flote atat de reduse, atat de saracacioase, Ii

lipseste adevaratul conducator, incercatul amiral Magellan,se dovedeste curand prin cursul nehotarat pe care il iau co-rabiile. Ca niste orbi, ca niste oameni orbiti de patimgnestiinta, comandantii celor doua nave dibuesc prin arhipe-lagul Sondei, cautanduil calea. In loc sa carmeasca de-a-dreptul spre Sud-Vest, spre insulele Moluce de care suntfoarte aproape, ei ratacesc spre Nord-Vest, inaintand i reve-nind inteun zig-zag nesigur. Sase luni tree astfel, pierdutelara nici un rost in aceste cautari care-i duc la Mindanao sichiar pana la Borneo. Dar ceea ce vadeste si mai lamurit

mandrul

si

da

www.dacoromanica.ro

248 MAGELLAN

decât nesiguranta pilotilor cat de adanc simtitä e lipsa untikconduator, e scgderea ingrijorgtoare a disciplinei. Sub ye-ghea severd a lui Magellan nu existau nici prgdgcluni arbi--trare pe uscat, nici acte de piraterie pe mare. Ordinea era.pgstratd cu strictetg, socotelile erau tinute la zi: nicio clipäel n'a scgpat din vedere ca, in calitate de amiral al stgpanu-lui si regelui sgu, era indatorat sà menting intactg onoarea.pavilionului spaniol pang si in cele mai depgrtate colturi alelumii. Insd nevrednicul sax urmas, Carvalho, care-si dato-reazg rangul de amiral numai asasingrii superiorior sgi de-&Ire rajahii din Mactan i Sebu, nu eunoaste asemenea preo-cupari morale. El practicà fgrg nicio sfialg pirateria i iatot ce intalneste in cale. Cand zgreste vreo joncd, o atacd .51o jefuieste Vara crutare; banii de rascumpgrare pe care-i pre-tinde in asemenea imprejurgri, ii bagg mai degrabd in pro-priul sgu buzunar decal in tezaurul flotei. Omul acesta lipsitde orice scrupule nu dg socotealg nimanui, caci el e totodatacontabil si caster, contador si tesorero. Si, pe cand sub disciplina riguroasä a lui Magellan niciodatg n'a fost toleratgvreo femele pe bord, Carvalho instaleazg pe nava sa, nu matputin de trei femei rgpite de pe o jonca, sub pretextul càvrea sa le aducg in dar reginei Spaniei. Cu incetul, echipajulse räsvrgteste contra acestui pa!)6 care prea se intrece cuisprgvile lui. Vedendo che non faceva cosa che non fosse inservitio del te" deoarece vedeau (relateaza del Cano)dansul nu se ingrijea de loc de interesele regelui, el cdutanumai foloase personale, el izgonesc pur i simplu dela co-manda flotei pe acest pasg de harem. In locul sgu e instituitun triumvirat: Gomez de Espinoza, egloitan al Trinidad-ei",Sebastian del Cano, cgpitan al Victoriei" i pilotul Ponceroca governador dell armada".

Dar prin aceasta nu se schimbä nimic: cele doug col-Moilcautä mereu calea, plutind la intamplare, in zig-zaguri

nesfarsite, revenind uneori chiar acolo de unde au plecat.E adevgrat cg, prin pradgciuni si schimb de mgrfuri, rataci-

cã

Ii

www.dacoromanica.ro


tilor le este usor sa umple din nou camerele de provizii, Inaceste meleaguri cu numeroase insule bine populate, dar ade--varata misiune pe care Si-a impus-o Magellan prin indras--neata sa expeditie, pare ea e i uitata; in cele din urma, o lo-vitued norocoasa ii ajuta sà gaseasca iesirea din labirintularhipelagului Sondei. Pe un prau intalnit intamplator i pecare il prada ca niste adevarati pirati, dânii iau prizonier-pe un ont originar din Ternate, care trebue deci sa cunoascabine calea spre tara sa, calea spre mult doritele insule cumirodenii. Si inteadevar el cunoaste calea, cunoaste i pe-Francisco Serrao, prietenul lui Magellan. In sfarlit, au ga,;itedlauza care sa-i scoata din ratacire! Au biruit i aceastá

incercare a destinului! Ei pot sa porneasca acumtoata graba pe drumul drept, spre telul de care au fost dese-ori foarte aproape in toate aceste saptamani pierdute fararost si pe care, in orbirea lor, 1-au ocolit mereu Lira sa-1banuiasca macar. Cateva zile de tihnita plutire Ii apropieacum de liman, mai mult cleat cele sase luni de smintitd.cautare. La 6 Noembrie ei zaresc in departare niSte munti,inaltandu-se incet, incet, din mare: sunt piscurile de peTernate si Tidore. Au ajuns la insulele binecuvantate!

Pilotul care ne insotea", scrie Pigaffeta, ne-a spus cdacelea ar fi insulele Moluce. Am multumit cu totii lui Dum-nezeu si, pentru a vadi adanca noastra bucurie, am tras salvede tun. Nu e de mirare ca eram atat de fericiti, caci ne-atrebuit in totul douazeci i sapte de luni fara doua zile numaipentru a gasi calea spre aceste insule si, in aceasta cautare,am cutreierat marile in lung si lat, printre nenumarate in-sule, pang sä ajungem aci".

Acum insa, la 8 Noembrie 1521, ei debarca pe Tidore, unadin cele cinci insule binecuvantate, pe care Magellan le visase-o viata intreaga. Ca si Cid, pe care soldatii sal 1-au asezatdesi era mort pe calul care 1-a slujit cu fidelitate in atateabatalii, pentru a castiga Med o ultima biruintd, tot astfeienergia lui Magellan a staruit imperloasa i dupd moartea

ultimg ir.

lui,.

i

.

www.dacoromanica.ro

250 MAGELLAN

facand sa izbandeasca in cele din urma fapta sa manttiitoare.-Corabiile sale, oamenii si contempla acum taxa laudata pe-care, asemenea lui Moise, el o fagaduise celor cel-au urmat

si in care lui insusi, calauzitorului, nt.1 i-a fost ingaduitsä intre. Dar nici acela care 1-a chemat la dansul, de pesteroceane, acela care i-a dat curajul sa creada in ideia sa i s'o;transforme in fapta, nici Francisco Serrao nu mai este in-vieata: zadarnic ar fi intins Magellan brakele spre prietenul-catre care pornise dela capatul celalalt lumii. Serraomurit cu cateva saptarnani inainte; se pretinde Ca ar fi fost-otravit. Cei doi precursori ai ideii ca pamantul poate fi in-conjurat pe deplin, au plata cu moartea lor tinipurie o glarje:nepieritoare.

Insa edscreirile entzuiaste ale lui Serrao se dovedesc iaurma.cu totul indreptatite, cara echipajul debarca pe insula.Nu numai cà privelistea e mareata, Ca natura ii revarsa acolo-toate bogatiile, dar si oamenii se arata, din fericire, cat sepoate de prietenosi. Ce sà spunem despre insulele acestea?"scrie Maximilian Transsylvanus in celebra sa scrisoare. Totul

simplu acolo, si nimic nu pretbieste mai mult decat pacea,tihna i mirodeniile. Dar c el maibun dintre lucrurile aces-tea si poate bunul cel mai de seama pe acest pamant: pacea,pare ca a fost izgonita din lumea noastra de rautatea oame-nilor i c si-a gasit acolo un refugiu". -Regele, al carui pri-eten ,si colaborator fusese Serrao, se gribeste sa ving subun palanchin de matase in intampinarea oaspetilor, pe care-iprimeste frateste. E adevarat cii pe bordul coribiei, Ca unMahomedan credincios ce e, dansul isi duce mana la nas pen-tru a nu simti mirosul respingator al carnii de porc. Pe cres--tini insa, regele Almansor Ii imbratiseaza cu dragoste detrate: Veniti i va bucurati", Ii consoleaza el, de bunurilsi placerile acestei tan, dupa rataciri atat de indelungate pemare si dupa atatea primejdii. Odihniti-va, prindeti puterinoui si nu va ganditi la nimic, decat ca ati ajuns in Impiiri-Lia vostru suveran". El recunoaste bucuros suve-

a

propriului

www.dacoromanica.ro


ranitatea regelui spaniol si in loc s stoarca dela danSii eatmai multe lucruri, cum au facut celelalte capetenii la cares'au oprit in calea kr, monarhul acesta generos ii invitä stä-ruitor sa inceteze cu darurile-lor, deoarece el nu posed&reva indeajuns de pretios pentru a le putea intoarce da-Turile".

Binecuvântate msule ! Spaniolii capata acolo din behugtot ce doresc mirodeniile atat de scumpe, alimente §i pul-bere de am'. Si ceea ce amabilul rege nu le poate furniza el

li se procura din insulele vecine. Marinarii sunt fer-mecati de atata norOc si fericire, dupd toate lipsurile si su-ferintele indurate ; ei cumpara nebuneste mirodenii, cat maimulte mirodenii, cumpard tot ce ggsesc, pana i pretioaselepasdri ale paradisului (comperanno garofani con furia); dautotul in schimb : flintele si arbaletele kr, carnasile si man .talele i cingdtorile lor caci trebue sa se inapoieze curândacas5, i inteadevar se intorc bogati, cu toate aceste comoricapatate atat de ieftin, ridicol de ieftin. Uniiar prefera de sigur sà urmeze pilda lui Serrao si sa ramiraineaparat aci, in raiul acesta. De-aceea, o buna parte din eise bucura din adancul inimii cand and, cu putin inainte deplecare, o veste destul de rea ; i anume, se constata ca nu-mai una cEn cele doua corbii ar fi indeajuns de rezistentapentru a, putea risca lunga calatorie de reintorcere. Astfel,din vreo suta de marinari, cincizeci trebue sa ramaie deo-ramdata pe insula binecuvantata, pana ce se vor innoi 01-poaiele celeilalte nave.

