Cuprins

1. Introducere 2. Geologia regiunii

2.1 Generalitai

2.2 Vulcanismul Neogen

3. Dealul Mgura Uroi

4. Concluzii

5. Bibliografie

1.Introducere- Localizarea geografic

- Localizarea geologicLocalizarea Mgura Uroiului pe harta geologic 1:50000, foaia 90a (Geoagiu) (Bordea et al., 1978)

2. Geologia regiunii 2.1 Generalitai

structura geologic a Romniei este controlat de 3 evenimente majore : 1. Orogeneza Carpatic 2. Evenimentul care formeaza o peninsula care cuprinde numeroase platforme si Orogenul Nord Dobrogean 3. Bazinul Panonic si cel Transilvan ( Sndulescu, 1984/ 1994)

Carpaii Romniei prezint 3 zone cutate, i anume Carpaii Estici, Carpaii Sudici i Munii Apuseni. Munii Apuseni sunt mprii in 2 structuri tectonice: - Munii Apuseni de Sud - Munii Apuseni de Nord

Prezentare general a Munilor Apuseni cu subdiviziuni geografice principale i diviziunea geologica a unitatilor ntre Apuseni de nord (NA) i Apuseni de sud (SA) (Seghedi, 2004)

Dup Balintoni, Munii Apuseni sunt alctuii dintr-un complex de pnze formate in decursul a 3 tectogeneze (Austric, Laramic si pre- Gosau) Fundamentul cristalin si sistemele de pnze reprezint rmiele cratonului pre- Apulian si ale Tethysului Transilvan

Din punct de vedere structural Munii Apuseni de Sud aparin Transilvanidelor

Transilvanidele afloreaz in Munii Metaliferi si constituie Metaliferii Simici (Sndulescu), dar afloreaz i in Carpaii Orientali unde sunt reprezentati de pnzele transilvane

Pnzele Metaliferilor simici sunt pnze de obduie i in alctuirea lor intr att roci magmatice, ct i roci sedimentare

Formaiunile sedimentare sunt reprezentate de roci carbonatice, fli sau wildflysch Dacidele transilvane se opresc la falia nord- transilvan, de unde au fost decalate, urmnd sa fie reluate in tectogeneze mai tinere, fie sa fie acoperite, fie nlocuite cu pienidele

2.2 Vulcanismul Neogen Vulcanismul debuteaz in Badenian

Punerea in loc a lavelor s-a fcut dominant prin erupii Ca i zcmnt, produsele acestui vulcanism pot aprea ca si structuri nrdcinate, sub forma curgerilor de lav sau ca formatiuni vulcanogen- sedimentare Formarea aparatului vulcanic

Pentru formarea trahiandezitelor de la Uroi au fost evideniate doua ipoteze: 1. Topirea pariala a crustei inferioare sau a mantalei metasomatizate. 2. Diferenierea dintr-o magma bazaltic sub-alcalic. ( Absenta altor roci acide sau bazice n structura vulcanic sau n apropiere, contrazic in schimb aceasta ipoteza).

Activitatea vulcanic a evoluat in 3 episoade, primele produse fiind reprezentate de tufuri riodacitice slab dezvoltate. Aceste tufuri se pot gsi in marnele cu Globigerine (Langhian) i sunt urmate de o activitate magmatic (Badenian superior- Panonian)

Ultimul episod al activitaii vulcanice are loc in Pleistocen Inf.; are un caracter alcalin si apare intr-un context geostructural diferit apare doar la Mgura Uroiului (1.6 Ma) dupa o pauz de 6 Ma.

Mgura Uroi este este reprezentativ pentru vulcanismul neogen din Munii Apuseni, fiind cea mai tnra form de magmatism

n urma a numeroase controverse ce privesc regimul tectonic sincron genezei si punerii in loc, respectiv absena unei subducii neogene in Munii Apuseni, s-a concluzionat ca magmatismul Neogen este de tip extensional (Balintoni et al. 1997, Seghedi et al. 1998, Har 1998)

n accepiunea lui Balintoni(1997) vulcanismul neogen a rezultat prin topirea decompresional a mantalei litosferice iar dezvoltarea areala poate fi controlat de o structur de tip graben, situat in vecinatatea microplcii Tisia(placa pre- Apuliana)

Se poate discuta despre procesul de metasomatizare a litosferei continentale in urma subduciei pe termen lung( Jurasic- Cretacic sup) a placii Getice sub microplaca Tisia (Balintoni & Vlad 1996)

Cei 2 autori concluzioneaz in urma studilor fcute c magmatismul calco- alcalin teriar provine din sursa banatitic consolidat refertilizat- reactivat extensional