Corabia condamnata sa-si amane plecarea este Trinidad",vasul-amiral al lui Magellan. Capitana" a pornit cea dintaidela San Lucar, a strabatut cea dintai trecatoarea Mageltansi Oceanul Pacific, intotdeauna, in fruntea celorlalte : eravointa intrupata a conducatorului i maestrului ei. Acum,rand lipseste conducatorul, corabia lui nu mai trebue s ina-inteze ; ca un caine credincios care nu se lasa smuls de pemormantul stapanului sail, Trinidad" refuza sa piece mai

:

insusi,

dintehisil

www.dacoromanica.ro

252 MAGELLAN

departe, dincolo de telul ce impus Magellan. Abia s'ataumplut butoaiele cu apa dulce i s'au incarcat pe bord pro--viziile si multe chintale de mirodenii, abia s'a inaltat flamurastantului Jago cu inscriptia : Acesta sa fie semnul fericiteinoastre reintoarceri in patrie", abia au fost intinses panzele inbataia vantului i iatà cä vechea corabie, putredd i roasäde viermi, geme din greu si, pe neasteptate, pardie din toateincheieturile. Apa razbeste induntru fard sa se poata.spartura i marfurile trebuesc descdrcate in toata graba,pentru a, salva langä farm nava aceea invechità. Dar vor trecesaptamani si saptarnani pana ce vor fi reparate toate stricd-ciunile; i cealaltd corabie, singura care a mai tdmas din ar-mada de altadatd, nu mai poate astepta atilt de mult. Acura,cand sufla musonul dela lidsdrit, e momentul cel mai favo-rabil sa porneascd spre larg, pentru a aduce insfarsit irnpd-ratului, in al treilea an al expeditiei, vestea ca Magellan si-aimplinit fagaduinta cu pretul vietii sale si ca a realizat, sub-pavilionul spaniol, fapta cea mai mareata din istoria naviga-tiei. De comun acord se hotardste Ca Trinidad", dupa ce vafi pusa iar pe linia de plutire, sà traverseze din nou OceanulPacific, in directie contrard, pentru a ajunge la Panama, unadin coloniile americane ale Spaniei in timp ce Victoria".profitând de vantul prielnic, sà carmeasca neintarziat spreApus pentru a ajunge acasa prin Oceanul Indian.

Comandantii calor cloud corabii, care stau acum fata fl

fata pentru lua pentru totdeauna ramas bun dupd doiani si jumatate de trudd comuna Gomez de EspinozaSebastian del. Cano au mai stat odata fata infata, intrò ord.. hotaritoare. In noaptea aceea funestd a mareirebeliuni din Port San Julian, maestrul-armurier de atunci,Gomez de Espinoza, a Lost cel mai credincios partizan al luiMagellan ; prin indrazneata sa loviturd de pumnal, Victoria"a putut fi recucerità, asigurandu-se astfel continuarea expe-dikiel Sebastian del Cano, 'care mai era pe atunci un tandr

5i-a

gasi

a ci0

www.dacoromanica.ro


sobresa/iente base, a stat ins5 in noaptea aceea de parteardzyrdtitilor; prin concursul sdu activ, ceilalti rebeli au pututpune stdpanire pe San Antonio". Magellan a r5sp1Atit cu toa_th recunostinta pe credinciosul Gomez de Espinoza si s'a ard-tat ingdduitor fata de trAddtorul del Cano, gratiandu-l. Dacdsoarta ar fi dreaptd, trebuia sà fie ales acum Espinoza, carea asigurat triumful ideii lui Magellan, pentru ca tot el sä im-plineascd gloria i fapta amiralului s5u. Dar, ma i. mult mari-nimoasä deck dreaptd, soarta decid pentru cel care nu me-rita aceastd favoare. Si pe cand Espinoza, impreund cu tova-rd,ii sdi de pe Trinidad", va pieri Med glorie dupd rdtdciri

suferinti de nespus si va rdmane uitat de istoria.ingratdstelele incununä cu resfrangerile lor p5mantene, cu aureolanernuririi, tocmai pe acela care a vrut sd impiedice fapta luiMagellan, pe Sebastian del Cano care se razvratise altadataimpotriva arniralului.

** *

Miscatoare e aceastd despärtire la celdlalt capat al "tunapatruzeci i sapte de barbati, ofiteri si mateloti, sunt gata saporneasca cu Victoria" spre patria lor ; cincizeci i unuman pe Tidore, cu Trinidad". MI6 la ora plecarii, cei careTaman pe loc mai zdbovesc pe bord, ca sal stea de vorb6 cucamarazii lor, sd-i mai imbrdtlseze odatä, s5 le dea, scrisori,

transmitá printeinsii salutdri celor din tard ; doi ani i ju-matate de truda i chinuri cdmune au begat de mult, intròindisolubilà unitate, echipajul armadei de altä data peoamenii acestia de toate rasele i toate limbile. Nicio vrajbd,nicio desbinare nu-i mai poate desparti. Cand Victoria" ri-died' in cele din urmd ancora, cei care raman pe insulà totnu se indurd sd se despartd. In bdrci si in prauri malaeze, eivaslesc langd corabia care se dep5rteazA incet: vor sd se maivadd unii pe alii, sd-si mai strige eke un cuvant pornit dinadancul inimii. Abia cand se lasd inserarea i bratele le suntfrante de oboseald, ei intorc barcile i tunurile bubuie ia-fasi, ca un ultim salut de despdrtire cgtre fratii lsati agolo,

.

ra-

sa

si

www.dacoromanica.ro

254 MAGELLAN

pe tärmul strain. Si Victoria", cea din urm5 corabie ce-ta matramas din flota lui Magellan, incepe atunci neuitata ei ca-latorie.

* *

Aceastd reintoarcere a midi nave cu panze, care a cutreie-rat fail ragaz marile timp de doi ani i jumatate aceastA.ultima isprava a unei cordbii invechite, uzatä si supraincar-catà, care a fost in kare sa strabata singura cealalta juma-tate a globului pämantesc, apartine marior fapte eroice alenavigatiei. Del Cano a compensat cu prisosinta purtarea safata de Magellan, realizand in chip glorios vointa conducato-rului care a rnurit prea devreme. La prima vedere, se pare camisiunea ce i s'a impus: sä piloteze o corabie dela Moluce spreSpania, nu era deosebit de grea. Carl Inca pe la sfarsitul se-colului, flotele portugheze pornesc an cu an, in perioadele mu-sonului, dela arhipelagul malaez spre Portugalia si se inapo-iaz5 regulat, penduland astfel intre Orient si Occident. 0 ca-latorie spre India care in urind cu zece ani, sub Albuquer-que si Almeida, mai era considerata ca o aventur5 prin t5-ramurile necunoscute nu cere acum navigatorilor cleat cu-noasterea drumului!' trasat cat se poate de exact; la nevoie,un c5pitan gaseste la orice debarcader din India si Africa,din Malacca, Mozambic i Capul Verde agenti, piloti i func-tionari portughezi : la fiecare statiune sunt pregatite provizii

materiale de schimb. Dar imensa dificultate pe care trebues'o invinga del Cano, const5 nu numai in aceea cd el nu sepoate folosi de statiunile portugheze de aprovizionare, dar echiar nevoit sa le evite, navigand cat mai departe de ele. Cacioamenii lui Magellan au aflat la Tidore, printr'un Portughezrefugiat acolo; ca regele Manoel a dat ordin sa se capturezeorice corabie a lui Magellan i echipajul sa fie luat prizonier

osandit pentru piraterie. (De fapt, nenorocitii camarazi depe Trindad" n'au fost crutati de aceast5 crud5 soart5.). Mi-siunea lui del Cano este deci extrem de grea. Cu vechea sacorabie, uzata de atâtea curse, putregaita i 1nc5rcatä din plin

ii

qi

www.dacoromanica.ro


cu 0 mica nava cu panzc, despre care consulul Alvarez de-clarase inca in urmd cu trei ani, in portul Sevilei, cà n'ar in-drgsni sa calgtoreasca pe ca nici pang la insulele Canaredel Cano e nevoit (nici mai mult, nici mai putin!) sà strgbatäfara escalg intreg Oceanul_India,n si sd ocoleasca apoi CapuLBunei Sperante i toata Africa, fait' sä debarce macar o sin-gurd data. Trebue sã ne uitam pe harta, pentru a ne da sea-ma de intreaga maretie a unei asemenea intreprinderi atatde riscatg, atht de temerara,- intr'adevar atat de nebuneascd,incat astgzi Inca, dupg patru sute de ani, ea ar insemna o ex-traordinara performanta pentru un vapor modern, bine echi-pat, inzestrat cu masinile cele mai perfectionate.

Aceasta isprava fara seaman, acest salt de leu" dela arhipe-lagul maiaez pang la Sevilla incepe in ziva memorabild de 13.Februarie 1522, dela un port al insulei Timor. Del Cano s'aaprovizionat si acolo cu alimente i apg neuitand invd-%tura rgposatului sgu rnaestru, atat de chibzuit si de prudent

el a calfgtuit si a reparat corabia de jos pana sus, inaintede-a o expune pentru luni i luni de zile valurilor j vantuIui,.Vara odihnd, fard popas. In primele zile, Victoria" mai plu-teste pe langa insule, salutand de departe verdeata imbelsu-gatg a tropicelor si siluetele inalte ale muntilor. Insä anotim-pul e prea avansat pentru a se mai opri undeva, si del Canatrebue sg profite de vantul bun ce suflg din spre Räsacit ;Vara' sg acosteze, Victoria" trece pe langa toate aceste insuleispititoare, spre marea durere a lui Pigafetta, a carui curio-zitate e inepuizabild : el crede cg tot n'a vgzut pang acuradestule lucruri minunate" 1 Se plictiseste pe bord i, ca sd-Siomoare timpul, el cauta sg afle cat mai multe despre insuleleacelea care dispar Meet, incet in zare ; cgci pe langg echipa-jul redus la patruzeci i apte Europeni, se aflg pe bordnougsprezece bastinasi. Oamenii acestia cu pielea masIiniepovestesc cele mai frumoase bashie din O mie i una denopti". Pe insula aceea, de acolo, se spune cg locuesc ni.steoameni nu mai inalti de-o schioapg, dar urechile lor sunt tot

iiit

www.dacoromanica.ro

256 MAGELLAN

atat de lungi ca i ei Inii i, cand se culc5, una din ele leserveste ca saltea 1 cu cealalta se acopera ! Pe insula ceamica, din partea cealalta, salasluesc numai femei i ele nu auvole s5 se atingd vreodatd de un barbat. Ele raman totusi in-sarcinate. Vantul le fecundeaza. Toti baietii pe care-i nascsunt ucisi i numat fetele sunt lasate in viata i crescutede ele. Dar si aceste ultime insule dispar cu incetul in zare,cu toate miragiile sr nascecirile cu care Malaezii 11 incdrità pebunul Pigafetta si numai oceanul impresoara acum cora-bia cu albastrul sau, cu mereu acelasi albastru, obsedant, chi-nuitor. Saptarnani i s5ptamâni de zile, navigatorii strabatastfel Oceanul Indian, plutind in gol, goniti de muson, farasa vadd altceva decat cerul i apele pururi albastre, intròinfioratoare i istovitoare monotonie. Nu intalnesc nicio co-rabie, niciun om in calea lor; nu zaresc nicio panza i niciunsunet nu ajunge la urechile lor. Numai aceeasi nemarginitasuprafat5 albastra i goala, mereu albastra

Intradevar, ei nu aud niciun sunet strain, nu vad nicio fetastraind in toate aceste saptamdni. Insd pe neasteptate, dinadancul tainuit al cordbiei se ive:Ae vechea fantoma, preabine cunoscutd de toti, chipul livid al foamei, cu ochii infun-dati in orbite. Insotitoarea lor credincioasa, cumplit de cre--clincioasd de pe Oceanul Pacific foamea care i-a torazatfard crutare si a ucis pe vechii camarazi de care iSi aminteseatat de bine foamea aceasta s'a furisat iardsi pe bord.Iat-o ! a chiar aci, in mijlocul lor, lacomd i batjocoritoare,

le ranjeste in feta ! Caci s'a intamplat o catastrofd nepre-vazutd, care ii cutremurd pe toti de groazd i desnddejde. Eadevarat cà oamenii lui del Cano au ingramadit pe bard ali-mente pentru cinci luni. Au pregatit mai cu seamd came,multa carne. Dar ri'au gasit la Timor niciun graunte de sare ;carnea incepuse sa putrezeasca sub dogoreala soarelui, atatde zabusitoare prin tropicele indiene. Pentru a scapa denesuferita duhoare de hoit, care-i ingretosa si-i otravea, aufost nevoiti sà arunce toata provizia in Mare. Si acum nu

i goa15...

si

www.dacoromanica.ro

1141TOARCEREA FARA CONDUCATOR 257

rárnane altd hrang decat orez Si apd, apd i orez, tot maiputm orez pi tot mai putand apd sglcie, pentru saptaingni

sgptarnani de zile. Si iaribi bântue printre ei scorbutul,moartea Ii incepe iargpi seceripul. La inceputul lui Mai mi-zeria e atgt de groaznicg, incat o parte din echipaj stgruepe langg cgpitan sg se abatg din cale, sa se indrepte maidegrabg spre Mozambic, care nu e prea departe, decat sa con-tinue o calatorie in care vor pieri cu totii de foame.

Dar odata cu comanda, vointa de fier a lui Magellan alrecut, invizibilg, asupra fostului rebel. Ace laSi del Cano care,ea subordonat, vroise sá sileasca atunci pe amiral sa se Ina-poieze in teed, cere acurn oamenilor sdi, in calitate de co-mandant suprem, sg dea dovada de cel mai'mare curaj

izbutepte supung_vointii sale. Ma inanti deterrainnamo-tutti morir che andar in rnano dei Portoghesi" Eram ho-thriU sg murim cu totii, decgt sa cgdem in mane. Portughe-zilor". Asa va raporta mai tarziu del Cano impgratului

incercare de a debarca pe coasta rasariteang a Africei sevadepte zadarnica.; ei nu ggsesc nici apg, nici fructe in V-nutul acela pustiu si sunt nevoiti sa continue ingrozitoareacglgtorie, fgrg sd-pi fi potolit atusi de putin chinurile uci-gatoare. La Capul Bunei Sperante fdra vrere ei numesecu vechiul sgu nume : Cabo tormentoso ii intdmpin5 ofurtung teribilg, care le smulge catargul dinainte pi frgnge InVanclari catargul cel mare. Cu multd casna matelotii, abialinându-se pe picioare de sleiti ce erau, izbutesc de bine deràu sg repare stricgciunile. Incet i greu, gemând din toateIncheieturile, corabia se targste ca un ranit, mai departe,spre Nord, de-a-lungul coastei africane. Dar nici in furtungpi nici cand se potolepte vgntul, nici ziva pi nici noapteanu-1 cruta &Maul cel groainic : fantoma cenupie a foamei lerânjepte mereu, batjocoritoare, da, nespus de batjocoritoare,eaci ea a nascocit de astadata o nou5 tortura cu adevarat dia-voleascg. Cgmgrile cu provizii ale corgbiei nu sunt goale, cuxlesavArpire goale, ca atunci cgrid navigatorii au strabatut

le

si

'0

II si

sh-i

ii

www.dacoromanica.ro

258 MAGELLAN

Oceanul Pacific sub conducerea lui Magellan. Nu! De astii-data pantecele cordbiei e plin, prea plin. Sapte sute chic--tale de tot felul de condimente taraste Victoria" cu dansa.tapte sute chintale asa dar indeajuns pentru a sute de:mu i milioane de oameni sa dea gust si aroma meselor ce-lor mai copioase ! Echipajul acela chinuit de foame avea mi-rodenii, numai mirodenii ! Dar putea sa rontgie boabe de pi-per, cand buzele ii erau arse de sete ? Putea sA Inghitscortisoara i ghimber i cuiware in loc de paine ? Duplacum e cea mai sinistra ironie sa sufere cineva de sete pemare, inconjurat in batjocura de nesfarSite intinderi de apa

tot astfel, pe bordul Victoriei", chinul cel mai satarlice acela de-a patimi de foame printre gramezi de condimente,de-a muri jalnic In belsug de mirodenii! In fiecare zi, cate-un alt les omenesc, numai oase i piele, e aruncat peste bord.Si cand trudita corabie se apropie in cele din urrna laIulie, dupa cinci luni de neintrerupta plutire de insulele-Capului Verde, au mai ramas in totul treizeci $i unu Spaniolidin patruzeci i sapte, $i trei din cei nouasprezece ba$tinasi.

Capul Verde e o colonie portugheza, iar Santiago, mica ase-zare injghebata acolo, e un port portughez. A arunca acoleancora, inseamna de f apt sa se predea legat rivalilor, du$rna-nilor necrutatori inseamnä a capitula cu un pas Inainte-de tel. Dar ratiile mai ajung cel mult pentru doua sau treizile. Foamea nu-i lasa lui del Cano altà alegere deck xiscuIunei indräsnete Inselkiuni. El se hotardste s'o incerce $1,

anume, sa-i amageasca astfel pe Portughezi, !neat ei nuv

tie cu cine au deaface. Dar inainte de-a trimite spre uscat.o barcä cu cativa oameni, ca s'a" cumpere alimente, el cerematelotilor sä jure cu toatg solemnitatea cuvenita cA pu vortrada sub niciun cuvant Portughezior Ca el sunt ultima ra-ma$ita a flotei lui Magellan §i ca au fäcut ocolul lumii. DelCano nascoceste o poveste, pe care matelotii trebuiaurepete Portughezilor : corabia lor a fost surprins5 de o fur-tuna in apele Americii, deci intrò regiune aflata sub suve-

St

'sa

sins

www.dacoromanica.ro

INTOARCEREA FARA CONDIICATOR 259

ranitatea spaniola, i purtata in voia valurior /Dana acolo,la coasta africana ; catargul rupt in dou5, jalnica infatisare avechei nave cu panzele carpite i funiile roase, fac dinfericire verosimild aceasta poveste. Fara sa Intrebe preamult, far% sä trimita functionari pentru a cerceta mai deaproape corabia, Portughezii, din spirit de camaraderie, pri-mese cu multd ospitalitate pe noii sositi. Ei procurd imediatSpaniolilor apa i hrana proaspata ; odata, de doug, de treiori barca se inapoiazd dela tkm impovarata cu provizii, Vic-iesugul pare ca a reusit pe deplin: odihna si mai cu seamamancarea indelung jinduità, carnea i painea ce i-au lips'tatatea saptamâni, au inviorat echipajul. Camarile suntaproape suficient aprovizionate pinta la Sevilla. De-aceea delCano mai trimite odata barca, pentru ultima oara, sa aducdInca o incarcatura de orez i fructe i apoi va porni maideparte. Abia atunci va putea sä strige : Victoria! Victoria!Ciudat insä : barca nu se mai intoarce de asta data. Del Canopresimte indataxe s'a intamplat. Unul dintre mateloti trebtlesa fie trancanit acolo, pe uscat, scapand cateva vorbe im-prudente sau poate, ca a cautat sa vand5 un skulet cu piperin schimbul rachiului canna Ii duceau dorul de atata vreme ;atata le-a fost deajuns Portughezior pentru a recunoaste co-rabia lui Magellan, dusmanul lor de moarte. Del Cano ob-serva c5 o nava se si pregateste acolo, langa tarm s'o cap-tureze pe a sa. Numai printr'o temerara hotarire mai poatesalva acum ceea ce a rdmas din intreaga Rota. Mai bine sa-ilase pe ceilalti in maim Portughezilor ! Nu, sa nu se laseprins tocmai aci, la o palmä de telul din urma I Trebue sararnaie ferm i neinfricosat, dup5 implinirea celei maiindraznete expeditii maritime pe care o cunoaste istoria !Cu toate c5 Victoria" nu mai are deck optsprezece oa-meni pe bord, de blind seama prea putini pentru a carrnipana la coastele Spaniel o corabie in care incepe sà raz-bath apa, del Cano da porunca sä se ridice in graba ancora

www.dacoromanica.ro

260 MAGELLAN

sA se intind5 panzele. E o fugg. Insa o fug5 spre mareaspre definitiva biruinth.