Dac urmrim sistematizarea lui Har privind activitile vulcanice neogene din Munii Apuseni, observm 2 tipuri de vulcanism: Vulcanismul calco- alcalin 2 etape: - debutul( Eggenburgian- Miocen Inf) cu caracter acid - etapa calco- alcalin( Miocen mediu- Pliocen)

Vulcanismul alcalin etapa final a magmatismului (Sarmatian Sup.- Cuaternar)

3. Mgura Uroi mbrac o form mamelonar, cu versantul sudic abrupt si cu cel nordic in pant Schafarzik(1909) menioneaz deschiderea unei cariere in 1866, odata cu contruirea primei linii ferate din Transilvania. Cu toate acestea, ali autori (Pascu, 1932; Wollmann, 1996) noteaz existena n zon a unor exploatri de piatr foarte vechi, atestate prin cioburi de vase dacice i romane

conform teoriei lui Berbeleac( 1962), morfologia dealului Uroi nu reprezint canalul de alimentare al unui aparat vulcanic, ci este rezultatul a 3 veniri succesive de lav de compoziie andezitic

Rocile de la Mgura Uroi sunt roci de natur metamorfic epizonal si de natur sedimentar Partea de N, N-V, N-E a versantului este ocupat de roci epizonale, iar in partea sudic se observ curgeri de lave andezitice si produse piroclastice

Mgura Uroi se situeaza pe insula cristalina de Rapolt, iar caracteristic acestuia e faciesul isturilor verzi

Compoziia mineralogic a andezitelor este alcatuit din feldspai plagioclazi (Andezin) piroxeni monoclinici( Augit), piroxeni rombici (Hipersten), Biotit, Apatit, Magnetit, Hematit Una dintre caracteristicile andezitului de la Uroi este prezena frecvent de xenolite care const in gabbrouri, diorite, fragmente de roci metamorfice, inconjurate de coroane de reacie care conin cristale macroscopice de granati (Andradit), Epidot, Diopsid, Hematit.

Rosu a menionat faptul c in rocile srace in Cuar apare Tridimitul

Din punct de vedere petrografic, rocile au fost descrise ca andezite cu doua varieti: o variatate gri si una roiatic

n 1878 profesorul Antal Koch a descris pseudobrookitul la Mgura Uroi Formula idealizat a pseudobrookitului este Fe2TiO5

n 2006 a mai fost descris un mineral, si anume floro- magnesiohastingit (prezint cristale prismatice scurte care acoper pereii unor xenolite alterate; de la brun roscat la galbui )

Aceste andezite au un caracter puternic shoshonitic, astfel putnd fi numite trachiandezite

La sfritul activitaii vulcanice, oxidarea si procesele pneumatolitic fumaroliene au fost active, astfel rezultnd cele 2 faciesuri in structura vulcanic, cel gri si cel rosiatic n zona Mgurii Uroi se pot gsi metariolite si metagabbrouri; se poate observa si seria de Pades

n sudul zonei sunt prezente depozite mai vechi care au fost acoperite de sedimente cuaternare: depozite fluviatile, depozite deluviale si travertine

4. Concluzii Scopul acestui proiect este prezentarea geologiei regiunii de la Mgura Uroi Dealul Mgura Uroi reprezint locus tipicus pentru pseudobrookit i pentru floro- magnesiohastingit.

Acest edificiu rmne cunoscut pentru faptul ca este cea mai tnr form de magmatism alcalin din Munii Apuseni( Neogen)

Andezitele sunt prezente in 2 faciesuri, unul roiatic si unul gri

Ambele tipuri de andezite sunt dominate de xenolite (gabbro, diorite, skarne, etc)

Mgura Uroi rmne rezervaie geologic datorit unor minerale i a unor asociaii de minerale rar ntlnite in natura (pseudobroockit hematit i pseudobroockit rutil )

5.Bibliografie Rosu, E., Szakcs, A., Downes, H., Seghedi, I., Pecskay, Z. & Panaiotu, C. (2001): the origin of Neogene calc-alkaline magmatism and alkaline magmas n the Apuseni Mountains, Romania: The adakite connection. Romania Hournal of Mineral Deposits, 79 (1): 3-23

Sandulescu, M. (1984): Geotectonics of Romnia. Bucharest: Editura Tehnica

Balintoni,I. (1997): Geotectonica terenurilor metamorfice din Romnia, Cluj- Napoca, Editura Carpatica Mutihac, V., Stratulat, M., Fechet, R. (2007): Geologia Romniei, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica

- Benea, M., Andezitul cu pseudobrookit de la Mgura Uroiului