* *

Dar oricat de scurt si de riscat fusese popasul la Capul Verde,tocmai acolo i-a fost dat lui Pigafetta, bravului cronicar, sddescopere in ultimul moment una din minunile de .dragulcárora ocolise lumea intreag5. C5ci la Capul Verde el ob-serva cel dinthi un fenomen care prin noutatea si insemn6-tatea lui, avea s5 imprvioneze si s preocupe toatd epoca sa.Oamenii trimisi cu barca la thrm ca sà cumpere alimenteaduc vestea uimitoare cà acolo, pe uscat, ar fi Joi nuMiercuri, precum li s'a spus cu athta siguranth pe corabie.Pigafetta se mirà foarte mult, Caci in c515toria care dureazAde aproape trei ani el a tinut cu exactitate jurnalul, zi cu zi.rarA s5-1 intrerupd vreodatà, el a notat zilele: Luni, Marti,Miercuri... toate zilele sàptämânii; a num'arat mereusapthmânile, lunile in anii aceia de navigatie. Oare sá fisc5-pat o zi? El intreab5 pe Alvaro, pilotul, care inseamn5si el fiecare zi in Tegistrul sdu de loguri i iata: la dansule tot Miercuri! Navigând mereu spre Apus, celor care auinconjurat astfel p5m5ntul trebue s'a le fi scApat, cine stiecum, o zi din calendar i comunicarea lui Pigafetta asu-pra acestui fenomen ciudat uimeste toatä lumea cultà. S'apus o nou5 problem5, a Carei taing n'au putut-o banui niciinteleptii Greciei, nici Ptolomeu i Aristotel si care a fostdescoperith abia in urma impulsului dat de Magellan. Prinobservatia exacta', s'a dovedit acum definitiv ipoteza expusäde Heraclit din Pontus cu 400 de ani inainte de Christos:cà globul terestru nu stä nemiscat in univers, ci se invArteste regulat in jurul propriei sale axe si cä acela care,navigand spre Apus, urmeaz5 planeta in cursul ei rotitor,poate sä câstige timp, sa smulgá o pgrticied din infinit.Aceastä nouä constatare: cá timpul i ora nu sunt aceleasi Indiferitele parti ale lumii, sthrneste printre umanistii secoluluial 16-lea cam aceeaSi senzatie ca acea provocatä in zilele

ci

*

allele,

www.dacoromanica.ro

INTOARCEREA FARA CONDIJCATOR 261

noastre de teoria relativitatii. Peter Martyr cere imediatunui barbat intelept" larnuriri asupra fenomenului i rapor-teaza apoi imparatului i papei. Si astfel, pe cand tovarasiilui Pigafetta n'au adus cu clanSii din aceastd calatorie decalsute de chintale de mirodenii, el, micul cavaler de Rhodos,s'a inapoiat acasa cu cel mai pretios castig ce existä in lumeaaceasta : o noua cunostinta !

* *

Dar corabia Inca n'a sosit acasa. Cu ultimele ei puteri, ge-'nand din toate incheieturile, Victoria" se tareste incet pevaluri. Dintre toti camarazii cu care pornise dela insuleleacelea binecuvantate, nu mai sunt pe bord cleat optsprezece;in loc de o suta si douazeci de rnaini, lucreaza numai treizeci

sase i tocmai acum e nevoie de brate puternice! Cad,deSi sunt atat de-aproape de tel Ii ameninta o nouà catas-trofa. Corabia e veche, putregaita; scandurile ei au slabitdin imbucaturi i apa tesneste neintrerupt prin crapaturilece se casca din ce hi ce. Se incearcà mai intai cu o pompa,Nu e deajuns. De fapt, ar trebui sà se arunce acum peste bordca balast, o parte din cele sapte sute de chintale de mirodeniipentru a usura intru catva corabia care se afunda prea multin valuri. Insa del Cano nu vrea sa risipeasca nimic dinbunurile imparatului. Zi si noapte, echipajul istovit se casnestela doua pompe: amarnica trucla, cea mai gfea din toatemuncile de oci*i. In acelas timp ei mai trebue sa strangapanzele, sá manevreze la carma, sà stea de veghe la cafasulcatargului, sa faca fata sutelor de treburi zilnice. Cu incetul,napastuitli mateloti nu rnai pot indura atata. Nopti de-a-randul n'au inchis ochii. Ca niste somnambuli, ei se dating,balbale, se tardsc la posturile lor tante debili quarto maiuomini furono", atat de istoviti", scrie del Cano imparatului,cum n'au fost oamenii vreodata." Si totusi, fiecare trebuiesa lucreze cat doi, cat trei. Si se straduiesc cu ultimeleramasite de puteri sa se Una pe picioare, sa-si imphi-neasca datoria, caci telul e aproape, tot mai aproape. Cei

§i

www.dacoromanica.ro

262 MAGELLAN

optsprezece eroi au plecat la 13 Iu lie dela Capul Verde; la 4Septembrie 1522 (curdnd vor fi trei ani decând au parasittiara lor) rasund in cele din urma, de sus, din cafasul cater-gului, un glas eagwit, e un strigat de bucurie : matelotul deveghe a zarit Capul Vincent ! Acolo, la Capul Vincent, sesfâre*te pentru noi pdmantul Europei dar pentru ei, pen-tru cei care au ocolit lumea, incepe Europa, incepe patria lor.Stance aceea colturoasa $i ddrza se inaltd incet, incet dinvaluri i in acelasi timp spore$te curajul in inimile. lor.Inainte! Inainte! Mai au Inca doug zile i cloud nopti. Säreziste, sa nu se dea batuti! Mai au doua nopti $i o zi!-

.Numai o noapte $i o zi! Numai o noapte, o singurd noapte.Si in cele din urma toti se napustesc pe punte i se inghesuie, infiorati de fericire o data argintie taie uscatulla mijloc: e Guadalquivir, fluviul care se versa in mare laSan Lucar de Barrameda. De-acolo au pornit sub conducerealui Magellan sunt trei ani de 4:tunci! cinci corabil $i.

cloud sute saizeci si cinci de oameni. Si acum, o mica nav5pätrunde in rada: o singura corabie din cele cinci armedancora langa acelasi tarm i optsprezece oameni coboaracu pasi sovaltori, cad cu stangacie in genunchi $i saruta pa-mântul tare, asprul i bunul parnant al tarii lor. Cea maimäreata faptd din istoria navigatiei s'a incheiat in sfArsit, inaceasta zi de 6 Septembrie a anului 1522.

Prima datorie a lui del Cano, de indata ce a pus piciorulpe tarm, e sä trimita imparatului o scrisoare cu vestea ceamare. Intre timp, oamenii sat intind cu läcomie mâinile sprepainea proaspatä, calda, ce li se oferà aci: de ani n'au rnaisimtit intre degetele lor miezul ei moale si bun; de ani n'aumai gustat vinul, carnea, fructele pamântului natal. AdancmiScati se uita ceilalti la tlamil, se uita mereu, de parca arfi revenit din intunecimile iadului i nu le vine sä creadao asemenea minune. Dar abia s'au mai inviorat putin, $imult incercatii mateloti cad pe rogojinile lor si dorm,dorm toata noaptea, dorm iard$i fard grija, pentru intaia

*I

www.dacoromanica.ro


(earl dupa ani de zile cu inima stransa iarasi de inimapatriei lor.

In dimineata urmatoare, o alta nava târaSte Victoria",eorabia biruitoare, pe Guadalquivir in sus, spre Sevillacaci ea insasi nu mai are putere, dupa ce inconjurase lumeaintreaga, sa lupte macar impotriva curentului unui fluviu.D:n bdrcile si navele care trec pe lânga dânsa, oamenii pri-vesc cu uimire, striga nedumeriti spre tacutii mateloti. Ni-meni nu-si mai aminteste de corabia aceea, plecata cu ani inurma spre meleaguri departate; de mult credeaSpania, lumea toata, cal flota lui Magellan s'a scufundat un-deva i iata ca una din cordbiile acelea s'a reintors victo-rioasa g se trudeSte, istovita dar mândrä, sä ajunga la lima-nul triumfului suprem! In sfarsit, luceste de departe Giral-.da, clopotnita cea alba Sevilla! Sevilla! $i iata Ca le facesemn cheiul, porto de las Mue/as, de unde au pornit.bombarde, ordona del Cano: e ultima porunca in aceastäexpeditie! i o salva puternica rasund deodata, rostogolin-du-si ecourile deasupra fluviului. Asa si-au luat ramas bundela patrie gurile acelea de fier, in urma cu trei ani. Asa ausalutat tunurile, cu toga solemnitatea, trecatoarea cea noua,descoperita de Magellan i asa au salutat Oceanul Pacific,eand flota S'a pomenit inaintea imensitatii sale. Ma au pro-clamat ele izbAnda, când au ajuns la, arhipelagul acela ne-cunoscut, al Filipinelor. Cu bubuitul lor au vestit apoi bucuciadatoriei Implinite, când au aruncat ancora lângà insulele cumirodenii, telul urmarit atat de amarnic de Magellan. Asa ausalutat pe camarazii lor când s'au despartit de ei la Tidore,unde au fost nevoiti sa-i lase cu cealalta corabie, in depärtà-Tile ucigatoare. Dar niciodata glasurile lor de armen'au rasunat atdt de limpede si de voios ca acum, cad.' eledau tuturor de stire : Ne-am reintors ! Am implinit ceea-ce nimeni n'a savarsit inaintea noastra! Suntem primii oamenidin toate timpurile, care am inconjurat lumea!"

La

Sevilla.

acelea

www.dacoromanica.ro

MORTII SUNT NEDREPTATITI.

De pretutindeni, intr'un elan nestavilit, multimea se adun&pe plaja Sevillei, sa contemple cu uimire", curn scrie Oviedo,aceasta unic i prea glorioasa corabie, a care calatoriee fapta cea mai minunatä i cel mai mare eveniment ceintamplat vreodata de cand Dumnezeu a creat lumea i oame-nii dintai". Cu adanca emotie,' cetatenii privesc cum cei .1nt-sprezece oameni parasesc Victoria"; ca niste schelete rata-citoare, ce se clatind pe picioare, ei ..coboara unul dupd altul'pe uscat. Si cat de .sovaitori sunt pasii lor, cat de slabi, cat desleiti, cat de truditi, cat de bolnavi, cat de sfarsiti sunt eroiiacestia fara nurne si cum inainteaza ei, ametii, dibuindca niste orbi ! Fiecare din ei a imbatranit cu un deceniu in'eel trei ani de nesfarsita patimire. Sunt impresurati cu bucurie, dar totodata i cu compasiune; li se ofera gazduire

hran i ingrijire, sunt asaltati cu intrebari, toti le cer säpovesteasca, sa povesteasca iar i iar aventurile i suferintelebor. Dar cei abia reintorsi acasa nu pot primi acum nimic, nupot raspunde tuturora. Mai tarziu, mai tarziu! Mai intai sa-siimplineasca datoria, sa se deslege inainte de toate de raga-duinta data in zilele acelea cumplite, cand se aflau in pri-mejdie de rnoarte ei merg sa se pocaiasca la biserica SantaMaria de la Victoria Si Santa Maria Antigua! Inteo lacer&respectuoasà, poporul- se insirue smerit de o parte si de alta

sà,

:

si

www.dacoromanica.ro

MORTII SUNT NEDREPTATITI 265;

a drumului, ca sa vada cum cei optsprezece oarneni, des-culti i in alba camasa de moarte, tinând fiecare o lurnanarespring, pdsesc spre bisericä s multumeascd lui Dumnezeu

in acelasi loc unde s'au impartasit la plecare cä s'a in-durat de danSii, pogorand asupra lor harul nesperat al man-tuirii dupa at'atea cumplite incercari i i-a lasat sd se Inapoieze in tara lor. Si iar rasund orga i preotul inaltä iar.in-umbra catedralei chivotul agnetului, care straluceste ca unsoare mic deasupra penitentilor ingenunchiati. Dupg ce aumultumit Atotputernicului i sfintilor sài cä i-a sc5pat pe elde moarte, matelotii rostesc de bunäseama si rugaciunea pen-tru morti pentru toti fratii si camarazii cu care au Inge-nunchiat acolo, in urma cu trei ani, pentru. ruga si jurämânt.Caci unde sunt ei, toti acei care si-au ridicat privirea spreMagellan, spre amiralul lor, in clipa and a desfacut stin-dardul de damasc pe care i 1-a incredintat regele i pe care1-a binecuvantat preotul ? Innecati in mare, uciSi de sdlba-ticii Indios, morti de foame si de sete, disparuti sau prizonieri. Numai ei au scapat, numai pe ei i-a ales destinul, invointa-i de nepatruns, sa se bucure de izbanda suprem5. Nu-mai ei au fost binecuvantati de Domnul. i astfel, cei optspre-zece rostesc laolaltà, cu glas scazire, cu buze tremurande, ves-nica pomenire pentru conducatorul lor cazut in luptg si pen-tru cei doug sute de morti ai Armadei.

Intre timp, cu aripi de foc sboara asupra intregii Europevestea fericitei lor reintoarceri, starnind mai intai nemasu-rata uimire si pe urm5 admiratie nemarginità. Dela expedi-hia lui Columb, niciun alt eveniment n'a entuziasmat in ase-menea masura lumea contemporana. Acum s'a terminat cu()nice nesiguranta. Indoiala, dusmanui cel mai inversunat aloricarei stiinte omenesti, e infrantä pe taramul geografic. Decând o corabie pornita din portul Sevillei s'a inapolat iaräsiin portul Sevillei, dupà ce a stràbatut marile in aceiaSi direc-

s'a dovedit in mod incontestabil cà pamantul e rotund, .ea' el e 0 sferà ce se invarteste in jurul axei sale si cà toate!tie,

www.dacoromanica.ro

.266 MAGELLAN

marile sunt legate intre ele intr'un singur ocean ce impresoarikplaneta. Cosmogvalia Grecilor $i Romanilor e definitiv de-paSita. S'a terminat odata pentru totdeauna cu impotrivirea13isericii i cu fabula simplista dupd care cei dela antiposimerg cu picioarele in sus $i cu capul in jos. S'a stabilit pentratoate timpurile diametral circumferintei .pannantului i, pria.aceasta s'a obtinut in sfarsit mdsura sigurd a cosmosului te-restru. Alti exploatatori indrazneti vor intregi unele amil-nunte geografice, dar forma initiala a planetei noastre neeste data prin Magellan, neschimbata pana in zilele noastre$1 in toate veacurile viitoare.

Parnantul este de acum inainte un ocol, o sfera limitataSi omenirea $1-a cucerit-o ! Din ziva aceasta istoricd, mandrianatiunii spaniole se inaltd incununata de glorie, Sub flamuraei a inceput Columb opera de explorare a lumii g tot subflamura ei a terminat-o Magellan. Prin descoperirile acestea,omenirea a invatat intr'un sfert de secol mai mult decatdespre salasul ei in mu si mii de ani de straduinti obscure.

generatia care participa intrò atmosfera de exaltare Si fe-ricire la aceasta schimbare a lumii in rastimpul tine singurevarste de om, simte oarecum instinctiv ca o nou'd epocaa inceput : Epoca Moderna.

* *Entuziasmul starnit de aceastd expeditie, care a determinatmari cuceriri morale $i $tiintifice, este unanim. Pana si an-

treprenorii expeditiei, cei care au finantat Si au injghebatflota : consilierii Casei de Contratacion i Christofor de Haro,

-pot fi bine dispusi. Ei au i pus cruce celor opt milioane demarave,dis investite in cele cinci coràbii, i iata ca aceastanava care s'a inapoiat pe neasteptate nu, numai ca acoperatoate cheltuelile, dar le aduce i un excedent nebanuit. Celecinci sute douazeci chintale de mirodenii (aproximativ dougzeci i ase tone) pe care Victoria" le transportase cu atatatrucla dela Moluce pana la Sevilla, dau la sfarsit un benefi-ciu net de aproape cinci sute ducati de aur; incarcatura unei

affair(

si

www.dacoromanica.ro

MORTII SUNT NEDREPTATITI 267

singure cordbii a compensat cu prisosintà pierderea celor-lalte patru : desigur cd, in aceast5 socotea15, pierderea a dourtsute de vieti omene$ti e inregistrata cu un simplu zero.

Numai o duzina de oameni in tot universul simt c le in-gheard sangele in vine cand afld cu spaim5. vestea ea' o r:o-rabie din flota lui Magellan a izbutit s ocoleasc5 pamantul

sca reintors cu bine acolo de uncle a pornit. Sunt cäpitaniirebeli Si pilotul lor, care au dezertat cu San Antonio" $1 audebarcat cu un an inainte la Sevilla ; stirea, cea imbucurAtoarele sunä la urechi ca danatul funebru al unui clopot. Demult's'au leanat ei in speranta ca martorii $1. acuzatoril aceiaprirnejdio$i nu se vor intoarce niciodat5 in Spania. Prin de-claratiile lor fati$e, dupa curn reiese din procesele-verbale,ei au consemnat actul de deces al cutez5torului Argonaut

juicio parecer que han venido no voivera a Castilla eldielo_Magellanes"). Au crezut cu atata sigurantä ca cor5blileSi echipajul lor putrezesc de mult in fundul oceanului, Meatin fate comisiunii regale de anchetd s'au 15udat Med team5,cu rebeliunea lor, Infatisind-o ca un act patriotic ; au avutInsà grijà sä treacd sub tacere faptul cd Magellan a si g5sittrecatoarea in mornentul acela critic, cand ei 1-au par5sit. Ai

ovestit ceva nurnai despre un golf" in care au intrat (entraron in una bahia") $i au sustinut Ca drumul cautat de Ma-

gellan nu are nici un rost, ca e inutil i fär5 vreun avantaj",e sin prorecho"). Cu atat mai gray il acuz5 ei pe cel

absent. Amiralul a ucis cu perfidie pe oamenil de- increder:ai regelui pentru a da intreaga flora, pe mann Portughezilor,iar clan$ii au putut salva propria lor corabie abia dupd ce 1-au

dezarmat pe Mesquita, varul amiralului, introdus pe funprintre membrii echipajului.

Desigur ca tribunalul regal n'a dat deplind crezare declare-liior j, cu o láudabila impartialitate, a socotit Ca:ambele pàri sunt deopotriv5 de susceptibile. Atat c5pitaniiTebeli si pilotul lor cat Si credinciosul Mesquita au lost ares-tati, dar in acela$ timp s'a interzis i sotiei lui Magellan

(,,a/ :11

(inutil

rebelilor

e

www.dacoromanica.ro

268 MAGELLAN

care incg nu stia cg era vacluvg sg paraseasca orasul. rre-bue sg se astepte, asa a decis tribunalul regal, pang ce se vorinapoia celelalte cordbii si afniralul lor, pentru a depunemgrturie. Dar dupg ce a trecut un an Si aproape Inca unul,.farg sg parvie vreo veste despre Magellan,- rebelii au prins,taras curaj pang ce au bubuit deasupra SevLllei salvelecare vesteau reintoarcerea uneia din corabiile flotei. Pentruei, salutul acesta e ca o sentinta de moarte. Acum sunt pier-duti ! Magellan a reusit sà ducg pang' la capat expeditia sa :va cere socoteala si se va rgzbuna amarnic pe acei care 1-aupgrgsit in mod las, calcandu-si juramantul i impotriva ori-cgrui drept maritim, s'au rbsculat si au pus in lanturi pe Ca-pitanul sgu.

Dar cat de usurati respirg ei pe urma, cand aflä ea Ma-gellan a murit ! Acuzatorul principal a amutit pentru totdea-una. Si ei se simt si mai siguri, de indata ce cunosc numeleaceluia care a condus Victoria" la izbanda din timid.Del Cano ! Dar acesta fusese complicele lor, tovardSul lor derebeliune in noaptea aceea dela Port San Julian ! Ah, aces,.anu-i va acuza! Nu-i poate acuza pentru un delict pe care 1-asavarsit el insusi. El nu va depune marturie impotriva lorci in favoarea lor. Binecuvantata fie deci moartea lui Ma-gellan, binecuvantatä mgrturia lui del Cano ! Si oMin dreh-tate E adevarat cg Mesquita e eliberat din temnita si chiardespggubit. Dar si ei lnii, gratie lui del Cano, scapa de micepedeapsg i, in bucuria generalg starnitä de reintoarcereaVictoriei", revolta lor ramane uitata. Intotdeauna, viii obtindreptate impotriva mortilor.

Intre timp, stafeta lui del Cano a adus la castelul dela Val-ladolid stirea fericitei reintoarceri. Impäratul Carol Quintulse inapoiase tocmai atunci din Germania. Dela un mare mo-ment istoric, et trece acum la altul. In parlamentul dinWorms, el vazuse cum mana ferrng $i dura a lui Luther a

!

*

-

*

www.dacoromanica.ro

MORTII &INT NEDREPTATITI 269

Irant pentru totdeauna unitatea spirltuala a Bisericii ; acurnel and ca, in acela,,, timp, un alt barbat a schimbat fata lumii§i a dovedit cu sacrificiui vietii sale unitatea geografica a-oceanelor. Nerabdator sä afle mai multe despre fapta aceastaglorioasa. caci contribuise personal la injghebarea expedi-tiei care reprezinta, poate, eel mai desavarsit si mai durabiitriumf al silu irnpäratul trimite lui del Cano chiar inaceeasi zi, la 13 Septembrie, ordinul de a veni cat mai grab-nic la curte, impreund cu doi dintre oamenii sii cei mat des-toinici si mai inteligenti (las mas cuerdas y de mejor razon;`),aducandu-i toate insemnarile i documentele referitoarecalatorie.

Cei doi oameni pe care Sebastian del Cano Ii ia cu dansulla Valladolid, trebue sä fi fost inteadevar cei mai destoi-nici si anume : Pigafetta si pilotul Alvaro. In ce priveSteinsä cealalta dorinta a imparatului, aceea de a-i inmana toatehartiile flotei, purtarea liar del Cano apare dimpotrivd extrernde ciudatd. 0 anumità banuiala umbreste figura lut: caci delCano n'a predat stn7eranului niciun rand scris de inana luiMagellan (singurul document redactat de Magellan in timpulalatoriei, a fost salvat gratie imprejurarii cd el cazuse inmainile Portughezilor odata cu Trinidad".). Nici nu se poatepune serios la indoiald faptul ca Magellan, omul acestameticulos, care-si fäcea datoria cu fanatism Si era constientde insernnatatea misiunii sale, a avut un jurnal in care notatotul zi cu zi. Numai o mana pismasa 1-a putut nimici intaina. Probabil cà acei care s'au rasculat impotriva conducato-rului lor au socotit ca e prea primejdios pentru ei ca impd-ratul poata face o ideie nepartinitoare despre toate aceleintamplari turburi. i astfel, dupà moartea lui Magellan, a clis-parut misterios orice rand scris de mana lui ; i numai putin ciudata e pierderea marelui jurnal pe care 11 redacta-e Pigaffet i a carui manuscris 1-a predat personal impara-

tului cu prilejul acelei audiente (Fra le altre cose Ii (lett'uno /ibro, scritto de mio mano, de tutte le cose pas-

sa-si

11 Ia

-

www.dacoromanica.ro

270 MAGELLAN

sate de giorno in giorno nel viaggie nostro". Cäci tex-tul original al jurnalului nu putea fi in niciun caz identicdescrierea calatoriei aparutA mai tarziu si care ne este curios-cutà; descrierea aceasta nu e dealt o prescurtare, o expu-nere rezumativã a aceldi Diarum i ca este inteadevAr vor-ba de cloud carti deosebite, acestea ne-o dovedelte raportulembasadorului din Mantua care, la 21 Octombrie, relatcazädespre o carte a lui Pigafetta scrisä zi cu zi (libro molto bell&che de zorno in zorno ii e scritto el viaggio e paese che annoncercato"), pentru ca mai tarziu cu trei skatämani el s'a f a-gAduiasc5 un scurt rezumat al acestei carti (,,un breve extractoo summano del libro che hano portato quell?. de le Indie")aa dar, tocmai descrierea alatoriei pe care o cunoaStem azisi care e data drept o relatare facuta de Pigafetta;=Aceasta,prelucrare e insuficient complectatà de insemnarile diferi-tilor pi1oi, precum i de scrisoarea lui Peter Martyr Si a luiMaximilian Transsylvanus. Din ce motive a disparut Varaurma" manuscrisul jurnalului lui Pigateffa, nu putem §ti cupreciziune. Putem doar presupune cà ulterior, pentru a se'ptme intr'o luminà mult mai favorabila triumful lui del Cane,al gentilomului base, a fost necesar sa se intunece tot cerelatase Pigafetta despre uneltirile i rebeliunea ofiterior spa-.nioli contra portughezului Magellan. i ad, precum s'a in-tamplat de atatea ori in cursul istoriei, vanitatea nationala aprecumpdnit adevgrul i dreptatea.

Aceasta intentionatà denaturare a faptelor, care pune inumlrä pe Magellan, pare sä fi indispus foarte mult pe credin-ciosul Pigafetta, El simte ca' nu e lucru curat Ia mwoc, casmeritele sunt intervertite i fals cantdrite. Intotdeauna lumearasplate§te numai pe cel mai norocos, pe ultimul venit, peacela care implineste o faptd i uitA pe toti premereatoriiei, pe toti aceia care au plarnadit-o cu spiritul i sangele lorsi au fAcut posibila biruinta finald. Tocmai acela care a vrutsa impiedice in momentul hotarâtor expeditia lul Magellan,tocmai Sebastian del Cano, care se rgzvratise contra emira-

cu_

www.dacoromanica.ro

MORTII EUNT NEDREPTATITI 271

lului su, recolteaza acum toata gloria, toate onorurile, toatedemnitatile. tin delict mai vechiu (care I-a determinat in oareoare masurd sa se angajeze in flota lui Magellan) si anume:acuzatia ca el, del Cano, a vandut unui strain o corabie, eanulata in mod solemn. I se acorda o pensie viagera de einci-sute florini de aur. Imparatul ii inalta la rangul de nobil ca-valer i ii confera un blazon care reprezinta in mod alegoricgloria lui del Cano, implinitorul mai bine spus: uzurpatoralnemuritoarei fapte a lui Magellan. Fondul acestui blazoneuprinde &pug tulpini de scortisoara, incrucisate, cu nuci ta-maioase i cuisoare; deasupra acestora e un coif care sustineglobul terestru, cu aceasta mandra inscriptie: Primus co'eumdedisti me". Esti primul care m'ai inconjurat". Si maiabsurcla e nedreptatea savarsita prin raspldtirea acelui Este-vao Gomez care dezertase cand flota a ajuns in trecdtoareaMagellan i, la Sevilla, mintise in fata judecatii, sustinand ca,riu s'a gäsit nicio trecatoare ci numai un golf deschis. Tocmaiel, Estevao Gomez, care negase cu atata nerusinare descoperi-rea lui Magellan, obtine un titlu de nobleta peutru meritulde a fi gasit trecdtoarea, in calitate de conducator i frtmtasal pilotilor". Toata gloria, toate meritele lui Magellan sunt a-tribuite, cu o cumplita rautate, tocmai acelora care s'au straduit cu mai multà inverSunare in timpul.expeditiei sa sabote-le opera suprema a vietii sale.

Pigafetta tace i cugetä in sinea sa. Tangrul acesta careerezuse intr'un chip atat de miscator in misiunea lui Magellan

care-i fusese atasat yang in ultimul moment printrò minu-nata fidelitate, presimte pentru intaia oard ceva din vesnicanedreptate de care-i plind lumea noastrd. i, pe nesimtite, elIi intoarce fata dela curte, dela oamenii ei. Am plecat de-acolo cat am putut mai repede" Me ne partii de li al me-glio potei". Lingusitorii dela curte pot sa nu scoata un cuvantdespre Magellan, nechematii se pot inghesui sä primeascaonorurile ce i se cuveneau amiralului: el insa, Pigafetta,*tie cui apartine ideia, eine a insufletit-o i s'a jertfit pentrtr

Si

www.dacoromanica.ro

272 MAGELLAN

ea, al cui e meritul acestei fapte nepieritoare. Acolo, la cues,nu poate vorbi, dar de dragul dreptatii e hotara sá restabi-leascà adevArul i sd slaivease5, pentru viitorime pe mareleuitat. Descriind reintoarcerea in Spania, nici nu pomenestenumele lui del Cano; el scrie numai: noi am plecat", not amhotärât", pentru a arata astfel cd del Cano n'a lucrat i n'arealizat mai mult deCat toti ceilali. Curtea poate rgsprati peeaStigatorii aceia norocosi dar adevärata glorie apalinenumai lui Magellan, pe care nici o altä cinstire nu-1 maipoate fasplgti. Cu induiosätoare lealitate, Pigafetta se pune departea invinsului i educe marturia sa pentru cel care 'nu mai,poate grAi. El pledeaz5 cu elocventá pentru dreptate. Narldj-duesc", scrie Pigafetta in fruntea cArtii sale dedicate Marelui-Maestru al ordinului de Rhodos, cd gloria unui eapitan itatde m'arinimos nu se va stinge in vrcmurile noastre. Printremulte alte virtuti care il impodobeau, una era cu deosebirevrednicg de relevat: ca el a ramas intotdeauna cel mai sta-tornic, cel mai nectintit dintre toti, chiar in cea mai mare ne-norocire. A indurat foamea cu mai multà rdbdare deck oricine.N'a existat in lumea intrea0 un om care sa se priceapal maibine ca dânsul in *Uinta hgrtilor si a navigatiei. l cã aceastaera adevdrat, reiese din faptul ca.' el a scos la iveala lucruri,pe care nimeni nu cutezase sa' le vadà sau sá le descopereinaintea lui".

* *

Numai moartea desleagd in cele din urmä taina vietii unutom: numai ea ne desvalue chipul lui adev5rat. Abia in ul-time clipà, când ideia lui Magelllan a biruit pe deplin, se vAzideste tragicul lguntric al acestui om singuratic, cdruia ii eraing5duit sà poarte numai povara, Unei misiuni, dar sá nu sebucure niciodatd de reusita ei finalâ, Dintre milioanele deoameni, destinul a ales pentru trudd, numai pentru trudniclinfaptuire, pe omul acesta posac, taciturn, zidit in el insuSi

care, cu voint4 neclintità, era gata se". sacrifice pentru ideiasi

*

www.dacoromanica.ro

_KORTH STINT NEDREPTATITI 273

sa tot ce poseda in lumea aceasta, pamanteand, si mai multdecat atat: sa-si daruiasca vieata. Numai pentru amarnicamunca 1-a, chemat destinul, Si nu ea sa se bucure si el deopera implinita: I-a concediat ca pe un salahor, farg un dar,fart un cuvant de multumire. Altii recolteaza gloria opereisale, altii adund castigul, altii sarbatoresc izbanda cad as-pru, cum fusese el insusi in toate i fata de toti, vroia sa fiedestinul fata de soldatul acesta sever si neinduplecat. Numaiun singur lucru, spre care ravnise cu toate puterile sufletu-lui sau, ii este ingaduit: sa gaseasca drumul in jurul lumii.Dar nu i-a fost harazit i triumful reintoarcerii parteadin urma, mai fericitg, a faptei sale. Putea numai sà contem-ple, sa Una in mana cununa biruintii, dar cand a vrut sa si-opuna pe cap, destinul a rostit un cuvant: Deajuns!" Si

mana ridicata cu atata ardoare a cazut inertg, sleitg devieatä.

Atat i-a fost dat lui Magellan, numai atat: fapta Insai, darnu si aureola ei, nu si gloria cu toate foloasele i bucuriile eivremelnice. De-aceea nimic nu e mai adanc emotionant &catsa recitim testamentul lui Magellan, acum, dung ce voinlavietii sale s'a adeverit si a devenit o realitate. Ursita ii'refuzgtot ce solicitase cu atata srnerenie in ora aceea a plecarii. Ni-mic din ceea ce dobandise prin lupta, pentru el Si pentru aisgi, nimic din ce era prevgzut in acea Capittaaciort", nu Ise mai recunoaste. Niciuna, inteadevar nici macar una dintoate acele dispozitii pe care el le exprimase cu atata cumpa-nire i prevedere in testamentul sau, nu ma,i e respectatg dupamoartea sa eroicg ; Fara crut are, imprejurarile daf 51 sucee-sorii impiedica realizarea oricgrei dorinti a sa, chiar a celeimai curate si mai pioase, Mageftan a cerut sa fie inmormantatin catedrala din Sevilla i cadavrul sau putrezeSte pe unIarm strain. A vrut sa se slujeasca treizeci de liturghii lanaisicriul sau si in jurul trupului sau oribil mutilat hoardalui Silapulapu Si-a urlat biruinta, dantuind cu frenezie. Inziva pogoririi sale in mormant, trei sgraci trebuiau sg fie fm

-=

www.dacoromanica.ro

274 MAGELLAN

bracati i ospAtati dar niciunul nu capdt'd incaltamintehaine i ingrijire. Nimeni nu e chemat, nici macar eel maiumil cersetor, ca s'a se roage pentru mdntuirea sufletulutsäu". Realii de argint, pe care-i destina,se sfintei Cruciade, nus'au plata si nici pomenile pentru prizonieri, daniile pentrumângstiri si spitale. Caci nu era nimic, nu era nimeni pentrua se putea implint ultimele sale dorinti; i chiar dac'd ram5-siteie lui pamantesti ar fi fost aduse in tard de camarazii s5i,nu s'ar fi gAsit pe loc niciun maravedi, ca sà i se cumpereun lintoliu,

Dar, cel putin mostenitorii lui Magellan nu sunt acum oa-meni bogati? Oare nu li se cuvine urmasilor sài, potrivit con-tractului, a cincea parte din toate veniturile? Vkluva lui nueste oare una din cele mai insta'rite femei din Sevilla? Iar

nepotii i stränepotii sa'i nu vor fi oare guvernatoiiereditari ai noilor insule descoperite de dansul? Nu, nimeninu se infatiseaza pentru a pretinde mostenirea lui Magellan,caci niciunul din cei de sangele sat nu se mai aflä in via,A.In cei trei ani au murit dup'5. dansul Beatrix, sotia lui i ceidoi fii minor]: tot neamul lui Magellan s'a stins dinteodatä.Nu e niciun frate, niciun nepot, nicio rucla.' de s'ange care sapoarte mai deparle blazonul sh'u. Nu e nimeni, nimeni, nimeni !Zadarnicà fusese toata grija gentilomului, Zadarnica toata gri-ja sotului, a tatalui, zgclarnica. Si dorinta ploasä a drept-cre-dinciosului crestin! Numai Barbosa, socrul sdu, ii mai supra-vietuieste dar cum trebue sà blesteme el ziva când a;:estoaspete funest, acest Olandez sburAtor" a pus piciorul InCasa lui. El i-a luat fata si ea a murit; a luat cu dansul inexpeditie pe fiul lui, pe unicul fiu, Si. nu 1-a mai. adus acasä.Ce cruntà fatalitate, ce atmosferd de jale i nenoroc staruiein jurul acestui om! Cine-i era prieten, cine 1-a ajutat, a fosttarit de dânsul pe calea intunecat 5. a ursitei sale. Cine s'a in-crezut in el, a ispAsit amarnic. Fapta sa, marea sa Intreprinde-re a prins in vârtejul ei pe toti din juru-i, pe toti acei careau lucrat pentru dârAul ; ca un vampir, ea i-a fascinat, i-a

sai,

si

c

fiii

www.dacoromanica.ro

MORTII SITNT NEDREPTATITI 275

supt, i-a mistuit le-a distrus vieata. Faleiro, fostul ski to-var5S, e intemnitat de indatá ce se reintoarce in Portugalia ;Aranda, care i-a inlesnit primele tratative, e supus unor umi-litoare cercethri i pierde toti banii pe care i-a investit pentruMagellan. Enrique, ca.ruia i-a ragaduit libertatea, e vandutiarasi ca sclav de indatà ce s'a refugiat la regele din Sebu ;Mesquita, varul ski, a lost pus de trei eni in lanturi pentrucAi-a ramas credincics. Fatalitatea care 1-a urmarit peste totpana" ce 1-a doborit pe insula Mactan, a dus la pieire si peDuarte Barbosa i Joao Serrao maceldriti dupa trei zile delamoartea amiralului. i numai unul, acela care fusese impo-triva lui, Sebastian dela Cano, aduna cu main! lacome toatägloria, toate castigurile i onorurile cuvenite celor care au fostcredinciosi lui Magellan, celor care au murit...

Dar ceea ce-i si mai traKic, panà i fapta cgreia Magellani-a adus atatea jertfe, careia s'a sacrificat si el insusi, paresi ea zadarnica dac a. tinem seama numai de urmarile prac-tice. Magellan a vrut sa ca5tige pentru Spania insulele cumirodenii i le-a castigat cu pretul vietii sale. Dar in;treprinderea inceputa de el atat de eroic, se termina printr'omeschiith transactie negustoreasca : imparatul Carlos ce-deaza" Portugaliei insulele Moluce, adicd le vinde pentru treisute cincizeci de mii de ducati. Calea spre Apus, gasith deMagellan, nu mai e stràbatuta multh vreme de alte nave ;trecatoarea ce-i poarta numele nu aduce nici aur, nici altevenituri tezaurului Spaniei. i dupà moartea lui, nenorocula. curm'arit pe oricine s'a increzut. in Magellan, aproape toateflotele care au incercat sal repete expeditia lui cutezkoare,naufragiazg in treckoarea Magellan. Curand, navigatorii oevith cu teama i Spaniolii preferd sa-Si transporte mar-furile cu lungi caravane de-a-curmezisul istmului Panama, decat sa se aventureze prin sinistrele fiorduri ale Paagoniel.In cele din urma, treckoarea Magellan, a carei descoperirefusese salutata Cu entuziasth de lumea intreaga, e unanim

-detestath, proscrisä cu desAvarsire astfel cd ea cade cu

-7

www.dacoromanica.ro

276 MAGELLAN

totul in uitare, chiar in decursul aceleiasi generatii, i devineiaräsi ceea ce fusese inaine : un mit. Trei zeci Si opt de anidupd ce Magellan a strdbdtut trecdtoarea, Erci1la autorul ce-lebrului poem Aruacana", Ii .exprimd falls credinta Ca tre-catoarea Magellan nu mai existd, cd nu mai poate fi gdsitd,cd a devenit cu desavarsire impracticabild, pentrucd un mun-te s'a ridicat de-acurmezisul ei sau pentrucd vreo insuld plu-titoare i-a astupat intrarea :

Esta secreta renda descubiertaQuedó para nosotros escondidaOra sea yerro de la a/tura cierta,Ora que alguna isleta removidaDe/ tempestuoso mar y viento airado

Encallando en -ta boca ta ha cerrado."

Atdt de ignoratd, atdt de legendard ajunge lard:4 trecdtoa-rea, incat cu jurndtate secol mai tarziu indrdsnetul pi-rat Francis Drake se foloseste de ea ca de o ascunzdtoare Si-gurd : el se ndpusteste de-acolo, ca un uliu, asupra coloniilorspaniole de pe coasta apuseand i poate prdda in vole cord-blile incdrcate cu argint. Abia atunci Spaniolii li amintesc deexistenta trecgtorii Magellan si se grdbesc s construiascd ofortdreatd, pentu a impiedica pe alti flibustieri sa-si cauteacolo un refugiu. Dar nenorocul urmáreste pe oricine por-neste pe calea strdbdtutd de Magellan. Flota, pe care Sar-miento o conduce in stramtoare din ordinur regelui, naufca-giazd ; fortareata pe care o inalta el, nu mai e la urmd decdto jalnicd mind i numele ei : Porto Hambre, portul foarnei,e un infioralor avertisment, cdci nu rareori coloniStii ei seprdpddesc de foame. Cativa pescuitori de balene, cate o

corabie cu panze se mai aventureazd de atunci prin strânrtoarea de care Magellan visase cà va deveni marea cale co-merciald din Europa spre Orient. i din ziva cand, In toamnaanului 1913, presedintele Wilson apasd la Washington buto-

www.dacoromanica.ro

MORTII SUNT NEDREPTATITI 277

nul electric care deschide stävilarele canalului Panama, unindastfel pentru totdeauna cele cloud oceane, Atlanticul si Pa-cificul, trecatoarea Magellan a devenit cu desdvarsire deprisos. Soarta ei e definitiv pecetluita. Ea nu mai are dee&o semnificatie istorica e redusa la o simpla notiune geo-grafick Mult cautatul paso" n'a ajuns calea de trecere pen-tru mu i mu de corabil, calea cea mai scurta Si mai, rapclaspre India i nici Spania nu si-a sporit bogatille, nici Eu-ropa n'a devenit mai puternica de pe urma acestei descope-riri. Dintre toate zonele lumii locuibile, coastele dintre Pa-tagonia si 'Tara de Foc se nunatirà si astki printre cele maiskace si mai parasite colturi ale pamantului.

Dar, in lumina istoriei, utilitatea practica nu determinaniciodata valoarea morald a unei infaptuiri. Numal acela caresporeste cuno*tintele omenirii despre ea insasi, care desvoltaconstiinta i puterile ei creatoare numai acela o imbogates;.edu adevarat, pentru toate veacurile. In acest sens, fapta tuiMagellan intrece insa toate faptele mari din epoca sa ; Si

ceea ce reprezinta pentru noi o glorie deosebita, ceea ce a-daoga o noud stralucire gloriei universale a lui Magellan, esteCa spre deosebire de cei mai multi conducatori el n'asacrificat pentru ideia sa mu i sute de mii de oa,meni, cinumai propia sa vieata. Prin aceastä jertfire de sine; intea-devar eroica, va ramane in veci neuitata mareata expeclitie acelor cinci corabii atat de mici, atat de slabe i singuratice inimensitatea marilor, si care au cutezat totusi sä porneascain sacrul rázbolu al omenirii impotriva Necunoscutului. $1neuitat va ramane el insusi, amiralul flotei, care a indrasnitcel dintai sa schimbe in fapta aceasta ideie, cea mai teme-rara din toate ; ocolul lumii a cdrui etapd finala e rea-lizata de ultima dintre corabiile sale. Caci, cunoscand insfarsit masura circumferintei pamântului, zadarnic cautatatimp de un mileniu, intreaga omenire dobandeste pentru in-tAia oara o noua masurä a puterilor sale. Cucerind tot maimult spatiu, pdtrunzand tot mai departe in nesfarsirile uni-

;

www.dacoromanica.ro

278 MAGELLAN

versului, ea i§i sporeste curajul si bucuria de a lupta, deve--nind astfel constienta de propria-i maretie.

Intotdeauna un om realizeazd maximum posibil, numaicand fapta lui devine exemplara. i, din ,aceasta privinta,exemplul lui Magellan fapta.lui aproape uitata in zilelenoastre a dovedit pentru toate timpurile Ca o ideie, dee&e purtata de aripile geniului, daca e dusa mereu inaintecu pasiune i hotarire, se vadeste la urma mai puternica decat toate elementele naturii. Magellan a aratat si el ea unsingur om, cu mica si trecatoarea sa vieata, poate transformaintr'o realitate i intr'un adeyar nepieritor ceea ce fusese nu-mai o dorinta, numai un vis pentru sute de generatii.

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIE

liaSterea lui Magellan (Fernao de Magalhais) . . 1480serviciu militar in India 1505-1512serviciu militar in Africa 1513audientà la rege, e concediat din serviciulflotei portugheze 1515se expatriazä ; sose*te la Sevilla ; e numit deaci inainte Hernando de Magallanes 20 Octombrie 1517semneazd contractul cu regele Spaniel, 22 Martie 1518

Cele cinci corAbii ale lui Magellan pleacd dela Se-villa la San Lucar 10 August 1519

Flota porne§te dela, San Lucar de Barrarneda sprelargul oceanului , . . . . . 20 Septembrie 1519ajunge la Teneriffa . . . . 26 Septembrie 1519p5rAse0e Teneriffa . . . . 3 Octombrie 1519sose,Ae la Rio de Janeiro . . 13 Decembrie 1519piAr5se5te Rio de Janeiro . . . 26 Decembrie 1519ajunge la Rio de la Plata . . . 10 Ianuarie 1520pleacä mai departe, spre Sud . . 2 Februarie 1520aruncd ancora la Port San Julian, pentrupopasul de iarng . . . . . 31 Martie 1520

Rebeliune in Port San Julian . . . . 2 Aprilie 1520Osandirea rebelilor, executia. lui Quesada, 7 Aprilie 1520Pierderea primei coràbii : Santiago" . . . 22 Mai 1520Flota pgra'sete Port San Julian . . . 24 August 1520

dui:6 alt popas la gura fluviului Santa Cruz,pleacà mai departe . . . , 18 Octombrie 1520ajunge la Capul Fecioarelor" ; intrarea intrecgtoarea Magellan . . . . 21 Octombrie 1520

Toatä flota patrunde in trecatoarea Magellan, 25 Octomb. 1520

. . .

. .... ,

. . . .

www.dacoromanica.ro

280 CRONOLOGHI

A doua corabie, San Antonio", dezerteaza, 8 Noembrie 1520Flota ajunge prin trecatoarea Magellan in oceanul

Pacific . .. .... . 28 Noembrie 1520trece pe langa insula San Pablo, 24 Ianuarie 1521trece pe langa insulele Tiburone, 4 Februarie 1521ajunge la, irisulele Ladrone . . . 6 Martie 1521ajunge la insulele Samar (Filipine) 16 Martie 1521popas la insula Massawa . . . . 28 Martle 1521popas la Sebu 7 Aprilie 1521

Moartea lui Magellan pe insula Mactan 27 Aprilie 1521Moartea lui Serrao i Barbosa 1 Mai 1521A treia corabie, Concepcion", incendiatä . 4 Mai 1521San Antonio", corabia care a dezertat, soseSte la

Sevilla , . . . . . . . . , 6 Mai 1521,,Victoria" i Trinidad" sosesc la insulele Moluce

(Tidore) 8 Noembrie 1521A patra corabie, Trinidad", e pierdutä, 18 Decembrie 1521Ultima corabie, Victoria", pornege dela Tidore

spre Spania . . . . . . 21 Decembrie 1521Victoria" parase§te Ombay . . 25 Ianuarie 1522

paraseste Timor 13 Februarie 1522ocole§te Capul Bunei Sperante . . 18 Mai 1522ajunge la insulele Capului Verde . . 9 Iulie 1522soseSte la San Lucar . . . . 6 Septembrie 1532dupa trei ani (fka 12 zile) dela plecarearunca iarag ancora la Sevilla, 8 Septembrie 152t

.

. . .

.

. . . . .

.

. . . . .

. .

. . . . .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Pug.

Introducere . . . 7

Navigare neccesse est . . 15

Magellan in India .' . 40

Magellan se liber?zza . . 60

Realizarea unei idei . . . . 82

0 vointa si mii de obstacole . 101

Plecarea . 117

CAutare zadarnica 134

RazvrAtirea . . . 157

Clipa cea mare . 175

Magellan isi descopera regatul 203Moartea lui Magellan . . 222Intoarcerea fAra _conducator 238Mortii sunt nedreptatiti . . 264Cronologie . . 279

. ....

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Documents

Magellan - Omul Şi Fapta Sa